Universitatea de Stat din MoldovaUniversitatea Liber Interna ional din Moldova

Cu titlu de manuscris C.Z.U. 343(043.2)

Alexandru Pareniuc

Aspecte juridico-penale aleomorului la comand

Specialitatea: 12.00.08 – drept penal (drept penal)

Autoreferatal tezei de doctorat în drept

Chi in u2005

2

Teza a fost elaborat la catedra „Drept penal i criminologie”a Academiei „ tefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interneal Republicii Moldova.

Conduc tor tiin ific:Valeriu Cu nir, dr.hab.în drept, conf.univ.

Referen i oficiali:1. Vasile DOBRINOIU – doctor în drept prof.univ.,

Academia de Poli ie „Alexandru Ioan Cuza”, Bucure ti,

România.

2. Gheorghe ULIANOVSCHI – doctor în drept conf.univ.,

Universitatea Liber Interna ional din Moldova.

Sus inerea va avea loc la „__” noiembrie 2005, ora __ __ înedin a Consiliului tiin ific Specializat D 30/34 12.00.08 – 15

din cadrul Universit ii de Stat din Moldova i Universit iiLibere Interna ionale din Moldova.

Teza de doctorat i autoreferatul pot fi consultate laBiblioteca Na ional , Biblioteca Universit ii de Stat, BibliotecaAcademiei „ tefan cel Mare” a M.A.I. al Republicii Moldova.

Autoreferatul a fost expediat la „10” octombrie 2005

Secretar tiin ific al Consiliului tiin ific Specializat,doctor în drept ________Igor DOLEA

Conduc tor tiin ific, doctor hab.în drept _____ Valeriu CU NIR

Autorul: Alexandru Pareniuc ________

3

Actualitatea temei investigate i gradul de studiere a acesteia.În sistemul nostru de drept, persoana uman ocup primul loc în

ierarhia valorilor. În art.1 alin.(3) al Constitu iei se prevede c înRepublica Moldova, ca stat de drept, democratic, demnitatea omului,drepturile i libert ile lui, libera dezvoltare a personalit ii umanereprezint valori supreme i sunt garantate. Garantarea tuturor acestordrepturi i libert i ale persoanei are loc, juridic, prin mijloaceledreptului penal, adic prin incriminarea ca infrac iuni i sanc ionareacu pedepse a faptelor v toare sau periculoase pentru valorilemen ionate. Legiuitorul a prev zut în art.3 C.pen., printre valorile demaxim importan , a c ror ap rare constituie scopul legii penale,„persoana, drepturile i libert ile acesteia”, subliniind în acest fel,caracterul de valoare suprem al persoanei umane. În corespundere cuConstitu ia Republicii Moldova „statul garanteaz fiec rui om dreptulla via i la integritatea fizic i psihic ”.

În lumina acestor ipoteze, pornind de la idea unor noi reglement ripenale adoptate, ne-am propus spre examinare minu ioas aspectelejuridico-penale ale omorului la comand . Evident c omorul lacomand nu constituie altceva decât o form circumstan ial aomorului în general (omorul simplu prev zut de art.145 alin.(1)C.pen.), fapt care ne-a determinat în mare m sur s plas m la bazacercet rilor caracteristicile generale ale infrac iunilor contra vie iipersoanei, a omorului simplu i, evident, a omorului la comand – cacomponen circumstan ial cu caracter agravant (art.-145 alin.(3)lit.m) C.pen.).

Aria tot mai larg , complexitatea i continua diversificare aformelor de manifestare a omorurilor a determinat includerea în cadruldispozi iilor legale cu caracter penal a unei modalit i normative cucaracter circumstan ial cum este omorul la comand . În aceast ordinede idei ni se pare actual abordarea în mod tiin ific i sisteimic aformelor de manifestare a omorului, delimitând în acest contextomorul la comand de alte modalit i normative i faptice de evaluarea omuciderii.

În leg tur cu cele relatate, este de ar tat c , în ultimii ani, înRepublica Moldova, omorul la comand ocup un loc important înstructura general a criminalit ii, de i în statisticile poli iene ti nu seopereaz cu indici care reflect situa ia cantitativ . Acest moment sedatoreaz în mare parte multiplelor dificult i privind calificarea

4

acestor fapte i a complexit ii proba iunii acestor modalit inormative i faptice de omor. În plus, anumite studii sistematizate icomplexe vizavi de subiectul abordat nu sunt redate cel pu in lanivelul interpret rilor doctrinale autohtone. De aceea, studiul nostruapare ca o încercare de actualizare teoretico- tiin ific i cu unelesolu ii practice în acest domeniu.

Necesitatea unui asemenea studiu mai este determinat i deerorile legislative admise în textele normative în vigoare, fapt carecreeaz anumite dificult i referitoare la încadrarea faptelor deomucideri ca omor la comand .

Tezele înf ate în spa iul acestei lucr ri reprezint rezultateleunor cercet ri privind omorurile la comand în special i, evident, acauzelor de omucideri în general, începute în anii 2000 i reflectate înanumite publica ii. Prin studiul realizat au fost cuprinse noilemodalit i normative ale omorului prev zute de Codul penal alRepublicii Moldova în vigoare, precum i modalit ile de evaluare aacestei incrimin ri în cadrul legisla iei altor state, accentul deosebitfiind pus pe legisla ia penal a Rusiei, Ucrainei, României, inând contde influen a pe care au avut-o i o au legisla iile acestor state asupraprocesului normativ al Republicii Moldova. Nu în mai pu in m sursunt reflectate în lucrare viziunile i preocup rile autorilor din rilenominalizate i din alte ri, precum i celor autohtoni referitor lasubiectul examinat i, bineîn eles, i practica judiciar la acest capitol.

Scopul i obiectivele cercet rii.Prin lucrarea prezentat ne-am propus analizarea i interpretarea

omorului la comand prin prisma elementelor constitutive care-lcaracterizeaz din punct de vedere juridico-penal, interpretate atât înliteratura de specialitate din Republica Moldova, cât i din alte ri, camai apoi, raportând constat rile f cute la practica judiciar s deducemanumite idei progresive vizând interpretarea i aplicarea just anormelor penale în vigoare vizavi de subiectul propus i a constataanumite lacune, coliziuni, inexactit i referitoare la subiectul supusinvestiga iei tiin ifice, de a formula propuneri i recomand ri, inclusivcu caracter de lege-ferenda.

Scopurile trasate sunt intermediate de obiectivele cercet rii, la caream referi examinarea complex a urm toarelor elemente de baz :

• definirea omuciderii;

5

• determinarea locului omorului la comand în cadrul sistemuluide infrac iuni contra vie ii în general, i a omorurilor, înspecial;

• no iunea omorului la comand ;• omorul la comand i participa ia penal ;• procedee de calificare a participan ilor la infrac iunea de omor

la comand ;• procedee de încadrare a faptelor de omor la comand în form

special ;• delimitarea diferitor modalit i normative ale omorului cu

omorul la comand (evident când aceste rela ii sunt v dite);• modalit ile faptice ale omorului la comand ;• formele de evaluare a omorului la comand .

Noutatea tiin ific a rezultatelor ob inute.Având la baz o diversitate larg de surse normative, bibliografice

i practic judiciar preponderent din Republica Moldova, Rusia,Ucraina (unde aceast infrac iune cu anumite preciz ri este incriminatîn mod separat), precum i a altor state (România, Fran a, Germaniaetc.) unde constituie o form de evaluare a omorului în general, fdistinc ie normativ , fiind prelucrate cu minu iozitate, pun în evidenun tratament juridico-penal sistemic i de larg amplitudine a noiiincrimin ri din Codul penal i anume: omorul la comand .

Din cercet rile realizate, privitor la aceast incriminare, se constatanumite incoeren e de relevan juridic la calificareacomportamentului infrac ional al persoanei pasibile de r spunderepenal : precum termenii de „client”, „beneficiar” etc.

Un alt element de noutate se refer la formularea i caracterizareaparticipa iei penale i corela ia acesteia cu infrac iunea de omor lacomand , care, pân la moment, nu fusese supus unor cercet ri. Laacest capitol se înscrie conturarea i caracterizarea subiectului activ alinfrac iunii de omor la comand i a tuturor participan ilor implica i încadrul comiterii acestei infrac iuni.

O înc rc tur inovatore se relev i privitor la sistematizareamodurilor de operare a f ptuitorilor i altor participan i la infrac iuneade omor la comand atât în form general , cât i sub aspectele unornorme speciale i care sunt regulile de încadrare juridic pentru fiecarecaz aparte.

