DIRECŢIA DE DREPT COMUNITAR

SINTEZA SĂPTĂMÂNII EUROPENE

30 NOIEMBRIE – 06 DECEMBRIE 2009

2

Colectiv redacţional:

Cristina STROESCU – coordonator

Mihaela ZĂVOIANU

Alina PITULICE

Anina GOIA

Surse de informare: Surse foto:

www.europa.eu www.europa.eu

www.europarl.europa.eu www.europarl.europa.eu

www.ec.europa.eu www.ec.europa.eu

www.se2009.eu www.se2009.eu

www.consilium.europa.eu

Publicaţie electronică: Direcţia de drept comunitar Camera Deputaţilor, Palatul Parlamentului Str. Izvor nr. 2-4, Sectorul 5, 050563, Bucureşti Tel: (021) 414 2150, (021) 414 2151 politiciue@cdep.ro

3

CUPRINS

DIN ACTIVITATEA PARLAMENTULUI EUROPEAN ................4

Din ACTIVITATEA COMISIILOR PARLAMENTARE DE SPECIALITATE.. 4

Din ACTIVITATEA PREŞEDINTELUI PARLAMENTULUI EUROPEAN,

dl. Jerzy BUZEK .............................................................................. 10

ALTE EVENIMENTE ORGANIZATE DE PARLAMENTUL EUROPEAN..... 12

DIN ACTIVITATEA COMISIEI EUROPENE..........................14

O NOUĂ LEGISLATURĂ, O NOUĂ COMISIE ...................................... 20

DIN ACTIVITATEA PREŞEDINŢIEI SUEDEZE

A CONSILIULUI UE...........................................................24

Din ACTIVITATEA PARLAMENTULUI EUROPEAN

În perioada 30 noiembrie – 04 decembrie a.c., activitatea deputaţilor europeni s-a desfăşurat în cadrul comisiilor parlamentare de specialitate, la Bruxelles.

Din ACTIVITATEA COMISIILOR PARLAMENTARE DE SPECIALITATE

Luni, 30 noiembrie 2009

Comisia pentru petiţii

1. Membrii comisiei i-au audiat pe cei trei candidaţi la funcţia de Ombudsman European: dl. Vittorio BOTTOLI (Italia), dl. Nikiforos DIAMANDOUROS (Grecia) şi dl. Pierre-Yves MONETTE (Belgia).

Deputaţii europeni s-au axat pe următoarele aspecte: modalităţile de îmbunătăţire a transparenţei instituţiilor europene; cooperarea dintre Parlamentul European şi instituţia Ombudsmanului; îmbunătăţirea comunicării privind reflectarea activităţii Ombudsmanului.

Candidatul italian Vittorio Bottoli a subliniat două priorităţi-cheie: protejarea drepturilor omului şi consolidarea cooperării între mediatori la nivelul UE, la nivelul regional şi naţional. Acesta a asigurat că activitatea Ombudsmanului European „nu va fi diminuată de către guvernele naţionale, aşa cum s-a întâmplat în trecut”.

Cel de-al doilea candidat, dl. Nikiforos Diamandouros, care este şi actualul Ombudsman European, a declarat că se va asigura că UE va oferi cetăţenilor avantajele prevăzute în Tratatul de la Lisabona. Alte priorităţi anunţate de

candidatul grec au fost: consolidarea dialogului cu instituţiile europene; îmbună-tăţirea serviciilor către cetăţeni prin utilizarea eficientă a resurselor. Dl. Diamandouros a mai subliniat importanţa cooperării dintre mediatorii regionali şi cei naţionali precum şi a comunicării eficiente cu cetăţenii.

Dl. Pierre-Yves Monette, al treilea candidat, a promis „renovare” şi „inovaţie”. Acesta a declarat că „un bun Ombudsman trebuie să apere drepturile tradiţionale în timp ce se confruntă cu noi provocări”. Candidatul belgian a subliniat necesitatea de a asigura transparenţa în toate instituţiile europene şi a propus numirea „unui delegat responsabil cu transparenţa” pentru fiecare dintre ele. Totodată, s-a angajat să monitorizeze implementarea Cartei europene a drepturilor fundamentale şi să micşoreze durata anchetelor efectuate de Ombudsman.

Marţi, 01 decembrie 2009

Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale

1. Membrii comisiei au dezbătut Raportul privind organizarea timpului

4

de lucru al persoanelor care efectuează activităţi de transport rutier, COM(2008)0650 – raportoare dna. Edit BAUER (PPE, Slovacia).

Scopul propunerii Comisiei Europene este de a modifica Directiva 2002/15/CE privind organizarea timpului de lucru a conducătorilor auto din transportul rutier. Directiva se aplică angajaţilor din acest domeniu începând din luna martie 2005, iar din data de 23 martie 2009 se aplică şi conducătorilor auto independenţi. Comisia Europeană propune să fie exclusă această categorie din domeniul de aplicare a directivei. Totodată, CE oferă şi o definiţie a conducătorului auto independent pentru a evita problema „falşilor conducători auto independenţi” (conducătorii auto care nu sunt legaţi de un angajator pe baza unui contract de muncă, dar care nu au libertatea de a avea relaţii cu mai mulţi clienţi).

Membrii comisiei au subliniat importanţa extinderii standardelor privind timpul de lucru şi la conducătorii auto independenţi, fapt necesar pentru siguranţa rutieră.

Dl. Marco DIAGIOIA, reprezentantul Uniunii europene a transportatorilor rutieri (UETR) a solicitat ca această categorie de conducători auto să fie exclusă din textul Directivei. Acesta a adăugat că „siguranţa rutieră nu este un argument, ci o problemă pentru firmele de transporturi. În UE, mai puţin de 3% dintre accidente au fost implicate autovehiculele utilitare uşoare. (…) Trebuie să ţinem cont de riscurile financiare ale conducătorilor auto independenţi precum şi de falimentele firmelor. (…) Totodată, este imposibil să verificăm timpul lor de lucru…”

Dl. Roberto PARILLO, preşedintele Federaţiei europene a lucrătorilor din

transporturi, a menţionat că propunerea Comisiei Europene „nu garantează mai multă siguranţă, ci încurajează concurenţa neloială precum şi creşterea numărului falşilor conducători auto independenţi”. Acesta a solicitat adoptarea unei directive specifice pentru organizarea timpului de lucru a conducătorilor auto independenţi.

Comisia pentru afaceri economice şi monetare

1. Membrii comisiei, împreună cu cei ai Comisiei speciale pentru criza financiară, economică şi socială, au organizat audierea experţilor privind strategiile de ieşire din criză la nivel monetar şi riscurile sistemice.

Dl. Guillermo de la DEHESA, preşedintele Centrului de cercetare pentru politica economică, a sugerat că strategia de ieşire din criyă la nivel monetar trebuie să fie precedată de una la nivel fiscal şi a precizat că este nevoie de timp pentru ca nivelul PIB-ului şi creşterea economică să-şi revină. Dl. Ansgar BELKE de la Universitatea Duisbourg-Essen a precizat că atât strategia monetară de ieşire din criză cât şi cea fiscală trebuie implementate pas cu pas, nu dintr-o dată. Dl. Jean PISANI-FERRY, director al Institutului de cercetare economică Bruegel, a adăugat că strategia de ieşire din criză trebuie precedată de restructurarea şi recapitalizarea sistemului bancar.

O parte dintre experţii prezenţi la audiere au apreciat că trebuie să fie o legătură între Banca Centrală Europeană (BCE) şi Comitetul european pentru riscuri sistemice (CERS). Alţi experţi au apreciat că birocraţia, precum cea din BCE, va afecta eficacitatea sistemelor de avertizare timpurie şi au pledat pentru un comitet director format doar din cinci membri faţă

5

de 12 cât a propus Comisia Europeană.

2. Comisia pentru afaceri economice şi monetare a dezbătut Raportul privind administratorii fondurilor de investiţii alternative – raportor Jean-Paul GAUZÈS (PPE, Franţa). Scopul acestui raport este de a îmbunătăţi transparenţa şi controlul de reglementare a fondurilor de investiţii alternative (FIA) pentru a se reduce riscurile.

Raportul deputatului Gauzès sprijină propunerea Comisiei Europene pentru o Directivă1 prin care să se stabilească autorizarea cu caracter obligatoriu şi un regim de supraveghere pentru toţi administratorii FIA, inclusiv a fondurilor de pensii.

Dl. Gauzès a propus o serie de amenda-mente privind riscurile investitorilor, limitele admise pentru creşterea investiţiilor, evaluatorii, politica de remunerare şi FIA din ţările non-UE. Raportul mai propune reducerea scutirilor stabilite de CE, elimină pragul de investiţii pe care îl înlocuieşte cu principiul proporţionalităţii pentru a se ţine cont de mărimea fondurilor.

Comisia pentru pescuit

1. Membrii comisiei au dezbătut trei rapoarte privind politica pescuitului şi au propus modificări ale acestora ţinând cont de noile puteri ale Parlamentului în domeniu, în conformi-tate cu textul Tratatului de la Lisabona:

1.1. Sistemul de control şi executare aplicabil în zona reglementată de Convenţia privind viitoarea cooperare multilaterală pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est,

6

1 COM(2009)0207 – Propunerea de Directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind administratorii fondurilor de investiţii alternative.

COM(2009)0151 – raportoare dna. Carmen FRAGA ESTÉVEZ (PPE, Spania). Deputaţii au modificat o parte din prevederile propunerii Comisiei Europene privind pescuitul în Atlanticul de Nord-Est. Acest Regulament transpune în legislaţia europeană măsurile de control la care UE s-a angajat în temeiul Convenţiei internaţionale privind viitoarea cooperare multilaterală pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est;

1.2. Planul pe termen lung pentru stocul de hamsii din Golful Biscaia şi pentru pescăriile care îl exploatează, COM(2009)0399 – raportoare dna. Izaskun BILBAO BARANDICA (ALDE, Spania). Pescăriile din Golful Biscaia a fost închis în anul 2005 ca urmare a scăderii semnificative a stocurilor de hamsii, afectând peste 2.500 de familii. Planul propus ar trebui să asigure faptul că atunci când pescăriile vor fi redeschise stocurile vor fi administrate eficient şi durabil. Deputaţii au salutat adoptarea acestui plan dar au propus o serie de modificări pentru a se asigura că măsurile propuse sunt proporţionale şi că nu subminează stabilitatea acestui sector;

1.3. Planul multianual pentru stocul vestic de stavrid negru de Atlantic şi pentru unităţile piscicole care îl exploatează, COM(2009)0189 – raportoare dna. Pat THE COPE GALLAGHER (ALDE, Irlanda). Deputaţii au solicitat o metodologie echitabilă pentru estimarea proporţiei de rebuturi precum şi reguli mai flexibile privind accesul în port pentru a permite navelor de pescuit să ancoreze într-o zonă şi să pescuiască în alta.

