Genearalitati :

Alcoolismul, denumit şi etilism, este o intoxicaţie alcoolică cronică, o stare patologică determinată de consumul excesiv de alcool. Prin alcool se are în vedere etanolul.Termenul alcoolism a fost folosit pentru prima oară de către medicul suedez Magnus Huss în 1849. În secolul 19 şi la începutul secolului 20 pentru dependenţa de alcool se folosea doar termenul dipsomanie.Alcoolismul este manifestarea, conştientă sau nu, prin care individul caută satisfacerea nevoii de a consuma alcool, indiferent de mijloace sau consecinţe, pentru evitarea sevrajului sau a stărilor psihice neplăcute. Consumul de alcool este determinat atât de dependenţa fizică, cât şi dependenţa psihică. Consumul necontrolat de alcool are repercusiuni asupra sănătăţii şi poziţiei sociale ale celui care bea. La fel ca şi alte dependenţe, alcoolismul este privit ca o boală tratabilă.

Dependenţa de alcool include patru simptome:

nevoia incontrolabilă de a consuma alcool pierderea controlului - incapacitatea de a se limita la un singur pahar de băutură la o

ocazie deosebită dependenţa psihică - simptome provocate de abţinerea de la alcool, ca de exemplu

ameţeli, greaţă, anxietate, tremurături şi transpiraţie abundentă toleranţa - nevoia de a creşte cantitatea de alcool consumată pentru a-i simţi efectele

Alcoolismul este o boală, nu un viciu. Este o boală progresivă, fizică, mentală şi spirituală, incurabilă, marcată de obsesia de a bea, în ciuda răului fizic produs de consumul de alcool. Este o boală a negării, în care bolnavul declară cu convingere "Eu nu sunt alcoolic!"- în ciuda tuturor evidenţelor.Intoxicaţia cronică, voluntară, prin consumarea repetată şi uneori masivă de băuturi alcoolice reprezintă un flagel social (o adevărată "pandemie toxică"), etanolul fiind inclus în categoria "drogurilor sociale".

Profesorul american Elvin Morton Jellinek a realizat o clasificare a formelor de alcoolism:

Alcoolismul alfa (faza prealcoolică) cu o durată care se întinde de la câteva luni până la câţiva ani. Iniţial alcoolul este consumat ocazional iar ulterior constant în scopul ameliorării unui conflict intrapsihic sau a efectului anxiolitic. Nu se ajunge la dependenţa fizică.

Alcoolism beta. Consumul abuziv de alcool este datorat obiceiurilor socioculturare. Datorită abuzului pot apărea complicaţii medicale diverse.

Alcoolism gamma. Se constată pierderea controlului asupra cantităţii consumate, creşterea interesului pentru procurarea alcoolului concomitent cu scăderea interesului general şi neglijarea îndatoririlor sociale şi familiale (psihopatizare). Se identifică în mod constant un tablou clinic de sevraj după 3-7 zile ce denotă instalarea dependenţei fizice.

Alcoolism delta. Se caracterizează prin perioade de intoxicaţie prelungite ce favorizează degradarea treptată a personalităţii, scăderea abilităţilor noetice până la apariţia demenţei şi a psihozelor alcoolice. Dependenţa fizică este foarte intensă, nepermiţând suprimarea consumului nici pentru 1-2 zile.

Alcoolism epsilon (dipsomania). Se caracterizează prin consum de alcool periodic în cantităţi exagerate timp de câteva zile. Are un debut şi un final brusc, cu intervale libere de chiar luni de zile. Poate apărea în contextul unei patologii afective bipolare, al unei

turburări de somn asociate cu tulburări medicale/psihiatrice, tulburările de somn asociate cu tulburări mentale, tulburări de personalitate sau în epilepsie. Dipsomania este considerată forma cea mai gravă a alcoolismului.

La întreruperea consumului, se instalează sevrajul etanolic, care poate fi clasificat în 4 categorii, în funcţie de severitatea simptomelor şi momentul apariţiei lor:

1. Sevrajul etanolic minor (tremor) care apare în 6-12 ore de la ultima băutură şi care se manifestă prin tremor, anxietate, greţuri, vărsături şi insomnie.

2. Sevrajul etanolic major (halucinaţii) care apare în 10-72 ore de la ultima băutură şi care se manifestă prin halucinaţii tactile, auditive şi vizuale, tremor al întregului corp, vărsături, diaforeză şi hipertensiune. Prezenţa halucinaţiilor este un factor predictor de apariţie a Delirium tremens.

3. Convulsiile care apar în 6-48 ore la pacienţi care în mod normal nu au convulsii, prezinta EEG normal şi care se caracterizează prin crize tonico-clonice generalizate cu perioadă postictus scurtă. Aproximativ 40% din pacienţii cu sevraj etanolic au crize izolate, doar 3% din pacienţi evolează spre status epilepticus. Circa 33% din pacientii cu sevraj şi convulsii evolează spre Delirium tremens.