6

În rândul elementelor novatorii se potrivesc i propunerile de lege-ferenda f cute pe marginea cercet rilor realizate. Astfel, se propune adefini omorul (forma simpl – art.145 alin.(1) C.pen.) prin prisma uneidispozi ii descriptive. În acest sens se pune accent pe faptul c omorulpoate fi numai inten ionat i nu este necesar o precizare ad ug toarece reiese din titlul art.145 C.pen. – omorul inten ionat. În final seob ine urm toare redac ie: omorul, adic lipsirea ilegal cu inten ie devia a altei persoane. De asemenea se propune includerea unei normeseparate referitoare la omorul la comand . Aceast idee î i areargumentarea nu pur i simplu în crearea unei norme speciale, indicatde etapicitatea i manifestarea unor modalit i faptice anume înasemenea form de manifestare, ci din considerentele atragerii la

spundere penal a tuturor participan ilor conform acestei incrimin rinormative. În acest context, se determin urm toare dispozi ie:

Art.145/1 C.pen. Omorul la comandOmorul la comand , adic lipsirea de via ilegal i cu inten ie

a altei persoane la comanda alteia, precum i tentativa de omor lacomand ,

- se pedepse te cu închisoare pe un termen de la 20 la 25 ani saucu deten iune pe via .

Instigarea ori organizarea omorului la comand ,- se pedepse te cu închisoare pe un termen de la 20 la 25 ani sau

cu deten iune pe via .În fine, lucrarea cuprinde multiple interpret ri, opinii ale autorului,

deseori diferite de cele oferite de al i speciali ti în problematicaanalizei omorului la comand .

Semnifica ia teoretic i valoarea aplicativ a lucr rii.Normele penale, având un caracter complex, implic în cadrul

studiului lor atât analiza unor probleme de ordin general (comune unuigrup de infrac iuni), cât i a unor probleme cu caracter special (propriifiec rei infrac iuni în parte). Aceasta se realizeaz cu ajutorul unuicumul de metode i teorii. Teoria cunoa terii, metoda istoric ,sistemic , gramatical , logic , comparat , statistic , studiilefundamentale ale tiin ei contemporane a dreptului penal i a tiin eicriminologice, modalit ile normative ale infrac iunilor privindomorul, precum i concluziile participan ilor la diferite conferin e cucaracter practico- tiin ific constituie suportul metodologic al lucr rii.

7

În cadrul expunerii materialului, în scopul simplific rii însu iriiunor no iuni i eviden ierea unor idei teoretice, care nu au fost supuseanalizei pân la ora actual , latura teoretic a fost completat cu uneleexemple practice.

Din cauza unor imperfec iuni legislative de multe ori legea esteinterpretat în mod diferit. Astfel, redând diferite opinii contrare, s-aargumentat pozi ia unor sau altor autori ori a fost expus punctul devedere pe care autorul tezei l-a considerat cel mai aproape de realitatei de necesit ile actuale ale statului nostru. Lucrarea de fa reprezint

un studiu de drept penal privind omorul la comand .La categoria realiz rilor teoretico- tiin ifice am atribui accep iunile

termenilor de „omor la comand ”, „client”, „beneficiar”, tratamentuljuridico-penal al omorului la comand , precum i elementele de dreptpenal comparat. În rândul acestor realiz ri se înscriu dezbaterileridicate în literatura de specialitate privind no iunea infrac iunii deomor la comand , spectrul modalit ilor normative i faptice aleacestuia i alte aspecte ale acestor incrimin ri cu caractercircumstan ial.

De rând cu realiz rile teoretice, lucrarea pune în eviden un ir desolu ii i interpret ri juridico-penale de natur s contribuie laîncadrarea juridic a faptelor de omor la comand , deci la aplicareacorect a normelor de incriminare, referindu-ne în acest sens la:caracterizarea subiectului activ al omorului la comand , în deosebi aparticipan ilor la infrac iune (instigator, organizator, complice).

La valoarea aplicativ a cercet rilor realizate în cadrul tezei pot fiatribuite concluziile i recomand rile f cute cu prilejul interpret riinormei de incriminare a omorului la comand , în deosebi pentru ceiantrena i în aplicarea legii i, bineîn eles, propunerile de lege-ferendamenite s contribuie atât la perfec ionarea cadrului legislativ îndomeniu, cât i s înl ture incoeren ele avute i s completeze lacuneleconstatate.

Ca rezultat al reflect rii dispozi iilor legislative în vigoare în aranoastr i al trecerii în revist a celor din str in tate, în tez sîntînaintate propuneri vizând modificarea legii penale a RepubliciiMoldova care, în opinia autorului, ar favoriza posibilitatea aplic riijuste a acesteia în cazurile de omor la comand .

Cercetarea consacrat omorului la comand treze te, desigur,interesul atât al teoreticienilor (în sensul unei lucr ri sistematizate), cât

8

i al practicienilor (în condi iile lipsei unor criterii unice, cu caractergeneral, de aplicare a modalit ilor normative prescrise).

Aprobarea rezultatelorConcluziile i recomand rile formulate de c tre autor în con inutul

tezei de doctorat au fost expuse în cadrul mai multor conferin etiin ifico-practice cu caracter interna ional, printre care: Conferin atiin ifico-practic interna ional din 18-19 aprilie 2003 cu genericul

“Criminalitatea în Republica Moldova: starea actual , tendin ele,surile de prevenire i combatere”, Chi in u; Conferin a tiin ific

interna ional teoretico-practic din 25-26 mai 2005 cu genericul“Criminalitatea regional : probleme i perspective de prevenire icombatere”, Chi in u etc.

Structura lucr riiLucrarea const din trei capitole, structurate în 14 paragrafe, din

introducere, sinteza rezultatelor ob inute, concluzii i recomand ri,referin e bibliografice, cuvinte cheie, adnotare în limba de stat, rus ienglez , abrevieri.

Expunerea con inutului lucr riiIntroducerea con ine o caracterizare general a cercet rii. În

con inutul ei este interpretat actualitatea temei investigate i gradul destudiere a acesteia, scopul i obiectivele tezei, noutatea tiin ific arezultatelor ob inute, semnifica ia teoretic i valoarea aplicativ alucr rii, aprobarea rezultatelor.

Capitolul I, Protec ia vie ii persoanei umane în legea penal aRepublicii Moldova, con ine patru paragrafe: obiectul infrac iunilorcontra vie ii persoanei, subiectul infrac iunilor contra vie ii persoanei,latura obiectiv a infrac iunilor contra vie ii persoanei, laturasubiectiv a infrac iunilor contra vie ii persoanei.

De fapt în con inutul paragrafelor incluse în capitolul întâi al tezeide doctorat se face o analiz minu ioas a unor aspecte generale icomune a infrac iunilor contra vie ii persoanei prin aspectul juridico-penal. În acest context s-au pus în eviden semnele constitutiveobligatorii care caracterizeaz acestei incrimin ri: condi iilepreexistente i semnele con inutului constitutiv.

9

Se accept idea c obiectul generic al infrac iunilor este o categoriecu caracter teoretic necesar la determinarea valorilor sociale irela iilor sociale la care atenteaz un grup anume de infrac iuni,specificat de legiuitor în contextul normativit ii penale. În ipotezaideii eviden iate rela iile sociale care ap personalitatea în ansamblu(cu toate atributele sale) se protejeaz nu numai prin incrimin rileanalizate, de multe ori personalitatea omului identificându-se înobiectul juridic i al altor infrac iuni. Deci, drept obiect generic alinfrac iunilor contra vie ii i s ii persoanei ne apare acel cumul derela ii sociale a c ror existen i normal desf urare suntcondi ionate de ap rarea vie ii i s ii persoanei i rela iilor socialeintervenite în leg tur cu aceste valori.

Obiectul nemijlocit în cazul tuturor infrac iunilor contra vie ii secontureaz în rela iile sociale, a c ror formare, desf urare idezvoltare normal implic respectul valorii vie ii umane i alnormelor care o ocrotesc i care oblig pe fiecare individ s secomporte astfel încât s nu le lezeze. Anume acea valoare socialconcret la care se atenteaz prin comiterea actului infrac ional iconstituie obiectul nemijlocit al infrac iunii: rela iile sociale careasigur via a persoanei – la omucideri (art.145-150 C.pen.); rela iilesociale care ap s tatea persoanei – la v rile corporale dediferite categorii (art.151-153 C.pen.); rela iile sociale care aplibertatea persoanei – la priva iunea ilegal de libertate (art.166C.pen.); rela iile sociale care asigur libertatea i inviolabilitateasexual a persoanei – la infrac iunea de viol (art.171 C.pen.) etc.

