SECŢIA: AMENAJAREA TERITORIULUI PR. NR.: 6/2003 TITLU: PLAN DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONAL VALEA JIULUI TITLU FAZĂ: ELEMENTE CARE CONDIŢIONEAZĂ DEZVOLTAREA

BENEFICIAR: MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI

ELABORATOR: Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Urbanism şi Amenajarea Teritoriului – URBANPROIECT Bucureşti

DIRECTOR GENERAL: arh. Doina Bubulete

DIRECTOR ŞTIINŢIFIC: dr.arh. Cătălin Sârbu

ŞEF SECŢIE: arh. Şerban Nădejde

ŞEF PROIECT: arh. Lidia Florescu

- August 2003 -

COLECTIV DE ELABORARE

Arh. Lidia Florescu

Arh. Adriana Vartanoff

Geogr. Silvia Ioniţă

Ing. Elena Stancu

Ec. Gabriel Preoteasa

Ing. Viorica Niculescu

Ing. Mariana Dorobanţu

Ing. Florin Chiperi

Ing. Andreia Alexandrescu

Soc. Daniela Munteanu

GRAFICĂ COMPUTERIZATĂ

Fiz. Oana Popescu

Tehn. Monica Niţu

Tehn. Magdalena Bîlă

TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ

Gabriela Niţu

BORDEROU DE PIESE DESENATE

1. Mediul – probleme şi disfuncţionalităţi

2. Reţeaua de localităţi şi populaţia – probleme şi disfuncţionalităţi

3.1.Infrastructurile tehnice – probleme şi disfuncţionalităţi Gospodărirea apelor şi echiparea hidroedilitară

3.2.Infrastructurile tehnice – probleme şi disfuncţionalităţi Reţele de transport

3.3.Infrastructurile tehnice – probleme şi disfuncţionalităţi Alimentarea cu energie electrică şi telecomunicaţii

3.4.Infrastructurile tehnice – probleme şi disfuncţionalităţi Alimentarea cu energie termică şi gaze naturale

4. Structura activităţilor şi zonificarea teritoriului - probleme şi disfuncţionalităţi

CUPRINS

I INTRODUCERE

II DATE GENERALE

III ELEMENTE CARE CONDIŢIONEAZĂ DEZVOLTAREA

• FACTORI EXOGENI

• FACTORI ENDOGENI

1. EVOLUŢIA ANTERIOARĂ A TERITORIULUI

2. ANALIZA ŞI CARACTERIZAREA STĂRII ACTUALE A TERITORIULUI, PROBLEME ŞI DISFUNCŢIONALITĂŢI

2.1 STRUCTURA TERITORIULUI

2.1.1 Localizarea geografică, cadrul administrativ-teritorial, regiunea de dezvoltare

2.1.2 Cadrul natural / mediul

2.1.2.a. Relief, resurse de apă, climă, faună, floră

2.1.2.b. Resursele subsolului

2.1.2.c. Resursele solului

2.1.2.d. Zone expuse la riscuri naturale

2.1.2.e. Calitatea factorilor de mediu

2.1.2.f. Deşeuri

2.1.3 Patrimoniul natural şi construit

2.1.3.a. Patrimoniul natural

2.1.3.b. Patrimoniul construit

2.1.4 Reţeaua de localităţi

2.1.4.a. Structura, ierarhizarea şi funcţiunile

2.1.4.b. Satisfacerea indicatorilor minimali de definire

2.1.4.c. Accesibilitate

2.1.4.d. Infrastructura socio-culturală

2.1.4.e. Infrastructura edilitară

2.1.4.f. Locuirea

2.1.5 Infrastructurile tehnice

2.1.5.a. Gospodărirea apelor (risc natural inundaţii)

2.1.5.b. Reţele de transport

2.1.5.c. Reţele de telecomunicaţii

2.1.5.d. Reţele energetice

2.1.6 Zonificarea teritoriului

2.2 STRUCTURA SOCIO-ECONOMICĂ

2.2.1 Evoluţia populaţiei şi potenţialul demografic

2.2.2 Resursele umane

2.3 STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR

2.3.1 Agricultura, piscicultura, silvicultura

2.3.2 Industria, producţia şi distribuţia energiei, construcţii

2.3.3 Turismul

2.3.4 Servicii economice şi sociale

1

I. INTRODUCERE

Lucrarea “Documentare privind PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI ZONAL VALEA JIULUI” este elaborată de INCD Urbanproiect, în conformitate cu contractul nr. 6 / 09.07.2003, având ca beneficiar Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (M.T.C.T.) şi înscriindu-se în programul privind activitatea de reglementare în construcţii, urbanism, amenajarea teritoriului şi habitat. În conformitate cu HGR nr. 203 / 2003 pentru aprobarea Regulamentului privind tipurile de reglementări tehnice, această activitate constituie o componentă a activităţii de cercetare – dezvoltare în domeniile menţionate şi cuprinde elaborarea de reglementări tehnice şi realizarea unor activităţi specifice de reglementare.

Lucrarea se va elabora în două etape şi anume:

Faza 1 – Elemente care condiţionează dezvoltarea

Faza 2 – Diagnostic, priorităţi; Strategia de dezvoltare

Prezentul studiu are în vedere planurile de amenajare a teritoriului elaborate anterior de INCD Urbanproiect care tratează această zonă, şi anume: P.A.T.Z. Valea Jiului (Conurbaţia Petroşani) – 1995, P.A.T.J. Hunedoara – 1998.

II. DATE GENERALE

Apariţia “Strategiei de dezvoltare socio–economică a Bazinului carbonifer al Văii Jiului” aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 646 / 2002, precum şi importanţa pentru economia naţională prin relansarea acestei zone cu probleme deosebite, au determinat includerea acestei lucrări în planurile de reglementări tehnice al M.T.C.T. În conformitate cu strategia menţionată anterior, în cadrul acţiunilor sectoriale care se vor derula prin grija ministerelor, M.T.C.T. a fost desemnat să întocmească “Plan de măsuri de amenajare a teritoriului interorăşenesc Valea Jiului”.

Valea Jiului se înscrie în categoria zonelor urbane cu industrie în regres în care exploatarea minieră a devenit nerentabilă. Restructurarea activităţii miniere a atras după sine o cădere economică bruscă a acestei zone şi o amplificare a problemelor sociale, prin creşterea şomajului.

Principalele probleme ale Văii Jiului sunt: dependenţa aproape totală de exploatarea cărbunelui; lipsa altor activităţi economice importante; starea necorespunzătoare a infrastructurii tehnice; starea necorespunzătoare unei părţi însemnate a locuinţelor; deteriorarea mediului înconjurător; concentrarea unui număr mare de persoane fără loc de muncă; lipsa terenurilor cu potenţial agricol care să asigure alternative pentru subzistenţă; ponderea însemnată a populaţiei provenite din afara zonei, înainte de 1989.

În vederea soluţionării problemelor spaţiale specifice zonei Valea Jiului a apărut necesitatea elaborării unui Plan de amenajare a teritoriului zonal interorăşenesc. Această documentaţie are un rol director şi reprezintă totodată expresia spaţială a strategiei de dezvoltare socio – economică a Bazinului carbonifer al Văii Jiului (aprobată prin HG nr. 646 / 2002). Zona studiată cuprinde următoarele U.A.T.: municipiul Petroşani, oraşele Petrila, Aninoasa, Lupeni, Uricani, Vulcan şi comuna Băniţa.

În cadrul teritoriului studiat se pot preconiza cooperări în mai multe domenii (activităţi economice, utilizarea resurselor naturale comune, infrastructuri teritoriale, etc), acestea putând

2

conduce la solicitarea şi utilizarea unor finanţări externe (program ISPA, SAPARD, Program PHARE, USAID, etc).

Documentaţia este întocmită în conformitate cu metodologia “Conţinutul cadru al documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului în concordanţă cu preverile Legii 350 / 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul” în curs de aprobare.

P.A.T.Z. Valea Jiului cuprinde următoarele faze: elemente care condiţionează dezvoltarea; diagnostic, priorităţi şi strategia de dezvoltare.

Lucrarea are la bază legile privind aprobarea P.A.T.N., respectiv cele cinci secţiuni aprobate: I - Căi de comunicaţie; II - Apa; III - Zone protejate; IV - Reţeaua de localităţi; V - Zone de risc natural, precum şi Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Hunedoara (1999).

La elaborarea acestei documentaţii s-au avut în vedere principiile europene de dezvoltare spaţială care se referă la teritorii particulare, în acest caz zone de reconversie.

Studiul a avut în vedere de asemenea strategiile naţionale, locale sau sectoriale existente. Astfel pe lângă “Strategia de dezvoltare socio–economică a Bazinului carbonifer al Văii Jiului”, au fost consultate “Programul Naţional de aderare a româniei la U.E.” (2001); “Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României” (1999); “Strategia Naţională de Dezvoltare pe Termen Mediu” (2000); Planul de Dezvoltare Regională – Regiune 5 Vest; Programul de închidere a minelor.

Actualizarea bazei de date s-a realizat în colaborare cu Consiliul Judeţean Hunedoara, Direcţia Generală de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism, precum şi cu Asociaţia Valea Jiului, Compania Huilei, etc.

Lucrarea utilizează date puse la dispoziţie de Comisia Judeţeană de Statistică Hunedoara, precum şi din Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2002, Raportul de mediu pe 2002 realizat de Inspectoratul Teritorial de Protecţie a Mediului – Deva.

Pe parcursul elaborării au avut loc consultări cu specialişti din cadrul Consiliului Judeţean, Consiliilor Locale ale U.A.T. din zonă, precum şi cu alte organisme interesate.

III. ELEMENTE CARE CONDIŢIONEAZĂ DEZVOLTAREA

• FACTORI EXOGENI

La nivel european, conceptul realizării unei coeziuni sociale, culturale şi economice bazată pe o politică de dezvoltare durabilă a spaţiului, iniţiat de Consiliul Europei, este în măsură să concilieze exigenţele sociale şi cele economice cu funcţiile ecologice şi culturale.

Amenajarea teritoriului, ca activitate de gestionare spaţială a unui teritoriu, este în măsură să ofere o perspectivă pentru dezvoltarea coerentă şi durabilă a întregului continent şi constituie o preocupare permanentă pentru toate statele.

Activitatea în materie de investiţii economice în regiunile slabe structural trebuie să fie întărită. În cazul particular al regiunilor industrializate vechi, cum este şi zona Valea Jiului, municipalităţile trebuie să practice o politică activă de amenajare. Alături de principiile unei politici de amenajare durabilă sunt propuse la nivel european măsuri specifice care vizează o dezvoltare regională echilibrată şi durabilă pentru aceste zone cu industrie în regres, zone de reconversie.

În multe ţări europene dezvoltate, cum ar fi Marea Britanie, Germania, Belgia etc, amenajarea teritoriului a contribuit la reabilitarea mediului vechilor situri industriale şi la disponibilizarea sa pentru alte utilizări, măsurile specifice având scopul de a crea şi un mediu atractiv pentru investitori.

3

Un document important la nivelul continentului european îl constituie “Principii Directoare pentru Dezvoltarea Durabilă a Continentului European” – Hanovra 2000. Conform acestuia măsurile specifice prin care poate fi promovată diversificarea economică în zonele de reconversie sunt:

- regenerarea mediului afectat de activităţile industriale; - regenerarea oraşelor din regiunile industriale; - recalificarea şi formarea continuă a persoanelor care şi-au pierdut locul de muncă; - dezvoltarea de centre tehnologice care să favorizeze transferul de tehnologie şi crearea

de noi întreprinderi care utilizează tehnologii avansate; - ameliorarea accesibilităţii şi dezvoltării tehnologiilor de informaţii şi telecomunicaţii; - organizarea cooperării interregionale şi transnaţionale pentru reducerea izolării şi

generarea de noi iniţiative şi impulsuri de dezvoltare.

Pe plan naţional se urmăreşte armonizarea concepţiei şi modului de gestionare a amenajării şi dezvoltării zonelor puternic afectate de restructurarea activităţii miniere cu conceptele şi managementul corespunzător la nivel european. Aceste zone au suferit un declin economic şi o degradare a calităţii vieţii. În vederea soluţionării problemelor cu care se confruntă aceste zone, s-a impus cu necesitate conceperea unor strategii de dezvoltare, precum şi a unor politici concrete cu priorităţi clar stabilite.

Transpunerea la nivelul teritoriului a strategiilor, politicilor şi programelor de dezvoltare durabilă în profil spaţial se realizează pe baza documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi urbanism.

Spaţial, zona Valea Jiului situată în sud estul judeţului Hunedoara, face parte din REGIUNEA DE DEZVOLTARE 5-VEST, compusă din judeţele Arad, Timiş, Caraş – Severin şi Hunedoara.

Dezvoltarea regională, ca atribut al politicilor Guvernului de amenajare a teritoriului, are ca obiectiv central reducerea dezechilibrelor teritoriale majore între ariile cale mai dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate. Pentru ariile prioritare de dezvoltare stabilite în cadrul regiunilor (cazul ariilor monofuncţionale sau cu industrie în declin) se elaborează strategii, programe specifice de dezvoltare pe domenii (industrie, agricultură, mediu înconjurător, infrastructură, forţă de muncă, etc.).

Acţiunile şi măsurile pentru realizarea politicilor de dezvoltare regională au ca scop “nivelarea” mediului economic prin înlăturarea decalajelor care se constituie în dezavantaje pentru teritoriul studiat, prin instaurarea unei creşteri economice autentice şi prin integrarea activităţilor sectoriale în structurile regionale şi naţionale.

Regiunea de dezvoltare 5-Vest, în care se înscrie judeţul Hunedoara, se compune din două subregiuni – Timiş – Arad, Caraş - Severin – Hunedoara – caracterizate prin indici de dezvoltare regională (IDR) superiori mediei pe ţară 51, 68 şi respectiv 56.

Datele la nivelul regiunii de dezvoltare din care face parte judeţul, situează judeţul Hunedoara printre zonele cu o dezvoltare umană ridicată. Indicele dezvoltării umane este de asemenea superior ca ordin de mărime indicelui mediu pe ţară.

Zona Valea Jiului, aferentă depresiunii Petroşani, este una din cele patru zone economico – sociale principale care se conturează în cadrul judeţului Hunedoara în raport cu nivelul de dezvoltare economico – socială şi structura funcţiunilor economice. Constituie o zonă carboniferă importantă a ţării, cu activităţi extractive, energetice şi ale industriei prelucrătoare, în plin proces de restructurare, precum şi cu resurse silvice şi turistice.

Pentru această regiune, la fel ca şi pentru celelalte, a fost elaborat Planul de Dezvoltare Regională.

4

• FACTORII ENDOGENI

1. EVOLUŢIA ANTERIOARĂ A TERITORIULUI

Teritoriul care face obiectul acestei documentaţii deţine urme de locuire din epoca pietrei şi a bronzului. La Merişor s-au descoperit urmele unui castru roman care străjuia drumul de acces în Valea Jiului.

Bazinul Jiului cu munţii care-l înconjoară formează o adevărată cetate, intrarea dinspre nord făcându-se prin localitatea Merişor în jos spre Vulcan pe pârâul Crivărul. Acesta a fost drumul de acces în Valea Jiului dinspre nord până în anul 1967 când a fost construită calea ferată şi şoseaua peste Băniţa.

Cele mai multe aşezări din Valea Jiului - pe râul Bărbat, Paros, Uric, Petas, Hobiţa etc. au luat naştere în urma unor imigrări ale ţăranilor de pe Valea Streiului şi din ţara Haţegului.

Cele mai vechi localităţi atestate documentar sunt: Câmpu lui Neag şi Petrila – sec. XV, Crivadia şi Merişor – sec. XVI, Petroşani – sec. XVIII.

Exploatarea cărbunelui din Valea Jiului începe prin secolul al XIX–lea, primele lucrări de exploatare sistematice a cărbunelui făcându-se prin anii 1850 – 1970. În această perioadă au avut loc deschideri de mine în localităţile Vulcan şi Petroşani, apoi în Petrila şi Lonea. În anul 1890 au continuat în Aninoasa, iar în anul 1892 şi în Lupeni.

Primul proprietar al minelor din Valea Jiului, care începe şi primele exploatări, a fost până în anul 1870 “Societatea Braşoveană pentru mine şi cuptoare”. Din anul 1870 minele trec în proprietatea celei mai puternice societăţi miniere din Ungaria “Societatea Salgö Tarjan”.

Din anul 1919 minele din Valea Jiului trec din proprietatea statului ungar în proprietatea statului român, formându-se societatea Petroşani S.A.R.

Din anul 1948 minele din Valea Jiului, proprietate a statului român, se grupează în Centrala Minieră Valea Jiului.

În ultimii circa 50 ani, investiţii importante au fost dirijate către Valea Jiului atât în domeniului extracţiei cărbunelui cât şi la suprafaţă în prelucrare, în activităţi economice complementare, infrastructură şi locuinţe.

Toate documentaţiile de sistematizare anterioare ale Bazinului carbonifer Valea Jiului puneau accentul pe dezvoltarea producţiei de cărbune, precum şi pe o dezvoltare a industriei uşoare, în special textile, ţesături, confecţii. Dar încercarea de diversificare a activităţilor umane printr-o industrializare oarecum forţată nu a dat rezultatele scontate.

Condiţiile dificile de relief, precum şi respectarea pilierelor de siguranţă au condus la dezvoltarea urbană pe verticală, clădirile de locuit realizate în ultimii 50 ani fiind majoritar în regim mediu sau înalt.

După anul 1989 constatându-se că unele obiective miniere nu sunt rentabile au fost abandonate ca obiective economice. Toate întreprinderile miniere şi-au redus activitatea, activitatea minieră intrând într-o fază de declin.

Procesele de restructurare din industria minieră declanşate în perioada 1997 – 1998 au determinat o cădere economică bruscă a acestor zone şi au amplificat problemele sociale prin creşterea şomajului.

“Strategia de dezvoltare socio–economică a Bazinului carbonifer al Văii Jiului” (aprobată prin HG nr. 646 / 2002) are ca scop restructurarea economiei acestei zone prin înlocuirea dependenţei de industria minieră prin crearea unei game diversificate de sectoare, afaceri şi calificări.

5

2. ANALIZA ŞI CARACTERIZAREA STĂRII ACTUALE A TERITORIULUI, PROBLEME ŞI DISFUNCŢIONALITĂŢI

2.1 STRUCTURA TERITORIULUI

2.1.1 Localizarea geografică, cadrul administrativ – teritorial

Zona studiată este situată partea de sud – est a judeţului Hunedoara, fiind axată pe cursurile râurilor Jiul de Vest şi Jiul de Est. Are o formă triunghiulară, alungită pe direcţia SV – NE şi cu lăţimi ce variază între 15 km în dreptul localităţilor Câmpu lui Neag şi 25 km în dreptul localităţii Tirici. Are în componenţă următoarele unităţi administrativ – teritoriale de bază: municipiul Petroşani, oraşele Uricani, Lupeni, Vulcan, Aninoasa, Petrila şi comuna Băniţa. Suprafaţa totală este de 1.032,5 km2.

Teritoriul studiat este străbătut de meridianul de 230 latitudine estică (extremitatea vestică) şi paralela de 45020’ latitudine nordică (oraşul Uricani).

2.1.2 Cadrul natural / mediul

2.1.2.a. Geologia, relieful, hidrologia, clima, flora, fauna

• Geologia

Structura geologică este complexă, fiind alcătuită în bază din şisturi cristaline, peste care se află mai multe straturi de formaţiuni sedimentare.

Predominante sunt calcarele mezozoice care au favorizat apariţia şi dezvoltarea unui variat relief carstic.

Depozitele neogene care formează umplutura depresiunii tectonice Petroşani au o constituţie variată şi grosimi de circa 800m, în ele fiind cantonate aproximativ 25 de straturi de cărbune de diferite grosimi.

• Relieful

Acesta se compune din patru unităţi montane, care aparţin Carpaţilor Meridionali respectiv Retezat, Vâlcan, Şureanu, Parâng şi o zonă depresionară, Petroşani.

Munţii sunt cuprinşi parţial în zona studiată. Suprafaţa cea mai mare este ocupată de munţii Parâng, situată în partea de sud – est. Ei culminează în vârful Mândra cu altitudinea de 2519m şi prezintă numeroase forme de relief glaciar (bazinul superior al Jieţului).

Munţii Vâlcan sunt reprezentaţi numai prin versantul nordic, mai abrupt, dar cu altitudini mai mici (vârful Straja – 1868m).

Munţii Retezat sunt cuprinşi în teritoriu numai prin extremitatea lor sud – estică şi ating înălţimi în jur de 1000m.

Munţii Şureanu, situaţi în nord vestul teritoriului, au culmi rotunjite care nu depăşesc 1000m.

Depresiunea Petroşani prezintă un relief puternic fragmentat de numeroasele văi ce îşi au izvoarele în zonele montane învecinate.

Relieful este reprezentat prin piemonturi de eroziune şi glacisuri, cu înălţimi de 150 – 200m, prin terase, lunci şi segmente de văi strâmte şi adânci. Râuri precum Băniţa, Valea Roşie, Taia au săpat chei deosebit de pitoreşti, o parte din ele fiind cuprinse în lista zonelor naturale protejate.

• Hidrografia

Reţeaua hidrografică este formată din Jiul de Vest şi Jiul de Est, care în dreptul localităţii Iscroni se unifică rezultând râul Jiu.

6

Jiul de Vest, considerat ca izvor, îşi are obârşia în Masivul Retezatul Mic, la altitudinea de 1760m şi străbate teritoriul pe o lungime de 51km. Jiul de Est îşi are izvoarele la sud de Masivul Şureanu la altitudinea de 1430m şi parcurge până la confluenţa cu Jiul de Vest 28km. După unirea acestora, râul Jiu mai parcurge o lungime de circa 4km până la ieşirea din judeţul Hunedoara. Suprafaţa totală a bazinului hidrografic este de 1050km2.

Afluenţii lor sunt reduşi ca lungime şi suprafaţă de bazin hidrografic, cu excepţia râurilor Taia (L = 20km, S = 90km2), Jieţ (L = 22km, S = 79km2) şi Băniţa (L = 16km, S = 103km2), afluenţi ai Jiului de Est.

Debitul mediu multianual al Jiului, la ieşirea din judeţul Hunedoara este de 20,0m3/s, din care 11,3m3/s este aportul Jiului de Vest şi 8,2 m3/s al Jiului de Est.

