Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionate a Rorn6ni€iBTJILER, AI-AN

Cavaledi templierii Mstenrl dezvduit / Alan Butler, Stephe! Dafoe:t'ad.: Alina Horvath.- Bucure$ti: Editura RAO, 20lOISBN 978-60GE255_23- 1

L Dafoe, Stephen

II. Horvath, Alina (rrad.)

82l.l l t(?3)-31=135.1

Editura RAOCrupul Editorial RAO

Str. Turda nr. I l?-119, Bucurc$ri, Romaniawww.ftobooks.com

www,rao.ro

ALAN BUTLER, STEPHEN DAFOE

Th Knigts Tenphr Retnald@ 1999 Alan Butler and Slephcn Dafoe

Toate dreptudle rczervate

Traducerc dill lirDba engleziALINA HORVATH

RAO Intemarional publishing Company, 200?penu u versiunea iE limba rom6n!

20tt

ISBN 978_606_8255-23_r

CI]PRINS

l. Tradilii ortodoxe Fi mai pulin ortodoxe .........7ZogrddindaRaiului . . . . .. . . . . .. . . . .213.Creuzetul .......354. Comunitatea de la Marea Moarti ......... ....525. Anii negtiuli .............676- Nas,terea unui ideal ...... ..........85T.Noulpact ...... 103

8. Doctor Mellifluous . . . . . . . ........1199. Ctrlugtrrii cistercieni .... ..........136lO. Ziua unui frate cistercian ......... 150

11. Templierii .....157'l2. O zi din viata lor ...... .......... 163

13. Un plan indr5zne! . . . . . . . ........17114. Consolidarea ...........18315. Plrinlii fondatori ........19816. Triumfirl ......21217. Seminple unui dezastru . .........22618. Cronicile infamiei . . . . . . .........24019. Bilanful .......25620. Sfdryitul unei epoci ....... .......271

i

CaPitolul 1

TRADTTtrORTODOXEsr MAr PUTrN ORTODOXE

in timp ce soarele de toamnd insuflelea orizontul de la

risirit in zorii zilei de vineri, 13 octombrie 1307, in toate

$nunuile FranJei, bubuituri putemice au rlsunat in por,tile

zdravene, din stejar, ale numeroaselor rndndstiri ale Ordinu-

lui Cavalerilor Templieri. Trupele lui Filip al IVJe4 regele

Frangei, fuseser[ mobilizate in vederea unui raid matinal

prin toate aqezlmintele administrate de cdtre cavalerii inalb, rlspandite in tot regatul. Necruletor $i eficient, sene-

salul regelui diiduse dispoziJie si fie arestat orice cavaler,

ostas, sau slujitor aflat in incinta aqez5.mintelor acestui

ordin qi patrule cilare scotoceau finutul in cdutarea vreu-

nui membru sau slujitor al ,prdinului" care ar fi apucat sd

scape in invdlmlseali.Din ce ne spune istoria, acesta a fost sfarqitul uneia

dinhe cele mai remarcabile organizalii militare, comer-

ciale qi fiscate a lumii medievale. in cAteva ore, inchizi-

torii storceau nefericililor c5zuli prad6 metodelor barbare

autorizate asfel incredibile mdrturisiri ale celor mai

odioase crime $i erezii imaginale vreodati. Foart€ cuend,

CAVALERII TEMPLIERI8 Alan Butler, Stephen Dafoe

cflugirii ordinului erau executafi in multe pd4i ale rega-

tului, pe cand allii erau azvarliti in temnite intunecate,

lipsili pe vecie de lumina soarelui. Un papd docil, prins

fArA putintd de scipare in laturile hapsinului rege

francez, a fost iute impins si emit6 un edict prin care

Ordinul Cavalerilor Templieri era desfiinlat in tdate

regiunile Europei, dar gi dincolo de hotarele acesteia.

Bunurile au fost confiscate, incd gi mai mulli cavaleriarestati Fi s-a ldcut un efort uria; in incercarea de a $tergedin istorie amintirea cavalerilor templieri.

in cele din urmi, Jacques de Molay, ma.rele maestru

al ,,Cavalerilor strrmani ai lui Hristos 9i ai Templului luiSolomon" (Pauperes commilitones Christi Templique

Solomonici) a fost perpelit pe indelete in frigare pe o insu-

lili din afara Parisului qi astfel au pierit pe veci legendariicavaleri templieri.