Comisia pentru drepturile femeii şi egalitatea de gen

1. Membrii comisiei au dezbătut Raportul privind îmbunătăţirea securităţii şi a sănătăţii la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează – raportoare dna. Edite ESTRELA (S&D, Portugalia).

O primă variantă a acestui raport a fost dezbătut şi supus votului în şedinţa în plen a Parlamentului din data de 06 mai 2009, însă nu a trecut. Drept urmare, Raportul a fost retrimis comisiei.

Raportoarea Edit Estrela a cerut creşterea concediului de maternitate de la 14 la 20 de săptămâni şi introducerea concediului de paternitate plătit. În primele şase săptămâni de concediu de maternitate, lucrătoarele ar trebui să primească 100% din salariu şi nu mai puţin de 85% în restul perioadei de concediu.

În data de 03 octombrie 2008, Comisia Europeană a propus creşterea concediului de maternitate la 18 săptămâni, dintre care şase ar trebui luate după naştere. Totodată, CE a propus ca lucrătoarele aflate în acest tip de concediu să fie plătite cu o sumă reprezentând contravaloarea a 100% din ultimul salariu.

Deputata Anna ZÁBORSKÁ (PPE, Slovacia) a apreciat că Directiva privind concediul de maternitate se referă la sănătatea mamei şi că cele trei tipuri de concedii – cel de maternitate, cel de paternitate şi cel parental – ar trebui abordate separat. Totodată, a menţionat că partenerii sociali au convenit asupra unui acord privind concediul parental în luna iunie 2009 şi că CE lucrează deja la o directivă în acest sens.

Reprezentantul Comisiei Europene a anunţat că miniştrii europeni au ajuns la un acord privind concediul parental în data de 30 noiembrie a.c. Acesta măreşte perioada concediului de la trei la patru săptămâni pentru fiecare părinte în parte. Totodată, a menţionat că executivul nu lucrează încă la o propunere privind concediul de pater-nitate.

O parte dintre membrii comisiei au susţinut introducerea concediului de paternitate plătit, pe care o consideră a fi o modalitate de protejare a sănătăţii mamelor într-un moment important.

Subcomisia pentru drepturile omu-lui

1. Deputaţii europeni au organizat audierea publică cu titlul „Situaţia drepturilor omului în China – din perspectiva dialogului dintre UE şi China privind drepturile omului din data de 21 noiembrie 2009 la Beijing şi a Summit-ului din 30 noiembrie 2009 de la Nanjing”.

Dna. Heidi HAUTULA (Verzi/ALE, Finlanda), preşedintele comisiei, a dorit să ştie dacă cazul dlui. Hu JIA, câştigător al Premiului Saharov 2008, şi situaţia familiei sale au fost aduse la cunoştinţă autorităţilor chineze. Ambasadorul suedez Jand NORDLANDER a precizat că acestea nu au oferit alte detalii decât cele referitoare la momentul închiderii lui Hu Jian. Reprezentantul Comisiei Europene, dl. Michalis ROKAS, a declarat că „starea de sănătate a lui Hu Jian nu este bună, deşi primeşte tratament”. Dl. Rokas a anunţat că restricţiile impuse de către autorităţile chineze soţiei dlui. Jian au fost eliminate, deşi a fost din nou pusă sub arest la domiciliu în timpul vizitei în China a preşedintelui american Barack OBAMA.

7

Deputaţii au criticat tratamentul discri-minatoriu al Chinei asupra practicanţilor Falun Gong2 şi asupra minorităţilor etnice şi religioase din Tibet precum şi acţiunile autorităţilor chineze în timpul violenţelor din Regiunea autonomă Xinjang Uighur. Totodată, au solicitat un moratoriu pentru eliminarea pedepsei capitale.

Dl. Gao WENGIAN, senior policy advisor în cadrul organizaţiei „Drepturile omului în China” (HRIC), a declarat că „UE trebuie să transmită autorităţilor chineze un mesaj puternic şi clar: indivizii contează la fel şi drepturile omului”. Acesta a precizat că cea mai bună modalitate pentru promovarea drepturilor omului în China „este dezvoltarea unei societăţi civile chineze care să fie în totalitate independentă în care jurnaliştii, avocaţii şi cetăţenii îşi pot exercita drepturile fără frică…”

8

Dna. Barbara LOCHBIHLER (Verzi/ALE, Germania) a menţionat faptul că „abordarea problemei cetăţenilor chinezi în sfera publică este ajutată de criticile venite din exterior”. Deputatul european din Lituania, dl. Leonidas DONSKIS (ALDE), a apreciat că problema respectării drepturilor omului din China nu este suficient abordată deoarece multe guverne doresc să-şi păstreze propriile investiţii şi interese în această ţară.

Deputaţii au recomandat crearea unei unităţi speciale în cadrul Delegaţiei UE în China care să monitorizeze situaţia drepturilor omului din acest stat.

Dl. Edward MACMILLAN (neafiliat, Regatul Unit), vicepreşedinte al PE, a declarat că UE ar trebui să ia în considerare crearea în

2 Falun Gong, cunoscută şi sub numele de Falun Dafa, este o practică străveche a minţii, corpului şi spiritului în cultura tradiţională chineză, care învaţă oameni să trăiască în concordanţă cu principiile: adevăr, bunătate şi toleranţă.

cadrul Comisiei Europene sau a Curţii Penale Internaţionale (ICC) a unei instituţii sau a unui instrument care să ofere informaţii referitoare la respectarea drepturilor omului în întreaga lume.

Dna. Katrin KINZELBACH, expert în cadrul Institutului pentru drepturile Omului “Ludwig Boltzmann”, a sugerat că Parlamentul European ar trebui să-şi folosească dreptul de veto în cadrul acordurilor de parteneriat pentru a se asigura că sunt incluse şi clauzele privind respectarea drepturilor omului. Ar trebui adăugată o nouă condiţie şi anume ca UE să încheie asemenea acorduri numai cu acele ţări care au ratificat Convenţia internaţională privind drepturile civile şi politice3.

Miercuri, 02 decembrie 2009

Comisia pentru afaceri externe

1. Dna. Catherine ASHTON, noul Înalt Reprezentant pen-tru politică externă, aflată în faţa membrilor Comisiei

pentru afaceri externe, a dat asigurări deputaţilor că „…deţin competenţele necesare pentru exercitarea acestei funcţii, (…) voi contribui la impunerea Europei din punct de vedere politic. Eu cred într-o diplomaţie tăcută şi în construirea încrederii…” De asemenea, doreşte mai degrabă un proces politic activ, adăugând că, atunci când va fi nevoie, "va trebui să fim în prima linie, cu o voce puternică." Baroneasa Ashton va fi audiată

3 Convenţia internaţională privind drepturile civile şi politice a fost adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite la data de 16 decembrie 1966.

de către Parlament în luna ianuarie 2010 deoarece numirea sa, împreună cu numirea componenţei viitoare a Comisiei Europene, necesită aprobarea Parlamentului Euro-pean.

Seria de întrebări adresate dnei Ashton a fost într-o gamă largă, între care:

Răspunzând deputatului José Ignacio SALAFRANCA (PPE, Spania) la întrebarea privind modalităţile de cooperare cu PE, dna. Caherine Ashton a declarat că modalităţile de cooperare cu Parlamentul trebuie stabilite de comun acord de către cele două instituţii şi că intenţionează să obţină mai curând "cel mai mare numitor comun" al celor 27 de state membre, decât "cel mai mic numitor comun".

Dl. Kristian VIGENIN (S&D, Bulgaria) a adresat o întrebare referitoare la relaţiile UE-Rusia, în mod special legat de disputele energetice, de situaţia drepturilor omului şi a democraţiei din această ţară. Doamna Ashton a subliniat că va continua dialogul cu Rusia deoarece îl consideră o preocupare esenţială.

Dl. Ulrike LUNACEK (Greens/EFA, Austria) a subliniat că "Europa are nevoie de o voce puternică şi unită, o faţă unică, precum şi o politică externă şi de securitate transparentă”. Dna Ashton a dat asigurări deputaţilor că "nu este un instrument al guvernului britanic", menţionând că este mândră că atât în Regatul Unit, cât şi în lume este recunoscută ca o persoană pro-europeană.

În ceea ce priveşte relaţiile transatlantice dna. Ashton, a subliniat că acestea sunt de importanţă strategică, subliniind că NATO şi statele membre UE trebuie să coopereze pe dosare precum Afganistan şi Orientul

Mijlociu, "În ceea ce priveşte Iranul, ar trebui să dovedim unitate".

Comisia pentru bugete

1. Deputaţii europeni au adoptat proiectul de buget pentru anul 2010. Comisia a aprobat astfel acordul de conciliere încheiat cu reprezentanţii Consiliului în cadrul reuniunii din data de 18 noiembrie a.c.

Nivelul creditelor de angajament va fi de aproximativ 141 miliarde de euro iar nivelul plăţilor va fi de aproape 123 de miliarde de euro.

Comisia pentru control bugetar

1. Dl. Philippe MAYSTADT, preşedin-tele Băncii Europene de Investiţii (BEI), a prezentat raportul anual al băncii pe anul 2008 în faţa Comisiei parlamentare pentru control bugetar. Acesta conţine trei volume: raportul financiar, raportul statistic şi raportul privind activitatea şi responsabilitatea corporativă. Deputaţii europeni vor vota asupra raportului în şedinţa organizată în plen, în primăvara anului 2010.

În condiţiile în care supravegherea activităţilor financiare ale Băncii Europene de Investiţii (BEI) reprezintă una din responsabilităţile Comisiei pentru control bugetar de la Parlamentul European, dialogul dintre cele două instituţii s-a intensificat de-a lungul anilor, permiţând eurodeputaţilor să monitorizeze activităţile băncii. Responsabilităţile legislative ale PE se aplică în multe domenii din sfera de activitate a BEI: piaţa internă, dezvoltarea regională, cercetarea tehnologică şi dezvoltarea, mediul înconjurător, educaţia, sănătatea, reţelele trans-europene şi altele. BEI îşi propune promovarea respon-sabilităţii sociale corporative, subliniind

9

importanţa dezvoltării durabile şi a echilibrului între creşterea economică, bunăstarea socială şi protejarea mediului înconjurător.

Din ACTIVITATEA PREŞEDINTELUI PARLAMENTULUI EUROPEAN, dl. Jerzy BUZEK

Marţi, 01 decembrie 2009

1. Preşedintele Buzek a susţinut un discurs în cadrul evenimentelor organizate pentru a celebra intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, la Lisabona, în Portugalia.

„…Astăzi, în secolul XXI, trăim într-o lume globalizată dar noi europenii avem o nouă cartă care să ne ghideze – Tratatul de la Lisabona.

