R

E

D

A

C

Ţ

I

A

Pagina 2

Adresa Redacţiei

Str. Regiment 11 Siret, Nr 12-14

Tel/Fax. 0236430235

E-mail: liceulracovita@yahoo.com

Colectivul redacţional

Nela PINTILIE- clasa a X-a B

Nicoleta IFRIM- clasa a X-a E

Alina STRAT- clasa a X-a E

Colegiul redacţional

PROFESOR COORDONATOR: MARIANA CONSTANTIN

REDACTARE: PROF. IULIA ANGHELACHE

Prof. Adina TODORAN

Psiholog prof. Silvia BANEA

Prof. Aura COZMACIUC

Prof. Camelia BUTNĂRAȘU

Prof. Delia HUMELNICU

Prof. Ofelia PANAINTE

Prof. Corina ROTARU

Dir. Prof. Nicoleta

DOMINTEANU

Dir. adj. Prof. Corina

ROTARU

Pagina 3

Din Cuprins

Pag. 4 POETICA

Pag. 6 PLASTICA

Pag. 10 RELIGIA

Pag. 12 Rubrica PSIHOLOGULUI

Pag. 14 Franceză

Pag. 16 Informatică

Pag. 21 1IUNIE, ZIUA CELOR CE SE MAI SIMT COPII

Pag. 22 Fizica

Pag. 26 Chimia

Pag. 28 Geografie

Pag. 31 Talent

Pag. 32 Absolvenți 2012

Pag. 33 Rămas bun, dragă școală!

Pagina 4

Swallowtail Duțu Alexandra, clasa a IX-a G

~Mai ştii când fugeam pe campii împreună? Mai ştii când alergam după fluturi împreună? Mai ştii când la

apus drumurile noastre se despărţeau? Mai ştii când tu te întorceai în castel şi eu sub pod? Mai ştii cât

de fericiţi eram împreună? Mai ştii în câte bucăţi mi-ai rupt inima când ai ales-o pe ea?~

Sigur că nu. Nu ai cum. Nu ai de ce să-ţi aminteşti. Sunt doar o cerşetoare fără ambiţia surorii mele.

Eu nu am vrut bogaţiile tale ca ea. Eu am vrut doar sufletul tău. Dar se pare ca nu am avut destui bani

ca să-l cumpăr. A fost prea scump... A fost ciudat că după ce te-ai măritat cu Lilian nu am mai prins

fluturii din livada cu meri. Ţi-ai aruncat colecţia in pivniţă pentru ca aşa ţi-a spus ea. Dar, eu am găsit-o si in ziua în care ai împlinit douăzeci de ani şi ţi-am oferit-o ca si cadou. Sora mea fierbea de furie. De

atunci, ai inceput sa cauţi iar Coada Rândunicii. Un fluture ce rar apărea prin partea aceasta a regatu-

lui. Ai uitat complet de ea şi asta a înfuriat-o peste măsură. Cel mai supărător detaliu pentru ea a fost

că ai revenit la mine. Făceam călătorii lungi împreună. Dar...a durat aşa puţin.

Când, în sfârşit, am găsit acel fluture, ai fost atât de fericit încât ai fugit repede la castel să i-l arăţi Lil-

ianei. Dar ea...l-a luat în mâini şi l-a strivit reproşându-ţi că iţi neglijezi munca regală. Atunci, ai aprobat.

Nu-ţi venea să crezi că ea, femeia pe care ai luat-o de soţie era atat de crudă. În acea noapte m-ai che-

mat în biroul tău şi mi-ai spus cu lacrimi în ochi că vrei să divorţezi şi că mă vei lua de soţie. Mi-ai spus

că ai fost un prost că ai acceptat-o pe ea. Câtă dreptate aveai. Ai fost un mare prost. Ai crezut că dacă

vii înapoi, o sa te aştept cu braţele deschise? Nu prea cred...am fost păcălită o data de tine. Nu voi fi şi

a doua oară. Am acceptat însă cererea ta. Oricum, a doua zi nu mă vei mai găsi. Trebuia să mor pen-

tru că aşa vroiau zeii. Nu ştiai ca aveam pneunomie din cauza că ai fost întotdeauna prea ocupat să

observi. Nici măcar propria mea soră nu şi-a dat seama. Nici nu trebuia. Nu aveam nevoie de mila

voastră. Nu aveam nevoie de mila nimănui. Nu mai ştiu cât era ceasul când am simţit ca mă sufoc. În

scurt timp, aerul mi-a părăsit plămânii şi în câteva secunde nu mi-am mai auzit nici inima. Se oprise şi

ea, mult prea obosită ca să mai bată. Nu a fost o moarte dureroasă. M-am simţit chiar eliberată de

viaţa grea de la castel, trăită în umbra Lilianei.

Dupa ce am închis ochii şi m-am cufundat în somnul veşnic. Nu mai ştiu ce s-a întâmplat cu trupul

meu. Probabil, ai venit tu şi l-ai îngropat în livada de meri. Sau poate m-au găsit nişte servitori şi i-au

spus Lilianei care m-a aruncat mai mult ca sigur în mlaştina. Nu am de unde ştii. Mi-aş fi dorit totuşi să

devin o fantomă doar ca să văd cât de mult m-ai iubit. Voiam să văd daca ai vărsat măcar o lacrimă

pentru mine. Voiam să văd dacă minţeai. Dumnezeu mi-a îndeplinit dorinţa după ce m-a făcut înger. M-

am întors şi mi-am văzut propria înmormântare. Era în livada de meri. Fructele, aveau acum o culoare

verzui-gălbuie foarte frumoasă, iar gustul era dulce-acrişor. Din păcate, nu voi mai putea să-l simt ni-

ciodată pe limbă. Mi-am întors privirea supranaturala spre adevăratul motiv pentru care venisem

acolo. Tu mi-ai înconjurat piatra funerală cu flori albe, preferatele mele. L-am văzut acolo pe tata care-

şi ştergea lacrimile cu o batistă neagră. Lilian era şi ea, dar nu părea deloc afectată. Nici nu ştiu de ce

mă gândeam că ar fi simţit ceva faţă de moartea mea. M-a urât toată viaţa. După ce toţi au plecat, tu ai

rămas ultimul. Stâteai în genunchi şi privea poza şi cuvintele scrise pe piatră in memoria mea. Pe faţă ţi

se putea citi durerea. “Măcar tu...” Îmi zic uimită că până la urma chiar mă iubisei. Nu ştiam în ce canti-

tate, dar măcar simţisei dragoste pentru mine.

Pagina 5

M-am apropiat de tine şi te-am îmbrăţişat. Se pare că-mi simţisei prezenţa pentru că sprâncenele

tale negre săriră pe frunte surprinse. Dar, din cine ştie ce motiv ai îmbrăţişat acea fiinţă invizibilă.

Laşi alte lacrimi să curgă, şi acestea erau la fel de reci şi sărate. O singură diferenţa era între primele

picături de suferinţă şi acestea. Acum, nu mai exprimau durerea ta interioară. Acum, arătau cât de

fericit erai. Se pare că ai realizat că zeii ţi-au oferit un cadou, trimiţându-mă înapoi ca şi îngerul tău

păzitor. Am mai stat puţin îmbraţişaţi, conştientă că dacă mă întorceam acum, ar fi trebuit să te uit

pentru eternitate. Am lăsat un sărut plin de sentiment pe buzele tale moi şi m-am întors în ceruri,

lăsându-te cu mâna întinsă în aer. Mă chemai. Mă doreai lângă tine. Mă strigai ca să mă întorc. Dar

nu puteam. Ce a fost făcut o data, rămâne făcut.

Fără aripi Sabina Daniela Penciu, clasa a X-a F

Te urăsc într-un mod atât de placut

Încât uneori nu mai fac diferenţa între a urî şi a iubi

Te urăsc când vii şi te aşezi lângă mine

Te urăsc când îmi miroşi părul înmiresmat în nucă

Când mă priveşti şi îmi cântăreşti făptura

Când dintr-o dată râzi, iar eu întorc capul ruşinată

Când ţi se preling cuvinte pe buze pe care eu nu le înţeleg

Când îmi spui ce frumoasă sunt

Dar voind a mă avea lâgă tine

Îmi tai aripile

Înainte să mă înalţ

Le iei şi le îngropi lânga ale tale

Apoi mă chemi să dansăm

Deasupra lor, deasupra întunericului

”Mă ţii într-o colivie

Sunt inger , nu pasăre

Dacă mă iubeai ,mi-ai fi oferit libertate ”

I-am zis

Şi-apoi mi-am luat rămas bun:

fără aripile mele,viaţa e un purgatoriu

Am căzut in genunchi şi m-a ucis.

Pagina 6

DESENE PARTICIPANTE LA CONCURSUL

INTERNAȚIONAL " LECȚII CU NICHITA",

PLOIEȘTI, 2012. profesor coordonator Mariana Constantin

" Leoaica tânără, iubirea"

Pricope Ana-Maria, clasa a XII-a D

PREMIUL I la Concursul International "Lectii cu Nichita".

Pagina 7

" Balada motanului"

Cercel Georgiana Mariana, clasa a X-a B

Pagina 8

"Către Galateea" Cercel Georgiana Mariana, clasa a X-a B

Pagina 9

"Poem": "Spune-mi, dacă te-aș prinde-ntr-o zi

și ți-aș săruta talpa piciorului, nu-i așa că ai

șchiopăta puțin, dupa aceea, de teama să nu-mi

strivești sărutul?"

Damian Vladuț, clasa a V-a A

"Intunecând întunericul..."

