Universitatea Transilvania din Brașov

Facultatea de Științe Economice și Administrarea afacerilor

Program de studii: Relații Economice Internaționale

Agenții comunitare

Studiu de caz:

1. Agenția Europeană de Mediu (AEM),

2. Agenţia Europeană pentru Sănătate şi Securitate în Muncă

(EU-OSHA)

Masterandă:

Teșcan Franziska - Andreea

Brașov, iunie 2014

2

Capitolul 1. Agenția Europeană de Mediu (AEM)

1.1Caracterizarea AEM

Agenţia Europeană de Mediu (AEM) este o agenţie a Uniunii Europene. Sarcina lor este de a

furniza informaţii independente şi sigure despre mediu, destinate entităţilor abilitate în

elaborarea politicilor UE şi a celor naţionale, fiind sursa majoră de informare pentru cei

implicaţi în dezvoltarea, adoptarea, implementarea şi evaluarea strategiei de mediu, precum şi

pentru public.

Având un personal permanent de aproximativ 130 de persoane şi un buget anual de 40 de

milioane euro, difuzează o varietate mare de informaţii şi evaluări referitoare la:

starea mediului înconjurător;

tendinţele de mediu, inclusiv evaluările asupra factorilor economici şi sociali exercită

presiuni asupra mediului;

politicile şi eficacitatea lor;

posibile tendinţe şi probleme viitoare.

În prezent, AEM cuprinde 32 de ţări membre – cele 28 de state membre ale UE, plus Elveţia,

Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Turcia. Albania, Bosnia și Herțegovina, Croația, Fosta

Republică Iugoslavă a Macedoniei, Muntenegru și Serbia au prezentat o cerere comună pentru

a deveni membre ale agenției și cooperează deja cu AEM de mai mulți ani.1

1 http://www.eea.europa.eu/ro

3

Regulamentul de instituire a AEM a fost adoptat de către Uniunea Europeană în 1990. Acesta

a fost pus în aplicare la sfârşitul anului 1993, imediat după ce s-a hotărât stabilirea sediului

AEM la Copenhaga. Activitatea a început efectiv în 1994. Regulamentul a instituit şi Reţeaua

europeană de informare şi observare pentru mediu (Eionet).

1.2 Obiectivul AEM

Misiunea AEM constă în:

a. sprijinirea Comunităţii Europene şi a statelor membre în vederea adoptării unor decizii

informate în legătură cu îmbunătăţirea mediului, integrarea consideraţiilor de mediu în

politicile economice şi orientarea spre dezvoltarea durabilă a fiecărui stat;

b. coordonarea reţelei europene de informare şi observare pentru mediu (Eionet).

De la înființarea sa, organizația s-a dezvoltat considerabil, incluzând acum un buget anual de

aproximativ 31 de milioane de euro, circa 150 de membrii și mai multe centre de informare în

țările din UE.2

În cadrul Comunității Europene, agenția reprezintă:

· un furnizor separat de informații;

· un analist și evaluator de fenomene și potențiale politici;

· un liant între științific și politic;

· o organizație internațională care se bazează foarte mult pe rețele informaționale pentru a-și

duce la îndeplinire misiunea.

AEM își atinge obiectivele analizând și oferind informații despre starea actuală a mediului și

viitoarele tendințe, despre presiuni asupra mediului și factori cauzatori ai acestora, despre

politici și eficacitatea lor și, nu în ultimul rand, elaborând scenarii pentru diverse politici și

implementarea acestora.

Agenția pentru protecția mediului vizează poluarea atmosferică, biodiversitatea, schimbările

de mediu/climatice, mediu și sănătatea, folosirea terenurilor, resursele naturale, zgomotul,

solul, apa, deșeurile și resursele naturale.

1.3 Organizarea AEM

Comunitatea Europeană a adoptat în 1990 un Regulament de instituire a Agenţiei Europene de

Mediu şi a Reţelei europene de informare şi observare pentru mediu (Eionet). Agenţia

Europeană de Mediu şi-a început pe deplin activitatea în anul 1994.

2 http://www.scritub.com/sociologie/resurse-umane/Agentia-Europeana-de-Mediu72129235.php

4

Alcătuit din reprezentanţi ai celor 32 de ţări membre ale organizaţiei, personalul agenţiei este

concentrat la sediul central al organizaţiei din Copenhaga. Din personal fac parte experţi în

domeniul mediului şi dezvoltării durabile, al gestionării informaţiei şi comunicării. Aceştia

colaborează pentru a colecta, analiza şi interpreta informaţiile din ţările membre şi pentru a le

transmite părţilor interesate şi cetăţenilor din cadrul sistemului UE şi din afara acestuia.