Perioada de autoreflecţie în Europa s-a terminat – acum trebuie să ne folosim de toate instrumentele şi instituţiile pe care noul Tratat ni le pune la dispoziţie. Asta aşteaptă cetăţenii noştri de la noi - Consiliul European, Comisia Europeană, guvernele naţionale, parlamentele naţionale şi Parlamentul European. Acest Tratat ne va ajuta să ne ridicăm la nivelul acestor aşteptări.

Vom fi în măsură să promovăm valorile noastre în această lume globalizată (…). Valorile solidarităţii atât în cadrul Uniunii

Europene cât şi în afara ei. Valorile drepturilor omului şi un anumit tip de model social. Valorile comerţului liber dar şi ajutor pentru ţările mai puţin dezvoltate din această lume. (…)

Astăzi avem nevoie de Europa deoarece numai prin colaborare putem face faţă provocărilor secolului XXI – încălzirea globală, reducerea sărăciei, securitatea energetică, finanţele internaţionale – toate necesită soluţii globale şi Europa trebui să facă parte din soluţie…”

2. Cu ocazia Zilei internaţionale de luptă împotriva HIV/SIDA, preşedin-tele Buzek a declarat:

„HIV/SIDA este o boală gravă care afectează un număr tot mai mare de oameni din întreaga lume. (…)

Avem nevoie de un angajament politic ferm pentru a creşte resursele necesare pentru combaterea acestei boli. Avem nevoie de o serie de măsuri privind prevenirea, tratamentul, asistenţa şi îngrijirea. (…)

10

Parlamentul European solicită statelor membre ale UE să adopte dispoziţii care să conducă la eliminarea discriminării persoanelor care au HIV/SIDA precum şi a restricţiilor care au impact asupra libertăţii lor de mişcare. Statele membre ar trebui să intensifice campaniile de informare şi de educare privind prevenirea, testarea şi tratamentul HIV/SIDA.

Uniunea Europeană trebuie să depună toate eforturile pentru combaterea acestei boli şi a efectelor sale devastatoare.…”

11

Miercuri, 02 decembrie 2009

1. Preşedintele Parlamentului Euro-pean, dl. Buzek a organizat o întâlnire, la Bruxelles, cu prim-ministrul Scoţiei, dl. Alex SALMOND. Principalele aspecte discutate au fost: poziţia Scoţiei în cadrul UE, probleme privind energia, schimbările climatice şi domeniul pescuitului.

Primul ministru a prezentat obiectivele sale ambiţioase cu privire la îmbunătăţirile ce vor fi aduse pentru încetinirea procesului schimbărilor climatice prin folosirea energiei alternative, energia regenerabilă, în special energia eoliană, a valurilor şi a mareelor. Preşedintele Buzek şi premierul Salmond au fost de acord că UE va trebui să joace un rol mai mare în domeniul energetic cu scopul de a atrage investiţii mai mari.

2. Preşedintele Buzek a avut o întrevedere cu dl. René VAN DER LINDEN, preşedintele Senatului olan-dez, la Bruxelles. Cei doi preşedinţi au discutat despre relaţiile dintre parlamentul European şi parlamentele naţionale în contextul intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona.

Dl. Buzek şi dl. van der Linden au subliniat importanţa cooperării între PE şi parlamentele naţionale în toate fazele procesului legislativ.

În calitatea sa de fost preşedinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), preşedintele van der Linden a subliniat importanţa dezvoltării relaţiilor UE

cu Rusia şi cu Turcia.

Joi, 03 decembrie 2009

1. Înainte de a începe Preşedinţia spaniolă a Consiliului, din ianuarie 2010, Preşedintele Parlamentului European, dl. Jerzy BUZEK şi liderii grupurilor politice din Parlamentul European s-au aflat la Madrid în zilele de joi şi vineri, pentru întâlniri cu primul-ministru José Luis RODRÍGUEZ ZAPATERO, cu alţi miniştri şi membri a Parlamentului spaniol. Delegaţia a fost primită, de asemenea, de către Regele Juan Carlos şi Regina Sofia la Palatul Regal, dar şi de Prinţul Felipe şi Prinţesa Letizia.

Cu acest prilej, Preşedintele Buzek a declarat: "Preşedinţia spaniolă va fi prima care se desfăşoară în conformitate cu Tratatul de la Lisabona. Tratatul prevede o Uniune Europeană mai democratică, mai unită şi mai eficientă. Acesta este instrumentul care va ajuta Uniunea Europeană să fie în acord cu preocupările cetăţenilor săi. Ei se aşteaptă la această preocupare din partea noastră. Viitoarea preşedinţie spaniolă va constitui un exemplu în ceea ce priveşte modul de funcţionare al instituţiilor europene potrivit dispoziţiilor cuprinse în Tratatul de la Lisabona."

ALTE EVENIMENTE ORGANIZATE DE PARLAMENTUL EUROPEAN

Luni, 30 noiembrie 2009

1. Cea de-a XVIII-a reuniune a Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE4 (APP ACP-UE) a avut loc la Luanda, în Angola, în perioada 30 noiembrie–03 decembrie a.c.

Dl. Louis MICHEL (ALDE, Belgia), co-preşedinte APP ACP-UE, a precizat că acordarea de sprijin financiar ţărilor sărace sau aflate în curs de dezvoltare trebuie să continue pentru a le ajuta să combată criza alimentară şi schimbările climatice. Acesta a pledat pentru căutarea de noi surse de finanţare, altele decât Fondul european pentru dezvoltare5. Totodată, co-preşedintele Michel a condamnat măsurile anumitor state luate în contextul actualei crize economice precum scăderea ajutoarelor financiare pentru ţările ACP.

12

Dl. Wilkie RASMUSSEN (Insulele Cook), co-preşedinte APP ACP-UE, a subliniat că acordurile de parteneriat economic dintre grupul de state ACP şi Uniunea Europeană trebuie să includă măsuri de finanţare specifice pentru a ajuta aceste ţări să facă faţă deschiderii pieţelor lor pentru importurile europene.

Participanţii la această reuniune au dezbătut şi au adoptat trei rapoarte:

1.1. Guvernanţa globală şi reforma instituţiilor internaţionale – raportori dl. Miguel Angel MARTÍNEZ MARTÍNEZ (S&D, Spania) şi Donald RAMOTAR (Guyana);

4 Adunarea Parlamentară Paritară ACP-UE reuneşte 78 de deputaţi europeni şi 78 de parlamentari din ţările din Africa, Caraibe şi Pacific, semnatare ale Acordului de la Cotonou (este un acord de asociere dintre UE şi ţările ACP semnat la data de 23 iunie 2000). 5 Fondul european pentru dezvoltare (FED), creat prin Tratatul de la Roma, este principalul instrument financiar prin care UE acordă sprijin pentru dezvoltarea ţărilor ACP.

1.2. Impactul crizei economice asupra ţărilor ACP – raportori dl. Hans Peter MAYER (PPE, Germania) şi dl. Joseph MUGAMBE (Uganda);

1.3. Integrarea socială şi culturală şi participarea tinerilor – raportori dl. Olle SCHIMDT (ALDE, Slovenia) şi dl. Manuel JIMENEZ (Republica Dominicană).

Marţi, 01 decembrie 2009

1. În cadrul unei conferinţe organizate de Grupul de experţi al PE în domeniul cercetării ştiin-ţifice STOA, la Parlamentul European, Sir Tim BERNERS-LEE, inventato-

rul internetu-lui specializat în fizica subatomică (world wide web), a susţinut că „Internetul trebuie să servească umanităţii“, pledând acum pentru un internet liber şi deschis.

Discursul ţinut la Parlamentul European s-a intitulat „Un internet, liber şi deschis“.

„…Sper că aşa va fi în viitor: este un slogan al fundaţiei web pe care tocmai am creat-o. Unul din lucrurile esenţiale ale internetului este că poţi ajunge oriunde cu un singur click. Nu există un web în franceză sau unul în engleză. Internetul nu este separat între academic şi comercial. Nu există discriminare, nu există decât un internet, deschis tuturor şi liber pentru toţi, şi în acest lucru constă puterea sa (…) Cred că internetul îi poate ajuta pe oameni să comunice mai eficient. Ultimele alegeri americane au fost caracterizate de comunicare. Dar aş vrea să văd internetul folosit pentru dezbateri responsabile. (…)

Aş vrea ca politicienii să fie responsabili folosind noile tehnologii. În momentul în care aceştia spun ceva, ar trebui ca oamenii să poată avea posibilitatea de a analiza situaţia, ar trebui ca experţii să poată participa la discuţie. Bineînţeles, aici apar întrebările: cine este expert? în cine ai

încredere? ce citeşti? şi cum poţi fi sigur că textul pe care îl citeşti nu a fost scris de un incompetent? Sper că vom putea crea sisteme democratice mai puternice, şi că internetul ne va aduce argumentele alegerilor, că oamenii vor fi responsabili pentru adevăr şi vor fi respectuoşi.”

13

Din ACTIVITATEA COMISIEI EUROPENE

“Consider că proiectul european înseamnă mai mult decât dimensiunea sa economică, întrucât se întemeiază pe valorile păcii, libertăţii, justiţiei şi solidarităţii şi trebuie să însemne şi o promovare a Europei oamenilor.”

Dl. José Manuel BARROSO Preşedintele Comisiei Europene

Luni, 30 noiembrie 2009

1. Comisia Europeană a prezentat rezultatele unui program ce utilizează tehnologii de simulare folosite în industria cinematografică pentru imaginile generate pe calculator, un proiect revoluţionar de cercetare economică în valoare de 2,5 mil. euro, sprijinit de UE. Acesta prognozează interacţiunea dintre utilizatorii interesaţi din domeniul economic, cum ar fi: gospodăriile şi societăţile comerciale, băncile şi debitorii, patronii şi persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, care interacţionează şi sunt în permanentă concurenţă la fel ca şi în viaţa reală. Atribuind fiecărui agent simulat un comportament individual şi realist şi interacţiuni care să ilustreze evoluţia pieţelor, se pot testa mai bine noile politici care vor răspunde viitoarelor provocări ale societăţii aceste simulări.

14

Dna. Viviane REDING, comisarul european pentru societatea informaţională şi media a declarat: „...Rezultatele acestui proiect de cerce-tare vor veni în completarea statis-ticilor şi ipotezelor economice tradiţionale referitoare la reacţia actorilor economici, permiţând mai buna testare a efectelor unei politici asupra oamenilor în momentul în care aceasta este încă în fază de elaborare . Mă aştept ca cercetătorii

guvernamentali şi institutele naţionale de cercetare să reacţioneze rapid pentru a pune acest instrument la dispoziţia factorilor de decizie cât mai curând posibil...”

2. Comisia Europeană a adoptat o decizie6 care prevede înfiinţarea u-nor noi linii telefonice rezervând două noi numere cu prefixul „116” pentru servicii cu caracter social. Liniile de asistenţă telefonică 116 006 şi 116 117 vor fi rezervate, în întreaga UE, pentru victimele infracţiunilor şi, respectiv, pentru cetăţenii care solicită servicii medicale în situaţii fără caracter de urgenţă.