4. Delirium tremens (DT) este cea mai severă complicaţie a sevrajului etanolic şi se manifestă în general la 48-96 ore de la întreruperea consumului de alcool. Majoritatea semnelor clinice care apar în DT sunt similare celor din sevrajul necomplicat, dar diferă ca severitate: tremor, instabilitate vegetativă (hipertensiune şi tahicardie), agitaţie psihomotorie, stare confuzională, halucinaţii, febră.

Cauze

Alcoolismul este un tip de dependenţă la fel ca şi cea de droguri. Nu este atât fizică cât şi mentală. Alcoolismul este împărţit în 2 categorii: dependenţa şi abuz. Oamenii care sunt dependenţi de alcool petrec o mare parte din timp cu consumul de alcool şi obţinerea acestuia. Dependenţa fizică implică: o nevoie de cantităţi tot mai mari de alcool pentru a se îmbăta sau pentru a atinge efectul dorit (tolerantă), urmările fiind boli legate de alcool, probleme de memorie, după ce au băut cantităţi mari. Apar simptomele de sevraj când consumul de alcool este stopat.Nu există nici o cauza cunoscută comună a alcoolismului. Cu toate acestea, mai mulţi factori pot jucă un rol important în dezvoltarea să. O persoană care are o mamă alcoolică este mult mai probabil să devină alcoolică spre deosebire de o persoană în a cărei familii nu se consumă alcool. Cercetarea sugerează că anumite gene pot creşte riscul de alcoolism, dar care gene sau modul în care lucrează nu este cunoscut.Factorii psihologici pot include: o nevoie de ajutor, anxietate, conflicte în relaţii, depresie, stimă de şine scăzută. Factorii sociali includ: uşurinţă de a obţine alcool, acceptarea socială a consumului de alcool, stil de viaţă stresant.

Diagnostic

Cei cu risc de a dezvolta includ: bărbaţii care au 15 sau reprize de consum alcool pe săptămână, femeile care beau de 12 sau mai multe ori pe săptămână, oricine consuma 5 sau mai multe băuturi ocazional, cel puţin o dată pe săptămână.Teste pentru abuzul de alcool includ: nivelul de alcool din sânge - alcoolemia - (acest lucru poate spune dacă cineva a consumat recent alcool, dar nu confirmă neapărat alcoolism), hemograma completă, teste de acid folic, teste ale funcţiei hepatice, teste serice de magneziu, totalul de proteine şi de acid uric.

Tratament

Deoarece mulţi oameni refuză să creadă că consumul lor este scăpat de sub control, încercarea moderării pot fi deseori o modalitate eficientă de a rezolvă problemă. Dacă se reuşeşte, problema este rezolvată. Dacă nu, persoana este de obicei gata să încerce abstinenţă. Trei paşi generali sunt implicaţi în tratament o dată ce tulburarea a fost diagnosticată: intervenţie, detoxifiere şi reabilitare.

Simptome

Alcoolismul afectează sistemul nervos central precum un medicament depresiv. Acest lucru duce la o scădere în activitate, anxietate, inhibiţii şi tensiune.Chiar şi câteva pahare pot schimba abilităţile motorii, comportamentul şi capacitatea de a gândi clar. Alcoolul poate afecta concentrarea şi judecata. Consumul excesiv de alcool poate duce la o intoxicaţie a organismului.Unele simptome ale alcoolismului includ: durere abdominală, confuzie, episoade de violenţă, ostilitate, lipsa de contol asupra alcoolului, imposibilitatea de a elimina sau de a reduce cantitatea de alcool din consum, găsirea diverselor scuze pentru a bea, greaţă, vărsături, nevoia de a consuma alcool în fiecare zi în mod regulat, neglijenţa de a mânca, amorţeala şi furnicături, aspect fizic neîngrijit, comportament secretos pentru a ascunde consumul de alcool, tremurături dimineaţa.Eliminarea alcoolului duce la simptomele următoare: confuzie, anxietate, moarte, creşterea tensiuni arteriale, pierderea poftei de mâncare, greaţă şi vărsături, psihoză, creşterea temperaturii, ritm cardiac rapid, agitaţie sau nervozitate, convulsii şi tremur.

Nivel de alcoolemie

mg/dlConsumatori sporadici Consumatori cronici

50 mg/dl Euforie Fara efect observabil 50-100 mg/dl Limbut Fara efect

100 mg/dl Lipsa de coordonare, intoxicare Semne minime100-200 mg/dl

omportament dezinhibant, lipsa de control episodica

Euforie placuta sau lipsa de coordonare benigna

200-300 mg/dl

Pierderea starii de alerta, tulburari grave de echilibru, alterarea vederii si

perceptiei letargice

Efort pentru mentinerea controlului emotional si

motor 300-500 mg/dl

Stupoare si coma Lentoare

500 mg/dl Posibil deces Coma