Studiu de evaluare adecvată privind investiţia

“Amenajări hidrotehnice în b.h. Niraj, județul Mureș”

Decembrie 2013

Studiu realizat de:

S.C. NATURALNET S.R.L.

Responsabili:

dr. ecolog Domşa Cristian,

MSc, biolog Lészai István,

dr. biolog Sándor Attila,

Beneficiar:

Administrația Bazinală de Apă Mureș

2

3

4

CUPRINS

Introducere ........................................................................................................................................... 5

Capitolul I. Informaţii privind proiectul supus aprobării ..................................................................... 6

1.1. Denumirea, scopul şi obiectivele proiectului ............................................................ 6

1.2. Precizări referitoare la alte acte de reglementare emise anterior ................................. 6

1.3. Descrierea proiectului ............................................................................................. 6

1.4. Informaţii privind producţia care se va realiza ........................................................ 12

1.5. Informaţii despre materiile prime .......................................................................... 12

1.6. Localizarea proiectului ......................................................................................... 13

1.7. Modificările fizice ce decurg din proiect în diferitele etape de implementare ............ 13

1.8. Resursele naturale necesare implementării proiectului ............................................ 14

1.9. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate pentru a fi utilizate la implementarea proiectului ........................................................................... 15

1.10. Emisii şi deşeuri generate de proiect şi modalitatea de eliminare a acestora ........... 15

Capitolul II. Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar afectată de implementarea proiectului ........................................................................................................ 21

2.1. Date generale privind aria naturală protejată de interes comunitar din zona afectată de proiect ....................................................................................................................... 21

2.2. Specii şi habitate comunitare prezente pe amplasament şi în vecinătatea acestuia ..... 25

2.3. Specii şi habitate afectate de implementarea proiectului .......................................... 32

2.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar ........................ 32

2.5. Evoluţia probabilă a populaţiilor afectate de proiect ................................................ 34

2.6. Integritatea ariei protejate de interes comunitar ...................................................... 35

2.7. Obiectivele de conservare a ariei protejate de interes comunitar identificate în planul de management .......................................................................................................... 35

2.8. Descrierea stării actuale de conservare a ariilor protejate de interes comunitar .......... 36

2.9. Alte aspecte relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar.................................................................................................................................. 36

Capitolul III. Identificarea şi evaluarea impactului ............................................................................ 37

3.1. Identificarea şi cuantificarea impacturilor cauzate de implementarea planului .......... 37

3.2. Evaluarea impactului cumulativ ............................................................................ 39

Capitolul IV. Măsurile de reducere a impactului ............................................................................... 41

4.1. Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere a impactului pentru componentele afectate de implementarea proiectului .......................................................................... 41

4.2. Măsurile de monitorizare a măsurilor de reducere a impactului ............................... 43

4.3. Măsuri de menţinere şi/sau restaurare a statutului favorabil de conservare ................ 43

Capitolul V. Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes comunitar afectate ......................................................................................................... 44

5.1. Metodologia folosită pentru culegerea informaţiilor................................................ 44

5.2. Descrierea dificultăţilor ........................................................................................ 44 CONCLUZII GENERALE…………………………………………………………………….101 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ......................................................................................................... 46

ANEXA I. - Hărţi* ............................................................................................................................ 47

ANEXA II. – Fotografii ..................................................................................................................... 51

5

Introducere

Scopul prezentului studiu

Acest studiu a fost realizat pentru a evalua impacturile proiectului “Amenajări hidrotehnice în b.h. Niraj, județul Mureș” asupra biodiversităţii cu accent deosebit asupra speciilor şi habitatelor protejate, având în vedere că realizarea proiectului se va desfăura parțial în aria de protecție specială avifaunistică ROSPA028 Dealurile Târnavelor şi Valea Nirajului. Investiţia este localizată în valea râului Niraj, albia și zona inundabilă, pe un tronson de circa 32 km. Cele mai apropriate localități sunt Miercurea Nirajului, Dumitrești, Gălești, Păsăreni, Murgești, Acățari, Stejeriș, Crăciunești și Cinta.

În redactarea documentaţiei s-a ţinut cont de prevederile Ordinului MMP nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar precum şi prevederile legislaţiei în vigoare.

Beneficiarul investiţiei:

Titularul investiţiei este Administrația Bazinală de Apă Mureș, municipiul Târgu Mureș, str. Samuel Koteles nr. 33 jud. Mureș, email: dispecer@dam.rowater.ro., tel: 0265 260 289, fax: 0265 264 290

Proiectantul:

S.C. Aqua Prociv Proiect S.R.L., Cluj‐Napoca, Aleea Godeanu nr. 5, ap. 35, jud. CLUJ, email: office@aquaprociv.ro

Informaţii despre autorul atestat al studiului:

SC NATURALNET SRL - sediul social: Sat Dumbrava nr. 46, comuna Căpuşu Mare, jud. Cluj; adresa de corespondenţă: OP 13, CP 932, Cluj Napoca

REGISTRUL NATIONAL AL ELABORATORILOR DE STUDII PENTRU PROTECTIA MEDIULUI, Nr. 396/2011

dr. biolog SÁNDOR ATTILA

dr. ecolog DOMŞA CRISTIAN

MSc, biolog LÉSZAI ISTVÁN

tel/fax: 0364 113 677

e-mail: office@natnet.ro

www.natnet.ro

6

Capitolul I. Informaţii privind proiectul supus aprobării

1.1. DENUMIREA, SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PROIECTULUI

“Amenajări hidrotehnice în b.h. Niraj, județul Mureș”

Titular: Administrația Bazinală de Apă Mureș

Proiectant general: S.C. Aqua Prociv Proiect S.R.L.

Obiectivul general al proiectului il constituie asigurarea cadrului legal de implementare a investiţiei “Amenajări hidrotehnice în b.h. Niraj, județul Mureș”

1.2. PRECIZĂRI REFERITOARE LA ALTE ACTE DE REGLEMENTARE EMISE

ANTERIOR Beneficiarul va asigura documentaţia completă şi va prezenta toate actele şi

avizele obţinute pentru demararea investiţiei. - Aviz de gospodărire a apelor Nr. 104/07.10.2013 - Certificat de urbanism nr. 12.01.2013

1.3. DESCRIEREA PROIECTULUI Investiţia constă în finalizarea Etapei a II – a obiectivului de investiției

“Amenajări hidrotehnice în b.h. Niraj, județul Mureș” promovat în anul 1988, indicatorii tehnico-economici fiind aprobați prin Decretul nr. 258 / 03.09.1988.

Principalele obiecte incluse în obiectivul de investi ie au fost: - Realizarea acumulării nepermanente Valea pe râul Niraj. - Recalibrarea canalului Vețca pentru preluarea integrală a debitelor de pe Nirajul

Mic și a afluenților proprii. - Amenajarea râului Niraj și a afluenților între localitățile Miercurea Nirajului

și Ungheni pentru asigurarea capacității de scurgere și protejarea zonelor cu eroziuni active.

Din cauza costurilor ridicate impuse de realizarea obiectivului de investiie s-a propus etapizarea lucrării astfel:

- Etapa I a constat în realizarea acumulării nepermanente Valea și recalibrarea canalului Vețca, lucrările fiind fost finalizate și recepționate în anul 2008.

- Etapa a II-a, constă în amenajarea râului Niraj și a afluenților pe tronsonul cuprins între localitatea Miercurea Nirajului și localitatea Ungheni. Până în prezent a fost finalizat și recepționat amenajarea Nirajului pe tronsonul cuprins între localitățile Cinta și localitatea Ungheni.

Din cauza duratei mari de la elaborarea Studiului de Fezabilitate și până în prezent, pe tronsonul cuprins între localitățile Miercurea Nirajului și Cinta, albia râului a suferit modificări morfometrice, capacitatea de transport a albiei amenajate reducându-se, astfel încât la debitul de calcul atenuat, digurile sunt depășite. Lucrările executate anterior necesită a fi continuate pe sectorul cuprins între localitățile Miercurea Nirajului și Cinta pentru a asigura continuitatea liniei de protecție împotriva inundațiilor pe sectorul cuprins între Miercurea Nirajului și confluența cu râul Mureș.

7

Justificarea necesității proiectului: Nirajul este unul dintre afluenții care are un aport important în formarea

viiturilor în b.h. Mureș, cauzele celor mai mari viituri la scara bazinului Mureș fiind precipitațiile foarte mari căzute pe fondul existenței unei rezerve mari de apă în sol.

În bazinul hidrografic Niraj, în zona cuprinsă între localitatea Miercurea Nirajului și confluența cu râul Mureș, începând cu anul 1950 s-au executat o serie de lucrări de amenajare împotriva inundațiilor: îndiguiri, consolidări de maluri, praguri, tăieri de cot. Aceste lucrări, care în prezent sunt parțial distruse sau necorespunzătoare, au fost executate ca lucrări în sine, fără a fi încadrate într-o schemă generală de amenajare, fără o analiză generală a scurgerii în bazin, având ca rezultat capacități de transport necorespunzătoare.

Canalul Vețca: Din cauza deselor inundații care afectau întreaga luncă a râului Niraj, înainte de

anul 1960, pentru reducerea gradului de inundabilitate, a fost construit canalul Vețca, cu rolul de a prelua o parte a debitelor undei de viitură de pe râul Nirajul Mic și integral a afluenților de pe malul stâng:

Dorna, Niaroș, Pădurea, Oaia, Gruișor, Cornești I și Cornești II. Debitele preluate sunt deversate în cursul principal în dreptul localității Cinta.

Râul Niraj: Pe râul Niraj s-au executat începând din anul 1950 lucrări de consolidări de

maluri, praguri, tăieri de cot și îndiguiri pe zona cuprinsă între Miercurea Nirajului și confluența cu râul Mureș.

În zona Miercurea Nirajului, pe parâul Nirajul Mic există un nod hidrotehnic format dintr- un deversor de lungime 7,8 m, având cota crestei la 347,57 mdMB și două stavile plane de lemn cu dimensiunea 1,5 x 2,1 m care sunt manevrate manual.

Acest nod hidrotehnic este situat aval de confluena râului Nirajul Mic cu canalul Vețca și preia diferena de debit ce nu poate fi preluat de canalul Veca din Nirajul Mic. În prezent nodul hidrotehnic este puternic degradat.

Frecvența inundațiilor pe tronsonul Miercurea-Nirajului - confluența cu râul Mureș este aproape anuală, iar la debite excepționale cum au fost cele din anii 1970, 1975, 1984, 1998 au fost afectate 22 localități, o suprafață de circa 6100 ha teren agricol, peste 600 gospodării și căi de comunicație.

Populația totală ce va beneficia de lucrările pentru reducerea efectelor distructive cauzate de inundații este de aproximativ 10350 locuitori din localitățile Miercurea Nirajului, Dumitrești, Gălești, Murgești, Păsăreni, Bolintineni, Acățari, Stejeriș, Crăciunești, Cinta.

Amenajarea hidotehnică a râului Niraj va scoate de sub efectul inundațiilor: - 10 localități cu peste 600 gospodării și infrastructura locală (rețele de

utilități, drumuri și străzi, etc.); - 20 IMM-uri; - 6100 ha de terenuri agricole. Necesitatea proiectului este justificată prin următoarele: 1. Riscul mare de inundare a localităților riverane de pe râul Niraj,

insuficiența lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor; 2. Protejarea prin lucrări hidrotehnice a infrastructurii existente:

drumuri naționale și județene, rețele de electricitate, rețele de utilități. 3. Evoluția continuă a eroziunilor în albie și depunerea acestora în

zonele cu pante mai mici care determină o capacitate insuficientă de tranzitare a undelor de viitură.

8

Descrierea lucrărilor: În urma realizării studiilor topografice și a deplasării în teren s-au pus în

evidență următoarele aspecte: · lungimea sectorului de curs studiat cursului este de 32 km; · panta medie a cursului este de 1‰; · înălțimea malurilor este cuprinsă între 3-5,5 m; · lățimea medie a albiei minore este cuprinsă între 6-10 m SOLUȚII CONSTRUCTIVE: Structura constructiva a soluțiilor tehnice propuse: La proiectarea lucrărilor s-au luat în considerare următoarele carcteristici

specifice ale amplasamentului: - dispunerea localităților în zona inundabilă; - caracteristici ale bazinului hidrografic care determină modul de formare a

viiturilor și a transportului de debit solid târât și în suspensie; - necesitatea corelării lucrărilor proiectate cu lucrările hidrotehnice în

funcțiune, respectiv încadrarea lucrărilor în schema directoare de amenajare și management a bazinului hidrografic;

- conservarea mediului natural și a biodiversității. Lucrările de apărare împotriva inundațiilor prevăzute a fi realizate sunt: 1. Diguri noi L=7.200 m 2. Ziduri de sprijin L=1.680 m 3. Supraînălțare diguri existente L=30.204 m 4. Apărări - Consolidări de mal L=16.925 m 5. Reabilitare nod hidrotehnică 6. Amenajare vale Maiad L=1.250m Descrierea constructivă a lucrărilor: 1. Diguri noi, L=7.200m. Pentru a asigura tranzitarea debitului de calcul, s-au efectuat calcule de

dimensionare a secțiunii, verificând capacitatea albiei naturale și caracteristicile unei secțiuni stabile. S-a proiectat o secțiune dublu trapezoidal cu baza albiei minore b=8-10m, taluze la mal de 1:2 și înlățimi ale malurilor de h=3.0-5.0m, cu bancheta dig-mal de lățime cuprinsă între 4.0 - 180.0 m.

Digul va avea înălțimea cuprinsă între 0.6-2.0 m, și va fi realizat pe o lungime de 7200 ml.

Traseul digului va urmări malul drept și cel stâng al râului Niraj, racordându-se în rambleele drumurilor existente, în terenul natural și în rampele podurilor existente. Se vor monta bornekilometrice si hectometrice tip CSA și vor fi cotate în sistem de proiecție STEREO 70 și plan de referințăMarea Neagră, pentru urmărirea tasărilor din corpul digului, deplasări în plan, precum și bariere de acces pe coronamentul digului.

9

S-au prevăzut subtraversări de dig cu clapet și stăvilar pentru evacuarea apelor interne din incintele apărate. Subtraversările se vor executa înainte de executarea corpului digului din conducte de beton armat prefabricate PREMO DN800, pozate pe un strat de beton de egalizare îmbinate prin manșoane de beton armat și având la capătul spre emisar un clapet metalic de contragreutate, iar spre incinta apărată un stăvilar metalic cu manevrare manuală.

2. Ziduri de sprijin, L=1680m. Pentru menținerea cotei de protecție pe sectoarele în care nu se poate realiza

dig pe mal datorită construcțiilor de locuit amplasate în imediata vecinătate a acestuia și pentru consolidarea malurilor erodate pe care sunt amplasate construcții inginerești s-au stabilit soluții cu ziduri de sprijin de rezistență. Zidurile de sprijin au înălțimea conformă cu nivelul Q1% + gard și se racordează din punct de vedere hidraulic cu nivelele amonte și aval de acestea.

Zidurile de sprijin de rezistență se vor încastra în corpul digurilor. Zid de sprijin de rezistențădin beton (h=6.00m) – elevația zidului s-a

proiectat cu înălțimea de h=6.00m din beton C25/30 după o secțiune trapezoidală, cu lățimea la coronament de 0.50m, parament interior având panta 13:1 prevăzut cu dren din piatră spartă și geotextil de filtrare/separare, și parament vertical spre apă. Fundația se va executa din beton de clasa C25/30, cu adâncimea de fundare 1.90/2.40m și lățimea de 4.00m. Talpa zidului se va așeza pe un strat suport din beton C8/10. Pentru colectarea apelor din incinta și evacuarea lor s-au prevăzut barbacane (Φ110mm) dispuse pe doua randuri la 1,00 m distanta.

