NECULAI IORGA

AMINTIRI DIN ITALIAGIOSUE CARDUCCI

BUCURESTI-4EDITURA H. STEINBERG

t8, STR ADA SELA fa, i8

1 8 9 5 .Precul 1 leis.

LABAARIII,

N ECULAI IOR GA

AMINTIRIDIN

ITALIAGIOSUE CARDUCCI

BUCURESTI

EDITURA LIBRARIII 14. STEINBERG18, STRADA qmr-Atir, !8

1895.

DE ACELASI :

tfne collection de lettres de Philippe de Mainlines, Paris,1892 (estras din Revue flistorique).

Fossil, Bucurestl, 1893, Haimann.Saito din literature remina, I, II, Ja§T, 1893-94, $araga.Thomas III, marquis de Saluces, Paris, 1893, Champion."Philippe de Mezieres et la croisade an XIV-e siecle

(Bibl. de !tr. des R. Etudvs supt til ar).

TABLA DE MATERIE

PR14.:FA7,1

GIOSUE CARDUCGI 4

DIN ITALIA : -VENETIA' 61

PADOVA-VIC ENTA-VERONA-MILAN . . . 119

c TURIN-GENOVA-PIZ A 156

ROMA. 473

FLORENTA 223

NAPOLI 11'41

V-

g

I

c_71L-goaarmei 91-gv,,z.

PREFATA

De obiceiti, prefata n'arc rostulielcarte de -literaturd curates. Iea se pure in(loud cav4ri cind autorul credeprea mult sad prea putin in cele scrise-dedinsul. Pentru volumill de fates, ie cazudin urma. 4ceasia tear scitKa insci pe deplin innainte a acestor rinduri: ielesint mai putin o recoinandare, decit oesplicare, si o vsplicare foarte necesara.

Cind «Amintirile din Italia» au fostcompuse, autorul iera foarte tinar, sad maibine prey tinar, si iele au lnsusirile si defectele carillon- fcrcute innainte de 20 de ant.Dacd ieste intr'insele o incredere naivd inputeri, atunce pentru intdia oars incercate,o spontaneitate calda, pc care cineva opierde, clstigind sad necistigind alte insu-siri mai solitle, nimene nu vede mai bineastaKi decit cel care lea scris alta data,defecteLe de patrundere, de adevar, de gust,foarte adeseori. Dupa mai multi ant de

inteo

numai :

punerea

II

esperienta si cugetare, autorul a inteles, caalegerea subiectelor nu determincl greiitateaoperelor de arta, ca un tabloi religios infatiseakei altceva decit pe unul sau maimulti sfinti, infatiseakii acea putere creatoare, care se imprimci pe alegeartistul, cind ie mare. Evident deci, ca inultesimpatii si antipatii de °data ii slut cudesavirsire straine.

Acestea privesc felul de a v.edea in arta,pe care1 manifestei «Amiutirile», solutia usoarii data unos probleme foarte grele, decare nu se putea apropia cu izbinda, asapregatit, cum iera atuncea. In ceia ce priveste f?rma, ie tot atit de mare deosebireintre gustul de innainte si cel de astiiki-.Sentimentalismul si poza ierafl la modciacum citiva ao, precum sint la' moda siastaki, si, fiindca asupra tinerilor se ekercitti mai mull infiuentile, si mai ales acele.de care ieste vorba, «Amintirile» cad adeseori in sentimental sail se intepenesc in poke,artistice, sceptice si de altf el, care slut totdeauna si cu descivirsire condamnabile.Din acest sentimentalism face parte kugravirea Venetiii dupa ret eta cunoscuta, groakaregulamentarci innaintea trecutulul republicii,

III

melancolia plinkatoare ie un oras Ziditpe apii ! care nu reprqinta nici adevarulfaptulul, nici adevarul impresiii.

Dar Venetia de 6 data ierapentru mine totVenetia melodramatica, Venetia profanilor,cari o cunosc nutria dupa ecoul literar, maifats si mai silit Inca, al tiradelor, asa decu succes in vremea lor, ale lui Daru saicCesare Balbo. Chiar dacd aceste peirti ar fimai gustate, si shit prof and convins cdast-fel se va intimpla, be reneg cu patina.

Scrim asta-Ki autorul poate spune a-ce.asta fara minunatul pseudo-modest, care seobisnuieste la noiaceste inzpresii ar aveaun caracter mai barbat, mai sigur ; ar fi snaihogate si mai adevarate. Si tocmai find-ca. iele ar fi cu totul alt fel, iel si-a in-teqis ori-ce addugirl salt schimbari chiarand o povestire ie ie iota brusc printr'olacuna in manuscrisul, care a avut peripe-tiile sale, chiar cind nepotrivirea ie striga-toare intre ideile de atunci si cele de acurna.Iele se infatiseact deci asteki, asa cum auJost scrise in prima-vara lui 189o, cu toatanelegatura bucatilor asternute imediat duper'zmpresie, in larma otel dor italiene, in emotiaplecaril 1110 departe.

IV

S'a adaus ht pantile publicate in RevistaNoua restul nianuscrisului pastrat.

Acestea slut esplicarile, care se impuveatiinnaivtea acestei carti de inteiia tinereta.

Adaugirea la calatorii a studiului lite-rar, care urmea0,nuiera,evident,la Inceputin intentia autorului. De si introdus camarbitrar, pe lingo lucruri, cu care n' are alialegatiirci, cleat acea care eista hare taraitaliana si poetul Italian, iel n'a fost faciapentru aceasta ocazie, ci ie produsul unlitstudiu mai inddungat al operei lui Carducci.Aceasta va esplica si forma, pe care o im-braca, forma, care se deosebeste tot atitde mult de cea obisnuita la not pentruasemenea lucruri, pe at si scopul adieu-ltelut de acel, pe care-1 uinclresc altearticule critice. Incredintat, cat vu va devenipopularsi, ca tot-de-a-una, pe deplin sa-tisfacut de aceasta ii voiu socoti tintaatinsa, data putinii de la no!, cari stair lanivelul unui public apusan, von cunoastemai de aproape printr'insul pe autorul Ode-lor barbare».

Miinchen, 23 Decemvre 1893.

mien

G1OSUE CARDUCCI(schila din literatura italiana contemporana).

-4.- .4.--

Cele ce urmeaza, nu sint cercetarea larga.s,i dephna, de care ie vrednic cel mai maredintre scriitorii italieni in viata, Incepatorulunei mi§cari poetice, care nu s'a lntins maldeparte decit hotarele taxi! sale 9, dar carea dat o viata noun literaturii acesteia, celmai mare poet, ce s'a manifestat In Europa

1) De si ultimele opere ale luT au fo3t trad use de JulienLugol in Franta, iar in Germania cele maT frumoase pilldin poezia-T s'ad Mart cunoscute prin traducerile luT Heyse(Verse aus Italien), Iulius von Schanz (Italia luT Hillebrand.H si Kornblumen and Immergrein), luT Karl von Thalersi mat ales prin publicarea until volum intreg de traducer!de B. Jacobson (Ausgeudhlte Gedichte von G. Carducci,metrisch Ubersetzt von B. Jacobson, mit einer Anleitung vonKarl Hillebrand, Lpipzig, Wilhelm Friedrich, Verlag des-Magazin fiir die Literatur des Auslandes 1880, in 120).

2

dura moartea lui Heine, ') cum 11 saluta,dupd publicarea «Poeiilor much, un criticgerman, cunoscut prin lucrarile sale asupraliteraturilor celor mai deosebite, K. Hillebrand. Pentru a face cercetarea aceia, iede nevoie o cunoastere adlnca a conditiilorintelectuale, in care se afla Italia de astazi,o familiarizare mai vechie si mai complecta.'cu opera atit de bogata a poetulul din Bo-logna, o ignorare mai putin desavirsita apolemicilor violente si laudelor fanatice, pecare le-a gasit in propria lui tara, lucruri cenu mi-au fost iertate nicl de vreme, nici deImprejurari. 9

1) Giosue Carducci... ist ohne Zweifel der bedeutendsteDichter den Italien seit Leopardi's Tod hervorgebrachtja,ich wage welter zu gehen, Europa hat, seit es Heinen ver-loren, nicht die auftreten sehen, welche ihm gleich kamen,und selbst der helle Stern des Westens, Bret Ilarte, verbleichtetwas vor diesem Sterne (sic) (Carducci's neueste Gedichte,in Zeiten, Volker und Menschen von Karl Hillebrand, i-ll, Berlin, Oppenheirn, 1875, p. 95). Nrerea ie intArita(vielleicht den ersten") in prefata traduceril Jacobson (p. V).