Pentru a sprijini colectarea, gestionarea şi analizarea datelor, AEM a înfiinţat şi coordonează

Centre tematice europene (CTE) care acoperă principalele domenii operaţionale şi de mediu

din cadrul programului de lucru al AEM. Centrele tematice sunt prezente în toate ţările

membre ale AEM.

Structura de conducere

Consiliul de administraţie al AEM este alcătuit dintr-un reprezentant al fiecărei ţări membre,

doi reprezentanţi din partea Direcţiei Generale Mediu şi din partea Direcţiei Generale

Cercetare din cadrul Comisiei Europene şi doi experţi ştiinţifici desemnaţi de Parlamentul

European. Printre sarcinile Consiliului de administraţie se numără adoptarea programelor de

lucru ale AEM, numirea Directorul executiv şi desemnarea membrilor Comitetului ştiinţific.

Comitetul este organismul consultativ pe probleme ştiinţifice al Consiliului de administraţie şi

al Directorului executiv.

Directorul executiv este responsabil în faţa Consiliului de administraţie pentru punerea în

aplicare a programelor de lucru şi pentru funcţionarea de zi cu zi a Agenţiei Europene de

Mediu.

AEM îşi organizează activităţile în programe de lucru anuale, cuprinse într-o strategie pe cinci

ani şi într-un program de lucru multianual. Strategia actuală acoperă perioada 2009–2013.

Consiliul de administraţie

- Preşedinte;

- 32 de reprezentanţi naţionali;

- 2 membri desemnaţi de Parlamentul European;

- 2 reprezentanţi ai Comisiei Europene Observator: Preşedintele Comitetului ştiinţific.

Comitetul științific

Cel mult 20 de oameni de ştiinţă desemnaţi de Consiliul de administraţie care acoperă o

varietate de probleme legate de mediu.

Conducerea AEM:

5

1.4 Produsele AEM, clienții și partenerii

AEM oferă evaluări şi informaţii sub formă de rapoarte, scurte informări şi articole, materiale

de presă, precum şi produse şi servicii on-line. Acestea se axează pe situaţia mediului

înconjurător, tendinţele şi presiunile actuale, factorii economici şi sociali, eficienţa politicilor

şi identificarea tendinţelor, perspectivelor şi problemelor viitoare, utilizând scenarii şi tehnici

diverse. Deseori, rezumatele rapoartelor importante şi a diverselor articole şi comunicate de

presă sunt traduse în limbile oficiale ale ţărilor membre ale AEM.

Clienţii principali sunt: instituţiile Uniunii Europene, Comisia Europeană, Parlamentul

European, Consiliul - şi statele lor membre. Pe lângă acest grup central de actori politici

europeni, oferă servicii şi altor instituţii ale UE, precum Comitetul Economic şi Social(CES)

şi Comitetul Regiunilor.

Comunitatea de afaceri, instituţiile de învăţământ, organizaţiile neguvernamentale şi alte

organizaţii ale societăţii civile sunt, de asemenea, utilizatori importanţi ai informaţiilor oferite

de către agenţie. Agenţia încearcă să realizeze o comunicare în două direcţii cu clienţii săi în

vederea identificării corecte a nevoilor de informare şi a asigurării că informaţiile oferite sunt

înţelese şi preluate de către aceştia.

Partenerii sunt:

a. Eionet - Reţeaua europeană de informare şi observare a mediului (formată în principal din

agenţii naţionale şi ministere ale mediului şi din alte 300 de instituţii de rang inferior), AEM

fiind responsabilă de dezvoltarea Eionet şi de coordonarea activităţilor acesteia;

b.Centre tematice europene – create de AEM pentru a culege, gestiona şi analiza date

referitoare la:

a. apă;

b. aer şi schimbările climatice;

c. biodiversitate;

d. consumul şi producţia durabile;

e. utilizarea solurilor şi informaţiile spaţiale;

c.Oficiul de statistică al UE şi Centrul Comun de Cercetare al UE;

d.OCDE;

e.Programul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Mediu;

f.Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură;

g.Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Eionet şi alţi parteneri ai AEM

Informaţiile furnizate de AEM provin dintr-o varietate de surse. A fost înfiinţată o reţea de

organisme naţionale de mediu care să colaboreze cu AEM — Reţeaua europeană de informare

6

şi observare pentru mediu (Eionet) — care include peste 300 de instituţii din întreaga Europă.