3. Supraînălțare diguri existente, L=30.204 m Pentru asigurarea incintelor uscate și tranzitarea în condiții de siguranțăa

debitului cu probabilitatea de depășire Q1%, este necesar supraînălțarea digurilor existente pe lungimea L=30.204 m la cota proiectată în vederea închiderii liniei de apărare pe tronsonul confluenta râu Mureș - localitatea Miercurea Nirajului. Se va păstra traseul digurilor existente realizate pe malul drept și cel stâng al râului Niraj.

Secțiunea digului supraînălțat va păstra forma inițială – secțiune trapezoidală, având taluzele spre apă și spre incintă de 1:2 și lățimea la coronament de 3.50m. Coronamentul și taluzele digului se vor proteja prin aplicarea unui strat vegetal de 20cm grosime.

În spatele digului se va executa un canal colector pentru apele de incintă care se vor descărca prin subtravesări DN800. Se va amenaja canalul de colectare a apelor de incintă, având b=0.50m și taluze de 1:1. Canalul colector se va înierba prin așternerea unui strat vegetal de 20cm.

4. Consolidări de mal, L=16.925 m Au fost prevăzute a se executa în zonele concave, precum și la confluențe atât pe

râul Niraj cât și pe pârâul Nirajul Mic aval de Nodul Hidrotehnic Miercurea Nirajului.

10

Consolidare de mal prism+geocelule: protecțiile de mal se vor realiza prin așternerea unui rând de geocelule tip L, umplute cu sol vegetal. Fixarea materialului pe taluz se va realiza prin intermediul a două grinzi din beton 0m, așezate la capatul superior, respectiv inferior al taluzului.

Pe suprafața taluzului protejat, geocelulele se vor fixa cu ajutorul unor ancore, așezate la 1,00m distanță.

La baza taluzului se va realiza un prism din anrocamente de piatră brută cu greutatea de 100 – 150 kg/bucată. Prismul va fi fundat la adâncimea de 0,75 m sub cota talvegului proiectat, având înălțimea de 0,75 m peste cota talvegului proiectat și coronamentul de 1,65 m.

5. Reabilitare nod hidrotehnic Miercurea Nirajului Nodul hidrotehnic este o constructie din beton armat formata din: · Canal acces din beton armat cu radierul de 0,30 m cu dimensiunea în plan de

2,50 x 14,70 m. · Pragul deversor cu 4 deschideri după compartimentarea următoare: - pe zonele laterale deschiderile sunt formate din două câmpuri deversante cu

cota la partea superioară a crestei de 147,10 MdMN, respectiv pe zona centrală are pozitionate două stavile cu dinsiunea în plan de 2,10 x 1,50 m, având cota superioară a radierului poziționată în dreptul cotei de 345,60 MdMN, cota la partea superioară fiind comună cu cea a câmpurilor deversante.

· Bazin disipator de 6,00m lungime cu radierul din beton armat de 0,60 m grosime asezat pe un strat suport format din beton simplu de 0,20m grosime și piatră spartă de 0,20 m, încastrat la partea inferioară într-o grinda de 1,00 x 0,50 m - risberma din anrocamente g > 440 kg/buc pe o lungime de 7,00m.

Zidurile de sprijin mărginesc lateral canalul de acces amonte, prag deversor și bazinul de disipare a energiei. Ele sunt de înălțime constantă de 3,75 m, urmărind secțiunea transversală a nodului hidrotehnic. Pentru sporirea rezistenței la alunecare ele au fost proiectate a se realiza cu talpă înclinată. Zidurile de sprijin sunt din beton armat de clasa C25/30, iar tronsoanele se vor etanșa.

Reabilitarea nodului hidrotehnic constă în refacerea structurii de beton, înlocuirea mecanismelor hidromecanice și amenajarea secțiunii pârâului până la confluența cu râul Niraj pe o lungime L=1.100m.

Malurile vor fi consolidate cu o secțiune formată din prism din anrocamente + geocelule:

- prism din anrocamente fundat în talveg cu lățimea la coronament de 1.0m. - pe taluz se va așterne protecție cu geocelule, având lungimea desfășurată pe

taluz de 3.0m, încastrată atât în mal cât și în prism cu grinzi din beton (0.2x0.4m). 6. Amenajare vale Maiad, L=1.250m Pe valea Maiad s-a proiectat o secțiune dreptunghiulară având lățimea la baza

de b=4.0m înălțimea de h=2.00m. Canal casetat – Din cauza malurilor joase, a albiei colmatate și a existenței

construcțiilor în imediata vecinătate a albiei, sunt necesare lucrări de amenajare

11

constând din canal betonat cu înălțime de 2.0m și deschidere de 4.0m. Canalul are grosimea pereților de 0.35 m iar radierul de 0.30 m, fundat pe un strat de material granular de 10cm grosime.

Pentru drenarea apelor din incinta, în spatele pereților s-a prevăzut filtru compus din material granular în grosime de 0.10m.

Metode folosite în construcție · Execuția lucrărilor de recalibrare albie se va realiza în perioadele de ape

mici și medii; · Excavarea este prevăzută a fi executată mecanizat, materialul rezultat din

săpătură va fi utilizată la umpluturi în zona malurilor, sau pentru lucrări de refacere a amplasamentului;

· Resturile lemnoase și eventualele deșeuri vor fi îndepărtate; · Protecții vegetative: în zona malurilor unde s-a prevazut consolidări de mal

sau pe taluzele neconsolidate până la cota malului sau pe diguri este prevăzut înierbare;

Organizarea de șantier Descrierea lucrărilor necesare organizării de șantier Șantierul va fi organizat astfel încât să ocupe doar zona adiacentă malurilor, fără

a fi afectat în vreun fel talvegul. Lucrările provizorii necesare organizării incintei constau în împrejmuirea terenului aferent organizării de șantier. Accesul în incintă se va face prin două porți, una pentru personal și cealalt pentru vehicule. Materialele de construcție cum sunt fascinele, se vor putea depozita pe platformă, în aer liber, fără măsuri deosebite de protecție.

Proiectul organizării de șantier se va realiza de către antreprenor și va fi dotat cu toate utilitățile necesare unei bune funcționări.

Organizarea de șantier se va realiza în apropierea punctelor de lucru și nu va afecta rețele din zonă. Se va semnaliza perimetrul de lucru cu indicatoare. Execuția lucrărilor necesită muncitori calificați, atât pentru operațiile manuale, cât și pentru cele mecanizate.

Impactul asupra mediului al lucrărilor organizării de șantier va fi nesemnificativ, local și pe termen scurt (cca. 12 luni).

Surse de poluanți și instalații pentru reținerea, evacuarea și dispersia poluanților în mediu în timpul organizării de șantier:

Sursele de poluanți în timpul organizării de șantier: - Activitatea de dislocare, manipulare sol; - Activitatea de transport materiale de construcții; Toate sursele de poluare produc emisii fugitive și nu vor fi necesare instalații de

reținere a poluanților. Dotări și măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanți în mediu: Nu

sunt prevăzute dotări speciale pentru controlul emisiilor.

12

Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuția investiției. Lucrări de dezafectare. În devizul general sunt prevăzute fonduri pentru refacerea și renaturarea

amplasamentului și plantarea de vegetație în zona drumurilor tehnologice și a terenului ocupat cu organizarea de șantier.

Pentru refacerea amplasamentului în zona afectată de construcție, vor fi luate măsuri încă din faza de realizare a investiției, după cum urmează:

- solul dislocat se va depozita pe categorii, astfel: - cel extras și manipulat ca material de umplutură se va depozita separat; - solul fertil decopertat, va fi utilizat la renaturarea zonei după terminarea

lucrărilor; După finalizarea lucrărilor de construcții, terenul ocupat temporar va fi adus

la topografia inițială. Titularul activității va întocmi, un Plan de refacere a mediului, care va

cuprinde cel puțin următoarele informații: - modul de lichidare a stocurilor de materiale și a deșeurilor; - metode de demolare a construcțiilor și a altor structuri, aferente organizării de

șantier; - modul de consemnare a tuturor acțiunilor desfășurate la încetarea activității

într-un registru special. - măsurile de reconstrucție ecologică a amplasamentelor afectate datorită

lucrărilor propuse. Îndeplinirea obligațiilor referitoare la executarea lucrărilor de refacere a mediului

va fi adusă la cunostința APM Mureș. Se va respecta programul de monitorizare postînchidere a factorilor de mediu. Durata realizării proiectului şi calendarul activităţilor: Durata de realizare estimat pentru realizarea lucrărilor s-a stabilit la 12 luni.

Programul de execuție a lucrărilor va respecta "Graficul de eșalonare" și "Caietele de sarcini" elaborate de către proiectantul general.

Verificarea lucrărilor și recepțiile se vor face conform Programului de control al calității execuției, la care pe lângă proiectant, beneficiar și constructor, participa și reprezentanți ai Inspecției de Stat în Construcții.

1.4. INFORMAŢII PRIVIND PRODUCŢIA CARE SE VA REALIZA

Nu putem vorbi despre producție, scopul proiectului fiind de reabilitare și amenajare hidrotehnică.

1.5. INFORMAŢII DESPRE MATERIILE PRIME Pentru exploatarea investiţiei proiectate nu sunt necesare materii prime, materiale,

subansamble, mărfuri sau alte bunuri.

13

La execuția lucrărilor proiectate se vor folosi cu preponderență materiale locale nepoluante, compatibile cu mediul natural.

Principalele materiale utilizate pentru costrucție sunt: - material local - se utilizează pentru aducerea la cota proiectată a malurilor

și la contrucția digurilor; - piatră și anrocamente- la pragurile de fund; - beton - se utilizează la construcția zidurilor de sprijin, la pragurile de fund, la

structura nodului hidrotehnic, - oțel beton - pentru armături; - agregate minerale (nisip și pietriș) - filru invers în spatele zidurilor de sprijin; - mase plastice - geocelule pentru consolidarea malurilor și barbacanele pentru

evacuarea apelor din spatele zidurilor de sprijin. Conform Studiilor întocmite în faza de proiectare, costul pentru investiția de

bază s-a determinat pe baza volumelor de lucrări, rezultând astfel necesarul de materiale pentru realizarea investiției:

1.6. LOCALIZAREA PROIECTULUI

Lucrările hidrotehnice proiectate sunt amplasate în bazinul hidrografic Mureș, pe cursul râului Niraj (cod cadastral IV-1.67), afluent de stânga al râului Mureș (cod cadastral IV.1), pe valea Maiad, afluent de dreapta al râului Niraj și pe cursul pârâului Nirajul Mic (cod cadastral IV-1.67).

Din punct de vedere administrativ, lucrările hidrotehnice vor fi amplasate pe teritoriul orașului Miercurea Nirajului (inclusiv satul Dumitrești), și a comunelor Gălești (satul Gălești), Păsăreni (satul Păsăreni), Acățari (satele Murgești, Acățari și Stejeriș) și Crăciunești (satele Cinta și Crăciunești), județul Mureș.

Accesul către investiţie se realizează din DN 13 și DJ 151 D, iar zonele de intervenții se accesează pe drumuri agricole existente.

1.7. MODIFICĂRILE FIZICE CE DECURG DIN PROIECT ÎN DIFERITELE ETAPE DE

IMPLEMENTARE

În urma realizării investiţiei, se vor aduce modificari permanente (prin realizarea elementelor proiectului) şi temporare (mișcări de materii prime, manevrarea

14

materialelor prime și materialelor prime locale (pământ, piatră, etc), organizarea șantierului).

În etapa de construcţie se vor realiza elementele proiectului descrise în capitolul tehnic. Acestea vor râmâne în mod permanent pe amplasament, până la dezafectarea investiţiei.

Elementele principale ale investiției sunt următoarele:

• Diguri noi

• Ziduri de sprijin

• Supraînălțare diguri existente

• Apărări - Consolidări de mal

• nod hidrotehnică • Amenajare vale Maiad

Aceste elemente vor rămâne permanent pe amplasament până la deteriorarea acestora. Nu se cunosc detalii despre măsurile de întreținere, înlocuire sau dezafectare după expirarea valabilității lucrărilor și elementelor construite.

În aplicarea măsurilor şi lucrărilor de refacere, pe lângă asigurarea siguranței populației se va ține cont de asigurarea migrării faunei acvatice, de ameliorare a calităţii apei, și de conservarea speciilor și habitatelor protejate. Trebuie avut în vedere și faptul că luncile râurilor sunt considerate coridoare de migrație.

1.8. RESURSELE NATURALE NECESARE IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI Cu privire la utilizarea unor resurse naturale, în perioada de execuție presupune

utilizarea apei și materialului mineral local (agregate naturale, anrocamente, etc.). APA Apa este utilizat în scop potabil și igienico – sanitar, de catre personalul angajat. Nu se va face alimentarea cu apă potabilă în cadrul unui sistem de alimentare și

nici nu se evacuează ape uzate în receptorii naturali. Alimentarea personalului cu apă potabilă se face prin transportarea acesteia în recipiente din material plastic.

Organizarea de șantier, va fi deservită de un numar suficient de toalete ecologice, funcție de numarul de angajati care vor fi mobilizati de antreprenor.

Antreprenorul contractat pentru realizarea investiției, va avea obligația asigurării necesarului de apă în scop potabil și a grupurilor sociale.

MATERIAL MINERAL Se utilizează exclusiv în faza de construcție pentru realizarea secțiunii

digurilor și a consolidărilor de mal. Materialele utilizate cu preponderență sunt locale, provenite din terasamente sau din extracții/exploatări în carieră a materialului.

15

1.9. RESURSELE NATURALE CE VOR FI EXPLOATATE DIN CADRUL ARIEI

NATURALE PROTEJATE PENTRU A FI UTILIZATE LA IMPLEMENTAREA

PROIECTULUI

Datorită specificului proiectului, nu putem vorbi de resurse naturale exploatate din cadrul ariei protejate. Realizarea unora dintre elementele proiectului implică intervenții de-a lungul malurilor și albiei corpurilor de apă, cauzând eliminarea vegetației, reconfigurarea și decolmatarea albiilor, extragerea solului etc. Aceste intervenții nu implică exploatarea unor resurse naturale.

1.10. EMISII ŞI DEŞEURI GENERATE DE PROIECT ŞI MODALITATEA DE ELIMINARE

A ACESTORA

Protectia calitatii apelor

Efectul lucrărilor propuse sunt de a asigura stabilitatea cursului, apărarea împotriva inundațiilor și realizarea unui potențial ecologic bun și a unei stări chimice bune a apei. Albia va avea maluri stabile, iar cursul își va păstra o secțiune stabilă și capabilă să tranziteze debitele la viituri.

Se vor lua măsuri referitor la pericolele de poluare fizică și chimică a apelor de suprafață și de adâncime ce ar putea să apară în timpul lucrărilor de construcție (poluare fizică prin materiale detritice rezultate în urma lucrărilor de excavații, scurgeri de uleiuri și carburanți etc.).

În acest sens, materialele excedentare vor fi transportate și depozitate în spațiile convenite cu organele administrațiilor locale. Pe timpul execuției lucrărilor se interzice utilizarea de utilaje și autobasculante defecte cu scurgeri de uleiuri sau combustibili; depozitarea de materiale poluante sau organizarea de depozite de deșeuri în zona malurilor.

Surse potenţiale de poluare a apelor de suprafaţă

In perioada de executie

In perioada de executie se vor folosi toaletele ecologice.

Este recomandat ca pe durata desfăşurării lucrărilor de construcţie, trebuie evitate următoarele situaţii:

- eliminarea accidentală sau voită de combustibili, uleiuri, chimicale sau alte substanţe rezultate în urma operaţiilor de depozitare sau construcţie;

- utilizarea sau depozitarea necontrolată a substanţelor toxice, inflamabile, combustibililor, materialelor necesare în procesul de execuţie pot produce poluarea apelor subterane.