Pleșcan Delia, clasa a V-a A

Pagina 10

Iisus ne îndeamnă:”Luaţi aminte ca faptele dreptăţii voastre să nu le faceţi înaintea

oamenilor ,ca să fiţi văzuţi de ei; astfel nu veţi avea plată de la Tatăl vostru Cel din

ceruri;Deci, când faci milostenie, nu trâmbiţa înaintea ta ,cum fac făţarnicii în sinagogi ca

să fie slăviţi.Tu însă când faci milostenie, să nu ştie stânga ce face dreapta

ta.” (Matei,cap.6,vers.1,2,3)

Iată aşadar cum Iisus ne îndeamnă să dăm şi din averea noastră oamenilor

sărmani.Însă această avere aşa cum este numită nu este altceva decât puţinul pe care-l

avem şi pe care trebuie să-l împărţim şi cu ceilalţi.Implicarea tinerilor în această acţiune

caritabilă le demonstrează în primul rând lor că pe viitor vor deveni nişte oameni

responsabili şi deschişi la nevoile celorlalţi.

Fără alte cuvinte afirm că avem nevoie unii de ceilalţi şi că in acelaşi timp depindem de

semenii noştri.Aceşti tineri care au donat fie jucării,îmbracăminte sau rechizite pentru copii cu

probleme speciale vor rămâne mereu în amintirea acestor familii care se bucură de sprijinul şi

de ajutorul lor.Am adus în sufletul acestor oameni o rază de speranţă o mângâiere şi o

bucurie.Sperăm ca donaţiile făcute de către elevii Liceului „Emil Racoviţă”Galaţi să fie o chemare

pentru toţi iar pe viitor să putem contribui cu cât mai mult.

Cugetări despre PRIETENIE

In general prietenia reprezinta legatura ce are loc intre doua sau mai multe persoane

in situatii de interese, teluri si hobby-uri comune si care se bazeaza pe sinceritate,

incredere si ajutor reciproc.

Dupa parerea mea prietenia reprezinta frangia pe care reusesc sa ma catar atunci

cand sunt la pamant, mana care ma mangaie in momentele in care ma simt neajutorata si

scara pe care ma urc spre fericire.

Pentru mine prietenia este cel mai scump lucru pe pamant pentru ca nu cunoaste

limitele sacrificiului.

Este legatura sufleteasca ce imi face viata mai usoara si zidul care nu ma lasa sa

patrund in intuneric si singuratate.Prietenia poate lua mult mai multe forme dar acestea

sunt neimportante din moment ce conduc spre fericire.

Ca sa fii un prieten bun trebuie sa simti, sa vezi si sa traiesti in prietenul tau, pentu a

reusi sa-l intelegi si sa-l ajuti, sa-l asculti, sa-l asculti, sa-l consolezi in momentele dificile

din viata lui.

Iar cand inveti sa pretuiesti o persoana si sa simti pentru ea o iubire neconditionata,

cand te simti mai linistit observand ca-ti este alaturi atat in momentele fericite cat ci in

cele grele si cand realizezi cat de grea ar fi viata fara ea, atunci poți fi sigur că porți o

prietenie adevărată.

Caval Maria, clasa a XI-a C

Milostenie sau făţărnicie

Pagina 11

Sărbătorile pascale în viziunea adolescentului

Cu trecerea timpului lucrurile parcă au luat o întorsătură de nerecunoscut. Tinerii nu

mai au sufletul umplut de puritate şi emoţie ... sau cel puţin nu o mai arată.

Sărbătorile pascale sunt cele mai importante in viziunea mea, însă adolescentul nu le

mai percepe ca atare. Întregul arsenal de valori parcă este aruncat într-un colţ. Mulţi

dintre noi, şi nu numai adolescentul, uită să calce casa bătrânului, sau dacă da, oare

înţeleg şi simt toate emoţiile care le sunt transmise? Sau doar îşi lasă urma la suprafaţă şi

nu în adâncime... Adolescentul care intră in casa sfântă ar trebui să simtă emoţia specifică

Învierii Domnului. Este emoţia aceea a triumfului, a strivirii grijilor greutaţilor,

obstacolelor, toate acestea in concordanţă cu viata cotidiană.

Îintreg ritualul de o încărcătură profundă , cel de a înconjura lăcaşul de cult al

fiecăruia, reprezintă o introspectie, o căutare perpetuă in rafturile conştiinţei fiecăruia.

Jertfa adusă in timpul slujbei, smerenia, trecerea pe sub masă pe care toţi o vedem ca

unul dintre obiectele indispensabile, florile lasate lui Hristos, toate acestea ce ar însemna

pentru tine, adolescentule? Simţi tu durerea mamei care stă langă fiul său răstignit?

Mulţi dintre noi avem ocazia să gustăm din multele bunătaţi pe care mama şi nu

numai, ni le pregătesc cu dragoste. Dar oare te interesa pe tine sa pătrunzi in rădăcinile

tradiţiei şi să te întrebi de ce drobul de miel e specific numai sărbatorilor pascale? Oare

tu nu poţi fi un miel la rândul tău precum Hristos sau nu vrei?

Timpul a erodat tradiţia, care puţini o mai păstrează. Poate in mediul rural este mai

intensă... dar poate. Tehnologia a demonstrat tot, oraşul a evoluat şi totul parcă se

pierde uşor. Majoritatea tinerilor percep Învierea ca pe un fenomen natural, obişnuit si

nu o văd ca pe o ocazie de purificare, de biruinţă, de încărcătură a părţii lor negative. Şi

spun majoritatea pentru că sper că incă mai există adolescenţi care se ghidează după

legile nescrise, cu credinţă, iubire şi emoţie puternice.

Ana David , clasa a XI-a G

Prietenii se aleg cu sufletul.Atunci cand cineva iti poate intelege toate framantarile ce-

ti cuprind sufletul si ti-l mistuie,acela este cel cate te poate ajuta sa te ridici si sa reusesti

sa mergi mai departe.

Prietenul ar trebui sa fie precum o mana cu doua fete:una de fier sa te mentina pe

calea ce buna si cealalta blanda pentru a-ti mangaia supararile.Noi trebuie sa avem grija

cand ne alegem prietenii,deoarece multi se dau prieteni doar din interes sau penru a ne

face rau.Prietenii adevarati sunt cei ce-ti stau mereu alaturi si la nevoie te ajuta

dezinteresat,fara sa astepte recompensa pentru ajutorul oferit.

Bașa Marcela, clasa a XI-a C

ÎNCREDEREA ÎN SINE

Încrederea în sine depinde într-o mare măsură de educaţia pe care am primit-o în

copilărie, când părinţii noştri ne-au învăţat să facem diferite lucruri împreună cu ei şi ne-au

stimulat să ne asumăm responsabilităţi, pentru a deveni autonomi în viaţă. Încrederea în sine

este realistă şi predictibilă, deoarece se sprijină pe rezultate concrete obţinute în trecut, pe

experienţele reale pe care o persoană le-a trăit şi care-i permit să prezică rezultatele la care se

aşteaptă în viitor. Deci încredera în sine prezintă o anumită doză de incertitudine. Ea se

bazează pe conştientizarea propriilor cunoştinţe şi competenţe într-un anumit domeniu, pe

rezultatele pozitive obţinute anterior şi este întreţinută prin abordarea treptată a altor

experienţe, în scopul de a fixa şi transfera competenţele, precum şi pentru a descoperi alte

competenţe de care nu suntem conştienţi.

Este important ca experienţele noi să fie abordate treptat, deoarece eşecurile

repetate la experienţe noi, pentru care nu reuşim să găsim o explicaţie, pot avea efecte

negative asupra încrederii în sine şi a stimei de sine. Dacă suntem flexibili şi putem recadra

acţiunile şi experienţele noastre astfel încât să vedem partea bună, pozitivă a lucrurilor şi să

învăţăm ceva din ceea ce ni se întamplă, reuşim să ne construim încrederea în sine şi să ne

întărim stima de sine. Convingerile noastre ne dirijează comportamentele, de aceea este

important să păstrăm acele convingeri care sunt bune pentru noi şi ne ajută să ne schimbăm

cadrele de referinţă. Abordarea unei situaţii dintr-o altă perspectivă ne permite să ne

schimbăm reacţiile, să dezvoltăm comportamente noi, mai adecvate situaţiei prezente şi să

obţinem astfel rezultate mai bune în viaţă.

Încrederea este ceea ce defineşte baza relaţiilor interumane.

Exerciţii de stimulare a încrederii în sine şi în ceilalţi:

1. Imaginează-ţi încrederea cu un copac. Ce ai aşeza pe ramurile acestuia?

2. Cum arată o minte plină de încredere? Care sunt mesajele din interiorul ei? De ex.: „Ştiu

că pot..”, „Am resurse pentru a reuşi, mă pot mobiliza…”, etc.

3. Găseşte cât mai multe asocieri metaforice pentru ÎNCREDERE. Foloseşte simbolul găsit

pentru a confecţiona o insignă pe care să o porţi în momentele dificile pentru tine. Poate

fi o ancoră valoroasă în a-ţi activa încrederea, ori de câte ori ai nevoie.

4. „Telefonul încrederii” – imaginează-ţi un dialog cu o persoană, importantă pentru tine

care te susţine şi îţi oferă suport, ori de câte ori ai nevoie. Gândeşte-te din ce ai putea

confecţiona firul telefonului – firul încrederii care vine înspre tine. Notează dialogul pe

care l-ai avea cu respectiva persoană.

Pagina 12

5. Imaginează-ţi că te aşezi pe un scaun / tron al ÎNCREDERII. Cum te-ai simţi pe acest

tron? Ce alte resurse ţi-ar plăcea să ai în jurul tău? Ce le-ai spune celorlalţi (colegi,

prieteni) de pe acest tron?