Agenţia Europeană de Mediu este responsabilă pentru dezvoltarea reţelei şi coordonarea

activităţilor acesteia. Pentru aceasta, colaborăm strâns cu punctele focale naţionale care sunt,

în general, agenţiile naţionale de mediu sau ministerele mediului din ţările membre. Acestea

sunt responsabile pentru coordonarea activităţilor Eionet la nivel naţional.

Principalele sarcini ale punctelor focale naţionale sunt dezvoltarea şi întreţinerea reţelei

naţionale, identificarea surselor naţionale de informare, recepţionarea şi canalizarea datelor şi

informaţiilor obţinute din monitorizare şi alte activităţi, asistarea AEM în analizarea

informaţiilor colectate şi în comunicarea informaţiilor privind AEM către utilizatorii finali din

ţările membre.

Alţi parteneri importanţi şi alte surse însemnate de informare pentru AEM sunt organizaţiile

europene şi internaţionale, cum ar fi Oficiul de Statistică (Eurostat) şi Centrul Comun de

Cercetare (JRC) al Comisiei Europene, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare

Economică (OCDE), Programul de mediu al ONU (UNEP), Organizaţia pentru Alimentaţie şi

Agricultură a ONU (FAO) şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

Agenţia Europeană de Mediu cooperează strâns cu aceste organizaţii în ceea ce priveşte

elaborarea de informaţii şi efectuarea de evaluări pentru clienţii şi grupurile sale ţintă.

„O politică solidă şi de perspectivă presupune informaţii detaliate şi calitative. Am

înregistrat progrese semnificative în această direcţie, însă de-abia începem să ne dăm seama

de adevăratul potenţial al informaţiilor de mediu. Agenţia Europeană de Mediu urmăreşte să

orienteze tehnologia, în special internetul, spre noi direcţii în ceea ce priveşte interacţiunea

sa cu mediul prin intermediul Sistemul de schimb de informaţii despre mediu (SEIS).”-

Directorul executiv al AEM, Profesor Jacqueline McGlade.

Reţeaua europeană de informare şi observare pentru mediu (Eionet)

Sistemul de schimb de informaţii despre mediu

În luna februarie a anului 2008, Comisia Europeană a propus înfiinţarea unui sistem de

schimb de informaţii despre mediu (SEIS) — un sistem web în cadrul căruia furnizorii de

informaţii publice fac schimb de date şi informaţii legate de mediu. SEIS va strânge laolaltă

7

fluxurile de date existente şi informaţiile privind politicile europene şi legislaţia europeană de

mediu, facilitând accesul atât al responsabililor politici, cât şi al cetăţenilor. O problemă

importantă o reprezintă dezvoltarea sistemului SEIS ca platformă de comunicare bilaterală,

permiţând utilizatorilor să încarce şi să facă schimb de informaţii.

În următorii ani, Agenţia Europeană de Mediu şi Eionet vor colabora cu Comisia Europeană şi

cu alte părţi interesate pentru punerea în aplicare a SEIS. Vom realiza acest lucru prin

îmbunătăţirea sistemelor şi instrumentelor de raportare existente (Reportnet), a iniţiativelor

referitoare la e-Guvern, a Infrastructurii pentru informaţii spaţiale în Comunitatea Europeană

(INSPIRE), a Monitorizării globale pentru mediu şi securitate (GMES) şi a Sistemului global

al sistemelor de observare a Pământului (GEOSS).

„Publicul, responsabilii politici, comunitatea ştiinţifică şi politicienii vor beneficia de

activitatea desfăşurată de AEM, iar această tendinţă este pe punctul de a se dezvolta;

schimbările climatice, pierderea biodiversităţii, calitatea apei şi a aerului sunt probleme care

presupun dezbateri aprinse. Consider că aceasta poate continua numai dacă în centru se află

o AEM cu o viziune de perspectivă care, pe parcursul următorilor cinci ani va furniza

informaţii inovatoare actuale, pertinente şi solide.”- Preşedintele Consiliului de administraţie

al AEM, Dr. Karsten Sach.

1.5Rapoarte despre situația mediului din Europa

a)13 octombrie 2006 – Proiecții și previziuni ale efectelor gazelor de seră în Europa

Raportul atrage atenția asupra faptului că nivelul emisiilor gazelor de seră cu efect nociv

asupra mediului poate fi redus cu mai mult de 8% față de nivelul său din 1998. Ținta acestui

program este 2010. Dacă toate măsurile aprobate de Guvernele naționale sunt aplicate, laolalta

cu prevederile de la Kyoto, atunci cele 15 state care au aderat la UE înainte de 2004 își vor

atinge ținta de a fi în perfectă concordanță cu Protocolul de la Kyoto. (PK)

Pentru implementarea mecanismelor PK, cele 15 țări vor trebui să aloce fonduri în valoare de

2,830 milioane de euro. Rezultatul va fi o scădere a emisiilor gazeor de seră cu 2,6% în prima

fază. De asemenea, raportul analizează în detaliu costurile necesare pentru reducerea emisiilor

cu înca 0,8%, prin plantarea și incurajarea creșterii de păduri pe teritoriul celor 15 state.