116 006: Victimele infracţiunilor 116 117: Asistenţa medicală fără cracter de urgenţă

„...Oamenii sunt cei mai vulnerabili atunci când se află departe de casă; numerele europene le pot fi realmente utile în cazul unor probleme. De îndată ce vor deveni operaţionale în toate ţările din UE, cele

6 Decizia de astăzi prevede obligaţia ţărilor UE de a lua măsuri pentru ca cele două numere noi să poată fi atribuite de autorităţile naţionale de reglementare în sectorul telecomunicaţiilor începând cu data de 15 aprilie 2010. Rămâne la latitudinea autorităţilor naţionale competente să solicite şi să pună în funcţiune numerele respective.

două numere rezervate vor oferi sprijin persoanelor aflate în dificultate, fie că sunt victime ale unor infracţiuni, fie că au nevoie de asistenţă medicală fără caracter de urgenţă...” , a declarat dna. Viviane REDDING, comisarul european pentru societatea informaţională şi media.

Serviciul de asistenţă telefonică pentru victimele infracţiunilor (116 006) le va oferi acestora informaţii în legătură cu drepturile lor şi cu modalităţile de exerci-tare a acestor drepturi, precum şi asistenţă psihologică, îndrumându-le, în acelaşi timp, către organismele competente. Ca punct de acces unic, serviciul oferă informaţii despre poliţia locală şi procedurile judiciare penale, despre aspecte legate de despăgubiri şi asigurări, precum şi despre alte modalităţi de asistenţă pentru victimele infracţiunilor.

15

Serviciul de asistenţă medicală telefonică pentru cazuri neavând caracter de urgenţă (116 117) va direcţiona apelurile către serviciile de asistenţă medicală pentru probleme urgente, atunci când nu este pusă viaţa în pericol, în special în afara programului normal de lucru, la sfârşit de săptămână sau în timpul sărbătorilor legale. Scopul acestui serviciu este de a pune apelanţii în legătură cu o persoană competentă responsabilă de preluarea apelurilor sau cu un cadru medical calificat care ar putea oferi asistenţă sau consiliere medicală telefonică, în special atunci când este imposibil de contactat serviciul medical la care apelantul recurge în mod obişnuit.

3. Comisia Europeană a aprobat măsurile privind informarea consuma-torilor din ţări terţe cu privire la produsele agricole din UE şi promo-varea acestor produse pe pieţele

respective.7 Dintre cele 20 de programe înaintate CE de către statele membre au fost acceptate jumătate. Cele 10 programe câştigătoare, prezentate de România, Franţa, Grecia, Italia, Lituania, Polonia şi Portugalia sunt consacrate unor produse cu indicaţii geografice şi denumiri de origine protejate, unor tipuri de vinuri, fructe, legume, băuturi spirtoase şi produse din carne, precum şi uleiului de măsline şi produselor ecologice.

Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, dna. Mariann FISCHER BOEL, a apreciat: „...Produsele de calitate din UE sunt neîntrecute. Să le facem mai vizibile pe pieţele din afara UE este pentru noi un obiectiv prioritar. Cred că sunt produse cu un imens potenţial de vânzare pe pieţele externe unde oamenii apreciază tradiţia care stă la baza acestor alimente şi vinuri de calitate superioară. Investind în campanii de in-formare şi de promovare externă pentru pro-dusele noastre, demonstrăm că UE este hotărâtă să valorifice acest potenţial...”

Marţi, 01 noiembrie 2009

1. Tratatul de la Lisabona intră în vigoare la data de 01 decembrie 2009. Acest eveniment a fost marcat de o ceremonie care a avut loc în Lisabona, organizată în comun de către guvernul

7 Uniunea Europeană poate finanţa (cu maximum 50%) diferite acţiuni de informare şi de promovare în ţări terţe în favoarea unor produse agricole şi alimentare. Acestea pot fi acţiuni de relaţii cu publicul, acţiuni promoţionale şi publicitare, evidenţiind în mod special avantajele produselor comunitare, mai ales în ceea ce priveşte calitatea, igiena, siguranţa alimentelor, nutriţia, etichetarea, bunăstarea animalelor şi protecţia mediului. Finanţarea comunitară poate sprijini, printre altele, şi participarea la manifestări şi târguri, campanii de informare asupra sistemului UE de denumiri de origine protejate (DOP), indicaţii geografice protejate (IGP) şi specialităţi tradiţionale garantate (STG), ca şi asupra agriculturii ecologice.

portughez, preşedinţia suedeză şi Comisia Europeană.

16

Cu acest prilej, preşedintele Comisiei Europene, dl. José Manuel BARROSO, a declarat: „...Tratatul de la Lisabona pune cetăţenii în centrul proiectului european. Mă bucur că, în prezent, beneficiem de o perioadă de stabilitate ş de instituţiile adecvate care pot să acţioneze, astfel încât ne putem concentra întreaga energie pe realizarea a ceea ce este important pentru cetăţenii noştri”.

Tratatul de la Lisabona modifică tratatele în vigoare privind UE şi CE, fără să le substituie. Acesta va conferi Uniunii cadrul legislativ şi instrumentele necesare pentru a face faţă provocărilor viitoare şi pentru a răspunde cerinţelor cetăţenilor.

Tratatul aduce îmbunătăţiri esenţiale, care îi asigură Uniunii Europene capacitatea de a produce schimbarea, de a oferi mai multă siguranţă şi prosperitate cetăţenilor europeni, de a le crea oportunităţi pentru ca aceştia să poată modela globalizarea, printre care:

• o Uniune mai democratică, mai deschisă şi mai responsabilă - Parlamentul European şi parlamentele naţionale vor avea o contribuţie mult mai mare la procesul decizional al UE, iar cetăţenii vor trebui să fie informaţi cu privire la deciziile adoptate de miniştri la nivelul UE. Toţi cetăţenii europeni vor avea posibilitatea de a influenţa propunerile legislative ale UE;

• o Uniune mai eficientă – datorită unor instituţii eficace şi simplificate, inclusiv printr-un proces decizional mai rapid şi mai coerent în chestiuni privind respectarea legii şi a ordinii publice, menit să confere UE o mai mare capacitate de a combate

criminalitatea, terorismul şi traficul de fiinţe umane;

• mai multe drepturi pentru cetăţenii europeni – valorile şi obiectivele Uniunii Europene vor fi stabilite mai clar ca niciodată. De asemenea, Carta Drepturilor Fundamentale va beneficia de acelaşi statut juridic ca şi tratatele;

• un actor global mai proeminent – au fost create posturi noi în vederea unei mai mari coerenţe între diferitele sectoare ale politicii sale externe, cum ar fi diplomaţia, securitatea, comerţul şi ajutorul umanitar.

Momente importante privind Tratatul de la Lisabona

• iunie 2007: mandatul Consiliului European cu privire la o Conferinţă inter-guvernamentală având drept obiectiv modificarea tratatelor existente;

• iulie-octombrie 2007: Conferinţa interguvernamentală;

• aprobarea tratatului convenit la reuniunea informală a Consiliului Euro-pean din 18-19 octombrie 2007;

• 12 decembrie 2007: proclamarea Cartei Drepturilor Fundamentale de către preşedinţii Parlamentului European (PE), Consiliului şi Comisiei;

• 13 decembrie 2007: semnarea noului Tratat de la Lisabona;

• decembrie 2007 - noiembrie 2009: proceduri de ratificare în cele 27 de state membre;

• 01 decembrie 2009: intrarea în vigoare a tratatului.

Miercuri, 02 decembrie 2009

17

1. Potrivit unui nou raport,8 publicat de CE, 30% dintre ghirlandele luminoase de Crăciun prezintă un risc evident şi direct de incendiu şi de electrocutare. Testarea a avut loc între lunile noiembrie 2007 şi mai 2009, la intervale diferite, pe 196 de eşantioane de ghirlande luminoase, selectate în mod aleatoriu din întreaga gamă de preţuri. Eşantioanele au fost verificate în funcţie de peste 20 de criterii administrative şi tehnice. Numeroase ghirlande luminoase au eşuat la mai multe teste.

Comisarul european pentru protecţia consumatorilor, dna. Meglena KUNEVA a declarat: „…Dacă intenţionăm să „ţinem luminile aprinse” de Crăciun, consumatorii trebuie să aibă încredere că nu se fac compromisuri în privinţa siguranţei produselor. Consumatorii doresc ca produsele cumpărate de Crăciun să le ofere cel mai avantajos raport î-tre calitate şi preţ şi doresc să aibă de unde alege, dar în niciun caz în detrimentul siguranţei. Raportul în cauză re-prezintă o punere în gardă. Autorităţile naţionale şi sectorul industrial trebuie să-şi dubleze eforturile pentru a completa lacunele şi neregulile care au drept consecinţă introducerea pe piaţă şi în locuinţele noastre a unor produse de proastă calitate. Dar, participarea consumatorilor este la fel de necesară pentru a reduce la minimum riscurile privind siguranţa: fiţi vigilenţi, atenţi şi avertizaţi şi astfel vom putea petrece un Crăciun fericit şi în deplină siguranţă…”

2. Comisia Europeană a autorizat, în temeiul normelor UE privind aju-

8 Raportul prezintă concluziile unui proiect comun de monitorizare a pieţei, implicând autorităţi din 5 state membre – Ungaria, Germania, Slovacia, Slovenia şi Ţările de Jos – precum şi din cadrul Comisiei Europene.

toarele de stat şi sub rezerva unor condiţii, ajutorul pentru formare profesională în valoare de până la 57 de milioane euro planificat de România în favoarea Societăţii „Ford” România SA.9

Comisarul european pentru concurenţă, dna. Neelie KROES, a declarat: „...Ajutorul propus sprijină un proiect de formare profesională ambiţios care va produce efecte pozitive pentru angajaţii de la fabrica din Craiova, pentru dezvoltarea regională şi pentru societate în ansamblu. Cu toate acestea, am impus condiţii stricte pentru a ne asigura că ajutorul îndeplineşte obiectivele vizate şi nu creează denaturări nejustificate ale concurenţei...”