6. Confecţionează o cutie a încrederii. Pune aici cât mai multe mesaje legate de

încredere. De ex. „Am încredere că…”, „Sunt convins că...”.

Prof. psiholog Silvia Banea

FII RESPONSABIL PENTRU ALEGERILE TALE!

Crezi că DROGURILE înseamnă libertate?

Crezi în senzaţiile prefabricate?

Crezi că viaţa se constituie din plăceri de moment?

EŞTI SIGUR?....

Eşti ADOLESCENT şi trăieşti senzaţia că ai pământul şi cerul la picioare, ai sentimentul că

totul e posibil, că din tine încep şi se termină toate splendorile lumii! Ai universul tău în

care te mişti în voie, pe care îl colorezi după voia şi plăcerile tale, crezi că zeii sunt cu tine, că

nimic nu te poate atinge, că nimic nu te poate răni!

Ai nevoie de LIBERTATE pentru a-ţi exprima dorinţele, pentru a depăşi

prejudecăţile, pentru a vedea ce este dincolo de partea văzută a lucrurilor şi astfel a depăşi

limitele universului tău!

Tentaţia este cu atât mai mare cu cât „libertatea” pe care ţi-o doreşti îţi este refuzată sau

îngrădită. Şi crezi că DROGURILE (substanţele etnobotanice) îţi dau posibilitatea de a

descoperi adevăratele valori, plăceri şi mai mult, dreptul de a trăi..... Poate că ai încercat deja!

Poate că ţi-a plăcut şi te gândeşti că poţi lua droguri ocazional, ca să te simţi bine, fără să

ajungi prea departe. Grav este că nici nu-ţi dai seama când ai ajuns prea departe......

Avem nevoie de libertate pentru a atinge supremul, pentru a zbura spre lumi

necunoscute, dar şi pentru a ne asuma răspunderile pentru orice „escală”. LUPTĂ pentru ca

libertatea frumoasă a adolescenţei să fie poarta spre o viaţă independentă şi cu adevărat

responsabilă! Aşa că, înainte de a încerca, gândeşte-te la efectele consumului de droguri.....

Nu lăsa drogurile (substanţele etnobotanice) să-ţi domine viaţa şi tot ceea ce poţi fi!

Prof. psiholog Silvia Banea

Pagina 13

Pagina 14

La forêt des pendus par Liviu Rebreanu

L’après-midi, Apostol Bologa partit au dépôt général de munitions pour prendre un

accord avec le commandant qui vivait au-dessus de la gare, dans une masure

délabrée pour être près du dépôt creusé dans le ventre de la colline. Là, il se

rencontra avec le lieutenant Gross.

- Qu’est-ce que tu fais ici, mon ami? s’étonna Apostol, en lui serrant la main avec

joie.

- Je travaille depuis quatre jours avec un petit détachement pour aménager le dépôt,

répondit le pionnier.

Le commandant était parti quelque part et Bologa se décida de l’attendre, surtout

qu’il avait Gross pour lui tenir compagnie. Mais, après quelques questions, le

lieutenant lui dit tout à coup:

- Ne pense pas, Bologa, que j’ai oublié ton imputation de jadis, tu sais, dans la cour

du général à Zirin!

- Quelle imputation? fit Apostol perplexe.

- Eh, tu ne t’en rappelles pas? dit Gross d’un ton à peu près moqueur. Mais si, bien

sûr [...], seulement à cause du front roumain tu tremblais et peut-être tu ne t’es pas rendu compte de ce que tu m’avais dit…Mais moi, je n’ai pas oublié, mon ami! Voilà,

même maintenant ton imputation, elle est ici, comme un clou, dans mon âme. Et

cependant tu n’as pas eu raison! Sept mois, j’ai mâché tes paroles et dès lors

j’attends ta réponse…Tu m’as dit, plus discrètement, que je suis lâche parce que je

ne fais pas tout le temps ce que je dis.

- Ah oui, murmura Bologa honteux. Oui...mais pas exactement lâche…Enfin, en ce

moment-là, j’avais tant de venin dans le cœur, mon cher.

- Je suis lâche, je suis même hypocrite, je l’admets! zézaya Gross irrité par la timidité

de son camarade. Parce que mon moment n’est pas encore venu! Mais quand le

moment arrivera, je serai terrible, Bologa, ne t’inquiète pas! Maintenant je reçois les

ordres, je grince des dents et j’exécute. Je ne me plains pas et ne plains personne,

mais je ramasse les gouttes de haine pour le jour qui viendra sans faute, qui

s’approche! Ici, toute la sincérité reçoit seulement des balles. Ainsi ma lâcheté est

une arme de lutte et de résistance. Nous devons résister jusqu’à ce que notre soleil

apparaisse, nous devons résister et vivre si nous voulons que le soleil apparaisse !

Bologa se sentit ahuri par la haine qui brûlait à grandes flammes dans les yeux du

lieutenant et dit avec tristesse:

- Tu ne seras jamais heureux, Gross, à cause de ta haine!

- Je n’ai besoin pas de bonheur... tout au plus de vengeance!

Pagina 15

- C’est une sorte de bonheur, sourit Bologa, en l’interrompant.

- Bien sûr, si tu comprends la joie comme ça, se fâcha Gross. Quand tu as soif, le

bonheur est un verre d’eau!

- Le bonheur est tout le temps l’amour, dit ApostolBologa, transfiguré, en le

regardant avec une légère réprimande.

- Et l’amour c’est Dieu, ajouta Gross riant ironiquement. Oui, oui, nous

connaissons!...Le début et la fin c’est Dieu, parce que nous ne savons pas d’où nous

venons et où nous allons et comme ça nous remplaçons l’obscurité avec un mot

grand et vide.

Traduction réalisée par Marcela Bașa, XI-e C

Prix I au concours « Plaisir de lire, plaisir d’écrire », 2012

Pagina 16

Pagina 17

CALCULATORUL-Știaţi că…

Argumente contra:

Utilizarea calculatorului mai mult de 3-4 ore pe zi poate duce la efecte ca: miopie temporară, dureri

de cap, vedere înceţoşată, ochi iritaţi sau uscaţi, creşterea sensibilitaţii la lumină, imagine dublă, dar si

dureri de spate sau de gât, dureri ale încheieturilor mâinilor. De aceea, pauzele în utilizarea

calculatorului sunt binevenite pentru sănătate, mai ales dacă sunt folosite pentru miciexerciţii fizice.

Un studiu similar, efectuat în Singapore, a arătat că în doar trei ani, procentul de copii cu miopie la

vârste de 7-9 ani s-a dublat, ajungând la 34%. Statul la computer pentru ore întregi are un efect

negativ asupra vederii celui mic, pentru că această activitate forţează muşchii oculari şi necesită o

concentrare mai mare decât oricare alta.

Între 25% si 30% dintre copii au nevoie de ochelari de corecţie a vederii din cauza calculatorului,

arată un studiu efectuat la Catedra de Optometrie Berkley din cadrul Universităţii California.

Utilizarea îndelungatã a calculatorului constituie un important factor de risc pentru obezitate.Poate

determina initial disconfort/tensiune la nivelul muşchilor spatelui, pentru ca ulterior sã observãm

diferite pozitii vicioase ale coloanei vertebrale (scolioze, cifoze)

Favorizeazã apariţia tendinitelor, numite chiar nintendinite (dupã numele jocului Nintendo),

caracterizate prin durere severã la nivelul tendonului extensorului degetului mare drept urmare a

repetatelor apãsãri pe butoane din timpul jocului.

Un studio european care investigheazã un tip de epilepsie la 352 de copii si adolescenti din patru

oraşe mari ale Europei, aratã cã jocul Super Mario World provoacã crizele epileptic mult mai

frecvent de cât televizorul. Dar depinde si de tipul de televizor, cele jucate la un televizor de 50Hz

determinã mai frecvent crize de epilepsie decât cele pe televizoare de 100 Hz.

Utilizarea îndelungatã a calculatorului poate determina tulburãri emoţionale: anxietate,

iritabilitate,toleranţã scãzutã la frustrare, pânã la depresie. Multi adolescenţi prefer sã foloseascã

computerul atunci când se simt abandonati de familie sau când stau mult timp singuri acasã, pãrinţii

fiind la service sau sunt ocupaţi cu diverse probleme.

Argumente pro:

Noi studii au aratat insă că, ȋn anumite cazuri, aceasta preocupare este benefică. O doză de jocuri

poate imbunătăţi starea de sănătate a copiilor autişti sau a celor care se tratează de cancer, spune

profesorul Mark Griffiths, cercetator in domeniul jocurilor la Nottingham Trent University, din

Marea Britanie. Un studio publicat de Griffiths in British Medical Journal demonstrează că jocul este

o foarte bună metodă de a distrage atentia copiilor de la afecţiunile pe care le au, ȋn special in cazul

bolnavilor de cancer care urmeaza un tratament dureros.

Cercetarealui Griffiths a arătat, de asemenea, că jocurile stimulează distracţia cognitivă printer

pacienţii care urmează chimioterapia. Toate studiile au demonstrate ca pacienţii a caror atenţie este distrasă de jocuri au mai putine crize de greaţă, au tensiunea arterial scazută şi au nevoie de mai

puţine analgezice , a spus britanicul.

culese de Zaharia Andrei, clasa a XI-a F

Pagina 18

Ape tulburi - Radu Cristian Bourceanu (12 B) - Premiul I la Concursul Regional de

Informatică "Marea Neagră Digitală", editia a III-a, sectiunea Grafică

Computerizată

profesor coord. Anasia Simona

Pagina 19

Galaxie in culori - Radu Cristian Bourceanu (12 B) - Premiul al II-lea Concursul

Interjudetean de fotografie "Franturi de clipe", sectiunea Macrofotografie

profesor coord. Anasia Simona

Pagina 20

CTRLPoluare - Moraru Patricia (12 G) - Premiul I la Concursul Regional de

Informatică "Marea Neagră Digitală", editia a III-a, sectiunea Grafică Computerizată

profesor coord. Anasia Simona

Pagina 21

1IUNIE, ZIUA CELOR CE

SE MAI SIMT COPII

Cu ocazia zilei de 1 iunie, elevii liceului nostru au hotărât să facă un spectacol în cinstea noas-

tră, a tuturor copiilor. Sub îndrumarea domnilor profesori Rolea Cristian si Călin Valentin si a

doamnei consilier educativ Constantin Mariana, aceştia au pregătit minunate numere de cor, dans şi

teatru.