2) N'am putut intrebuinta ast-fel cite-va carti consacrateunor parti, din opera lui, precum : G. Chiarini, I criticitaliani e le ocli barbare, Bologna, Zanichelli, 1878 ; Leopoldo,Barboni, Giosue Carducci e la IVIaremma, Livorno, Giusti,1885 ; prefata lui Enrico Panzacchi la edItia a 2-a Zanichelli aPoeziilor noud" (Bologna, 1879, in 12), biografia luf,Adolfo Borgognoni (innaintea editiii a treia Florentine dinPoezii, Barbera, 1878), articulul lui Adolf Pichler in Abend-

3

Articulul acesta se Intemeiaza aproapenumai pe datele de viata interioara si esteri-oard, cuprinse in scrierile lul Carducci.Multele sale opere de eruditie sail de istorieliterara, polemicile din Conf ezioni e bct-taglie», 1) rWenziile putin Insemnate dinaCencri c faville» 2), intrepuintate, intrucit lamuriri asupra conceptiii sale de poeziesi arta se pot afla in iele, at) fost lasate la oparte, cu voie. Se va vorbi aice de poeziilesale numai, partea cea ma! Insemnata, datanu si cea ma! Intinsa, din cit a scris, si,singura mea tinta ie sa fac cunoscutd, or!cit de necomplect, dar cu cit ezactitate-mtva fi cu putinta, figura unuia din fruntasifliteraturil veaculul.

I

De la aparitia Juvenilelor (Juvenilia), in1857, pana astazi, cu fie-care opera maf la-.

_murit si mai energic, Carducci a lovit In

post §i al luT von Thaler in Neue Freie Presse (reproduseinnaintea edi(iii Z-inichelli, 1875, a Nouelor Poezii).

1) Serie prima, Roma,. Sommaruga, 1883, in 8° ; serie seconda, ibid., acelasi an.

2) Serie prima (1859-70), Bologna, ditta Zanichelli, 1891 ;serie seconda, ibid., 1892 (1870-5).

4

scoala poetica din cea d'intaia jumiitate aTeacului, in scoala romantica. italiana. Dela inceput, iel a sarit peste intreaga seriea imitatorilor mal mult sail mat putin cre-dinciosl al NI Manzoni, pentru a se alipi,printre contemporani,de Leopardi, «maes-trul» 1) invocat In dedicatia volumului detin ereta ; printre predecesorii imediati,deFoscolo, Monti si Parini ; mal departe, denumele marl ale trecutului : Ariosto, Petrarca,Dante 2) ; in sfitsit,de anticitatea clasica.Clasicismul nu iera mort : dupd ascundereatrecatoare In negurile romantice, iel trebuiasa reapard, pentru mintuirea artei si a poe-ziii in special 3). In trel-zeci de ani delupta literara, aceasta i-a fost tinta, si vraj-masii artel clasice au fost vraijmasii

Romantismul acesta, cu care a luptat Car-ducci, se deosebeste simtitor de miscarea

1) LuT si luT P. Giordani 1T sint dedicate Poeziiie din 1859 :trcome ad autori 6 maestri».

2) Care a sunat, zice iel, renasterea, fie si dintr'o clopot-nitd Poesie di Giosue Cantu °I (Enotrio Romano),Firenze, Barbera, 1871, p. XV.

3) uNon di quel classicismo tecnico... si di quel classicismoeterno che 6 l'armonia piu intima del conceit° col fantasma.e della contenenza con la forma, che e i1 fib r della perfe-zione degli ingegni ben temperati, (Bozzetti critici e discorsiletterarii di Giosue Carducci, Livorno, Vigo, 1876, pp. 468-9).

sdl.

galled.

5

cu acelasi name din Franta, singura maibine cunoscuta la not Aparitia sa nu iezgomotoasa : nici-un manifest cu rasune-tul puternic, nici o prefatd cu minile in sol-dud. Dupa an) de poezie clasica,Alessandro Manzoni se converteste la cre-tinism, si toarnd din acelasi bronz seversi cam rece imnurt catre Fecioara, altelepentru patimile lui Hristos on pentru in-viere, cala in tragedif cu subiecte medie-valeregi lombarzi sau condottierirespec-tatele regale ale lul Aristotel, zugrdvesteaceleo epoce in admirabilii aLogodnici» ;Grossi iii cauta 'tot acolo subiectele, inromanul ca in operele sale poetice ; Ber-chet scrie «Romaimle» sale patriotice, Pratiimiteaza sentimentalitatea operelor similaredin Apus, in «Ermengarde» si «Arman;zih,can ,sint poate cele mai romantice, in inte-lesul francez si german al cuvintului, dintoate productele scoli). Tot) ins,, cu esceptialui Prati, Ithbraca fondul de ides, mat mult

1) Carducci semnala aceasta lirica uclassica classicissimas,scrisa de Manzoni intre 1806 si 1809. Bozzetti critici, p. 305..V. si un bun articol al lul Manzoni insusi asupra scolit, pecare a treat -o, Del romanticism° in Italia, publient intdiiiin Prose di Alessandro Manzoni, Venezia, acchini, 1853,.p. 111, sqq. (caracterul anti-clasic si religios).

cite -va

;i

6

sail mai putin nod, intr'o forma de o so-brietate clasica, si lacrimile false, simtirile-torturate, espresiile batatoare la ochi nu lo-vesc decit poate In scrierile poetilor maimdrunti §i mai tarzii, ceia ce face Inca o de-osebire Intre Manzonieni si scoala franceza,care n'a ramas totu0 fard influents asu-pra

Uncle insd deosebirea ie mai puternica, iein directia religioasa, pe care Italienii, ca §iinvatatorii for din Germania, o ad, si carelipseste cu totul romantismului din Franta.Chateaubriand std.* singur In mi,5carea lite-raturil £ranceze contemporane ; descoperito-rul poetice ale crqtinismuluin'a tupt nici o lanta in potriva unel scoliclasice, de care nu se deosebia, pe cit se-crede de obiceiu, prin forma. Lamartine nuie un militant nici lel. Lupta'toril sint

: tinerii de la 1830, Hugo, care, daca a1) observapa lui Ilillebrand (Ausgewalte Gediehte.,., p.

XVI), a romantismul italian nu cunoaste aferrnecatoarea fan-tazien a Germanilor (precum iel ie strain si de tonul neho-tarn, atit de magic in efecte adese orT, al poeziii nordice), ieadevarata, dar ieT n'ad putut cinta ao cavalerie conven[ionalasi pioasit, aflata de Chateaubriandn (von ChAteaubriand 'sErfindung), pentru-ca scriitorul francez n'a avut nimic aface cu cavaleria, ort-si-cum privith. Manzoni vorbeste silel de lipsa elementuluT anarliic in forma, p. 450.

lor.1)

frumusetilor

lrc.,

cel-l-alit

_sprijinit In «Odes et Ballades» reactiuneapolitica, n'alacut nid-odata indatorid deo-sebite und credinp, care nu iera a lui,Theophile Gautier §i Musset, can numai ast-fel de ginduri n'au avut In vietile for de pe-trecatori on de artists cu inimile Inchise pen-tru curentele politice sau religioase ale timpu-lui. Din potriva, precum in Germania Novaliscinta superioritatea catolicismului si plingereforma tulburatoare, precut') tot acolo GOrresscrie «Mistice» in cel ma! curat gust al yea-cultil de mijloc, *i Zacharias Werner tine pre-did, care ar fi avut o izbincla Indoiti In al)(IV-lea veac ; in Italia, Cantu apard credinta-catolica in Istoria sa universala, Rosminiinvie idealismul, dupa timpurile ail de legeale seculului trecut, Vincenzo Gioberti repre-zinta cu putere §i taldura directia guelfa.

In aceiasi vreme, on In ce chip at fistat iei cu inima fata cu credintile, pe careveacul al 18-lea socotia, ca le-a darimat,somantica Italieni sint, absolut fara esceptie,patriot', si, multi dintre dinsii, liberal! din ceiTrial desavirsiti. Starea nenorocita a Italia,

1) In religiozitatea for insA, Italienii slut cu mult mai mo-precum observa Carducci (Bozzetti critics..., p.

.306), Manzoni insuO, nici-odata un ecristiana rattrapitoa,§tiut sl-§T tempereze ideile religioase prin spiritul de to-

leranta al veacului al 18-lea, in care s'a nAscut,

1)

.dernT, gi,

is

8

sfasiata in atitea state, cirmuite lard con§tiintd ,cie aspiratiile nationale ale poporului,sail ingenuchiate Innaintea strainulut, umpleade durere inima or! -cdrui otn, ce cugeta_la Italia de o data si la Italia, care trebuia.sa fie. In Franca, Hugo a fost tot-de-a-unaamestecat in luptele de particle : dupa lovi-tura de stat din 185 I ma! ales, liberalil In-taiii, socialistic pe urmd, ail vazut in iel peunul din capil cei mai energicl .5i mai fo-lositori, dar nimenea dintre romantic! nu1-a Intovard*it pe calea luptelor politice. Mis--carea s'a despartit de lumea esterioard dince in ce mai mult, retragindu-se, la urma,In linistea sanina a luI Vigny sail Lecontede Lisle, in indiferenfa' desavir*itd pentrutot ce ie burg be, pentru tot ce nu face parteintegranta din arta divinizatd.. Sculptarea_forme!, cautarea de efecte noun, mai ,colorate sad mac plastice, iata ce puted interesanumai pe membrii unel :: col! ramase, de ladeclaratia de razboia din 183o si pana laParnasieni, o scoald curat literara. Reprezen-tantil liberalismuluI sint aiurea, Intre avocati,intre ziari.5tI : vrajma*ic acestora nu sintnici id, romantic! : ca fel de a--1 esprimaideile, ca logica rece si fara de fraze, strainer.