Statele care au aderat după 2004 au ținte fixe de atins până în 2010, majoritatea dintre ele

fiind stipulate în PK.

b)24 noiembrie 2006 - Dezvoltarea urbană în Europa - Provocarea ignorată

Se arată în raport faptul că, deși dezvoltarea urbană pe continentul european are la bază

creșterea semnificativă a populației, în zilele noastre nu există deloc presiuni de acest gen și

că alți factori determină această dezvoltare. Raportul nominalizează dorința europenilor de a

avea un stil de viață care să includă suburbiile liniștite, departe de zgomotul și aglomerația

marilor orașe. Dezvoltarea și răspândirea orașelor europene poate fi dificilă de controlat, din

cauza multiplelor nivele la care deciziile trebuie luate, de la local la comunitar.

Soluția pentru acestă problemă este adoptarea unei politici care să limiteze impactul acestor

modificări asupra mediului, prin armonizarea viziunii urbanistice cu protecția mediului.

8

c)1 decembrie 2006 - Raport asupra utilizării suprafețelor terenurilor din UE

Schimbările în aspectul terenurilor denotă o creștere a frecvenței utilizării acestor terenuri în

scopuri sociale, comerciale sau economice. Se atrage atenția că tot mai multe terenuri sunt

convertite în suprafețe artificiale pentru construirea caselor, apartamentelor, complexelor

industriale sau comerciale. Terenul rămas pentru agricultura este extins artificial sau este

exploatat la limita capacităților maxime de producție.

Acest raport a fost produs pentru 24 de țări europene și a fost în desfășurare în perioada 1990-

2000. Toate modificările relevante în zonele de studiu au fost analizate și înregistrare și, pe

baza lor, s-au facut previziuni pentru dezvoltările ulterioare.

d)19 decembrie 2006 - Raportul inițial al Comunității Europene și AEM privind PK

Raportul este de fapt o continuare a primului raport furnizat de Comunitatea Europeană

secretariatului Convenției Cadru a Națiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice

(UNFCCC). În raport se stabilesc cantitățile de gaze emise de fiecare țară europeană admisă în

UE înainte de 2004 și gradul în care aceste țări vor răspunde pentru stricăciunile provocate

mediului. Tot în raport se atrage atenția asupra primei perioade finale a PK, între 2008-2012,

în care cantitatea de CO2 trebuie redusă cu 8% față de 1998, ajungând la 19 682 555 325 de

tone annual.

Partenerii cheie în elaborarea acestor proiecte: Directoratul Comisiei Europene pentru

Probleme de Mediu, Programul de Mediu al Națiunilor Unite (UNEP), Organizația Mondială

a Sănătății, Comisia Economică a Națiunilor Unite pentru Europa, Agenția pentru Protecția

Mediului din Statele Unite, Direcția de Mediu a Organizației pentru Dezvoltare și Cooperare

Economică (OECD).

1.6 Alte acțiuni ale AEM

a) Ziua Mondială a Apei - 22 martie 2007

Conferința va avea ca temă răspândirea inegală și deficitară a apei, în special pe teritoriile

africane, unde victimele acestui fenomen se numară cu sutele în fiecare zi. Se vor discuta

aspecte etice, morale, culturale și rasiale în care pot influența accesul anumitor grupuri la

sursele de apă, referire făcându-se în special la conducătorii totalitariști africani, care interzic

efectiv accesul unor paturi defavorizate sau a opozanților politici la surse de apă potabilă.

Tema discuției a fost decisă la Stockholm în august 2006, de către toți membrii UN Water,

organizația ONU care se ocupă de problema apei și a disponibilității acesteia în lume.

b) Campania ―Plante pentru Planete‖ - 2003-2008

În cadrul acestei campanii, AEM urmărește să combată efectele tăierii pădurilor prin plantarea

a cât mai mulți copaci și prin educarea comunităților urbane și rurale în sens ecologic. De

asemenea, se urmărește inocularea populației cu dorința de a planta pomi sau arbuști și de a

avea grijă de ei. Se reușește astfel trezirea simțului civic în toți membrii comunităților.