Corul a încântat atat elevii cat şi profesorii prin melodiile pe care le-au interpretat, muzica

fiind una din cele mai importante modalitati prin care un copil se exprimă. Unele melodii ne-au dus

din lumea copilăriei în cea a adolescenţei, când suntem liceeni , când luăm prima notă mică sau când

ne indrăgostim pentru prima dată .

Elevii clasei a V -a au pregatit un moment prin care ne-au arătat cum percep ei muzica, prin

dans . Aceştia au dansat pe melodii energice, specifice copilăriei, când totul parca este un joc din

care nu ne mai putem opri .

De asemenea, două eleve ale clasei a IX -a G(Mandache Anca si Rotaru Mara)au prezentat un

moment artistic, o piesa de teatru ce ne-a facut să redescoperim partea sensibila din noi, indiferent

de vârstă .

M-am bucurat să văd ca elevii liceului se implică în activităţi, şi că toti cei prezenti, domni pro-

fesori si elevi, chiar s-au bucurat şi distrat în acelasi timp, deoarece toţi avem nevoie de un moment

de relaxare şi destindere . Consideram ca acest spectacol a fost o delectare şi speram ca la in anul

scolar viitor ne vom simti din nou copii de 1 IUNIE, organizand o noua manifestatie de acest gen.

Irimia Simina, clasa a IX-a G

Pagina 22

Călătorie spațială

Primisem un telefon prin care eram anunţată că sunt printre marii câştigători ai unei fabu-

loase călătorii în spaţiu. Eram atât de încântată de această călătorie încât nu ştiam ce să fac, cum să

reacţionez. Am acceptat cu mare entuziasm şi a doua zi m-am grăbit spre locul lansării rachetei.

Odată ajunsă acolo, m-am urcat la bordul navei cu o oarecare teamă, dar într-o clipă mi-

am revenit din acea stare, fiindcă uitându-mă în jurul meu şi văzând atâta tehnologie avansată, am

înţeles că voi trăi o experienţă incredibilă.

La câteva minute, racheta spaţială a fost lansată în aer cu o viteză ameţitoare.Am simţit un

mare gol în stomac şi privind pe geam, am înţeles că inima mea nu va călători cu mine în această

peripeţie, ci va rămâne acolo jos, alături de ceilalţi, pe Terra. Am preferat să închid ochii şi să

gândesc cât se poate de pozitiv, când deodată, o zguduitură m-a aruncat de pe scaun, rupându-mi

centura. Şi iată că plutesc, plutesc pentru prima oară. Este incredibil să nu-ţi poţi controla propriul

corp.

Reuşesc totuşi să-mi fac avânt şi uitându-mă de un geam, am observat că ne apropiem de o

planetă. Aterizăm. Mă grăbesc să-mi pun costumul şi cobor din rachetă. Nu am reuşit să-mi dau

seama despre ce planetă este vorba până în momentul în care am păşit pe terenul ei roşu şi arid.

Acum ştiu, sunt pe Marte. Privesc cu uimire universul ce mă înconjoară şi parcă nu-mi vine

să cred ce văd. “Uite, o cometă!” strig eu. “Ba nu, uite o ploaie de stele!”

Las pentru un moment Universul şi păşesc uşor pe Marte. La prima vedere, nu pare nimic

deosebit, dar uitându-mă mai atent, observ anumite forme asemănătoare cu cele ale Lunii, precum

craterele de impact, dar şi caracteristici identice cu cele ale Pământului, ca vulcanii, văile, deşer-

turile, chiar şi calotele glaciare. Am rămas uimită de cele văzute, şi înaintând am observat ceva în

depărtare sub formă umană. Nu ştiu cum să reacţionez. Oare ce să fac? Să mă apropii pentru a

investiga sau să mă întorc la rachetă? Ce sfat îmi dai, cititorule?

Avram Georgiana, clasa a XI-a G.

Pagina 23

Calatorie pe Marte

Eram gata sa parasesc Pamantul,cu o usoara nostalgie,recunosc.Nu e usor sa iti parasesti

planeta unde ai locuit o viata intreaga, unde ai atatea amintiri minunate ,unde ii ai pe cei dragi,

nestiind daca o sa te mai intorci vreodata. Dar curiozitatea despre ce se afla “dincolo de noi”

era infinita pentru mine.

Cand racheta a pornit, am simtit adrenalina pana in maduva oaselor .Doar in cateva

clipe eram in spatiu. Nu doar eu ma simteam ciudat, ci intreg echipajul, iar la bord erau zece

persoane, una mai emotionata decat alta. Ajunsi dincolo de limita atmosferei terestre,eram gata

sa ne indreptam spre obiectivul mult visat: planeta Marte. Aveam atatea intrebari fara raspuns

despre planeta rosie si ardeam de nerabdare sa aflu chiar eu raspunsurile. In acelasi timp,insa,

frica isi facea simtita prezenta in sufletul meu deoarece stiam prea bine ca au existat multe ese-

curi in trecut,in randul celor care au incercat sa exploreze aceasta minunata planeta.

Peisajul m-a uimit inca din primele clipe:planeta alterna de la galben la portocaliu si

nuante de rosu intens, fiind de o luminozitate cum noi,pamantenii, nu am mai intalnit.In

plus,cratere imense se intalneau la tot pasul. Nu dupa mult timp s-a iscat o furtuna de nisip de

proportii si nu se mai zarea nimic in jur. Parea ca intreaga planeta este ravasita de furtuna, lucru

ce este chiar posibil pe Marte. Incet,incet am pierdut notiunea timpului, dar si furtuna dadea

semne de oprire. Am fost putin uimita sa vad ca totul arata exact ca inainte si nu m-am putut

abtine sa nu ma intreb ce s-ar fi intamplat daca aceasta furtuna ar fi cuprins Terra.

Dar acum resursele noastre erau pe terminate,semn ca mica noastra misiune de obser-

vatie trebuia sa se incheie.Nu pot spune cu certitudine in cat timp am ajuns acasa, dar atunci

cand am ajuns mi-am dat seama ca zabovisem in spatiu timp de doar 14 zile.O fericire imensa m-

a cuprins cand am vazut ,din nou,planeta noastra verde,plina de viata.

Sandu Georgiana, clasa a XI-a G

Sfarșitul Terrei

29 martie. Ziua in care racheta va decola. Impreuna cu alti trei colegi de la facultatea de

astronomie vom avea sansa sa plecam in explorarea unei planete,mai exact planeta Jupiter.

Curand, cand ne apropiam de Jupiter, un asteroid ne-a lovit racheta, moment in care ne-

am pierdut traiectoria si am ajuns sa plutim prin spatiu pana pe o planeta aflata in calea noastra.

A fost un moment ciudat. Dupa lovitura eram toti bucurosi ca nu s-a intamplat nimic grav

cu noi si ca am reusit sa aterizam, fara sa mai plutim inutil. Lucrul bizar a fost ca planeta nu

corespondea cu nici una dintre cele stiute si pe care noi le-am studiat. Era o planeta noua,o

planeta plina de viata.

Noi forme de viata se aflau pretutindeni .Sub privirile lor ne simteam amenintati,insa acele

vietati se apropiau de noi si doreau sa ne conduca intr-o cladire din apropierea locului in care

ne aflam. Acolo erau adunate diferite specii de pe toate planetele descoperite . Se vedea ca

toata lumea astepta ceva anume sa sa intample.Am devenit curiosi si noi, insa nimeni nu ne

spuneam nimic. In cateva clipe cineva se ridica si anunta ca mai sunt 20 de minute pana la dis-

trugerea Pamantului. Am ramas socati la auzul acelor cuvinte. Adevarul era ca am ratacit in

spatiu peste 5 milioane de ani,desi parca au trecut doar cateva ore.

Pagina 24

Viata Pamantului avea sa se incheie in acea zi. Nu puteam privi acea imagine fara sa ne

amintim de perioada pe care am petrecut-o acasa, alaturi de familiile noastre.

In scurt timp .Pamantul a disparut si tot ce a mai ramas acum din el sunt doar mici bucati

din roca plutind prin Univers. Toti stateau si priveau indiferenti la ceea ce a mai ramas din

Terra,dar noi simteam cum ceva s-a distrus si in sufletele noastre in acel moment.

Simtim o alta lovitura. Ce s-a intamplat?! Am aterizat pe Marte. Deci tot ce s-a intamplat, s

-a petrecut doar in mintea mea. Pamantul nu a fost distrus, noi nu am descoperit o noua planeta.

Am ramas pentru o saptamana pe Marte, timp in care ne-am refacut racheta si in care am cercetat

mai amanuntit planeta. Dupa o luna,racheta ateriza pe Pamant,iar senzatia pe care am avut-o

atunci cand picioarele noastre au atins pamantul a fost unica.