Ajutorul susţine planul societăţii de oferire a unui amplu program de formare profesională a angajaţilor actuali şi viitori de la fabrica de automobile din Craiova, România. Programul de formare profesională se adresează unui număr total de 9 000 de angajaţi pe o perioadă de cinci ani. Costul total al programului de formare profesională este de aproximativ 185 de milioane euro, din care societatea urmează să finanţeze aproximativ 128 de milioane euro. CE a constatat că ajutorul este conform normelor UE privind ajutoarele pentru formare profesională deoarece vizează redresarea unei disfuncţionalităţi de piaţă verificate, respectiv investiţiile insuficiente în formare profesională. Ajutorul are un efect stimulativ demonstrat şi se limitează valoric la acoperirea a 50% din costurile eligibile ale formării profesională generale şi respectiv 25% din

9 Versiunea neconfidenţială a deciziei va fi pusă la dispoziţie cu numărul de caz C 39/2008 în Registrul ajutoarelor de stat pe site-ul internet al DG Concurenţă . State Aid Weekly e-News conţine lista noilor decizii referitoare la ajutoarele de stat publicate pe internet şi în Jurnalul Oficial.

costurile eligibile ale formării profesională specifice. Cu toate acestea, pentru a garanta că valoarea ajutorului corespunde cheltuielilor cu formarea suportate efectiv, că denaturarea concurenţei este minimizată şi că angajaţii beneficiază integral de pe urma competenţelor, Comisia a impus condiţii cu privire la plata ajutorului, condiţiile raportării şi ale monitorizării.

2. UE sprijină dezvoltarea regiunii de sud a Italiei, oferind finanţare pentru acţiunile vizând transformarea unor proprietăţi în centre educaţionale şi de afaceri, prin Fondul European de Dezvoltare Regională.

Crima organizată este un obstacol în calea dezvoltării economice a regiunii de sud a Italiei (Mezzogiorno), întrucât afectează productivitatea şi îi des-curajează pe potenţialii investitori. UE a ajutat autorităţile italiene să transforme 50 de proprietăţi confiscate în centre educaţionale, unităţi turistice sau de altă natură, pentru a le oferi tinerilor lo-curi de muncă şi o alternativă viabilă la viaţa trăită în afara legii.

Aceste proiecte le transmit un mesaj locuitorilor din zonă, „este posibil să combatem crima organizată şi să punem bazele unor afaceri de succes, în deplină legalitate”

În perioada 2007-2013,10 UE va aloca, prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională (FEDR) 64 de milioane de euro pentru activităţi menite să dea o nouă destinaţie proprietăţilor. De trei sferturi din aceasta suma va beneficia un

18

10 Italia este cel de-al treilea beneficiar al fondurilor europene destinate dezvoltării regionale, după Polonia şi Spania. În perioada 2007-2013, Italia va primi 28,8 miliarde de euro - 21,9 miliarde provenind din FEDER şi alte 6,9 miliarde din Fondul Social European.

program destinat să promoveze securitatea si dezvoltarea celor patru regiuni din sudul Italiei - Calabria, Campania, Puglia si Sicilia.

3. Comisia Europeană a prezentat rezultatele consultării publice premer-gătoare elaborării Programului euro-pean de acţiune pentru siguranţa rutieră pentru perioada 2011-2020.

„…Consultarea publică şi conferinţa contribuie la definirea unui program european de acţiune pentru siguranţa rutieră cu obiective clare şi măsurabile, care se va derula în perioada 2011-2020. Europa nu poate fi permisivă în ceea ce priveşte siguranţa rutieră de-oarece zeci de mii de vieţi omeneşti sunt în joc în fiecare an. Acest program de acţiune ne va ajuta să fim în continuare exigenţi şi hotărâţi în lupta împotriva accidentelor rutiere. Noul pro-gram de acţiune se va concentra, de asemenea, pe o serie de priorităţi cheie, ca de exemplu accidentele pe drumurile rurale (60% din numărul total de decese) şi participanţii la trafic vulnerabili, precum pietonii, bicicliştii, moto-cicliştii si bătrânii…”, a declarat în deschiderea conferinţei comisarul european pentru transporturi, dl. Antonio TAJANI.

Eurodeputata Adriana ŢICĂU a declarat: „…Siguranţa rutieră este o preocupare majoră. Cu toate că lucrurile s-au îmbunătăţit în ultimii ani, numărul victimelor în accidente rutiere este încă mult prea mare în Uniunea Europeană. 1,2 milioane de persoane sunt anual rănite în accidente rutiere, iar costurile pe care le plăteşte societatea prin tratamente medicale pentru cei accidentaţi şi pentru reintegrarea se ridică la 2-3% din produsul intern brut al statelor membre. Pietonii, bicicliştii şi motocicliştii sunt categorii

vulnerabile cărora trebuie să le fie acordată mai multa atenţie. Legislaţia privind siguranţa rutieră trebuie să fie mai cuprinzătoare, iar statele membre să se asigure că este respectată…."

19

Dezbaterea a avut loc sub forma unor mese rotunde la care au participat experţi şi prin organizarea a unor sesiuni plenare cu toţi participanţii. Subiectele abordate in cadrul primei mese rotunde sunt siguranţa vehiculelor şi a infrastructurii, cu accent pe siguranţa motocicliştilor, vehiculele viitorului precum maşinile electrice, condusul ecologic, precum şi modalităţile de adaptare a infrastructurii la diferitele categorii de participanţi la trafic. Cea de-a doua masă rotundă a abordat rolul pe care îl pot avea cetăţenii în îmbunătăţirea siguranţei rutiere. La discuţii au participat reprezentanţi ai victimelor accidentelor rutiere, ai şoferilor profesionişti, ai autorităţilor publice, ai poliţiei rutiere şi ai participanţilor la trafic vulnerabili (de exemplu pietonii, bicicliştii şi bătrânii).

4. Rata şomajului din Uniunea Euro-peană a urcat în luna octombrie la 9,3%, de la 9,2% în luna anterioară, acesta fiind cel mai ridicat nivel din decembrie 1998 şi până în prezent, potrivit datelor Eurostat. În zona euro, rata şomajului s-a menţinut la 9,8%.

Biroul de statistică al Uniunii Europene estimează că numărul şomerilor din cele 27 de state membre era în octombrie de 22,51 milioane de persoane, din care 15,56 milioane în zona euro.

Faţă de aceeaşi lună a anului trecut, numărul şomerilor a crescut cu 5 milioane în UE şi cu 3,14 milioane în zona euro, iar comparativ cu luna septembrie, numărul persoanelor fără un loc de muncă a crescut

cu 258.000 în UE şi cu 134.000 în zona euro.

Vineri, 4 decembrie 2009

1. Comisia Europeană a autorizat, în conformitate cu normale privind ajutoarele de stat din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, o schemă de ajutor propusă de România, menită să ofere sprijin întreprinderilor care se confruntă cu dificultăţi de finanţare ca urmare a înăspririi condiţiilor de creditare în contextul actualei crize economice.11

Schema permite autorităţilor să acorde ajutoare în valoare de până la 500.000 euro până la data de 31 decembrie 2010. Schema îndeplineşte condiţiile din Cadrul temporar pentru măsurile de ajutor de stat de sprijinire a accesului la finanţare în contextul crizei financiare şi economice, adoptat de Comisie, deoarece este limitată în timp, respectă pragurile relevante şi este destinată doar întreprinderilor care nu se aflau în dificultate la 01 iulie 2008.

„…Schema de ajutor de stat va contribui la înlăturarea dificultăţilor cu care între-prinderile din România se confruntă fără o distorsionare semnificativă a pieţei. Datori-tă colaborării excelente cu autorităţile române, CE a putut aproba schema rapid…” a declarat comisarul european pe concurenţă, dna. Neelie KROES.

Autorităţile române au elaborat schema pe baza normelor prevăzute în Cadrul temporar pentru măsurile de ajutor de stat de sprijinire a accesului la finanţare în

11 Decizia va fi publicată în Registrul ajutoarelor de stat de pe site-ul DG Concurenţă, cu numărul de referinţă N 547/2009. Cele mai recente decizii privind ajutoarele de stat publicate în Jurnalul Oficial şi pe site sunt enumerate în buletinul informativ electronic State aid Weekly e-News .

contextul crizei financiare şi economice şi, în special, a condiţiilor privind valoarea limitată compatibilă a ajutorului.

Ajutorul maxim pe care îl poate obţine o întreprindere este de 500.000 euro şi se aplică întreprinderilor care nu se aflau deja

în dificultate la 01 iulie 2008. Ajutorul de stat poate fi acordat sub forma de sume nerambursabile, împrumuturi în condiţii preferenţiale, subvenţii de dobândă, garanţii sau eşalonarea creanţelor deţinute de stat fără perceperea de dobânzi.

O NOUĂ LEGISLATURĂ, O NOUĂ COMISIE

Dl. José Manuel BARROSO,12 preşe-dintele Comisiei Europene, a anun-ţat repartizarea portofoliilor pentru noua Comisie.

20

Preşedintele a avut consultări detaliate cu toţi comisarii desem-naţi pentru a atribui posturile persoanelor potri-

vite. Preşedintele consideră că această echipă poate duce la bun sfârşit programul pentru schimbare stabilit în orientările politice pe care le-a prezentat în septembrie a.c., în urma numirii sale de către cele 27 de state membre şi înainte de aprobarea sa ca preşedinte al noii Comisii Europene de către Parlamentul European.

Dl. José Manuel BARROSO, a declarat: „…Avem un program european, iar acum avem o echipă europeană. Pe baza nominalizărilor făcute de statele membre, am încercat să alcătuiesc un colegiu care să genereze idei proaspete şi să dea un nou impuls celor mai mari provocări cu care ne confruntăm astăzi în Europa. Acest colegiu va pune în aplicare orientările politice pe

12 Preşedintele Comisiei Europene a fost deja votat în Parlamentul European pe 16 septembrie a.c. Domnul José Manuel Barroso a fost reales pentru un nou mandat de cinci ani.

care le-am prezentat Parlamentului European. Am convingerea că acest colegiu va fi decisiv în orientarea Europei spre redresare şi spre o economie socială de piaţă durabilă, în slujba cetăţenilor. Am format o Comisie puternică, în măsură să îşi poată asuma rolul consolidat al Europei, inclusiv pe scena mondială, prevăzut de Tratatul de la Lisabona. Una dintre sarcinile-cheie ale acestui colegiu va fi aceea de a da viaţă unor noi posibilităţi oferite de Tratatul de la Lisabona. Comisarii desemnaţi se vor prezenta pentru audieri în faţa Parlamentului European în luna ianuarie. După votul de aprobare al Parlamentului, va fi momentul să începem să lucrăm şi să producem rezultate pentru cetăţenii noştri…”

În conformitate cu dispoziţiile Tratatului de la Lisabona, Comisia Europeană este alcătuită din câte un reprezentant al fiecărui stat membru. Noua Comisie va avea, prin urmare, 27 de membri13: un preşedinte şi 26 de comisari, din care 9 femei, fiecare cu un portofoliu specific. Membrii colegiului provin din familii politice diferite, în special Partidul Popular European (13 - PPE), Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor (6 - S&D) şi Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru

13 14 membri, inclusiv preşedintele, erau deja membri ai colegiului care îşi încetează activitatea

Europa (8 - ALDE). Nu există reprezentanţi ai minorităţilor.