Această campanie finanțează și proiectele școlare care au ca obiectiv crearea unor sere pentru

9

studiu sau pentru observat copaci sau arbuști în diversele lor stadii de evoluție. Ținta

predilectă a programului sunt copiii sub 14 ani - aceștia sunt mult mai dispuși să accepte

valori ecologice noi decât adolescenții de peste 14-16 ani. Această campanie a fost de

asemenea lansată în Bangladesh și Ghana, fiind preluat modelul european. Se estimează că

până în 2008, între 1 și 5 milioane de copaci vor fi plantați în fiecare dintre țările participante,

cu consecințe benefice asupra mediului.

c) Weekendul "Curățăm Lumea" - 15-17 septembrie 2006

În aceste weekend se aniversează aproape toate organizațiile de mediu din lume și, cu această

ocazie, voluntari din toate colțurile lumii participă la acțiuni în masă pentru curățarea

pădurilor, plajelor, parcurilor și străzilor de gunoiele aruncate. Se propun de asemenea

numeroase proiecte pentru dezvoltare și reamenajare, cum ar fi proiecte pentru reciclare sau

reutilizare a apei. Toate aceste proiecte sunt elaborate de voluntari, studenți sau nu, din toată

lumea. Această acțiune, laolaltă cu Programul Națiunilor Unite pentru Mediu, mobilizează

anual circa 35 de milioane de voluntari din mai mult de 110 țări, pentru a curăța și a conserva

mediul în care trăiesc.

d) Ziua Mondială a Mediului (împreună cu UNEP) - 5 iunie 2007

Principalul scop al acestei zile este de a sensibiliza populația lumii la problemele de mediu,

atât de importante, dar trecute adeseori cu privirea. Tematica discuțiilor din acest an este

"Topirea Gheții - Un subiect fierbinte?". Se vor analiza efectele pe care schimbarea climei le

are asupra ecosistemelor și comunităților polare, precum și consecințele pe plan mondial.

Anul acesta, conferința va avea loc în orașul Tromso din Norvegia, manifestarea ajungând la

ediția cu numărul 45. Din 1972, UNEP luptă pentru instaurarea acestei zile în calendarul

oficial al ONU și al UE.

e) România a câștigat unul dintre premiile internaționale în domeniul reprezentării

artistice a domeniului reciclarii deșeurilor, acordat recent de Agenția Europeană de Mediu

(AEM), potrivit site-ului oficial al instituției – eea.europa.eu.3

Astfel, Sebastian Loghin a fost desemnat câștigator de către juriul de specialitate pentru

realizarea materialului video – film scurt metraj - intitulat ―Recycle’, în care se transmite un

mesaj pertinent privind problemele cu care omenirea se confruntă în domeniul gestiunii

deșeurilor.

În cadrul competiției ―Waste.smART’, demarată de AEM, s-au înscris peste 200 de proiecte

din 29 de țări, iar cei cinci câștigători desemnați au realizat materiale artistice în format video,

foto sau desene având ca și subiect deșeurile.

Din lista inițială au fost preselectați 13 competitori, aceștia fiind jurizați de un grup de experți

în comunicare din Europa. Au fost desemnați învingătorii la cele trei categorii impuse –

―Photography‖, ―Videos‖ și ―Cartoons’.

Pe de altă parte, peste 1.800 de persoane din Europa au votat proiectul preferat prin

intermediul site-ului oficial al competiției.

3 http://www.infolegal.ro/romania-premiata-de-agentia-europeana-de-mediu-in-competitia-waste-

smart/2013/12/19/

10

Capitolul 2. Agenţia Europeană pentru Sănătate şi Securitate în Muncă

(EU-OSHA)

2.1 Aspecte generale ale EU-OSHA

Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA) este o agenție

descentralizată a Uniunii Europene, înființată în anul 1996 prin Regulamentul Consiliului

(CE) din 18 iulie 1994, cu sarcina de a colecta, analiza și diseminarea de informații relevante

care pot servi nevoilor persoanelor implicate în domeniul securității și sănătății la locul de

muncă. EU-OSHA se localizează în Bilbao, Spania, acesta are un personal de securitate la

locul de muncă și de sănătate, comunicare și administrație. Dr. Christa Sedlatschek este

directorul actual al EU-OSHA în continuarea de la Dr. Jukka Takala în septembrie 2011.

Agenţia este condusă de către un Director şi dispune de un Consiliu de conducere, alcătuit din

reprezentanţi ai guvernelor, ai angajatorilor şi lucrătorilor din cele 28 de state membre şi din

reprezentanţi ai Comisiei Europene. Consiliul de conducere desemnează un Birou.