Alina Radovici, clasa a XI-a G

Călătorie prin Univers M-am trezit acum un milion de ani. Nu stiu cum am ajuns in acest infinit fara noima. Cred

ca sunt intr-un alt Univers. Nu sunt inconjurata de nimic,doar plutesc in nestire. Aici pare a nu fi

spatiu limitat, timpul dispare si nu exista alte bariere…Ma incumet sa pornesc la drum, si iata ma

trezesc intr-un labirint, a carui iesire nu pare prea aproape.In juru-mi nu vad decat cai intorto-

cheate pe care le pipai cu privirea nesigura. Reusesc sa gasesc iesirea…dar stai!In fata mea un

drum moale si pufos, alb, aproape superficial, imi gadila lin talpile. “Cu siguranta este Calea Lactee,

galaxia din care si planeta noastra face parte!”,imi spun fericita in gand. Acum am sansa de a o ex-

plora, nemaifiind nevoita sa ma limitez doar a privi pe cer acel brau luminos. La capatul acestuia

ma astepta un nor din praf cosmic, gata sa-mi prezinte locuinta sa, gata sa ma poarte in necunos-

cut. Destinatia erau gaurile negre, cele pe care le percepeam ca fiind un gol negru fara final. Ele

voiau atat de tare sa ma captureze incat mi-au demonstrat ca nu sunt intocmai atat de prieteno-

ase…

Scap si inaintez alaturi de camaradul meu de drum. Cu o mare nerabdare in suflet ne ap-

ropiem de Soare. Intr-adevar, putem spune ca este o adevarata centrala nucleara ale carei resurse

greu se epuizeaza, gata oricand sa te parjoleasca! Planetele din jurul sau pareau a se roti in liniste,

executandu-si sarcina intr-o rutina obositoare, lipsita de orice farmec. Numai culorile lor pareau a

da viata Universului atat de tacut si batran.

Dupa cateva clipe am simtit ca trupul meu se lasa usor in mainile Universului , care incet il

arunca in gol…M-am trezit speriata, si mi-am dat seama ca nu a fost decat un vis…Cu toate

acestea sunt fericita ca am avut ocazia, chiar si asa, sa explorez necunoscutul sa-i admir fru-

musetile.Fiecare percepe Universul intr-un mod diferit.Eu il vad ca fiind un bun loc de evadare din

rutina, si cine stie…poate odata voi avea ocazia sa-l cunosc cu adevarat!

David Ana-Maria, clasa a XI-a G

Pagina 25

Expediție spațială

19 septembrie 1964,ora 21:00 p.m.Telefonul suna alarmant de tare.Primesc vestea ca am

castigat o calatorie in spatiu in urma proiectului:"Expeditie spatiala". Mi s-a indeplinit visul,fiind

foarte interesata de fizica si de tot ce tine de cosmos. Ne indreptam cu viteza foarte mare catre

planete. Eram absolute fascinata de ce vedeam pe geamul rachetei:stele stralucitoare, total

diferite de felul cum le vedeam noi de pe Terra iar cometele cadeau sub forma unei ploi cos-

mice. Veste de ultima ora!

Aflasem ca voi face o expeditie pe planetele familiare din punct de vedere a cunostinte-

lor mele. Prima statie va avea loc pe planeta Mercur:cea mai mica dar si cea mai apropiata de

Soare, temperaturile ei variind de la 400 grade Celsius pe fata luminoasa, pana la -100 grade

Celsius pe partea intunecata.

A doua statie va avea loc pe planeta Venus.Este o planeta stralucitoare,avand dimensiuni

relativ echivalente cu cele ale Terrei,fiind inconjurata de o atmosfera densa,compusa din dioxid

de carbon si azot.

A treia statie se va face pe o planeta gigant,Jupiter.Se compune din hidrogen si heliu,care

in partea exterioara se prezinta in stare gazoasa ,iar in interior,in stare solida, avand temperaturi

de -130 de grade C. Are 64 de sateliti confirmati, cei mai cunoscuti fiind Io, Europa,Ganymede

si Callisto,in acelasi timp avand un camp magnetic planetar deosebit

de puternic,care explica existenta inelului in jurul sau.

A patra statie se va realiza pe alta planeta gigant,Uranus,avand cele mai multe inele(13) si

un numar de 27 de sateliti.

A cincea statie va avea loc pe Neptun care are 13 sateliti,dintre care cel mai important

este Triton,fiind inconjurata de 4 inele.

Ajungem si pe Marte.Pluteam pur si simplu fara a avea puterea de a riposta, lipsa gravita-

tiei spunandu-si cuvantul.Eram total bulversata,sentimentele mele fiind ameste-

cate:interes,teama,curiozitate si satisfactie totala.Traiam un vis devenit realitate.

Totodata, incertitudinile mele au fost spulberate.Nu exista viata pe Marte, cu toate ca unii

oameni de stiinta afirmau contrariul. Marte poate deveni o planeta locuibila cu ajutorul procesu-

lui teraformarii. Are dioxid de carbon inghetat in calotele polare si absorbit in sol, care ar putea

fi eliberat daca planeta s-ar incalzi. Incalzirea ar determina apa inghetata detectata in calotele

polare sa se topeasca.

Ultima planeta pe care vom ateriza este Pluto.Este cea mai indepartata planeta a Siste-

mului Solar.

Aceasta, impreuna cu cel mai important satelit al sau,Charon, se roteste in jurul unui

centru de gravitatie comun,avand caracteristicile unei "planete duble".Temperatura atinge -230

grade Celsius, iar durata miscarii de revolutie este de 248 de ani.

Gheorghe Bianca,clasa a XI-a G

Pagina 26

SUBIECTE PENTRU BACALAUREAT

I.1. Scrieti ecuatiile reactiilor de ardere ale etanului si propanului.

2. Calculati volumul (in litri) de dioxid de carbon, care se degajă la arderea unui amestec de etan

si propan cu volumul de 6000 L, măsurat in conditii normale de temperatură si presiune, stiind că

raportul molar al etanului si propanului in amestec este 1:2.

3. O masă de 6,75 g alchină (A) formează, prin reactia cu 0,25 moli de brom, un compus saturat.

Determinati formula de structură a alchinei (A), stiind că ea contine in moleculă doi atomi de

carbon primari. Notati conform regulilor IUPAC denumirea alchinei (A).

4. Scrieti ecuatia reactiei de obtinere a propanonei din propină.

5. Indicati o utilizare a policlorurii de vinil.

II .1. Formula de structură a unui detergent anionic (D) este:

CH3 – (CH2)n – CH2 – OSONa

Calculati numărul atomilor de carbon din molecula detergentului, stiind că are procentul masic de

sulf egal cu 9,30%.

2. Detergentii neionici nu creează multă spumă si sunt folositi in spălătorii, in masinile automate

de spălat vase si ca ajutoare la clătire; sunt biodegradabili. Explicati sensul termenului

„biodegradabil” utilizat pentru caracterizarea acestor detergenti.

3. Se dă schema de reactii chimice:

A + KMnO4/ H+ ---B

B + A ----E + H2O

Stiind că (E) este un monoester cu 36,36% oxigen (procente masice) si (A) este un alcool primar

monohidroxilic saturat, determinati formula de structură a esterului (E).

4. Scrieti ecuatiile transformărilor cuprinse in schemă

5. Acizii grasi esentiali sunt implicati in reducerea colesterolului in fluxul sanguin. Acidul linoleic

este unul dintre acestia si are formula de structură:

CH3 – (CH2)4 – CH = CH – CH2 – CH = CH – (CH2)7 – COOH

Calculati masa (in grame) de produs solid obtinut prin hidrogenarea a 56 g acid linoleic

III.1. In organism, există 22 de aminoacizi esentiali din a căror combinatie rezultă o varietate

infinită de peptide si proteine. Scrieti ecuatiile reactiilor chimice prin care se pot obtine dipeptide

mixte pornind de la glicină si valină.

2. Dietilamina se supune alchilării cu clorură de metil. Scrieti ecuatiile reactiilor de alchilare pentru

a se obtine sarea cuaternară de amoniu.

3. Prin nitrarea totală a fenolului se obtine 2,4,6-trinitrofenol, cunoscut sub numele de acid picric,

Scrieti ecuatia reactiei de nitrare totală a fenolului.

4. Calculati masa de acid picric (in kg), care se obtine din 9,4 t de fenol de puritate 90%, la un

randament al reactiei de 80%.

5. Scrieti ecuatiile reactiilor de clorurare catalitica si fotochimica a toluenului .

Mase atomice: H- 1; C- 12; O- 16; Na- 23; S- 32; Br- 80.

Pagina 27

Glume ale chimiei

Bulă la ora de chimie!. D-na profesoară: - Copii, ora viitoare vom avea nevoie de un tub de oxigen! Cine îmi

poate procura unul?

Bula: EU, EU, EU... D-NA PROFESOARÃ, EU!!!!

D-na profesoară:

- Bulă, te rog sa stai liniştit! Tu cine ştie ce o sa îmi aduci! Popescu, te rog să cauţi un

tub de oxigen!!!

Săptămâna următoare povestea se repetă! De această dată profesoara îl numeşte pe

Bulă! A doua zi vine Bulă la şcoala cu tubul de oxigen!

D-na profesoară:

- Bulă, de unde ai adus tubul?

- De la bunicul!

- Si el ce a spus?!!

- AAAAAAAA...

2) La ora de chimie profesorul îl întreabă pe un elev:

- Ce crezi, dacă arunc această monedă în recipientul acesta plin cu acid se va dizolva?

- În nici un caz, răspunde elevul.

- Corect. Si de unde ştii acest lucru?

- Păi dacă s-ar dizolva nu aţi arunca-o în recipient.

3) O bucată de sodiu s-a îndrăgostit de un bec Bunsen.

- O Bunsen, de fiecare dată când te văd mă topesc.

- Este doar o fază prin care treci, drăguţă.