Subiectul activ al infrac iunilor analizate este general: persoanfizic responsabil , care la momentul s vâr irii infrac iunii a atinsvârsta de 16 ori, în anumite cazuri – vârsta de 14 ani. În situa iadetermin rii existen ei subiectului general ori special al infrac iunii, lanivel de variant -tip, punem accent pe necesitatea stabilirii semnelorsubiectului special doar în cazul infrac iunii de pruncucidere, când seimpune posedarea cumulativ i a anumitor calit i speciale. Demen ionat c subiect al infrac iunii va fi atât persoana care a s vâr it oinfrac iune consumat contra vie ii persoanei, cât i cea care comite opreg tire sau o tentativ a acestor infrac iuni. De regul , infrac iunilecontra persoanei se pot comite i în participa ie. Uneori nu esteposibil participa ia (cazul infrac iunilor neinten ionate) ori nu suntposibile decât anumite forme ale participa iei (de pild , coautoratul nu

10

este posibil decât în cazul infrac iunilor inten ionate i care nu sevâr esc în persoana proprie; infrac iunile cu subiect activ calificat.)

Subiectul pasiv sau victima este persoana fizic a c rei via ,integritate fizic , s tate a fost lezat prin s vâr irea faptelorincriminate. Dup s vâr irea faptei subiectul pasiv devine victim ainfrac iunii. Întocmai ca i subiectul activ, ar m c , de regul ,subiect pasiv al infrac iunii poate fi orice persoan , numai rareorilegea cere s existe o anumit calitate a subiectului pasiv, alteoricalitatea subiectului pasiv constituie o agravant a infrac iunii.

Elementul material al infrac iunilor contra persoanei se realizeaz ,de regul , prin ac iune, acestea fiind de o mare varietate: ucidere,lovire, amenin are, raport sexual, atingerea onoarei etc. La uneleinfrac iuni elementul material nu se poate realiza decât prin ac iune(spre exemplu, la viol); la alte infrac iuni elementul material poate fimanifestat i printr-o inac iune (de exemplu, l sarea în primejdie).

Infrac iunile contra vie ii persoanei sunt considerate ca fiindinfrac iuni de rezultat, deoarece existen a lor este condi ionat deprezen a unui rezultat independent de ac iune în timp i determinat deaceasta. Ac iunea sau inac iunea trebuie s aib ca urmare imediatsuprimarea vie ii victimei. La infrac iunea de omor rezultatul apareexplicit descris în con inutul normei de incriminare - omorul uneipersoane. În ansamblul ei, se pune accent pe ac iune, rezultat inecesitatea invoc rii unui raport de cauzalitate.

În ceea ce vizeaz latura subiectiv a infrac iunilor contra vie iipersoanei, aceasta este caracterizat prin: vinov ie inten ionat înambele ei forme (inten ie direct ori indirect ), cât i în formaimpruden ei (sineîncredere exagerat ori neglijen criminal );motivele i scopul infrac iunii au importan la calificareainfrac iunilor doar în cazul în care sunt prev zute în dispozi iilenormei concrete a legii penale.

Capitolul II, Omorul la comand – infrac iune excep ional degrav contra vie ii persoanei, este structurat în dou sec iuni, carecon in apte paragrafe.

Sec iunea 1, Varianta tip a omorului la comand , pune accent peinterpretarea semnelor obiective i subiective ale omorului simplu,luând în considera ie idea precum c omorul la comand constituie unasemenea omor la care se adaug comanda de omor.

11

Dreptul la via este prev zut în art.6 al Pactului cu privire ladrepturile civile i politice i se refer la un drept inerent fiin eiumane, conform c ruia nici un om nu poate fi privat în mod arbitrar devia a sa. În corespundere cu art.3 al Declara iei Universale aDrepturilor Omului – orice fiin uman are dreptul la via , lalibertate i la securitatea persoanei sale. Potrivit Conven iei pentruprotec ia drepturilor omului i a libert ilor fundamentale (art.2)dreptul oric rei persoane la via este protejat de lege. Moartea nupoate fi aplicat în mod inten ionat, decât în executarea unei sentin ecapitale pronun ate de c tre un tribunal în cazul în care infrac iuneaeste sanc ionat de lege cu aceast pedeaps .

Ar fi incorect de a reduce no iunea de via a omului numai laprocesul biologic, deoarece omul este în primul rând membru alsociet ii. Din aceasta reiese c via a omului poart un caracter social,iar necesitatea protec iei se determin reie ind din rela iile care suntsupreme în cadrul societ ii. Odat cu moartea omului se întrerup irela iile sociale legate de protec ia personalit ii lui, se întrerupe iprotec ia juridico-penal a vie ii persoanei respective i,corespunz tor, fapt dup care nu se mai poate vorbi despre omor.Existen a infrac iunii de omor în acest caz nu poate fi, îns , ac iunilevinovatului reprezint pericol social, deoarece consecin ele nu survindin motive independente de voin a f ptuitorului, iar fapta se calific catentativ la un obiect nul.

Progresele realizate în domeniul tiin elor medicale, ca i îndomeniul tiin elor juridice, au impus opinia, potrivit c reia apari iadreptului la via se situeaz în momentul declan rii procesuluibiologic al na terii. În sprijinul acestei teze, pe care o sus inem pedeplin, vin cu argumente medicii anatomopatologici, care opiniazasupra faptului c moartea violent a nou-n scutului se poate produceintrauterin (antepartum), deci înainte de na tere, în timpul na terii(perinatal) i dup na tere (postpartum). În ceea ce vizeaz momentulfinal al vie ii unei persoane este i el o problem înc discutat înmedicin ; momentul de la care omul este considerat mort intereseazde asemenea teoria dreptului penal, deoarece corpul persoanei careeste deja moart , la fel ca i cel al persoanei nen scute, nu poate fiobiect material al omorului. Stabilirea criteriilor mor ii are incidenasupra solu ion rii unei serii de probleme cu adânci implica ii social-juridice, al turi de cele propriu-zise penale. În ciuda aparatelor, cu

12

excep ia unor cazuri rare, moartea persoanei nu se prezint ca un faptinstantaneu, via a nu p se te deodat întreaga emisfer cerebral i,cu atât mai pu in, celelalte organe sau esuturi. Cu alte cuvinte,moartea este, de asemenea, un proces complex, caracterizat prin maimulte st ri terminale: agonie, moartea clinic , moartea biologic ,ultima fiind considerat ca moarte ireversibil , spre deosebire deprimele dou , în care procesul tanatologic poate fi întrerupt, fconsecin e morfo-func ionale; adic ca moment de sfâr it al vie ii estemoartea biologic , adic o asemenea stare a organismului uman, încazul în care totalmente este întrerupt activitatea cardiac i în acestcontext a început procesul invers de distrugere a celulelor sistemuluinervos central.

Pentru majoritatea infrac iunilor contra persoanei un al doileaaspect poate fi considerat cel al expresiei corporale a vie ii i s iipersoanei, adic a ansamblului de func ii i procese organice careasigur individului prezen biologic i care, odat distruse, suprimcalitatea de fiin vie sau de integritate corporal a acesteia. Acestaspect formeaz categoria obiectului material al infrac iunii.Infrac iunile contra vie ii persoanei au ca obiect material corpulvictimei, privit ca o entitate material , ca o totalitate de func ii iprocese organice care men in o persoan în via , ca o unitateanatomic i fiziologic , fizic i psihic . Este indiferent dac acelcorp apar ine unei persoane tinere sau în vârst ori dac persoana estesau nu în plenitudinea facult ilor fizice sau psihice. Este necesar capersoana respectiv s fie în via , iar f ptuitorul s ac ioneze asupracorpului acesteia i nu asupra propriului corp.

Omorul este atribuit la categoria infrac iunilor care pot fimanifestate doar prin vinov ie inten ionat (inten ie direct oriindirect ).

În Sec iunea 2, Omorul la comand – circumstan agravant aomorului, se determin locul omorului la comand în cadrulomuciderilor, conturându-se în acest sens i No iunea omorului lacomand (§1 al tezei). Investigarea omorurilor la comand reprezintun proces extrem de dificil, determinat în mare m sur prin faptul corganizatorii i autorii acestor infrac iuni iau m suri deosebite desiguran în alegerea i realizarea inten iei infrac ionale.