Fumul inlepitor ce se inilta inc6 in vdzduhul parizianpurta cu el speranfele $i visurile unei extraordinare orga-

nizalii care, in ceva mai pulin de doud secole, schimbase

ireversibil fala lumii in care se niscuse.

Ordinul Cavalerilor Templieri fusese intemeiat inprimele decenii ale veacului al Xlllea de o m6ni de cava-

leri rftAcitori qi sdraci care se infltisaserd, in mari nevoi pi

istovili de drum, la poarta palatului lui Baudoin al Il-lea,regele lerusalimului. I-au cer;it acestuia indurare qi s-au

legat cu jurimant ci dorinla lor era sA pdzeascl viata $ibunurile pelerinilor cregtini care, dupd izbinda celei din-tai cruciade, inaintau in cete dinspre Frmul Palestineiinspre altarele sfinte ale Ierusalimului.

Baudoin i-a primit cu bralele deschise pe ace$ti ostaSi

diruifi lui Hristos. Dupd vreo zece ani, ace$tia s-au intors

- Frdnta lor de baEtintr unde au fost consacrali in mod

l"ia J ..ait a" "a""

papa Honorius al Il-lea si in[Uali

*ang mai tArziu de papa Inocengiu al Il-lea' ce apa4lnea

ilit"l "t "."niiot' aaopmli de cistercieni' o noua

l** ".**omului benedictin' au primit o serie de

-"Ji o"oi.." *buiau s6-qi organizeze activitatea' alet

T*"-i' "" si oriunde in alt loc s-ar fi aflat' Urmau sI

L aaeverali ,,solda1i ai lui Hristos"' faimosi pentru cura-

i "" t* tn *ote $i sr moarl pentru Domnul' departe

& cas[, Prin linuturi strline'- il""u u

"aqtigut adepli' Recrulii qi donaliile in bani 9i

*tO * ***" Oin toate p54ile Foarte repede' cavalerii

cmpti"ri au con.t'uit numeroase ministiri' castele' ferme

"T;; care s-au instalat impreuni cu auxiliarii

- inului. Templierii au armat vase $i au organizat o flotili

comerciaU qi ae *'U"i' Trepta! au ajuns cei mai cunoscug

JOJ"t"t, "t*"n, bancheri $i negustori ai vremii lor'

.'* Oupe * ttu Sf6nti a ctrzut in mdinile mamelucilor'

.or" J*i*t .""otului al XlIlJea' templierii Ei-au consoli-

;;;;;;;;" in Europa si in afara ei' L-€ cre$tea nu doar

"t X-f, A. ui aroiaop qi tacotia Cuv6ntul "templier"

;;;; .e a*itl sinonim cu trufia' hrdpdreala 9i

"-t*"^, ^*t " nu se mai gdsea cineva care si fi ajuns

t"-p""."*, lor de acliune 9i sd aibtr vreun cuvAnt bun

l"Jn* "

Sintagma ,,bei ca un templier" era ftecvent

i"ti.nu t" popoi qi ilustreaza de minune hula azvdrlitd

asupra ordinului in zilele sale din urml'*-i" J A" *rnu, i-a revenit regelui Filip' cunoscut in

timpul s6u drept Filip cel Drept' menirea si extirpe aceastl

ilrriore "r"ti"e

g "orupti

din trupul Europei aflate in plinl

"-p-S""", Ut **t lucru a incercat el slJ sdv6rqeasc[ in

l0 Alan Butler, Stephen Dafoe

acea fatidicl zi de octombrie din 1307. Aga suna, agadar,

isoria cititi de noi arn0ndoi din oricare din sutele de volumece tratf,,azd la modul clasic respectiva epoci si, cu micimodific5ri, este in continuare versiunea imbr5ligatd de

majoritatea istoricilor. Dar cu siguranld nu acesta este

intreg adevlrul, de vreme ce in filele sutelor de lucrdriistorice mai indrdznefe afldm un alt soi de cavaleri templi-eri, a clror rcputatie pare izvorAti mai degrabi {in legende

decat din fapte. Acqti cavaleri fdrd pereche, mAntuitori inmantii albe, stau in centrul legendelor medievale arturiene