• Clima

Regimul climatic general este determinat de dispunerea reliefului, de altitudine, de orientarea acestuia şi de formele lui (versanţi, văi etc).

În principal se disting două topoclimate: cel submontan specific zonei depresionare şi cel montan.

Topoclimatul submontan are următoarele caracteristici: - temperatura medie anuală de 60C; - cantităţi medii anuale de precipitaţii de 1000 – 1100mm; - grosimea medie a stratului de zăpadă de 50 – 60cm; - frecvente inversiuni de temperatură (iarna temperatura este mai scăzută decât pe

versanţi).

Topoclimatul montan se caracterizează prin: - temperatura medie anuală cu valori cuprinse între -20C şi 60C; - cantităţi medii anuale de precipitaţii de 1400mm; - grosimea medie a stratului de zăpadă de 80 – 100cm.

Vânturile dominante pentru întreaga zonă studiată sunt cele din direcţia vest, dar ele sunt condiţionate de particularităţile create de relief (dispunerea versanţilor, a văilor, etc).

• Flora

Vegetaţia este alcătuită în cea mai mare parte din păduri de foioase (gorun, cer şi fag) şi pajişti colinare. Pe versanţii munţilor se dezvoltă păduri de fag în amestec cu răşinoase (brad, molid) şi pajişti montane. Etajul pădurilor de molid se extinde în general la altitudini cuprinse între 1300 şi 1800m. Ultimul etaj subalpin şi alpin ocupă suprafeţe restrânse în Munţii Parâng specifice fiind pajiştile de răgaz alpin în alternanţă cu tufărişuri de jneapăn, anin verde şi enupăr.

• Fauna

Fauna este alcătuită din specii de pădure de interes cinegetic cum sunt cerbul, ursul, căpriorul la care se mai adaugă viezurele, vulpea, lupul, râsul, ierunca, cocoşul de munte şi altele.

Domeniul alpin este populat de elemente tipice precum capra neagră, vulturul sur, acvila, etc. Apele de munte au fost colonizate cu păstrăvul indigen care trăieşte alături de alte specii precum lipanul şi scobarul.

2.1.2.b. Resursele subsolului

Depresiunea Petroşani este cel mai mare bazin de huilă din ţară. Exploatarea organizată a huilei din Valea Jiului a început în anul 1840 (minele Petrila şi Lonea) şi s-a extins şi intensificat ulterior şi în celelalte zone.

7

Efectele industriei carbonifere au adus mari prejudicii mediului natural, cel mai afectat fiind solul, pe care s-au depus numeroase halde de steril.

În teritoriul studiat există şi o varietate de roci utile: calcare – la Băniţa, nisipuri cuarţoase – la Crivadia, nisipuri şi pietrişuri în luncile râurilor etc.

2.1.2.c. Resursele solului

Fondul funciar reprezintă o ofertă naturală importantă având următoarea structură şi pondere:

- total agricol = 41.877ha – 40,5% - total neagricol = 61,369ha – 59,5%

Condiţiile pedoclimatice specific zonei favorizează folosirea într-o proporţie de peste 90% a fondului funciar agricol pentru păşuni şi fâneţe.

Din totalul neagricol o suprafaţă de 56.618ha (92,2%) este ocupată de păduri, ceea ce reprezintă 54,8% din suprafaţa totală a zonei.

Majoritatea pădurilor sunt păduri care îndeplinesc funcţii speciale de protecţie a apelor, a solului, păduri de recreere, păduri de ocrotire a genofondului şi ecofondului precum şi păduri declarate rezervaţii naturale; în aceste păduri se urmăreşte păstrarea cât mai nealterată a caracterului lor natural.

2.1.2.d. Zone expuse la riscuri naturale

• Inundaţii

În zonă inundaţiile sunt produse în principal de scurgerile apelor de pe versanţi sau pe văile torenţilor. Există lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, regularizări şi îndiguiri ale Jiului de Est, Jiului de Vest şi a afluenţilor acestora, pe o lungime de circa 30 km. În prezent aceste lucrări nu mai corespund clasei de importanţă pentru care au fost proiectate, fiind necesare studii şi lucrări de aducere la clasa de importanţă corespunzătoare.

În interiorul localităţilor sunt executate lucrări de combatere a acestui fenomen, după cum urmează:

- în municipiul Petroşani există şanţuri de gardă, prin care excedentul de apă meteorică este evacuat în pâraiele Staicului şi Slătinioara care sunt regularizate, precum şi în pârâul Maleia parţial regularizat (pe teritoriul municipiului);

- în oraşul Vulcan pâraiele Maleia şi Merişoara sunt regularizate; - în oraşul Lupeni evacuarea apelor meteorice se face prin canale perpendiculare pe cursul

râului Jiul de Vest; - în oraşul Uricani, în zona veche a oraşului configuraţia terenului permite scurgerea

naturală a apei meteorice. În zona nouă, odată cu executarea noilor locuinţe s-au realizat şi şanţuri de gardă, care vor prelua apele meteorice;

- în oraşul Petrila, în cartierele noi ale oraşului au fost executate şanţuri de gardă. Pe pâraiele Cetăţii şi Dracului nu s-a rezolvat evacuarea debitului solid format în timpul ploilor torenţiale.

Principalele pagube pe care le-au produs inundaţiile au fost la: - drumuri şi lucrări de artă: în oraşele din Valea Jiului, drumuri forestiere şi drumul de

acces (Dc 68) la cabana Rusu; - reţele electrice: în Uricani – Valea de Peşti, Paroşeni, Lupeni;

8

- lucrări hidrotehnice: sistemul hidrotehnic Valea de Peşti (priza de apă de la Buta, lacul de acumulare, priza de pe Lazărul);

- gospodării şi locuinţe în toate localităţile din zonă.

Cauzele majore care favorizează acest fenomen sunt atât cele naturale; ploi cu debit foarte mare într-un timp foarte scurt, cât şi cele antropice; neîntreţinerea albiilor râurilor şi torenţilor, depozitarea diverselor materiale în aceste albii, a gunoaielor menajere în special; deasemenea secţiunile de curgere subdimensionate ale podurilor şi podeţelor.

• Alunecări de teren

Prezenţa teraselor Jiului şi afluenţilor săi, a zonei de trecere de la terasă la zona de deal determină existenţa versanţilor cu pante de 10 –20° fragmentaţi de ravene, torenţi şi alunecări de teren.

Despăduririle de proporţii în scopul extinderii suprafeţelor cu păşuni, fâneţe şi diverse culturi au determinat expunerea versanţilor proceselor de eroziune şi alunecări de teren. În special în zona deluroasă din stânga Jiului de Vest şi dreapta Jiului de Est există procese de eroziune torenţială avansată şi frecvente alunecări de teren .

Conform studiului “Furnizarea datelor cartografice privind procesele de eroziune, alunecări, prăbuşiri de teren şi inundaţii, pentru evidenţierea zonelor cu riscuri naturale la nivelul teritoriului naţional” elaborat de Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie în 1998 şi conform “Macrozonării teritoriului din punct de vedere al riscului la alunecări de teren” (Studiu GEOTEC- 1998) se evidenţiază următoarele situaţii ale terenurilor, după riscul şi gradul de manifestare a proceselor de eroziune şi alunecări:

- terenuri cu eroziune moderat – puternică cu risc ridicat de activare a alunecărilor de teren în cazul ploilor puternice, a schimbării folosinţelor (defrişări) sau a lucrărilor pe versanţi;

- terenuri cu stabilitate foarte redusă, afectate de eroziune puternică-excesivă asociată cu ravenări şi alunecări active, frecvente fenomene torenţiale, risc ridicat de alunecări de teren, surpări, prăbuşiri.

Zonificarea terenurilor după clasificarea de mai sus este reprezentată grafic în Planşa nr.1 – Mediul – Probleme şi Disfuncţionalităţi, unde sunt evidenţiate şi zonele în care s-au produs alunecări a căror identificare şi inventariere s-a făcut conform Ordinului comun promovat de MLPAT – DAPL - MAPPM nr. 62 / N /31 iulie 1998 ca urmare a calamităţilor naturale produse în unele judeţe începând cu perioada mai-iunie 1998.

Aceste observaţii au fost centralizate la nivelul Consiliului Judeţean, în teritoriul localităţilor fiind identificate zone afectate de alunecări de teren primare şi expuse în continuare acestui risc datorită condiţiilor de teren şi a proceselor geomorfologice, după cum urmează:

Municipiul Petroşani – intravilan. S-au luat măsuri de strămutare a celor afectaţi.

Petrila (zona Valea Câmpei, zona Birăeni) – 0,38 ha. suprafeţe de fâneţe.

Pe aceste terenuri au fost luate măsuri de remediere – piloţi, ziduri de sprijin, plantări de vegetaţie.

Vulcan – 4,6 ha. - materialul alunecat – halde de steril (marnă, gresii, zgură) de la exploatările miniere Paroşeni şi Vulcan, argilă, nisip.

- păşuni, fâneţe (în 1993 –1,25 ha. şi în 1994 – 3,7 ha.).

Măsurile de remediere au cuprins lucrări de modificare a geometriei versanţilor, lucrări de drenaj, lucrări de susţinere a versanţilor, înierbări, plantaţii de salcâm şi cătină.

9

Aninoasa - Primaria oraşului Aninoasa a pus în aplicare un proiect de combatere a eroziunii solului şi alunecărilor de teren care cuprinde consolidarea mai multor zone din oraş unde exista pericolul alunecărilor de teren.

Primul obiectiv al proiectului, la care au început deja lucrările, îl constituie zona Complexului sportiv din oraş, zonă care datorită umezelii excesive, este expusă permanent pericolului de alunecare a terenului.

După finalizarea acestui prim obiectiv, lucrările vor fi dirijate spre alte zone ale oraşului expuse acestui risc.

Lupeni

În zona de est a oraşului Lupeni - fost cartier de colonie (azi demolat) s-au constatat alunecări de teren, prăbuşiri şi denivelări ale solului. Cauzele acestora o constituie activitatea antropică legată de lucrările miniere din subteran.

• Zonarea seismică

Din punct de vedere al intensităţii cutremurelor – scara MSK (SR –11100 – 93), Valea Jiului aparţine zonei de intensitate seismică 6 cu perioada medie de revenire de cca. 100 ani.

Din punct de vedere al coeficientului seismic KS (conform Normativ P 100 –92), teritoriul de studiu acoperă o zonă în care acest coeficient înregistreză valorile 0,08 în zona F şi 0,12 în zona E.

În toată zona Văii Jiului perioada de colţ TC are valoarea 0,7 secunde (conform Normativ P 100 –92).

Ţinând seama de faptul că valoarea cea mai ridicată a intensităţii seismice la nivelul teritoriului naţional este 9 şi valoarea cea mai ridicată a coeficientului seismic - KS este 0,32 în zona seimică A, se consideră că Valea Jiului (conform valorilor de mai sus) aparţine unei zone cu risc seismic scăzut, fără probleme majore din punct de vedere al expunerii construcţiilor la riscul seismic.

Zonarea seismică este de asemenea reprezentată grafic în Planşa nr.1 – Mediul – Probleme şi Disfuncţionalităţi.

2.1.2.e. Calitatea factorilor de mediu

Poluarea şi degradarea mediului este generată în principal de industria de exploatare a cărbunelui din Valea Jiului.

Principalele surse de poluare a tuturor factorilor de mediu sunt: Compania Naţională a Huilei Petroşani (în componenţa căreia intră exploatările miniere Lonea, Petrila, Livezeni, Vulcan, Paroşeni, Lupeni, Bărbăteni, Uricani) precum şi Centrala termică din Vulcan.

• Calitatea aerului

În reţeaua de supraveghere a poluării de impact, realizat de APM Deva, în anul 2002, în Valea Jiului au fost efectuate măsurători la următorii indicatori: dioxid de azot (NO2), dioxid de sulf (SO2), aciditate (HCl), pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile.

La toţi poluanţii gazoşi, valorile medii s-au încadrat în CMA prevăzute de STAS-ul de calitate a aerului nr. 12574 / 1987.

De asemenea pentru indicatorii “pulberi în suspensie” şi “pulberi sedimentabile” valorile concentraţiilor medii anuale nu au depăşit limitele admise, prevăzute în acelaşi STAS.

Se poate afirma că nivelul de poluare a aerului în Valea Jiului a scăzut semnificativ în ultimii ani datorită exploatării corespunzătoare, modernizării şi montării de noi instalaţii de dezprăfuire, dar şi ca urmare a reducerii activităţilor legate de exploatarea cărbunilor.

10

• Calitatea apei

În urma prelucrării datelor primare, privind indicatorii de calitate a apei, pe cale trei grupe caracteristice (RO – regimul de oxigen, GM – gradul de mineralizare şi TS – toxice şi specifice) în raport cu prevederile STAS nr. 4706 / 1988, apele râurilor Jiul de Est (28km) şi Jiul de Vest (55km) se încadrează în categoria I–a de calitate.

Analizele efectuate la probele de apă din lacul de acumulare Valea de Peşti, care serveşte la alimentarea cu apă a localităţilor din Valea Jiului, au pus în evidenţă faptul că acestea se încadrează în categoria I-a de calitate conform STAS nr. 4706 / 1988.

Rezultatele analizelor fizico – chimice şi biologice pentru apele aceluiaşi lac indică nivele inferioare şi mijlocii de traficitate (mezotrofe).

• Calitatea solului

Poluarea şi degradarea solului este puternic influenţată de activităţile de exploatare a cărbunelui (CNH Petroşani) în urma cărora au rezultat cantităţi importante de deşeuri minerale (halde de steril) şi deşeuri industriale (cenuşă, zgură, fier vechi, etc.), la care se adaugă depozitele menajere, specifice fiecărei localităţi.

Modalităţile de gestiune a deşeurilor de toate categoriile sunt tratate în paragraful următor.

2.1.2.f. Deşeuri

• Situaţia actuală a eliminării deşeurilor în Zona Valea Jiului

La nivelul zonei studiate nu există un sistem integrat de gestionare a deşeurilor.

Acutizarea problematicii deşeurilor este generată de creşterea semnificativă a cantităţii acestora, precum şi de modul defectuos în care sunt soluţionate în prezent diferitele etape de gestionare a deşeurilor.

În marea lor majoritate, gropile de gunoi, prin modul în care sunt realizate şi exploatate, sunt departe de respectarea exigenţelor de mediu. În aceste condiţii peste 93% din deşeurile generate ajung pe astfel de amplasamente, cu toate că înglobează materii utile: sticlă, metal, hârtie, plastic etc.

Depozitarea întâmplătoare pe sol a deşeurilor, evacuarea acestora în cursurile de apă, arderea necontrolată a deşeurilor din mediul urban, (devenite practică curentă) reprezintă un risc major pentru mediul ambiant.

• Tipuri principale de deşeuri După provenienţa lor deşeurile produse în Valea Jiului sunt constituite din:

• Deşeuri urbane - deşeuri menajere de la populaţie - deşeuri menajere colectate de la agenţi economici - deşeuri stradale - din servicii municipale, construcţii şi demolări

Compoziţia deşeurilor urbane se prezintă astfel: - hârtie - 13,5% - sticlă - 5,3% - metale - 5,3% - materiale plastice - 5,5 % - materiale textile - 5% - alte materiale - 65,4% aproximativ 6.845 tone

11

În zona urbană, activitatea de colectare (salubritate) a deşeurile menajere de la populaţie este asigurată de agenţi economici specializaţi. Depozitarea deşeurilor se realizează în depozitele existente, în care reziduurile sunt depuse neselectiv, fără a fi supuse unei forme de tratare.

Activitatea de salubritate este asigurată de următoarele firme: - SC GOSPODĂRIRE PRESTCOM SA URICANI - SC GOSPODĂRIRE PRESTCOM SA PETROŞANI - SC PRESTCOM HERCULES SRL LUPENI - SC ALMASERV SA VULCAN

Deşeurile menajere din zona rurală şi montană, nu sunt supuse unui sistem de gestionare, neexistând servicii de colectare şi transport. Nu există puncte de colectare a deşeurilor cu excepţia cabanelor care au sistem de colectare propriu. Principalele disfuncţionalităţi semnalate sunt:

- nu există contracte cu persoane fizice - deşeurile sunt aruncate în pădure - nu există canalizare şi fose septice - multe materiale de construcţie sunt depozitate în zone verzi - lemnul, rumeguşul sunt lăsate pe sol

• Deşeuri din activităţi economice

Principalele deşeuri din activităţi economice sunt cu precădere rezultate din: - deşeuri minerale din exploatările miniere – (halde de steril); - deşeuri industriale şi din construcţii (fier vechi, cenuşă, zgură, lemn) - depozite de carburanţi - deşeuri din agricultură, inclusiv deşeuri fitosanitare - constituite din dejecţii animaliere,

deşeuri vegetale, materiale fitosanitare expirate;

Referitor la deşeurile industriale s-au constatat următoarele: - stocarea acestora nu se face pe criteriul utilităţii, depozitarea făcându-se

necorespunzător; - există zone de depozitare a fierului vechi, dar nu sunt amenajate corespunzător; - zgura şi cenuşa rezultate în urma arderii cărbunelui se depozitează lângă centrala

termică; - deşeurile lemnoase rezultate din atelierul de tâmplărie se depozitează lângă acestea.

• Depozite de deşeuri

Eliminarea deşeurilor urbane în Zona Valea Jiului are loc prin depozitare pe sol.

Aceste depozite nu respectã normele autorizãrii din punct de vedere al protecţiei mediului nefiind amenajate, constituind surse de poluare a factorilor de mediu.

Depozitele de deşeuri sunt improvizate, amplasate în alte locaţii nepotrivite (în albii de râuri, zone intravilane, zone de pădure), suprafeţele afectate fiind curăţate de către administraţiile locale.

♦ Depozite de deşeuri urbane solide Localităţi Suprafaţa de depozitare

(m3) Petroşani 77.000 Petrila 15.000+4000 (sect.industrial) Vulcan 45.000 Lupeni 38.000 Uricani 13.000 Aninoasa 7.000

12

♦ Depozite de deşeuri industriale – Halde de steril După anul 1990 procesul de restructurare economică a făcut ca şi în Valea Jiului, unităţile

miniere să-si reducă foarte mult activitatea. Reducerea activităţii acestora a diminuat si procentul de poluare in zonă dar au rămas haldele de steril în special pe versantul nordic al Vaii Jiului de Vest.

Situaţia haldelor de steril Exploatarea

minieră Numărul haldelor

Suprafaţa haldelor

Suprafaţa afectată

1. Lonea 5 24 2. Petrila 1 2,1 0,3 3. Petrila Sud 2 9,1 - 4. Dâlja 4 12,58 5,0 5. Livezeni 2 3,7 1,0 6. Aninoasa 2 8,65 3,76 7. Vulcan 4 15,7 15,6 8. Paroşeni 3 5,34 0,9 9. Lupeni 4 28,04 4,8 10. Bărbăteni 2 2,9 0,3 11. Uricani 2 13,0 6,0 12. Valea de Brazi 3 2,37 0,10 13. I.P.C.V.J. 5 66,7 6,70 Total 39 193,68 50,71

• Probleme de management al deşeurilor

Petroşani

Sursa de poluare a factorilor de mediu o constituie în special haldele de steril de la exploatările miniere Dâlja si Livezeni.

Anual se colectează circa 40.000 mc deşeuri urbane care sunt transportate la depozitul de deşeuri al municipiului. Compania de servicii municipale nu este adecvat dotată.

Transportul se realizează pe o distanţă de 10 km. Locul de depozitare este neecologic. Actualul depozit de deşeuri se află pe amplasamentul haldelor de steril ale E.M. Petrila-Sud. După depunerea deşeurilor, întreţinerea rampei se realizează prin nivelare cu buldozere.

Depozitarea deşeurilor urbane se realizează în comun cu Petrila.

Structura de colectare a oraşului Petroşani include 152 puncte de colectare gospodăreşti dotate cu: containere, europubele, camere de precolectare (boxe). 99% din punctele gospodăreşti sunt neîmprejmuite.

Deşeurile sunt transportate şi depozitate între ramurile inactive 1, 2 si 3 ale Preparaţiei Petrila, iar pentru nivelare se foloseşte un buldozer.

Petrila

Distanţa medie pentru transportul deşeurilor urbane este de 5,7 km. Locul de depozitare este neadecvat, periculos pentru sănătatea publică şi mediu.

Oraşul Petrila a constituit obiectul Planului de Acţiune pentru Mediu, rezultatul unei iniţiative a Inspectoratului de Protecţie a Mediului Deva în colaborare cu Prefectura şi Consiliul

13

Judeţean Hunedoara, şi a fost asistat şi susţinut financiar de Centrul Regional de Mediu pentru Europa Centrala şi de Est prin Oficiul local din Bucureşti - REC România. Proiectul a fost lansat oficial în martie 2001 şi s-a derulat până la finele lunii martie 2002.

Vulcan

Compania de servicii municipale nu este adecvat dotată. Locul de depozitare este neecologic şi are o durată de viaţă limitată.

Se simte nevoia unui sistem integrat de colectare, reciclare şi depozitare a deşeurilor.

Lupeni

Unitaţile miniere de pe raza oraşului Lupeni sunt factori de poluare ai solului atât prin lucrările de suprafaţă cât şi prin lucrările din subteran cu influenţe la suprafaţa solului.

O altă sursă de poluare a localităţii o constituie deşeurile urbane. Locul existent de depozitare este neecologic.

Distanţa medie pentru transportul deşeurilor urbane este de peste 15 km. Drumul de acces este dificil de folosit. Pentru rezolvarea problemei este necesară stabilirea unui nou loc ecologic de depozitare şi tratare a deşeurilor şi sunt necesare fonduri pentru amenajarea zonelor degradate.

Uricani

Nu există un spaţiu de colectare, reciclare şi depozitare a deşeurilor solide, acest factor contribuind la creşterea nivelului poluării factorilor de mediu. Dotarea companiei de servicii municipale este îmbătrânită. Se simte nevoia unui loc de depozitare ecologic.

În oraşul Uricani nu există un sistem integrat de colectare, reciclare şi depozitare a deşeurilor, fapt care determină creşterea poluării mediului înconjurător, aceasta fiind determinată şi de existenţa în continuare a centralelor termice alimentate cu cărbuni.

Existenţa exploatărilor miniere a contribuit la poluarea şi degradarea terenurilor şi a mediului înconjurător, dar în prezent, ca urmare a închiderii minelor, este în curs de finalizare ecologizarea haldelor de deşeuri din zonă.