9

de on -ce amestec cu sentimentul si senti-mentalitatea, Joseph de Maistre, cel maineindurat dintre reactionari, ie un filosofdin al i 8 -lea veac, Intrebuintind cu altescopuri armele intelectuale ale timpului a-celuia. In Germania, romantismul, dez-gropind trecutul veacului de mijloc, ie demulte on national, dar nationalismul sailnu poarta parul lung si mantaua batuta devint a revolutionarilor italieni. Uhland sin-gur leaga In unele din poeziile sale acestedoua inst4iri, si Inca ie o nesfirsire de laiel pana la un Mazzini: incolo, liberali sintHeine si Borne, prietenii Francejilor, oame-nil cari-s1 pastreaza ironia pentru a ride deIndobitocita, slaba si apasata Germanie. InItalia, cine stall in fruntea liberalismultg na-tional, cine viseaza Roma fara de preop,cine mingiie cu cintecele for pe rasculatiide la x 848 si de mai tirzia ? RomanticulBerchet, romanticul Gabriele Rosetti. SilvioPellico, un romantic si iel, pune pe altaruldorurilor sale pe Dumnezect linga Italia, sinota religioas4 se amesteca cu cea nationalsIn plingerea resemnata a «Inchisorilor» sale.N'a scris Manzoni Insusi « Trionfo della Li-berta», unde revolutia franceza ie innaltata

2

40

pang la noun, si, in acele vremuri de sal-bdtacie fara stavild, nu ni-a prezintat iel pe«la barbara consorte di Luigi»9, Maria An-toinetta insasi ?

Ast-fel se Infatiseaza scurta 2) y.i putinbogata perioda romantics italiana, in repre-zentantii sal de frunte : religioasa si na-tionals ca directie, mai putin iubitoare deveacul de mijloc decit aiurea, si foarte _pu-tin sentimentala, ca fond, cumpatata caforma, fara ezagerdri plictisitoare, faraversurl zgomotoase, aruncate in fata bunululgust, fara multi afectatie morbida si faracinisme colorate, ca forma.

Cauza poate iera acel instinct clasic, luindcuvintul ca o notatie a sobrulul si defini-tivulul, pe care, in periode foarte rare numaidin istoria sa literard, 1-a pierdut Italia. Douacuceriri straine au adus cu iele viciarea a-

4) Trionfo della Liberia, III:Le viscere cruente di Parigi,Regurgitando velenosa bava,La barbara consorte di Luigi....

2) Tot Carducci, care ie de multe on un critic minunatobserva incti faptul, ca romantismul italian nu si-a spatnici-o data o albie statornicd, ci a procedat na ondate di-siguali e intermittenti» (Bozzetti p. 472). Poate can'ar fi tocrnar parodoxal, dad'. s'ar zice, ca in Italia n'a fost-romantism, ci romantici.

oritici...

11

cestui instinct de masurii : Spaniolii au datpe Marini, bombasticismul §i fardarea idei-lor, Francejii veacului al 18-lea ate inspiratpe Frugoni urmatoril sal, scoala arcada.0 reinnoire clasica se produce insa Indatain potriva laptelui dulce si poeziii de salon :Alfieri, Monti *i Foscolo iii formeaza spi-ritul prin studiul anticilor, pLecum acela§istudiu oprise innaintea, Arcadiii fare, pe unChiabrera sail Filicaja de a se inneca inapa cu zahar. Contra acestor clasici noi,§i nu contra unel suvefanitati literare ca alui Delille in Franta, contra acestor vraj-rna0 al madrigalismului si afectarii, ce dom-niaU In Franta atuncea, s'a ridicat roman-tismul, §i aceasta esplica putina sa iz-binda asamAnarea de forma, care ezistaIntre cei mai talentati din directia noua sitreimea clasica de la inceputul veacului

Pe la 1860, mi§carea iera pe sfirite : Inlocul marilor producatorl, can naturalizasecurentul in Italia, un Aleardi, un Prati, adoua generatie romantica, 11 compromiteau.

1) De aceia, gre.geste Carducci, clad, intr'o incercare de ada dreptate romantismulul, atribuie reprezentanfilor sill rotulde transformatort at unei fiteraturi ada attitudini gia fiacchee da forme usatex) (Bozzetti critici.., p. 468).

*i

sisi

1).

12

Mal deosebiti de pretimii for paring, deckacetia de renovatoril clasici, epigonii pu-sesera la mods o poezie, In care poza lutByron §i tinguirea copilaroasa a lul La-martine se prezentau supt o haina poeticalcompusa din fraze goale, versuri difuze 0palide, rime neglijate. Atunci, s'a IntImplatca dupd domnia literara a lui Marini si acolia arcade din al 18 -lea veac. Sim lul de

forma limpede §i frumoasa al Italianulul afost jignit de asemenea solutil dukege.

Carducci Intrupa revolta, InnaltInd stea-gul vechici *i glorios al clasicismulul.

II

In 1857, ie.5i de supt teascurile tipogra-fiet Ristori din San Miniato, un voluma. s de-vre-o suta de pagine, supt titlul de : «Rime-di Giosue CarducciD O. Autorul, profesorla gimnaziul de acolo, avea ceva mat multde doua -zecl de ant. 2)

In «Confessioni e battaglie», poetul ni-a.

4) Rime di Giosue Carducci, San Miniato, tipogratiaRistori (1857), in 16, 101 pp. Descrierea amAnuntitit in biblio-grafia operelor luT Carducci, care urmeazt Odele Barbare.-

2) IsTascut la Valdicastello lingl Pietra Santa, in Maremapisana, la 27 Iulie 1836.

13

(lat descriers colorate ale celor d'intaia anidin viata sa harnicd, petrecuti intr'unul dincele mai pierdute locurl ale Maremei pi-sane. 4) Taal sail, doctorul Carducci, ieraun mare admirator al romantismului si unbun patriot, manzonian si revolutionar. Pansla 14 anl, iel fu singurul invatator al -co-pilului, iel si cartile bibliotecii sale, Man-zoni, cu comentariile si criticile asupra-1,Iliada si Eneida, Gerusaleinme liberata. 2)

Daca cetirea celor din urma nu-i produ-sera o inriurire imediatacea d'intaia operamare a lui Giosue fu o poema romantics,plina de dueluri, calugariri si sinucider1,cite-va carp de istorie, Rollin si Thiers, cuscenele for de revolutie si de republics, if-umplura mintea de visuri razboinice. tnnaintede a face ode, destul de red, in potrivaA tiranilor», iel organiza state libere, cu ar-honti, consuls si tribuni, can be guvernadprin revolutie. 0 viata de zgomot si delupta, pe care o an.riaii numai, din vremeIn vreme, peaepsele-parintesti, a carora parte..

1) Castagneto in Bolgheri.2) Confesiioni e battaglie, I-a serie, pp. 15 sqq., si in Boz-

zetti , ritici, pp. 297, sqq. In schimb, mamA-sa, o FlorentinO,Ildegonda Celli, 1-a In.vAtat a eeti, pe Alfieri (Poesie, Florenta1871, p. XIII).

de capetenie iera inchiderea moralizdtoarecu Silvio Pellico, Mora la catoiica a lui Man-zoni si viata sfintului Iosif Calasanzio. Deatunci isi dateazd iel inceputul urii in po-triva romantismului si poeziii ortodoxe. 1)

Revolutia trebui sa aprincid ingrozitoareflacart in inima tinarului Licurg. Striga,innaintea celor ce-1 priviaa zimbind, «VivaMazzini» si «Viva Garibaldi», 2) se cu-tremura la auzul vestiifalse, din fericire,

a mortii celui d'intdiu 3) ; apoi mareleduce se intoarse Innapoi in capitala sa, doc-torul liberal 1.51 pierdu postul din fundulMaremel, si Carducci trebui sä se resem-neze la intrarea intr'un colegiu florentin,unde iards1 laudele lui Manzoni §i recitareaimnurilor acestuia 11 a.5teNati 4).

Aid, la Florenta, Intaili i se manifeststalentul poetic, printr'o poema in versuri,

1) Care aft rdmas legate in mintea sa cu «la mortificazione,la solitudine, la privazione di liberta e d'aria e di combatti-menton (Bozzetti critici, p. 299).

2) Confession e battaglie, aerie II-a, pp. 212-3.3) Ibid., pp. 211-2.4) De Foscolo si Leopardi, se vorbia rar mime, si fArtt

laude (Bozzetti critici, p. 300).5) Gubernatis (Dictionnaire des ecrivains conteinpo-

rains, editia a 2-a, p. 514-5), II atribuie incit niste strofescrise la 1817, asupra mortii unei cucuveici, un poem asu-

15

((Amore e mode». Iera, ni spun marturi-sirile din Confessioni e battaglie, o^ ingro-zitoare si singeroasa opera ; actiunea se pe-trecea in veacul de mijloc, se intelege,lacrimile eroinef se amesteca-U cu singeleeroilor In scene de un tragic infiorator. Urmaprezentarea manuscrisului unul director dejurnal, abatele Fioretti, care n'avu loc des-tul, In mica sa foaie, pentru publicarea u-nei opere cu pretentii atit de ambitioase.

