Clasa AMFIBIENI

Liceul Academiei de Ştiinţe a Moldovei

Profesor: ACCIU Adriana

Amfibian (“amphys”=dublu; “bios”=viaţă). Are mediu dublu de viaţă: în apă şi pe uscat.

Title

TitleLorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipisicing elit, sed do eiusmod tempor

incididunt ut labore et dolore magna aliqua.

TitleClasa Amphibia cuprinde vertebrate, cu tegumentul golaş, rar cu solzi

fini, ascunşi în tegument.

Pielea are rol în respiraţie şi rol în protecţie prin secreţia

veninului mucos cu efect toxic sau iritant.

Derma conţine cromatofori, care în anumite condiţii

modifică spontan coloraţia (buraticul); se cunosc şi cazuri

de albinism sau melanism

Epiderma are glande mucose care menţin umiditatea

tegumentului şi-l face lunecos, precum şi glande seroase (pe partea dorsală a corpului) ce

secretă produse caustice, iritante.

Sub tegument, broaştele au saci lifatici şi lacune ce dau o

mare mobilitate pielii

Corpul - acoperit cu o pliele subţire puternic vascularizată, umedă şi

alunecoasă, datorită unui lichid produs de glandele

aflate sub piele .

Capul mare se prinde direct de trunchi.

Ochii proeminenţi au 3 pleoape, cea inferioară este mai mare şi mobilă

faţă de cea superioară , iar a III-a membrană are rol

protector .

În spatele ochilor se găsesc urechile , ca nişte

membrane circulare .

Nările sunt situate în vârful botului; ele se pot închide ca nişte

capacele .

Gura largă cu dinţi mărunţi pe maxilarul superior, pe maxilarul inferior limba fixată cu

partea anterioară, partea posterioară este liberă.

Morfologia corpului

Trunchiul este lipsit de coadă, turtit dorso-

ventral.

Membrele anterioare scurte term

inate cu 4 degete libere, posterioare se termină cu 5 degete

unite cu o membrană.

Sunt tetrapode.

Sistemul muscular

Morfologia interna

Morfologia interna

Emisferele cerebrale sunt mai mari şi, spre deosebire de peşti,

sunt separate definitiv prin fisura interemisferică.

Cerebelul este mai redus, ca urmare a mişcărilor mai simple

ale amfibienilor.

Bulbul rahidian este asemănător cu cel al peştilor.

De la encefal pornesc 10 perechi de nervi cranieni.

Organele de simţ sunt mai dezvoltate decât la peşti.

Sistemul nervos

Sistemul nervos

Sistemul nervos

Se hrănesc cu nevertebrate.

Cavitatea bucală este mai voluminoasă decât a peştilor şi prezintă limbă, glande salivare, care secretă mucus, şi dinţi.

Faringele lipseşte, iar esofagul continuă cu stomacul în formă de sac.

Intestinul este diferenţiat în intestinul subţire, gros şi rect, care se deschide în cloacă.

Sucul ficatului ş ipancreasului sevarsă într-un canal comun, iar de acolo, în duoden.

Sistemul digestiv

Sistemul digestiv

Sistemul digestiv

Amfibienii,împreună cu peştii şi reptilele,alcătuiesc grupul de animale poichiloterme. Aceste animale au temperatura corpului variabilă în funcţie de

temperatura mediului, de aceea, în condiţii aspre, intră în hibernare .

Din atrii sângele este pompat în ventricul unde se amestecă parţial. La contracţia ventriculului sângele este pompat în conul arterial, de unde este

repartizat în trei perechi de artere. Prima porţie de sânge, sărac în oxigen, este îndreptată spre arterele pulmonare. A doua porţie, cu sânge amestecat, este

pompată în arcurile aortice, iar a treia porţie ce conţine sânge bogat în oxigen ajunge în arterele carotide care-l conduc spre cap.

Circuitul mic: ventricul – plămâni – atriul stâng; circuitul mare: ventricul – organe – atriul drept.