Aninoasa

În prezent se derulează un program al Comunităţii Europene prin Fondul de reconstrucţie al regiunilor afectate de industria minieră (fonduri MARR) pentru proiectul Reabilitare si ecologizare albie parau Aninoasa.

Pentru rezolvarea problemelor legate de gestionarea deşeurilor urbane din zonă a fost identificată o locaţie pentru toate deşeurile din Valea Jiului pe amplasamentul unei foste cariere.

2.1.3. Patrimoniul natural şi construit

2.1.3.a. Patrimoniul natural

Ariile naturale valoroase care necesită protecţie constituie un deziderat important pentru păstrarea echilibrului ecologic în teritoriul zonal Valea Jiului dar şi pe o arie mult mai mare.

Zonele naturale prin frumuseţea peisajului, iar unele şi prin valoarea ştiinţifică, constituie un potenţial valoros pentru dezvoltarea turismului.

În acest sens pe teritoriul zonei studiate s-au identificat mai multe zone valoroase de patrimoniu natural, care necesită instituirea unui regim special de ocrotire, conservare şi utilizare durabilă a acestora.

Legea nr. 5/2000 privind aprobarea P.A.T.N. – Secţiunea a III-a – Zone protejate reprezintă un prim demers legislativ prin care o serie de valori de patrimoniu natural sunt declarate zone naturale protejate. Ea prevede protecţia următoarelor zone naturale:

14

• Parcuri naţionale şi naturale: - Parcul Naţional Retezat (suprafaţă totală = 38.047 ha) - Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina (s.tot = 10.000 ha), ambele

cuprinse parţial în teritoriul studiat

• Rezervaţii şi monumente ale naturii: - Peştera cu Corali – suprafaţa = 0,5 ha - Peştera Zeicului – suprafaţa = 1,0 ha - Piatra Crinului – suprafaţa = 0,5 ha - Cheile Crivadiei – suprafaţa = 10,0 ha - Dealul şi peştera Bolii – suprafaţa = 10,0 ha - Cheile Jieţului – suprafaţa = 10,0 ha - Cheile Taia – suprafaţa = 2,0 ha

Ecosistemele montane, unde se află cea mai mare parte a zonelor naturale menţionate mai sus, au fost şi sunt supuse unor presiuni antropice (activităţi de exploatare a cărbunelui, a lemnului, turism şi în general supraexploatarea resurselor), şi ca urmare sunt susceptibile de deteriorare.

Pentru stoparea degradării acestor ecosisteme şi implicit a zonelor naturale declarate prin lege sunt necesare următoarele acţiuni prioritare:

• identificarea tuturor bunurilor patrimoniului natural care necesită un regim special de ocrotire;

• menţinerea sau restabilirea într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi a speciilor din flora şi fauna sălbatică;

• constituirea, organizarea şi extinderea reţelei de arii naturale protejate şi conectarea ei la zona înconjurătoare;

• stabilirea unor modalităţi de administrare a ariilor puse sub regim special de protecţie şi conservare;

• exersarea unui management diferenţiat pe categorii de arii naturale protejate.

Regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice este stabilit prin Legea nr. 462/2001, care constituie garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural.

Recent prin H.G. nr. 230/2003 s-au stabilit limitele cadastrale ale Parcului Naţional Retezat şi ale Parcului Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina, precum şi structurile de administraţie ale parcurilor respective.

2.1.3.b. Patrimoniul construit

Judeţul Hunedoara, teritoriu locuit de foarte mult timp, deţine vestigii din epocile bronzului şi a fierului, din perioada statului dac condus de Burebista şi Decebal, precum şi din timpul stăpânirii romane şi de formare a poporului român.

Fiecare epocă şi-a lăsat amprenta, făcându-şi simţită prezenţa prin numeroase monumente arheologice, de arhitectură, de artă plastică, sau memoriale.

Depresiunea Petroşani zona care face obiectul acestui studiu, este închisă între munţii împăduriţi, cu goluri alpine, ai Vâlcanului şi Parângului, munţii Retezatului, cu poieni şi sălaşe, cu forme glaciare, precum şi masivul Şureanu, cu platforme care păstrează ruinele cetăţilor dacice.

Drumurile vechi străbăteau această zonă de la nord la sud, depresiunea Petroşani fiind probabil un popas în trecerile peste culmi. Documentele consemnează primele localităţi începând cu secolul XV.

15

Aspectul arhitectonic iniţial al zonei era caracterizat prin izolarea aşezărilor – sălaşuri, stânci, crânguri de gospodării cu “ocol întărit”, gospodării aparţinând ultimei categorii găsindu-se încă în localitatea Câmpu lui Neag.

Spre deosebire de celelalte zona ale judeţului, arealul Valea Jiului nu excelează printr-un grad de încărcare şi complexitate foarte mare a valorilor de patrimoniu cultural construit, ci mai repede prin bogăţia patrimoniului natural, a peisajului.

Cele mai reprezentative valori de patrimoniu cultural construit la nivelul ţării au fost înscrise în “Lista monumentelor istorice” (L.M.I.) întocmită de D.M.A.S.I. în anul 1992.

Situaţia monumentelor din zona studiată, repartizate pe categorii tipologice se prezintă astfel:

a) monumente şi situri arheologice - 2 poziţii b) monumente şi ansambluri de arhitectură - 9 poziţii c) clădiri memoriale - 1 poziţie d) zone istorice urbane şi rurale - 1 poziţie

Total - 13 poziţii

Lista monumentelor istorice – D.M.A.S.I.

A. MONUMENTE ŞI SITURI ARHEOLOGICE 1 22.A.009 FORTIFICAŢIE DACICĂ cu val de apărare, turnuri şi ziduri din

piatră ecarisată, platforme de luptă, sanctuar tip aliniament, sec. I d.Hr., întărită cu turnuri din piatră şi mortar probabil în evul mediu timpuriu, (la pct. “Dealu Bolii” sau “Piatra Cetăţii” )

- Com. Băniţa, sat Băniţa, sec. II î. Hr.

2 22.A.010 CASTRU ROMAN DE MARS (310 x 240 m) cu val din pământ şi pietre cu şanţ (pe platoul “Jigoru Mare”, la 1.501 m. alt., pe “Vârful de ocol”

- Com. Băniţa, sat Băniţa

B. MONUMENTE ŞI ANSAMBLURI DE ARHITECTURĂ 1 22.B.032 TURN MEDIEVAL DE APĂRARE – sec. XV - Com. Băniţa, sat

Crivadia 2 22.B.136 BISERICA DE LEMN “Pogorârea Sf. Duh” – sec. XIX - Oraş. Lupeni, sat

Bărbăteni 3 22.B.180 PRIMUL SEDIU AL S.A.R. Petroşani (1920) – (Muzeul

Mineritului) – str. Nicolae Bălcescu nr. 2 - Mun. Petroşani

4 22.B.181 SEDIUL SINDICATULUI MINIER (1921 – 1946) – azi cantină – str. Cuza Vodă nr. 6

- Mun. Petroşani

5 22.B.182 BAIA PUBLICĂ (1925) – str. Griviţa Roşie nr. 36 - Mun. Petroşani 6 22.B.183 CAZINOUL MUNCITORESC (cca. 1925) – str. Griviţa

Roşie nr. 38 - Mun. Petroşani

7 22.B.184 BISERICA DE LEMN Sfinţii Arhangheli (sec. XVIII) – str. Lonea nr. 8

- Mun. Petroşani

8 22.B.185 CAZINOUL FUNCŢIONARILOR (1905) – azi Teatrul de Stat – str. Mihai Viteazu nr. 2

- Mun. Petroşani

9 22.B.187 DISPENSARUL PRINCIPELE MIRCEA (cca. 125) – azi Club Studenţesc

- Mun. Petroşani

16

C. CLĂDIRI MEMORIALE 22.C.003 CASA ÎN CARE S-A NĂSCUT SCRIITORUL I.D. SÎRBU - Oraş Petrila

E. ZONE ISTORICE URBANE ŞI RURALE 22.E.014 CARTIERUL DE LOCUINŢE MUNCITOREŞTI “COLONIA”

(sf. sec. XIX) - Mun. Petroşani

Păstrarea şi punerea în valoare într-un mod corespunzător a bunurilor de patrimoniu cultural construit constituie şi o problemă de amenajare responsabilă a teritoriului, modul de protejare al teritoriilor deţinătoare de astfel de valori fiind reglementat prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea P.A.T.N. – Secţiunea a III-a – Zone protejate.

Aceasta constituie cadrul legal prin care se stabilesc valorile de patrimoniu cultural de interes naţional pentru care se declară instituirea de zone protejate care contribuie în mod esenţial la păstrarea monumentelor istorice în integritatea lor ca bunuri de interes public, precum şi a potenţialului estetic pe care acestea îl însumează.

În P.A.T.N. – Secţiunea a III-a – Zone protejate, zonele cu încărcare de valori culturale, delimitate după criterii de evaluare istorică, urbanistică, etnografică şi memorială, au fost ierarhizate pe patru grade de interes, în funcţie de complexitatea şi concentrarea lor, respectiv: concentrare foarte mare, mare, medie şi mică.

Teritoriul Valea Jiului se înscrie în categoria zonelor cu concentrare mică a valorilor culturale, cu excepţia comunei Băniţa care este o unitate administrativ-teritorială cu concentrare foarte mare (conf. – anexa III I la Legea nr. 5/2000), datorată celor două monumente de valoare naţională excepţională pe care le deţine.

În conformitate cu Legea nr. 5/2000 (anexa III 1) prezentăm în continuare lista cu valorile de patrimoniu cultural de interes naţional (monumente istorice de valoare naţională excepţională) din zonă.

Monumente şi ansambluri de arhitectură

a) Cetăţi

Turnul Cetăţii medievale de apărare Crivadia – com. Băniţa, sat Crivadia

Monumente şi situri de arheologie

e) Fortificaţii dacice

e) 25. Fortificaţie dacică cu ziduri şi turnuri din piatră ecarisată, platforme de luptă, sanctuar (în pct. “Piatra Cetăţii”)

Dintre acestea, Fortificaţia dacică de la Băniţa face parte din monumentele istorice înscrise, aflateîn “Lista Patrimoniului Mondial” la poziţia C.906 “Fortificaţii Dacice din Munţii Orăştiei” împreună cu Sarmizegetusa Regia, Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie şi Căpâlna.

Planul de Amenajare a Teritoriului – Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, elaborat de URBANPROIECT în anul 2000, constituie un instrument în sprijinul autorităţilor locale pentru stabilirea strategiei de dezvoltare durabilă a zonei, prin integrarea domeniului cultural în cel economic, social, ecologic, în vederea conservării valorilor istorice prezente în teritoriu, concomitent cu valorificarea lor în circuitul naţional şi internaţional.

17

2.1.4. Reţeaua de localităţi

2.1.4.a. Structura, ierarhizarea şi funcţiunile

Conform Legii nr. 2 / 1968 cu privire la organizarea administrativ – teritorială a României şi a modificărilor ulterioare - Decretul nr. 38 / 1990, prin care comunele suburbane au trecut în categoria comunelor, zona studiată prezintă următoarea structură administrativă: 1 municipiu (Petroşani), 5 oraşe (Aninoasa, Lupeni, Petrila, Uricani, Vulcan) şi o comună (Băniţa).

În componenţa unităţilor administrativ teritoriale din zona Văii Jiului intră următoarele tipuri de localităţi:

Categorii de unităţi Număr % din total • Localităţi urbane propriu

zise • Localităţi componente ale

mun. şi oraşelor • Sate ce aparţin comunelor

6 13 3

27,3 59,1 13,6

Total 22 100

Se remarcă faptul că localităţile de tip urban sunt preponderente (circa 82%), localităţile rurale fiind nesemnificative ca număr şi populaţie cuprinsă, ceea ce determină caracterul pronunţat urban al zonei.

Gruparea localităţilor urbane în categorii după numărul de locuitori se prezintă astfel:

Categorii de mărime ale municipiilor şi oraşelor

Număr loc. urbane

% Populaţia %

peste 40.000 20.000 – 39.999 10.000 – 19.999 5.000 – 9.999

1 3 1 1

16,7 50,0 16,7 16,6

45.194 86.222. 10.227 5.106

30,8 58,8 6,9 3,5

TOTAL 6 100 146.749 100

Se constată predominanţa oraşelor mijlocii (Petroşani, Lupeni, Vulcan şi Petrila) care includ circa 90% din populaţia zonei. Municipiul Petroşani, cu toate că are peste 40.000 locuitori se încadrează tot în categoria oraşelor mijlocii.

Celelalte oraşe (Uricani, Aninoasa) fac parte din categoria oraşelor mici.

Toate localităţile urbane sunt situate într-o zonă depresionară montană, pe valea Jiului de Vest şi a Jiului de Est, oraşele fiind de tip înşiruit, cu intravilanele unul în continuarea celuilalt, pe circa 45km, cu mici excepţii. Forma alungită este determinată de valea în care sunt amplasate, precum şi de pilierul de siguranţă care încorsetează toate cele şase oraşe.

Cunoaşterea limitei către localitate a exploatării prognozate intervine hotărâtor în existenţa şi dezvoltarea localităţilor în condiţii de siguranţă, având în vedere că, în urma exploatărilor subterane, la suprafaţă pot apare alunecări de teren sau alte manifestări care de regulă afectează obiectivele de la suprafaţă (construcţii, drumuri etc.).

Configuraţia pilierilor de siguranţă este valabilă atâta timp cât condiţiile geominiere de zăcământ precum şi nivelul exploatării subterane rămân neschimbate. Ca urmare a restructurării activităţilor miniere care are loc în prezent, una din problemele a căror rezolvare se impune este redefinirea pilierului de siguranţă al conurbaţiei.

Conform situaţiei actuale acesta lasă în afara limitei sale de protecţie porţiuni din majoritatea celor 6 localităţi miniere.

18

Există unele posibilităţi de extindere în fiecare localitate din zonă, dar acestea sunt limitate atât de formele de relief cât şi de pilierii de siguranţă, suprafeţe mai mari neafectate de aceştia fiind prezente mai ales în municipiul Petroşani.

În zonă, localităţile rurale aparţin comunei Băniţa, respectiv satele Băniţa, Crivadia şi Merişor, de tip răsfirat, fără o vatră bine conturată. Fostă comună suburbană a municipiului Petroşani, Băniţa are în prezent un statut independent, având o populaţie de 1363 de locuitori şi înscriindu-se în categoria comunelor mici.

Prin Legea nr. 351 / 2001, privind aprobarea PATN – Secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi s-a stabilit ierarhizarea funcţională a localităţilor urbane şi rurale pe ranguri, în funcţie de importanţa şi de rolul teritorial, pentru a se asigura un sistem eficient de servire a populaţiei din punct de vedere economic şi social şi o dezvoltare echilibrată a localităţilor în teritoriu.

Conform acestei legi, localităţile din zona Valea Jiului sunt ierarhizate după cum urmează:

Rangul II – Petroşani, municipiu de importanţă judeţeană cu funcţiuni complexe şi dotări cu rol teritorial, centru polarizator al activităţilor din Valea Jiului.

Rangul III – oraşele Lupeni, Vulcan, Petrila, Aninoasa şi Uricani, de importanţă zonală, cu rol de servire în cadrul zonei imediate, având funcţiuni mixte şi dotări cu rol teritorial.

Localităţile rurale din comuna Băniţa (Băniţa, Crivadia, Merişor) oferă un mod de viaţă specific rural, atât în prezent cât şi în perspectivă, fiind sate cu funcţiuni agro – silvice.

Municipiul Petroşani îndeplineşte rolul de centru coordonator al tuturor localităţilor din zona studiată, considerată ca arie de influenţă a acestuia şi care se constituie într-o conurbaţie (cu excepţia comunei Băniţa).

2.1.4.b. Satisfacerea indicatorilor minimali de definire

Legea nr. 351 stabileşte principalii indicatori cantitativi şi calitativi minimali de definire a localităţilor urbane după cum urmează: Nr. crt.

Indicatori minimali Municipiu Oraşe

1. Număr locuitori 25.000 5.000 2. Populaţia ocupată în activităţi neagricole (% din

totalul populaţiei ocupate) 85% 75%

3. Dotarea locuinţelor cu instalaţii de alimentare cu apă(% din totalul locuinţelor)

80% 70%

4. Dotarea locuinţelor cu baie şi WC în locuinţă (% din totalul locuinţelor)

75% 55%

5. Număr de paturi în spital la 1.000 de locuitori 10 7 6. Număr de medici care revin la 1.000 de locuitori 2,3 1,8 7. Unităţi de învăţământ Postliceal Liceal sau altă formă de

învăţământ secundar 8. Dotări culturale şi sportive Săli de spectacol,

eventuale teatre, instituţii muzicale, biblioteci publice,

stadion, săli de sport

Săli de spectacol, biblioteci publice, spaţii pentru activităţi sportive

9. Locuri în hotel 100 50 10. Străzi modernizate (% din lungimea totală a

străzilor) 60% 50%

11. Străzi cu reţele de distribuţie a apei (% din lungimea totală a străzilor)

70% 60%

19

12. Străzi cu conducte de canalizare (% din lungimea totală a străzilor)

60% 50%

13. Epurarea apelor uzate Staţie de epurare cu traptă mecanică şi

biologică

Staţie de epurare cu traptă mecanică

14. Străzi cu reţele de hidranţi exteriori pentru stingerea incendiilor (% din lungimea totală a străzilor)

70% 60%

15. Spaţii verzi (parcuri, grădini publice, scuaruri)- m2/locuitor

15 parcuri publice

10 grădini publice

16. Depozit controlat de deşeuri cu acces asigurat

Analizând modul în care localităţile urbane din zonă îndeplinesc indicatorii minimali de definire se constată că, exceptând municipiul Petroşani la care nu sunt realizaţi doar 3 indicatori (referitori la modernizarea străzilor şi echiparea cu reţele de distribuţie a apei şi cu conducte de canalizare), celelalte localităţi urbane prezintă un număr foarte mare de indicatori neîndepliniţi: Aninoasa (8), Uricani (7), Petrila (6), Vulcan (5), Lupeni (4).

Disfuncţionalităţile se semnalează în principal în privinţa echipării hidroedilitare (reţele de distribuţie a apei, canalizare, epurare) şi a asistenţei sanitare (număr de medici la 1000 de locuitori). De asemenea, deşi zona are un potenţial turistic natural ridicat, infrastructura turistică (număr locuri de cazare) este foarte redusă în toate localităţile urbane.

2.1.4.c. Accesibilitate

Zona Valea Jiului, cu un relief predominant montan, în care dezvoltarea localităţilor s-a realizat pe cursul celor două râuri care străbat depresiunea, se poate considera ca fiind relativ izolată geografic.

Situată în partea sudică a judeţului Hunedoara, Valea Jiului se află la o distanţă de circa 100 km de reşedinţa de judeţ – municipiul Deva. Zona este străbătută pe direcţia nord-sud de drumul naţional european DN 66 – E 79, care coincide cu traseul viitorului drum expres Deva – Petroşani – Târgu Jiu – Craiova şi care asigură o bună legătură cu viitoarea autostradă Sebeş – Deva – Arad – Nădlac.

Din cauza formei alungite pe direcţia est-vest a depresiunii în care se înşiruie localităţile, singurele centre urbane care beneficiază de o accesibilitate ridicată sunt municipiul Petroşani străbătut de drumul european menţionat, precum şi oraşele Petrila şi Aninoasa situate în imediata apropiere a acestuia.

Pe direcţia est-vest zona este străbătută de drumurile naţionale secundare DN 7A (la est) Petroşani – Brezoi care asigură legătura cu judeţul Vâlcea şi DN 66A (la vest) spre Băile Herculane prin care se realizează legătura cu judeţul Caraş Severin. Pe această direcţie starea tehnică a drumurilor este nesatisfăcătoare, există tronsoane care nu corespund clasei în care sunt încadrate (DN 66A Câmpu lui Neag – limita judeţului).

Ca urmare principala problemă în zonă este accesibilitatea dificilă pe direcţia est-vest, care impune realizarea unui traseu modernizat până la Băile Herculane. Acesta ar facilita integrarea tuturor localităţilor din zonă în circuite la nivel regional şi naţional cu oportunităţi crescute în realizarea unor cooperări, în special în domeniul turismului.

20

2.1.4.d. Infrastructura socio-culturală

Dotări în domeniul învăţământului

Analiza dotărilor din domeniul învăţământului s-a făcut pe baza datelor din “Fişele localităţilor” (anul 2000) furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Hunedoara.

Situaţia numărului de unităţi de învăţământ, de elevi şi cadre didactice, pe forme de învăţământ în zona de studiu s-a prezentat în anul 2000 astfel:

Tipul de învăţământ Unităţi de învăţământ

Elevi Cadre didactice

Preşcolar 12 3.894 137 Şcolar primar şi gimnazial 38 19.545 1.033 Liceal / post liceal 8 4.786/340 338/16 Profesional, complementar, ucenici - 2.396 60 Superior 1 4.918 216 TOTAL 59 33.143 1.309

Au fost remarcate diferenţieri între unităţile administrativ-teritoriale componente ale zonei în ceea ce priveşte gradul de dotare în domeniul învăţământului şi tipurile de învăţământ

Principalii indicatori analizaţi au fost “numărul de elevi pe sală de clasă” şi “numărul de elevi ce revin la un cadru didactic”. Situaţia zonei Valea Jiului faţă de România prezintă un indicator elev pe cadru didactic (14,6) sensibil egal cu acesta (14,3).

În ceea ce priveşte “numărul de elevi pe sală de clasă”, la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale componente ale zonei situaţia se prezintă astfel:

- depăşiri la acest indicator se înregistrează în oraşele Lupeni şi Vulcan; - o încărcare sub valoarea medie pe zonă (41,8 elevi pe o sală de clasă) se remarcă în

celelalte 4 unităţi administrativ-teritoriale urbane şi în com. Băniţa.

Din punct de vedere al “numărului de elevi ce revin la un cadru didactic” se semnalează la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale în municipiul Petroşani şi comuna Băniţa valori sub indicatorul mediu pe ţară (14,6). Celelalte oraşe prezintă valori mai mari, cei mai mulţi elevi la un cadru didactic s-au observat în mun. Lupeni (22,1).

În zonă se află 8 licee, ceea ce reprezintă o bună deservire a teritoriului.