Dupa cite-va luni abia, tinarul intra incategoria celor tiparip, printr'un «sonet deocazie», In cinstea cori§tilor din Piazza Vec-chia, sonet cerut imprimat de un tipo-graf localnit, cu ideile liberale. 1)

De la Florenta trecu Ia Pisa, apoi Ia Sa nMiniato, ca profesor la gimnaziul de acolo,unde avu, drept colegi, pe unil din tova-raii sal de §coala. 4ntr'un al treilea articuldin aceia,51 culegere, Carducci zugrave*tetraiul sale in acqti and de tinereta veselasi entuziasta, cu saracia sa fara de grije,cu discutiile pang in ziva, in Duminicile,

pra cuceririi castelului Bolgheri de Ladislas de Neapole§i ni§te terzine, in care rAzboinicul Oar zugrAvia pe Bru-tus cugetind la omorul luT Cezar.

1) Confessioni e battaglie, serie I-a, pp. 13-17.

,i

i

16

cind Chiarini, Nencioni 45i Gargani venialdin Florenta sa--0 vada monasticul prieten,cu o scurta iubire, omorlta de vorba vul-gara a unui quidam. Gaisorse»-le 1) ierailputine la San Miniato al Tedesco, §i publica-rea volumului Intaiil de poezii 2) avea sco-purl practice, care n'aci fost atinse, dupa citse pare. 3)

Autorul InsuA In prefata editiii definitivea juvenilelor, 4) Hillebrand, In introducereala versiunea germana a poeziilor alese, 5)ail vorbit destul de sever de versurile a-cestea din 1857. Pentru Carducci din 1880 6),iele sunt Incercarile, tot-de-a-una slabe caforma, ale unui copilandru aproape, cres-cut In Cara mica si nelibera. 7) Daca dinoperele cele-l-alte putin va ramInea numaiIn tezaurul estetic al omenirii din toatetimpurile, cu ant mai mult ,,se va Intim-

4) Ie titlul articolulul (Confessioni e battaglie, 1I-a serie,Pp. 369-90).

2) Aparut la 22 Iulie (p. 390)..3) Ibid.4) Bologna, Zanichelli, 1880 (unele budff lipsesc Intea-

ceasta). Reprodusa introducerea @i in Confessioni e battaglie,mile 1 -a, pp. 21, sqq.

5) Ausgewahlte Gedichte, pp. VIIIIX.6) Bret** ie datat6 din 3 April 1880.7) aUn quasi ragazzo, cresciuto in paese piccolo e non

Jiberoa (Juvenilia, p. V).

17

pla aceasta cu versuri, care i se par as-tazi, cind literar se ridica tot ma!sus, contrare in mare parte conceptiil saleasupra poeziil. 4) Pentru criticul german, ieleslnt nehotarite ca forma, scolaresti pe alo-curea 2), necoapte (unreif), in intregimea for

Ceia ce esprima mai lamurit Juvenilele,ie revolta. Poetul a spus aiurea, ca s'a nas--cut cu dinsa in singe 3) : starea lucrurilorIn Italia politica si intelectuall nu puteasa-I linisteasca inima. Stapinire strains, dez-binare, lipsa de energie 5i u5uratate, de oparte, de alta, gust fall si imitare nenatu-raid a unor forme estetice, care incepeansa decada. In potriva tuturor acestor pa--cate ale vremii s'a ridicat poetul.

Cit de puternic, de trivial adesea-ori Inputere, 1sI Intrupeaza ura in potriva roman--tismului pratian I Departe de dinsul «Apo-lon cimbricul» 4), Gotii literari 6), In con-tra carora striga pe «Terentiul Adriaticel»,

1) aPer gran parte contrari al concetto the ora ho dell'arse di poetarea (ib., p. II).

2) In sonete, care ar fi -e.Gymnasiastenpoesieu (Ausge-wahlte Gedichte, p. IX).

3) Poesie (Florenta, 4871), p. IX.4) Ibid., p. 243 (in aceast ocupg pagl-

mile de la sfirsit).5) Sonetul cgtre Carlo Goldoni (cartea n. VII).

idealu-I

edi(ie, Juvenilele

I-ia,

18

Goldoni '), poetic «vaticinanti». 2) Geama.'catre astrul iei palid turma romantics, 3)othil Jut privesc Infocati la alte tar! si altetimpuri. 0 ! de-ar Invia pentru dinsul Grecia,sanind si cumpatata in eteratele inchipuiri alepoetilor sal 4), geniul liber al Romani lor !

Ar fi cintat atunce imnuri melodioase,exterminind 6) tiranii, tinta tuturor sageti-lor sale de tinereta, in Atena sari in Romarepublicans, In loc sd-si duca zilele nemul-tamite in epoca «zadarnica si miseleasca» 7),In mijlocul neamurilor fara de viata 8), inacest (versul ie celebru).

. . . secoletto vil the cristineggia ! 9)

1) aTerenzio dell'Adria» (ibid.) Cine cunoaste pe Goldoniva intelege, ca ie o admiratie de tinar.

2) «Soli e poeti vaticinanti» (p. 290).3) Gema all'astro pallido,

Stanchi le infernie ciglia,La scelerata, astemia,Roniantica famiglia (p. 262). Tot acolo : a vii greggep.

4) P. 243... Se a me, nelietiFantasmi eterei de'sudi poeti

Grecia riviva.5) «II libero genio romano» (p. 244).6) Venuto io fossi a sterminar tiranni

Con voi, Roma ed Atene... (c. Ill, n. V ; bucata ie intitulata«Libertatilu, si poartti data de 4856).

7) aVana e codarda» (p. 290).8) «Genti mal viva (ibid.).9) Cartea I-a, n. 6. In editia I-a, tipograful ingrozit a cerut

autorului o nota esplicativa pentru un asernenea vers.

5)

49

Indignarea patriotulul se leaga aid cu amoralistului, ((care nu pune predica in guraadulterilor» '), cu a spiritului limpede siviola. In nenorocitii romantics, ceia ce i separe mal raspingator, ie Ingenunchiarea inna-intea unel mode straine, innaintea curen-tuluI venit din tara apaskorilor, din Ger-mania. in ura contra crestinismuluf, ie ceyadin ura contra preotului fat-a de tara, pre-dicInd din Roma cosmopolite supunereafate cu strainul sari at strainului 2), nein-crederea in marele ideal de- unitate natio-nals. In sfirsit, ce dragoste poate sd simtaluptatorul cu inima calda pentru tinerimeaindiferenta si supusa, «strain/ ca simtire sica limba» ? 3).

A sari cu atitea veacurl In urma si aImplinta sabia in inima lui Hiparc, ie up.Jucru, pe care numal inchipuirea-1 poatelmplini ; a lnvia, nu traiul, ci cugetarea an-tica, ie mai .usor, clnd se tine cine-va la.forma, ce. a invalit-o °data. Aceasti incer-

4) Edi is definitive, prologo (lipieste in cea din 1871),p. 7:... non santifichi la volutta,

Non meti a Venere lo scapulare,Non fai gli adulteri sermoneggiare.

2) Eci4ia definitive, p. 245 ; Voce def. preti.-3) v... di cor peregrina e di favella» (Poesie, p. 294)-

20

care a facut-o Carducci In- cele d'ntaia rimeale sale.

In afard de cite -va poezil cu spiritulmodern, de strigatele de revolts tot atita demoderne, cele-l-alte cuprind imitatil, desd-171i-site adese ale unor cunoscute bucaticlasice, chic ,r1 de prieteni In sinul na-turel dorite, ') scene de dragoste usoard,

are-1 face sd nu rivneasca paradisul, 2)

iubiri «duld si trecatoare», placute, chiarrind le cunostl Inselarea. 4) Cele mai pu-ternice bucati, cele mai curate ca ton sIntpatru fragmente dintr'un poem planuit asu-pra poeziii ( sadurea Primitive, Prometerr,Omer, Dante) 5), un imn catre SfInta DianaGiuntini, 6) adese- us In ochil ateului, carevoia sa clovedeasca prin iel numal, ca pc.;sä eziste o poezie cresting, de si nema.zoniand 7), si, In sfirsit, al trei-spre-zeceleanumar din cartea intaia, unul din cele maifrumoase sonete din opera lul Intreagd :

1) A E. N. dal Alonlaniata, I, V.2) Cartea I-ia, n. IX.3) eMesciamo dolci e fuggitivi amoriv (p 217).4) Amore, ulti annoy (p. 256).5) Cartea a 2-a le VIIIXI.6) C. II, n. VI, pp. 264, sqq.7) Ibid., p. 337.

0)

21

Passa la nave mia, sola, fra it piantoDegli alcion, e la batte, e mai non posaDell'onde it tuon, dei folgori lo schianto.

Volgono al lido, omai perduto, in tantoLe memorie la faccia lacrimosa,E vinte le speranze in faticosaVista s'abbatton copra it remo infranto.