Agenţia are rol de catalizator în ceea ce priveşte elaborarea, analizarea şi difuzarea de

informaţii destinate îmbunătăţirii sănătăţii şi securităţii la locul de muncă în Europa. În plus

faţă de conceperea unei reţele cuprinzătoare de site-uri web dedicate sănătăţii şi securităţii în

muncă, Agenţia derulează totodată campanii şi un program de publicaţii diverse, care include

de la rapoarte de informaţii specializate până la fişe informative şi acoperă o gamă largă de

probleme privind SSM.

EU-OSHA colectează, analizează și difuzează informații referitoare la securitatea și sănătatea

în muncă pe teritoriul UE și contribuie la o bază de dovezi pe care factorii de decizie politică

se pot folosi pentru a stabili viitoarele politici în ceea ce privește securitatea și sănătatea la

locul de muncă. EU-OSHA publică un buletin informativ lunar - OSHmail, cuprinzând

subiecte de sănătate și securitate la locul de muncă, și oferă publicații în profunzime, cum ar fi

rapoarte detaliate, privind informarea domeniul securității și sănătății la locul de muncă.

EU-OSHA funcționează prin diverse rețele care acoperă UE, cu principalele sale activități

care acoperă trei zone distincte: analiză și cercetare, prevenire, precum și campanii de

sensibilizare. EU-OSHA a fost dat un rol important în strategia europeană privind sănătatea și

securitatea la locul de muncă (2007-2012), și acest lucru a fost reflectat în Strategia EU-

OSHA și a Planului anual de gestiune.

Îmbunătăţirea continuă a sănătăţii şi securităţii în muncă este un obiectiv-cheie al politicii

europene sociale şi în domeniul ocupării forţei de muncă. Cu toate acestea, numărul şi

diversitatea problemelor de sănătate şi securitate la locul de muncă (SSM) cu care se

confruntă Europa sunt prea importante pentru ca un singur stat membru sau o singură

instituţie să le poată face faţă cu resursele şi expertiza proprie. Acesta este motivul pentru care

s-a constituit Agenţia Europeană pentru Sănătate şi Securitate în Muncă: pentru a regrupa şi a

partaja cantitatea vastă de cunoştinţe şi informaţii cu privire la chestiunile legate de SSM, în

special în ceea ce priveşte bunele practici de prevenire.

Punctele de contact naţionale, de obicei organizaţia principală în materie de sănătate şi

securitate în muncă în ţările respective, coordonează şi difuzează informaţii din partea

Agenţiei la nivel naţional. În plus, Agenţia cooperează cu o gamă largă de parteneri, inclusiv

11

cu Comisia Europeană, cu alte instituţii europene şi cu partenerii sociali europeni, precum şi

cu organizaţii internaţionale şi cu organizaţii specializate în sănătatea şi securitatea în muncă

din întreaga lume.

2.2 Activitățile principale ale EU-OSHA

a. Analiză și cercetare

EU-OSHA este responsabilă pentru contribuiția la baza de probe, prin punerea în funcțiune,

colectarea și publicarea de studii privind securitatea și sănătatea în muncă, precum și de

monitorizare, coroborarea și analizarea informațiilor statistice cu privire la riscurile de

securitate și sănătate în muncă și în locurile de muncă pe întreg teritoriul UE.

În 2005, EU-OSHA a înființat Observatorul european al riscurilor (ERO), pentru a încerca să

identifice și să prezică astfel de riscuri. Pentru a atinge acest obiectiv, ERO "oferă o privire de

ansamblu asupra securității și sănătății la locul de muncă în Europa, descrie tendințele și

factorii care stau la bază și anticipează schimbările din muncă și impactul lor probabil asupra

securității și sănătății în muncă". ERO identifică domeniile de cercetare pentru stabilirea

priorităților și indică măsurile corespunzătoare pe care factorii de decizie politică și de decizie

ar trebui să le ia.

În 2009, EU-OSHA a efectuat un sondaj la nivelul UE, sondajul european de întreprindere pe

noi și emergente riscuri (ESENER). Studiul a implicat aproximativ 36.000 de interviuri cu

manageri și reprezentanții de sănătate și securitate cu scopul de a obține o perspectivă asupra

modului în care întreprinderile europene au făcut gestionarea problemelor de sănătate și

securitate. Sondajul a fost deosebit de preocupat de "noi" riscuri psihosociale, "cum ar fi

stresul la locul de muncă, violență și intimidare", și a subliniat că aceste riscuri sunt o

preocupare tot mai mare. ESENER a oferit factorilor de decizie politică informații relevante

pentru crearea viitoarelor politici în domeniul sănătății și siguranței și a scos la iveală

probleme de interes special care necesită o prioritizare. EU-OSHA a produs o serie de studii

de follow-up analiza rezultatelor ESENER și intenționează să efectueze un al doilea sondaj în

2014.