Învăţământul superior este prezent în municipiul Petroşani printr-o universitate cu trei facultăţi precum şi un colegiu tehnic.

Dotări în domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale

Reţeaua sanitară din zona studiată, conform datelor statistice din fişele localităţilor pe anul 2001, se compune din: 5 spitale, 7 dispensare teritoriale, 5 farmacii în sector public, 23 farmacii în sector privat, 4 depozite farmaceutice, o creşă.

Ca urmare a analizei indicatorilor specifici au rezultat următoarele: • numărul de locuitori ce revin la un medic pe zonă este de 491, mai mic decât media pe

ţară (529), ceea ce reprezintă o situaţie bună. Dar pe unităţi administrativ-teritoriale se remarcă o situaţie nesatisfăcătoare în oraşele Aninoasa, Petrila, mun. Vulcan precum şi în comuna Băniţa;

• numărul de locuri ce revin la un cadru sanitar mediu este pe zonă de 178, mai mic decât media pe ţară (202);

21

• numărul de paturi la 1.000 locuitori la nivelul zonei (9,9) se situează sub valoarea mediei pe ţară (7,4).

În anul 2002 Ministerul Sănătăţii şi Familie a urmărit în special creşterea calităţii serviciilor medicale furnizate populaţiei.

În acest sens se pot menţiona următoarele acţiuni: - înfiinţarea unui număr de 5 centre de permanenţă – Petroşani, Petrila, Vulcan, Uricani; - evaluarea tuturor unităţilor sanitare din Valea Jiului şi reducerea unui număr de paturi

insuficient utilizate; - un nou spaţiu de spitalizare în oraşul Lupeni; - înfiinţarea unei substaţii de ambulanţă în oraşul Petrila; - continuarea dotării cu aparatură medicală a spitalelor din Valea Jiului, aparatură de

înaltă performanţă primit de Spitalul Municipal de Urgenţă Petroşani şi spitalele municipale Vulcan şi Lupeni.

La nivelul judeţului Hunedoara s-a realizat de asemenea şi restructurarea sistemului de protecţie a copilului aflate în dificultate. Astfel instituţiile rezidenţiale existente (leagăn de copii) au fost transformate în servicii publice de suport şi unităţi comunitare de tip familial.

În conformitate cu datele furnizate de Direcţia Generală pentru Protecţia Drepturilor Copilului din cadrul Consiliului Judeţean Hunedoara. Situaţia serviciilor existente în Valea Jiului se prezintă astfel:

- Adăpost de zi şi de noapte pentru copii străzii în mun. Petroşani; - Centrul de Acompaniere a Copilului HIV – mun. Petroşani - Centrul de Plasament Uricani - Complexul Social pentru copilul cu handicap Vulcan; format din: 2 case familiale şi un

centru de zi - Complexul de Servicii comunitare destinat protecţiei copilului Lupeni, format din: un

centru de zi, un centru de consiliere pentru părinţi, un centru maternal.

Dotări culturale

Reţeaua de dotări culturale cu rol teritorial existente în localităţile din Valea Jiului este reprezentată, alături de celelalte tipuri de dotări în planşa nr. 2 “Reţeaua de localităţi şi populaţia”.

Principalele dotări culturale de care dispune zona sunt:

♦ În municipiul Petroşani: • Teatrul I. D. Sârbu (374 locuri) • Casa de Cultură a Sindicatelor (700 locuri) • Biblioteca Municipală • Casă de Cultură a Studenţilor • Cinematograf (450 locuri) • Muzeul Mineritului • Clubul Elevilor

♦ În municipiul Lupeni • o casă de cultură – “Palatul Culturii” • un muzeu • o bibliotecă publică • 5 cluburi (Sindicatelor, Pensionarilor, Copiilor, Artiştilor plastici, Radio) În municipiul Vulcan şi în celelalte trei oraşe din zonă există biblioteci publice.

22

Dotări sportive

Situaţia dotărilor sportive se prezintă astfel în: ° municipiul Petroşani – două terenuri de fotbal, două săli de sport, o piscină, un patinoar,

un centru de echitaţie, iar în zonele turistice Rusu şi Parâng amenajări pentu sporturi de iarnă;

° municipiul Lupeni – două stadioane de fotbal şi rugby, o sală de sport, amenajări pentru sporturi de iarnă în staţiunea de interes local Straja;

° municipiul Vulcan – o sală de sport şi un stadion; ° oraşul Aninoasa – complexul sportiv “Anena”; ° oraş Petrila – o sală de sport, două stadioane, o sală popicărie.

Dotări financiar bancare.

Bănci: ° B.C.R. – filiala Petroşani; ° B.R.D. – filiala Petroşani; ° Bancpost – filiala Petroşani; ° Banca Populară Euro Credit – filiala Petroşani; ° C.E.C. – filiala Petroşani.

Societăţi asigurări ° ASIT (Tirial) – filiala Petroşani; ° OTTO Prest Com S.R.L. – filiala Petroşani; ° UNITA – filiala Petroşani, Lupeni; ° ASTRA S.A. – agenţia Petroşani, agenţia Lupeni; ° ASIRAG – Lupeni.

2.1.4.e. Infrastructura edilitară

• Echiparea hidroedilitară a localităţilor

Alimentarea cu apă în localităţile din zona studiată se face în sistem centralizat. Sursele de apă sunt precizate în capitolul “Infrastructuri tehnice”.

Capacitatea de înmagazinare a apei pe localităţi este: Localitatea Capacitatea de

înmagazinare (m3) Petroşani Petrila Aninoasa Vulcan Lupeni Uricani

13.500 7.000 1.200 6.400 8.100 3.000

Total 39.200

Distribuţia apei potabile se realizează prin reţele inelare şi pe zone de presiune, având în vedere configuraţia terenului localităţilor.

Localitatea Conducte de distribuţie (km)

Lungimi de străzi cu reţea (km)

Grad de echipare (%)

Petroşani Petrila

82,7 43,8

56,0 12,7

32,5 18,9

23

Aninoasa Vulcan Lupeni Uricani

15,7 51,4 64,7 14,5

5,0 46,6 46,9 12,1

2,1 20,1 26,5 17,7

Pierderile de apă în reţeaua de distribuţie au un coeficient mediu de 32 %.

Canalizarea apelor uzate se realizează în sistem mixt. De-a lungul văilor râurilor Jiul de Vest şi Jiul de Est este pozat câte un canal colector, cu Dn 50 – 100 cm din beton. Acestea, în principal, preiau apa uzată menajeră provenită din localităţile riverane, dar primesc şi câteva colectoare pluviale.

Ponderea mare a apelor meteorice este însă evacuată prin canale direct în râurile din apropiere.

Apele uzate menajare sunt preluate de staţiile de epurare existente în zonă: - Staţia de epurare Dănuţoni preia apele din localităţile Petrila, Petroşani, Aninoasa,

Lupeni şi Vulcan. Capacitatea acesteia este de 2800 m3/h, pe vreme uscată şi 3600 m3/h, pe vreme ploioasă. Ea funcţionează numai cu treaptă mecanică;

- Staţia de epurare Uricani preia apa uzată din reţeaua oraşului. Are o capacitate de 296 m3/h, pe vreme uscată şi 592 m3/h, pe vreme ploioasă. Funcţionează cu treaptă mecanică şi biologică;

- Staţia de epurare Lonea – Defor, preia apele uzate din cartierul Muncii, oraşul Petrila. Are o capacitate maximă de 15 l/s şi funcţionează cu treaptă mecanică.Eficienţa acestei staţii este foarte scăzută, datorită vechimii procesului de epurare aplicat. Este nevoie de racordarea reţelei de canalizare din zona cartierului Muncii la reţeaua oraşului sau realizarea unei noi staţii de epurare.

Canalizarea apelor meteorice este în mare parte rezolvată în oraşele Petroşani, Vulcan, Uricani şi Petrila prin colectarea acestor ape şi evacuarea lor în văile învecinate. Celelalte oraşe urmează să-şi rezolve această problemă.

Disfuncţionalităţile evidenţiate ca urmare a analizei situaţiei existente în echiparea hidroedilitară a localităţilor sunt următoarele:

- Alimentarea cu apă în municipiul Petroşani ridică probleme. Sursa de apă a oraşului este insuficientă, distribuţia apei potabile se face discontinuu în 24 ore şi la presiuni scăzute în orele de consum maxim.

- Gradul de echipare a străzilor cu reţele de distribuţie a apei este foarte scăzut în oraşul Aninoasa (2,1%) şi în general în toate oraşele; străzile echipate cu reţele de apă nu acoperă 50% din reţeaua de străzi a localităţilor.

- Media pierderilor de apă potabilă din reţeaua de distribuţie a oraşelor este de 32%. - În general canalizarea menajeră nu acoperă în totalitate zonele în care există distribuţie

de apă potabilă, toate oraşele necesitând extinderea reţelei de canalizare a apei uzate. - Procesul de epurare a apelor uzate este incomplet în staţia Dănuţoni, respectiv există

numai treapta mecanică. Staţia de epurare Lonea – Defor este depăşită atât ca viabilitate, cât şi ca proces de epurare aplicat.

- Ţinând seama de configuraţia terenului o problemă o ridică sistemul mixt de canalizare a apelor uzate. Apele meteorice trebuie colectate şi evacuate separat, împreună cu debitul solid pe care îl transportă, iar apele uzate menajere trebuie colectate şi epurate cu ajutorul unor procese complete de epurare.

- Comuna Băniţa nu dispune de sistem centralizat de alimentare cu apă şi canalizare.

24

2.1.4.f. Locuirea

Locuirea, componentă esenţială a cadrului de viaţă a populaţiei, necesită o analiză a factorilor care o definesc.

Paralel cu dezvoltarea mineritului în zona Valea Jiului a început dezvoltarea majoră a locuinţelor. Companiile miniere au construit case cu unul sau două niveluri, fiind executate în principal din cărămidă.

După anii 1960 a început o dezvoltare intensivă a oraşelor, construindu-se numeroase blocuri de locuit cu apartamente pentru cazarea personalului minier în principal. Acestea au între trei şi opt etaje, majoritare fiind însă cele de circa patru etaje. Au fost construite un număr mare de apartamente în blocuri, în sistem prefabricat, confort II şi III.

În oraşele din Valea Jiului, au fost identificate mai multe tipuri de zone de locuit. Zona veche este constituită din casele de mică înălţime, separate sau cuplate realizate de companiile miniere. Acestea sunt în general degradate, fiind deficitare şi din punct de vedere al dotărilor edilitare. Al doilea tip de zonă este zona centrală a oraşelor, compusă din blocuri cu spaţii comerciale la parter, iar a treia este o zonă cu blocuri cu confort mai redus, cu probleme de infrastructură. A patra zonă este constituită din căsuţe urbane de periferie izolate, construite în stil arhitectonic tradiţional. Locuinţele izolate reprezintă modul specific de ocupare a terenului în zonă, gospodăria de tip momârlănesc.

Datorită limitelor fizico-geografice ale zonei precum şi pilierilor de protecţie, localităţile au cunoscut o dezvoltare “intensivă” în sensul unei accentuate creşteri pe înălţime. Acest mod de dezvoltare a condus la crearea unor spaţii urbane închise, opuse peisajului natural.

Conform datelor preliminare ale “Recensământului populaţiei şi locuitorilor – 2002” situaţia locuinţelor la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale ale zonei Valea Jiului se prezintă astfel: Nr. crt.

Localitatea

Nr. locuinţe

Populaţia stabilă din locuinţe permanente

Nr. camere de locuit

Nr. gospodării

Suprafaţa locuibilă

0 1 2 3 4 5 6 1 Mun. Petroşani 18.047 44.548 38.413 16.347 634.905 2 Oraş Petrila 9.865 25.837 19.783 8.954 311.479 3 Oraş Aninoasa 2.125 5.119 3.891 1.834 60.711 4 Oraş Lupeni 11.498 30.832 24.065 11.016 346.717 5 Oraş Vulcan 11.343 29.680 24.206 10.391 351.073 6 Oraş Uricani 3.992 10.197 8.534 3.355 131.585 Total urban 56.870 146.213 118.892 51.897 1.836.470 7 Com. Băniţa 584 1.372 1.150 441 19.797 Total zonă 57.454 147.585 120.042 52.338 1.856.267

Principalii indicatori de locuire la nivelul zonei, comparativ cu mediile pe judeţul Hunedoara şi cele pe ţară, sunt următoarele:

Zona Valea Jiului Jud. Hunedoara România Număr de locuinţe / 1.000 locuitori 386 397 374 Suprafaţa locuibilă (mp) pe:

• Locuinţă 32,3 35,8 37,5 • Persoană 12,5 14,4 14,2 • Cameră 15,4 15,6 14,7

Număr persoane / cameră 1,2 1,09 1,05

25

Număr camere / locuinţă 2,09 2,3 2,6 Număr persoane / locuinţă 2,56 2,49 2,64 Număr persoane / gospodărie 2,84 2,81 2,89

Gradul de confort al locuirii este determinat de suprafaţa locuibilă aferentă unei locuinţe, numărul de persoane ce revin la o cameră precum şi de echiparea locuinţelor.

Analizând indicatorii prezentaţi anterior se observă că, la nivelul zonei, numărul de locuinţe la 1.000 locuitori este superior mediei pe ţară, dar mai mic decât valoarea pe judeţul Hunedoara. În ceea ce priveşte suprafaţa locuibilă / o locuinţă (32,3), precum şi cea pe o persoană (12,5), sunt mai mici decât media pe ţară şi cea pe judeţ – aceasta reflectă un confort mai redus al locuirii.

Urmărind valorile cantitative ale indicatorilor de locuire la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale din zonă se remarcă următoarele:

- Suprafaţa medie locuibilă pe o persoană – variază în urban între 11,2 mp în oraşul Lupeni şi 14,2 în municipiul Petroşani, în rural – comuna Băniţa, fiind 14,4 mp. Media pe ţară fiind 14,2, iar pe judeţul Hunedoara 14,4 numai municipiul Petroşani şi comuna Băniţa prezintă valori similare, celelalte localităţi situându-se sub acesta.

- Numărul mediu de persoane care revin la o cameră – este pe zonă de 1,2, mai mare decât cele pe ţară şi cele pe judeţ. Pe unităţi administrativ-teritoriale valorile sunt sensibil apropiate între ele, situându-se peste media pe ţară. Acest lucru indică o situaţie defavorabilă.

- Numărul de persoane / gospodărie (2,84) este foarte apropiat de media pe ţară, iar indicatorul număr de gospodării / locuinţă (0,91) egal cu media pe ţară, reflectând o situaţie normală la nivelul zonei.

Oraşul Uricani şi comuna Băniţa au aceşti indicatori mai mari decât media pe ţară, însemnând o supra aglomerare.

Fondul de locuinţe din localităţile urbane din zonă pe forme de proprietate şi dotarea cu instalaţii şi dependinţe în conformitate cu “Recensământul populaţiei şi al locuinţelor 2002” (rezultate preliminarii) se prezintă astfel:

Forma de proprietate Dotare % Nr.

crt. Unitate administrativ-teritorială

Număr de

locuinţe Privată De stat Alte forme

Aliment. apă

Canali-zare

Elec-trică

Încălzi-re

Baie %

Bucă-tărie %

1 m. Petroşani 18.047 93,4 6,5 0,1 94,1 93,7 98,9 42,9 87,3 96,8

2 o. Petrila 9.865 85,4 14,3 0,3 90,2 89,9 98,6 35,5 81,8 96,6

3 o. Aninoasa 2.125 61,0 38,0 1,0 68,7 66,0 99,2 27,5 56,6 92,8

4 o. Lupeni 11.498 79,6 20,4 - 94,8 93,9 99,9 77,3 89,6 98,6

5 o. Vulcan 11.345 83,8 16,0 0,2 91,1 90,5 98,3 59,8 88,3 97,3

6 o. Uricani 3.992 78,6 20,4 0,1 93,6 91,6 98,9 51,9 89,5 98,5

Total 56.872 85,1 14,7 0,2 91,9 91,2 95,7 48,4 86,0 96,6

Analizând datele prezentate în tabelul de mai sus se constată că procentele dotării unităţilor administrativ-teritoriale cu instalaţii, se situează în general la un nivel superior, excepţie făcând oraşul Aninoasa la alimentarea cu apă, canalizarea locuinţelor, iar oraşele Petrila, Aninoasa şi chiar municipiul Petroşani prezintă un procent de locuinţe dotate cu instalaţii de încălzire sub media pe ţară. În ceea ce priveşte dotarea locuinţelor cu baie în oraşul Aninoasa procentul este mai mic

26

56,6%. Pe total mediu urban peste 91 % din locuinţe beneficiază de apă curentă şi canalizare şi numai 48,4 % dintre ele de instalaţii de încălzire.

Din punct de vedere al formei de proprietate se constată că predomină cea privată, procentul pe zonă fiind de 85,1 % în urban, iar în rural (Băniţa) de 83,5 %.

În concluzie, în zona Valea Jiului, nu există probleme grave la nivelul fondului de locuinţe în ceea ce priveşte numărul, componenţa şi suprafaţa locuinţelor, principala problemă fiind degradarea continuă a acestuia.

Fondul locuibil realizat în localităţile din zona de studiu este alcătuit în majoritate din locuinţe colective realizate din fondul de stat şi în mică măsură din locuinţe individuale făcute din fonduri proprii. Pe Valea Jiului locuinţele colective au fost realizate în cadrul unor ansambluri cu densitate mare, în regim mediu sau înalt, calitatea lor fiind însă în discordanţă cu cantitatea lor. Inconvenientele datorate sistemului constructiv prefabricat (confort II şi III) precum şi carenţele în exploatarea dotărilor de instalaţii interioare au condus la abandonarea multor apartamente. În consecinţă unele blocuri de confort inferior din localităţile Văii Jiului au rămas goale, degradându-se continuu.

Politica privatizării pe scară largă a locuinţelor prin transferul din proprietate publică în proprietate privată a condus în Valea Jiului, ca şi în întreaga Românie, la o economie falsă a locuinţelor, fără existenţa unui echilibru între cerere şi ofertă pe piaţa acestora. Ca rezultat al preţurilor relativ scăzute de achiziţionare procentul de locuinţe proprietate privată se apropie de 90 %, cumpărătorii neluând în calcul costurile ulterioare legate de întreţinere, utilităţi, impozitare. În consecinţă multe proprietăţi nu au fost întreţinute corespunzător, neexistând o conştientizare a proprietarilor asupra responsabilităţilor. Deoarece costurile utilităţilor publice depăşesc mult costurile de capital pentru cumpărare, nu s-a putut dezvolta o piaţă liberă şi flexibilă.

Principalele probleme ale locuinţelor deţinute de stat sunt legate de starea şi vechimea locuinţelor şi nivelul scăzut al chiriei, care nu poate asigura întreţinerea lor, ceea ce conduce la un aspect neîngrijit.

Alte probleme din zonă sunt legate de oferta limitată de locuinţe sociale, precum şi de existenţa unor structuri noi abandonate după 1989.

2.1.5. Infrastructurile tehnice

2.1.5.a. Gospodărirea apelor

Gospodărirea apei este unul dintre elementele care condiţionează dezvoltarea unui teritoriu. În zona aflată în studiu situaţia în acest domeniu se prezintă astfel:

• Resursele de apă din care se asigură apa pentru nevoile diverşilor consumatori sunt:

Resurse de suprafaţă

Acumularea Valea de Peşti, acumulare situată pe râul cu acelaşi nume. Acumularea este alimentată cu apă din râul Jiul de Vest dintr-o derivaţie cu Dn 1000mm şi L = 6,7 km. Volumul total al acumulării este de 4,5 mil.m3. Din staţia de tratare a apei, situată în apropierea acumulării sunt alimentate oraşele Uricani, Lupeni, Vulcan, Aninoasa şi Petroşani.

Amenajarea Taia este situată pe râul Taia. Există un baraj de priză şi o staţie de tratare a apei cu o capacitate de 300 l/s. De aici sunt alimentate oraşele Petrila şi Petroşani.

Amenajarea Jieţ este amplasată pe pârâul Jieţ. Este un ansamblu alcătuit dintr-un baraj de priză şi o staţie de tratare a apei, cu capacitatea de 180 l/s. Destinaţia este alimentarea cu apă a municipiului Petroşani.

27

Captările Polatiştea, Izvorul, Stoinicioara aflate pe râurile cu aceleaşi nume sunt în curs de execuţie. Debitele captate sunt 210 l/s, 45 l/s şi 45 l/s. Apa captată este tratată într-o staţie, cu capacitatea de 300 l/s, după care este înmagazinată în rezervoarele municipiului Petroşani.

Captarea Aninoasa amenajată pe râul cu acelaşi nume, are o capacitate de 5 l/s. Apa este trecută printr-o staţie de filtre, după care este înmagazinată în rezervoarele oraşului.

Captarea Braia amplasată pe pârâul Braia, are o capacitate de 50 l/s. Apa este trecută printr-o staţie de tratare cu capacitatea de 100 l/s. Apa potabilă asigură alimentarea cu apă a oraşului Lupeni.

Resurse subterane

Drenuri Jieţ, situate în lunca pârâului Jieţ. Asigură un debit de 20 l/s pentru oraşul Petrila.

Puţuri Jieţ, situate în lunca pârâului Jieţ. Pot asigura un debit de 35 l/s, în prezent sunt în conservare. Sunt executate pentru alimentarea cu apă a oraşului Petrila.

Captările Herţa şi Morişoara, amenajate pentru captarea izvoarelor. Asigură apa potabilă pentru oraşul Vulcan.

Captările Izvorul Rece şi Topliţa, amenenajate pentru captarea izvoarelor. Au capacitatea de 5 l/s pentru fiecare captare. Asigură apa pentru consum în oraşul Uricani.

• Aducţiunile de apă, asigură transportul apei de la sursă la consumatori. Principalele aducţiuni sunt:

Taia – Petrila, are L = 9,2 km şi transportă circa 150 l/s din staţia de tratare Taia în Petrila.

Valea de Peşti – Petroşani, are L = 57,5 km şi tranzitează 700 l/s din staţia de tratare Valea de Peşti până la Petroşani. Alimentează şi localităţile situate pe traseu.

Iscroni – Aninoasa, are L = 1,9 km şi tranzitează circa 20 l/s apă potabilă din aducţiunea Valea de Peşti – Petroşani către oraşul Aninoasa.