Ma dritto su la poppa it genio mioGuarda it cielo ed it mare, e canta forteDe' venti e delle antenne al cigolio.

Voghiam, voghiam, o disperate scorte,Al nubiloso porto dell'ohlio,All scogliera bianca della morte 1).

i0 poate lnchipui cine-va impresia, pe careun asemenea volum de versuri putea sa oproduca in lumea pioasa, sentimentala, iu-b itoare de lapte dulce, din 1857. Sd se ma!gaseasca cine-va, dupd patru -zeci de anI desuveranitate romantics, pentru a declara sus§i tare, a singura forma estetica eterna ieclasicismul, un om, care, cu esceptia lutGiordani, a lul Leopardi §i a lui Niccolini 2),

4) P. 243.2) Clruia-r adreseazit a treia bucata din cartea a treia'

bucat5. serial in 1853 :cTe, di giorni miglior ben

Vittoriodegno vate,

C on teDante a con invocheranno, (urmaliT mal nobilt).

22

despretuieste intreaga miscare contemporanapentru a chiema, spre regenerarea cugetariiitaliene, pe Monti, pe Metastasio 4) si peGoldoni ! $i, pe urma, atita lipsa de res-pect pentru crestinism, un ton atit de in-solent la un om, care abia se ridicase din-rindul copiilor ! «Merele putrede», 2) zicepoetul, in prefata din 1871 a Poeziilor, cd-zura imbielsugate si furioase peste infamacarticica : unul se lega de aristocratia sti-lulu', 3) altul de vulgaritatea sentimentclor.Un «critic si istoric cu multa reputatie», 4)care nia iera poate altul decit Cesare Cantii,declara, ca nu se afla cea mat mica posi-bilitate de talent in capul, care putuse saconceapa o asemenea monstruozitate.

Pe un altul, asemenea complimente 1-arfi descurajat : Carducci, ca un adevarat antic,a suferit, a luptat si a mers innainte, mai

1) Bietul abate ie prefacut de aprinsa inchipuire a poe-tuluI in ealma romanaw (c. I, VII).

2) Biro... che non avrei mai creduto che( il dolce paesewdi Toscana gentileadove'l bel nor si vede d'ogni mesea,

potesse produrre tante mele fracide quanie dalle mani de' mieiconcittadini me ne pioNero a dosso nel 1857.. (ibid., p. VI-VII).

3) Ibid., p. VII.4) critico e storico molto r;putatow (p. VIII).

23

clasic In arta, mat radical in ides decit tot-de-a-una. In 1858, iel nu mat iera la SanMiniato : editorul Barbera pregatia celebracolectie in 32 a trecutei literaturi italiene,-colectie, cu care putine se pot asamAnaaiurea, ca frumuseta a caracterelor, ca ezac-titate a textulul, ca bogatie a introducerit.Carducci nu iera nufnai un poet de talent :cu cit invatase latineste in Marerna, cu citfolosise in scoaIele din Pisa si Florenta,tinarul de 20 de an avea multe cuno.5tintl,si mat ales un gust de munca, ce poate sale inlocuiasca adesea, si sa le cistige tot-de-a-una. Sub ingrijirea sa aparura in 1858satirele si poeziile rnarunte ale lul Alfieri, ')In anul urmator, poeziile lut Lorenzo de'Medici. 2) Tot atunce, iel funda, 1mpreuna.'cu scriitori tineri, «il Polkiano», revistamenita a raspindi cauza clasicismulul. Inprefata, reprodusa, in parte, in Revista bologvese (1867), si apol in aBoetti ci iticip, 3)

se glorifica scoala ienasterit clasice de suptimperiu, se arata inferioritatea revolutiii

1) Satire e poesie minori di Vittorio Alfieri, Firenze.,G. Barbera editore, 1858 ; ed4ie noua, 1863, in 32.

2) Poesie di Lorenzo de' Medici, Firenze, Barbera, Bianchio Comp. 1859, in 32.

3) P. 1 13.

alit

24

romantice, fate cu «simtirea concentrata» si«fantazia sculpturala», 1) a predecesorilorsal, se recomanda in sfirsit contemporaniloro imitare, potrivita cu ideile timpului, aformei clasice, o inovatie In acelasi timpcu o restaurare 2).

Revista nu izbuti : atentia tuturora ieraindreptata aiurea, asupra marilor imprejurarlpolitice, care schimbara intru cit-va stareanenorocita a Italiii. Razboiul cu Austriaincepuse in Piemont ; in Roma, in Neapole,In Florenta, in locurile supuse strainului siin acele, unde guverne incapabile .5 i egoiste

innadusiati aspiratiile nationale, inimile ieraiicu Victor Emanuel. Mazzini striga din exilrevolutionarilor sa-1 incunjure, Garibaldi, dincel-l-alt capat al peninsulei, alerga biruitorsa-1 intimpine. Vremile de la 1848 se intor-sese cu mai mult noroc si mai multa izbinda.

Pe clnd tinerii de pretutindene se duceaula sfinta lupta pentru tare, greutati de fa-milie oprird pe Carducci In rnansarda-1 dinBorg' ognisanti, la masa de lucru. 3) Daca

4) aL'alletto ra.ccolto« (p. 6); «la scultrice fantasia« (ibid.).2) «Innoviamo rinnovandob (p. 13).3) Juvenilia, edilie definitivd, p. XVIII. TAM situ murise,

drept mostertire «dieci paoli» (XIX).

.

Irtsindu-I

25

Imprejurarile nu-1 iertarA sa-s1 faca datoriatacolo, iel si-o Implini cu prisosinta, apa-rind prin scris- cauza nationals. Onta sinici-o-data glasuici n'a fost mai puternicvictoriile Piemontului, 1) minunile lui Ga-ribaldi, 2) Perugia, 3) rascoala siciliand, 4)crucea alba' de Savoia, 5) care strIngea injuru-i floarea Italiii intregi. Uita declamatiIlecontra tiranilor, versurile-i republicane, siregele patriot li apdru ca razipunatorul tariffsale, -ca Intruparea eroica a revolutiii, catribunul viteaz, incunjurat de umbrele mor-tilor si de bratele celor vii : 6)

Esultano al, passar de' tuoi cavalliL'ossa fraterne..... ... 7)

Toate aceste, cintece de lupta crescurareputatia poetului, in primejdie de a fi. po-pular, zice aiurea 8) despretuitorul aristocrat,ce se ascunde supt formulele si locurile co-

1) A Vittorio Emanuele (ibid., pp. 223 sqq.).2) A Giuseppe Garibaldi (236).3) Per le stragi di. Perugia (238).4) Sicilia e la- rivoluzione (pp. 257 sqq.). i in Poeziile

din 1871, la inceputu( Decenaletor. Bucata ie din Iunie 1860.5) «Bianca croce di Savoia, (Alla croce di Savoie.

Juvenilia, ed. def., pp. 239 sqq.).6) II Plebiscite, -ibid., p. 252.7) ibid., 233.8) In pretata editiii florentine din 1871 a Poeziilor.

3

26

mune ale liberalismului. Popular sail ba,cercurile Innalte din Flolenta se interesarade cel _care sprijinia atIt de puternic cauzamonarhiii italiene, §i, dupa publicarea odesla crucea de Savoia, oda, care, cam farAvoia autorului, avu cinstea de a fi recitatape scena, ministrul cultelor, Vincenzo Sal-vagnoli, Il facu sa fie numit profesor degrece*te la liceul din Pistoia, de unde Ma-miani-1 stramuta la Bologna, In 186o 1).

Aini fericiti Incepura cu aceasta epocapentru poet : o viata linistita i muncitoare,In mijlocul familiii *i a studiilor. 2) EditiileBarbera continuara a ie§i supt Ingrijirea lul:Salvator Rosa, 3) Tassoni, 4) Monti, 5) Cinoda Pistoia, 6) Poliziano, 7) rime din veacul

1) Juvenilia, ed. def., pp. VIXV.Intrebat de Salvagnoli.ce face, poetul raspunde : aStudio, signor ministro, e do-lezioni privates (p. VI).

2) Poesie (1871), p. XIII.3) Satire e lettere di Salvator Rosa.... Firenze G. Bar-

bera-

(1860), in 32:4) La secchia rapita e altre poesie. di Alessandro Tas-

soni, setonda edizione, ibid., 1861, ac. format.5) Genii e poemi di Vincenzo Monti (ibid., 1862), 2 vol.

in 32.6) Rime di- M. Cino da Pistoia e d'altri del secolo XIV,.

ibid., 1862.7) L'Orrep e is Rime di Messer Angelo Ambrogini Poli-

ziano, ibid., 1863.

r

27

de mijloc f) si erotic' din secolul al r8-lea 21aparurg intre 186o si 1868. Pe cind exu-caul, unul din cunoscatorii cei mat desa."-vIrsiti al literature) italiene din trecut, seforma ast-fel, luptele acelea interioare, pecare on -ce adevarat poet trebuie sa le simta,se petrecura in inima lui Infierbintata. Ca

-a Inte les durerile soartei omenesti, se cu-noaste In de ajuns dupA bucati de un nihilismadinc in operele sale din urma: rezultatulgeneral al luptelor acestora Insa a fost si-ninatatea armonica, iubirea pentru om siviata. «Atunci, zice iel in prefata poeziilordin 1871, tulburaTile solemne ale cugetariltrecura pest'e inima mea,. ca tunetele dinMaia, dupa care urmeaza ploaia fecunda .sisaninul sclnteietor de curcubeie si mirosulpamintului vegetInd ,si o rasarire si o in-florire de pretutindenen 3).