- poluări accidentale prin deversarea unor produse (adezivi, vopsele) direct pe sol; pentru reconditionarile suprafetelor metalice se vor folosi vopsele pe baza de apa, ecologice.

- spălarea agregatelor, utilajelor de construcţii sau a altor substanţe de către apele de precipitaţii poate constitui o alta sursa de poluare a apelor subterane.

16

- Evitarea angrenării suspensiilor solide în apă prin realizarea lucrărilor în timpul apelor mici

După finalizarea lucrărilor de construcţie, datorită naturii lucrărilor efectuate şi materialelor folosite, este înlăturată posibilitatea poluării apelor de suprafaţă şi subterane.

In perioada de exploatare

Elementele construite nu sunt surse de poluare a apelor de suprafata si subterane .

Autoritățile de mediu vor stabili, împreună cu beneficiarul, un plan de monitorizare a calității apei.

Protectia solului şi a subsolului

Impactul asupra solului în perioada de execuție se manifestă fie direct, fie prin intermediul mediilor de dispersie. Formele de impact asupra solului ce pot fi identificate în perioada de execuție a lucrărilor sunt: modificări structurale ale profilului de sol ca urmare a săpăturilor prevăzute a se executa, izolarea unor suprafețe de sol față de circuitele naturale prin fragmentarea acestora, modificări calitative ale solului sub influența poluanților prezenți în aer, modificări calitative și cantitative ale circuitelor geochimice locale, poluări accidentale prin deversarea unor produse direct pe sol, depozitarea deșeurilor sau a diverselor materiale de construcție.

Măsurile de protecție a solului în faza de construcție constau în: amenajarea corespunzătoare a spațiilor de lucru (pentru schimburi de ulei, intervenții utilaje, padocuri agregate etc.), dotarea punctelor de lucru cu instalații sanitare ecologice, obligativitatea revenirii la suprafața topografică inițială, respectiv refacerea stratului de sol, redarea folosinței de dinainte de începerea lucrărilor pentru terenurile afectate.

Se apreciază că impactul asupra solului și subsolului se situează la un nivel neglijabil atâta timp cât toate obiectele tehnologice și instalațiile aferente vor fi exploatate corespunzător.

Surse potenţiale de poluare a solului şi subsolului.

In perioada de executie

In sinteza, principalii poluanti ai solului proveniti din activitatile de constructie sunt grupati dupa cum urmeaza:

• Poluanti directi, reprezentati in special de pierderile de carburant care apar in timpul constructiilor, a functionarii defectuoase a utilajelor, etc.

La acestea se adauga

• pulberile rezultate in procesele de incarcare si transport;

17

• depozitarea necontrolată a deşeurilor sau a diverselor materiale de construcţie;

• poluanti accidentali, rezultati in urma unor deversari accidentale la nivelul zonelor de lucru sau cailor de acces;

• alte emisii în aer, care în anumite condiţii se pot depune pe suprafaţa solului;

In perioada de exploatare

Se apreciaza ca riscul poluarii solului şi subsolului este nul, elementele constructive ne fiind poluante.

Lucrările şi dotările pentru protecţia solului şi a subsolului

Surplusul de material rămas după constructii se vor transporta in spatiile prestabilite de Beneficiar și executant, cu acordul autoritatilor locale și celor de mediu. Respectarea prevederilor proiectului si monitorizarea din punct de vedere al protectiei mediului constituie obligatia factorilor implicati pentru limitarea efectelor adverse asupra solului si subsolului in perioada executiei obiectivului.

Masuri de diminuare a impactului asupra solului si subsolului

In vederea asigurarii criteriilor de performanta pentru calitatea solului si subsolului trebuie avute in vedere urmatoarele:

• implementarea tuturor masurilor necesare in vederea monitorizarii si reducerii posibilului impact asupra solului;

• instruirea personalul de pe santier referitor la procedurile de remediere si management al terenurilor contaminate anterior sau in cazul deversarilor accidentale;

• managementul utilizarii si amplasarii materialelor de constructie pentru evitarea sau diminuarea impactului produs de acestea asupra apelor, aerului, florei si faunei;

Protecţia aerului

Impacturi negative asupra calității aerului de scurtă durată pot apărea numai în cadrul etapei de construcție și sunt legate de emisiile de aerosoli (praf) datorate lucrărilor privind realizarea propriu-zisă a obiectivelor propuse sau gaze de la vehiculele transportatoare și de la funcționarea utilajelor necesare implementării proiectului.

Se vor lua toate măsurile necesare pentru ca poluarea componentei atmosferice să se păstreze la cel mai scăzut nivel posibil.

Printre măsurile ce se vor lua se numără: delimitarea clară a arealelor de construcție, pulverizarea cu apă a străzilor, păstrarea unei umidități suficiente a materialelor de construcție, vehiculele care transportă materiale vor fi verificate pentru a nu răspândi materiale pe străzi și vor avea roțile curățate de noroi la

18

ieșirea din zona șantierului, introducerea unor limitări de viteză pentru vehiculele care asigură aprovizionarea cu materiale sau evacuarea deșeurilor de construcție, stabilirea unui timp cât mai scurt de stocare a deșeurilor de construcție la locul de producere pentru a împiedica antrenarea lor de către vânt și implicit poluarea aerului din zonă.

Se va respecta calendarului reviziilor tehnice la vehiculele de transport pentru încadrarea noxelor în norme și se va realiza o întreținere corespunzătoare a utilajelor de construcții pentru limitarea emisiilor în atmosferă provenite de la arderea carburanților în motoarele termice.

În timpul exploatării nu vor exista surse de emisii în aer.

Protecţia împotriva zgomotului şi vibraţiilor

Poluarea fonică este legată în primul rând de faza de construcție, cele mai importante surse de zgomot și vibrații fiind utilajele de excavare, vehiculele transportatoare.

Poluarea sonoră și vibrațiile produse în timpul execuției sunt temporare, încercându-se a nu se depăși limitele maxime admisibile, conform STAS-ului 10009-88. Vor fi adoptate măsuri de reducere a acestui tip de impact prin nederularea lucrărilor de construcție pe timpul nopții (între orele 22:00 și 6:00), mai ales a celor care implică utilaje grele. Se vor utiliza tehnologii extrem de zgomotoase doar atunci când acest lucru este imperativ și nu poate fi înlocuit cu o alternativă mai puțin nocivă din acest punct de vedere. Traseele vehiculelor implicate în locurile de construcție vor evita, acolo unde este posibil, zonele rezidențiale.

Protecţia împotriva radiaţiilor

Specificul lucrărilor proiectate nu presupune utilizarea de materiale sau utilaje care pot constitui surse de radiații. Din acest motiv nu este de așteptat ca pe durata execuției lucrărilor, în condiții normale de execuție, să se producă emisii de radiații.

Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public

Impactul asupra așezărilor umane este unul pozitiv, deoarece amenajarea cursului va apăra comunitatea de viitoarele inundații iminente, îmbunătățind calitatea vieții în zonă prin:

- consolidarea siguranței directe a locuitorilor;

- evitarea pagubelor materiale: locuințe, gospodării, anexe, lucrări de infrastructură.

Prin reducerea inundării terenului din albia majoră, se reduce riscul poluării cursului de apă cu deșeuri menajere sau de alte substanțe poluante care ar putea fi antrenate de apă și se evită inundarea surselor de apă potabilă.

19

Gospodărirea deşeurilor

Deșeurile provenite în urma lucrărilor de construcție Tipurile de deșeuri generate în perioada de construcție/funcționare a

obiectivului de investiție: - deșeuri provenite de la demolarea construcțiilor existente: moloz, spărturi

din beton, deșeuri metalice, etc. - deșeuri de la construcția propriu-zis a obiectivului de investiție: deșeuri din

construcție provenite din organizarea de șantier, pământ și pietre rezultate din săpături, deșeuri de ambalaje provenite de la materii prime nepericuloase.

Modul de gospodărire a deșeurilor Organizarea de șantier va cuprinde facilități pentru depozitarea controlată,

selectivă a tuturor categoriilor de deșeuri. Pe durata executării lucrărilor de construcții, vor fi asigurate toalete ecologice într-un număr suficient, raportat la numărul de muncitori din șantier.

Activitățile de șantier vor fi monitorizate din punct de vedere al protecției mediului, monitorizare ce va cuprinde obligatoriu gestiunea deșeurilor.

Antreprenorul / titularul investiției au obligația, conform H.G. 856/2002, să țină evidența lunară a producerii, stocării provizorii, tratării și transportului, reciclării și depozitării definitive a deșeurilor.

20

Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase

Deșeuri toxice și periculoase

În afara deșeurilor menajere, a deșeurilor rezultate în urma manipulării materialelor de construcție și a celor provenite din excavații, în șantier se pot acumula deșeuri specifice utilizării utilajelor: acid sulfuric pentru acumulatori, piese metalice de schimb de la întreținerea utilajelor, cauciucuri.

Utilajele și mijloacele de transport vor fi aduse pe șantier în stare normal de funcționare având efectuate reviziile tehnice, schimburile de ulei sau orice alt intervenție asupra utilajelor să fie realizat numai în ateliere specializate.

Specificul lucrărilor proiectate nu presupune generarea de deșeuri toxice și periculoase în perioada de exploatare.

Modul de gospodrire a deșeurilor toxice și periculoase în perioada de execuție a lucrărilor proiectate se prezintă sintetic în următorul tabel:

Observație: Deșeurile vor fi predate unităților de recuperare specilaizate.

1.11. Utilizarea terenului

În momentul de faţă în zona implementării proiectului utilizarea terenului este de albie minoră, teren inundabil între albia minoră și diguri cu vegetaţie tipică condiţiilor umede, teren agricol şi mici suprafeţe de pajişte (cosită sau păşunată). În afara vegetației tipice luncilor apelor curgătoare, care crește doar de-alungul malurilor, zona este puternic antropizată. Pe o porțiune redusă, în sectorul din aval al porțiunii propuse pentru amenajare există și o porțiune de habitat forestier.

21

Capitolul II. Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar afectată de implementarea proiectului

2.1. DATE GENERALE PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES

COMUNITAR DIN ZONA AFECTATĂ DE PROIECT

Sub aspectul biodiversităţii aria de analiză se află în bioregiunea continentală, în zona colinară, în care condiţiile bioclimatice au determinat un circuit biologic activ. Zona proiectului se află în etajul colinar, vegetaţia zonală fiind alcătuită de păduri dominate de gorun (Quercus petraea).

Amplasamentul studiat se suprapune parțial cu situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA028 Dealurile Târnavelor şi Valea Nirajului (sit inclus în reţeaua europeană Natura 2000).

Fig. 2. Localizarea investiţiei şi regiunile biogeografice

Situl de Protecţie Specială Avifaunistică ROSPA028 Dealurile Târnavelor şi Valea Nirajului a fost desemnat prin HG nr. 1284 din 2007 şi reconfirmat prin HG nr. 971 din 2011 pe o suprafaţă de 86 073 ha şi se întinde pe teritoriile administrative ale judeţelor Mureş (87%) şi Harghita (13%).

Caracteristici generale ale sitului:

Habitate Corine LandCover: Culturi (teren arabil) N12 211 - 213 Păşuni N14 231 Alte terenuri arabile N15 242, 243 Păduri de foioase N16 311

22

Vii şi livezi N21 221, 222 Habitate de păduri (păduri în tranziţie) N26 324 Alte caracteristici ale sitului: Situl ROSPA028 Dealurile Târnavelor şi Valea Nirajului este situat in regiunea

biogeografica continentala. Această zonă este una dintre cele mai mari arii semi-naturale coerente - şi probabil una dintre cele mai bine conservate - din regiunea biogeografică continentală din Transilvania. Zona este caracteristică de deal şi se situează de-a lungul râurilor Târnava Mică şi Niraj. Peisajul are un aspect mozaicat, cu păduri de foioase, pajişti semi-naturale şi terenuri agricole extensive. Impactul uman ca factor negativ apare în mod deosebit în practicarea agriculturii pe parcele mari, exploatării forestiere şi construcţiile necontrolate.

Calitate şi importanţă: Aria este considerată ca fiind prioritatea nr. 2 dintre cele 68 de situri SPA propuse

de către Grupul Milvus în 22 de judeţe ale ţării. Importanţa desemnării SPA “ROSPA0028 Dealurile Tărnavelor - Valea Nirajului” constă în: C1 - efective importante pe plan global - 1 specie: cristel de câmp (Crex crex); C6 - populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene - 9 specii: acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), viesparul (Pernis apivorus), barză neagră (Ciconia

nigra), huhurez mare (Strix uralensis), cristelul de câmp (Crex crex), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius) sfrânciocul roşiatic (Lanius collurio), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), şoimul de iarnă (Falco columbarius) – iernat.

Structura peisajului este mozaicată, constând din alternanţa ariilor semi-naturale cu păduri de foioase, fânaţe, păşuni şi zone umede, găzduind o diversitate biologică foarte ridicată.

Această zonă este una dintre cele mai mari arii semi-naturale coerente - şi probabil una dintre cele mai bine conservate - din regiunea biogeografică continentală din Transilvania. Zona este caracteristică de deal şi se situează de-a lungul râurilor Târnava Mică şi Niraj. Peisajul are un aspect mozaicat, cu păduri de foioase, pajişti semi-naturale şi terenuri agricole extensive. Impactul uman ca factor negativ apare în mod deosebit în practicarea agriculturii pe parcele mari, exploatării forestiere şi construcţiile necontrolate.

SPA „Dealurile Tărnavelor - Valea Nirajului” găzduieşte efective importante din speciile caracteristice acestei regiuni, de exemplu aici cuibăreşte o însemnată populaţie de acvilă ţipătoare mică (Aquila pomarina) şi de viespar (Pernis apivorus) din România, densitatea cea mai ridicată fiind atinsă în zona de vest a ariei. Efectivele de huhurez mare (Strix uralensis), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), ciocârlie de pădure (Lullula arborea) şi sfrâncioc roşiatic (Lanius collurio) sunt şi ele însemnate. Populaţia de cristel de câmp (Crex

crex) nu numai că este semnificativă pe plan global (peste 20 de perechi), dar situează SPA „Dealurile Tărnavelor - Valea Nirajului” şi printre primele situri din România.

23

Este de asemenea printre primele zece situri din ţară pentru conservarea ghionoaiei sure (Picus canus).

Zona dispune de habitate valoroase şi o biodiversitate bogată, reflectată în numărul mare de specii importante de păsări cu efective mari.

Regiunea este importantă şi pentru iernatul în număr mare a mai multor specii de păsări răpitoare, dintre care amintim şoimul de iarnă.

Vulnerabilitate: Vulnerabilităţile la care este supus SPA „Dealurile Târnavelor - Valea Nirajului”

sunt următoarele: 1. intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculture mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini 2. schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole cum ar fi cositul sau păşunatul 3. braconaj 4. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes 5. cositul în perioada de cuibărire 6. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor 7. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii de stârci si ciori) 8. cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristel de câmp) 9. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor) 10. scoaterea puilor pentru comerţ ilegal 11. folosirea pesticidelor 12. reglarea cursurilor râurilor 13. electrocutare si coliziune in linii electrice 14. prinderea păsărilor cu capcane 15. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren 16. înmulţirea necontrolată a speciilor invazive 17. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari 18. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii 19. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci 20. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate 21. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci 22. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate 23. împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fânaţe etc.) 24. industrializare şi creşterea zonelor urbane 25. schimbarea majoră a habitatului acvatic (ex. construirea barajelor) 26. lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere

Tip de proprietate: Proprietăţi private şi de stat.