Jieţ – Petroşani, are L = 13,2 km. Tranzitează apă tratată din ansamblul Jieţ în municipiul Petroşani.

• Regularizări, îndiguiri Acest tip de lucrări hidrotehnice sunt realizate pentru apărarea împotriva inundaţiilor a

aşezărilor omeneşti, a infrastructurilor din teritoriu, a terenurilor cu diverse destinaţii.

Zona studiată beneficiează de următoarele lucrări: - regularizarea râului Jiul de Est pe sectoarele:

Petrila – L = 9 km Petroşani – L = 3 km.

Sunt apărate sursa de apă Jieţ şi localităţile amintite.

- regularizarea râului Jiul de Vest pe sectoarele: Dănuţoni, L = 2,0 km Lupeni, L = 3,1 km Coroieşti, L = 2,0 km Paroşeni, L = 1,2 km

Sunt apărate staţia de epurare, termocentrala Paroşeni, preparaţia de la Coroieşti.

Analizând situaţia prezentată se pot evidenţia câteva disfuncţionalităţi în gospodărirea apelor în zonă, după cum urmează:

- O problemă deosebită o reprezintă soluţionarea canalizării apelor meteorice în zonă. Colectarea acestor ape provenite din ploi şi viiturile de pe versanţi se va realiza astfel încât efectele distructive să fie minime.

28

- În oraşul Petrila nu este soluţionată evacuarea debitului solid dislocat şi transportat de viituri pe văile pâraielor din zonă.

- Clasa de importanţă a lucrărilor existente de apărare împotriva inundaţiilor este depăşită. Este necesară elaborarea de documentaţii tehnice pentru reactualizarea acesteia.

2.1.5.b. Reţele de transport

Căile de comunicaţie din Valea Jiului au fost analizate în contextul legăturilor cu judeţele învecinate.

În cadrul echipărilor de infrastructură , reţeaua de căi de comunicaţie şi transport ocupă un loc important, fiind compusă din reţeaua de căi rutiere şi reţeaua de căi feroviare.

• Reţeaua de căi rutiere

Din analiza echipării tehnice cu drumuri publice DN, Dj şi Dc, a zonei, au rezultat următoarele:

Reţeaua de drumuri cuprinde: - 3 trasee de drumuri naţionale din care:

- 1 traseu drum naţional european DN 66 –E 79 - 2 trasee drumuri naţionale secundare DN 7A şi DN 66A

- 9 trasee de drumuri judeţene - 5 trasee de drumuri comunale

Lungimea drumurilor naţionale, din Valea Jiului este de 86 km.

Principala legătură a zonei cu restul judeţului şi cu judeţele învecinate este DN 66 care străbate municipiul Petroşani de la sud la nord, DN 66 fiind şi drum european magistral E 79.

Drumurile naţionale DN 7A şi DN 66A asigură legătura zonei pe direcţia estică, respectiv vestică, cu judeţele vecine.

Pe traseul drumului naţional DN 66 există un sector afectat de alunecări de teren, la nord vest de municipiul Petroşani.

Drumurile naţionale sunt modernizate în cea mai mare parte, cu o stare tehnică considerată satisfăcătoare, cu excepţia tronsonului vestic al drumului naţional DN 66 A (Câmpu lui Neag – limita judeţului) care nu corespunde clasei în care este încadrat (şi a DN 7A Petroşani - Breaza).

Drumurile locale, judeţene şi comunale, în mare parte nu asigură o suprafaţă de rulare corespunzătoare pentru desfăşurarea unui trafic de călători şi marfă în condiţii de siguranţă şi confort optime.

Analiza situaţiei existente a scos în evidenţă următoarele: - lipsa unei legături directe cu Valea Cernei până la Băile Herculane, necesitând

construirea unui nou traseu; - starea de viabilitate, mai ales a reţelei locale, este sub standarde, necesitând lucrări de

reabilitare; - lucrările de artă de pe traseul drumurilor naţionale nu sunt toate la clasa de încărcare E,

necorespunzând cerinţelor de capacitate portantă şi cerinţelor traficului actual.

• Reţeaua de căi ferate

Zona Valea Jiului, dispune de o reţea feroviară formată din următoarele trasee de căi ferate:

- linia 202 pe direcţia Filiaşi – Simeria: - sectorul Petroşani – Livezeni – limită judeţ Gorj, cale ferată simplă electrificată; - sectorul Petroşani – Crivadia – Simeria, cale ferată dublă electrificată;

29

- linia 214 pe direcţia Petroşani – Lupeni - sectorul Petroşani – Lupeni, cale ferată simplă electrificată;

- linii industriale de la Petroşani la Petrila şi de la Lupeni la Uricani.

Legătura cu staţia Simeria asigură accesul la magistrala 200 Braşov – Sibiu – Arad – Curtici, iar linia 202, prin Craiova face legătura cu magistrala 900 Bucureşti – Craiova – Timişoara.

Pe sectorul de cale ferată Petroşani – Târgu Jiu circulaţia trenurilor se desfăşoară cu dificultate, din cauza infrastructurii neadaptate unui trafic de mare viteză.

Oraşul Petrila nu este legat direct la reţeaua feroviară, iar clădirea staţiei Petroşani este veche.

• Transportul în comun

În Valea Jiului transportul în comun este asigurat de diferite societăţi de stat sau private. Astfel, se asigură legătura în teritoriu între localităţile rurale şi centrele urbane, între zonele turistice din zonă şi cele din judeţele învecinate.

Existenţa curselor în convenţie în zonele extractive din Valea Jiului este bine venită.

Autogările existente sunt necorespunzătoare, atât din punct de vedere al clădirilor, cât şi al spaţiilor de parcare şi garare, care nu mai corespund cerinţelor actuale.

Pentru rezolvarea transportului în comun în oraşele din zonă sunt necesare studii de circulaţie.

2.1.5.c. Reţele de telecomunicaţii

Zona Văii Jiului este deservită de o serie de centrale telefonice digitale existente în toate localităţile urbane (Petroşani, Vulcan, Lupeni, Petrila, Aninoasa, Uricani).

În prezent gradul de telefonizare al zonei este de 19 abonaţi telefonici / 100 locuitori.

Centralele telefonice locale sunt interconectate prin intermediul fibrei optice.

Direcţia de telecomunicaţii Hunedoara a realizat în ultimii ani o serie de obiective cum ar fi: magistrala CFO Petroşani – Hunedoara – Deva – Brad – Oradea, extensia CT Vulcani şi Lupeni, clădire în Uricani.

De asemenea au fost instalate capacităţi noi în special în mediul rural.

2.1.5.d. Reţele energetice

• Alimentarea cu energie electrică

• Surse de producţie a energiei electrice

Centrale electrice de termoficare

Întrucât în Valea Jiului sunt cele mai importante exploatări de cărbune (huilă) din ţară, producţia de energie electrică se bazează în mare măsură pe folosirea acestui combustibil.

În Strategia Naţională pentru Dezvoltare Energetică pe termen lung adoptată de Guvern în anul 2001 se arată că în cazul României producţia de energie electrică pe cărbune este cea mai competitivă în raport cu cea pe gaze sau păcură.

Strategia propusă este de exploatare preponderentă a acestei forme de energie, având în vedere că România dispune de rezerve de cărbune suficiente pentru cel puţin 50 ani, la nivel de exploatare de 30 milioane t/an.

Centrala electrică CET Paroşeni are în componenţă trei grupuri a câte 50MW fiecare şi un grup de 150 MW, puterea instalată totală fiind de 300 MW.

30

Pentru centrala Paroşeni se are în vedere crearea unui complex integrat cu minele de cărbuni şi introducerea de tehnologii şi echipamente noi nepoluante, prin atragerea de capital privat în sistemul de parteneriat public privat. De asemenea este de dorit să fie pus în funcţiune grupul nr.4 de 150 MW.

Centrale hidroelectrice

Deşi zona Valea Jiului are un potenţial hidroelectric important, în prezent funcţionează doar două microhidrocentrale: Buta (0,49 MW) şi Valea de Peşti (0,20 MW).

Alte trei hidrocentrale: Lunca Florii (12MW), Taia (0,7 MW) şi Petroşani (30 MW) au studii preliminare efectuate.

În iunie 2003 a fost lansat proiectul de investiţii pentru amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni – Valea Sadului. Amenajarea va cuprinde două hidrocentrale de derivaţie amplasate în zona defileului Jiului: CHE Dumitra şi CHE Bumbeşti.

Schema de amenajare cuprinde barajul Livezeni, priza energetică amplasată pe malul drept şi galeria de aducţiune (7 km).

CHE Dumitra va fi o centrală subterană echipată cu trei grupuri Francis cu ax vertical cu un debit total de 36 mc/s şi o putere instalată de 24,5 MW.

CHE Bumbeşti va fi o centrală echipată cu trei grupuri Francis, puterea instalată fiind de 40,5 MW la un debit de 36,5 mc/s.

• Reţele de transport a energiei electrice

Teritoriul zonei Văii Jiului este străbătut de linia de 220 KV Mintia – Haşdat – Baru Mare – Paroşeni – Târgu Jiu.

Energia electrică produsă în centrala Paroşeni este livrată în Sistemul Energetic Naţional prin intermediul staţiei de transformare 220 / 110 KV echipată cu un autotransformator 220 / 110 KV de 160 MVA.

• Reţele de distribuţie – 110 KV

Asigurarea alimentării cu energie electrică a localităţilor zonei Văii Jiului se face cu liniile de distribuţie de 110 KV la care sunt racordate staţiile de transformare 110 KV/MT. Acestea sunt:

- Paroşeni – Baru (Dc) - Paroşeni – Căprişoara - Paroşeni – Vulcan N – Livezeni – Petroşani (CFR) - Paroşeni – Petroşani Sud – Fero Petrila – Petroşani IUM - Paroşeni – Bârseşti - Paroşeni – Lupeni Sud – Uricani - Paroşeni – Arena Lupeni - Aninoasa – Petroşani

• Staţii de transformare

În afara staţiei de sistem Paroşeni 220 / 110 KV – 1*160 MVA celelalte staţii sunt de 110 KV / MT:

Aninoasa Nord Vulcan Nord Căprişoara Petrila (Fero) Petroşani Sud Petroşani CFR Petroşani IUM

110/20/6 KV 110/20/6 KV 110/20 KV 110/20 KV 110/6 KV 110/27 KV 110/6 KV

1*10 MVA +1*16 MVA 1*25 MVA +1*40 MVA 2*40 MVA 2*25 MVA +2*40 MVA 1*25 MVA +1*40 MVA 2*16 MVA 2*25 MVA

31

Livezeni Arena Lupeni Lupeni Sud Uricani Lonea 2

110/20/6 KV 110/6 KV 110/20 KV 110/20/6 KV 110/20/6 KV

2*25 MVA 2*25 MVA 2*25 MVA 4*16 MVA 2*10 MVA

În afara acestor staţii 110 KV/MT mai sunt o serie de staţii 20/6 KV destinate exploatărilor miniere care au utilaje ce funcţionează la 6 KV:

Aninoasa Sud Carolina Dâlja Auxiliar Dâlja Central Jiu Lonea 3 Paroşeni Preparaţie Uricani Puţ 4 Livezeni TD Lupeni Valea de Brazi

20/6 KV 20/6 KV 20/6 KV 20/6 KV 20/6 KV 20/6 KV 20/6 KV 20/6 KV 20/6 KV 20/6 KV 20/6 KV

3*6,3 MVA 2*16 MVA 2*6,3 MVA 2*6,3 MVA 2*16 MVA 2*6,3 MVA 2*16 MVA 1*10 MVA +1*16 MVA 2*10 MVA 2*10 MVA 2*10 MVA

Staţiile de transformare de 110 KV pot fi alimentate din cel puţin două surse, cu posibilitatea funcţionării în buclă, ceea ce asigură un grad de siguranţă ridicat în alimentarea cu energie electrică.

În prezent, staţiile de transformare din Valea Jiului au un surplus de putere instalată întrucât necesarul a fost sub cel pentru care au fost acestea proiectate.

• Reţele de distribuţie publică de medie tensiune

Liniile de medie tensiune de distribuţie publică (20 KV, 6 KV) au o răspândire mare atât în mediul urban, cât şi în cel rural. Aceste reţele sunt destinate alimentării cu energie electrică a consumatorilor industriali, casnici, edilitari, social – cultural, inclusiv a consumatorilor industriali de puteri reduse.

În municipiul Petroşani este predominantă tensiunea de 6 KV care este de tip subteran.

Exploatările miniere funcţionează la 6 KV.

În mediul rural reţeaua de distribuţie de medie tensiune este de tip aerian (LEA 20KV).

• Reţele de distribuţie de joasă tensiune

În mediul rural reţelele de distribuţie de joasă tensiune sunt de tip aerian (LEA 0,4 KV), iar în mediul urban, în special în zonele sistematizate (Petroşani, Lupeni, Uricani, Vulcan) reţelele sunt de tip subteran (LES 0,4 KV).

• Posturi de transformare

Posturile de transformare alimentează pe joasă tensiune consumatorii de toate tipurile din localităţile Văii Jiului. Localităţile urbane în zonele centrale ca şi în cartierele sistematizate au posturi de transformare în cabină de zidărie (6/0,4 KV – 166 buc; 20/0,4 KV – 68 buc.), uneori cuplate cu punctele termice zonale. Mai rar se întâlnesc şi posturi subterane (1 buc.).

În localităţile rurale, ca şi în zonele periferice ale localităţilor urbane, posturile de transformare sunt de tip aerian (6/0,4 KV – 36 buc.; 20/0,4 KV – 39 buc.).

Nivelul de încărcare al posturilor nu depăşeşte 75 – 80 % din capacitatea acestora.

32

Disfuncţionalităţi în alimentarea cu energie electrică

• Producţia de energie

Obiectivul general al politicii de mediu pe termen scurt şi mediu al S.C.Termoelectrica S.A. este reducerea impacturilor negative ale instalaţiilor energetice la nivelul cerinţelor normelor naţionale, sau pe termen lung se are în vedere nivelul cerinţelor normelor europene.

Producerea energiei electrice utilizând ca sursă de bază cărbunele, împreună cu siderurgia, constituie principala cauză a poluării cu CO2 în judeţul Hunedoara.

Centrala Paroşeni (CET) a făcut obiectul unor îmbunătăţiri ale procesului tehnologic, dar este necesară introducerea unor echipamente noi, nepoluante.

• Reţelele electrice de înaltă tensiune

Cablurile de 110 KV prezintă un nivel de uzură fizică ridicat.

Staţiile de transformare, deşi au capacităţi suficiente, sunt dotate cu o serie de echipamente din generaţii vechi.

• Reţele electrice de distribuţie de medie tensiune

Prezenţa atât a reţelelor de 20, 10 şi 6 KV constituie o disfuncţionalitate întrucât exploatarea unor echipamente şi aparataje din generaţii diferite se face cu dificultate.

• Reţele de distribuţie de joasă tensiune

Reţelele de distribuţie sunt insuficient dimensionate pentru unii consumatori casnici. Frecvenţa întreruperilor datorită suprasolicitărilor a fost micşorată prin utilizarea de către S.C.Electrica S.A. a disjunctoarelor de branşament cu limitare la nivelul puterii stipulate în contractul de furnizare a energiei electrice.

Multe din posturile de transformare sunt încărcate la capacitatea maximă, neexistând o rezervă de putere disponibilă.

Starea tehnică a instalaţiilor electrice ale unor posturi de transformare este necorespunzătoare din punct de vedere tehnic (uzate fizic şi moral), ceea ce poate duce la apariţia unor fenomene de discontinuitate în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor.

Unele disfuncţionalităţi se mai întâlnesc la firidele de branşament, datorită faptului că au devenit supraîncărcate ca urmare a creşterii consumului.

• Alimentarea cu energie termică

În zona Văii Jiului există resurse energetice naturale – cărbune şi masă lemnoasă.

Gazele naturale sunt aduse în teritoriu prin intermediul sistemului naţional de transport gaze naturale.

Sursele de producere a energiei termice sunt:

• CET Paroşeni - capacitate instalată 263 Gcal/h, din care:

- în cogenerare 160 Gcal/h - din CAF 103 Gcal/h

- energie termică produsă – anul 2002 – 410.750 Gcal. - utilaje disponibile în anii 2003 – 2004

- trei cazane de abur tip PK – 10p – cu debit de 150 t/h - două turbine tip VK – 50 – 1 cu piese reglabile de termoficare, cu presiunea prizei între 1,2 – 2,5 atm. - două baylere de bază orizontale, câte unul pe fiecare turbină, S = 1000m2.

33

Total capacitate disponibilă: 220 Gcal/h, din care 100 Gcal/h din CAF şi 2*60 Gcal/h în cogenerare.

Cele două grupuri de 50 MW aflate actual în funcţiune, sunt uzate fizic şi moral, cu durata de viaţă depăşită. Ele vor mai funcţiona până în anul 2006 când va fi pus în funcţiune un nou grup, aflat în prezent în curs de instalare.

- combustibilul utilizat: de bază huilă de Valea Jiului 85% şi adaos – gaz metan 15%. • CT Vulcan – deserveşte platforma industrială Vulcan. • CTZ Petrila – centrală termică de zonă, uzată fizic şi moral. • CT cvartal – centrale amplasate în Petroşani, Petrila, Aninoasa - Iscroni, Vulcan, Lupeni,

Uricani

Sistemul de distribuţie al energiei termice în localităţile deservite de CET Paroşeni – Petroşani, Vulcan, Lupeni, Aninoasa – Iscroni, constă în reţelele magistrale şi de distribuţie la punctele termice a agentului primar – apa fierbinte (aflat în gestiunea şi exploatarea CET Paroşeni) şi punctele termice şi reţelele secundare (aflate în gestiunea şi exploatarea agenţilor revânzători din oraşele Petroşani, Vulcan, Lupeni, Aninoasa).

Din CET Paroşeni către utilizatori, sunt realizate două magistrale de termoficare: - magistrala 2 * Dn 900 mm – care alimentează cu energie termică sub formă de apă

fierbinte, consumatorii urbani şi agenţii economici din oraşele Petroşani, Aninoasa – Iscroni şi Vulcan.

- magistrala 2 * Dn 500 mm – care alimentează cu energie termică sub formă de apă fierbinte, consumatorii urbani şi agenţii economici din oraşul Lupeni.

Lungimea reţelelor termice primare este de 2 * 45,51 km, adică circa 91 km. - lungimea reţelei subterane: 2 * 13,5 km - lungimea reţelei aeriene: 2 * 32,02 km - număr de consumatori: Total = 24 (din care 4 sunt revânzători şi 20 sunt agenţi

economici) - număr de branşamente: 90

Elemente favorabile - amplasarea geografică şi climaterică favorabilă; - existenţa resurselor energetice naturale în teritoriu; - accesibilitatea la echipamente şi utilaje moderne şi eficiente; - localităţile care sunt racordate la sistemul naţional de transport şi distribuţie a gazelor

naturale pot rezolva mai uşor şi eficient problema încălzirii, utilizând în prezent într-o mai mare măsură, centralele termice individuale sau pentru un număr restrâns de consumatori, moderne, eficiente energetic şi ecologice;

- principalul avantaj al încălzirii în sistem centralizat individual îl constituie corelarea consumului de combustibil, deci al costului încălzirii, cu necesarul şi cerinţele de confort sau tehnologice;

- retehnologizarea în curs de execuţie a CET Paroşeni.

Elemente nefavorabile - uzura fizică şi morală a sistemului de alimentare cu energie termică în mod centralizat în

localităţile Petroşani, Petrila, Aninoasa, Vulcan, Lupeni; - lipsa resurselor financiare atât la nivelul unei părţi mari a populaţiei care nu-şi mai poate

plăti cota aferentă acestor servicii cât şi la nivelul consiliilor locale sau a întreprinderilor care le administrează, pentru reparaţii şi întreţinere;

34

- lipsa educaţiei unei părţi importante a populaţiei în ceea ce priveşte utilizarea acestor servicii precum şi a responsabilităţilor ce decurg din aceasta;

- numărul mare al cererilor de debranşare de la sistemul actual de asigurare a energiei termice necesare încălzirii şi preparării apei calde menajere;

- inexistenţa unui studiu care ar putea aprecia mai corect politica necesar a fi abordată în acest domeniu pentru un rezultat final eficient atât la nivel local (consumator), cât şi global;

- starea extrem de proastă a unei părţi însemnate din fondul locativ existent; - izolaţia termică defectuoasă a locuinţelor şi dotărilor social-edilitare conduce la creşterea

consumului de combustibil şi la neasigurarea confortului termic.

• Alimentare cu gaze naturale

În zona Văii Jiului, gazele naturale sunt transportate prin intermediul sistemului naţional transport gaze, prin magistrala de transport gaze VEST I – ↵20” care traversează teritoriul pe direcţia nord – sud. Aceasta aduce gazele naturale din câmpurile de gaze Bazna şi Saros. Traseul ei este prezentat în planşa nr. 3.4. – Infrastructurile Tehnice.

Din conducta magistrală de înaltă presiune gazele naturale sunt repartizate în teritoriu prin intermediul SRMP – staţia de reglare măsurare predare Paroşeni (înaltă presiune – medie presiune), a conductelor de repartiţie gaze naturale de presiune medie şi a staţiilor de reglare măsurare aferente localităţilor deservite: SRM Livezeni, SRM Petroşani – Carpaţi, SRM Petroşani Aeroport, SRM Vulcan, SRM Aninoasa, SRM Lupeni – Centru, SRM Lupeni – Bărbăteni.

De asemenea traseul conductelor de repartiţie şi amplasarea staţiilor de reglare măsurare sunt prezentate în planşa nr. 3.4.

Pe traseul Paroşeni – Bărbăteni, conducta este în execuţie în prezent, cu termen de finalizare decembrie 2003.

Localitatea Petrila este racordată la SRM Aeroport.

Localitatea Uricani nu este racordată în prezent, dar are parţial executate SRM şi distribuţie proprie.

Elemente favorabile - existenţa gazelor naturale în teritoriu prin intermediul SNTGN; - utilizarea gazelor naturale în municipiul Petroşani, atât pentru încălzire, preparare apă

caldă menajeră cât şi pentru preparare hrană; - există solicitări de extindere a reţelelor de gaze naturale în special în municipiul

Petroşani, dar izolat şi în celelalte localităţi; - gazele naturale sunt cele mai puţin poluante dintre combustibilii uşor de utilizat în zonă.