Rodul acestel singuratatl meditative sistudioase, fura 't(Levia-Gravia», a doua cu-

1) Rime di Mader) di Dino Frescobaldi.... Pistoia (1866)80 tnic.

2) Lirici 'del secolo XVIII, Barbera (1871), in 32.3J cAllora isolenni tumulti del pensiero passarono su Pa-

nirna mia, come i tuoni di maggio, 2 quali succede la pioggiafeconda e it stereno scintillante d'iridi e it profume della terravegetante e una sbocciare e un fiorire da per tuttoo (p. XIII).

28

legere de poezii publicate la Pistoia in 1868,supt numele de Enotrio Romano').

Pseudonimul i intaiu Carducci cu.cinci anI bucata care a produszgomot mare si i-a fault numele cunoscutmat mult de cit toate poeziile patriotice de.la inceput. Nu o bucata mult pregatitA. simult Indreptata, ca restul operel poetuluf,ci un puternic strigat de revolta in potrivacrestinismului pesimist dezarmonic, care.a urit viata si cugetarea, a Inv Atat pe omsa nu se Increada in iele, a tAiat aripile spi-ritului vioia si increzut in sine al timpu-rilor antice. Toata partea minglietoareunel religil, ce n'a luat spiritul omenesc dirtlinistea fericitl a epocelor clasice, ci dinmijlocul epicurismului, tot atit de IndepAr-tat de caracterul antic ca si renuntarileucigAtoare de sine ale calugarilor veaculuide mijloc, din mijlocul sistemelor spiritua-liste mat diforme si chinuitoare pentruinima dispare pentru dinsul. Dad noundoctrinA a dat fericirea sufletelor, ce au In-chis ochii asupra vietii, pentru a nu vedea_de cit saninele icoane de beatitudine ce-

1) Tipogralia Nicolai e Quarteroni, 1868.

mat

;i

a.

29

reasca, ce le straluciail In minte, data pioasa-minciund a pus zimbetul rezignaril pe atitia.obrajl slabitl de durere, iea a impiedecatacea dezvoltare a mintil omenestl, care estrage naturii tot mal multe placerl, a opritpe om de a gusta fericirea, dui ieste aicl-In fata lul Crist, idealistul, renuntatorul, poe-tul a ridicat, imens In puterea luirpe vrajmasuilul lehovai pe Satan, nesupusul, doritorulde lupta si de placere. InchinatoH al lul Sa-tan at fost acel, ce ail stiut sa traiasca, ce

voit, si, despretuind renuntarea pasniaa celor-l-altl, ail pus genunchiul for pepiep-tul naturii Invinse. Si astazI, clnd zeii celnol intra: si lei in crepuscul, clnd ingeril,cad din cerurile pustiite, numal iel, spi-ritul de revolts, traieste nemasurat si etern,ca si materia, pe care o intrupeaza.

Materia inalzati,Satan ha vinto

Ast-fel ie imnul acesta, de o rara ener-gie In forma sa concentrata, de o rara Innal-time de sentiment in respectul si mIndriapentru munca omeneasca, de si nedrept pen-tru religia, care a ridicat omenirea dez-

I) Poesie (1871), p. 43.

ail

:

1).

30

nadajduita §i a strins legaturile dintre celce suferiaa, fie-care pentru sine. In on -cecaz, putine lucruri mat frumoase *i mai no-bile s'ati scris in poezia modernA.

Trei and dupa publicarea imnului, scrisintr'o noapte din Septembre 18631) im-pArtit, prietenilor intaiti, apoi; Inteo a douaeditie,9 unul public mad larg,o interpre-tare inteligentA adevaratA aparu in AteneoItalian° din 7 Ianuar. Polemicile cu liber-alul Quirico Filopanti3) cu criticul dinDiritto4) avura loc mad tarzita, tocmai inDecembre 1869, dar, de la publicarea In-drAznetului imn, reputatia _poetului trecuse

4) Bozzetti crilici, p. 194; Septembre, dupa bibliografiade la sfirgitul Odeior barbare (p. 4).

2) Cu data de «Italia Anno MMDCXVIII della fon-dazione di Roma,.

3) Articolul lut Filopanti, un liberal bins cunoscut in Italia,s'a tipArit in Il Popolo din Bologna, la 8 Decembre 1869. Car-ducci 1-a reprodus, cu cele-l-alte piese ale procesului, in Boz-zetti criti i, pp. 195 gi urm. precum w,i in r onfess'onle Bat-taglie, seria I, pp. 5g gi urrn. In sfirgit, Zanichelli publica unvolume§ intitulat Satana e polemiche sataniche di GiosueCarducci (a 13-a editie in 1379) Filopanti obiecta poctuluT,ciinu ie permis a schimba intelesul consacrat al uneT figurtatit de populare ca Satana.

4) RAspunsul lul Carducci (27 Dec, 1860) ie reprodus inacelegT locurl.

si

si

si

31

.dincolo de restrinsul cerc de ales!, peutrua deveni generala.

«Imnul catre Satana» nu face parte dinLevin Gravia, pe care poetul le numetemanifestarea interioara a dezvoltarii spiri-tului sari came o maturitate roditoare sisanina f). Iele shit cu mult mat masurateIn ton, ma! nelnsemnate ca ides, adese orl,de cit dinsul.

Asamandri se gasesc, multe 5i impor-tante intre cele doua culegerl de la Inceput.Ca *i In Juvenile, bucatile de poezie arti-ficiala se afla cu lmbielsugare in Levia Gra

cind fQrtem et tTacem propositi virummodernizat si dizolvit In versurl ma! slabe2),cind idealul de aurea mediocritas al luiHoratiu, cu «tenue lare» si paharul de vinvechie), cind icoana lucretiana a cerululcoborindu-se prin plot fecunde In sinul na-ture!, «mama anticaw4) Poezil de ocaziesint, in numar prea mare si in forma prea

1) Prelate Poeziilor din 1871, p. XV.2) . . . soffrire ed aspettar la morte

In contra it mondo, in contra i fatti eretto.(Poesie, Barbera, 1871, No. VIII).

3) D. Volt, pp. 141, qi urm. Cf. Juvenilia, c. IV, no. VIII.4) Della madre entice, pag. 176. Aiurea, sempia madri-

gne9, P. 137.

32

obinuit5.1), In sfirsit, atacurile cunoscute con-tra tiranilor, deveniti In Inchipuirea poetuluipietre *i linguitorii for glod,2) nu miscamult pe cetitorl. Adesea lnsa, versuri ra-sunAtoare scapa banalitatea strigatelor delupta, ca In urmatoarea palinodie fats cupoezia, pe care voia s'o paraseasca, dez-gustat de -neajunsurile vremil :

Ma no, dovunque suonaIn voce di dolor l'umano accentoAccuse in faccia del divin creato,E all'uotn l'uom non perdona,E rignominia del fraterno armentoE ludibrio di pochi e rio mercato,E con viso larvatoDi diritto la forza il campo tieneE l'inganno, d'osceneSacerdotali bende incamuffato,Ivi gli amici nostri, ivi i fratelli.Intuona, o musa mia, grinni_novellii 3)

Iubirea ie putin cantata in Levia Gravid

4) Pp. 176 §i urm.; e. 1V, no. III; ibid., e. VII (epitalamurt).2) C. IV, no. XI.3) Pp. 202-3. Aiurea iel se reprezintA citesoreggiando le

vendette e fire, (p. 203). Dar, mai la 4fIrqit, urmeaza versuride rezignare:

aTorniam nellt ombra a disperar per sempren.(p. 204 .

33

chiar stipt acea forma artificiala, care nu cere-un motiv teal. In locul poeziilor horatiene dinJuvenilia, atit de multe si atit de neinsem-nate adesea, o singura bucata mare, in-tareie vorba de dragoste, dar nu di gostea an-tick pliicerea deplina, fa'ra amestecul primej-dios al analizei si irrchipuirii, crmbirea, atit dedeasa la moderni, care se coboara din cr -eierla inima (« dal pensiero evocato al senti-mento»), care se xazima pe o hotarire sise pierde Inteun cintec.

0 singura poezie personala, plinsul duiospentru copilul, dus sa o altoumbra iubita, &Spa' ruta ca si dinsul, in ti-neretV) Dona.' bucati de cuprins deosebitstall alaturea, si vor forma tot-de-a-una parteacea mai cetita din neegala culegere de 'tine-reta : una ie «poetii partiduru! alb», In carepatimile exilatilor florentini din veacul de.mijloc capata un glas atit de limpede si a-devarae), si scena de iarna de la sfirsit,

1) P. 149. Maggio e- Novembre.2) C. IV, no. XIV,3) aI poeti di partebianeaD. pp. 187 gi arm. Te !Ina din

putinele bacilli, in care Card ucci dovcdegte comprehensivi-tatea pentru toate timpurile, pe care un poet mare trebuies'o care-T lipseste, lut, prea adesea.