4) Ce este apa chioară? - H O cu ochelari.

5) Ce i-a spus fluorul hidrogenului?

- Sunt atras de tine…

6) De ce este heliul aşa antisocial?

Pentru că nu vrea să se "combine" cu nimeni...

7) Care este diferenţa între chimie, biologie şi fizică?

Dacă mişcă este biologie, dacă miroase este chimie, dacă nu funcţionează este fizică.

Pagina 28

VIITORUL ORAȘULUI MEU …

Rezultatele ultimului recensământ - 2011 (chiar dacă nu oficiale) relevă faptul că populaţia

municipiului Galaţi a scăzut în ultimele două decenii cu aproape 100000 locuitori. Lipsa locurilor de

muncă, peisajul gri în care este creionat oraşul ridică multiple întrebări în legătură cu posibilitatea ca

în viitor să putem sa ne găsim un loc de muncă în oraşul în care ne-am născut. Nedumerirea mea

creşte deoarece mulţi dintre colegii mei doresc să plece în străinătate, unii chiar au părinţi acolo, iar

la întrebarea „ce vei face când vei fi mare?” cei mai mulţi spun că … „nicidecum nu rămân în Galaţiˮ .

Pe baza datelor statistice preluate de la Direcția Județeana de statistica Galați si a altora preluate de

pe site-uri economice am urmărit, in vederea realizării unui proiect mai amplu cu care mă voi

prezenta la o sesiune naționala de proiecte, sa urmăresc evoluția in ultimele doua decenii a populației

salariate din Galați, pentru a încerca o prognoza a acestei evoluții in viitor.

Populația salariată a oraşului Galaţi a evoluat multă vreme în raport cu condiţiile de mediu

geografic şi resurse, fiind ocupată dominant în agricultură, pescuit, transport fluvial, alături de care se

practicau meserii ca olărit, prelucrarea lemnului şi a pieilor de animale, a peştelui, meserii care vor

constitui nuclee pentru viitoarele activităţi industriale. A doua jumătate a secolului al XX-lea, prin

intensificarea dezvoltării activităţilor de tip industrial şi a altor activităţi neagricole, de tipul

transporturilor fluviale şi terestre, construcţiilor şi comerţului, a adus cu sine modificări substanţiale

în structura ocupaţională a populaţiei,iar dupa 1990 se identifică treptat, atât ala nivel naţional, cât şi

la nivel regional, judeţean şi implicit asupra oraşului Galaţi o piaţă a forţei de muncă, supusă unor

reguli şi mecanisme specifice economiei capitaliste, sub incidenţa asigurării echilibrului dintre cerere

şi ofertă. În evoluţia populaţiei ocupate a municipiului Galaţi se înregistrează în ultimele două decenii

un regres considerabil cauzat de restructurările ce au avut loc în structura economică a oraşului.

Astfel, în perioada postdecembristă, populaţia ocupată scade de la 165000 angajaţi, în 1991, la

88260 angajaţi, în 2010, aşadar aproape o înjumătăţire a numărului de angajaţi. fig 1.

Sursa: pe baza datelor preluate de la DJS Galaţi

Trebuie luat în calcul că scăderea salariaților nu a fost singulară, ea fiind suprapusă pe o

scădere constantă a numărului de locuitori ai municipiului. Scăderile se regăsesc şi în ceea ce priveşte

numărul total al populaţiei. Astfel, la o populaţie de peste 330000 locuitori în 1990, jumătate era

populaţie ocupată. Dacă luăm în calcul că la ultimul recensământ populația oraşului Galaţi depăşeşte

cu puţin 230000 locuitori, salariaţii reprezentând doar 1/3 din total deci o rată de ocupare de 38%.

Pagina 29

Populaţia activă ocupată se împarte în trei mari sectoare de activitate, care împreună

formează structura profesională a populaţiei, unul dintre cei mai importanţi indicatori ai structurii

economiei şi al nivelului de dezvoltare economică. Se diferențiază sectoarele primar, secundar si

terțiar. Daca in sectorul primar, respectiv agricultura lucrează foarte putini, fiind vorba despre o

localitate cu statut urban, deci nonagricol, celelalte sectoare au suferit modificări considerabile,

respectiv s-a diminuat sectorul industrial, respectiv industria si construcțiile si a crescut sectorul

serviciilor. Nu se poate vorbi de o creștere spectaculoasa a serviciilor, ci o diminuare a

secundarului, urmata de o scădere generala a numărului de locuitori.

Dintre numeroasele cauze care au stat la baza acestor evoluții pot fi evidențiate cele doua

crize economice prin care a trecut tara noastră intre anii 1998-1999 si cea începuta in anul 2008, modificările legislative din ultimele decenii ce au generat șomaj, disponibilizări, ca urmare a

restructurărilor făcute de diversele firma din Galați, după marile privatizări, intre care cele ale

Șantierului Naval, din 1999 si Combinatului Siderurgic ArcelorMittal, la sfârșitul anului 2001.

Efectele au fost nu numai asupra celor doua obiective industriale ale orasului, care evident ca au

micsorat mult numarul de salariati, ci a faptului ca alte ramuri industriale erau legate de acestea.

Poate fi amintit cazul ICMRSG, firma de construcție a combinatului care de la 35 mii salariați in 1990

a ajuns ca la începutul anului 2012 sa fie închisa. Acest sector de industrie grea a pierdut foarte mulți salariați, mulți dintre ei fiind astăzi pensionari sau plecați in localitățile din care au venit cu 4-5 decenii

in urma.

Ce s-a dezvoltat in orașul Galați in ultimele doua decenii? Poate cea mai interesantă dinamică,

atât ca număr de salariaţi, cât mai ales, a modificărilor apărute ca urmare a diversităţii acestui sector

se înregistrează în cel mai important dintre sectoarele economiei – sectorul terţiar.

Complexitatea acestui sector este dată de multitudinea de ramuri pe care le cuprinde.

Trecerea economiei naţionale de la cea centralizată la cea de piaţă a determinat o dinamică

deosebită în interiorul sectorul terţiar, atât prin creşterea numărului de angajaţi în ramurile

existente, cât şi prin apariţia unor ramuri noi, specifice economiei de piaţă. Există sectoare care au

înregistrat descreşteri spectaculoase ca urmare a declinului economic generat de tranziţia la o

economie de piaţă (în transporturi, poştă şi depozitare), altele în schimb s-au dezvoltat ca urmare a

noilor structuri economice, ca urmare a politicilor statului şi transformărilor apărute (în

administraţie, apărare şi asigurări sociale din domeniul public, intermedieri financiare şi asigurări şi

comerţ); unele sectoare au stagnat sau au înregistrat modificări reduse – învăţământ, sănătate.

Toţi aceşti indicatori pe care i-am urmărit pentru o perioadă de 21 ani scot în evidenţă

declinul economic al municipiului Galaţi, urmat îndeaproape de un declin demografic deosebit. Pe ramuri de activitate în viitor sectorul industrial se va contracta şi mai mult. Dacă până

acum un deceniu nici nu se putea concepe evoluţia oraşului fără prezenţa colosului siderurgic datele

actuale arată clar că direcţia spre care ne îndreptăm este una în care siderurgia, care cândva era

emblemă a oraşului de la Dunăre va dispărea, fără a fi înlocuită de o altă ramură. Poate doar pentru

şantierul naval lucrurile vor avea o evoluţie pozitivă, datorită avantajului creat de Dunăre şi

schimbărilor din ultima perioadă a profilului instituţiei: nave militare şi de agrement; tehnologia din

ce în ce mai avansată va exclude forţa de muncă numeroasă, această unitate absorbind o mică parte

din populaţia salariată.

În sectorul primar locurile de muncă nici nu vor fi foarte numeroase datorită caracterului

urban prin definiţie, dar o atentă înregistrare a acestui sector va mai elimina din economia subterană

şi va evidenţia ponderea reală a acestui sector.

Pagina 30

În sectorul terţiar evoluţiile sunt de multe ori contradictorii: populaţia salariată în transport,

poştă şi depozitare reprezintă o pondere foarte redusă în raport cu posibilităţile reale ale

municipiului Galaţi – oraş dunărean, fluvial şi fluvio-maritim, cel mai important port al Dunării, situat

pe axa Dunăre-Main-Rhin, cu statut de zonă liberă şi totuşi cu o involuţie clară la nivelul salariaţilor.

Poate că poziţia geografică marginală, în raport cu U.E, lipsa unui pod pe Dunăre, a unui aeroport,

departe de căile rutiere importante fac ca un atu, aşa cum este Dunărea, să nu fie pus în valoare

deoarece nu există o complementaritate a tipurilor de transport. Pe de altă parte angajaţii în

administraţie publică şi apărare sunt cu mult mai numeroşi decât acum 2 decenii, în condiţiile în care

numărul locuitorilor urbei s-a redus cu 1/3. Chiar şi activităţile comerciale nu sunt pe măsura potenţialului oraşului, această funcţie fiind cea dintâi care a ridicat oraşul, chiar şi acum două secole,

fiind un sector care poate determina revenirea economică şi revigorarea de care are nevoie la acest

moment oraşul Galaţi. O întrebare firească este legată de faptul că dacă oraşul pierde populaţie

această pierdere se va reflecta şi asupra sectoarelor de sănătate şi învăţământ.