Conven ionalitatea no iunii de omor la comand depinde de faptulce se în elege prin expresia „la comand ” i expresia „interes

13

material”. Determinarea no iunii de comand are importanprincipial i pentru calificarea corect a în elegerii prealabile cuscopul de a comite omorul, precum i pentru delimitarea omorului lacomand de la în elegerea de a comite omorul. În elegerea prealabilde comitere a omorului presupune un acord între dou sau mai multepersoane, care planific comiterea omorului, ceea ce includeprelucrarea planului de s vâr ire a infrac iunii, repartizarea rolurilorparticipan ilor, alegerea autorului, ac iuni care, la rândul lor, depind demetoda concret de comitere a infrac iunii, de tr turile fizice alevictimei etc. i, în sfâr it, îns i faptul de comitere a omorului. Anumeaceste tr turi sunt caracteristice i omorului la comand . Delimitareaconst în prezen a sau lipsa ac iunii de „comand ”. Dac toatepersoanele care s-au în eles în prealabil de a comite omorul urm rescun singur scop, referindu-se la un singur obiect, atunci este vorbadespre un omor în interes material ori alt interes, îns fapta de„comand ” lipse te. Dac , îns , participan ii urm resc diferite scopuriprivitoare la unul i acela i obiect de atentare, iar autorul se afl însitua ie „dependent ” de client, beneficiar, adic ob inerea de c treacesta a unui avantaj de la acesta dup comiterea infrac iunii, deoareceanume interesul material a determinat s vâr irea faptei ne afl m însitua ia unui omor la comand . Nu putem fi de acord întotdeauna cuexisten a unui interes material în cazul omorului la comand , fiindspecific acestei infrac iuni i motivul de r zbunare, gelozie etc.Termenul la comand semnific o îns rcinare vizând îndeplinirea unorfapte concrete adresat unei anumite persoane. Aceast îns rcinare, deregul , nu este cunoscut , doar în unele cazuri apare ca presupus . Dinaceste considerente datele statistice nu reflect dinamica i tendin eleomorurilor la comand , ele fiind incluse, de regul , în categoriaomorurilor inten ionate generale.

În literatura de specialitate i legisla ia altor state (Rusia, Ucraina),în care este tratat infrac iunea de omor la comand – ca modalitatenormativ distinct – se opereaz în contextul evalu rii normative cudiferi i termeni, care în traducere nu ar înseamn altceva decât „lacomand ”. Esen a atribuit îns în context penal no iunilor utilizate înlegisla ia statelor nominalizate este diferit , avându-se în vederecalitatea subiectelor implica i în activitatea infrac ional i activitateacriminal propriu-zis realizat de c tre ace tia.

14

In literatura de specialitate francez omorul la comand estedeterminat ca fiind infrac iunea s vâr it la indica ia unei anumitepersoane, în care este implicat i o ter persoan , având rolul demediator (intermediar), iar infrac iunea în general este s vâr it înschimbul unei recompense.

O particularitate caracteristic a omorului la comand , sus inautorii ucraineni, serve te faptul c în realizarea lui particip maimulte persoane. Întotdeauna este vorba despre organizator i, deseori –intermediarul organizatorului. În tratarea clasic a dreptului penal to iace tia sunt participan i. Prin omor inten ionat s vâr it la comand ,sus in autorii ucraineni Iu.V.Alexandrov, P.P.Andru co, V.I.Antipov,V.A.Climenco, P.S.Matâ evschii, E.V.Fesenco, S.D. apcenco,S.S.Ia enco, trebuie în eles privarea inten ionat de via a victimei,realizat de c tre o persoan (autor) la îns rcinarea (comanda) alteipersoane (client, beneficiar). O asemenea îns rcinare poate îmbr caforma unui ordin, dispozi ii, precum i unui acord (în elegere), încorespundere cu care autorul se oblig de a priva o persoan de via ,iar persoana care face comanda (client, beneficiar) – de a comite sau anu comite în interesele autorului anumite ac iuni cu caracter materialori nematerial.

Dup cum reiese din practica judiciar , anume acordul constituieo form tipic a în elegerii prealabile între persoana care face comandade omor (client, beneficiar) i autorul omorului inten ionat. Sus inempe deplin idea autorilor ucraineni precum c drept caracteristici debaz ale acestui acord sunt:

a. obiectul acordului (conven iei) – moartea unei sau maimultor persoane;

b. ile acordului (conven iei) – persoana care face comanda(client, beneficiar) i care, fiind cointeresat în moarteavictimei, comand omorul i autorul – persoana, care seimpune pentru realizarea „comenzii” (este cazul concretiz riifaptului c aceast formul este cea mai simpl );

c. elementele (clauzele) de baz ale acordului – executorul(autorul) î i asum obliga iunea de a priva de via o anumitpersoan , iar persoana care face comanda de omor (client,beneficiar) î i asum obliga iunea de a realiza anumiteac iuni în interesul autorului sau de a se ab ine de larealizarea lor. În unele cazuri particulare persoana care face

15

comanda de omor poate s i asume obliga iunea de a„recompensa” în limitele acordului ac iunile autorului,comise în interesele celui din urm de c tre persoana carenemijlocit face comanda de omor ori de c tre alte persoaneînc pân la realizarea acordului, îns i în aceste cazuriasemenea ac iuni (inac iuni) se accept de c tre p ileacordului ca o recompens de orice gen pentru omorulinten ionat comis de c tre autorul infrac iunii.

Semnele care invoc comanda omorului ar fi:Ø caracterul deschis al infrac iunii i impertinen a ac iunilor

infractorilor;Ø profesionalismul în ac iunile executorului;Ø aplicarea unor arme deosebite, inclusiv arme rare i special

adaptate ori confec ionate;Ø abandonarea armei la locul infrac iunii;Ø sarea mijlocului de transport folosit în apropierea locului

infrac iunii sau nimicirea acestuia;Ø neluarea m surilor în vederea ascunderii cadavrului;Ø absen a semnelor altor infrac iunii;Ø situa ia social a victimei;Ø luarea în vedere i utilizarea "detaliilor" regimului activit ii

victimei pentru organizarea atentatului.In afar de aceste semne, despre caracterul „de comand ” a

omorului pot m rturisi cele mai diverse date despre: victim ; procesulde racolare a autorilor, despre procurarea armei de foc etc.; anumiteamenin ri aduse la adresa victimei, antaje sau estorc ri; aprecierea,evaluarea aproximativ a costului „comenzii” îndeplinit etc.

Criteriile ce individualizeaz omorul la comand ar fi, în opiniaautorului, urm toarele: certitudinea omorului; impertinen a s vâr iriiinfrac iunii; utilizarea armelor de foc, substan elor explozive sau altorinstrumente special adaptate pentru s vâr irea omorului; caracterulpremeditat al infrac iunii; lipsa semnelor altor componente deinfrac iuni (jafurilor, violurilor tâlh riilor etc.); prezen a armeiinfrac iunii la locul faptei; v marea cauzat a mai multor organe;folosirea metodelor perfec ionate de a ascunde infrac iunea; cantitateaminim de urme, în afar de acele obiecte l sate la locul s vâr iriiinfrac iunii: arma, glontele, tuburile de cartu e, muni iile; semnele care

rturisesc despre faptul c victima a fost urm rit (alegerea timpului

16

i locului s vâr irii infrac iunii, faptele t inuirii infrac iunii, lipsa saucantitatea minim a martorilor); statutul social al victimei; luarea

surilor în vederea lichid rii martorilor, afla i al turi de victim ;prezen a la locul s vâr irii infrac iunii a obiectelor caracteristice caredemonstreaz lipsa leg turii personale (cunoa terii reciproce) întreautor i victim .

În baza analizei realizate pe marginea no iunii i caracteristicilorde baz ale omorului la comand , am ajuns la concluzia c omorul lacomand poate fi definit drept acea lipsire ilegal cu inten ie de viaa altei persoane la comanda alteia.

Paragraful doi, întitulat Unele aspecte ale caracteristiciicriminalistice a omorului la comand , insereaz anumite caracteristicicriminalistice ale omorului la comand , care determin esen adefinitorie a acestei infrac iuni.

Caracteristica criminalistic a omorului la comand are oimportan deosebit pentru solu ionarea unui ir întreg de problemevizând practica descoperirii infrac iunilor de acest gen, inclusiv pentrucrearea unor versiuni referitoare la persoanele care au comisinfrac iuni în lipsa martorilor i pentru relevarea în baza structuriicaracteristicii criminalistice - a infrac iunii comise, a semnelor deîncadrare juridic necunoscute. Astfel, caracteristica criminalistic aomorului la comand constituie un început în ceea ce prive teorganizarea cercet rilor faptelor infrac ionale în aceste forme deevaluare normativ i faptic .

Apelând la metoda de comitere a omorului la comand , aceastapu in depinde de factorii situativi, deoarece ea se alege cu mult înaintede s vâr irea infrac iunii, iar în unele cazuri ea poate fi strictdeterminat . La alegerea metodei de s vâr ire a infrac iunii concrete, omare importan o au ac iunile preparatorii. Relevarea i utilizareasemnelor care au format etapa de preg tire a infrac iunii areimportan în primul rând în virtutea multitudinii i complexit iiacestora, iar, în al doilea rând, în leg tur cu faptul c folosireaposibilit ilor tradi ionale de cercetare esen ial este limitat . Etapapreg tirii omorului la comand ocup o mare perioad de timp. În modconven ional, raliind la opinia autorului rus A.Borodulin, activitateapreparatorie poate fi divizat în mai multe etape: Prima etapcuprinde apari ia inten iei de omor i, în unele cazuri, c utareaintermediarului (instigator ori organizator, complice) sau nemijlocit a

17

autorului pentru realizarea nemijlocit a comenzii de omor; cea de-adoua etap este legat de prelucrarea scenariului infrac iunii; a treiaetap a preg tirii const în desf urarea unor ac iuni ofensive,orientate s asigure prezen a victimei într-un anumit loc, organizareaunei ambuscade sau urm rirea etc.