24

Specii de păsări de interes comunitar enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC prezente în cadrul SPA Dealurile Târnavelor - Valea Nirajului: A091 Aquila chrysaetos

A089 Aquila pomarina

A090 Aquila clanga

A222 Asio flammeus

A104 Bonasa bonasia

A215 Bubo bubo

A403 Buteo rufinus

A224 Caprimulgus europaeus

A031 Ciconia ciconia

A103 Falco peregrinus

A098 Falco columbarius

A321 Ficedula albicollis

A320 Ficedula parva

A092 Hieraaetus pennatus

A022 Ixobrychus minutus

A339 Lanius minor

A338 Lanius collurio

A246 Lullula arborea

A023 Nycticorax nycticorax

A072 Pernis apivorus

A234 Picus canus

A151 Philomachus pugnax

A220 Strix uralensis

A307 Sylvia nisoria

A166 Tringa glareola

A229 Alcedo atthis

A255 Anthus campestris

A030 Ciconia nigra

A080 Circaetus gallicus

A081 Circus aeruginosus

A084 Circus pygargus

A082 Circus cyaneus

A122 Crex crex

A196 Chlidonias hybridus

A238 Dendrocopos medius

A239 Dendrocopos leucotos

A429 Dendrocopos syriacus

A236 Dryocopus martius

A379 Emberiza hortulana

A027 Egretta alba

25

2.2. SPECII ŞI HABITATE COMUNITARE PREZENTE PE AMPLASAMENT ŞI ÎN

VECINĂTATEA ACESTUIA

Vegetaţia şi speciile comunitare din zona studiată

Valea râului Niraj este caracterizată printr-o influență antropică puternică. În sectorul studiat nu mai există practic păduri de luncă caracteristice zonei. În afara vegetației de zăvoi care mărginește firul apei, lunca Nirajului este utilizată pentru agricultură, mai ales pentru culturi de cereale, culturi cu legume, lucernă, cartofi. Există insular și pajiști, în majoritate fiind utilizate ca și pășuni. De-a lungul sectorului studiat există mai multe localități, zonele locuite fiind foarte aproape de râu.

De-a lungul râului Niraj, vegetația de zăvoi semi-naturală persistă din cauza lipsei intervențiilor. Practic, e vorba de arbori și tufăriș pe o lățime de 5-20 m dintre malul drep și stîng al râului și digurile de protecție. Cu toate că acest brâu de vegetație adăpostește o diversitate biologică ridicată (mai ales în comparație cu terenurile agricole din jur), impactul antropic și influențele negative nu lipsesc. În afara tăierii arborilor bătrâni, răspândirea masivă a speciilor de plante alohtone și invazivă reprezintă o problemă severă.

Vegetația lemnoasă este bine dezvoltată în majoritatea sectoarelor de râu studiate în prezenta documentație. Dintre speciile arboricole menționăm Populus alba,

Populus tremula, Alnus glutinosa, Salix alba etc. Dintre speciile arbustive sunt prezente diferite specii de Salix (mai ales exemplare care sunt tăiate repetat, anual), Euonymus europaea, Euonymus verrucosa, Sambucus nigra, Corylus avellana, etc.

Fauna din acest zăvoi este destul de bogată, râul Niraj oferind un habitat propice pentru mai multe specii de pești, amfibieni și reptile, dintre care și specii protejate la nivel comunitar. Dintre mamifere amintim vidra (Lutra lutra), o specie protejată care depinde de habitatul acvatic pentru hrană și de vegetația de zăvoi pentru adăpost.

Specii de interes comunitar prezente în zona studiată

Din cadrul celor enumerate în fişa standard a sitului, sunt prezente următoarele specii în zonele afectate de investiție:

Tabelul 6. Specii de interes comunitar identificate in perimetrul proiectului

COD

NATURA 2000

NUME SPECIE

Absent /Prezent pe

suprafata de desfasurare a

lucrarilor

Prezent / absent in

vecinatatea zonei de

desfasurare a lucrarilor

A089 Aquila pomarina A P

A031

Ciconia ciconia A P

A339

Lanius minor A P

26

A338

Lanius collurio

P P

A246 Lullula arborea A P

A234 Picus canus P P

A072 Pernis apivorus A P

A229 Alcedo atthis P A

A119 Porzana porzana A P

A429 Dendrocopos syriacus P P

A112 Crex crex A P

Descrierea speciilor de interes comunitar prezente în zona amplasamentului

A089 Acvilă ţipătoare mică - Aquila pomarina

Habitat: Cuibăreşte mai ales în păduri de foioase înconjurate de zone umede sau terenuri agricole cultivate în mod tradiţional. În nordul şi estul arealului preferă zone umede mai întinse şi pădurile de câmpie, în Europa Centrală şi de Est însă o întâlnim şi la altitudini de până la 1800 m.

Ecologie: Specie migratoare, o întâlnim în locurile de cuibărit între aprilie şi octombrie. Iernează în Africa, la sud de Sahara, în Etiopia şi regiunea Transvaal. În perioada de migraţie uneori se adună în grupuri de până la 20 indivizi în locaţii bogate în hrană. Perechile deseori sosesc împreună la locul de cuibărit, unde se comportă foarte teritorial. Îşi construiesc cuibul în copaci, la circa 14-15 m de sol. Cuibul este construit din crengi, şi camuflat cu frunze verzi. Îşi refolosesc cuibul în de la un an la altul, deseori având 2 cuiburi în teritoriu. Femela depune 2 ouă, incubaţia durează până la 41 zile. Puii sunt hrăniţi timp de 58 zile, apoi încă o lună după părăsirea cuibului. De obicei doar 1 pui supravieţuieşte.

Acvila ţipătoare mică se hrăneşte mai ales cu mamifere, dar prinde amfibieni, reptile şi insecte, dar şi păsări mici şi de talie mijlocie. Caută hrana zburând şi planând, deseori stă la pândă sau coboară la sol, unde se plimbă şi pândeşte prada.

Distribuţie: Această specie are o distribuţie destul de restrânsă în Centrul şi Estul Europei. După ultimele studii reiese că România găzduieşte o populaţie importantă pe plan global. Cele mai bune habitate sunt în centrul şi Estul Transilvaniei.

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 2500 -2800 (26 % din populaţia UE).

27

A229 Alcedo atthis Pescăraş albastru

Habitat: Pescărelul albastru se stabileşte oriunde găseşte un luciu de apă curat, bogat în peşti de mărime mică, şi are suficiente locuri unde poate sta la pândă. Pentru reproducere are nevoie de maluri nisipoase, unde poate săpa o vizuină. De obicei preferă cursurile de apă şi canalele cu apă curată de adâncimi mici înaintea suprafeţelor mari de apă cum ar fi lacurile de acumulare, dar locurile de pândă şi de cuibărit sunt considerentele pe baza căruia alege.

Ecologie: Populaţiile din estul Europei migrează, cele din Centrul şi Vestul continentului nu parcurg distanţe mari, şi sunt adesea decimate de iernile mai grele. Masculii sunt mai fideli locurilor de cuibărit. Ouăle sunt depuse în capătul lărgit al unei vizuine săpată în malul apei de către mascul. Vizuinele sunt deseori refolosite de-alungul anilor. Ponta alcătuită din 6-7 ouă este depusă la începutul lunii mai, ambele sexe le clocesc timp de 19-21 zile. Puii sunt hrăniţi aproape o lună după ieşirea din ou, iar după ieşirea din cuib devin repede independenţi. Produce 1-2 ponte pe an, ocazional 3. Hrana constă din peşti de apă dulce, dar şi insecte şi larve de apă. De obicei prinde hrana plonjând în apă direct din locul de pândă, sau uneori din zbor statornic deasupra apei.

Distribuţie: Palearcticul de vest şi în părţile centrale, estice şi de sud ale Asiei. La noi o întâlnim în zonele de deal şi câmpie unde îsi găseşte habitatul. Uneori şi în lacurile de acumulare din munţi.

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 12000 – 15000 de perechi ( % din populaţia UE).

A339 Sfrâncioc cu frunte neagră - Lanius minor

Habitat: Preferă habitatele deschise, unde găseşte pâlcuri de copaci, păşuni, mozaic de parcele cultivate. Cuibăreşte numai pe arbori, nu şi în tufe. Deseori stă pe fire de telegraf. Necesită habitate cu un microclimat mai cald (mai secetos şi cu mai multe ore de soare) decât celelalte specii de sfrâncioci, probabil datorită dietei format din insecte mari.

Ecologie: Pasăre migratoare, petrece lunile reci în partea de sud al Africii, unde a fost observată fie solitar, fie în grupuri mici. Se întoarce în zonele de cuibărit în grupuri mici, la începutul lunii mai. Cuibăreşte în strânsă vecinătate cu alte câteva perechi. Cuibul este construit în arbori, la înălţime medie. Singura pontă constă din 5-6 ouă, pe care le cloceşte doar femela timp de 15-16 zile. Puii sunt hrăniţi de ambele sexe la cuib timp de 16-18 zile, dar şi după ce puii părăsesc cuibul. Se hrănesc cu insecte, în special Coleoptere, pe care la prinde stând la pândă pe o creangă, la 1-6 m deasupra solului. Spre deosebire de sfrânciocul roşiatic, rareori depozitează hrana în ţepi.

Distribuţie: Specia a suferit un declin în ultimele decenii, probabil din cauza unor schimbări climatice; verile reci şi ploioase afectează efectivele acestei specii, precum şi folosirea pesticidelor şi transformarea peisajului rural în monoculturi. Astăzi o găsim în partea de sud al Europei centrale şi de Est, respectiv în Asia Mică, dar peste tot în declin considerabil. În România cuibăreşte în zonele de câmpie şi de deal. Preferă habitatele deschise, însorite cu pâlcuri de copaci.

28

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 364000 - 857000 de perechi ( 97 % din populaţia UE).

A234 Ghionoaie sură - Picus canus

Habitat: Poate fi întalnită într-o gamă largă de habitate, de la păduri mature de foioase şi de amestec, până la pădurile din zone mlăştinoase şi cele de luncă de-a lungul râurilor mari cu multe trunchiuri de copaci căzute. Este mai puţin comună în zonele urbanizate decât ghionoaia verde, dar apare şi în livezi şi parcuri, mai ales înafara sezonului de reproducere.

Ecologie: Specie sedentară. Strigătul mascululi poate fi auzit în aprilie, la fel ca şi darabana acestuia. Îşi face scorbura în copaci bătrâni, la 3-5 m înălţime. Femela depune 5-7 ouă, clocitul durează 17-18 zile. Puii sunt hrăniţi mai ales cu pupe de furnici de către ambele sexe, părăsind cuibul în iulie. Se hrănesc mai ales cu furnici, dar caută hrana şi pe trunchiul copacilor.

Distribuţie: Specie de ciocănitoare cu o distribuţie largă, ghionoaia sură este prezentă în Europa centrală şi de est şi pe tot cuprinsul Asiei pana în China, în păduri, de obicei la altitudini mai mari decat ghionoaia verde.

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 45.000 - 60.000 de perechi (52% din populaţia UE).

A031 Barză albă - Ciconia ciconia

Habitat: O pasăre a terenurilor deschise, în Europa cuibăreşte aproape exclusiv în interiorul aşezărilor omeneşti, pe case, clădiri ale gospodăriei, sau pe copaci, dar la noi mai ales pe stâlpii de telegraf. Este considerată o specie care trăieşte în comensualism cu omul, formându-se o strânsă legătură istorică în schimbările peisagistice şi în structura habitatelor de către om şi distribuţia berzei albe. Astfel, o găsim în zonele mediteraneene şi temperate ale Europei, acolo unde în jurul aşezărilor omeneşti există pajişti umede, păşuni şi terenuri agricole. De regulă nu cuibăreşte peste 500 m altitudine.

Ecologie: Barza albă este oaspete de vară, revine la cuib la sfârşitul lunii martie, începutul lunii aprilie. Masculul adult se întoarce de regulă la acelaşi cuib, şi se va împerechea cu prima femelă sosită. masculul este cel care renovează cuibul, care este construit de-alungul anilor din crengi, rădăcini, pământ şi este căptuşit cu paie, fân, iarbă, bălegar, uneori şi cu hârtie şi cârpe. În cursul anilor, în urma reparaţilor, poate să ajungă la mărimi impresionante atingând un diametru de 1-1,5 m, o înălţime de până la 2 m şi o greutate de 1-2 tone. Un cuib nou poate fi construit de perechea de berze în jur de 8 zile. Femela depune 2-7 ouă. Masculul şi femela clocesc alternativ, iar schimbul acestora la cuib este precedat de o ceremonie însoţită de clămpănit. La noi, puii ies din ouă în iunie, după aproximativ 32 de zile de clocit. Numărul mediu al puilor este în general 3. În unii ani, acesta poate să ajungă în mod excepţional şi la 6. Dacă cantitatea necesară de hrană nu poate fi asigurată pentru toţi puii, puiul cel mai mic este aruncat din cuib de către adulţi. Puii rămân la cuib până la sfârşitul lunii iulie. La vârsta de trei luni pot să se hrănească singuri. Încep să se asocieze cu alţi pui

29

zburători de la alte cuiburi. Juvenilii pleacă primii către Africa, urmat apoi de adulţi. Se formează grupuri mari de berze, care migrează folosind curenţii ascendenţi de aer (termice), rotindu-e la înălţimi de circa 800 m, apoi planând până la un alt termic. pentru berzele din Europa există 2 coridoare principale de migraţie, prin strâmtorile Gibraltar respectiv Bosfor. Ajung până în partea de sud al Africii, unde formează grupuri mari şi urmăresc stolurile de locuste migratoare. Juvenilii rămân în primii 2-3 ani al vieţii în Africa, unde hoinăresc de-alungul căii de migraţie, apoi se întorc în zona unde au ieşit din ou (rareori ajung să cuibărească la distanţe mai mari faţă locul natal).

Berzele se hrănesc cu insecte, râme, broaşte, şopârle şi rozători. Puii sunt hrăniţi la început cu insecte, apoi cu rozătoare - o familie de berze consumă aproape 6 kg de hrană pe zi.

Distribuţie: Aria de răspândire a berzei albe cuprinde Europa, Africa de Nord, partea vestică a Asiei şi o parte a Orientului Mijlociu. În Europa lipseşte din Marea Britanie, Scandinavia, Italia, puţine fiind - cu excepţia Peninsulei Iberice - şi în Europa Occidentală. La noi, berzele albe preferă în general câmpiile joase şi zonele umede de-a lungul marilor râuri. Evită zonele împădurite întinse. Cele mai multe berze se găsesc în nord-vestul şi sud-vestul ţării (în judeţele Satu Mare şi Timiş), în depresiunile intramontane din estul şi sudul Transilvaniei (în judeţele Harghita, Covasna, Sibiu, Braşov) şi în Lunca Dunării. Relativ puţine berze trăiesc în centrul ţării (Câmpia Transilvaniei, judeţele Cluj şi Alba), în Dobrogea şi în Moldova. Cea mai mare altitudine la care cuibăreşte barza albă în România este în zona Bilborului, la peste 900 de metri. Cele mai multe perechi (între 28-30) cuibăresc în localităţile Cristian (jud. Sibiu) şi Sânsimion (jud. Harghita). Se pare că tendinţa descrescătoare a speciei a fost oprită. Viitorul acestor păsări depinde în mare măsură de protejarea zonelor umede şi a pajiştilor unde îşi procură hrana.

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 4000 - 5000 de perechi ( 4% din populaţia UE).

A122 Cristel de câmp - Crex crex

Habitat: Cuibăreşte în pajişti umede, fânaţe, în jurul zonelor umede şi uneori în culturi de cereale păioase. Înafara sezonului de cuibărit deseori intră pe terenurile agricole. Niciodată în pădure sau în stuf, dar nici în zone descoperite. Preferă vegetaţia ierboasă de până la 50 cm înălţime. Periclitat de introducerea tehnicilor moderne în agricultură, mai ales a cositului mecanizat.