Privind toate aceste evoluţii prognozele nu pot fi, pentru viitorul apropiat, pozitive: oraşul va

pierde populaţie în continuare, prin migrație – spre alte centre sau spre alte ţări, va fi afectat de

fenomenul de îmbătrânire demografică, mulţi dintre cei veniţi acum 3-4 decenii fiind la vârsta de

pensionare (în 2011 erau peste 70000 pensionari înregistraţi în municipiu). Asta va determina o

scădere a natalităţii din ce în ce mai generalizată. O problemă este legată de faptul că aceste condiţii

economice din municipiul Galaţi nu mai constituie un punct de atracţie pentru tineri, atât pentru cei

autohtoni, cât şi din alte judeţe vecine. Un studiu, sub forma unui chestionar, aplicat unui număr de

115 elevi ai Liceului Racoviţă din Galaţi, din anul terminal, în mai 2012 a scos în evidenţă că aceştia

nu-şi doresc să rămână în oraş decât în proporţie de 12,1%, în timp ce 14,2% chiar dacă rămân în

ţară se vor îndrepta spre alte centre urbane, iar 30,4% vor să plece în străinătate; ponderea celor

indecişi este de 43,3%, destul de mare şi poate reprezenta un contingent important ce mai poate fi

atras de Galaţi, dacă oferta de locuri de muncă va fi atractivă. Acelaşi studiu a scos în evidenţă că din

rândul profesorilor care predau la acelaşi liceu, 20 – respectiv 36% au venit la Galaţi ca salariaţi,

atunci cand orașul era atractiv.

Prognoza pesimistă, de scădere continuă a salariaţilor, se poate atinge dacă actualele condiţii

economice se menţin, iar oraşul va respinge în continuare populaţia, pe de o parte, iar pe de altă

parte populaţia actuală, din ce în ce mai îmbătrânită, va îngroşa numărul pensionarilor şi pe mai

departe o modificare a dinamicii naturale, în sensul reducerii numărului de locuitori, poate chiar la

nivelul anilor 50-60, când populaţia totală era în jurul a 100000 locuitori.

Prognoza optimistă, de creştere a numărului de salariaţi, poate fi un fapt real în condiţiile în

care dezvoltarea economică va impulsiona diferitele sectoare economice, cu accent pe sectorul

transporturilor, pe activităţile comerciale şi dezvoltarea industriei navale. Indirect vor fi impulsionate

şi celelalte sectoare de activitate.

Dacă nu vor fi luate măsuri de îmbunătățire a sectoarelor economiei, prin politici corecte duse de stat și de o accentuare a inițiativelor antreprenorilor, ajutați de un cadru legislativ clar și care să stimuleze competiția, municipiul Galați va pierde din puterea sa de atracție, cu efecte negative directe asupra resurselor de forță de muncă și calitatea vieții. Fructificarea avantajului dat de prezența Dunării, învingerea barierelor invizibile între acest oraș și a celui învecinat și unirea lor pentru interese economice comune ar putea relansa viața economică a orașului și dezvolta caracteristicile sociale ale locuitorilor săi, o șansa pentru noi, tinerii!

Mădălina Ursu, clasa. a X-a A,

Pagina 31

TALENT

Ma numesc Ghibu Iulian am 16 ani si sunt elev al

Liceului Teoretic”Emil Racovita” din Galati.

Am multe hobbiuri cum ar fi:plimbarile, calatoriile,

diferite activitati sportive, dar cel mai important lucru pe

care il fac este Taekwondo.

Am inceput Taekwondo la varsta de 4 ani, parintii mei

au spus initial sa fac un sport pentru a ma dezvolta armonios

si sa ma misc, nestiind ce ma va astepta in viitor. Mi-a placut

foarte mult si astfel nu m-am mai putut desparti de acest

sport.

Antrenamentele le desfasor la Sala de Lupte de pe

strada Basarabiei. Ele sunt in numar de 5 pe saptamana a

cate 2 ore fiecare.

Primul campionat nu-l voi uita niciodata, deoarece el a

fost la o varsta foarte frageda(5 ani mai precis). Spre

surprinderea mea, am reusit un loc 2 care m-a facut foarte

fericit si m-a mai facut sa-mi doresc mult mai mult in

viitoarele mele competitii.

Dupa acest prim campionat, competitiile au inceput sa

curga, reusind diferite clasari pe podium, ajungand la un

total de 18 medalii si 3 cupe.

Chiar daca antrenorului(caruia ii multumesc pentru

performantele de pana acum) i-a fost greu sa faca deplasarea

cu noi in unele competitii, a incercat sa fie alaturi de noi

mereu.

Dupa anumite victorii importante, am reusit sa ajung si la lotul national in anul 2007, unde

trebuia sa particip la o mare competitie in Germania. Norocul nu a fost de partea mea, suferind o

accidentare care m-a marcat,din cauza acestei accidentari nereusind sa mai particip la aceasta

competitie. Insa mi-am propus sa fac tot posibilul sa ajung iar acolo. Doi ani mai tarziu am fost

chemat iar pentru diferite antrenamente, pregatiri si astfel in fiecare an sunt chemat la un anumit

numar de luni sa fiu monitorizat de antrenorul principal al lotului.

Anul acesta am fost surprins pentru convocarea la lot pentru o competitie importanta: Cam-

pionatul European Under 21 care se va desfasura la Atena, luna aceasta.

Imi doresc sa realizez un rezultat mare si sa vin cu o medalie acasa.E greu deoarece se strang cei

mai buni sportiv din Europa, dar prin multa munca si prin indrumarea antrenorului principal al lotului

national sper sa reusesc.

SUCCES!!!

Pagina 32

ABSOLVENȚII 2008-2012

Clasa a XII-a A

Prof. Diriginte Mihailescu Viorica(IX- XI), Prof. Rugina Nelu (XII)