Elemente nefavorabile - neutilizarea gazelor naturale în localităţile Lupeni şi Petrila, din cauza costurilor ridicate; - degradarea conductelor şi instalaţiilor existente în localităţile Lupeni şi Petrila prin

neutilizarea şi deci neîntreţinerea lor în mod corespunzător; - nemarcarea corespunzător legilor în vigoare, a culoarelor de protecţie a conductelor de

gaze; - nevoia de economisire a resurselor de gaze naturale, care sunt epuizabile.

35

2.1.6 Zonificarea teritoriului

Zonificarea teritoriului constituie suportul unei dezvoltări echilibrate şi armonioase în profil teritorial a activităţilor economice, a populaţiei şi a reţelei de localităţi, a serviciilor şi a infrastructurii tehnice, pe baza unor măsuri specifice de amenajare.

Elementele care stau la baza zonificării teritoriului sunt: resursele naturale potenţiale, factorii de producţie care valorifică resursele naturale şi umane precum şi relaţiile teritoriale pe care le generează, infrastructura tehnică prin care se realizează coeziunea intrazonală, rolul şi funcţiunile localităţilor, îndeosebi ale centrelor de polarizare cu potenţial de dezvoltare.

Valea Jiului, una dintre cele patru zone economico-sociale care se conturează în cadrul judeţului Hunedoara, situată la limita sudică a acestuia, este principala zonă carboniferă a ţării, cu activităţi extractive, energetice, dar şi ale industriei prelucrătoare, în plin proces de restructurare, zonă care deţine de asemenea resurse silvice şi turistice foarte slab valorificate.

Distribuţia şi concentrarea spaţială a principalelor tipuri de activităţi economico-sociale, a resurselor naturale şi a infrastructurii tehnice determină conturarea, în cadrul zonei Valea Jiului, a două subzone cu profil şi problematici specifice de amenajare şi dezvoltare:

• Subzona cu profil dominant extractiv-industrial, care cuprinde teritoriile immediate şi limitrofe Jiului de Est şi Jiului de Vest, incluzând în totalitate cele 6 localităţi urbane ale conurbaţiei. Principala problemă a acestui teritoriu este legată de situaţia sectorului economic care necesită măsuri pentru restructurarea activităţii de extracţie a cărbunelui care să aibă în vedere rentabilitatea acesteia, măsuri pentru reconversia parţială către alte activităţi şi promovarea ramurilor cu condiţii favorabile de dezvoltare. Infrastructura insuficient dezvoltată şi suprafeţele afectate de exploatarea cărbunelui sunt alte probleme cu care se confruntă această subzonă.

• Subzona cu profil agro-silvic şi parţial turistic, care cuprinde restul teritoriului situat pe versanţii care înconjoară văile Jiului de Est şi Jiului de Vest. Fiind o zonă montană, principala sursă naturală o constituie pădurile care reprezintă 54,8 % din totalul zonei Văii Jiului, constituind categoria dominantă a fondului funciar, alături de păşuni şi fâneţe care ocupă împreună circa 40 % din teritoriu. Principalele probleme din această subzonă sunt legate de slaba valorificare a potenţialului zootehnic (pondere mică a acestui sector în economia zonei, productivitate nesatisfăcătoare faţă de posibilităţile existente, migrarea forţei de muncă dinspre agricultură spre alte activităţi economice), precum şi valorificarea insuficientă a potenţialului turistic natural deosebit (infrastructura turistică slab dezvoltată, lipsa personalului cu pregătire în turism, lipsa promovării zonei prin informare corespunzătoare).

La nivelul întregii zone potenţialul natural ridicat se reflectă în datele privind structura fondului funciar după modul de folosinţă, conform bilanţului teritorial din tabelul alăturat.

Bilanţul teritorial Categorii de folosinţă a fondului funciar Ha %

Suprafaţa totală, din care: 103,246 100 Agricolă, din care: 41.877 40,6 Arabilă 822 0,8 Păşuni 17.817 17,3 Fâneţe 23.119 22,4 Livezi 119 0,1 Neagricol, din care: 61.369 59,4

36

Păduri 56.618 54,8 Ape 349 0,3 Drumuri 957 0,9 Construcţii 2.509 2,4 Neproductiv 936 1,0

Strategia de dezvoltare socio-economică a acestei zone va urmări valorificarea potenţialului natural deosebit prin reorientarea spre activităţi economice cu posibilităţi de dezvoltare (turism, prelucrarea lemnului, zootehnie), concomitent cu exploatarea rentabilă a principalei resurse a subsolului – cărbunele, precum şi reabilitarea, protejarea şi conservarea mediului natural şi construit.

2.2 STRUCTURA SOCIO - ECONOMICĂ

2.2.1 Evoluţia populaţiei şi potenţialul demografic

La recensământul din 2002, în zona Valea Jiului au fost înregistrate 148 112 persoane, ceea ce reprezintă 30,4% din totalul populaţiei judeţului Hunedoara. Având în vedere că Valea Jiului a fost declarată zonă defavorizată (fapt care indică prezenţa unor deficienţe majore la nivel economic şi social) această pondere poate fi apreciată ca ridicată, ceea ce înseamnă că intervenţiile economice şi sociale trebuie să fie adaptate atât ca intensitate cât şi ca durată.

Pentru o mai bună înţelegere a problemelor sociale cu care se confruntă populaţia din Valea Jiului, trebuie relevate câteva aspecte precum: evoluţia populaţiei, structura populaţiei după diverse criterii, problemele legate de resursele şi piaţa forţei de muncă.

• Evoluţia populaţiei

Populaţia Văii Jiului a cunoscut o creştere importantă după 1977 pe de-o parte prin măsuri direcţionate către creşterea personalului minier (prin obligarea unor categorii de persoane să se încadreze ca mineri), iar pe de altă parte prin orientarea forţei de muncă disponibile către un sector de activitate extrem de atractiv din punctul de vedere al salarizării. Astfel, Valea Jiului a devenit o destinaţie importantă a fluxurilor de migraţie din toată ţara, populaţia actuală fiind eterogenă din punctul de vedere al regiunii de provenienţă.

După cum se poate observa, creşterea populaţiei din zona Valea Jiului a fost mult mai mare decât media pe ţară în perioada 1977-1992, iar după 1992 a cunoscut o scădere mai lentă decât evoluţia la nivel naţional. Acest fapt se explică în principal tot prin factori economici, în primii ani după 1990 nivelul de salarizare al minerilor s-a menţinut la valori mai ridicate.

Dinamica populaţiei la recensăminte (1966=100%)

1966 1977 1992 2002 Aninoasa 100 73.8 82.2 75.6 Banita 100 56.9 49.8 48.6 Lupeni 100 96.4 112.0 104.4 Petrila 100 101.5 118.2 104.2 Petrosani 100 115.6 148.9 128.4 Uricani 100 118.7 207.3 165.1 Vulcan 100 130.4 161.6 135.3 Valea Jiului 100 107.5 133.2 116.4 Romania 100 112.8 119.4 113.6

37

Evoluţia populaţiei nu a fost unitară în toată Valea Jiului. Au existat câteva puncte de atracţie, în principal oraşele mai mari: Petroşani, Vulcan, dar şi Uricani. Comuna Băniţa şi oraşul Aninoasa nefiind mari puncte de exploatare minieră au suferit o pierdere de populaţie, scăderea cea mai importantă înregistrându-se în Băniţa, din 1966 şi până în 2002 populaţia înjumătăţindu-se.

Evoluţia populaţiei în zona Valea Jiului, la recensământ

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

1966 1977 1992 2002

AninoasaBanitaLupeniPetrilaPetrosaniUricaniVulcan

După cum se poate observa din tabelul de mai jos, unităţile administrativ - teritoriale sunt formate din mai multe localităţi componente, populaţia fiind concentrată în principal în nucleele urbane propriu-zise. De asemenea, aici s-au înregistrat scăderile cele mai mari ale populaţiei în perioada 1992-2002.

Municipiul, oraşul, comuna Localităţi componente 1992 2002

Petroşani Petroşani 51476 44404 Dalja Mare 297 265 Dalja Mica 197 167 Peştera 123 102 Slătioara 297 256 Aninoasa Aninoasa 3565 3120 Iscroni 1987 1986 Lupeni Lupeni 32853 30642 Petrila Petrila 27610 24023 Câmpa 624 771 Jiet 770 803 Răscoala 219 176 Tirici 79 67 Uricani Uricani 11546 9222 Câmpu lui Neag 582 567 Valea de Brazi 707 438 Vulcan Vulcan 32160 27577 Dealu Babii 211 216 Jiu-Paroşeni 2153 1947 Baniţa Baniţa 836 837 Crivadia 168 177 Merişor 393 349

38

Dezvoltarea forţată a sectorului minier a condus la concentrarea unei populaţii ridicate într-o zonă retsrânsă, densitatea populaţiei fiind mult mai ridicată decât la nivelul ţării (145 loc-km2 la nivelul zonei Valea Jiului faţă de 91 la nivel naţional).

Densitatea populatiei

Loc/km2 Aninoasa 151.9 Banita 17.4 Lupeni 394.2 Petrila 83.7 Petrosani 231.1 Uricani 40.6 Vulcan 340.6 Valea Jiului 145.3 Romania 91

• Structura pe sexe

Structura pe sexe a populaţiei zonei Valea Jiului este uşor diferită de cea la nivel naţional, ponderea populaţiei masculine fiind mai ridicată, în medie, cu 1%. De asemenea, trebuie remarcat cazul comunei Băniţa, unde populaţia feminină a scăzut până la 45%.

Structura pe sexe a populaţiei, în anul 2001 Feminin % Masculin %

Aninoasa 49.5 50.5 Banita 45.2 54.8 Lupeni 49.9 50.1 Petrila 49.6 50.4 Petrosani 50.9 49.1 Uricani 49.3 50.7 Vulcan 50.1 49.9 Valea Jiului 50.1 49.9 ROMÂNIA 51,2 48,8

• Structura pe vârste

Analizând piramidele vârstelor se constată că exită anumite dezechilibre de dezvoltare a populaţiei pe unele grupe de vârstă. Astfel toate piramidele au baza îngustată, ceea ce înseamnă că potenţialul de înlocuire a populaţiei (prin naştere) se reduce, iar raportul de dependenţă va creşte în timp. Generaţiile cu un volum foarte mic de copii vor trebui să susţină economic generaţiile actuale de adulţi, mult mai numeroase.

Comuna Băniţa are o distribuţie dezechilibrată a populaţiei pe grupe de vârstă, cu o populaţie îmbătrânită şi o pondere a populaţiei feminine mai redusă, ceea ce a condus la o natalitate mai scăzută.

39

Piramida vârstelor - comuna Băniţa

100 50 0 50 100

0-410-1420-2430-3440-4450-5460-6470-7480-8490-94>100

Gr.

vârs

tă

Nr. loc.

Masculin

Feminin

Piramida vârstelor - oraşul Aninoasa

400 200 0 200 400

0-410-1420-2430-3440-4450-5460-6470-7480-8490-94>100

Gr.

vârs

tă

Nr. loc.

Masculin

Feminin

Piramida vârstelor - oraşul Lupeni

2000 1000 0 1000 2000

0-410-1420-2430-3440-4450-5460-6470-7480-8490-94>100

Gr.

vârs

tă

Nr. loc.

Masculin

Feminin

Piramida vârstelor - oraşul Petrila

2000 1000 0 1000 2000

0-410-1420-2430-3440-4450-5460-6470-7480-8490-94>100

Gr.

vârs

tă

Nr. loc.

Masculin

Feminin

Piramida vârstelor - municipiul Petroşani

4000 2000 0 2000 4000

0-410-1420-2430-3440-4450-5460-6470-7480-8490-94>100

Gr.

vârs

tă

Nr. loc.

Masculin

Feminin

Piramida vârstelor - oraşul Uricani

1000 500 0 500 1000

0-410-1420-2430-3440-4450-5460-6470-7480-8490-94>100

Gr.

vârs

tă

Nr. loc.

Masculin

Feminin

Piramida vârstelor - oraşul Vulcan

2000 0 2000 4000

0-410-1420-2430-3440-4450-5460-6470-7480-8490-94>100

Gr.

vârs

tă

Nr. loc.

Masculin

Feminin

40

De asemenea, se mai identifică 2 generaţii cu un volum mai ridicat: pentru grupa de vârstă 30-34 ani (ca efect al politicilor pronataliste din timpul perioadei comuniste) şi grupa de vârstă 10-14 ani (perioada imediat următoare evenimentelor din 1989 care a însemnat o relativă bunăstare pentru minerii din Valea Jiului). Apoi natalitatea a scăzut, numărul copiilor cu vârsta cuprinsă între 5-9 şi 0-4 ani fiind din ce în ce mai mic.

Convenţional, se consideră că o populaţie este tânără, dacă proporţia populaţiei vârstnice este mai mică de 7%; procesul de îmbătrânire demografică este în desfăşurare dacă ponderea populaţiei vârstnice este cuprinsă între 7% şi 12%, iar o pondere mai mare de 12% corespunde unei populaţii îmbătrânite demografic (ponderea populaţiei adulte prezintă o stabilitate relativă în timp). La nivelul zonei Valea Jiului, ponderea populaţiei vârstnice este de 11,4%, ceea ce înseamnă că în acest moment nu se poate vorbi de o îmbătrânire a populaţiei la nivelul întregii zone, dar în condiţiile scăderii natalităţii acest proces se va accelera.

Structura pe grupe mari de vârstă - 2001 Aninoasa Băniţa Lupeni Petrila Petroşani Uricani Vulcan

0-14 24.4 10.4 21.5 23.3 18.6 25.6 22.4

15-59 64.2 63.3 66.5 64.8 68.8 67.1 68.2

>60 11.4 26.4 12.0 11.9 12.7 7.3 9.4

raportul de dependenţă 55.8 58.1 50.4 54.3 45.4 49.0 46.6

Structura pe grupe mari de vârstă - 1992 Aninoasa Băniţa Lupeni Petrila Petroşani Uricani Vulcan

0-14 26.3 19 27 26.6 23.3 32 27.8

15-59 62.3 59.2 64.1 64.1 66.9 62 65.3

>60 11.4 21.8 8.9 9.4 9.9 5.9 6.8

raportul de

dependenţă 60.5 68.9 56.0 56.2 49.6 61.1 53.0

Comparând cele două structuri pe vârste, se constată în primul rând o scădere dramatică a populaţiei tinere (0-14 ani) şi o uşoară creştere a populaţiei vârstnice. Acest fapt conduce la o creştere a raportului de dependenţă. Raportul de dependenţă de vârstă exprimă numărul de persoane de vârstă inactivă care revin, în medie, la o 1000 persoane de vârstă activă. Acesta arată că presiunea asupra persoanelor de vârstă activă a scăzut, dar pe termen lung scăderea natalităţii va conduce la creşterea raportului de dependenţă.

• Structura etnică

Deşi populaţia din Valea Jiului este eterogenă din punctul de vedere al regiunii de provenienţă, ca urmare a migraţiei masive, structura etnică nu reflectă mari diferenţe faţă de cea la nivel naţional. Ponderea maghiarilor este mai mare, în timp ce aceea a rromilor este mai redusă.

Structura etnică – Recensământ 2002 România Zona Valea Jiului Români 89.5 90.3 Maghiari 6.6 7.8 Rromi (Ţigani) 2.5 1.1 Germani 0.3 0.4 Alte etnii 1.1 0.3

41

Comunităţile cele mai mari de etnici maghiari sau rromi se găsesc în oraşele cu o populaţie numeroasă (Petroşani, Lupeni, Vulcan, Petrila). Totuşi, acestea au o pondere destul de mică în totalul populaţiei, ceea ce face ca pe întreaga zonă populaţia să fie considerată omogenă.

Structura etnică – Recensământ 2002

Români Maghiari Rromi Germani

Total

nr. loc. nr. loc. % nr. loc. % nr. loc. % Nr. loc. %

Petroşani 45194 40400 89.4 3812 8.4 528 1.2 270 0.6

Aninoasa 5106 4684 91.7 259 5.1 141 2.8 8 0.2

Lupeni 30642 26746 87.3 2970 9.7 650 2.1 147 0.5

Petrila 25840 23669 91.6 1904 7.4 153 0.6 73 0.3

Uricani 10227 9719 95.0 435 4.3 17 0.2 9 0.1

Vulcan 29740 27154 91.3 2231 7.5 188 0.6 106 0.4

Băniţa 1363 1348 98.9 14 1.0 0 0.0 0 0.0

Total 148112 133720 90.3 11625 7.8 1677 1.1 613 0.4

• Mişcarea naturală a populaţiei

Mişcarea naturală a populaţiei este una din componentele care determină creşterea populaţiei, alături de mişcarea migratorie. Mişcarea naturală surprinde două fenomene demografice: natalitatea şi mortalitatea unei populaţii.

Rata natalităţii reprezintă numărul de copii născuţi într-o perioadă de timp determinată(1 an) la 1000 de locuitori. Natalitatea este un fenomen demografic supus transformărilor mediului economic şi social. Astfel, aceasta este influenţată de declinul economic care afectează familia şi relaţiile între membrii familiei. De asemenea, natalitatea depinde de o serie de factori sociali: mediul de rezidenţă, apartenenţa etnică, nivelul de instruire etc.

Mişcarea naturală a populaţiei în 2001

Nascuti vii Decedati Decedati sub 1 an

nr. ‰ locuitori nr. ‰ locuitori nr. ‰ nascuti vii

Aninoasa 56 9.2 53 8.7 2 35.7

Banita 15 10.6 28 19.9 1 66.7

Lupeni 315 10.3 323 10.6 3 9.5

Petrila 330 11.7 259 9.2 8 24.2

Petrosani 479 9.6 459 9.2 12 25.1

Uricani 144 12.1 90 7.6 1 6.9

Vulcan 377 11.6 288 8.9 5 13.3

VALEA JIULUI 1716 10.7 1500 9.3 32 18.6

Valorile înregistrate în zona Valea Jiului sunt apropiate de media naţională, dar sunt mai ridicate decât media pe urban deşi majoritatea locuitorilor se află în urban. Acest lucru poate fi explicat prin păstrarea unor modele familiale specifice regiunilor de provenienţă ale celor care au migrat în ultimii 30 de ani (de exemplu cei veniţi din Moldova).

42

Rata mortalităţii, deşi puternic legată de latura biologică a fiinţei umane, este influenţată de o serie de factori economici şi sociali: accesul la servicii de specialitate, nivelul de educaţie, calitatea vieţii, dar şi factori ecologici.

Mortalitatea este uşor mai ridicată decât media naţională pe urban (8,9‰), acest fapt putând fi cauzat de condiţiile grele de lucru specifice mineritului. O valoare foarte mare s-a înregistrat în comuna Băniţa, dar acest lucru reflectă în primul rând gradul de îmbătrânire a populaţiei.

• Mortalitatea infantilă

Un alt indicator este mortalitatea infantilă care reprezintă frecvenţa deceselor sub 1 an, raportată la totalul născuţilor-vii dintr-o perioadă determinată. Şi acest indicator este puternic influenţat de factori sociali, economici, sanitari şi educaţionali. Media pe zona Valea Jiului este mai mare decât media naţională pe urban (16,1‰) ceea ce indică un grad de sărăcie mai ridicat ce a influenţat starea de sănătate a populaţiei. Trebuie remarcate Petrila şi Petroşani cu valori foarte mari ale mortalităţii infantile în condiţiile în care acestea au o populaţie numeroasă. Valorile mari înregistrate în Băniţa şi Aninoasa nu sunt relevante deoarece numărul de copii născuţi, la care se raportează indicatorul a fost foarte mic.

• Mişcarea migratorie

Migraţia internă, la nivel naţional, chiar dacă nu influenţează volumul total al populaţiei, provoacă importante mutaţii în structurile după vârste şi sexe ale populaţiei, dar şi în profil teritorial-administrativ, la nivelul judeţelor şi al localităţilor.

Migraţia poate fi cuantificată prin soldul migratoriu, calculat ca diferenţă între stabilirile de domiciliu în localitate şi plecările cu domiciliu din localitate.

Mişcarea migratorie - 2001

Stabiliri de domiciliu

Plecări cu domiciliul

Spor migratoriu

‰

Aninoasa 156 122 5.6

Băniţa 4 9 -3.5

Lupeni 171 583 -13.5

Petrila 295 560 -9.4

Petroşani 638 866 -4.6

Uricani 127 287 -13.5

Vulcan 310 679 -11.3

VALEA JIULUI 1701 3106 -8.7

După cum se poate observa direcţia fluxurilor de migraţie este către exteriorul zonei, principalele surse de migranţi fiind Petroşani, Vulcan şi Lupeni. Dacă se va menţine această tendinţă, migraţia va deveni un factor important de scădere a populaţiei.

2.2.2 Resursele umane

Valea Jiului este o zonă monoindustrială, cea mai mare parte a populaţiei salariate fiind cuprinsă în industria extractivă. După cum se poate observa în tabelul de mai jos, în Lupeni şi Uricani ponderea salariaţilor din industria extractivă depăşeşte 70%, fapt care face ca măsurile de reducere a personalului angajat în această ramură de activitate să fie puţin eficiente în lipsa investiţiilor în alt sector de activitate.

43

Pentru caracterizarea gradului de asigurare cu locuri de muncă în cele trei mari sectoare de activitate la nivelul situaţie actuale a unităţilor administrativ-teritoriale, în cele ce urmează se prezintă profilul ocupaţional al populaţiei după numărul mediu de salariaţi.

Populaţia ocupată

Salariaţi Din care pe sectoare

Total Primar Secundar Terţiar

Localitatea

Număr Număr % Număr % Număr %

Petroşani 14.085 20 0,14 6.487 46,05 7.578 53,8

Aninoasa 1.737 3 0,17 1.376 79,21 358 20,61

Vulcan 7.362 1 0,01 5.691 77,3 1.670 22,68

Uricani* 2.746 - - 2.134 77,71 612 22,28

Petrila 5.802 2 0,03 4.796 82,66 1.004 17,3

Lupeni 6.077 4 0,06 4.196 69,04 1.877 30,88

Băniţa 75 1 1,33 8 10,66 66 88

Total 37.884 31 0,08 24.688 65,16 13.165 34,75

* la Uricani nu sunt date referitoare la numărul de salariaţi din agricultură

Structura salariaţilor pe ramuri ale economiei naţionale - 2001

Aninoasa Banita Lupeni Petrila Petrosani Uricani Vulcan Total

nr. sal. % din

total sal. nr. sal. % din

total sal. nr. sal.% din

total sal. nr. sal.% din

total sal. nr. sal.% din

total sal. nr. sal.% din

total sal. nr. sal. % din

total sal. nr. sal.% din

total sal.