Ecologie: Specie migratoare de noapte, însă se ştie puţin despre căile de migraţie şi locurile de iernare. Probabil majoritatea păsărilor din Europa iernează în Africa sub-sahariană. Părăseşte locurile de cuibărit începând cu luna august, dar exista mai multe date despre iernarea unor păsări în vestul şi sudul Europei. În România revine pe la mijlocul lunii aprilie. Masculul îşi marcheză teritoriul în timpul nopţilor de vară prin strigătul crre-cree foarte puternic, cel mai frecvent în luna iunie. Se deplasează în desişul vegetaţiei şi nu zboară aproape deloc. Foarte greu de zărit. Cuibul este construit la sol din vegetaţie ierboasă, şi adesea periclitat de cosit sau alte practici din agricultură. O singură pontă pe an de 8-12 ouă. Există dovezi asupra poligyniei (un mascul se împerechează cu mai multe femele) şi de regulă puii sunt hrăniţi doar de femelă. Puii râmân în cuib doar 2 zile, timp în care sunt hrăniţi, apoi se hrănesc

30

independent. Au nevoie de circa 34 zile pentru a dobândi capacitatea de zbor, timp în care devin independenţi. Sunt păsări omnivore, se hrănesc cu insecte şi seminţe.

Distribuţie: Europa şi Asia Centrală şi de Nord, până la 120 grade Est. În Europa de Vest s-a împuţinat ca număr în secolul 20. În România specia este distribuită mai ales în interiorul Bazinului Transilvaniei, Moldova de Nord şi Est şi în Bucovina. Preferă fânaţele umede, şi apare mai ales pe văile secţiunilor montane ale râurilor mai mari (Mureş, Olt, Someş), sau pe terasele adiacente zonelor rurale din bazine montane şi de şes.

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 44000 – 60000 de perechi (28 % din populaţia UE).

A338 Sfrâncioc roşiatic – Lanius collurio

Habitat: Specia ocupă o gamă largă de habitate preferând zonele deschise, adeseori cultivate, cu tufişuri cu spini şi luminişuri. Alege pentru cuibărit zone unde se întind fânaţe, păşuni, câmpii umede şi zone agricole, suficient de mari pentru procurarea hranei.

Ecologie: Este o specie migratoare, iernând în zona tropicală a Africii, în estul şi sudul continentului. Primăvara ajunge în România în aprilie - mai. Îşi construieşte cuibul în desişuri la 0,5-2 m de sol în arbuşti de Rosa, Prunus, Crataegus, etc. Depune 5-6 ouă care variază foarte mult ca şi culoare: roz, brun, gălbui, verzui, roşcate stropite întotdeauna spre partea rotundă cu pete întunecate. Doar femela cloceşte. Perechea depune 2-3 ponte pe an. Ca şi celelalte specii de sfrâncioci, manifestă un pronunţat comportament de pasăre răpitoare, iar hrana este diversificată, constând din insecte de talie mijlocie şi mare (coleoptere), amfibieni, reptile (şopârle), chiar mamifere mici şi păsări.

Distribuţie: Este o specie tipică stepei şi silvostepei. În România o găsim în locuri deschise cu arbuşti de Rosa, Prunus, şi Crataegus, de multe ori şi în preajma culturilor agricole. Niciodată nu poate fi găsit în interiorul pădurilor.

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 1.380.000 - 2.600.000 de perechi (43% din populaţia UE).

A246 - Ciocârlie de pădure - Lullula arborea

Habitat: Preferă zone deschise cu arbuşti şi copaci răsfiraţi, liziere, crânguri şi dumbrăvi, apare regulat în zone cu microrelief caracteristic respectiv cu microclimat cald. Este prezentă în special în zone colinare şi depresiuni dar şi în zone muntoase de altitudine mică şi mijlocie. Larg răspândită în România, însă abundenţa locală diferă semnificativ între diferitele zone ale ţării.

Ecologie: Perioada de reproducere începe odată ce păsările revin în ţară în luna aprilie. Masculul cântă în zbor, în timp ce descrie un zbor ondulat mai pronunţat decât ciocârlia de câmp. De asemenea, cântă şi stând pe stâlpi sau în vârful copacilor. Femela depune 3-5 ouă în cuiburi confecţionate în adâncituri săpate în pământ, de regulă în vegetaţia de la lizieră sau la baza arborilor. Se hrănesc pe sol, cu diverse specii de insecte şi cu seminţe.

31

Distribuţie: Este o specie predominant europeană, cu o distribuţie până în Iran şi în sudul Turkmenistanului în Asia şi nord-vestul Africii. Preferă climatul temperat şi mediteranean, cuibărind la liziere şi în zonele împădurite. Specie migratoare, populaţiile nordice şi central Europene migrează şi cartierele lor de iernare în se suprapun cu arealul populaţiilor din sudul Europei, care sunt sedentare.

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciată la 65000 - 87000 de perechi (7 % din populaţia UE).

A429 - Ciocănitoare de grădină - Dendrocopos syriacus

Habitat: Poate fi întâlnită într-o gamă largă de habitate, de la liziera pădurilor mature de foioase, până la pădurile de luncă, livezi, parcuri şi gospodării cu grădini din zona rurală.

Ecologie: Pasăre sedentară. Se hrăneşte cu insecte şi larve, dar şi fructe de pădure pe care le extrage folosindu se de cioc şi limba lungă, lipicioasă. Caută hrana avansând de jos spre coronament, pe trunchiul copacului. Activitatea speciei o putem recunoaşte şi pe baza loviturilor intense repetate, cu care îşi semnalează prezenţa. Face chiar mai multe scorburi cu diametru de 4,5 cm în acelaşi copac. Ponta constă din 6 ouă pe care le depune în aprilie, de obicei într-o scorbură nouă. Juvenilii părăsesc cuibul în iunie.

Distribuţie: Specie cu areal relativ restrâns, prezentă în sud-estul Europei. Are o distribuţie largă dar necontinuă în România, în unele zone poate fii considerată chiar comună iar în alte zone accidentală. A fost descrisă prima dată în Syria, actualmente arealul este în expansiune către Europa de Vest.

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 24000 - 32000 de perechi (37 % din populaţia UE).

A072 Viespar - Pernis apivorus

Habitat: Cuibăreşte într-o gamă largă de habitate, în zonele temperate de la câmpie la munte, acolo unde condiţiile favorizează dezvoltarea Hymenopterelor. O întâlnim mai ales în păduri de foioase şi de conifere, unde există luminişuri multe, sau terenuri favorabile de hrănire în apropiere.

Ecologie: Specie migratoare, la noi este oaspete de vară între mai şi septembrie, iernează în Africa ecvatorială şi subecvatorială, unde se hrăneşte mai ales cu locuste. Depune o singură pontă pe an începând cu luna mai. Deseori se foloseşte de cuiburile părăsite de alte specii răpitori sau ciori, dar poate construi şi cuib nou. Cuibul este alcătuit din crengi, şi de obicei la 10-20 m înălţime. Partea de sus a cuibului e mereu camuflată cu frunze verzi. Ambele sexe clocesc cele 2 ouă până la 37 zile. Masculul vânează, în timp ce femela împarte hrana puilor. Ambii pui se maturizează, şi sunt hrăniţi la cuib timp de circa 40 zile, şi încă 10 zile revin la cuib pentru hrană. Puii devin independenţi la vârsta de circa 75-100 zile. Se hrănesc mai ales cu insecte sociale din ordinul Hymenoptera, pe care le vânează fie stând la pândă, fie zburând după insecte şi astfel găsindu-le cuibul. Datorită unghiilor mai puţin îndoite ca şi celelalte specii de pradă, sapă până la 40 cm adâncime după cuiburi de insecte. Consumă atât larvele, pupele, cât şi insectele. Viespii nu le pot înţepa datorită penelor

32

protectoare de pe cap şi piciorelor puternice, cu solzi tari. Mai consumă amfibieni, reptile, mamifere mici şi pui de păsări, chiar şi ouă sau fructe. Deseori vânează umblând pe sol. Viesparul, deşi foarte asemănător cu speciile de şorecari, mai ales cu şorecarul comun (juvenilii), nu este înrudit cu aceştia, ci mai degrabă cu speciile de gaie (Milvus). S-a sugerat că asemănarea ar fi de fapt un mimicri, o adaptare pentru a evita atacul uliilor porumbari, faţă de care şorecarii sunt mai protejaţi datorită ciocului şi ghearelor mai puternice.

Distribuţie: Aproape pe toată suprafaţa Europei, mai puţin în regiunile nordice. Deseori e greu de observat datorită faptului ca nu zboară mult. În România destul de comună.

Populaţia din România: în prezent efectivul cuibăritor naţional este apreciat la 2000- 2600 de perechi ( 5 % din populaţia UE).

2.3. SPECII ŞI HABITATE AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

Specii

Speciile de păsări care pot fi afectate de implementarea proiectului și deranjate de execuția construcțiilor sunt următoarele:

A089 Aquila pomarina

A031 Ciconia ciconia

A339 Lanius minor

A338 Lanius collurio

A234 Picus canus

A072 Pernis apivorus

A229 Alcedo atthis

A119 Porzana porzana

A429 Dendrocopos syriacus

A112 Crex crex

Motivele pentru care aceste specii ar putea fi afectate sunt următoarele:

- desfășurarea lucrărilor în perioada de reproducere – 1 aprilie – 30 iunie. Activitățile antropice asociate șantierelor au influențe negative semnificative asupra speciilor de păsări în perioada de cuibărire. De aceea, este foarte importantă planificarea lucrărilor în afara acestei perioade. Această măsură se referă la toate speciile menționate mai sus

- posibila distrugere a vegetației arborescente și arbustive de-a lungul albiei. Speciile folosesc arborii ca locuri de cuibărit, astfel încât tăierea acestora are impact negativ asupra speciilor. De aceea, este foarte importantă păstrarea arborilor și a

33

arbuștilor din albia minoră, dintre digul ce urmează a fi reabilitat și cursul râului. Acesta se referă la speciile:

A338 Lanius collurio

A234 Picus canus

A429 Dendrocopos syriacus

A339 Lanius minor

- distrugerea malurilor. O singură specie folosește malurile abrupte pentru cuibărit (Alcedo atthis). De aceea este foarte important ca intervențiile asupra cursului râului să fie reduse la minim, cu exclusivitate, în zonele cu rupturi de mal severe.

- deranjarea suprafețelor de pajiști, inclusiv din zona digurilor, zone care sunt importante suprafețe de hrănire, posibil afectând speciile:

A031 Ciconia ciconia

A339 Lanius minor

A338 Lanius collurio

A234 Picus canus

A072 Pernis apivorus

- deranjarea pajiștilor umede, prin depozitarea materialelor de construcții, circulația utilajelor, drenări accidentale, târlit, afectând speciile:

A112 Crex crex

A119 Porzana porzana

A089 Aquila pomarina

A031 Ciconia ciconia

Se vor respecta măsurile de reducere a impactului recomandate în acest studiu.

2.4. STATUTUL DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI HABITATELOR DE INTERES

COMUNITAR

Este foarte greu de apreciat statutul de conservare a speciilor şi habitatelor identificate. Indicatorii obiectivi şi cantitativi cu privire la statutul unei specii sau al unui habitat într-o anumită zonă sunt mărimea populaţiei, schimbările populaţionale (dinamica), respectiv suprafaţa fizică acoperită de habitat şi schimbările de suprafaţă survenite în acest perimetru. De aceea, pentru a aprecia efectele unei investiţii, trebuie monitorizate aceste schimbări şi pentru a reduce efectele negative trebuie contracarate posibilele efecte ale investiţiei care pot cauza schimbări negative la nivelul indicatorilor menţionaţi.

Pentru a putea face estimări despre statutul de conservare, sunt necesare date privind distribuţia, dinamica şi mărimea populaţiilor şi habitatelor de pe întreg teritoriul sitului, date care se obţin doar după efectuarea unor observaţii îndelungate, a căror rezultate sunt apoi evaluate statistic şi cu ajutorul aplicaţiilor GIS. Din păcate,

34

astfel de date nu sunt disponibile la momentul actual, deoarece situl de interes comunitar nu a fost inventariat până la data realizării acestui studiu pentru a stabili efectivele populaționale ale speciilor și suprafața habitatelor de interes comunitar.

Este evident că scopul acestui studiu nu a fost o evaluare generală a ariei protejate la nivel comunitar, ci mai degrabă, o analiză s zonelor direct afectate de investiţie. Concluziile studiului sunt astfel bazate pe observațiile efectuate în timpul ieșirilor în teren în zona elementelor proiectului, și sunt extrapolate pentru a formula unele concluzii în ceea ce privește efectul de scurtă și lungă durată a investiției.

Speciile Lanius collurio, Lullula arborea, Picus canus, Alcedo atthis,

Dendrocopos syriacus, identificate printre cele care pot fi afectate de proiect, au o stare de conservare relativ bună atâta timp cât habitatele preferate (pajiști cu tufăriș, liziere, arbori maturi și maluri de râu cu pereți de nisip sau sol moale) nu suferă modificări substanțiale.

Speciile care au nevoie de habitate umede sunt probabil cele care prezintă un declin: A112 Crex crex, A119 Porzana porzana.

Speciile A339 Lanius minor, A089 Aquila pomarina și A072 Pernis apivorus sunt cele care sunt vulnerabile atât datorită locațiilor favorabile pentru cuibărit, cât și din cauza abandonării pajiștilor și a intensificării agriculturii.

Conservarea specii amintite depinde foarte mult de conservarea habitatelor enumerate mai sus. Astfel, la nivelul ROSPA0033, conservarea acestor specii depinde de modul în care sunt gestionate habitatele acestora din cadrul sitului.

Menţionăm, că nu există studii mai recente în zona de implementare a proiectului care să reevalueze starea actuală de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar.

Pe viitor, în procesul de dezvoltare a planurilor de management a siturilor, se vor efectua cercetări complexe care vor evidenţia starea de conservare a speciilor şi habitatelor comunitare, şi managementul necesar pentru păstrarea sau îmbunătăţirea gradului de conservare. Din aceste motive, se recomandă o monitorizare anuală a speciilor comunitare semnalate sau posibil prezente, iar datele obţinute vor putea fi utilizate în dezvoltarea planului de management al ariilor protejate la nivel comunitar.

De asemenea, datorită caracterului și necesității acestor intervenții în prizma pericolului de inundații, recomandăm să fie analizată pe larg problema riscurilor de inundatii si să fie elaborarat un plan integrat de gestionare a riscului de inundatii, cât și a utilizarii durabile a râului Niraj, pentru a evita pe viitor conflictele dintre măsurile luate împotriva inundațiilor și măsurile necesare pentru conservarea speciilor comunitare, măsuri care urmează a fi dezvoltate în cadrul planului de management al sitului.

2.5. EVOLUŢIA PROBABILĂ A POPULAŢIILOR AFECTATE DE PROIECT

Habitatele afectate

Cu toate că investiția se suprapune doar parțial cu aria protejată de protecție specială avifaunistică ROSPA0033, caracterul intervențiilor este similar atât pe secțiunea din afara, cât și în interiorul sitului. Astfel, efectul intervențiilor cât și mărurile sugerate pentru reducerea impactului sunt tratate uniform, ele având caracter

35

obligatoriu în sectorul din interiorul ROSPA0033, și caracter de recomandare pentru zonele care se află în afara limitelor.

În implementarea proiectului, distingem următoarele elemente separate:

1. Diguri noi L=7.200 m

2. Ziduri de sprijin L=1.680 m

3. Supraînălțare diguri existente L=30.204 m

4. Apărări - Consolidări de mal L=16.925 m

5. Reabilitare nod hidrotehnică

6. Amenajare vale Maiad

Dintre aceste intervenții, doar în cazul realizării apărărilor și consolidărilor de mal se va interveni asupra vegetației. În aceste intervenții (de dimensiuni între 20-300 m lungime) vegetația va dispărea, arborii și arbuștii fiind extrași. Vegetația va fi eliminată și în cazul amenajării văi Maiad.