1. ADAMACHE M. CRISTINA

2. BUDESCU S. OANA - GABRIELA

3. DAMIAN C. ANDREEA - CRISTINA

4. DRAGOMIR F. CĂTĂLINA

5. ENE S. DANIELA

6. ENE V. FLORENTINA

7. GHERGHE J. ANDREEA - FLORENTINA

8. GOGOI A. LAURA - NICOLETA

9. GROSU G. ALEXANDRU

10. HODOROGEA G. MARICICA

11. ILIE N V. COSMINA

12. JUVERDIANU I. VIOLETA - LILIANA

13. LAZĂR C. CĂTĂLIN

14. LUPOAIE T. MĂDĂLINA - DIANA

15. LUPU I. GABRIELA

16. MACSIM IA. OANA - DIANA

17. MOGOŞ C. ALINA - FLORINA

18. NEAGU Ş. PAULA

19. OLARU V. MIRELA

20. PANAITE I. IONELA - NICOLETA

21. PANAITE M. AURA - GABRIELA

22. POPA C. CEZARA

23. RĂDUCAN G. GEORGE - IULIAN

24. RUSU L. CRISTINA MARIA - LUIZA

25. RUSU T. GIORGIANA

26. SANDU C. IULIA

27. SIMION D. CORNELIA

28. SULIMAN N. ANA - IONELA

29. GHEORGHE P. MIHAELA

30. ZAHARIA G. NICOLETA

Pagina 33

Clasa a XII-a B

Prof. Diriginte Cozmaciuc Aurica

1. BEZMAN Ş. TINCUŢA - ANDREEA

2. BOCIOACĂ I. MONICA

3. BOUBĂTRÂN I. TINCUŢA - ROXANA

4. BOURCEANU A. RADU - CRISTIAN

5. BRĂILESCU C. ALINA

6. CODRESCU I. ADRIAN - DUMITRU

7. CONSTANTIN RĂZVAN CIPRIAN

8. CORDELI MI. ANCA - NICOLETA

9. DINU M. MIHAI

10. DOCA J. LIVIU - BOGDAN

11. ENACHE V. GEORGIANA - LIDIA

12. FĂINĂREA Z. SERGIU - CORNELIUS

13. IGNAT A. ANDREI - IONUŢ

14. LUCA V. LĂCRĂMIOARA - MARIANA

15. MITU D. CĂTĂLINA

16. ONU CĂTĂLINA GABRIELA

17. ORAC I. ALINA - GEORGIANA

18. PĂCULARU BURADA A. BOGDAN

19. PETREA C. LIVIA

20. PINTILIE I. NICOLETA - VIRGINIA

21. POPA N. DANA - ANDREEA

22. POPESCU V. IVONA - MARIA

23. SANDU S. ROXANA

24. ŞERBAN N. MĂDĂLINA

25. SPĂTARU S. ANTON - CRISTIAN

26. STANCIU I. CRISTINA - FLORINA

27. TODERAŞCU M. GEORGETA

RAMONA

28. ZISU C. VERGINICA

Pagina 34

Clasa a XII-a C

Prof. Diriginte Humelnicu Delia

1. ANDRICI M. ANDREEA

2. ARDELEANU W.C. RALUCA -

ALESSANDRA

3. ARFIRE M. IULIA - OTILIA

4. ARGHIROIU AD. ADRIAN - DANIEL

5. BARANGA N. CRISTIAN

6. BRADU G.S. ROXANA - ELENA

7. BUJENIŢĂ D. ANDREI - CORNEL

8. BULAI F. ANDREEA - DIANA

9. COMŞA V. ALINA - RALUCA

10. CORNEANU S. IULIANA

11. CUCOŞ M.MARIUS - MIHAI

12. DAMASCHIN V. ANDREI GHEORGHIŢĂ

13. DRAGOMIR D. GIORGIAN - IULIAN

14. LAZĂR L. ALINA - GEORGIANA

15. LIPŞA I. ADELINA

16. LUNGU A. SIMONA - MĂDĂLINA

17. LUPAN C. ANA - MIHAELA

18. MANCIULEA L.M. ŞTEFANIA - IULIA

19. MIHAI I. OANA - MONICA

20. MIHĂILUŢA A. ALEXANDR

21. MUNTEANU P. MĂDĂLINA CRISTINA

22. NEACŞU J. DANIELA - MĂDĂLINA

23. PANAITE A.GEORGIANA ANA -

MARIA

24. PEPELEA I. GEORGE

25. RAGEA J. OANA - CRISTINA

26. ROTARU I. GABRIELA

27. SPÎNACHE N. GEORGE ANDREI

28. TIRON G.IULIA ADRIANA

29. VLADIMIROV I. ALEXANDRU

Pagina 35

Clasa a XII-a D

Prof. Diriginte Nedelcu Năstasă

1. ANDREI A. ALINA TEODORA

2. APOSTU V. ALIN - VALENTIN

3. BĂDĂRĂU M. GABRIELA - ROXANA

4. BEZMAN L.A. GEORGE - ŞTEFAN

5. BOGHIAN V. DANIELA

6. CĂLIN P. ALINA - MIHAELA

7. CRĂCIUN D. PARASCHIV

8. DAVID V. ROXANA - DIANA

9. GAIU I. DENIA - ALEXANDRA

10. GRIGORATOS Ş. CRISTI - BOGDAN

11. HODINĂ G. ADRIAN

12. HURDUC N.G. MĂDĂLINA - VIOLETA

13. ISAIA A. IULIA

14. MANOLACHE M. DĂNUŢ

15. MARCU I. SORINA - LAURA

16. MATEI I. IRINA

17. MUNTEANU V. MARIAN

18. PERŢEA N. NONA - MARIA

19. PICIORUŞ LS. MIRUNA - ALEXANDRA

20. POALELUNGI M. DIANA - GINA

21. PRICOPE V. ANAMARIA

22. ROŞCA G. DANIEL - IULIAN

23. SANDU C. MIREL CĂTĂLIN

24. ŞERBU I. ELENA

25. SURU V. FILIP

26. TĂCHICI D. ANDREI

27. ŢOCU D. ALIN - DANIEL

28. VASLUIANU E. ANDREEA - RALUCA

29. VELICA LV. ALINA - MIHAELA

Pagina 36

Clasa a XII-a E

Prof. Diriginte Anghelache Iulia-Nela

1. AVRAM SĂNDICA

2. BĂCANU SIMONA

3. BOSTAN MIHAELA

4. BUCŞĂ ANDREI

5. CHIŢU DĂNUŢ

6. CUDĂLBEANU ANDREEA

7. DRAGOŞ ANDRA

8. GÎRBEA VASILICA

9. IVAN BOGDAN

10. LALU ALEXANDRA

11. LUCA LAURA

12. LUNGU BENEAMIN

13. MATEI MARIUS

14. MEREUŢĂ COSMIN

15. MIHĂILĂ BIANCA

16. MOCANU LUCIAN

17. NECULA ALINA

18. NECULAI MARIUS

19. NEGOIŢĂ CORINA

20. SECAN IRINA

21. STEFĂNACHE CORNEL

22. STOICA MARINA

23. STOICAN ELENA

24. TOPORAŞ VLAD

25. VASILE ELENA

26. VÎRGOLICIU MARIUS

27. ZAHARIA GEORGE

28. ZĂINESCU ŞTEFAN

Pagina 37

Clasa a XII-a F

Prof. Diriginte Barciuc Florentina(IX-XI), Prof. Pantazica Mircea (XII)

1. ANGHEL N. DANIEL

2. ARTENE G. GEORGE - ALEXANDRU

3. AXENTE I. ALEXANDRU

4. BĂCANU D. COSMINA - LAURA

5. CHEBAC M.C. CRISTINA

6. CHIRIAC V. EVELYNE - CHRISTINE

7. CHIVU F. VICTOR - ADRIAN

8. COMAN ALEXANDRU - MIHAIL

9. COZMA N. ANAMARIA - ALEXANDRA

10. DIACONU BIANCA

11. GHERASIM C. LUCIAN - ALEXANDRU

12. GRIGORAŞ M. RALUCA - CRISTINA

13. IOSIF D. RADU - FLORENTIN

14. MIHAI J. ANDREEA - CORNELIA

15. MIHEEV FLORIN CĂTĂLIN

16. POHRIB T. OCTAVIAN

17. POPESCU C. IOANA

18. RADU V.E. PAUL - DANIEL

19. SAULEA MA. ALINA - MIHAELA

20. TEOHARI D. BOGDAN

21. ROŞU M. IULIAN - ALIN

22. VIZITEANU V. GEORGIANA

Pagina 38

Clasa a XII-a G

Prof. Diriginte Dominteanu Nicoleta(IX), Prof. Dobrinoiu Maria (X-XII)

1. BOGHEAN D. DIANA

2. BRAZDEŞ S. MIHAELA - IULIA

3. BUTURĂ I. GINA

4. CHIRILĂ D. ALINA - ANDREEA

5. CORNEA D. IULIA – NICOLETA

6. CONSTANTIN RAZVAN

7. CRISTEA C. LOREDANA - IONELA

8. FERARU S. IONEL

9. ISTRATE F. ROMINA - LARISA

10. KABBOUT M.A IUTA - ADNANA

11. LĂŢCAN GEORGIANA

12. LUPU T. ECATERINA - GIANINA

13. MAHULEA F.S. NARCISA

14. MARIN M. GABRIELA - NARCISA

15. MORARU C. PATRICIA

16. MUNTEANU I. ANDREEA - CRISTINA

17. OANCEA D. CARMEN - IULIANA

18. PĂDURARU C. LORENA

19. PAVEL C. RODICA

20. POTICĂ I.C. MĂDĂLINA - ANDREEA

21. PRALEA V. GEANINA

22. RADU I. GIANINA - CLAUDIA

23. RĂUSCHE V. SIMONA - ELENA

24. STAN V.MIHAELA - DIANA

25. STOIANOVICI P. IASMINA - TEODORA

26. STOICA AS. ROXANA - MIHAELA

27. TELEMAN N.S. ALEXANDRA -

MĂDĂLINA

28. TUCHILĂ Ş. SORINA - GEORGIANA

Pagina 39

Rămas bun, dragă şcoală!

“ O călătorie de o mie de mile începe cu primul pas ! ” Lao Tze

Au trecut zilele celor 4 ani precum clipele de când am păşit smeriţi pe treptele Liceului, şi

astăzi a venit momentul în care trebuie să ne luăm rămas bun.

Acum la ultimul clinchet de clopotel, realizăm frumuseţea fiecărei clipe prin care am trecut,

copii fiind, cu năzdrăveniile şi gesturile tinereţii.

Perioada liceului reprezintă un pas imens pentru fiecare dintre noi, în care am înteles sensul

constructiv al educaţiei, modelarea minţii şi a caracterului prin îmbinarea studiului cu adolescenţa.

Vorbesc în numele întregii mele generaţii de liceeni, tineri ce au păşit sfioşi în clasele liceu-

lui în anul 2008 şi care astăzi, in 2012, cu regrete mai puţin ascunse părăsesc aceleaşi clase, în care

au trăit frumoase amintiri si si-au ales un tel în viatã.

Am învăţat tainele logice ale matematicii, reacţiile spectaculoase ale elementelor naturii si

am stabilit un limbaj şi un comportament educat sub atenta îndrumare a " părinţilor " fiecărei clase – diriginţii. Pe această cale doresc sã mulţumesc doamnei noastre diriginte, prof. Cozmaciuc

Aurica, care de-a lungul acestor patru ani ne-a fost alături la bine si la rãu si ne-a îndrumat paşii în

tot acest timp.

Frumoasã meserie de dascãl, cu multe responsabilitãti, tot timpul cu un sfat si o mânã salva-

toare! Au fost clipe, când fără intenţie am supărat pe unii dintre doamnele sau domnii profesori.

Astăzi, a sosit momentul în care trebuie să vă rugăm să acceptaţi scuzele noastre şi vă promitem că

nu vă vom uita.

Vouă, colegilor mei, vă doresc să rămâneti la fel de frumoşi şi de creativi şi vă doresc să

urmaţi căile alese de inima voastră, fiind în acelaşi timp conştienţi că acţiunile din prezent au un

impact semnificativ asupra viitorului.

Aceste gânduri le-am scris ca un reprezentant al generaţei 2008-2012, şi vă doresc vouă

celor care vor urma nouă să fiti mereu mândri că aţi studiat la acest liceu, aşa cum şi noi suntem!

Rãmas bun scoalã dragã, sperãm în revederea dupã zece ani, când vom raporta reusitele noastre

cu baza solidã clãditã în acest liceu!

Enache Georgiana-Lidia, clasa a XII-a B

Cu certitudine ,anii de liceu vor ramane intipariti in memoria noastra.Acum la finalul acestei

etape,a bucuriei nepretuite,plecam pe drumul vietii incarcati cu amintiri frumoase si speranta ca

vom reusi sa onoram osteneala celor care ne-au fost mai mult decat profesori.Liceul a fost a doua

noastra casa,locul in care am reusit sa ne formam personalitatea sub ochii ocrotitori ai celor care

si-au asumat cu responsabilitate rolul de parinti spirituali.

Cei patru ani pot fi asociati cu o gama de reusite si esecuri,din care am reusit sa invatam ce

e responsabilitatea si respectul.Scoala ne-a oferit atat prilejul de a socializa,de a construi prietenii

ce nu vor fi atinse de timp,cat si prilejul de a ne individualiza prin creativitate si munca.Aici am in-

talnit modele de urmat care au sadit in sufletul nostru dorinta sincera de a transmite mai departe

generatiilor viitoare pasiunea pentru cultura.

Pricope Anamaria, clasa a XII-a D

desen de Grigoras Raluca, clasa a XII-a F

“Cultura e o muzică spirituală a existenţei, o

simfonie care primeşte şi radiază.” (Vasile Băncilă, publicist şi scriitor român)

ISSN 2069-9395

ISSN-L 2069-9395