9i mulli au afirmat ci ei sunt adeverata sursd de inspiraliepentru astfel de legende. Ocrotitor al celor nevoiaqi, luptl-tor in numele Domnului, poate chiar delinltor al uneimogteniri de ascunsd inlelepciune, legendarul templiereste intruchiparca credinpi, omeniei, ribddrii si smerenieiadevdrate. Istoricii ii neagtr existenfa (iar noi o punem laindoial6). Dar un anumit lucru nu a fost pus niciodati laindoiald si anume ce povestea reald a templierilor avea

toate $ansele s[ fie infinit mai complexi decat i$i inchi-puisere tradi{ionalistii gi ezotericii deoponivtr.

Cercetirile noastre iniliale au demonstrat ftre pudntdde dgadA ce Fmplierii trebuie sf, fi fost unul dinte firelesftans fesute in canavaua istoriei din care au fdcut parte.

in relatarea ascensiunii lor meteorice pe firmamentulintunecat al Europei medievale sunt gi multe povelti, daracestea nu au reugit s[ umbreasci adevlratele infeptuiri,care se pot susline documeniar, ale ordinului cavalerilor.Au fost campionii de netig[duit ai come4ului vremii,este evident cd ei au ,,inventat" cecul bancar gi au pus

seminfele capitalismului de peste vremuri, pe al cdrui sis-tem economic se b azEazd aproape to ttr lumea de asttrzi.

CAVALERII TEMPLIERI II

tti aveam unghiuri complet diferite de abordare a

caraterltoriempti"ri, de aceea am awl rn'*",tl:-se

constatlm cn, incd de la Prima intdlnit-"'-* ":]:

=nrg.J ;" an lnain* ca acest€ 'T1lt^::i':"Ttf;

-IrF'-- -'- - ' :aceleafi concluzii' Ca

l-, iffipeam sa ne aproplem o€ --.-^h.r ?6

-' '*Y-*^- -- luseserl in Punctul in.-q cercetfuile fieclruia ne a<

5-" p.ttoo .n ttucturxm un set de concluzii comune'

ilt'"a i" """r

moment nu puteam urmfi toate con-

-i'{ele ce decurgeau din acestea:

l- Nu putea fi adevlrata versiunea oficiali 9i general

' ilt* ; apariliei bruqte qi "accidentale" a

ordinului'Z. il.."" *ge*i de sange" intre Cavalerii Slrmani- il;t ;otJ"t 9i ai remplului lui Solomon qi alte

,ltn""t" t""ti"ti *tive ln Euopa acelor zill1' .

,. tT"J"* ttitntteri erau in mod cert mdnali in dru-

mul lor de atingerea unut scop' a cdrui real6 naturd

depd5ea cu mult presupunerile cercetltorilor'

4.;;;;;l;t "" a fost atat de radicaltr ti totald' oriclt

si-au dorit relatarile contemporanilor s[ insufle

"onuing"'"u ut"^ta unei lumi credule'

5. ;;;;tl" de erezie indrepta':-*p"*i"i lll]:;-' Jt,o, oOuu

"u atacurile din 1307 nu erau intru totul

neintemeiate' Cu alte cuvinte' eram deja amandoi

i" p""." "n

rn"rnb"i ordinului se indeplrtaserl in

ii-"u*go'i" de invSliturile oficiale ale Bisericii

Catolice din ePocd'

inarmali cu aceste descoperiri qi incurajafi de mulli

."" JJt". udunut" d" fiecare pe cont pt".pi1A

""-iil"-"t"t** adevirului ascuns la temelia acestel

tnJrn]pot.nitt inttitulii' Cea dintii descoperire' pe care o

12 Alan Butler, Stephen Dafoe

s,i anticipaserim, a fost ci oricat de singulari ar fi fostevolulia lor in raport cu celelalte organizatii ce activau