În cazul în care preg tirea omuciderii a fost la nivel i, evident, iomorul la comand s vâr it, apare necesitatea prev zut din timp de

inuire a infrac iunii. Particularit ile t inuirii omorurilor s vâr ite lacomand se manifest prin aceia c caracterul infrac iuni de acumpresupune o anumit conspirare: îns i inten ia persoanei de acomanda s vâr irea omorului unei ter e persoane con ine elemente de

inuire a infrac iunii; ac ionând cu „mâinile str ine” persoana careface comanda de omor respinge oricare b nuieli în adresa sa.

Condi iile, în cadrul c rora se realizeaz t inuirea infrac iunii, carenu se cuprinde în metoda de s vâr ire a infrac iunii, const înefectuarea de c tre infractor a unor asemenea ac iuni, care anterior nuau fost planificate de c tre acesta, atât în virtutea unor cauze obiective,cât i subiective. De o semnifica ie major în acest sens se prezintcazurile de omor la comand la t inuirea c rora particip practic to imembrii re elei infrac ionale. Fiecare dintre ace tia poate participa nunumai la t inuirea urmelor materiale ale infrac iunii, asigurarea unuialibi pentru participan i, dar i la împiedicarea realiz rii cercet rii pecalea t inuirii instrumentelor infrac iunii, transportarea autorilor înafara ora ului unde a fost comis infrac iunea, eschivarea de la dareasau darea unor depozi ii false.

Metodele de t inuire a omorurilor la comand sunt clasificate înmai multe grupe: prima grup include metodele legate de ascundereacadavrului; o a doua grup de metode de t inuire a omorului lacomand include procedeele de t inuire a altor obiecte materiale; atreia grup de procedee de t inuire este reprezentat de diferiteînscen ri, combina ii ale diferitor metode legate de crearea unei st riartificiale, orientate a fi acceptate de c tre organele abilitate încercetarea infrac iunii; a patra grup include metodele de t inuire adatelor faptice.

O importan criminalistic deosebit o au i microobiectele.Aceasta este anume categoria de urme care practic nu se distruge de

tre infractori, deoarece în virtutea dimensiunilor mici ele nu sunt

18

observate. Au loc cazuri de transmitere a microparticulelor de peîmbr mintea autorului pe cea a victimei.

Referindu-ne i la categoria remunera iei – ca element posibilexistent în cadrul caracteristicii criminalistice a omorului la comand ,remarc m c diapazonul remunera iei pentru comiterea omorului lacomand este destul de amplu i depinde de un ir de factori. În primulrând, de statutul social al victimei, în al doilea rând de proceseleinfla ioniste în cadrul economiei, iar în cel de-al treilea rând – destarea material a clientului, beneficiarului i al i factori. O parte aremunera iei se ofer ca garan ie de c tre organizator pân lacomiterea actului infrac ional. Transmiterea arvunii – constituie oconfirmare a deciziei organizatorului de a realiza interesul s uinfrac ional. Într-un ir de cazuri organizatorii transmit autorilorpersonal ori prin intermediari bani pentru procurarea armelor,mijloacelor de leg tur etc. Prezen a datelor despre m rimea, formarecompensei are o semnifica ie criminalistic important i poate fifolosit la înaintarea versiunilor, precum i efectuarea ac iunilor deurm rire penal , în principal la etapa ini ial a urm ririi. Obiectulremunera iei poate purta urmele papilare ale organizatorului,intermediarului, autorului. Faptul de transmitere de regul se fixeazîn forma unor tranzac ii juridice corespunz toare: cump rare-vânzare,dona ie, arend , procur etc. remunera ia achitat în mod naturalserve te ca corp delict.

Au fost fixate i cazuri când organizatorul i-a propus autoruluiinfrac iunii remunera ii în forma unei p i din veniturile întreprinderiiaflate sub gestiunea victimei, pe care primul pretinde s o treac înproprietatea sa. Faptul transmiterii remunera iei în forma mijloacelor

ne ti poate fi fixat în documentele corespunz toare ale institu iilorfinanciar-creditare (transfer bancar de pe un cont pe altul) etc.

În baza celor expuse anterior, se accentueaz importan acaracteristicii criminalistice a infrac iunii, fapt care influen eazprocesul de descoperire i, evident, corecta calificare a faptei,accep iune datorit c reia omorul la comand poate fi supus unuitratament juridico-penal obiectiv, relevându-se tr turile specifice cele posed .

În con inutul paragrafului trei, cu titlul Omorul la comand i altemodalit i circumstan iale ale omorului se puncteaz pe corela ia întreomorul la comand i alte modalit i circumstan iale ale omorului.

19

Oricare omor la comand se comite cu premeditare. Aceast dinurm circumstan este prescris în dispozi ia art.145 alin.(2) lit.a)C.pen. i presupune existen a cumulativ a trei condi ii. O primcondi ie prive te trecerea unui interval de timp din momentul lu riideciziei i pân la momentul execut rii omorului. O a doua condi ieprive te activitatea psihic a f ptuitorului de reflectare, de chibzuireasupra modului în care va s vâr i infrac iunea. Dac f ptuitorul nu aavut posibilitatea s mediteze, s cânt reasc ansele de realizare adeciziei, fiind într-o activitate continu , circumstan a premedit rii seexclude. În sfâr it, pentru existen a premedit rii se mai cere ca, înintervalul de timp cuprins între momentul lu rii hot rârii infrac ionalei momentul începerii execut rii omorului, f ptuitorul s treac lavâr irea unor acte de preg tire de natur s consolideze decizia luat

i s asigure realizarea ei. F când referire la omorul la comand ,autorul determin în mod special c descoperirea acestor infrac iunieste la un nivel sc zut, ceea ce este determinat de caracterul special alacestei categorii de infrac iuni i anume premeditarea, dar nucaracterul spontan al comiterii lor, preg tirea minu ioas în condi iileunei conspirativit i deosebite, participarea la realizarea inten ieiinfrac ionale a mai multor persoane – client ori beneficiar, complice,intermediar, autor. Deci, în cazul în care are loc concuren a dintreomorul s vâr it cu premeditate i cel la comand , prioritate are cel dinurm .

Potrivit legisla iei penale vechi, toate faptele de omor la comanddeau sub inciden a normei referitoare la omorul comis în interes

acaparator. Autorul a supus unei analize minu ioase aspectul subiectival omorului, fapt care l-a determinat s constate c omorul la comandpoate fi comis atât în interes material, cât i în alte interese. Oricum,interesul material predomin i în cazul omorurilor la comand , fiind oparte a cumulului de interese care pot fi determinate în cazul omoruluila comand .

Vizavi de omorul s vâr it de dou sau mai multe persoane s-aconturat idea precum c omorul la comand poate fi incriminatconcomitent i drept omor comis de dou sau mai multe persoane, darnumai în cazul în care drept coautori au ac ionat dou sau mai multepersoane, fiind prezente i celelalte semne ale omorului la comand . Încazul în care la comiterea omorului la comand a fost implicat doar o

20

persoan în calitate de autor, despre existen a omorului comis de dousau mai multe persoane nici nu se poate de amintit.

În Capitolul III al tezei, Probleme de calificare a omorului lacomand , au fost incluse trei paragrafe. Primele dou paragrafe(paragraful întâi Aspecte generale vizând calificarea omuciderilor;paragraful doi Procedee de calificare a omorului la comand ) punaccent pe încadrarea juridic a omuciderilor în ansamblu, i a uneimodalit i normative (omorul la comand) în special.

În contextul acesta se pune accent, în cazul în care se impune oîncadrare corect a infrac iunilor contra vie ii persoanei, pe respectareaunui ir de condi ii procesual penale, printre care: constatarea tuturorcircumstan elor infrac iunii s vâr ite i datelor care caracterizeazpersonalitatea vinovatului; aprecierea fiec rei circumstan e decomitere a infrac iunilor în parte i a tuturor în ansamblu; aplicareanormei juridico-penale în conformitate cu sensul ei direct.