Intllneasci,

aibA,

'3i

cu gindul la cel morti, care st iveste inmintea intristata--:

Ed emerge it pensier su quei marosi,Naufrago, ed al ciel grida : 0 notte, o inverno,Che fanno nelle lox tombe i mord ?

Levitt Gravia reprezinta de cat o partedin cugetarea si simtirile poetului, la apro-pierea maturitatil. Pe cind profesorul deitaliand urma viata lul studioasa in Bologna,evenirnentele politice se ingrarnadiad. Dupl.1859, 1866, al doilea razboiir pentru uni-tatea Italiil, cu infringerile de la Custozzasi Lissa, cu sfIrsitul fericit, dar umilitor pen-tru cel ce nu asteptaii izbinda ca o po-man'a din partea strainulul, ci ca rezultatulstaruintii si vitejiii italiene. Pe nimenelucrurile acestea nu 1 -air atins mai dureros_de clt pe entuziastul patriot din 1857 :cind, dupa pacea cu Austria, o manifes-tatie bologneza. It trecu pe dinnainte, prinploaie, cu steagul, pe care-1 visase plutindatit de inthdru .si de sus, murdarit de apa,cit colorile sterse, atirnind, ca intrupareamizerabila a infringerii si a rusinil, inima.

1) C. IV, no.-XY.

girl

nu

9

$5

dinteinsul s'a rupt.1) Si Italia, tatucaci cirint arnie 2). avea curajul si micimea de suflet,de a se bucura pentru darul, mai mutt sailmai putin marinimos, al imparatului francez !

An cu an rusinea crestea. Strdinul spri-jinia In Roma domnia papald, si, pe clndsuflete entuziaste se aruncau nebuneste in-nainte, pentru a cistiga Italiii mareata si a-devarata iei capitala, pe cind floarea tinerilormuria supt steagurile garibaldiene, partidulmoderat, care ddduse numai dezastre Inschimbul jertfelor si singelui, Is1 pastra pru-denta calculatoare, asteptlnd Imprejurareasi bund-vointa celor puterniciV) Luaulputea sit fie sigur si intelept, dar 1+11 ieranobil, si alt-fel visase tindrul revolutionarcrearea Italiii noun, voinica si mindra, ce-rind al al cu mina strinsd pe sable, si nilintinsd pentru mild'.

Ajuta expeditia din 1867 pe teritoriulroman'), si ochii i se Intunecard dupa Men-

1) &iambi ed epodi di Gioque -Carducci (1867-72). Ntio-vamente raccolti a corretti, con prefazione, Bologna, Zani-chelli, 1832, In 12 (aicl te cuprind gi satirele din Deceit-natio, care deschid Poeziile din 1871, si cele mai Ittrzi4pp. XIXII.

2) Ibid.3) Aceiag prefatzt4) lid., p. XVI.

36

tana ca odata duph Aspromonte, combatupe Minghetti la alegerile din Bologna f), ludparte la banchetele liberalilor, ceia ce-i a-duse, supt ministrul Broglio, o destituire 2),dar mai presusde toate scrise, ce poate scriecine-va In asemenea momente de urA ne-putincioasa cu atita arzatoare satirein potriva_ vrajmaWor Italiii, ode pentru ceice muriaa fare sperante, cu numele tariff pebuze. Acestea sint Decenalele.

Pe alocurea, cam red: «l'iberica Donna»3),«il sir de Franchi 4)a «lo spettro di Capeto », .

.aluzii si perifraze pseudoclasice, declamatilmonotone contra tiranilor, imnuri abstracts-cAtre icoane abstracte6), dar valul incandes-cent al furiii sfarlma in curind aceste tipa-ruri plapInde si Invechite. Dace nu to popimpiedeca de a zimbi, cind vezi pe Grecil

1) Ibid., p XIV.2) Intaia fu chemat la Neapole, ca profesor de literature

latind refuzi (ib., X V1I-XV111), apol suspendat, dupa par-ticiparea la un banchet in amintirca revolutiii r mane din 1849

subscricrea unel adrese catro Mazzini, pentru maT multemotive, dintre care unul iera aabituale o cospicua parteci-pazione ad associazioni politiche d'intenti de.magogici, (p. 32).

3) Poesie, Firenze, 1871, p. 15.4) Ibid..5) P. 16.45) I r Giustizia. c libertadeo, pp. 22 Ai urm.

si mai

§i

t

37

moderni, revoltatl contra regelul Otto, privill ca vrednicii urma0 al Jul Aristogiton,on actualul for suveran ttatat de «fanciullo-barbaro», din cauza originii sale deanzel),.In curind cintecul capata aripi puternice §ito rape§te cu dInsul. Nici odatd ticdlo§iaItaliii «prostituite pc urna Scipionilor» 2), nici°data' durerea acelor ce-0 pierdeau bdrbatii,copiii in lupta cu strdinul, nu s'a intrupatmai puternice de cat In Decenalele lui Car-ducci. Alaturea cu Oda pentru martirul Glo-vanni Cairoli, cu zugrdvirea epica a «sfintelcanalii» din Bologna, aruncIndu-se In 1848,innaintea cailor austriec1,3) se innaltd, fardde parechie In poezia patriotica italiand,oda pentru Odoardo Corazzini, 4) Toate to-nurile sint amestecate, de la idilica descrierea traiulul fericit cu prietenul, pans la sits --

1) lbil., p. 32.2) Su'l gran Campidoglio si soigne le gonna

E nuda su Yuma di Scipio si di (p. 52).Aiurea, in oda 1:wntru moartea lug Giovanni Cairoli,.

se afla Nersul eLa nostra pa'ria 6 vile» (p. 97), care a datnastere la atitca protestilri si a fost suprimat in alte editil,cu odl. cu tot.

3) Nel vigesimo anniversario deli' VIII Agosto MD CC C-XLVIII. 'Santa Canagliaa ie Juat, cum declarA autorulinsusr in note, de la Barbier.

4) Pp. 61-66.

38

geroasele amintiri de lupta, pank la teribilasocoteala, pe care iel, «preot al adevarului»1),o cere «batrinului infam0) ce se hrane§teIn Vaticanu-i singuratec din singele celorcazuti, din lacrimile celor rama§i singuri.Singele nu fumega In vasele lui sfinte, du-rerea batrinilor, ca si dInsul, cari §i-ail pier-dut nadeidea anilor din urma din poruncaJui, nu a}unge pAnd la iel ; nu- se temeslujba§ul credintilor, ce se duc, de o esco-municare mai durabila de cit Coate, acea carese cid In numele dreptatii si a viitorului ?Caci, la sfir.5it, cel ce escomunica, nu ie papa,ti poetul :

Io sacerdoie del' augusto vero,Vate dell' avvenire.

Decenalele aparurl intaia in volumul dePoezii publicat la Barbera in 1871, §i- alteopere cu acelgi Inteles urmara. Roma fu-.sese luata in sfiqit, cum fu,sese luau' §i'Venetia in 1866, printeo potrivire politica,i iara§i, ca si atuncea, realitatea se paru

medemna sj meschina poetului., .rasa -,§1 in-

1) P. 61-66.2) 0 vecchio prete infame (p. 61). ,Esclamatia ie luata,

iiard.g cu marturisire, din 'Hugo.

39

chipuise iel luarea capitalel, cu lncuviintareamilostiva a guvernului german, cu zimbetesilite si scuze umilitoare pentru toata preu-timea deposedatd ? Dar cucerirea Rome.' tre-buia sä se facd mlndru, cu fruntea ricricata,ca on -ce revendicare a dreptulul etern, carenu se rusineaza si nu se teme de nimeni !In locul acestei ludri in stapinire marete(asa cum Romani.' din vremile marl s'ar_fipriceput sä o faca), sguvernul Italiii pas.' pecalea triumfald, ca si cum ar fi fost scarasfintd, in genuncht, cu funia de git, facindInchindri la dreapta si la stinga, si striglnd«iertati-md»!».1)

Atunci fury scrise, intre 187o si 1875,satirele politice din Nuove Poesie 2): Ceza

Io triumphe 4), a 87-a aniversard

1) Il governo d'Italia sali per la scala trionfale come fosse-la scala Banta, ginocchioni, con la rune al collo, facendadelle braccia croce a destra e sinistra, e gridando merce...(Giambi ed Epodi, p. XIII).

2) Nuove Poesie di Enotrio Romano (Giosue Carducci),volume unico, Imola, Ignazio raleati e figlio, 1873. Boldeditii Zanichelli, Bologna, 1875 si 1879. Cu acest prilej furlscrise articulele cele mai multe ale eriticilor germani asu-pra poetulul, si Hillebrand le considera ca «den Iiiihepunktdes Carducci'schen Talentes» (Ausgewahlte Gedichte, p. XI).

3) Giambi ed Epode (uncle slot incorpdrate, in editiiledefinitive, satirele, precum fac parte din move-rime), p. 127 si urm.