21

Preşedintele Barroso a dat o nouă imagine colegiului din cadrul celui de al doilea mandat al său. Acesta a anunţat o serie de noi portofolii: combaterea schimbărilor climatice, afaceri interne, justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie. Alte portofolii au fost reconfigurate: educaţie, cultură, multilingvism şi tineret, sănătate şi protecţia consumatorilor, industrie şi antreprenoriat, cercetare şi inovare, cooperare internaţională, ajutor umanitar şi răspuns la crize. Se va pune un nou accent pe incluziune în cadrul portofoliului Ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, precum şi un accent reînnoit pe portofoliul Agenda digitală. Noua Comisie trebuie să obţină aprobarea din partea PE înainte de a intra în funcţie pentru un mandat de până la 31 octombrie 201414. Comisarii desemnaţi vor apărea în audieri individuale în faţa comisiilor parlamentare începând cu 11-19 ianuarie 2010. Votul de aprobare privind noua CE în ansamblul său este prevăzut să aibă loc la 26 ianuarie 2010. Pe baza votului de aprobare, Consiliul European numeşte Comisia, care apoi îşi va putea începe activitatea.

CE îşi va începe mandatul pe baza orientărilor politice pentru noua Comisie stabilite de preşedintele José Manuel BARROSO în luna septembrie a acestui an.

14 Candidaţii la posturile de comisari sunt propuşi de Consiliu, de comun acord cu preşedintele Comisiei Europene. Parlamentul European are puterea de a-i aproba sau respinge (nu individual, ci ca întreg). Comisiile parlamentare organizează înaintea votului în plen audieri pentru evaluarea candidaţilor. Parlamentul European evaluează comisarii desemnaţi în funcţie de competenţele lor generale, de angajamentul european al fiecăruia şi de independenţa personală. În plus, Parlamentul apreciază în ce măsură aceştia îşi cunosc portofoliul potenţial, precum şi capacităţile lor de comunicare. Parlamentul ţine cont în mod deosebit de criteriul echilibrului între genuri şi îşi poate exprima opinia asupra repartizării portofoliilor propusă de Preşedintele ales.

Acesta a subliniat necesitatea ca UE să îşi asume rolul de lider, influenţând procesul de globalizare pe baza valorilor şi intereselor sale. A fost stabilit un program de transformare pentru o Europă care pune oamenii în centrul programului său. Preşedintele a subli-niat cinci provocări-cheie cu care se confruntă Europa:

• relansarea creşterii economice şi asigurarea viabilităţii şi competitivităţii pe termen lung pentru viitor;

• combaterea şomajului şi consolidarea coeziunii noastre sociale;

• transformarea provocării pe care o constituie o Europă durabilă într-un avantaj concurenţial în favoarea noastră; asigurarea securităţii europenilor;

• consolidarea cetăţeniei şi participării europene.

Priorităţile pentru abordarea acestor provocări vor fi definite prin intermediul unui cadru de zece ani pentru a oferi o viziune pentru UE pânp în 2020, revigorând economia socială de piaţă bazată pe incluziune, care este caracteristica modului de viaţă european. Alocarea portofoliilor a fost concepută pentru ca acest program ambiţios să poată fi realizat astfel: 15

• Joaquín ALMUNIA: Concurenţă, Vicepreşedinte al Comisiei; László ANDOR: Ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune;

• Baroneasa Catherine ASHTON: Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri

15http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=IP/09/1837&format=HTML&aged=0&language=RO&guiLanguage=en

22

externe şi politica de securitate şi vicepreşedinte al Comisiei;16

• Michel BARNIER: Piaţa internă şi servicii;

• Dacian CIOLOȘ: Agricultură şi dezvol-tare rurală;

• John DALLI: Sănătate şi protecţia consumatorilor;

• Maria DAMANAKI: Afaceri maritime şi pescuit;

• Karel DE GUCHT: Comerţ;

• Štefan FÜLE: Extindere şi politica europeană de vecinătate;

• Johannes HAHN: Politica regională;

• Connie HEDEGAARD: Combaterea schimbărilor climatice;

• Maire GEOGHEGAN-QUINN: Cercetare şi inovare;

• Rumiana JELEVA: Cooperare interna-ţională, ajutor umanitar şi răspuns la crize;

• Siim KALLAS: Transporturi, Vicepreşe-dinte al Comisiei;

• Neelie KROES: Agenda digitală, Vice-preşedinte al Comisiei;

• Janusz LEWANDOWSKI: Buget şi pro-gramare financiară;

• Cecilia MALMSTRÖM: Afaceri interne;

• Günter OETTINGER: Energie;

• Andris PIEBALGS: Dezvoltare;

• Janez POTOČNIK: Mediu;

16 Baroneasa Ashton va fi primul vicepreşedinte. Cu toate acestea, având în vedere funcţiile sale specifice, în special în cadrul Consiliului, înlocuirea preşedintelui în caz de absenţă va fi asigurată de ceilalţi vicepreşedinţi, în ordinea precedenţei definite de către preşedinte. Ordinea precedenţei este: Viviane Reding, Joaquín Almunia, Siim Kallas, Neelie Kroes, Antonio Tajani, Maroš Šefčovič.

Etapele Procedura de aprobare de către Parlamentul European este reglementată de anexa XVII din Regulamentul său de procedură (Regu-lamentul PE/ a saptea legislature, iulie 2009, anexa XVII:Orientari pentru apro-barea Comisiei) şi comportă următoarele etape:

1. Parlamentul European primeşte curri-culum vitae şi declaraţiile de interese financiare ale comisarilor desemnaţi.

2. Parlamentul adresează viitorilor comisari o serie de întrebări scrise, referitoare în special la priorităţile lor politice în do-meniile de care vor fi responsabili. Răspun-surile scrise ale acestora constituie baza pentru partea orală a evaluării, audierile.

3. Fiecare comisar desemnat este invitat la o audiere publică de trei ore în faţa comisiei/comisiilor parlamentare compe-tente în domeniul portofoliului care îi este atribuit. Audierile dau comisiilor parla-mentare posibilitatea de a avea o idee mai clară asupra personalităţii comisarilor desemnaţi şi de a realiza un schimb de opinii aprofundat cu privire la priorităţile diferiţilor candidaţi în viitoarele lor sfere de competenţă.

4. Comisiile parlamentare evaluează apoi fiecare comisar desemnat, verificând în special dacă aceştia dispun de compe-tenţele necesare nu doar pentru a face parte din Comisie, ci şi pentru a li se încre-dinţa un portofoliu anume.

5. Rezultatele audierilor sunt trimise Preşe-dintelui Parlamentului şi examinate de Conferinţa Preşedinţilor, compusă din Preşedinte şi liderii tuturor grupurilor poli-tice, precum şi de Conferinţa preşedinţilor de comisie.

6. Preşedintele CE prezintă întregul colegiu al comisarilor desemnaţi, precum şi pro-gramele lor în cursul unei şedinţe ple-nare a Parlamentului, la care este invitat şi Consiliul UE. Prezentarea este urmată de o dezbatere.

7. Parlamentul European procedează, în final, la votul de aprobare a Comisiei Europene în ansamblu. În urma acestuia, noua Comisie poate fi numită formal de către Consiliul European, cu majoritate calificată.

• Viviane REDING: Justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie, Vicepreşedinte al Comisiei;

23

• Olli REHN: Afaceri economice şi mone-tare;

• Maroš ŠEFČOVIČ: Relaţii interinsti-tuţionale şi administraţie, Vicepreşedinte al Comisiei;

• Algirdas ŠEMETA: Impozitare şi uniune vamală, audit şi antifraudă;

• Antonio TAJANI: Industrie şi antre-prenoriat, Vicepreşedinte al Comisiei;

• Androulla VASSILIOU: Educaţie, cultu-ră, multilingvism şi tineret.

Din ACTIVITATEA PREŞEDINŢIEI SUEDEZE A CONSILIULUI UE

“Înfruntarea provocării” Motto-ul Preşedinţiei suedeze a Consiliului UE

Luni, 30 noiembrie 2009

1. Au avut loc lucrările Summitului UE – China în Nanjing, China. Din partea Chinei a participat premierul Wen Jiabao, iar Uniunea Europeană a fost reprezentată de preşedintele Consiliului European, premierul Suediei, dl. Fredrik Reinfeldt şi de preşedintele Comisiei Europene, dl. José Manuel Barroso. Liderii ambelor părţi au convenit că actualmente comunitatea internaţională se confruntă cu provocări serioase, care necesită un răspuns global. Probleme globale, cum ar fi schimbările climatice, criza financiară, securitatea energetică şi a resurselor, securitatea alimentară, securitatea mediului, a siguranţei publice şi a siguranţei în privinţa sănătăţii au fost teme prioritare în cadrul dezbaterilor. Ambele părţi au subliniat faptul că într-un context complex şi în continuă schimbare relaţiile internaţionale ale UE şi ale Chinei transcend din ce în ce mai mult cadru bilateral şi capătă o dimensiune internaţională. Liderii ambelor părţi au aprobat realizările obţinute în dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi şi-au exprimat satisfacţia cu privire la aprofundarea parteneriatului strategic dintre UE şi China. UE a reafirmat angajamentul de a sprijini dezvoltarea paşnică a relaţiilor peste strâmtoarea Taiwan. Liderii au apreciat progresele obţinute în negocierile cu privire la Acordul

de cooperare UE – China semnat în 1985 privind cooperare comercială şi economică. Cele două părţi au reafirmat angajamentul lor în cadrul sistemului internaţional în domeniul neproliferării armelor de distrugere în masă şi a dezarmării. China şi Uniunea Europeană au convenit să colaboreze în mod constructiv în cadrul forurilor internaţionale relevante, inclusiv în cadrul Conferinţei pentru Dezarmare. Cele două părţi au subliniat angajamentul lor faţă de promovarea şi protecţia drepturilor omului, respectarea statului de drept, precum şi consolidarea dialogului şi cooperării în domeniul drepturilor omului, pe bază de egalitate şi respect reciproc.

Cele două părţi au convenit asupra faptului că schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai importante provocări globale ale momentului actual, şi care cere o acţiune urgentă de cooperare, şi au acceptat să consolideze cooperarea în acest domeniu. UE a salutat decizia Chinei de a stabili obiective naţionale pentru a limita emisiile de carbon industrial şi de a stabili măsuri politice pentru combaterea schimbărilor climatice. China a apreciat rolul de lider precum şi eforturile depuse de UE în abordarea schimbărilor climatice. DE asemenea au convenit să consolideze coordonarea şi cooperarea pentru a pune în aplicare, în continuare, Declaraţia comună UE - China privind schimbările climatice, şi

24

au stabilit să se efectueze o îmbunătăţire a parteneriatului privind schimbările climatice în sensul intensificării dialogurilor politice şi a cooperării practice în acest. Părţile au salutat realizările concrete pe planul cooperării în domeniul energiei regenerabile, cărbunelui curat, bio - combustibililor şi al eficienţei energetice.