Procesul de calificare a omorului poate fi în mod condi ionatrepartizat în dou etape. La prima etap relevarea sensului direct allegii, stabilirea i analiza multilateral a semnelor componen ei deinfrac iune permit de a delimita omorul de alte infrac iuni i asolu iona problema legat de caracterul laturii subiective. Drepturmare se constat prezen a sau absen a a a numitei componen ei debaz a infrac iunii, adic a acelei componen e în caracteristica c reialipsesc atât circumstan ele atenuante cât i cele agravante, importantepentru calificare. La constatarea componen ei de baz a omorului estenecesar trecerea la urm toarea etap a calific rii infrac iunii. La etapaa doua se solu ioneaz problema privitor la prezen a sau absen aparticularit ilor calificative ale omorului i stabilirea modalit iinormative de s vâr ire a lui. La constatarea circumstan elor agravanteale omorului se apeleaz la prevederile art.145 alin.(2) ori alin.(3)C.pen.

Idea precum c gradul de participare, care caracterizeazspunderea vinovatului în infrac iunea comis în comun, depinde în

mare m sur de forma de participa ie nu este acceptabil în cazulomorului la comand , deoarece nu întotdeauna în cazul omorului lacomand este vorba despre participa ie, iar în cazul existen ei ei estecazul interpret rii doar a unei participa ii complexe.

Regula general la calificarea faptelor comise de c tre participan iiomorului la comand const în urm toarele: faptele instigatorilor,

21

organizatorilor i complicilor se calific potrivit art.42 i acelui articolal P ii speciale în baza c ruia a fost atras la r spundere penalautorul infrac iunii (art.145 alin.(3) lit.m) C.pen. – omorul lacomand ).

Urm rind idea preciz rii unor interpret ri ulterioare, sus inem pedeplin c persoana care face comanda de omor este în primul rândinstigator (în cazul în care se adreseaz unei persoane concrete, f ao c uta i o instig spre comiterea omorului – instigarea la omor), iarîn cel de-al doilea caz ne poate ap rea ca organizator (în activitatea deorganizare fiind inclus i activitatea de instigare). Îns luând înconsidera ie c în activitatea infrac ional (se are în vedere comitereaomorului la comand ) poate participa i o ter persoan în calitate deorganizator (f a prelua i calitatea de instigator), vom opera cuno iunile de client (persoan care opereaz direct tranzac ia) ibeneficiar (persoana care beneficiaz de serviciile altei persoane întrurealizarea comenzii de omor.

La comiterea omorului la comand pot fi încadrate mai multepersoane, care împreun i nemijlocit vor realiza latura obiectiv aomorului la îns rcinarea unei ter e persoane. În acest ultim caz estevorba despre coautorat.

Pentru incriminarea omorului la comand autorului este necesarca acesta s posede semnele subiectului infrac iunii. În cazul în careautorul infrac iunii este o persoan care nu posed semnele subiectuluiinfrac iunii de omor, atunci drept autor (în cazul în care este prezentcea mai simpl formul de comitere va omorului la comand – client-autor) ne apare clientul. Îns incriminarea faptei de omor la comandclientului nu este posibil , deoarece acesta se consider c a ac ionatcu anumite mijloace.

Nu este acceptat idea profesorului A.Borodulin, care subliniaz, spre deosebire de organizator, unde motivele de comitere a

omorului persoanei concrete pot fi diferite, autorul întotdeaunaac ioneaz din interese materiale. În opinia doctorandului autorul deasemenea poate ac iona din diferite motive, cele mai frecvente doarfiind cu caracter material.

Luând în vedere circumstan ele de realizare a activit iiinfrac ionale, se pot eviden ia anumite manifest ri ale ac iunilorautorului unei „comenzi” de omor vizavi de normele juridico-penale învigoare.

22

În acest context, omorul la comand poate fi interpretat nu numaiîn contextul normei generale de omor (art.145 alin.(3) C.pen.), ci i înbaza unor norme speciale. În ipoteza ideii ini iate apare întrebarea carenorm ar trebui invocat . Desigur viziunea autorului tezei la acestcompartiment este de a limita, în scopul aplic rii cât mai juste iadecvate a normelor penale, cercul de fapte de omor la nivelul normeigenerale existente.

Luând în considera ie cele expuse, sunt analizate normele specialecare pot fi invocate drept urmare a omorului la comand .Sistematizarea acestora determin înaintarea unor concluzii, printrecare: în cazul în care este comis omorul la comand a Pre edinteluiRepublicii Moldova, a Pre edintelui Parlamentului ori a Prim-ministrului, fapta se încadreaz pe deplin în limitele con inutuluinormativ prev zut de art.342 Cpen. (sanc iunea este aceea i ca i încazul omorului deosebit de agravant – art.145 alin.(3) C.pen.) i nunecesit o trimitere suplimentar la norma de omor la comand –art.145 alin.(3) lit.m) C.pen. Deci pedeapsa definitiv în acest cazpoate fi de la 20 la 25 ani sau deten iune pe via ; în cazul în care estecomis un omor la comand a unui judec tor, a persoanei careefectueaz urm rirea penal ori contribuie la înf ptuirea justi iei, fapta(bazându-ne pe regulile interpret rii logice), fapta urmeaz a ficalificat în concurs (concursul este ideal): art.145 alin.(3) lit.m)C.pen. i art.305 C.pen. În baza art.84 alin.(1) C.pen. „dac o persoaneste declarat vinovat de s vâr irea a dou sau mai multor infrac iuniprev zute de diferite articole ale P ii speciale a legii penale, f s fifost condamnat pentru vreuna din ele, instan a de judecat ,pronun ând pedeapsa pentru fiecare infrac iune aparte, stabile tepedeapsa definitiv pentru concurs de infrac iuni prin cumul, total saupar ial, al pedepselor aplicate, dar pe un termen nu mai mare de 30 deani de închisoare” iar în conformitate cu alin.(5) al aceluia i articol „încazul unui concurs de infrac iuni, când s-a stabilit o pedeaps cudeten iune pe via i una sau mai multe pedepse cu închisoare ori altecategorii de pedepse, se aplic ca pedeaps definitiv deten iunea pevia ”. Respectiv, pedeapsa definitiv în acest caz poate dep i 20 ani,îns nu mai mult de 30 ani închisoare ori deten iune pe via . Evident

pedeapsa este mai aspr în corespundere cu prima norm , de i, dinstart legiuitorul a dorit altceva; în cazul unui omor la comand acolaboratorului de poli ie fapta nici nu urmeaz a fi încadrat în

23

limitele art.350 C.pen. Se prezum o atentare la via a colaboratoruluide poli ie f cauzarea mor ii acestuia. Cauzarea la comand a mor iicolaboratorului de poli ie va fi încadrat doar în baze generale (art.145alin.(3) lit.e), m) C.pen.). În baza art.81 C.pen. m rimea pedepseipentru preg tirea de infrac iune ce nu constituie o recidiv nu poatedep i jum tate din maximul celei mai aspre pedepse prev zute laarticolul corespunz tor din Partea special a legii penale pentruinfrac iunea consumat , iar m rimea pedepsei pentru tentativ deinfrac iune ce nu constituie o recidiv nu poate dep i trei p trimi dinmaximul celei mai aspre pedepse prev zute la articolul corespunz tordin Partea special a legii penale pentru infrac iunea consumat .Pentru preg tirea de infrac iune i tentativa de infrac iune deten iuneape via nu se aplic ; în cazul în care a fost comis o tentativ de omorla comand a Pre edintelui Republicii Moldova, a Pre edinteluiParlamentului ori a Prim-ministrului, indiferent de consecin ele fizicesurvenite (v marea u oar , medie, grav a integrit ii corporale sau a

ii persoanei) fapta este cuprins pe deplin de norma art.342C.pen. (fiind o componen de infrac iune cu caracter formal redusdetermin consumarea infrac iunii din momentul tentativei) i nunecesit o trimitere suplimentar la art.27 C.pen. (sanc iunea poate fide la 20 la 25 ani închisoare sau deten iune pe via ). În cazul în careeste doar preg tit un asemenea omor ce nu constituie recidiv , faptainfrac ional este calificat potrivit art.26, 342 C.pen. i poate fisupus unei pedepse în forma închisorii pe un termen ce nu dep te12.5 ani; în cazul în care a fost comis la comand doar o tentativ deomor a unui judec tor, a persoanei care efectueaz urm rirea penalori contribuie la înf ptuirea justi iei, fapta urmeaz a fi încadrat pedeplin conform art.305 C.pen., indiferent de consecin ele fizicesurvenite i de asemenea nu necesit trimitere la art.27 C.pen. Însitua ia preg tirii omorului la comand a unor asemenea persoane seva invoca art.26, 305 C.pen., pedeapsa definitiv neputând dep i 12.5ani închisoare; în cazul în care are loc o tentativ de omor la comanda unui colaborator de poli ie, fapta urmeaz a fi calificat conformart.27, 145 C.pen. în cazul în care nu a survenit nici o consecin fizic(pedeapsa posibil de aplicat putând fi, în cazul în care tentativa nuconstituie o recidiv , nu mai mare de 18.5 ani închisoare), iar în cazulîn care survine v marea corporal u oar sau medie – pedeapsa estelimitat potrivit art.350 alin.(1) C.Pen. la închisoare de la 7 la 20 ani,

24

iar dac a cauzat v marea grav a integrit ii corporale sau aii persoanei – închisoare de la 15 la 25 ani sau deten iune pe

via . Preg tirea unui omor la comand a colaboratorului de poli ieurmeaz a fi incriminat potrivit art.26, 145 C.pen., fiind pasibil depedeapsa închisorii pe un termen de pân la 12.5 ani.