În cazul reabilitări digurilor și construirii digurilor noi, nu se va intervene asupra vegetației, lucrările desfășurându-se doar la nivelul digurilor.

În toată lungimea sectorului însă ne putem aștepta la extinderea fenomenului de ruderalizare (creşterea abundenţei speciilor Tussilago farfara, Urtica dioica, Rubus

caesius, Rubus idaeus, Calamagrostis arundinacea) și la răspândirea speciilor alohtone invasive deja prezente în mod abundant în zonele deranjate (dintre care cele mai frecvente în zonă sunt: Impatiens glandulifera, Rudbeckia laciniata, Stenactis

annua, Solidago canadensis, Erigeron canadensis, etc).

Acestea trebuie eliminate chiar în momentul în care îşi fac apariţia, deoarece eliminarea ulterioară după instalarea lor va fi aproape imposibilă.

Speciile de păsări afectate nu vor înregistra scăderi ale efectivelor în cazul în care se țin cont de recomandările formulate în prezentul studiu la efectuarea lucrărilor.

Impactul asupra speciilor şi habitatelor, precum şi măsurile de reducere a impacturilor sunt prezentate la capitolul III. şi IV.

2.6. INTEGRITATEA ARIEI PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR

În zona implementării proiectului integritatea sitului poate fi afectată de o serie de factori,printre care amintim tăierea arborilor maturi, abandonarea pajiștilor, secarea pajiștilor umede, intensificarea agriculturii, suprapășunatul, arderea miriștilor, abandonarea deșeurilor, etc.

Prin natura sa, considerăm că proiectul analizat nu amenință integritatea sitului în cazul în care se respectă măsurile propuse în prezentul studiu.

2.7. OBIECTIVELE DE CONSERVARE A ARIEI PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR

IDENTIFICATE ÎN PLANUL DE MANAGEMENT

Până în prezent, aria de interes comunitar în cadrul căreia se va implementa proiectul în discuţie nu are un plan de management elaborat, aprobat sau în

36

implementare. Totuşi, dată fiind natura investiţiei, acesta nu are prevăzută nici o acţiune care ar putea contribui la implementarea eventualelor obiective de management în direcţia conservării biodiversităţii.

2.8. DESCRIEREA STĂRII ACTUALE DE CONSERVARE A ARIILOR PROTEJATE DE

INTERES COMUNITAR

Conform fişei standard, speciile pentru care situl a fost desemnat se află într-o stare de conservare relativ bună. Totuşi, nu există studii recente la nivel de sit care să reevalueze starea de conservare a habitatelor.

Zona studiată, în general se află într-o stare de conservare medie, datorită mai multor factori. Dintre problemele identificate subliniăm răspândirea speciilor de plante invazive.

Situația speciilor semnalate, deși nu este cunoscută la nivelul sitului, și dispunem doar de observații proprii, sunt prezentate sumar la cap. 2.4.

2.9. ALTE ASPECTE RELEVANTE PRIVIND CONSERVAREA ARIEI NATURALE

PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR

În zona studiată există mai multe presiuni antropice asupra ariilor de interes comunitar, care nu fac obiectul de studiu al lucrării de faţă – cum ar fi construcţii în zone extravilane, tăierea arborilor maturi, abandonarea pajiștilor, secarea pajiștilor umede, intensificarea agriculturii, suprapășunatul, arderea miriștilor, abandonarea deșeurilor, etc.

37

Capitolul III. Identificarea şi evaluarea impactului

3.1. IDENTIFICAREA ŞI CUANTIFICAREA IMPACTURILOR CAUZATE DE

IMPLEMENTAREA PLANULUI

Prin natura sa, investiţia analizată în prezentul studiu este bine definită atât prin elementele ei cât şi privind modul de execuție și schimbările produse. Practic, impacturile pe termen scurt sunt identice cu cele din perioada de construcţie şi perioada imediat următoare (12 luni pentru construcții, și primii 2-3 ani). Impacturile pe termen lung sunt cele din timpul operării. Impactul dezafectării lucrărilor nu face obiectul analizei.

În cele care urmează vom prezenta impacturile identificate asupra speciilor de păsări de interes comunitar și asupra habitatelor acestora.

Impacturi asupra habitatelor din zona investiţiei

Habitatele afectate de construcţii sunt porțiuni ale vegetației de zăvoi, cu specii de arbori și arbuști Populus alba, Populus tremula, Alnus glutinosa, Salix alba, specii de Salix (mai ales exemplare care sunt tăiate repetat, anual), Euonymus europaea,

Euonymus verrucosa, Sambucus nigra, Corylus avellana, etc. Va fi afectat și vegetația ierboasă (de obicei pășunată) de pe diguri, la lucrările de reabilitare și înălțare a acestora.

Impactul cel mai semnificativ reprezintă cea din perioada de construcţie (pe termen scurt, 1-3 ani) a elementelor noi, și mai ales a realizarea apărărilor - consolidărilor de mal. În această fază deranjurile sunt semnificative, fragmente de habitate vor fi eliminate sau degradate .

În perioada de operare impactul negativ se reduce la pierderile definitive de suprafeţe ale habitatelor în cauză, însă această pierdere reprezintă un procentaj mic raportat la vegetația de zăvoi din tronsonul de râu afectat. Presupunând că mentenanţa amplasamentului nu necesită construcţii adiţionale, şi se desfăşoară cu o frecvenţă scăzută în timp, impactul negativ în faza de operare se poate reduce la nesemnificativ.

Impact în faza de construcţie. Impactul în faza de construcţie constituie intervențiile în urma cărora se va elimina vegetația de pe suprafețele afectate, n urma căruia se poate aştepta la ruderalizarea zonelor de şantier, prin răspândirea speciilor ca Urtica dioica, Salix capraea, Salix purpurea, Prunella vulgaris, Plantago major,

Cirsium arvense,. Totodată apariţia suprafeţelor goale de sol va facilita colonizarea speciilor alohtone cu caracter invaziv: Stenactis annua, Robinia pseudo-acacia,

Reynoutria japonica (specii care au fost deja găsite de-a lungul văii în aval de amenajarea proiectată), sau Rudbeckia laciniata, Impatiens glandulifera, Solidago

canadensis, Solidago gigantea (specii alohtone invazive care în general sunt prezente în zonele colinare şi montane joase). Înlăturarea acestor specii după instalarea lor este foarte dificilă.

În diferitele etape ale realizării investiției impacturile asupra zonelor afectate va fi diferit în funcție de natura intervenției. Astfel:

1. Diguri noi L=7.200 m

Digurile noi vor fi ridicate în secțiunile unde digul vechi este deteriorat sau lipsește. Cel mai semnificativ impact în acest caz este mișcarea pământului și

38

intervenția cu utilaje. Vegetația va fi afectată doar pe perimetrul de lucru, în majoritatea cazurilor vegetația de zăvoi ne fiind afectată de lucrări.

2. Ziduri de sprijin L=1.680 m

Realizara zidurilor de sprijin va avea impact nesemnificativ asupra habitatelor și speciilor protejate, deoarece se realizează mai ales în zonele locuite, acolo unde nu mai este spațiu suficient pentru reconstrucția digurilor. Impactul este stric localizat la suprafețele betonate.

3. Supraînălțare diguri existente L=30.204 m

Conform memoriului tehnic, este nevoie de supraînălțarea digurilor pe lungimea de 30.204 m. Se va păstra traseul digurilor existente, iar astfel vegetația semi naturală de zăvoi se va păstra pe o secțiune îngustă între firul apei și terenul dintre dig și albie. În unele locuri intervențiile pot afecta și vegetația, în cazul în care se reprofilează albia în vederea decolmatării ei. Cel mai semnificativ impact în acest caz este mișcarea pământului și intervenția cu utilaje. Putem vorbi de un deranj general asupra speciilor de păsări, mai ales în perioada de cuibărit (aprilie-iunie). De asemenea, prin intervenția utilajelor și mișcările de pământ și alte materiale de construcții, se deranjează habitatul de pajiște de pe suprafața digurilor. Există un risc ridicat al răspândirii speciilor de plante alohtone invazive, deja prezente în zonă.

4. Apărări - Consolidări de mal L=16.925 m

Realizarea apărărilor de mal reprezintă cea mai semnificativă intervenție din cadrul proiectului. Conform memoriului tehnic și a planșelor, intervenția va afecta toată secțiunea dintre firul apei (cu prism de anrocamente așezate sub și peste cota talvegului proiectat), secțiunea de mal dintre râu și terenul de la baza digului, unde se vor așeza protecțiile de mal cu geocelule (după ce se va elimina practic, vegetația și se va decolmata-nivela terenul). Practic, în aceste secțiuni, intervenția (de altfel necesară datorită fenomenelor accentuate de eroziune) vegetația va fi eliminată, iar ulterior se va instala o pajiște. Impactul va fi maxim în cazul în care lucrările se vor realiza în perioada de primăvară și vară, datorită perioadei de reproducere a speciilor de păsări protejate (aprilie-iunie).

5. Reabilitare nod hidrotehnic

Intervențiile vor viza construcțiile existente, impactul va fi nesemnificativ.

6. Amenajare vale Maiad

Se va realiza un canal betonat. Impactul asupra speciilor și habitatelor nu este semnificativ datorită faptului că zona este puternic antropizată.

Impact în faza de operare. Având în vedere că funcţionarea sstemului rezultat în urma amenajării nu presupune alterarea ulterioară a habitatelor, nu este cazul să vorbim despre impact în faza de operare. Mai degrabă, impacturile din faza de execuție, cum ar fi deranjul asupra speciilor și habitatelor se vor ameliora.

Anii imediat următori realizării lucrărilor vor fi cruciali în vederea instaurării unei vegetații naturale, și evitării răspândirii speciilor invazive. Măsurile luate în această privință sunt detaliate la capitolul următor.

Impact pe termen scurt. Impactul pe termen scurt constituie eliminarea unor suprafeţe din cauza nu numai a construcţiilor ci şi a organizării de şantier. Pe

39

suprafaţa construcţiilor permanenete regenerarea habitatelor nu va fi posibilă, însă în imdiata vecinătate a acestora se poate aştepta la regenerarea spontană dar și la răspândire vegetației invazive.

Totodată la impactul pe termen scurt trebuie ţinut cont şi de un anumit grad ridicat de deranj, care constă în înlăturarea solului cu vegetaţie, şi un târlit constant şi relativ de lungă durată din cauza organizării de şantier.

Impact pe termen lung. Impactul pe termen lung constituie pierderile de suprafaţă din cauza construcţiilor permanente. Aceste suprafeţe însă sunt de o întindere foarte mică raportat la suprafaţa totală a sitului de importanţă comunitară.

În cazul păsărilor de interes comunitar Speciile Lanius collurio, Lullula

arborea, Picus canus, Alcedo atthis, Dendrocopos syriacus, identificate printre cele care pot fi afectate de proiect, vor înregistra impacturi negative nesemnificative atâta timp cât habitatele preferate vor fi protejate, iar eliminarea habitatului de zăvoi se va face doar în locațiile unde este stric necesar (zonele cu apărări de mal).

Un alt impact nesemnificativ îl constituie deranjul datorat prezenței umane, manevrării utilajelor și a materialelor, precum și zgomotului, mai ales dacă acestea se desfășoară în perioada de cuibărit, între aprilie și iunie.

Nici una dintre speciile de păsări de interes comunitare nu vor fi afectate de investiție pe termen lung.

În perioada de dezafectare se presupune că impactul asupra speciilor și habitatelor semnalate va nesemnificativ în cazul în care se va pune accent pe restaurarea naturală a cursului pârâului, fără a se lăsa praguri înalte sau alte structuri care să pericliteze conectivitatea longitudinală a cursului de apă. Etapa de dezafectare și impacturile acestei etape nu a făcut obiectul prezentului studiu.

3.2. EVALUAREA IMPACTULUI CUMULATIV

Evaluarea impactului cumulativ este dificil de realizat în lipsa unor date cuprinzătoare şi actualizate asupra populaţiilor speciilor protejate şi distribuţiei habitatelor comunitare în cadrul sitului. Impactul cumulativ apare atunci când impacturile unor intervenţii (chiar şi impacturi minore, nesemnificative) se cumulează şi produc împreună impacturi semnificative asupra unei populaţii sau asupra habitatelor. De obicei acest impact cumulativ apare la o scară mai mare de timp, ca un efect întârziat, şi este greu de remediat dacă nu se adresează din timp.

Datorită specificului investiției, considerăm că cel mai important aspect din punct de vedere al cumulării impacturilor este la nivelul cursurilor de apă, respectiv impactul cumulat al unor investiții care afectează în mod similar cursuri de apă dintr-un sub-bazin hidrografic. În acest caz vorbim de regularizări, protecții de mal, betonări și eliminarea vegetației de zăvoi.

De asemenea, este important şi zona la care se face referire în cadrul evaluării impactului cumulativ. Putem vorbi despre o zonă delimitată din punct de vedere geografic şi ecologic (de exemplu un bazin sau subbazin hidrografic) sau despre o arie protejată, cu limite impuse de om.

În cazul prezentei lucrări am încercat să ţinem cont de cumularea impactului asupra speciilor și habitatelor la nivelul secțiunii Nirajului dintre Eremitu și Ungheni,

40

reprezentând zona colinară (și astfel similară tronsonului studiat) al Nirajului. În această zonă au fost deja finalizate lucrările hidrotehnice (cum ar fi acumularea nepermanentă Valea), și în viitorul apropiat nu se anticipează noi lucrări. Cum în acest sector rîul Niraj se suprapune doar cu situl de protecție specială avifaunistică, din perspectiva speciilor de păsări de interes comunitar nu anticipăm cumularea impacturilor cu alte investiții.

Recomandăm, ca prin planul de management al sitului să se analizeze pe larg problema cumulări impacturilor diferitelor investiții, existente și anticipate, în vederea elaborării unei strategii de conservare optime.

În final, recomandăm, ca avifauna să fie atent monitorizată în vederea urmăririi statutului de conservare pe viitor.

41

Capitolul IV. Măsurile de reducere a impactului

4.1. IDENTIFICAREA ŞI DESCRIEREA MĂSURILOR DE REDUCERE A IMPACTULUI

PENTRU COMPONENTELE AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

Pentru reducerea la minim a efectelor negative datorate implementării acțiunilor propuse prin proiectul de față, se propun o serie de măsuri. Aceste măsuri sunt valabile pentru întreg sectorul de râu cuprins în proiectul de față, atât în cazul Ariei de Protecție Specială Avifaunistică (SPA) cât și în afara acesteia. Speciile de interes comunitar menționate la subcapitolul 2.3 au fost identificate atât în cadrul SPA cât și în afara acestuia.

Măsurile propuse mai jos fac referire în special la habitatul acestor specii, utilizat atât pentru cuibărit cât și pentru hrănire, astfel încât sunt considerate măsuri directe cu scopul reducerii posibilelor impacturi negative asupra speciilor de interes comunitar (specii țintă în cazul SPA existent în zonă):

A. Lucrările se vor efectua în afara sezonului de reproducere pentru speciile de păsări țintă, și anume1 aprilie – 30 iunie. Activitățile antropice asociate șantierelor au influențe negative semnificative asupra speciilor de păsări în perioada de cuibărire.

B. Este interzisă îndepărtarea vegetației lemnoase ripariene (arbori și arbuști) existente de-a lungul râului Niraj, aflată între cursul de apă și dig. Această vegetație se constituie în habitat de cuibărit și hrănire pentru speciile menționate la subcapitolul 2.3.