25

UE şi China au salutat dialogul trilateral între UE, China şi Africa si şi-au exprimat dorinţa de a continua sprijinul acordat dezvoltării durabile a Africii. Cele două părţi au salutat rolul important al Summit-urilor G20 în soluţionarea crizei financiare mondiale şi au susţinut ideea ca G20 să servească drept forum principal de cooperare economică internaţională. Totodată, au recunoscut rolul şi responsabilităţile ce le revin în cadrul comerţului mondial şi au fost de părere că relaţiile economice şi comerciale între UE şi China sunt o parte importantă a parteneriatului strategic global.

Cele două părţi au căzut de acord asupra :

- intensificării eforturilor de promovare a comerţului şi a investiţiilor şi de sporire a accesului efectiv la piaţă;

- intensificarea cooperării cu privire la drepturile de proprietate intelectuală;

- realizarea unui acord mixt de cooperare vamală;

- continuarea consolidării şi cooperării structurate privind siguranţa produselor industriale, siguranţa produselor de consum, sistemul de plăţi unice, siguranţa alimentară pentru protejarea sănătăţii publice;

- consolidarea cooperării în domeniul securităţii aviaţiei, securităţii mediului, regulamentului economic şi gestionarea traficului aerian;

- continuarea dialogului UE-China privind politicile culturale şi politica din domeniul educaţiei;

- aprofundarea parteneriatul dintre Europa şi China prin lansarea anului 2011 ca „An al Tineretului”;

- continuarea dialogul constructiv între Comitetul Economic şi Social European (CESE) şi Comitetul Economic şi Social al Chinei (CESC).

2. Reuniunea Consiliului pentru justiţie şi afaceri interne a avut loc în perioada 30.11 – 01.12 a.c., la Bruxelles. Programul de la Stockholm a fost precedat de un lung proces de pregătire : în data de 10 iunie 2009, Comisia a prezentat o comunicare intitulată "Un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie pentru a servi cetăţeanul", în care se prezintă punctul de vedere în domeniul justiţiei şi afacerilor interne. Această comunicare a constituit baza discuţiilor pentru un nou program, discuţii care au avut loc în timpul preşedinţiei suedeze în cadrul reuniunii informale a Consiliului JAI de la Stockholm din 15-17 iulie 2009.

La 16 octombrie a.c., Preşedinţia suedeză a prezentat primul proiect al programului.

Scopul Consiliului JAI este de a se ajunge la un consens cu privire la conţinutul programului.

În propunerea sa, preşedinţia UE a încercat să găsească un echilibru între măsurile pentru asigurarea securităţii comune şi măsurile care să garanteze respectarea statului de drept şi a drepturilor individuale.

În programul său, preşedinţia suedeză, doreşte să evidenţieze faptul că o cooperare cu ţările de origine şi de tranzit, în cazurile de migraţie, trebuie consolidată. Acest lucru presupune folosirea mai multor

instrumente legale pentru imigraţia forţei de muncă în UE, dar, de asemenea, creşterea preocupării pentru imigraţia ilegală, utilizând mijloace precum cunoaşterea şi consolidarea capacităţilor existente. În aceste situaţii este important să se asigure accesul individului la procedurile comune în domeniul azilului. UE continuă să sprijine ideea unui sistem comun de azil. Programul de la Stockholm a fost prezentat miniştrilor de justiţie şi afaceri interne în cadrul reuniunii din perioada 30 noiembrie - 01 decembrie a.c., precum şi a reuniunii miniştrilor de externe din perioada 06 -07 decembrie a.c., înainte de adoptarea de către Consiliul European în 10-11 decembrie a.c.

3. Lucrările Consiliului pentru sănătate, politici sociale şi forţă de muncă au avut loc în perioada 30.11 -01.12 a.c. la Bruxelles. Un aspect important pe ordinea de zi a fost directiva privind aplicarea drepturilor pacienţilor în cadrul asistenţei medicale transfrontaliere. Miniştrii de resort au fost preocupaţi de dezbaterea gripei noi, a problemei privind creşterea rezistenţei anti-microbiene şi de recuperare a sistemului sanitar în perioada actuală de criză financiară şi economică.

Ministrul suedez pentru ocuparea forţei de muncă, dl. Sven Otto Littorin, şi ministrul pentru integrare şi egalitatea între sexe, dl. Nyamko Sabuni au prezidat reuniunea din prima zi.

În a doua zi, miniştrii au discutat probleme privind politica de sănătate. Reuniunea a fost prezidată de către ministrul suedez pentru problemele persoanelor în vârstă, dna. Maria Larsson şi ministrul sănătăţii şi afacerilor sociale, dl. Göran Hägglund.

Agenda reuniunii a cuprins dezbateri privind ocuparea forţei de muncă, politici

sociale, sănătate şi problemele consumatorilor (EPSCO) şi problema privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi.

Subiecte care s-au aflat în dezbatere :

- Recuperarea pieţei forţei de muncă. Miniştrii au discutat măsurile care ar trebui luate în cazul unei recesiuni grave, pentru a putea face faţă unui impact negativ asupra ocupării forţei de muncă. Discuţiile au abordat şi măsurile care sunt necesare în cazul în care UE este nevoită să facă faţă provocării demografice determinate de îmbătrânirea populaţiei şi de creşterea ofertei de forţă de muncă pe termen lung. Reprezentanţii statelor membre au remarcat faptul că ocuparea forţei de muncă este o componentă importantă în evitarea excluziunii. Consiliul a adoptat concluziile privind includerea pe piaţa forţei de muncă şi modul în care aceasta se poate recupera în urma crizei economice şi financiare. Concluziile au subliniat necesitatea unei politici active şi incluzive pe piaţa forţei de muncă, în combinaţie cu o politică activă de securitate socială, cu scopul de a asigura ocuparea forţei de muncă de înaltă calificare, finanţe publice sănătoase şi prosperitatea tuturor cetăţenilor. Rezultatele discuţiilor şi concluziilor vor fi dezbătute de şefii de stat şi de guvern în cadrul Consiliul European din 10-11 decembrie a.c.

- Egalitatea de gen factor important pentru creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă. Consiliul a adoptat concluziile privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi în cadrul lucrărilor privind continuarea strategiei UE pentru creştere economică şi locuri de muncă după 2010. Concluziile evidenţiază legătura dintre egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, creşterea

26

economică şi ocuparea forţei de muncă. În concluzii statele membre au fost invitate să promoveze reducerea diferenţelor de salarizare dintre femei şi bărbaţi şi a altor diferenţe de pe piaţa forţei de muncă. Concluziile Consiliului fac apel la Preşedinţia spaniolă pentru a lucra împreună cu Comisia cu scopul de a include o secţiune privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi în mesajul-cheie de la Consiliul EPSCO al reuniunii Consiliului European din primăvara anului 2010, când noua strategie a ocupării forţei de muncă va fi discutată.

- Concediul pentru creşterea copilului Consiliul a adoptat un acord politic cu privire la propunerea Comisiei pentru o nouă directivă privind concediul pentru creşterea copilului, care va înlocui directiva aflată în vigoare în prezent. Propunerea are drept scop punerea în aplicare a noului acord privind concediul pentru creşterea copilului, care a fost semnat în cursul anului 2009 de către partenerii sociali europeni, la nivelul UE. Noua Directivă propusă cuprinde următoarele schimbări:

• Concediul pentru creşterea copilului a crescut de la trei sau patru luni şi cel puţin una din cele patru luni nu sunt transferabile la celălalt părinte.

• Angajaţii care au revenit din concediul pentru creşterea copilului trebuie să poată solicita modificări la orele lor de lucru pentru o perioadă limitată. Angajatorul este obligat să ia în considerare şi să răspundă la astfel de cereri.

• Protecţia împotriva tratamentului mai puţin favorabil (nu numai împotriva concedierii), pentru cei care

beneficiază de dreptul lor la concediul pentru creşterea copilului.

- Îmbătrânirea sănătoasă şi demnă Consiliul a adoptat concluziile privind îmbătrânirea sănătoasă şi demnă care subliniază îmbunătăţirea cooperării între sectoarele sociale şi de sănătate cu scopul de a garanta demnitatea persoanelor în vârstă.

Ziua a doua a conferinţei a fost dedicată sănătăţii şi problemelor de sănătate publică. Miniştri au adoptat concluziile privind:

- Rezistenţa anti-microbiană - creşterea şi răspândirea rezistenţei antimicrobiene şi lipsa de antibiotice efectivă este o problemă în creştere la nivel european şi mondial. Fără antibiotice eficiente bolile infecţioase riscă să devină fatale.

- Modalităţi de introducere şi de utilizare a tehnologiei informaţiei şi comunicării pentru îmbunătăţirea asistenţei medicale (e-Health). Concluziile Consiliului au avut ca scop realizarea unui schimb de experienţă între statele membre pentru aplicarea concretă a acestor idei şi a sistemului informatic în cooperarea transfrontalieră.

- Relaţia dintre consumul de alcool şi gradul de sănătate – Consiliul a cerut Comisiei să sprijine activitatea din statele membre ale UE pentru reducerea efectelor nocive ale alcoolului. Un accent deosebit a fost pus pe protecţia tinerilor, copii şi copiii nenăscuţi. Comisia a cerut elaborarea unui raport final în 2012 privind aplicarea strategiei.

- Situaţia actuală a pandemie A/H1N1 - Miniştrii au primit un raport din partea Preşedinţiei UE şi a Comisiei Europene

27

privind dezvoltarea gripei noi în UE şi în ţările învecinate. Cu această ocazie au fost dezbătute lecţiile învăţate până în prezent, provocările şi cooperarea în situaţii de pandemie.

- Drepturile pacienţilor "atunci când caută asistenţă medicală, în alte ţări ale UE” - Miniştrii nu au reuşit să ajungă la un acord politic cu privire la directiva privind drepturile pacienţilor la asistenţa medicală transfrontalieră. Problema va fi discutată în continuare în timpul preşedinţiei spaniole.

28

4. Reuniunea Consiliului pentru afa-ceri generale şi relaţii externe desfăşu-rată la Geneva s-a concentrat asupra pregătirii celei de a 7-a Conferinţe a WTO (World Trade Organisation).

5. Conferinţa cu tema „Implementarea unei industrii manufacturiere durabile” va fi organizată în perioada 30.11- 01.12 a.c., la Göteborg, în Suedia.

Promovată de către Comisia Europeană - Direcţia Generală de Cercetare, conferinţă anuală a fost organizată începând cu anul 2003, în ţara care deţine preşedinţia UE, în cea de a doua jumătate a anului. Obiectivul principal al acestui eveniment anual este de a perfecţiona şi de a pune în aplicare Agenda de cercetare strategică propusă de organizatori şi de a dezbate viitorul industriei europene, precum şi condiţiile pentru o dezvoltare durabilă prin cercetare şi inovaţie. Aceste conferinţe atrag factorii de decizie din industrie, cercetare, organizaţii publice şi pe cei din Comisia Europeană.