atunci in Europa, ea nu putea fi priviti in afara contextu-lui general. Altfel spus, existenfa lor fusese pregetite de

dezvoltarea Europei medievale, iar ei reprezentau un

fenomen intrinsec acesteia. Eram de pirere, aga cum sun-

tem in continuare, cI orice incercare de a trata istoriacavalerilor templieri separat, in sine, este sortit6 unui

inevitabil efec. Aceaste concluzie era putemic suslinutd

de studiile anterioare ale lui Alan Butler, coautor, de

cercetfi extinse, pomite prin evaluarea necesitilii exis-

tenlei acestui ordin, izvorate din istoria mult mai veche a

Europei. Considerim necesard o scurtd prezentare a stu-

diilor preliminare intreprinse de Alan, pentru ca cititorulsd inleleagd ce reprezentau pentru societatea europeand a

inceputului secolului al XII-lea intemeietorii acestei

extraordinare fr61ii.

Alan examinase lumea complexi gi fascinanta a euro-penilor Epocii de bronz care se ocupau cu ltiinfele mate-

maticii, astronomiei qi geometriei. in lucrarea sa, Z[eBronze Age Computer Disc, Alan ili indreptase aten(ia

asupra unui artefact gdsit in Creta la inceputul secolului

al XII-lea, discul Phaistos. Descoperit printre ruinelepalatului minoic de la Phaistos, in sudul insulei Creta,

acest micut disc de lut ars a fost datat ca provenind dinjurul anului 1800 i.Hr. (pe coperta clrtii lui Alan este

reprodustr o imagine a acestuia). Mii de vizitatori intrigatiil contempld anual in Muzeul Heraklion din Creta, unde

se afld expus acum. Discul Phaistos prezintd pe fiecarel'af o spirald incizati in interiorul cireia sunt grupuri de

pictograme misterioase sau de inscriptii hieroglifice.

CAVALERII TEMPLIERI 13

\-Estea au o compozilie mai de$abe naturalistl 5i au

-T t^nti*"tot^L in fo't" colorate care au fost mar

:';;;';;;trafala moale a lutului incd umed'

""til;-"; a putut oferi un inteles ldmuritor pentru

;;il"i";ili.''::' ::ll#.J.'iii:'ff1;i:riar Pretind c[ au avut un oarer-:;'#;;;

tn faptul ci nu existd vreun punct de

:;;;;; i.'" ^'*: "T-T:1T#J:fli'::,i] ;:itl;ro de scriere folosit in acea vn

i ;;;;; il'': *f ':: :: :Jffil,1i[?;,1"1fr lln:emna decdt cd e foarte pu(n p

ffi;;;;; acceptabile in sens lingvistic a contt-

nunrlui discului Phaistos'tt'o.ii"" " "o'oat

chesdunea dintr-un alt ungtri Se

.,;;.;;;;""1 o*:'i,o'^:il;':ff ;*llil':Jantic desPre care logica it sP

;il';;,".'*n .'' t"'". o"' 1 oJp;li: ;::Hi::i:

(-ar fi cenrat Pe concePtul unut

;.";#;;;J;i o ro*a de proto-geometrie in care

cercurile ar fi avut 366 de grade'""';;;t;;***i calendar' a oricirui calendar' de fapt'

- ; ;;;;;;;""tttdan(a apdruta fa.a de anul teresru care

ti"" "ti"

t"t"i ot :os'zs zile Au fost multe calen-

;;;';;il"i";' oameni in diferite civiliza(ii si perioade

fio.ri"ce;' lno'"t"nt de sistcm' cle trcbuic sa aibi

i"J. un .oa a" "",,*IT ;ffi ;iff |jl:".1i ilTJcu durata ,,realtr ' a traiectonel

il.;";il;; "" un rol importantin agriculturd pentru

il;"fiil;;;" "t perioadele opdme pentru plantarea

;ffi;';;;t acest calendar ritualic dupi care se

orienteazl agriculturile nu urmeazd calendarul solar'

CAVALERII TEMPLIERI l514 Alan Buder, Stephen Dafoe

perioadele de insdmanlare se vor decala de-a lungul anu-

lui, cu efecte poten-tial dezastruoase. in cazul civiliza[ieiactuale, s-a optat intr-un final pentru anul calendaristicritual de 365 de zile, care presupune adtrugarea unei zile o

datl la patru ani (plus alte calcule compensatorii mai

sofisticate) pentru a plstra legitura cu pozilia reall a

Pimantului fati de Soare.