Excepție de la această măsură fac zonele în care există rupturi severe de mal, unde se vor întreprinde lucrări de consolidare (construcții ziduri de beton, consolidări de mal). În acest caz se recomandă ca să fie totuși păstrați arborii cu diametre mai mari de 20 de centimetri (toaletați în mod corespunzător, în cazul în care această măsură se impune).

C. De-a lungul întregii zone de intervenție se vor executa 2 cosiri pe an a vegetației ierboase existente între dig și cursul de apă, precum și pe dig, în primii 5 ani de la intervenție. Acest lucru este deosebit de important deoarece previne instalarea vegetației exotice invazive, care duce inevitabil la degradarea habitatelor speciilor țintă.

Această măsură este cu atât mai importantă în zonele în care vor fi decopertări de sol.

D. În zonele în care se amplasează construcții artificiale (zid de sprijin de rezistență din beton, consolidare de mal prism+geocelule) este recomandată plantarea de specii de arbori (cu vârsta de 2-6 ani) în partea de sus în imediata vecinătate a construcției (un rând de arbori pe marginea structurii amplasate).

Plantarea arborilor se va face în șir continuu pe toată lungimea intervenției, cu o distanță de 3 metri între arborii plantați. Se vor folosi exclusiv specii autohtone (dacă

42

se poate de proveniență locală): Populus alba, Populus tremula, Alnus glutinosa, Salix

alba. Plantarea se va face toamna târziu sa primăvara devreme.

Această acțiune are ca scop consolidarea malului și va constitui un prim pas spre acțiunea de renaturare / reconstrucție ecologică. În timp, arborii plantați vor constitui scheletul necesar instalării vegetației originale, absolut necesară pentru păstrarea intactă a malurilor.

E. În zonele în care se va executa înierbare după efectuarea lucrărilor, se va folosi exclusiv un amestec din specii autohtone. Se recomandă împrăștierea de semințe produse local din specii autohtone. Se poate folosi iarba matură (cu semințe) cosită vara: iarba cosită uscată se împrăștie peste zonele de lucru (sol dezgolit).

F. Este interzisă decolmatarea afluenților Nirajului care vin dinspre teritoriul sitului Natura 2000 (ROSPA028 Dealurile Târnavelor şi Valea Nirajului ) în zona de confluență și 1 km în aval. Decolmatarea va duce la scăderea nivelului pânzei freatice și implicit distrugerea pajiștilor umede existente în zonă (habitate pentru specia Crex

crex, Porzana porzana).

G. Lucrările în albia râului se vor efectua pe cât posibil în perioade de ape mici, în mod treptat, pentru a evita angrenarea suspensiilor solide în apă, fapt ce ar avea multiple efecte negative asupra faunei acvatice, cauzând și mortalități piscicole.

H. Se va evita pe cât posibil drenarea zonelor umede, zone care constituie habitate importante speciilor de amfibieni și reptile, care, la rândul lor, sunt surse de hrană pentru unele specii de păsări comunitare. Nu se vor depozita materiale de construcții în zone umede.

I. Pentru a facilita ieșirea faunei cazute în gropile de împrumut sau în canalele colectoare acestea vor fi prevăzute cu taluze cu pantă de maxim 1:1 (45 grade) sau vor fi prevăzute rampe.

J. În cazul poluărilor accidentale (puțin probabile, și nesemnificative față de impactul existent din pricina exploatărilor forestiere) se va elimina imediat sursa poluărilor, se vor inspecta toate utilajele și autovehiculele la un punct autorizat de reparații. În cazul unor deversări pe sol se va decontamina porțiunea de teren afectat cu ajutorul unei instituții abilitate în acest sens.

K. Se impune restricţionarea accesului cu câini de companie, și a pisicilor domestice în aria de implementare a proiectului, pentru a evita mortalitățile și deranjul asupra faunei.

43

4.2. MĂSURILE DE MONITORIZARE A MĂSURILOR DE REDUCERE A IMPACTULUI

Pentru verificarea stării populațiilor de păsări de interes comunitar în perioada post-intervenție se impune implementarea unei scheme de monitoring. Se au în vedere speciile țintă menționate la subcapitolul 3.2.

Evaluarea va fi făcută sub formă de transect paralel cu cursul râului, pe toată porțiunea pe care acesta o străbate din SPA. Transectul va fi parcurs de 2 (două) ori pe an, prima dată în perioada 1 aprilie – 15 mai, și a doua oară în perioada 16 mai – 30 iunie.

Speciile de păsări se vor nota în formulare de teren împreună cu coordonatele locațiilor acestora.

Metodologia de evaluare, fișele de teren și modalitatea de lucru vor fi realizate conform recomandărilor / modelelor existente în literatură.

Fișele de teren se vor trimite custodelui ROSPA028 Dealurile Târnavelor şi Valea Nirajului și Agenției pentru Protecția Mediului Mureș.

Evaluarea va fi repetată în primii 3 ani de la intervenție. Datele colectate vor fi comparate pentru a se evidenția un eventual declin, în scopul implementării unor eventuale măsuri necesare.

Digurile și toată zona de intervenție vor fi monitorizate pentru a evita răspândirea identificării şi eliminării speciilor alohtone precum Stenactis annua, Robinia pseudo-

acacia, Reynoutria japonica, Rudbeckia laciniata, Impatiens glandulifera, Solidago

canadensis, Solidago gigantea etc. Se va căuta un parteneriat cu administrația sitului pentru a asigura soluții optime în contracararea răspândirii acestor specii.

4.3. MĂSURI DE MENŢINERE ŞI/SAU RESTAURARE A STATUTULUI FAVORABIL DE

CONSERVARE

În cazul în care stabilirea speciilor alohtone nu a putut fi împiedicat, recomandăm consultarea unui specialist botanist în vederea elaborării unor măsuri de eliminare a acestor specii.

În cazul în care în urma perioadei de monitorizare post-intervenție se constată o scădere semnificativă a efectivelor speciilor comunitare, se recomandă evaluarea şi implementarea unui set de măsuri în strânsă colaborare cu administraţia sitului pentru facilitarea tendinţei de creştere a populaţiilor.

44

Capitolul V. Metodele utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes comunitar afectate

5.1. METODOLOGIA FOLOSITĂ PENTRU CULEGEREA INFORMAŢIILOR

În cadrul acestui studiu, au existat mai multe etape de lucru.

1. Etapa de documentare. Au fost consultate toate materialele bibliografice disponibile care conţin informaţii specifice legate de distribuţia habitatelor ţintă la nivelul ariei studiate.

2. Etapa de planificare şi pregătire. În cadrul acestei etape s-a realizat o planificare a acţiunilor desfăşurate, atât în teren – faza de colectare a datelor – cât şi la birou – faza de prelucrare, analiză şi faza finală decizională.

3. Etapa de ieşire pe teren pentru evaluare. În cadrul acestei etape, colectarea datelor s-a făcut prin parcurgerea zonei amplasamentului, dar şi a zonelor învecinate din situl Natura 2000 studiat, în funcţie de caracteristicile şi distribuţia fiecărui tip de habitat şi înregistrarea speciilor identificate pe teren.

4. Etapa de prelucrare şi analiză a datelor. Datele au fost centralizate şi analizate. Au fost coroborate cu informaţiile privind natura investiţiei furnizate de către beneficiar, pentru a se evalua posibilele impacturi şi pentru a se stabili eventualele măsuri necesare pentru evitarea sau diminuarea acestora.

5.2. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR

Pe parcursul realizării studiului a fost dificilă accesarea informaţiei privind biodiverisitatea în zona studiată. Sursele recent publicate sunt extreme de rare iar evaluări recente – care să reconfirme sau să modifice starea de conservare a speciilor şi a habitatelor de interes comunitar – nu au fost finalizate. Ca urmare, informaţiile folosite în cadrul acestui studiu provin din surse mai vechi, oficiale şi din studiile recente efectuate cu ocazia vizitelor în teren pentru acest studiu.

45

CONCLUZII GENERALE “Amenajări hidrotehnice în b.h. Niraj, județul Mureș” este un proiect amplu,

început la sfârșitul anilor 1980, a cărei ultima etapă se va desfășura conform celor descrise în memoriul tehnic. Scopul principal este apărarea împotriva inundațiilor și prevenirea efectelor negative cauzate de acestea asupra populației și a obiectivelor de interes public amplasate în zona inundabilă a râului Niraj. Intervențiile sunt de natură strategică, clasate deasupra eforturilor pentru conservarea speciilor și habitatelor.

Totuși, în situația actuală din teren, radical diferită față de aspectul natural din secolele precedente, intervențiile preconizate nu vor produce impacturi semnificative asupra florei și faunei. Lunca inundabilă a Nirajului este constrânsă la câteva zeci de metri între albia minoră și diguri, conformația albiei este mai adâncă, iar terenurile de-alungul râului nu mai prezintă caracterul umed, deoarece inundațiile ajung pe aceste terenuri doar în cazul unor viituri puternice, la intervaluri de 3-5 ani.

În cazul de față, înainte de realizarea etapei II. al acestui proiect strategic pe sectorul de râu dintre Miercurea Nirajului și Ungheni, eforturile noastre trebuie să se focalizeze asupra păstării zonelor semi-naturale păstrate până în prezent (mai ales vegetația de zăvoi de alungul râului), și asupra evitării unor probleme cum ar fi răspândirea speciilor invazive, deja prezente în mod abundent în zona de interes.

În cadrul acestui studiu, evaluatorii au formulat o serie de recomandări, a căror respectare minuțioasă va face posibil ca aceste intervenții să producă un impact minim asupra speciilor și habitatelor protejate.

În final, consemnăm faptul că în cadrul sitului ROSPA028 Dealurile Târnavelor şi Valea Nirajului se implementează un proiect POS Mediu prin care se vor evalua efectivele speciilor comunitare din cadrul sitului, și se va elabora planul de management. Cu această ocazie, ar fi deosebit de oportun ca Administrația Bazinală de Apă Mureș, în strânsă colaborare cu Administrația sitului să realizeze o strategie comună prin care să pună baza unui plan integrat de gestionare a riscului de inundații, cât și a utilizarii durabile a râului Niraj, atât din punctul de vedere al populației, cât și pentru a asigura statutul favorabil de conservare a speciilor comunitare și păstrarea integrității sitului pe termen lung. O astfel de colaborare ar fi oportună și sub aspectul implementării Directivei Cadru al Apelor.

46

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

***, 2011, Formularul standard Natura 2000

Bănărescu P., 1964: Fauna Republicii Populare Romîne, Pisces-Osteichthyes, volumul XIII., Ed. Academiei Republicii Populare Romîne, Bucureşti

Buckland S.T., Anderson D.R., Burnham K.P., Laake J.L. et Borchers D.L., 2001: Introduction to Distance sampling: estimating abundance of biological populations. - Oxford University Press, Oxford.

Doniţă, N., Popescu, A., Păucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.A., 2005: Habitatele României. Editura Technică Silvică. Bucureşti.

Diaz, M., J. C. Illera, D. Hedo 2001. Strategic Environmental Assessment of Plans and Programs: A methodology for estimating effects on biodiversity. Environmental Management 28 2: 267–279.

Gafta, D., Mountford, O. eds., 2008: Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România. Risoprint. Cluj-Napoca.

Gibbons D.W. et Gregory R.D., 2005: Birds. In: Sutherland W.J. [ed.]: Ecological Census techniques: a handbook. - Cambridge University Press, Cambridge, 2nd edition.

Manley, P.N.; Van Horne, B.; Roth, J.K.; Zielinski, W.J.; McKenzie, M.M.; Weller, T.J.; Weckerly, F.W.; Vojta, C. 2006. Multiple species inventory and monitoring technical guide. Gen. Tech. Rep. WO-73. Washington, DC: U.S. Department of Agriculture, Forest Service, Washington Office. 204 p.

Schmetterling A. David, Ronald W. Pierce, and Bradley W. Liermann, 2002: Efficacity of Three Denil Fish Ladders for Low-Flow Fish Passage in Two Tributaries to the Blackfoot River, Montana, North American Journal of Fisheries

Management 22: 929-933

Seiler, A., G. Veenbaas 1999. Landscape fragmentation due to Infrastructure. Presentation, IALE World Congress 1999, Snowmass, Colorado

S. Siligato and J. Böhmer, 2002: Evaluation of biological integrity of a small urban stream system by investigating longitudinal variability of the fish assemblage, Chemosphere, Volume 47, Issue 7, May 2002, Pages 777-788

Stastna, G., Kabelkova, I., Stransky, D., 2005: Ecological Status of the Biotic Stream - Effect of Longitudinal Connectivity Disturbance by a Reservoir on Benthic Community Structure, American Geophysical Union, Spring Meeting

2005

Treweek, J. 1999. Ecological Impact Assessment. Blackwell Publishing Ltd., Oxford.

Zitek, S. Schmutz, M. Jungwirth, 2008: Assessing the efficiency of connectivity measures with regard to the EU-Water Framework Directive in a Danube-tributary system, Hydrobiologia 609:139–161

47

ANEXA I. - Hărţi*

Harta 1. Localizarea investiţiei în raport cu aria naturală protejată

* hărţile din acest studiu sunt oferite cu titlu gratuit

48

Harta 2. Harta topografică a zonei investiţiei

49

Harta 3. Harta detaliată zona 1.

50

Harta 4. Harta detaliată zona 2.

51

ANEXA II. – Fotografii

52

53

54

Colectivul de evaluare a constat din: Dr. ecolog Domşa Cristian biolog Lészai István, MSc Dr. biolog Sándor Attila

55

Curriculum vitae Europass

Informaţii personale

Nume/Prenume Sandor D. Attila Adresa Dumbrava 46, Capusu Mare, jud Cluj, România

Telefon Mobil : 0740 499146

Fax 0364 113 677

E-mail adsandor@gmail.com

Cetăţenia Română

Data naşterii 17.11.1973

Sex Masculin

Locul de muncă vizat /

Aria ocupaţională Universitatea Babes-Bolyai, Fac Biologie-Geologie, str. Clinicilor 5-7, Cluj

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Fac. Medicină Veterinară, Depart Parazitologie, Calea Mănăştur 3-5, Cluj

Experienţa profesională

Perioada 2011 aprilie-prezent

Funcţia sau postul ocupat Asistent cercetare

Principalele activităţi şi responsabilităţi

Asistent cercetare în ecologie şi protecţia mediului

Numele şi adresa angajatorului Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Fac. Medicină Veterinară, Depart Parazitologie, Calea Mănăştur 3-5, Cluj

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Protecţia mediului

Perioada 2009 octombrie-2012

Funcţia sau postul ocupat Doctorand

Principalele activităţi şi responsabilităţi

Studii de biodiversitate in arii Natura2000

Numele şi adresa angajatorului Universitatea Babes-Bolyai, Fac Biologie-Geologie, str. Clinicilor 5-7, Cluj

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Protecţia mediului

Perioada 2007 septembrie – 2009 septembrie

Funcţia sau postul ocupat consilier principal – Compartiment Protecţia Naturii, Sol, Subsol

Principalele activităţi şi responsabilităţi

Control, consultanta protectia mediului, arii protejate, protecţia naturii

Numele şi adresa angajatorului Agenţia de Protecţia Mediu, Mureş

540485 Tg Mures, Podeni 1o , România

Tipul activităţii sau sectorul de Protecţia mediului

56

activitate

Perioada 2006 ianuarie-2007 august

Funcţia sau postul ocupat Consultant proiecte

Principalele activităţi şi responsabilităţi

Management proiecte, arii protejate, protecţia naturii

Numele şi adresa angajatorului PF Sandor D. Attila

Str. Lacului 2A Sovata, România

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Protecţia mediului

Perioada 2001 iunie – 2006 martie

Funcţia sau postul ocupat Director conservare

Principalele activităţi şi responsabilităţi

Proiecte si programe de protecţia păsărilor, arii protejate

Numele şi adresa angajatorului Societatea Ornitologica Romana, BirdLife Romania

4300 Cluj Napoca, Str. Gh. Dima nr. 32 , România

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Protecţia mediului

Perioada 2000 ianuarie-2001 august

Funcţia sau postul ocupat Responsabil biodiversitate

Principalele activităţi şi responsabilităţi

Management proiecte, arii protejate, protecţia naturii

Numele şi adresa angajatorului Administraţia Parcului Naţional Retezat

Str. Garii 2, Deva, România

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Conservarea naturii

Educaţie şi formare

Perioada 2009-2012

Calificarea / diploma obţinută Doctor in biologie

Domenii principale studiate / competente dobândite

Biodiversitate

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de

formare

Universitatea Babes-Bolyai, Cluj, Fac. Biologie-Geologie

Nivelul de clasificare a formei de învăţământ / formare

Superior, PhD

Perioada 1998-1999

Calificarea / diploma obţinută Masterat in Stiinte

Domenii principale studiate / competente dobândite

Stiinta si Politica Mediului

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de

formare

Universitatea Central Europeana, Budapesta, Ungaria

Nivelul de clasificare a formei de învăţământ / formare

MSc

Educaţie şi formare

Perioada 1993-1998

Calificarea / diploma obţinută Biolog

57

Domenii principale studiate / competente dobândite

Biologie

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de

formare

Universitatea Babes-Bolyai, Cluj, Romania

Nivelul de clasificare a formei de învăţământ / formare

BA

Aptitudini şi competente

personale

Limba maternă Maghiară

Limbi străine cunoscute

Autoevaluare Comprehensiune Vorbit Scris

Nivel european (*)

Abilităţi de ascultare

Abilităţi de citire Interacţiune Exprimare

Limba Romana B2 Utilizator independent

B2 Utilizator independent

B2 Utilizator independent

B2 Utilizator independent

B1 Utilizator independent

Limba Engleză B2 Utilizator independent

B2 Utilizator independent

B2 Utilizator independent

B2 Utilizator independent

B1 Utilizator independent

(*)

Cadrului european de referinţă pentru limbi

Competenţe şi abilităţi sociale Spirit de echipă, dispusă la colaborare, bună capacitate de comunicare, obiectivitate în aprecierea situaţiilor sociale, implicare în definirea şi identificarea problemelor şi soluţionarea creativă a acestora.