Circulaţia sângelui la amfibieni este dublă şi include circuitul mic şi circuitul mare.

În legătură cu trecerea la viaţa terestră şi apariţia respiraţiei pulmonare, inima amfibienilor este formată din treicamere(două artrii şi un ventricul).

Sistemul circulator

?Sistemul circulator

Respiraţia este pulmonară şi cutanată. 

Plămânii - slab dezvoltaţi, cu o 

suprafaţă respiratorie redusă. 

Ei au formă de saci cu pereţii subţiri şi puţine 

cute. 

Din cauza lipsei cutiei toracice, mecanismul 

respiraţiei  este specific.

Aerul este inspirat prin nări în cavitatea bucală. Cu 

ajutorul muşchilor cavităţii bucale, aerul este presat în căile respiratorii (laringe, trahee şi bronhii), de unde 

ajunge în plămâni. 

Expiraţia se face cu ajutorul muşchilor abdominali 

Sistemul respirator

Este reprezentat de doi rinichi de tip mezonefros şi două uretere care se deschid în cloacă.

La amfibienii tereştri,urina din cloacă se acumulează în vezica urinară.

După ce aceasta se umple, urina se scurge în cloacă şi de acolo este eliminată afară.

Produsul principal al metabolismului proteic la amfibien ieste ureea şi, în cantitate mică, amoniacul.

Ureea este mai puţin toxică în comparaţie cu amoniacul şi este eliminată prin rinichi. Pentru eliminarea ureei, amfibienii au nevoie de ocantitate mare de apă.

Sistemul excretor

Amfibienii sunt animale unisexuate.

De la testicule pleacă spermeducte care trec prin rinichi şi se deschid în uretere, iar acestea, în cloacă.

În corpul femelei se dezvoltă două ovare. Ovulele mature sunt eliminate mai întâi în cavitatea corpului, iar de acolo ajung în oviduct prin capătul anterior în formă de pâlnie. Ambele oviducte conduc ovulele spre cloacă.

La majoritatea amfibienilor,fecundaţia este externă.Masculul depune lichidul spermatic peste ovulele eliminate de femelă.

Dezvoltarea postembrionară are loc prin metamorfoză.

Din ou se dezvoltă larva (mormoloc), la care lipsesc membrele, prezintă coadă, branhii, linie laterală, circulaţia sângelui simplă, inimă cu două camere.

Larva suferă multe transformări (metamorfoză), care includ: reabsorbţia branhiilor externe şi a cozii; apariţia membrelor şi a plămânilor; transformarea aparatului circulator şi digestiv.

Sistemul reproducator

INMULŢIREAprin metamorfoză

Ouă Mormoloc Adult

2

1

3

4

5

6

O femelă poate depune până la 10.000 de ouă. Metamorfoza are loc după 3-4 luni. Maturitatea sexuală poate fi atinsă începând cu al doilea an. Uneori mormolocii pot atinge dimensiuni de 15-20 cm (mormoloci gigantici) şi pot hiberna în acest stadiu.

♦ În Brazilia trăieşte singura specie de ce latră broască şi muşcă asemenea câinilor? ♦ În Columbia trăieşte o broască veninoasă, a cărei piele secretă o otravă de 30 de ori mai puternică decât curara?♦ În Camerun, Gabon şi Congo trăieşte broasca cu păr ( 10-15 cm. Lungime). Se pare că perii îndeplinesc rolul unor branhii externe?♦ În lacul Titicaca din Munţii Anzi populaţia de broaşte este de o mie de milioane?♦ În preajma cascadelor din Rio-Muni (Africa ecuatorială) trăieşte cea mai mare broască – broasca gigant, care atinge 3,5 Kg, iar lungimea corpului, 75 cm.?♦ Broaştele de uscat consumă un mare număr de insecte? Astfel, în 24 de ore o broască înghite circa 300 de insecte (adulte sau larve)?

?

?

?