Omorul la comand întotdeauna se comite la ini iativa i îninteresul unei persoane concrete (ter persoan ), denumit persoancare face comanda de omor - „client” ori „beneficiar”. Autorul sus ineidea precum c persoana care face comanda de omor apare în primulrând ca instigator. În cazul în care în ac iunile lui se con in i elementede organizare, este vorba de un organizator (în ac iunileorganizatorului intrând i cele de instigare). Despre instigare se poatevorbi în cazul în care este vorba despre un client, cunoscut cu autorulpreg tit a realiza comanda, precum i în cazul în care este unbeneficiar, în ambele situa ii dac nu realizeaz acte de organizare;dac sunt înf ptuite cele din urm acte vom vorbi doar despre unorganizator. Diferen a de calificare este doar la trimiterea la art.42alin.(2) ori (3) i art.145 alin.(3) lit.m) C.pen. În cazul individualiz riise iau în vedere ac iunile de instigare, ac iunile de instigare iorganizare.

Luând în vedere aceste circumstan e, ac iunile persoanei care facecomanda de omor (client ori beneficiar) trebuie calificate: în bazaart.42 alin.(3) sau (4) C.pen. (organizator sau instigator) i literelorcorespunz toare ale art.145 alin.(3) C.pen., inclusiv i conform litereim) al acestui aliniat – în cazurile când are loc comandarea omoruluiinten ionat în prezen a circumstan elor agravante; dac omorulinten ionat a fost comandat mai multor persoane – ac iunile persoaneicare face comanda de omor trebuie incriminate în baza art.42 alin.(3)sau (4) C.pen. i art.145 alin.(3) lit.f), m) C.pen. (s vâr it de dou saumai multe persoane, la comand ); în baza art.42 alin.(3) sau (4) C.pen.i art.145 alin.(3) lit.m) C.pen. în cazul când se face comanda de omor

inten ionat în lipsa circumstan elor agravante prev zute de art.145alin.(3) C.pen. (cu excep ia prezen ei unei concuren e ale normelorgenerale i speciale); în cazul în care a fost f cut comanda de omor,iar din anumite situa ii legislative apare necesitatea invoc rii unoranumitor norme speciale autorului, aceste norme sunt incriminate iorganizatorului ori instigatorului infrac iunii; în cazul în care a fostinstigat ori organizat omorul la comand , îns de fapt autorul a

25

înscenat fapta de omor, de fapt victima r mânând în via , instigatorulori organizatorul vor fi supu i r spunderii penale în baza art.42 alin.(2)ori (3) C.pen. i art.145 alin.(2) lit.m) C.pen.

În calitate de instigator ori organizator în comiterea uneiinfrac iuni poate ap rea i o ter persoan care se afl în afara celei debeneficiar - intermediar. Nu este exclus i situa ia includerii înac iune a momentelor de organizare a infrac iunii mai multor persoane.De asemenea actele de complicitate, de i pot s se con in în cadrulmanifest rilor exterioare ale beneficiarului, clientului, precum i apersoanei intermediare, dar poate s apar i drept o ter persoan ,care se g se te în afara ac iunilor consemnate.

Ac iunile persoanei care a acordat ajutor la s vâr irea omorului lacomand (l-a sus inut pe autor sau pe persoana care a f cut comandade omor, a luat parte la încheierea acordului referitor la omor etc.)trebuie examinate ca complicitate la omor la comand i urmeaz a fiîncadrate în baza art.42 alin.(5) C.pen. i art.145 alin.(3) lit.m) C.pen.cu luarea în vedere a acelor circumstan e, care determin specificulcalific rii ac iunilor autorului i clientului, beneficiarului.

În paragraful trei, cu titlul Omorul la comand i participa iapenal , este constatat corela ia între institu ia participa iei penale iomorul la comand .

În acest sens, se precizeaz c în cadrul infrac iunii de omor lacomand participarea mai multor persoane poate îmbr ca diferiteforme, fapt care se refer , în primul rând, la existen a obligatorie aautorului i clientului (instigatorul) infrac iunii. În al doilea rând, dupcum demonstreaz practica judiciar privind omorurile la comand ,faptele în cauz pot fi comise atât cu participarea intermediarului, atâti f participarea acestuia. În alte cazuri activitatea de organizare

poate fi cumulat i cu cea de instigare ori complicitate.În viziunea autorului actele de organizare a omorului la comand

le poate realiza atât o persoan în parte, cât i al i participan i lainfrac iune - instigatorul ori complicele infrac iunii. Îns idea de acomite infrac iunea vine întotdeauna din partea instigatorului.

În cazul în care avem cea mai simpl form de comitere aomorului la comand (instigator-autor), faptele autorului urmeaz a fiîncadrate în baza art.145 alin.(3) lit.m) C.pen., iar cele aleorganizatorului potrivit art.42, art.145 alin.(3) lit.m) C.pen.

26

În aceast ordine de idei nu este sus inut punctul de vedere expusîn literatura de specialitate precum c omorul s vâr it la comand esteconcomitent i omor s vâr it prin participa ie. Aceasta, se precizeaz ,este posibil doar în anumite cazuri. De asemenea nu este acceptatopinia oferit de unii autori precum c în baza interpret rii gramaticalea normelor vizând r spunderea penal pentru omor la comand iomor comis de dou sau mai multe persoane fapta se calific în bazaunui concurs de infrac iuni în raport doar fa de autor. În ceea cevizeaz persoana care face comanda de omor, atunci, accentueazautorii N.Vetrov i Iu.Leapunov, fapta acestuia este supus r spunderiipenale doar în baza semnului accidental – comiterea omorului de c treun grup de persoane, un grup de persoane cu în elegere prealabil sauun grup organizat cu trimitere obligatorie la art.42 C.pen., deoarece, seargumenteaz c , în cazul omorului la comand este vorba doar despre

spunderea penal a autorilor, dar nu i a persoanelor care faccomanda de omor. Aceast idee poate fi contestat prin considera ia cîn cazul normelor prev zute de Partea special a Codului penal alRepublicii Moldova, legiuitorul prezum r spunderea penal doar aautorilor/coautorilor infrac iunii. În cazul în care fapta prejudiciabilcu caracter penal este comis de c tre un alt participant la infrac iune,aceasta urmeaz a fi încadrat potrivit normei incriminate autorului cuinvocarea art.42 C.pen.

Omorul comis de c tre dou sau mai multe persoane (art.145alin.(3) lit.f) C.pen.) prevede s vâr irea acestuia de c tre mai mul isubiec i ai infrac iunii (cel pu in dou persoane), fiecare dintre eirealizând latura obiectiv a infrac iunii (coautori). În cazul în carenemijlocit dou sau mai multe persoane comit omorul la comand ,faptele coautorilor vor fi încadrate în baza art.145 alin.(3) lit.f) i m)C.pen., îns cele ale altor participan i (evident c ne referim lasitua iile în care acestea posed semnele subiectului infrac iunii), careau contribuit la realizarea activit ii infrac ionale de c tre coautori -potrivit art.42, art.145 alin.(3) lit.f) i m) C.pen.

Concluziile i recomand rile la tez .Studiul amplu realizat referitor la aspectele juridico-penale ale

omorului la comand – ca form accidental a omorului în ansamblu,precum i a problemelor ce apar în leg tur cu încadrarea corect afaptelor de acest gen permite de a înainta anumite concluzii atât cu

27

caracter teoretic, cât i practic. Printre cele mai importante am puneaccentul:

• A defini omorul (forma simpl – art.145 alin.(1) C.pen.) prinprisma unei dispozi ii descriptive. În acest sens punem accent pe faptul

omorul poate fi numai inten ionat i nu este necesar o precizaread ug toare ce reiese din titlul art.145 C.pen. – omorul inten ionat. Înfinal am ob ine urm toare redac ie: omorul, adic lipsirea ilegal cuinten ie de via a altei persoane.