Agricultura 3 0.2 1 1.3 4 0.1 2 0.0 20 0.1 0 0.0 1 0.0 31 0.1

Industria extractiva 1115 64.2 0 0.0 3858 63.5 4363 75.2 2395 17.0 1928 70.2 3894 52.9 17553 46.3

Industria prelucratoare 2 0.1 5 6.7 158 2.6 24 0.4 2036 14.5 38 1.4 513 7.0 2776 7.3

Energie electrica si termica, gaze si apa 84 4.8 0 0.0 129 2.1 125 2.2 1073 7.6 66 2.4 861 11.7 2338 6.2

Constructii 175 10.1 3 4.0 51 0.8 284 4.9 983 7.0 102 3.7 423 5.7 2021 5.3

Comert 43 2.5 8 10.7 350 5.8 212 3.7 2552 18.1 152 5.5 303 4.1 3620 9.6

Transporturi, depozitare, posta, comunicatii 109 6.3 27 36.0 156 2.6 24 0.4 1224 8.7 34 1.2 131 1.8 1705 4.5

Activitati financiare, bancare si de asigurari 1 0.1 0 0.0 28 0.5 2 0.0 170 1.2 2 0.1 19 0.3 222 0.6

Administratie publica 29 1.7 11 14.7 58 1.0 68 1.2 240 1.7 34 1.2 62 0.8 502 1.3

Invatamant 56 3.2 17 22.7 445 7.3 335 5.8 1298 9.2 117 4.3 398 5.4 2666 7.0

Sanatate si asistenta sociala 31 1.8 3 4.0 337 5.5 200 3.4 1060 7.5 152 5.5 367 5.0 2150 5.7

În analiza resurselor umane din Valea Jiului trebuie avute în vedere două aspecte: pe de-o parte identitatea socială şi solidaritatea minerilor,iar pe de altă parte restructurările economice care au condus la creşterea somajului.

Condiţiile foarte dificile de lucru şi gradul ridicat de periculozitate a muncii pe care o depun au condus la crearea unei solidarităţi între mineri (manifestată şi la nivel formal în sindicate

44

puternice) dar şi la formarea unor reprezentări sociale a minerului-erou, reprezentări susţinute în perioada comunistă prin stimulente financiare sau cu ajutorul mass-mediei.

Minerii, prin solidaritatea crescută şi forţa colectivă au jucat un rol important în viaţa politică şi, în acelaşi timp au reuşit să amâne punerea în practică a unor politici de restructurare a sectorului.

Totuşi, în 1997 a fost luată decizia restructurării în masă, aproape 16.000 de mineri fiind disponibilizaţi, majoritatea lor fiind muncitori calificaţi şi necalificaţi.

Personalul disponibilizat după nivelul de instruire şi profesie 1997

Studii superioare 419 2,6%

Studii medii 1127 7,1%

Muncitori: 14353 90,3%

Muncitori necalificaţi 3236 20,4%

Muncitori calificaţi 11117 69,9%

TOTAL 15899 100%

Sursa: Regia Autonomă a Huilei Petroşani, în "Managing Labor Crises. A Case Study of the Jiu Valley, Romania", Angela Dobrescu, Cosima Rughiniş

Oferta locurilor de muncă la nivel local a fost total insuficientă pentru a absorbi resursele umane disponibilizate. În plus, salariile mici oferite pe piaţă nu au avut rolul de a stimula minerii disponibilizaţi de a accepta oferte de muncă neavantajoase.

Această explozie a şomajului a avut efecte la nivelul întregii comunităţi şi la nivelul familiei: a crescut incidenţa violenţei domestice, a divorţurilor, a infracţiunilor contra persoanei1. De asemenea, cazurile de abandon al familiei înregistrate la Judecătoria Petroşani s-au dublat în anii următori.

Măsurile de protecţie a personalului disponibilizat au fost în principal măsuri pasive (compensaţii financiare)fapt ce a condus la perpetuarea dependenţei de stat. Măsurile active (crearea de noi locuri de muncă, servicii de recalificare profesională şi de pregătire a viitorilor antreprenori) nu au fost aplicate continuu şi coerent, astfel că rezultatele au fost aproape nule.

De asemenea, conform Strategiei de dezvoltare economică a Bazinului carbonifer al Văii Jiului – HG nr. 646 / 2002, programele de creare de noi locuri de muncă s-au lovit de mai multe obstacole: "refuzul locurilor de muncă în sistem privat sau public datorită salarizării neatractive", "lipsa unor calificări adecvate a forţei de muncă în domeniile cerute de angajatori", "existenţa unor mentalităţi necorespunzătoare privind raporturile de muncă angajat-angajator, de unde şi o acomodare dificilă cu sistemul de lucru privat", "apariţia în rândul persoanelor fără loc de muncă a unei categorii care refuză locurile de muncă, deoarece beneficiază de ajutoare de urgenţă din partea Guvernului".

Aceeaşi Strategie arată că în 2001 68% dintre minerii disponibilizaţi nu îşi găsiseră un loc de muncă, iar 7% dintre cei care găsiseră, lucrau ocazional, doar 21% lucrând cu regularitate.

Numărul persoanelor disponibilizate care şi-au găsit de lucru a crescut din 1997 până în 2000 de la 1330 la 2841. 1 Strategia de dezvoltare economică a Bazinului carbonifer al Văii Jiului – HG nr. 646 / 2002 2 Sursa: DJMPS, 1999 apud M.Larionescu, C.Rughiniş, S.Rădulescu – “Cu ochii minerului – Reforma mineritului în România”, Ed. Gnosis 1999, p 177 3 Pentru 1998 şi 1997 procentul a fost calculat din 15899 persoane disponibilizate în 1997 4 Pentru 2000 procentul a fost calculat din 21174 persoane disponibilizate între 1997 - 2000

45

Numărul persoanelor disponibilizate care nu mai primesc beneficii de şomaj3

Persoanele disponibilizate care nu mai sunt îndreptăţite la beneficii de şomaj, deoarece:

8 Iulie 19983 6 Ian. 1999 Febr. 20004

S-au angajat 1330 8,37% 1689 10,6% 2841 13,4%

S-au pensionat 651 4,09% 764 4,8% 1396 6,6%

Sunt suspendate (nu s-au prezentat pentru viză, au refuzat un loc de muncă sau un curs de recalificare)

177 1,11% 448 2,8% 1250 5,9%

Au o activitate economică privată 154 0,97% 163 1,0% 139 0,7%

Şi-au transferat dosarul în alte judeţe 806 5,07% 887 5,6% 937 4,4%

Sunt în armată 238 1,50% 300 1,9% 343 1,6%

Din alte motive (plecare în străinătate, deces)

72 0,45% 134 0,8% 182 0,9%

Total 3428 21,56% 4385 27,6% 6728 31,8%

Chiar dacă se estima un adevărat exod al imigranţilor către locurile natale (în special Moldova), se poate observa că numărul acestora nu a crescut spectaculos în cei trei ani şi nici nu reprezintă un segment important al populaţiei disponibilizate.

O pondere ridicată o au cei care s-au pensionat (6% din totalul persoanelor disponibilizate în perioada 1997-2000), contribuind astfel la reducerea ratei şomajului în zonă.

De asemenea, aplicarea unor programe speciale de ocupare a forţei de muncă au contribuit la scăderea ratei şomajului, chiar dacă aceştia au fost încadraţi temporar sau pe perioade scurte de timp.

Ponderea şomerilor înregistraţi în populaţia stabilă în vârstă de 18-62 ani pentru zonele defavorizate, în perioada 1999 - 2002

31.12.99 31.12.00 31.12.01 31.12.02

Valea Jiului 14,3 12,8 11,0 6,5

ROMÂNIA 8,2 7,2 5,9 5,5

După cum se poate observa, rata şomajului a scăzut într-un ritm mai rapid decât la nivelul ţării, în 2002 şomajul în Valea Jiului având valori apropiate de media la nivel naţional.

Rata şomajului la 07.2003 – 10,43 (AJOFM) – jud. Hunedoara

Ultimele date arată că există 7585 de şomeri înregistraţi în Valea Jiului, cei mai mulţi aflându-se în Petroşani şi Lupeni. De asemenea, mai mult de jumătate dntre aceşta nu mai beneficiază de sprijin financiar, depăşind perioada de protecţie socială prevăzută de lege.

Numărul şomerilor înregistraţi la 28.07.2003

Petroşani Lupeni Vulcan Petrila Aninoasa Total

Nr. şomeri în evidenţă şi plată - total

2364 1996 1457 1195 573 7585

Nr. şomeri în plată 1005 465 398 362 123 2353

46

Nr. beneficiari ajutor integrare profesională

105 2 37 20 3 167

Nr. beneficiari alocaţii de sprijin

50 36 42 12 1 141

Şomeri neindemnizaţi 1204 1493 980 801 446 4924

Sursa: Agenţia Judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă - Hunedoara

De asemenea, situaţia locurilor de muncă vacante raportate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă arată o discrepanţă majoră între cerere şi ofertă (232 de locuri disponibile pentru 7585 şomeri). Un alt aspect important este gama de meserii disponibile, acestea fiind meserii ce nu necesită o calificare înaltă, fiind în consecinţă prost plătite (agent de pază, confecţioner - articole din piele şi înlocuitori, confecţioneri - asamblor articole din textile).

Situaţia locurilor de muncă vacante, la data de 29.07.2003

Petroşani Lupeni Vulcan Petrila Aninoasa Total

Nr. locuri 77 60 84 11 0 232 Sursa: Agenţia Judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă - Hunedoara

• Starea de sănătate

Un alt aspect ce trebuie menţionat referitor la resursele umane îl reprezintă starea de sănătate a populaţiei. Conform statisticilor oferite de Institutul Naţional de Statistică, mineritul cărbunelui şi cel al minereurilor metalifere au cea mai mare rată de accidente profesionale (de 16, respectiv 6 ori mai mare decât media naţională). Studiile care au stat la baza elaborării Strategiei de dezvoltare socioeconomică a Bazinului carbonifer al Văii Jiului au identificat ca o prioritate a dezvoltării serviciilor de asistenţă socială în zona problema protecţie persoanelor cu dizabilităţi (handicap fizic), marea majoritate a acestora dobândind acest handicap în urma accidentelor de muncă.

2.3 STRUCTURA ACTIVITĂŢILOR

2.3.1 Agricultura, silvicultura

Agricultura zonei, traversează o perioadă de criză, care afectează toate elementele sistemului agricol: structurile de proprietate, structurile de organizare economico-socială a producătorilor agricoli, structura de producţie etc. Această criză se manifestă prin:

- deprecierea culturii agricole tradiţionale şi a valorilor legate de viaţa rurală montană - gradul redus de utilizare a potenţialului de producţie conferit de condiţiile naturale

(prezenţa păşunilor şi fâneţelor în proporţie de cca. 40% din suprafaţa totală). Productivitatea pe unitatea de suprafaţă şi respectiv pe cap de animal, este nesatisfăcătoare faţă de posibilităţile existente;

- forţa de muncă ocupată în agricultura zonei, manifestă tendinţe de migrare şi suferă în acelaşi timp de un proces accentuat de îmbătrânire;

- agricultura privată, este caracterizată de o excesivă fărâmiţare a terenului. Gospodăriile individuale şi asociaţiile familiale sunt încă departe de ceea ce s-ar numi ferme comerciale viabile, ele practicând o agricultură de subzistenţă;

Structura fondului funciar agricol pe categorii de folosinţă

Din punct de vedere al condiţiilor pedoclimatice teritoriul studiat se inscrie în categoria “zonă montană”, componentă a zonei montane “Apuseni”.

47

Structura agriculturii este adecvată specificului montan al zonei. Aceasta beneficiază de un fond funciar agricol reprezentând 40,56 % din suprafaţa totală cu următoarea structură:

Categoria Suprafaţa (ha.)

Ponderea % (in supr. agricolă)

Ponderea % (in supr. totală)

Suprafaţa totală 103.246 - 100

Teren agricol - din care:

41.869 100 40,56

Arabil 822 1,96 0,79

Livezi şi pepiniere pomicole

119 0,28 0,11

Vii şi pepiniere viticole - - -

Păşuni 19.611 42,54 17,25

Fâneţe 21.317 55,22 22,39Sursa: Institutul Naţional de Statistică – Direcţia Judeţeană Statistică

Zona aflată în studiu deţine un profil agricol predominant ocupat de păşuni şi fâneţe care acoperă un procent de cca. 98 % din totalul suprafeţei agricole şi 40% din suprafaţa totală. Utilizarea arabilă a solului este în proporţie mai mică de 1% şi se practică pe terasele Jiului de Est şi Vest, de cele mai multe ori terenul arabil fiind reprezentat de grădinile individuale din jurul locuinţelor.

Zonarea pedologică - Calitatea solurilor

Relieful puternic fragmentat de văile care pornesc din munţii care încadrează Depresiunea Petroşani, lunca şi terasele Jiului de Est şi de Vest determină tipurile caracteristice de sol.

Urmare firească a etajării şi mari variaţii a reliefului, a complexului petrografic existent în toată depresiunea, o mare dezvoltare o au solurile silvestre podzolite, brune-gălbui, brune-acide dezvoltate sub pădure şi mai puţin sub pajişti.

La contactul versanţilor muntoşi cu depresiunea apar soluri brune podzolite şi numai local soluri podzolite argiloiluviale, care sunt rezultatul acţiunii antropozoologice de câteva sute de ani pe aceste locuri.

În general solurile de sub covorul vegetal al versantilor sunt bine drenate, mijlociu şi peste mijlociu aprovizionate cu apă, cu traficitate mijlocie şi humus de tip mull. Aceste soluri sunt afânate, permeabile şi bine structurate.

În funcţie de intensitatea de manifestare şi natura proceselor de degradare, de caracteristicile şi deficienţele principale de sol şi drenaj s-a realizat gruparea terenurilor în clase de pretabilitate.

Pe teritoriul studiat, factorii restrictivi - panta moderat înclinată (10-20%) asociată frecvent cu eroziunea de suprafaţă a solurilor, textura argiloasă a solurilor, alunecări de teren active pe versanţii din depresiune şi eroziunea în adâncime (ravene, ogaşe) determină existenţa terenurilor din clasele III - VI de pretabilitate:

- Clasa III - cu pretabilitate mijlocie cu limitări moderate.

Acest tip de sol se întâlneşte de la terasele Jiului, care favorizează stagnarea apei de suprafaţă în profilul solurilor dându-le caracterul de pseudogleizare, pâna la relieful specific de luncă (neuniformitate, textură variabilă funcţie de microrelief, adâncimi variabile ale nivelului freatic).

48

Versanţii au înclinare moderată, cu soluri erodate moderat, asociate cu erodisoluri (soluri erodate puternic). Alături de pantă şi eroziune apar alunecările de teren.

- Clasa IV - terenuri cu pretabilitate slabă cu limitări severe.

În cadrul acestei clase se disting solurile brune podzolite din arealul din depresiune cu soluri brune podzolite, frecvent erodate moderat şi cu alunecări de teren semistabilizate.

- Clasa V şi VI - terenuri cu limitări foarte şi extrem de severe

Pe aceste terenuri (versanţi cu pantă 20%) eroziunea de adâncime, sub formă de ogaşe şi ravene este intensă, asociată cu alunecări de teren active.

Tot în această categorie sunt incluse terenurile degradate de activităţile miniere, afectate de tasări-surpări din cauza lucrărilor miniere din subteran executat fără lucrări de rambleiere. Abandonarea golurilor exploatărilor miniere prin prăbuşire după scoaterea armăturilor au produs de asemenea prăbuşiri şi surpări ale terenurilor.

Atât pe valea râului Jiul de Vest cât şi pe pantele versanţilor celor două Jiuri suprafeţe mari de teren sunt ocupate de halde de steril abandonate.

Din cauzele prezentate, mari suprafeţe de teren au fost scoase din circuitul agricol sau silvic.

Sunt în curs de execuţie lucrări de ecologizare a unor halde de steril concomitent cu închiderea minelor corespunzătoare.

Structura suprafeţei cultivate şi producţia vegetală

În zona studiată, agricultura se practică pe unităţi geografice diferite: terasă, luncă, zona montană, care din punct de vedere pedologic şi climatic determină o structură a suprafeţei cultivate dominată de cartofi, porumb, plante furajere şi, pe suprafeţe mici, legume.

Specificare

Suprafaţa

cultivată

Ponderea%

Porumb 309 41,5

Cartofi 334 39,7

Legume 98 9,8

Alte culturi (plante furajere)

74 9

Suprafaţa arabilă 822 100Sursa: Institutul Naţional de Statistică – Direcţia Judeţeană Statistică

Efectivele de animale şi producţia agricolă animală

Deşi înainte de descoperirea cărbunelui populaţia zonei se ocupa exclusiv cu creşterea animalelor şi prelucrarea produselor animaliere, aceste ocupaţii au ajuns insignifiante atât ca valoare a producţiei obţinute cât şi ca pondere în totalul populaţiei ocupate.

Cei care mai practică aceste activităţi tradiţionale au devenit dependenţi de minerit, practicându-l ca a doua ocupaţie, utilizând piaţa de desfacere creată de activitatea minieră pentru a-şi valorifica produsele proprii.

Deşi păşunile şi fâneţele ocupă suprafeţe mari, sunt slab productive (cca. 3 to. masă verde la hectar) fapt care afectează negativ sectorul creşterii animalelor. Zootehnia ocupă o pondere mică din punct de vedere economic.

49

Cnform datelor oferite de Comisia Naţională pentru Statistică – Direcţia Judeţeană de Statistică efectivele totale de animale şi producţia animală în 2002 sunt:

Efectivele de animale

(cap) total

propr. privată

Producţia animală total

Bovine 7022 7022 Carne (tone) 1959 Porcine 2857 2854 Lapte (mii hl.) 102.901 Ovine 18.061 18.061 Lână (tone) 47.980 Pasari 38.627 38.627 Ouă (mil. buc.) 3710

Cu toate acestea creşterea animalelor ar putea constitui o ramură importantă în agricultura zonei fiind favorizată de răspândirea păşunilor şi fâneţelor naturale (aproximativ 98% din totalul suprafeţei agricole) în condiţiile în care acestea vor beneficia de lucrări specifice de ameliorare şi îmbunătăţire a potenţialului productiv.

Silvicultura

Pădurea reprezintă una din resursele de mare importanţă ale teritoriului zonal Valea Jiului, având o dublă valoare, economică şi ecologică.

Suprafaţa totală a fondului forestier este de 56.618 ha şi reprezintă 54,8 % din suprafaţa teritoriului studiat.

Fondul forestier proprietate publică este gestionat prin filiala Romsilva Deva şi respectiv prin ocoalele silvice Lupeni, Petroşani şi Petrila.

Suprafaţa medie de păduri şi alte terenuri forestiere, ce revine unui locuitor este de 0,38 ha fiind superioară mediei pe ţară (0,294 ha).

Suprafaţa de fond forestier ce revine la 100 ha este de 54,8 ha, având de asemenea o valoare superioară mediei pe ţară (28,0 ha).

Compoziţia pădurilor se caracterizează prin dominarea suprafeţelor ocupate de foioase, în special fag, în proporţie de aproximativ 60 %, iar restul de specii de răşinoase.

Analiza repartiţiei pădurilor pe forme de relief indică faptul că în zona montană sunt concentrate pădurile de răşinoase şi răşinoase în amestec cu fag, iar în zona depresionară şi de deal, păduri de fag în amestec cu alte specii de foioase.

Zonarea funcţională a pădurilor, stabilită prin amenajamente silvice pune în evidenţă existenţa a două mari grupe funcţionale:

• grupa I cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie şi ocupă o suprafaţă de aproximativ 51.000 ha (90 %)

• grupa a II-a cuprinde pădurile cu funcţii de producţie şi protecţie în care se urmăreşte producţia de masă lemnoasă de calitate superioară dar şi alte produse ale pădurii, şi concomitent protecţia factorilor de mediu; ocupă o suprafaţă de aproximativ 5.000 ha şi reprezintă 10 % din suprafaţa totală a fondului forestier.

Pădurile constituie una din resursele naturale de mare importanţă pentru zona studiată, dar ele necesită un mod raţional de gestionare care să asigure continuitatea funcţiilor ecologice dar şi a celor social-economice.

50

2.3.2. Industria

Concentrarea activităţii din Valea Jiului pe o singură ramură din sectorul primar, respectiv pe industria minieră şi pe activităţile asociate, fac ca acest teritoriu să fie vulnerabil din punct de vedere economic la efectele restructurării, deoarece sector depinde de cantitatea şi mai ales de calitatea cărbunelui extras, de eficienţa exploatării şi utilizării acestei materii prime.

Bazinul carbonifer Petroşani este cel mai mare bazin din ţară de unde se obţine huilă cocsificabilă şi energetică.

Exploatări miniere importante sunt la Petrila, Lonea, Livezeni, Dâlja, Aninoasa, Vulcan, Paroşeni, Lupeni, Bărbăteni, Uricani şi Valea de Brazi.

Exploatarea de la Câmpu lui Neag se realiza în carieră. Cele mai bune huile pentru cocs se găsesc la Vulcan şi Paroşeni.

Cărbunele din Valea Jiului se poate clasifica din punct de vedere chimic ca huilă şi anume: o huilă groasă de gaz în vestul bazinului şi o huilă seacă, cu flacără lungă, în est ( Enciclopedia României, Bujoiu E. Ion, 1939 – lucrare realizată graţie studiilor Institutului de Chimie Industrială al Şcolii Politehnice Bucureşti).

La Uricani există rezerve de cuarţ şi siliciu de foarte bună calitate, iar la Băniţa de calcar.

O resursă foarte importantă a Văii Jiului este lemnul. Pădurile ocupă o suprafaţă importantă, speciile prezente sunt foarte valoaroase din punct de vedere comercial.

Cărbunele din Valea Jiului, chiar dacă este lipsit de pirită, are un conţinut ridicat de sulf, pentru termocentrale este slab din punct de vedere energetic, iar cocsul este de slabă calitate. Din această cauză nu există piaţă pentru cărbunele energetic la export, iar pe piaţa internă cărbunele energetic se utilizează doar la termocentralele de la Mintia şi Paroşeni.