AIan a descoperit ci ciclurile matematice, deduse din

,,numtrrul" de hieroglife de pe fiecare fag a disculuiPhaistos, sugereazi o metodti prin care un calendar ritu-alic de 366 de zile si corespund[ anului solar real. inacest caz procedura presupune urmtrrirea unui al doilea

calendar bazat pe cicluri de 123 de zile. Dup[ 4 aseme-

nea cicluri (492 de zile), o zi va fi scoasl din calendarulritualic de 366 de zlle. in acest mod, calendarul ritualicva rlmane aliniat cu anul solar pentru o perioad?l de apro-

ximativ 3 700 de ani inainte de a se impune o altd com-pensare. in cele din urm[, s-a dovedit ci discul Phaistos

reprezenta un al doilea calendar, dar unul mult prea precis

qi care sugera un sistem numeric mult mai sofisticat decdt

ar fi fost necesar pentru armonizarea anului ritualic cu cel

solar. Era evident ci metodele de compensare oferite de

discul Phaistos erau derivate diltr-o geometrie sacri incare cercul cuprindea 366 de grade, spre deosebire de celmodem, utilizat acum, de 360 grade.

Si asfel a ajuns Alan si rcconstituie Feptat fascinanta

cunoaltere a geometriei, astronomiei si a matematicii pe

care o aveau oamenii vechii civiliza$i minoice. inleleg6nd

ci aceqtia foloseau un sistem liniar de misudtori, a cdutat oscari de misurtr cat mai veche cu putinli, care s[ se

potriveascl sistemUlui. Pe care a gisit-o la mare depirtare

& insula Creta, in Insulele Britanice' Regretatul profesor

Alexander Thom, inginer de la universitatea din Oxford' a

lEt'al neobosit dmp de ca@va decenii' supraveghind qi

*urand numeroasele monumente megalitice solitare'

Lurile megatitice qi alte formaliuni prezente in peisajul

Fianiei qi in unele pertj din Franla din vremuri imemo-

aiat". A""rt" eforturi sustinute au avut ca rezultat cel

tin o concluzie: aproape fiecare dintre monumentele

Liare intre .lS0O i.Hr.' cel mai devreme' si 1500 i Hr" au

frsr ridicate folosindu-se aceeaqi unitate de mdsurd'

Aceasta, dupe cum a descoperit profesorul Thom' mdsura

h medie 8i,96656 centimetri in lungime' reprezentand

ceea ce profesorul a numit ,,yardul megalitic"'

Cind acest rezultat este privit in contextul geometriei

si matematicii descoperite de Alan in Creta' a.devenit

evident cd yardul megalitic era componenta unel vlzlunl

matemadc; a lumii care a rezistat de-a lungul unei peri-

oade lungi de timp 9i in multe regiuni ale Europei' Cu

ajutorul yardului megalitic 9i al geometriei din care acesta

fl."u p*, vechile popoare ale Britaniei' 9i ale altor

regiuni mult mai indepfttate, trebuie si fi detinut o cu-

no'aEtere uimitor de precisi a dimensiunilor reale ale

Plmintului pe care vieluiau' Toate aceste aspecte sunt pe

larg tratate ln cartea lui Alan, The Bronze Age Computer

Dis"c, pe care cititorii aflati in ceutarea unei explicalii mai

elaborate a intregului principiu sunt invitati s[ o consulte'

Nu mult dupl incheierea lucrului la The Bronze Aqe

Computer Disc, Alan a dat din int6mplare peste lucrarea

obscurtr a unui cercetiitor francez care iqi desfdqurase acti-

vitatea in prima parte a secolului XX' Acesta' pe nume

Xavier Guichard, a publicat in anii 1930 lucrarea Elezsis