EU-OSHA execută, de asemenea, un proiect inovator cunoscut sub numele de Foresight, care

are scopul de a privi dincolo de riscurile actuale de securitate și sănătate pentru a anticipa

posibilele domenii de interes în viitor. Foresight se implică cu privire la scenariile posibile

care pot apărea cu schimbările sociale tehnologice sau mai mari, iar efectul acestor schimbări

ar fi asupra securității și sănătății la locul de muncă. Proiectul își propune să stimuleze

dezbaterea, și pentru a face clar pentru a factorilor de decizie politică și de decizie ce

implicații speciale la cursuri de acțiune sunt. Proiectul propune, de asemenea, modul în care

pot fi evitate posibilele riscuri viitoare. Primul proiect de previziune se referă la producerea de

"seturi de scenarii pentru 2020, acoperind o gamă de noi tehnologii în locuri de muncă

ecologice și impactul pe care îl poate avea asupra lucrătorilor în securitate și sănătate".

b. Parteneriate

Lucrează alături de guverne, organizaţii ale angajatorilor şi lucrătorilor, organisme şi reţele

europene şi companii private. Vocea și activitățile sunt multiplicate de reţeaua de securitate şi

12

sănătate în muncă, reprezentată de puncte focale speciale din toate statele membre UE, ţările

AELS, ţările candidate şi potenţial condidate.

c. Prevenire

EU-OSHA își propune să creeze o cultură de prevenire a riscurilor și este implicat în

proiectarea unor instrumente practice care pot fi utilizate de companiile de dimensiuni micro,

mici și mijlocii, care îi va ajuta să evalueze riscurile la locul de muncă și de a împărtăși

cunoștințe și bune practici în domeniul securității și sănătății. Ca parte a acestui obiectiv, EU-

OSHA a creat un proiect online interactiv de evaluare a riscurilor (OiRA), lansat în

septembrie 2011. OiRA oferă "o aplicație web ușor de utilizat și gratuit", care permite

utilizatorilor să creeze instrumente online de evaluare a riscurilor. Acesta este un instrument

interactiv care poate fi folosit de orice microîntreprindere sau mici pentru a efectua o evaluare

a riscurilor.4

d. Crearea campaniilor și sensibilizarea populației

Atrag atenţia şi prezentă informaţii privind importanţa sănătăţii şi securităţii lucrătorului

pentru stabilitatea şi creşterea economică şi socială în Europa.

EU-OSHA este activă în creșterea gradului de conștientizare cu privire la securitatea și

sănătatea la locul de muncă, iar aceste aspecte sunt promovate în primul rând prin campaniile

locurilor de muncă sănătoase, care au fost exploatate cu partenerii din statele membre ale UE

din 2000. Fiecare campanie se desfășoară timp de doi ani și are un accent diferit. Campania

actuală - „Lucrând împreună pentru prevenirea riscurilor‖ este are scopul de a încurajara

"manageri, muncitori și alte părți interesate să își unească forțele pentru a îmbunătăți

securitatea și sănătatea".Fiecăre campanie EU-OSHA produce "informații, ghiduri practice și

instrumente și materiale disponibile în mod liber de publicitate, tradus în mai mult de 20 de

limbi europene". Campaniile desfășurate în parteneriat între EU-OSHA și mai mult de 80 de

parteneri ai campaniei, precum și prin intermediul rețelei de puncte focale naționale agențiilor

și Enterprise Europe Network.

Legat de acționarea ca un accent anual pentru campanii, EU-OSHA este coordonatoarea

Săptămânii Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă, care are loc în fiecare an în luna

octombrie, atunci când au loc evenimente( cum ar fi sesiuni de instruire, conferințe și ateliere

de lucru). Astfel de evenimente sunt organizate în toată Europa de către punctele de contact

din statele membre.

EU-OSHA, împreună cu șase organizații naționale de sănătate și securitate, participă într-un

consorțiu care a produs o serie de filme de animație care au ca scop transmiterea importanței

sănătății și securității la locul de muncă. Personajul principal în aceste filme - cunoscut sub

numele de Napo - este în esență un angajat tipic, care poate fi victima unor situații pe care el

nu are nici un control, dar el poate identifica, de asemenea, pericole sau riscuri, și de a face

sugestii pentru a îmbunătăți siguranța și organizarea muncii. Filmele sunt în toate limbile,

făcându-le accesibile pe scară largă, și au câștigat o serie de premii. Napo a devenit un fel de

mascotă pentru activități de agitație EU-OSHA, iar acum este folosit pentru a introduce

probleme de sănătate și de siguranță pentru copii din școlile primare (Napo pentru profesori).