Competenţe şi aptitudini

organizatorice Experienţă acumulată în domeniul managementului de proiecte şi al echipei, cu

10 de ani experienta in organizarea si conducerea unui colectiv mic. Capacitate de a interpreta si valorifica informaţii prin luarea de decizii sau prin furnizarea de date prelucrate altor factori decizionali.

Competenţe şi aptitudini

tehnice Aptitudini tehnice în capturarea şi marcarea de mamifere şi păsări

Competenţe şi cunoştinţe de

utilizare a calculatorului Bună cunoaştere a suitei de programe Microsoft Office (Word, Excel , Outlook,

PowerPoint ), Internet

Competenţe şi aptitudini artistice

Alte competenţe şi aptitudini Recunoastere specii de mamifere şi păsări de uscat din Palearcticul de Vest

Permis de conducere Categoria B

Informaţii suplimentare PuMembru in Asociatii si Societati Profesionale:

− membru fondator al ONG Nycticorax si ACONA

− membru: Society for Conservation Biology (USA, din 2007)

− Raptor Research Fund (USA, din 2007)

Lista de publicatii 4 carti (coautor/coeditor), autor la 5 capitole din carti, 40 lucrari stiintifice (din care 12 listate in ISI Web of Knowledge), 24 lucrari de popularizare. Factor de impact ISI Thompson: 9.953

Curriculum vitae Europass

Informaţii personale

Nume / Prenume

Adresă(e)

Telefon(oane)

E-mail(uri)

Naţionalitate(-tăţi)

Data naşterii

Sex

Domeniul ocupaţional

Experienţa profesională

Perioada

Funcţia sau postul ocupat

Activităţi şi responsabilităţi principale

Numele şi adresa angajatorului

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Perioada

Funcţia sau postul ocupat

Activităţi şi responsabilităţi principale

Numele şi adresa angajatorului

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Perioada

Funcţia sau postul ocupat

58

Curriculum vitae Europass

Informaţii personale

Nume / Prenume Lészai / István László

Adresă(e) Nr. 5/24, Aleea Padiş, 400452, Cluj-Napoca, România

Telefon(oane) Mobil:

mail(uri) leszaiistvan@gmail.com

tăţi) Română

Data naşterii 27.05.1981

Sex M

Domeniul ocupaţional Ecologie / Conservarea biodiversităţii

Experienţa profesională

Perioada 2007 – prezent

Funcţia sau postul ocupat biolog, consultant de mediu

Activităţi şi responsabilităţi principale

- evaluări de specialitate în cadrul ariilor protejate din reNatura 2000, capitole biodiversitate pentru diverse investisituri natura 2000, elaborare studii de impact - dezvoltarea propunerilor de proiecte şi management al proiectelor

(PHARE; LIFE, POS Mediu) - activităţi de traducere, organizatorice şi de secretariat

Numele şi adresa angajatorului SC NaturalNet SRL

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Consultanţă în protecţia mediului

Perioada 2005 - 2007

postul ocupat Coordonator proiecte

Activităţi şi responsabilităţi principale

- dezvoltarea propunerilor de proiecte şi management al proiectelor (PHARE; LIFE, POS Mediu, AFM, GEF, Defra, etc) - politici de mediu, comunicarea şi marketingul acestora- activităţi de conservare a speciilor şi a habitatelor - lobby, colaborare cu diverse instituţii guvernamentale şi de profil- monitoring populaţii păsări, studii de specialitate - evaluări de bază a efectivelor populaţionale de păsări - planuri de management, planuri de monitoring şi reglementări în arii protejate

Numele şi adresa angajatorului Societatea Ornitologică Română Tipul activităţii sau sectorul de

activitate Conservarea biodiversităţii

Perioada 2004 - prezent

Funcţia sau postul ocupat Coordonator proiecte, voluntar

+4 0742 462 765

specialitate în cadrul ariilor protejate din reţeaua Natura 2000, capitole biodiversitate pentru diverse investiţii în situri natura 2000, elaborare studii de impact şi evaluări adecvate

şi management al proiectelor

dezvoltarea propunerilor de proiecte şi management al proiectelor (PHARE; LIFE,

politici de mediu, comunicarea şi marketingul acestora

lobby, colaborare cu diverse instituţii guvernamentale şi de profil

planuri de monitoring şi reglementări în arii protejate

59

Activităţi şi responsabilităţi principale

- dezvoltarea propunerilor de proiecte şi management al proiectelor (AFM, GEF, Fundaţia ptr. Parteneriat, etc) - activităţi legate de custodia unei arii protejate (Fânaţele Clujului) - activităţi manageriale - campanii de mediu, strângeri de semnături, etc

Numele şi adresa angajatorului Asociaţia Transilvania Verde

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

ONG de mediu, voluntariat, conservarea biodiversităţii

Educaţie şi formare

Perioada 2004 - 2005

Calificarea / diploma obţinută diplomă Msc în ştiinţele mediului şi politici de mediu

Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale

dobândite

ştiinţele mediului, politici de mediu, economia mediului, dezvoltare durabilă

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de

formare

Central European University, Budapest, Ungaria

Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională

Master în ştiinţele mediului, Msc

Perioada 2000 - 2004

Calificarea / diploma obţinută diplomă de licenţă

Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale

dobândite

zoologie, morfologia plantelor şi a animalelor, citologie, anatomie, botanică, genetică, ecologie, etc.

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de

formare

Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Biologie şi Geologie

Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională

Licenţiat, Bsc

Aptitudini şi competenţe personale

Limba(i) maternă(e) Maghiară – limba maternă, Română – limba vorbită la nivel de limbă maternă

Limba(i) străină(e) cunoscută(e)

Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere

Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la conversaţie

Discurs oral Exprimare scrisă

Engleză C2

Utilizator experimentat

C2 Utilizator

experimentat C2

Utilizator experimentat

C2 Utilizator

experimentat C2

Utilizator experimentat

Germană B2

Utilizator independent

B1 Utilizator

independent B1

Utilizator independent

A2 Utilizator elementar

A2 Utilizator elementar

(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine

60

Competenţe şi abilităţi sociale • excelentă capacitate de comunicare, adaptare cu uşurinţă la diverse situaţii şi

medii multiculturale – calitate dobândită în cadrul experienţei de muncă în

Statele Unite ale Americii şi în cadrul programului de masterat, desfăşurat într-

un mediu internaţional la Facultatea Central Europeană de la Budapesta

• spirit de echipă

Competenţe şi aptitudini organizatorice

• capacitate de coordonore a unor proiecte care implică mai multe componente

şi o echipă eterogenă

• capacitate de comunicare cu diverşi factori interesaţi pentru obţinerea unui

obiectiv comun

• capacitate de sinteză

• capacitate de a lucra într-un mediu multidisciplinar

Competenţe şi aptitudini tehnice

Birdwatching / identificarea speciilor de păsări (calificare medie/ medium qualification) Fotografie / realizare şi tehnoredactare a imaginilor pentru diferite scopuri comerciale, ştiinţifice sau artistice

Competenţe şi aptitudini de utilizare a calculatorului

Microsoft Office / Open Office Adobe Photoshop, Adobe Lightroom şi programe afiliate

Informaţii suplimentare Proiecte

Conservarea biodiversitatii prin promovarea turismului rural in microregiunea Sanpaul - Badeni, sit potential Natura 2000 (Societatea Ornitologică Română) Activităţi: evaluare potenţial ecoturistic, promovare (turistică) a unei microregiuni, înfiinţare arii protejate, conservarea biodiversităţii, promovare şi management arii protejate Investigarea prezenţei dropiei în România (Societatea Ornitologică Română) Activităţi: evaluare efectiv dropii în România, cooperare cu parteneri din Ungaria şi Serbia pentru conservarea speciei Estimarea populaţiei cuibăritoare de dumbrăveancă (Coracias garrulus) în România(Societatea Ornitologică Română) Activităţi: evaluare la nivel naţional a populaţiei, mediatizare Fânaţele Clujului: reluarea activităţilor de management al unei rezervaţii neglijate Biodiversitatea la Fânaţele Clujului: implicare şi mediatizare (Asociaţia Transilvania Verde) Activităţi: management arii protejate Protecţia florei valoroase din Rezervaţia Naturală Fânaţele Clujului (Asociaţia Transilvania Verde) Activităţi: evaluare habitate şi specii, dezvoltarea unor activităţi de management, mediatizare

Competenţe şi aptitudini artistice

Realizarea fotografiilor şi prelucrarea acestora în scop artistic

Permis(e) de conducere Categoria B şi C, obţinute în anul 1999

Europass Curriculum Vitae

Informaţii personale

Nume / Prenume

Adresă(e)

Telefon(oane)

Fax(uri)

E-mail(uri)

Naţionalitate(-tăţi)

Data naşterii

Sex

Locul de muncă vizat / Domeniul ocupaţional

Experienţa profesională

Perioada

Funcţia sau postul ocupat

Activităţi şi responsabilităţi principale

Numele şi adresa angajatorului

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Perioada

Funcţia sau postul ocupat

Activităţi şi responsabilităţi principale

Numele şi adresa angajatorului

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Perioada

Funcţia sau postul ocupat

Activităţi şi responsabilităţi principale

Numele şi adresa angajatorului

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Perioada

The image cannot be displayed. Your computer may not have enough memory to open the image, or the image may have been corrupted. Restart your computer, and then open the file again. If the red x still appears, you may have to delete the image and then insert it again.

61

Domşa / Cristian Str. Şomcutului Nr. 286, 405200 Dej, CJ, România

004 0364 113 677

004 0364 113 677

cristidomsa@yahoo.com

Română

1978 Aprilie 09

Masculin

Locul de muncă vizat / Ecologie / Conservarea biodiversităţii

Octombrie 2009 - 2011

Studii Doctorale

Activităţi şi responsabilităţi

Cercetare în domeniul distribuţiilor populaţionale la păsări pentru teza de doctorat

Universitatea Babeş – Bolyai, Cluj-Napoca Facultatea de Biologie şi Geologie

Tipul activităţii sau sectorul de

Cercetare

Martie 2007 – Septembrie 2008

Forest Officer

Activităţi şi responsabilităţi

Coordonarea proiectului Bulgaro– Român de cartare a pădurilor (pentru

Societatea Ornitologică Română

Tipul activităţii sau sectorul de

Conservare

Decembrie 2004 – Martie 2007

GIS and Database Manager

Activităţi şi responsabilităţi

Lucru la desemnarea ariilor protejate (Reţeaua Natura 2000), analiza datelor spaţiale, dezvoltarea bazelor de date GIS

Societatea Ornitologică Română

Tipul activităţii sau sectorul de

Conservare

Octombrie 2003 – Decembrie 2004

Mobil 004 0740 242 978

Cercetare în domeniul distribuţiilor populaţionale la păsări pentru teza de doctorat

Român de cartare a pădurilor (pentru Romania)

Lucru la desemnarea ariilor protejate (Reţeaua Natura 2000), analiza datelor spaţiale,

62

Funcţia sau postul ocupat Coordonator de proiect

Activităţi şi responsabilităţi principale

Coordonarea proiectului de conservare pentru „Rezervaţia Naturală Lacul Ştiucii”, finanţat de EEconet şi Stichting DOEN Olanda

Numele şi adresa angajatorului Societatea Ornitologică Română

Tipul activităţii sau sectorul de activitate

Conservare

Educaţie şi formare

Perioada Octombrie 2008 – Iunie 2011

Calificarea / diploma obţinută Doctor în Biologie

Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale

dobândite

Distribuţia spaţială a speciilor de păsări bazată pe programul român de monitorizare a speciilor comune de păsari

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de

formare

Universitatea Babeş – Bolyai, Cluj-Napoca Facultatea de Biologie şi Geologie

Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională

Doctor în Biologie / PhD

Perioada Decembrie 2004

Calificarea / diploma obţinută Operator GIS (nivel avansat)

Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale

dobândite

Curs GIS

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de

formare

ESRI România

Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională

Nu are

Perioada Octombrie 2002 – Iunie 2003

Calificarea / diploma obţinută Masterat în Ecologie

Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale

dobândite

Ecologie sistemică şi conservarea biodiversităţii

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de

formare

Universitatea Babeş – Bolyai, Cluj-Napoca Facultatea de Biologie şi Geologie

Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională

Master / MSc

Perioada Octombrie 1998 – Iunie 2002

Calificarea / diploma obţinută Licenţă

Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale

dobândite

Ecologie şi protecţia mediului

Numele şi tipul instituţiei de Universitatea Babeş – Bolyai, Cluj-Napoca

63

învăţământ / furnizorului de formare

Facultatea de Biologie şi Geologie

Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională

Licenţiat / BSc

Aptitudini şi competenţe personale

Limba(i) maternă(e) Română ă

Limba(i) străină(e) cunoscută(e)

Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere

Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la conversaţie

Discurs oral Exprimare scrisă

Engleză Proficient user

C1 Proficient user C1 Proficient user C1 Proficient user C1 Proficient user C1

Franceză Independent user

B1 Independent

user B1

Independent user

B1 Independent

user B1

Independent user

B1

(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine

Competenţe şi aptitudini organizatorice

Bun organizator şi aptitudine pentru lucrul în echipă

Competenţe şi aptitudini tehnice

Birdwatching / identificarea speciilor de păsări (calificare înaltă / high qualification) Identificarea speciilor de plante şi a habitatelor (calificare medie / medium qualification)

Competenţe şi aptitudini de utilizare a calculatorului

Utilizator IT (avansat) Suită Office (Microsoft, OpenOffice) Baze de date (Acces, Filemaker, OppenOffice Base) GIS (ArcGIS) Photoshop, GIMP

Permis(e) de conducere Categoria B