Evident c legiuitorul, în cazul în care ne raport m la legisla iapenal anterioar , punea accent pe existen a unui omor atât inten ionat(art.88-89 C.pen. vechi), cât din impruden (art.93 C.pen. vechi). Încontextul normativit ii penale curente, acest moment este exclus înîns i dispozi iile adoptate: în cazul în care se pune accent pe lipsireacu inten ie de via a altei persoane legiuitorul opereaz cu no iunea deomor, iar în cazul altor forme de vinov ie, adic impruden a – cusintagma „lipsire de via ”. O excep ie la acest compartiment este cealegat de lipsirea de via la dorin a persoanei.

• A exclude din con inutul normativit ii penale, în scopullichid rii unor coliziuni, precum i în scop de excludere a anumitorerori judiciare, anumite norme speciale referitoare la omor.

Aceast necesitate este dictat de faptul c legiuitorul, de multeori, pretinde de a evalua cât se poate mai posibil anumite modalit ifaptice ale omorului, în acest scop creând dificult i în ceea ce prive teaplicarea cât mai corect i mai u oar a acestor norme. De asemenea,apelându-se la metoda logic de interpretare a normelor juridice,persoana ocupat cu aplicarea acestor norme este pus în situa ia de aopera nu conform sensului expus de legiuitor, ci conform aprecierilorindividuale, care se prezint a fi corect .

• A stabili în mod clar delimitarea etimologic i juridic ano iunilor de client i beneficiar. Aceast precizare se impune maimult în contextul determin rii formulei de ac iune în cazul unui omorla comand .

Drept urmare, prin clientul ar trebui de în eles persoana careangajeaz nemijlocit o alt persoan în scop de a comite un omor.Beneficiarul este acea persoan care angajeaz o alt persoan(intermediar) pentru a ac iona în numele s u i a realiza omorul lacomand cu „mâinile altuia”.

28

• A constata faptul c omorul la comand nu constituieîntotdeauna o participa ie penal . În plus, în cazul în care vorbimdespre prezen a participa iei la omorul la comand , apel m în moddirect i nemijlocit la o participa ie complex , i nu una simpl .

Luând în vedere majoritatea formulelor faptice de realizare aomorului la comand , constat m faptul, c , de regul , omorul lacomand este descris prin prisma semnelor unei participa ii complexe.În opinia noastr , îns , poate fi cazul de incriminare a unui omor lacomand i în lipsa semnelor participa iei penale. Despre existen aunei participa ii simple în cazul omorului la comand nu se poate devorbit. În plus, incriminarea omorului prin forma simpl a participa ieieste separat de omorul la comand în îns i dispozi ia art.145 alin.(3)C.pen.

• A propune includerea unei norme separate referitoare laomorul la comand . Aceast idee î i are argumentarea nu pur isimplu în crearea unei norme speciale, indicat de etapicitatea imanifestarea unor modalit i faptice anume în asemenea form demanifestare, ci din considerentele atragerii la r spundere penal atuturor participan ilor conform acestei incrimin ri normative. În acestcontext, se propune urm toare dispozi ie:

Art.145/1 C.pen. Omorul la comandOmorul la comand , adic lipsirea de via ilegal i cu inten ie a

altei persoane la comanda alteia, precum i tentativa de omor lacomand ,

- se pedepse te cu închisoare pe un termen de la 20 la 25 ani sau cudeten iune pe via .

Instigarea ori organizarea omorului la comand ,- se pedepse te cu închisoare pe un termen de la 20 la 25 ani sau cu

deten iune pe via .• În contextul determin rii semnelor omorului la comand

trebuie luate în vedere în mod obligatoriu semnele omorului simplu .În cazul în care ar fi o norm distinct a omorului la comand , vom

determina o concuren între o norm general i alta special , în cazulconcuren ei dintre diferite modalit i agravante ale omorului i omorulla comand – va fi situa ia const rii unei concuren e dintre o parte iun întreg. Ac iunile complicelui vor fi încadrate prin invocarea art.42i a art.145/1 C.pen.

29

Publica ii la tem :A. Pareniuc1. Omorul la comand . Studiul monografic. //

Ed. tiin a. Chi in u, 2005, 198 p.A. Pareniuc2. No iunea omorului la comand . Aspecte generale de cercetare. //

Materialele Conferin ei tiin ifico-practice interna ionale„Criminalitatea în R. Moldova: starea actual , tendin ele, m surilede prevenire i combatere” din 18-19 aprilie 2003, Chi in u, 2003,p.197-201.

V. Berliba, A. Pareniuc3. Omorul la comand – form special a participa iei penale sau

nu? //Materialele Conferin ei tiin ifice interna ionale teoretico-practice„Criminalitatea regional : probleme i perspective de prevenire icombatere” din 25-26 mai 2005, Chi in u, 2005, p.125-131

V. Cu nir, A. Pareniuc4. Procedee de calificare a omorului la comand . //

Materialele Conferin ei tiin ifice interna ionale teoretico-practice„Criminalitatea regional : probleme i perspective de prevenire icombatere” din 25-26 mai 2005, Chi in u, 2005, p.119-127

A. Pareniuc5. Caracteristica criminalistic a omorului la comand . //

Revista na ional de drept. Chi in u 2005. Nr. 10, p.14- 17A. Pareniuc6. No iunea omorului la comand . //

Revista na ional de drept. Chi in u 2005 Nr. 11, p.11-14A. Pareniuc7. Descoperirea infrac iunilor – activitatea complex a tuturor

serviciilor OAI. //Analele tiin ifice ale Academiei „ tefan cel Mare” a MAI alR.M., Edi ia a IV-a. Chi in u 2003, pag.247-251

30

, , .

. –

, . ,

, .

, , , ,

, – , , , ,

. – –,

, ., ,

, . , ,

, ., , ,

, , , , ( .145 .(1)

.), - , 145.(3) . (m) . –

– ).

, , , ,

.

, , ,

.,

, ,

, .

, .

31

SummaryMany problems that appear at the same time with coming in force of a new

criminal legislation are connected with murder incrimination at a general leveland with different normative and action modalities of it. A good example of thediscussed situation is ordered murder.

Ordered murder – is a relatively new incrimination within the normativeaspect, and is pervaded by a vast range of implications with contradictorycharacter. A reduced number of scientifically investigations realized at thiscompartment, established some minimal possibilities of the right and mergedqualification of the crimes attributed to this type.

This paper studies the general and common aspects, which are specific to thecrimes against the life of a person, from the one side, and from the other, one ofthe normative qualified modalities of the murder is ordered murder, whichrepresents a simple murder with the adding of an order to murder. But thislegislative statement “ordered” creates big difficulties as well for qualification ofthe action as similar murder, as for the process of this type crime investigation.

The subject under discussion is an attempt to take an evidence of someessential problems which characterize the ordered murder. It is obvious that thissubject was lightly approached and analyzed by some local authors, but until theactual moment there was not concluded a systematic study consecrated toordered murder.

The author of the paper investigated the signs which first of all characterizea murder, starting with premises that an ordered murder, according to criminalnormative is a murder committed with intention (art.145 al.(1) Criminal Code)and at a certain order which is a circumstantial sign foreseen by art.145 al.(3)letter m. of Criminal Code. Within the general and special norm it is imposed thequalified one (special).

Dealing with the suggested for examination subject, the fact that an orderedmurder is always committed by a few persons was hold in mind, the fact whichemphasizes the connection of this normative modality of a murder withinstitution of criminal participation.

During the process of criminal law framing of a crime as an ordered murder,according to the opinion of the author, criminological aspect of the discussedcrime, at which the author made references, is of great interest.

Simultaneous with the innovative treatment, the opinions of some localauthors together with the opinions of the authors from the other countries hadbeen analyzed and interpreted in this paper, as well as the aspects connected withjudiciary practice on criminal law settlements of this chapter, with the exposedcomments and critics.

The author also submits a number of conclusions and suggestions on theinvestigated subject within the framework of the paper “ordered murder”.

32

Cuvinte cheie:Infrac iuni contra vie ii persoanei, omor, omor inten ionat, omor

simplu, omor circumstan ial, omor la comand , omor s vâr it îninteres material, omor s vâr it de dou sau mai multe persoane, chiler,beneficiar, client, participant la infrac iune, intermediar, organizator,instigator, complice, conspirativitate, remunera ie (recompens ), crimorganizat .

:, ,

, , ,, , ,

, ,, , , , ,, , .

Key words:Crimes against human life, murder, ordinary murder,

circumstantial murder, premeditated murder, ordered murder, murdercommitted in material interest, murder committed by two or morepersons, killer, beneficiary, client, participant of the crime,intermediary, organizer, accomplice, conspiracy, reward, organizedcrime.