Producţia medie lunară de huilă în 1997 a fost de 307 mii tone în Valea Jiului.

În plus, compania care exploatează cuarţul la Uricani nu are posibilitatea de a face marketing.

Numărul mediu al salariaţilor în judeţul Hunedoara la sfârşitul anului 2000 era de 126.000 persoane, din care 91.000 muncitori.

Numărul mediu de salariaţi din industrie după fişa localităţilor

Total salariaţi Industrie Industria extractivă

Industria prelucrătoare

Industria energetică

2001 1998 2001 1998 2001 1998 2001 1998 2001 1998

Petroşani

Aninoasa

Vulcan

Uricani

Petrila

Lupeni

Băniţa

14085

1731

7362

2746

5802

6077

75

17175

2118

8788

3986

7862

7867

387

5504

1201

5268

2032

4512

4145

5

8037

1420

5989

2357

5505

5105

5

2395

1115

3894

1926

4363

3858

0

3110

1343

4619

2286

5293

4862

0

2036

2

513

38

24

158

5

-

-

378

4

17

310

5

1073

84

861

66

125

129

0

1059

77

992

244

195

113

0

Total 37878 48183 22667 28418 17553 21333 2776 714 2338 2503

51

Numărul mediu de salariaţi din Valea Jiului era în 2001 faţă de 1998 de 78,61%, în timp ce, tot în aceeaşi perioadă numărul mediu de salariaţi în industrie a ajuns la 79,76%.

Ponderi aproximativ egale se înregistrează la numărul mediu de salariaţi în industrie faţă de total salariaţi, perioada de bază (în 1998 – 58,97%, 2001 – 59,84%).

Industria extractivă continuă să aibă ponderea cea mai mare sub aspectul numărului de salariaţi din Valea Jiului.

1998 (%) 2001(%)

Industria extractivă

Industria prelucrătoare

Industria energetică

75,06

16,12

8,8

77,43

12,24

10,31

Din analiza datelor se observă că sectorul primar, în speţă industria extractivă din Valea

Jiului are o pondere însemnată, fiind o regiune monoindustrială unde şi alte sectoare industriale depind în mare măsură de evoluţia industriei extractive.

Din cele 7 localităţi studiate se observă că în comuna Băniţa lipseşte personalul angajat în industria extractivă, industria prelucrătoare având o prezenţă constantă în timp.

Populaţia din Valea Jiului reprezintă 30,26% din populaţia judeţului Hunedoara (146.420 persoane), 99,1% din totalul populaţiei din Valea Jiului trăieşte în mediul urban. Faţă de iulie 2000, la 18 martie 2002 populaţia a scăzut la 92,2% ca urmare a plecării populaţiei către zonele natale.

Până la sfârşitul lui 2003 Direcţia de Mine şi Geologie din cadrul Ministerului Industriei şi Comerţului prevede închiderea tuturor minelor neviabile, totuşi 6 mine ar putea fi restructurate. C.N.H. Petroşani va închide în 2003 minele Valea de Brazi şi Petrila 3.

Din cei 18.343 disponibilizaţi din perioada 8.09.1997 – 1.07.1999, 87 % au plecat în primele două luni din perioada amintită, astfel încât la sfârşitul anului 1999 se înregistrau 36.694 şomeri.

Populaţia activă a zonei era de 80.000 persoane, iar 20 % dintre şomeri sunt mineri.

Distribuţia comparată a angajaţilor după variabila sex

Angajaţi (%) Disponibilizaţi (%) Disponibilizaţie ocupaţi (%)

Disponibilizaţi neangajaţi (%)

Masculin 83 65 62 71

Feminin 17 35 38 29

Din datele existente se observă că:

- 5% din disponibilizaţi au început o afacere;

- 64% din disponibilizaţi îşi caută un loc de muncă;

- 5% din şomeri au plecat din Valea Jiului.

Studiul din 1999 realizat de I.M.C. Consulting Limited şi DOITTE & TOUCHE demonstrează că este mai rentabil să se închidă minele decât să fie subvenţionate. În concluzie, studiul arată că mineritul nu va dispărea datorită calităţii cărbunelui, apropierii de piaţă (termocentrale) şi a posibilităţii de a se lucra în sistem holding, expertiza în cercetare (Insemex şi ICPM), experienţa academică (Universitatea Petroşani), rezervelor şi potenţialului de minereu şi nu în ultimul rând forţei de muncă calificată.

Valea Jiului a fost declarată zonă defavorizată / asistată pe 10 ani (31.12.1998 – 31.12.2008) prin H.G. 992/1998 publicat în M.O. 524 / 31.12.1998.

52

De la declararea zonei defavorizate până la sfârşitul anului 1999 s-au înfiinţat în Valea Jiului 181 de firme. Dintre acestea primiseră certificatul de investitor 42. S-au creat mai puţin de 500 noi locuri de muncă.

În zona asistată sunt sprijinite proiectele de investiţii şi se renunţă la o serie de facilităţi (scutiri de taxe, etc).

Scopul actualului normativ este crearea de noi locuri de muncă prin: - sprijinirea dezvoltării IMM-urilor existente, respectiv domeniile care au potenţial în

Valea Jiului; - încurajarea apariţiei de IMM-uri în servicii şi sectoare productive; - dezvoltarea sectorului privat în Valea Jiului prin stimulente şi investiţii, mai ales

investiţii din interiorul ţării; - există o oportunitate în domeniul gestionării deşeurilor; - un parc de afaceri la Petroşani (incubatoare de afaceri); - oraşul Petroşani a devenit o poartă de intrare în Valea Jiului, un centru de dezvoltare a

sectorului privat, având cea mai bună infrastructură şi cea mai diversificată economie.

În 1998, conform Direcţiei Finanţelor Publice Deva, din cele 4000 de societăţi comerciale 25% sunt active, iar 480 sunt companii de producţie.

Cele mai importante societăţi comerciale din Valea Jiului (exclusiv industria extractivă) sunt: Gerom Invest S.A. Petroşani, Unirom S.A. Petroşani, Romtrans Aninoasa, Consbin S.A. Petroşani, Electroutil S.A. Petroşani, Nova Impex S.R.L. Petroşani, Rive Com S.R.L. Petroşani, ATomis Prod S.R.L. Petroşani, UPSRUFEM şi UPSROM Petroşani, PROSE Com S.R.L. Petroşani, Gerom Internaţional Oxigaz S.A Aninoasa, Citadin S.A. Aninoasa, Jieţ Comimpex S.R.L. Aninoasa, SIMAUS ROM Uricani, Eneida Petroşani.

În Valea Jiului sunt necesare investiţii importante de infrastructură. Institutele publice centrale şi locale asigură resursele financiare necesare realizării acţiunilor, astfel: Ministerul Industriei şi resurselor asigură fonduri C.N.H. Petroşani; pentru alte proiecte au fost alocate în anul 2002 următoarele fonduri:

Fonduri externe Total resurse Bugetul de

stat Bugetul

local UE - PHARE

Banca mondială

Credite Capital privat

2705 mld. lei 1795 mld. lei 355 mld. lei 250 mld. lei 35 mld. lei 135 mld. lei 95 mld. lei

Scopul este crearea unui mediu de afaceri atractiv şi a 11500 noi locuri de muncă până în anul 2005.

Pentru perioada 2003 – 2005 s-au alocat următoarele fonduri: Fonduri externe

Total resurse Bugetul de stat Bugetul local UE -

PHARE Banca

mondială Credite Capital

privat

9961 mld. lei 3810 mld. lei 1500 mld. lei 210 mld. lei 571 mld. lei 540 mld. lei 510 mld. lei

În prezent, o serie de organizaţii care au contracte cu C.N.H. Petroşani sunt în restructurare şi/sau îşi diversifică activitatea (UPSERUM şi UNIROM, COMIN) – utilaje, societăţi de transport rutier, două institute ICPM şi Insemex, firme de construcţii.

15% din forţa de muncă, adică 7500 locuri de muncă aparţin industriei manufacturiere (prelucrarea lemnului, textile, agroalimentare).

53

2.3.3. Turismul

Poarta de intrare în Valea Jiului este municipiul Petroşani – centru economic şi administrativ al teritoriului studiat, care se află amplasat pe axa rutieră E 79 (DN 66) şi feroviară ce leagă Transilvania de Oltenia prin pasul Vâlcan (Simeria – Petroşani – Târgu Jiu – Filiaşi), cu legături spre întreg teritoriul naţional şi internaţional. Cele mai apropiate aeroporturi sunt la Caransebeş şi Sibiu.

Legătura cu salba de oraşe miniere situate în depresiunea Petroşanilor se realizează pe cale rutieră (DN 66A) şi feroviară. Cele două Jiuri (Jiul de Vest şi Jiul de Est) care sunt mărginite de patru masive muntoase: Vâlcan la sud (Vf. Straja 1.870 m), Parâng la est (Vf. Parângul Mare 2.518 m), Godeanu la vest (Vf. Godeanu 2.229 m) şi Retezat la nord (Vf. Peleaga 2.509 m) formează Defileul Jiului (punct turistic de maxim interes pentru turismul rutier şi feroviar – 30 km), întâlnim practic o succesiune de chei, strâmtori şi lunci, cheile Sohodolului cu o lume carstică de excepţie, ca şi plaiurile Tismanei clădite în trepte din “ţara Gorjului” până în vârfurile Oslei şi Godeanului.

Spaţiul geografic al văii Jiului permite practicarea mai multor forme de turism care se completează reciproc în cadrul diferitelor categorii de destinaţii specifice:

- turism de tranzit; - turism montan bisezonal, unde agrementul de sezon este practicat de cca. 80 % din

turişti, restul turiştilor fiind contemplativi; - turismul sportiv (turism de vânătoare, turism de pescuit, turism ce implică practicarea

sporturilor extreme, turism ce implică participarea la evenimente sportive); - turismul de afaceri (congrese), manifestându-se în ultimul timp în Vale preocuparea

hotelierilor de a spori gradul de ocupare prin practicarea acestei forme de turism (Gambrinus şi în special în mun. Petroşani);

- turism de studii (sunt peste 6.000 de studenţi la Petroşani); - agroturimul are o pondere neînsemnată în zonă, practic sunt 10 gospodării la Uricani

care pot oferi găzduire; - turismul de week-end practicat în afara localităţilor şi în staţiunea Straja şi zona

turistică Parâng; - turism ecologic practicat în munţii Retezat.

Circulaţia turistică este influenţată negativ de mediul poluat (sunt afectate cca. 17.000 ha teren), de lipsa alimentării cu apă şi a canalizării în staţiunile Straja şi Parâng, de starea infrastructurii în general, de mediul economic încă în formare în Vale, de insuficienţa posibilităţilor de recreere şi agrement, de lipsa capacităţilor de cazare de nivel superior, de 4* şi 5* (care să atragă turişti străini), de pârtiile de schi încă neomologate şi nu în ultimul rând de imaginea negativă a zonei.

Este remarcabil faptul că zona Valea Jiului este prezentată pe internet, inclusiv prin hărţi, fotografii, trasee montane.

Zona montană prezintă interes ştiinţific şi turistic. Munţii Vâlcan prezintă forme carstice deosebite izbucuri, lapiezuri, doline, sorburi şi altele. Interesează rezervaţiile naturale de Castani comestibili de la Porceni – Tismana şi Evani şi pădurea seculară de fag de pe platoul Gornăviţa (ambele incluse în traseele turistice).

Din multitudinea de trasee montane din munţii Vâlcan ce pot fi atinse amintim câteva puncte: şeile Coada Oslei, Coada Nedeuţii, La Suliţi, Alunu, Dâlma Căzută, stâncăriile La Caminete, vârfurile: Arcanu, Straja, Sigleu, Testul din Galbena, Ţarina Frasinului, Frunţii, văile Frasinului, Gârbova, Scocului, Jiului de Est, Bistriţa, Vâjoaia, Valea Strâmbă, Valea de Peşti, Sohodal.

54

În munţii Retezat există rezervaţia Biosferei Retezat (54.286 ha) din care face parte Parcul Naţional Retezat (12.014 ha) care impresionează prin vârfurile semeţe ce depăşesc 2.500 m, prin prezenţa celor 82 de lacuri glaciare, prin unicitatea florei şi faunei.

Printre rezervările naturale şi monumentele naturii amintim următoarele: - rezervaţiile speologice ce pot fi atinse din Uricani (poarta de intrare în masivul Retezat) - peştera Zeicului care are o lungime de 1.260 m şi care prezintă un bogat material

paleontologic aparţine de localitatea Câmpul lui Neag precum şi peştera cu corali care are o lungime de 83 m prezintă formaţiuni coraloide (Câmpul lui Neag);

- peştera Bolii şi dealul Bolii este o cavitate naturală semnificativă ce prezintă fragmente de faună din pleistocen (com. Băniţa);

- cheile Taia (rezervaţie 2 km) reprezintă un peisaj mixt bine conturat (acces din Petrila); - cheile Jieţ – rezervaţie (10 ha) se află pe valea râului Jieţ (acces din Petrila).

Amintim câteva elemente ale mediului natural şi antropic din munţii Retezat, care cuprinde 36 de trasee montane: cabanele premontane Pietrele, Baleia, Buta, Rotundă, Gura Zlata, cantonul Câmpul Sel II; lacurile Bucura, Zănoaga, Stânişoara Golescu, şeile Pelegii, Vârfu Mare, Retezatului, Galeşului, Plaiul Mic, Custura, Borlea, Baiu Mic, Stănileştii Mici, Vârfurile Retezat, Păpuşa, Piatra Irgovanului, Peleaga, Vârful Mare, Albele şi altele.

În masivul Parâng principale puncte căutate de turişti sunt: cabanele Rusu şi Groapa Seacă, Releul TUR-ului, Vârfurile Corja, Geamăna, Parângul Mic, Parângul Mare, Plescioaia, Piciorul Scurtului, şeile Piatra Tăiată, Gruiu, Huluzu, lacurile Roşiile şi Mija (o parte din obiective se găsesc şi/sau se continuă în judeţul Gorj). Principala cale de acces este municipiul Petroşani (prin zona turistică Parâng).

Punctele de atracţie din masivul Godeanu sunt: şeile Iepii, Suculeţului, vârfurile Prislop, Custurii, Godeanu, Blaju, Pietrei Cununii, Zăvoaga, vf. Petreanu, Groşeanu (cu acces la Sarmizecetuza), căldările glaciare Bistra Boului, Pecineaga şi Pietrei.

Din oraşul Petrila se poate ajunge în munţii Sureanu la cabanele Sureanu, Voevodu, Auşel, Fetiţa, Lunca Florii, la vârfurile Sureanu, Auşel, Pătru, la cheile Roşia, Jieţului şi Taia.

Valorificarea superioară a potenţialului turistic ar conduce nu numai la creşterea gradului de ocupare al populaţie din industria turismului de la 3,5 % în prezent (1998 conf. IMC Consulting Ltd) la 5 %, ci şi la apariţia de noi locuri de muncă în alte sectoare. Astfel, la 100 locuri de muncă în turism se creează 60 – 80 locuri de muncă în construcţii şi agricultură.

În privinţa comunicaţiilor Valea Jiului este complet acoperită de reţele de telefonie mobilă Mobifon şi Mobilrom, acoperită aproape în întregime de reţea de telefonie fixă Romtelecom. Accesul la internet este încă limitat.

Capacitatea de cazare din Valea Jiului (conform Fişei localităţilor) prezintă un total de 1.029 locuri în funcţiune la sfârşitul anului 2001 (exclusiv staţiunile Straja şi Parâng) şi cu un grad mediu de ocupare de 20 %. În total sunt 4 hoteluri, 3 moteluri şi hanuri, 6 cabane, 4 vile şi 10 pensiuni.

Localitatea Total Hotel Motel şi han

Cabane Vile

Petroşani 477 4 1 1 Aninoasa 97 2 Petrila 20 1 Vulcan 43 1 Uricani 187 1 1 Lupeni 205 2 1 Băniţa* 20* 1 1

55

Principalele cabane din munţii Vâlcan şi Parâng sunt: Montana, Straja, Vâlcan, Câmpul lui Neag, Valea cu Peşti, Parângul, Rusu, Căprioara, motel Gambrinus, complex turistic Bucium, Hanul Lupeni, popasul turistic Bumbeşti, casa de vânătoare Câmpuşel. Sunt cabane de tip premontan şi de creastă.

Merită vizitate următoarele obiective din Vale (turism cultural): Muzeul Mineritului din Petroşani, Cazinoul funcţionarilor (astăzi teatru), biserica din lemn Sf. Arhangheli (sec. XVIII), Crucea Eroilor de la Straja, biserica din lemn Pogorârea Sf. Duh (sec. XIX), casa memorială a scriitorului I.D. Sârbu, schitul de la Straja cu Hramul Înălţarea Sfintei Cruci, ansamblul monumental realizate de sculptorul I. Irimescu cu ocazia 100 ani de minerit de la Lupeni, Muzeul Etnografic Şcolar de la Uricani, ruinele cetăţii de la Baniţa, precum şi mănăstirea Tismana (pentru cei ce se află în drumeţie).

Turistul poate participa la diverse evenimente locale: - cupa veteranului de schi de la Straja (martie); - drumul crucii în Vinerea Mare de la Cimitirul Eroilor din Petroşani la Schitul Straja; - Nedeea Sânzienelor de la Straja (iunie); - Toamnă lupeneană (manifestări cultural-artistice) în septembrie.

Staţiunea Straja (mun. Lupeni) şi zona turistică Parâng (mun. Petroşani) sunt de tip terminal şi întrunesc condiţiile pentru practicarea sporturilor de iarnă şi implicit de a participa la programele Ministerului Turismului “Superschi în Carpaţi”. Accesul în staţiunea Straja şi în zona turistică Parâng se realizează pe cale rutieră şi/sau cu telescaunul.

Staţiunea este de importanţă locală conform H.G. 1122/2002.

Staţiunea Straja şi zona turistică Parâng reprezintă o alternativă la oferta altor destinaţii turistice de iarnă, aflate însă la distanţe mai mari. Oferta turistică de iarnă se adresează unui public ţintă regional, în speţă locuitorilor Olteniei şi locuitorilor din judeţele Timiş şi Arad, cu venituri peste medie, tinerilor şi celor de vârstă medie.

Situaţia domeniului schiabil: Staţiunea / zona Suprafaţa schiabilă

(ha) Număr de pârtii Lungimea pârtiilor

(km) Debitul optim de

turişti pe oră Straja 4,5 2 1,45 650 Parâng 9 4 13,29 1.700 Jud. HD 15,5 7 15,44

Situaţia instalaţiilor de transport pe cablu: Staţiunea / zona Telescaun Teleschi Lungimea totală (m)

Straja 1 4 5.036* Parâng 1 3 4.870

* Nu a fost inclus teleschiul STRAJA 4 dat în folosinţă în anul 2003. Pârtia se adresează începătorilor.

Cazarea se face în cabane, vile, pensiuni de 1* şi 2*. La Straja există 412 locuri, dar mai sunt peste 100 cabane care pot primi turişti. Zona turistică Parâng dispune de numai 172 locuri.

Cele două zone sunt căutate pentru iernile lungi care permit practicarea schiului până în luna aprilie. Pericolul de avalanşe există numai în zona Parâng.

Nu se pune problema sezonalităţii. Pentru practicarea drumeţiei se poate pleca din cele două zone turistice şi se pot atinge şi alte obiective în afara celor menţionate anterior, unele aflându-se în judeţele învecinate. De asemenea există condiţii şi pentru practicarea alpinismului.

56

În afluenţii Jiului de Vest şi Jiului de Est, precum şi la acumularea de la Valea de Peşti şi lacul Vija, Gura Apelor şi Teliuc se poate pescui păstrăv, zglovoc, mreană, mioagă.

Fondul cinegetic bogat reprezentat permite practicarea vânătorii în apropierea caselor de vânătoare de la Câmpuşel (unde există amenajări). Se poate vâna vulpea, lupul, ursul, mistreţul, căpriorul, ciuta.

Turismul ecvestru se practică la Petroşani şi în apropiere.

Zboruri cu parapanta, deltaplanul şi motodeltaplanul se fac în special cu ocazia Serbărilor Zăpezii de la Straja.

Studenţii sunt implicaţi în practicarea turismului de wee-kend în forme organizate, semi-organizate sau individuale.

Există tur-operatori în zonă care organizează excursii în judeţul Hunedoara, judeţ care din punct de vedere a prezenţei elementelor ce determină focalizarea de “atracţii turistice” (potenţial natural şi cultural istoric) ocupă locul 2 pe ţară.

Grupuri de elevi participă în vacanţe la ecologizarea unor zone, în special din munţii Retezat, acţiune ce se poate extinde în toate masivele montane prin implicarea administraţiilor locale.

Sub aspectul arhitecturii, obiceiurilor şi tradiţiilor populare, interesează ocolul pătrat unde locuiesc păstorii de turme, portul popular se aseamănă cu cel din Mărginimea Sibiului (alb roşu aici), iar din punct de vedere folcloric sunt specifice dansurile momirlăneşti, hora şi bătuta, iar ca obiceiuri “măsuratul oilor”.

Valorificarea superioară a resurselor naturale şi antropice, modernizarea bazei tehnico materiale, diversificarea serviciilor (inclusiv a agrementului) va conduce la creşterea încasărilor pe zi turist şi în primul rând la creşterea gradului de satisfacere a turistului, va face ca turismul să participe la dezvoltarea durabilă a zonei.

2.3.4. Comerţul

Ca urmare a scăderii veniturilor populaţiei şi ale menajelor din Valea Jiului şi a creşterii şomajului s-a înregistrat o scădere a vânzărilor mărfurilor alimentare / nealimentare, atât cu ridicata, cât şi cu amănuntul, ceea ce a avut ca efect o restrângere a activităţii comerciale.

Numai în anul 2001 se înregistrau în Valea Jiului 88,57 % din valorile anului 2000 (număr mediu de salariaţi)

Localitate 2001 (100 % = 2000) 2000 Petroşani 2.522 87,6 2.877 Aninoasa 43 87,7 49 Vulcan 303 89 340 Petrila 212 92,5 229 Lupeni 350 93,6 174 Uricani 152 82,6 184 Băniţa 8 - Total 3.590 88,57 4.053

Se remarcă o scădere mai accentuată a activităţii în comerţ (apreciată în funcţie de numărul de salariaţi), în unităţile administrativ-teritoriale Uricani, Petroşani şi Aninoasa (circa 15 %).