Marţi, 01 decembrie 2009

1. La 01 decembrie 2009 a intrat în vigoare Tratatul de la Lisabona, după un proces dificil şi de lungă durată. Tratatul a fost sărbătorit cu fast, ceremonie şi discursuri.

Noul Tratat sporeşte considerabil competenţele Parlamentului European, ale cărui puteri legislative practic se dublează, prin extinderea domeniilor în care va fi necesară co-decizia (decizie a Consiliului şi Parlamentului).

Unul dintre principalele domenii în care atribuţiile PE vor creşte este Politica Agricolă Comună. Deputaţii europeni vor avea pentru prima oară un cuvânt de spus cu privire la cheltuielile agricole, funcţie exercitată până acum aproape excluisv de către miniştrii agriculturii din statele membre (Consiliul UE). PE va fi plasat pe o poziţie de egalitate cu Consiliul pentru orientarea fondurilor structurale de la bugetul UE şi a creditelor aferente.

Pe de altă parte, Tratatul va permite Parlamentului European să-şi demonstreze puterea în dosare precum imigraţia, comerţul internaţional şi politica în domeniul pescuitului.

Prin Tratatul de la Lisabona cetăţenii pot influenţa într-o mai mare măsură deciziile luate în Uniunea Europeană. De exemplu, este instituit un drept de iniţiativă din partea cetăţenilor europeni, în virtutea căruia un milion de cetăţeni, rezidenţi ai unui număr semnificativ de state membre, pot cere Comisiei Europene să prezinte o iniţiativă legislativă într-unul dintre domeniile ce intră în aria de competenţe ale Uniunii.

Potrivit acestuia, prin intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Uniunea

Europeană va dispune de o serie de reguli democratice şi eficiente ce permit să se răspundă aşteptărilor celor aproape de 500 de milioane de persoane ce trăiesc în cele 27 de state membre.

2. Consiliul politic şi de securitate (PSC).

29

Miercuri, 02 decembrie 2009

1. Lucrările Consiliului pentru probleme economice şi financiare (ECOFIN) desfăşurate la Bruxelles au fost prezidate de ministrul finanţelor Anders Borg. O problemă-cheie a fost reprezentată de managementul pe viitor al crizei economice şi financiare. Probleme de politică economică aflate pe agenda Consiliului ECOFIN sunt în mod normal pregătite de trei comisii speciale: Comitetul Economic şi Financiar (CEF), Comitetul de politică economică (CPE) şi Comitetul pentru servicii financiare (CSF). Alte aspecte, cum ar fi cele legislative şi problemele de buget, sunt pregătite de diferite grupuri de lucru în cadrul COREPER.

„Eurogrup”, care este format din miniştrii economiei şi finanţelor din statele membre care au adoptat moneda euro, se reuneşte în ziua precedentă reuniunii ECOFIN. Eurogrupul discută probleme legate de Uniunea Economică şi Monetară.

Principalele rezultate ale reuniunii :

- Consiliul a ajuns la un acord privind propunerile de a crea trei autorităţi europene pentru un cadru de supraveghere, în urma crizei financiare mondiale. Acesta a invitat pre edinţia în funcţie să înceapă

ş negocierile cu

Parlamentul European cu scopul de a permite adoptarea textelor de la prima de lectură, astfel încât să permită ca noul

cadru să fie pus în aplicare în cursul anului 2010.

- Consiliul a deschis procedurile de deficit excesiv pentru Belgia, Republica Cehă, Germania, Italia, Olanda, Austria, Portugalia, Slovenia, Slovacia i a început emiterea de recomandări privind

ş măsurile

corective care trebuie luate. Au fost adoptate noi recomandări privind măsurile care trebuie luate de către Irlanda, Spania, Franţa i Marea Britanie pentru a corecta deficitele excesive, precum i o decizie

şş în

ceea ce prive te nerespectarea recomandării de către Grecia.

ş

- Consiliul a aprobat un proiect de directivă care permite statelor membre să pună în aplicare o inversare temporară a răspunderii pentru plata TVA-ului pe cotele de emisie de gaze cu efect de seră pentru o mai bună combatere a fraudei TVA.

Consiliul a adoptat concluzii cu privire la:

- strategia i măsurile care trebuie luate pentru a face faţă crizei economice i financiare;

şş

- aranjamente necesare pentru crearea unei stabilităţi financiare i gestionarea situaţiilor de criză în sectorul financiar;

ş

- Strategia UE post-2010 privind locurile de muncă i cre terea economică;ş ş

- acţiunile viitoare cu privire la pieţele de instrumente derivate i punerea în aplicare a unui cod de

ş conduită pentru

compensarea i decontarea tranzacţiilor cu titluri de valoare;

ş

- zona unică de plăţi în euro.

2. La 02 decembrie a.c. a avut loc o întâlnire în domeniul justiţiei şi afacerilor interne la Stockholm, între reprezentanţii UE şi ai Federaţiei Ruse,

în cadrul Parteneriatului Consiliul Permanent (PPC).

Reuniunea a fost prezidată de ministrul justiţiei, dna. Beatrice Ask, ministrul pentru migraţie şi politica de azil, dl. Tobias Billström şi vicepreşedintele Comisiei Europene, dl. Jacques Barrot. Delegaţia rusă a fost condusă de ministrul de justiţie, dl. Alexander V. Konovalov şi de ministrul de interne, dl. Rashid Nurgaliev.

Scopul principal al întâlnirii, care are loc în timpul fiecărei preşedinţii, este de a discuta despre parteneriatul strategic dintre UE şi Rusia. O atenţie specială a fost acordată unui dialog privind vizele şi migraţia, cooperarea privind controalul la frontieră, lupta împotriva criminalităţii transfrontaliere, combaterea consumului de droguri, combaterea corupţie, a traficul de fiinţe umane, precum şi cooperarea în domeniul legislaţiei penale si civile. Reprezentanţii Europol, Eurojust şi FRONTEX au luat, de asemenea, parte la reuniune pentru a discuta cooperarea cu Federaţia Rusă.

30

Joi, 03 decembrie 2009

1. Lucrările Consiliului pentru Competitivitate s-au desfăşurat în perioada 03-04.12 a.c., la Bruxelles. Un sistem comun de brevete poate fi privit ca un factor important pentru îmbunătăţirea climatului de inovare în UE. Tema generală a reuniunii a fost „Strategia UE pentru creştere economică şi locuri de muncă după 2010”. Ordinea de zi a reuniunii a cuprins subiecte precum crearea unei platforme de revitalizare a politicii europene de cercetare, protecţia drepturilor consumatorilor şi stabilirea unei noi forme de societate (societatea privată

europeană). Reuniunea a fost prezidată de ministru pentru învăţământ superior şi cercetare din Suedia, dl. Tobias Krantz, ministrul pentru integrare şi egalitate între sexe, dl. Nyamko Sabuni, ministrul pentru comerţ, dna. Ewa Björling şi ministrul pentru întreprinderi şi energie, dl. Maud Olofsson.

2. Lucrările Comitetului reprezentanţilor permanenţi adjuncţi (COREPER II).

3. Lucrările Programului pentru protecţia drepturilor copilului în UE (CURE) s-au desfăşurat în perioada 03-04.12 a.c., la Stockholm. CURE este un proiect finanţat prin programul ISEC al Comisiei Europene şi se adresează copiilor care devin victime în cadrul sistemul de justiţie penală. Scopul final este acela de a furniza recomandări pentru o poziţie mai bună a copilului care devine victimă.

Conferinţa îşi propune să prezinte concluziile preliminare formulate de studiul acestui proiect. Prezentările vor fi însoţite de dezbateri pe temele proiectului precum reprezentarea juridică şi apariţia copilului ca victimă în instanţa de judecată. La lucrări au participat reprezentanţi ai ministerelor de justiţie, profesionişti din sistemele judiciare, reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale, reprezentanţi ai Comisiei Europene şi cercetători.

4. Conferinţa cu tema „Cum se pot îmbunătăţi calitatea, transparenţa şi compatibilitatea tehnologiilor din domeniul sănătăţii” a avut loc la Stockholm.

5. Reuniunea Directorilor generali pentru ocuparea forţei de muncă din cadrul serviciilor publice şi Grupul pentru strategie la nivel înalt (EEA) a avut loc în perioada 03-04.12 a.c., la Stockholm.

Politica privind piaţa forţei de muncă şi problemele de punere în aplicare au fost dezbătute ca modalităţi în care serviciile publice de ocupare a forţei de muncă sunt aplicate pentru a permite statelor membre îndeplinirea obiectivelor Strategiei de la Lisabona. Principalul subiect de discuţie în cadrul reuniunii a fost elaborarea unei metode care să permită serviciilor publice de ocupare a forţei de muncă să lucreze cât mai eficient, în situaţia vulnerabilă de pe piaţa forţei de muncă cu care se confruntă în prezent toate statele membre.

Vineri, 04 decembrie 2009

1. Au avut loc lucrările Consiliul politic şi de securitate (PSC).

2. Reuniunea Comitetului pentru cercetare tehnico-ştiinţifică în cadrul UE (CREST) a cuprins dezbateri privind modul în care statele membre rezolvă problemele din domeniul cercetării precum şi identificarea de bune practici din domeniul cercetării.

3. Au avut loc lucrările Summitului Consiliului de cooperare UE- Ucraina la Kiev. Consiliul de Cooperare a subliniat progresul semnificativ realizat în cadrul negocierilor privind noul Acordul de asociere UE-Ucraina. Consiliul de Cooperare a subliniat importanţa lansării dialogului

privind situaţia vizelor şi a luat notă de progresele înregistrate în discuţiile tehnice ulterioare. Consiliul de Cooperare a subliniat, de asemenea, realizările obţinute în cadrul cooperării UE - Ucraina într-un număr de domenii, inclusiv energie, transport, mediu şi sănătate. Ucraina a cerut UE să continue să facă eforturi susţinute pentru a stabiliza situaţia economică şi financiară din ţară, în colaborare cu FMI şi cu alte instituţii financiare internaţionale. De asemenea, a subliniat importanţa de a continua reformele politice şi economice şi a cerut o cooperare constructivă între instituţiile ţării în această privinţă. Consiliul de Cooperare a salutat consolidarea cooperării în domeniul politicii externe şi de securitate. A fost subliniată importanţa continuării unei bune colaborări în cadrul cooperării regionale, în special în problema transnistreană.

În cadrul lucrărilor Uniunea Europeană a fost reprezentată de dl Kohout, ministrul afacerilor externe al Republicii Cehe, dl Javier Solana, înaltul reprezentant pentru politica externă şi de securitate comună (PSC), dna Ferrero-Waldner, comisarul pentru relaţii externe şi politica europeană de vecinătate, şi domnul Lyrvall, director politic al ministerului afacerilor externe al Suediei. Prim-ministrul dna. Iulia Timoşenko a condus delegaţia ucraineană.

31