4 https://osha.europa.eu/ro/about

13

2.3 Rețelele EU-OSHA

EU-OSHA lucrează în parteneriat cu o gamă largă de organizații. Direcția Generală pentru

Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune este de referință de la Comisia

Europeană. La nivel național, EU-OSHA este reprezentat de o rețea de "puncte focale" în

peste 30 de țări din Europa. Puncte focale sunt, de obicei organizației primare de securitate și

sănătate de o anumită țară. Fiecare punct focal operează o rețea națională tripartit pentru a se

asigura că informațiile privind securitatea și sănătatea la locul de muncă pot fi colectate în

mod eficient și diseminate.

EU-OSHA subliniază importanța unei abordări tripartit, prin care EU-OSHA lucrează în

parteneriat cu guverne, angajatori și reprezentanții lucrătorilor. Această structură tripartită

(Consiliul de conducere) este esențială pentru modul în care EU-OSHA își desfășoară

campaniile sale. Prin campanii EU-OSHA, de asemenea, lucrează cu companii și asociații din

sectorul public și privat, precum și cu Enterprise Europe Network (EEN), o rețea de sprijin de

afaceri, care are scopul de a ajuta întreprinderile mici pe piața europeană.

2.4 Apariții media legat de stresul în muncă

a) Peste jumătate dintre angajații europeni sunt stresați la locul de muncă

Aproximativ jumătate dintre angajații europeni (51 %) consideră că stresul legat de muncă

este un fenomen frecvent în cadrul jobului lor, arată o anchetă de opinie paneuropenă

efectuată de Ipsos MORI pentru Agenției Europene pentru Securitate şi Sănătate în Muncă

(EU-OSHA). 5

b) EU-OSHA lansează o campanie pentru a ajuta la reducerea stresului la locul de

muncă 2014-2015

Bruxelles - Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (de asemenea,

cunoscută sub numele de EU - OSHA), a început o campanie privind prevenirea și gestionarea

stresului la locul de muncă.

„Locurile de Muncă Sănătoase gestionează stresul‖ are scopul de a contribui la conștientizarea

gradului de stres la locul de muncă, oferind instrumente și consultanță pentru a gestiona și de

a evidenția în cazul de afaceri și alte efecte pozitive de gestionare a stresului.

"Gestionarea stresului legat de muncă este una din pietrele de temelie în asigurarea de

sănătate, siguranța și bunăstarea lucrătorilor europeni ", László Andor - comisarul Uniunii

Europene pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune - a declarat într- un

comunicat de presă prin care anunță campania.

5 http://www.forbes.ro/tag/eu-osha

14

Jumătate din lucrătorii europeni cred că stresul legat de muncă este comun, iar 41% cred că

stresul nu este tratat bine la locul de muncă, potrivit unui sondaj de opinie EU-OSHA. În mod

constant, lucrul sub presiune poate duce la de 5 ori mai multe incidente, EU-OSHA a declarat

- și performanța redusă cauzată de problemele psihosociale pot costa de două ori la fel de mult

ca și absențe la locul de muncă.

Obiectivele campaniei:6

creșterea gradului de conștientizare cu privire la problema tot mai mare de stres și

riscuri psihosociale;

focus cu privire la efectele pozitive ale gestionării eficiente a riscurilor psihosociale,

inclusiv în cazul de afaceri;

creșterea gradului de conștientizare a întreprinderilor și cunoștințe practice legate de

recunoașterea și prevenirea riscurilor psihosociale la locul de muncă.

Mesajul transmis prin campanie:

stresul și riscurile psihosociale la locul de muncă pot fi reduse cu succes și tratate în

același mod logic și sistematic ca și alte probleme OSH;

abordarea stresului la locul de muncă duce la îmbunătățirea bunăstarea lucrătorilor și a

performanței organizaționale;

conducerea și participarea lucrătorilor este esențială pentru a aborda riscurile

psihosociale și stresului legat de muncă în mod eficient.

6http://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/---ed_protect/---protrav/---

safework/documents/presentation/wcms_232621.pdf

15

Bibliografia

http://www.eea.europa.eu/ro

http://www.scritub.com/sociologie/resurse-umane/Agentia-Europeana-de-

Mediu72129235.php

http://www.infolegal.ro/romania-premiata-de-agentia-europeana-de-mediu-in-competitia-

waste-smart/2013/12/19/

https://osha.europa.eu/ro/about

http://www.forbes.ro/tag/eu-osha

http://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/---ed_protect/---protrav/---

safework/documents/presentation/wcms_232621.pdf