ALEXANDRU MACEDON - CEL MARE

Creatorul celui mai intins imperiu al Antichitatii, Al., fiul regelui Filip al II-lea al Macedoniei, ajunge pe tron (336 i.H.), dupa moartea tatalui sau, la varsta de douazeci de ani. El mostenea de la parintele sau stapanirea asupra Traciei, Macedoniei si Greciei dar, mai mult decat atat, indrazneala, luciditatea si clarviziunea politica a acestuia.

Din primii ani de viata i s-a insuflat credinta ca ar fi descendentul indepartat al zeilor Greciei: din Zeus prin tatal sau, din Hercules prin mama sa, Olympia. El insusi avea convingerea originii si misiunii sale divine, ceea ce i-a oferit energia si forta necesare campaniilor sale.

Primii ani ai domniei (336– 334 i.H.) au fost dedicati pacificarii regiunilor din Tracia si Grecia.

Din anul 334, Al. declanseaza campania militara impotriva Imperiului Persan, planuita de tatal sau inainte de a fi asasinat. Obiectivele acesteia erau de a elibera cetatile grecesti de pe coasta Asiei Mici de sub stapanirea persana si de a razbuna suferintele grecilor din timpul razboaielor medice (490–449 i.H.).

In nordul tarii, la varsarea Nilului in Marea Mediterana, in fata insulei Pharos, intemeiaza celebrul oras Alexandria. Dintre cele 34 de orase pe care, potrivit traditiei istorice, le-a intemeiat pe cuprinsul imperiului sau si care-i poarta numele, Alexandria din Egipt a avut cel mai maret destin, devenind nu numai cel mai mare port al Mediteranei de rasarit, dar si cel mai mare centru cultural si stiintific al Antichitatii.

In anul 331 i.H., Al. paraseste Egiptul pentru a cuceri Mesopotamia si a se indrepta astfel spre centrul Imperiului Persan.

În Sogdiana, s-a casatorit cu fiica unui nobil local, Roxana (327 i.H.).Dupa aproape treisprezece ani de domnie, Al. a murit la Babilon, in 323

i.H., cel mai probabil in urma unui acces de malarie.Statele succesorale Imperiului Macedonean sunt denumite state elenistice,

iar perioada cuprinsa intre disparitia imperiului si cucerirea de catre romani a acestor teritorii poarta numele de epoca elenistica.

IMPERIUL MACEDONEAN

Imperiul Macedonean se întindea de la Dunăre până la hotarele sudice

ale Egiptului, şi de la Marea Adriatică până în Ind. El a fost întemeiat în secolul

al IV-lea î.Hr. de Alexandru (336-323 î.Hr.) regele Macedoniei, care a continuat

războaiele de cucerire ale tatălui său.

Imperiul era un conglomerat de popoare pe care Alexandru a încercat să le

contopească într-un singur stat. În acest scop a menţinut modelul administrativ

al Imperiului Persan sprijinindu-se pe macedoneni, greci şi persani. Deoarece

popoarele se aflau în diferite stadii de dezvoltare economică şi timpul a fost

scurt pentru a se realiza o bază economică unitară, iar coeziunea asigurată de

armată nu a putut fi un factor decisiv în menţinerea intactă a imperiului, acesta

s-a destrămat după moartea lui Alexandru. Imperiul creat de el s-a destrămat în

mai multe state, dintre care cele mai importante au fost: Egiptul (Regatul

Ptolemeilor), Siria (Regatul Seleucizilor) şi Macedonia (Regatul Antigonizilor).