4) Ibid., 151 si urm.

risinuluia),

tale-l-alte

40

a Revol uti ii francQe4). Inaintea incapacitatiiintelepte a moderatilor, inima i se aprindede o ma! adincl iubire pentru periodele re-vol utionare.

In fata Italiii, ce nu se Insamna si nuproduce,") In fata patriii Injosite, ce asteaptanumai pe lordul arheolog .care s'o cumpere,iel 10 retrage toate raze-le idealizatoare dela timpuri nenorocite, pentru a le raspindicu darnicie asupra unor epoce, care le me-ritau tot atita de Inuit. in PoQiile nomaparura intait): acele innaltari ale revolutiiifranceze, in partea lei cea mat putin nobila,acele salutArl entuziaste pentru... nici pen-tru Danton macar, ci pentru Saint-Just, i-dilicul, sentimentalul taietor de capete, poe-tul plapind, iubitor de fericiri arcadiene side esafodun singerate,8) pentru Marat, 4) a-nimalul cu instincte raa-acatoare.

Maledetto sia to per ogni etate,0 del reo termidor decimo sol 5).

1 Pp 133 si urm. Bucata poarta data de 31 Septembre1870, si ie indreptata contra Prusiii biruitoare, ca si poeziatelebra a unui om cu simpatiile nedrepte, Ibsed.

2) Oual Otto fret le gentiPensier l'Italia? (modernit) (f. 113). Ni se pare cti

destul de multe.3 Aid., p. 137.1) P. 166. Aiurea, in cliiine 'move», o aerie de sonete

glorificA revolutia 1'rancez5, ail moment() piu epico dellaistoria moderna' (p. 251).

5) Gianibi ed epoch, p. 437.

44

B3 un admirabil soare, soarelet, care avazut peirea tiranulul cu fraza goala, omu-lul ce a Imbracat revolutia In haina de -calaii§i a compromis-o ; si nu §tinzaii, data, tra-ind supt suveranitatea Maiestatii sale Ma-ximilian I-ia, Carducci ar fi gvut vremeasä Hasten-le sail sa fericeasca ziva de zeceTermidor !

Danton sera mat liberal de cit dinsul §iAndre Chenier avea ma! putin talent. Tar

cit pentru «acul rece al pustil prusieneD ie ')bine, ca un popor sa poseada si asenieneainstrumente, chid. vecinii ail poftele mar§i bratele lungl.

Dupa 1873, istoria tut Carducci ie is-toria cartilor sale. Studli letterarii apar In18742), doi ant mai tIrzia Boetti Critici:intre acestea §i dupa acestea, editiile lul Men-

4) ail fredd' ago -del fucil prussianos .(ibid., p. 434).5) Studi letterarii di Giosue Carducci, Livorno, Vigo,

4876, in 80, (cuprind: de-pre desvoltarea literaturil nationale,despre ritnele lid Dante Mighieri, despre Soarta schimba -toare a lid Dante, Muzica ai Poezia in lumea elegantl ita-iana din sectdul aL XIV-lee)..

4

HI.

42

zini,t) Rimelor lui Petrarca,2) lui GabrieleRossetti,3) Poeziile aparuse in alte treinecontenit crescute4), fiind-ca iele nu maiau Insemnatatea politica a celor find -ca. publicate dupa norme deosebite in foartemulte editii, iele nu se pot studia cronologic decit cu greutate, void a naliza Rimele novafara distinctie de timp, innainte de a relua ace-la0 fel de expunere cu Odele barbare (1877).

Hillebrand declara Poeziile Ilona din 1873,cea mai desavirsita din operele lui Carducci.Criticul german insista mai mult asupra sa-tire!, pe care o gasia adthirabilk cu toatepacatele directiii, de o putere an alogA, cuaces iambi antici, aducatori de moarte pen-

1) Satire, rime, e lettere scelte di Benedetto Menzini,Barbera, 1874, in 32.

2) Rime di Francesco Petrarca sopra argomenti sto-rici, morati e diversi, saggio d'un testo etc. Livorno, Vigo1876, in 12. Intr'o recen &ie asupra acestel cartT, un redac-tor al cunoscutei «Revue Critiques din Paris gasia 9estravaux d'histoire litteraire preferables a ses oeuvres per-sonnellesc (sic) (Revue Critique din 23 Sept. 1876).

3) Poesio di Gabriele Rossetti. Barbera, 1879, in 32. In1876 Inca, Intorno ad-almene rime dei secoti XIII e X1V.I nola, 1876, 80.

4) In 1875, 1878 §1 1880.5) Rime .4nuove di G. Carducci, Bologna, Zanichelli,

1877, In 12.

editil,.5i,

tru vr6jrnasil poetulul.4) Cu toata energia,triviala de multe ad, dar tot-de-a-una sug-gestive, a stilului, judecata ie nedreapta-pentru atitea alte bucati cu tonul makblind, mat adinc si mai lntelegator de citiele. Dace acea opera poetica ie mat innalta,care intrupeaza in forme mai desavirsite,nu numai o iubire sail o urd puternica,ci o lume Intreaga de idel si nntim ent e,Rimele sint neasamanat superioareIa-mbilor si Epodelor, §i pumai unele dinOdele barhare se apropie, prin delicateta forsobra, de dinsele.

Imnurile atre timpurile antice sint maiputine aid, si mat personale : ast-fel in fru-moasele «Primavere ellenicbe» acea dorica,in care eternitatea divinitatilor grece ie afir-mata atit de larg si de filosofic. Zeii gonitide religia semiticei, nemuritorii, cari se as-cund numai,,in trunchiuri si for!, pe mum!,in rlur! §i pe marile eterne, pentru a iesi

I) Zeiten, Volker and Menschen, I1, p. 99. Din po-trir5. am Ittaat /a o parte din acoastd cercetare satirele marVirzi); care nu cuprind nimic nail de cit .violente, ce nurecomandit pe nimene. Aiurea, In prerata de 1 tA isgetvalate Gedtchte, acelasl, critic admira talontul epic alpnetulnI (si epicele cuprinse in Rimele nou4 sint de o raidmonotonic.), mar curind de cit cel Jiiic (p. XVII).

4'3

yowl,

44

din noci la lumina, stralucitori, in frumu-seta femeii si cintecul-poetului1); nu maiMilt recile amintirl politeiste ale clasicilordin veacul trecut, ci reprezintarea naturilin tot ce are iea mai nobil si mai innalt.

le de insemnat iarast cit de moderne,In forma for de o puritate antica, apar poe-zitle de iubire din aceasta culegere. Numat ie Lidia cu obrajii de trandafir, saru-tata mntre doua pahare de Falern, ci iubireapanteista a omului din zilele noastre, carepone in legatura cu firea intreaga pe celmat puternic din sentimentele sale.

Natura toata Itie iiumele iubitel, f."1.1

ca poetul sa-1 fi mArturisit vre-o data,2)toate lucrurile se -prefac in armonie si cirt-tec la aparitia sentimentului acestuia3); An-al], cg\re dezmiarda fats iubitel, apa, care-Ibate umerii, toate lucrurile frumoase, ce-Isto imprejur, nu slut de cit dorurile lui,care-o Incunjura de o vesnica Imbratisare 4).Daca ie adinca aceasta iubire insl, iea iemIndral si bArbateasca ; despartirea nu-1 In-

11 alaropcggian lucre,' (p. III).2)' Panteistno, pi). 58-9.3) Sole e amore, p. 8.4) E Li cinge d'eterno abracciamento (p. 19).

45

fioard si, data ie nevoie-0 va smulge inima,numai iubirea sd se duca odatd cu clInsa,si «despretul sufletului liber»1) lumi-neze In pieptul torturat. Daca dragostea se vaInclaratnici si se va intoarce, iel nu se temede strigoiul patimei dispdrute : acelasi des-pret va fi preotul, vinul, aghiasma, si nAlucase va pierde Innaintea puteril amindurora.2)Nici-odatd pi-otestarea cugetdril, staipthindinima, ca luna de sus valurili. marii,3) In po-triva unei dragoste nevrednice n'a fost es-primata mai energic de cit. in «Disperata».

Inbirea, calare e Moarte, duce in la ntinima supusd, si mina biruitoarei nu tinepoate cu destuld putere pe pzinsul, pe care-1despretaeste. Dar aceasta nu stie sa.' se piecede cit lard de rusine si, intr'o splendidamiscare de revoltd, supusul artmcd lantu-rile in fata asupritoarel, strigind :

Signor ti fed ne't pensier mio vano,Schiavo ti rendo ne'l pensier mio forte).

Durerea vietil, pe care anticul cu gindirilepractice si dorintile rnasurate, simtit-o

1) ell dispetto de l'anima frames (p. 21).2) Anacreontica romantica, pp. 61 §i urm.3) In riva a/ mare, p. 22.4) P. 79.

sd-1

n'a

46'

nici-o-data, se infatisaza, pentru lntdia oarala Carducci, adInc i tragica, in Rime le noun.Din toti arborii de pe lume, i-s drags poe-tulut, laurul, care-I incunjura fruntea, stejarul,rasplata vitejilor, vita cu sucul alinator dedurere, dar, mai mult, al patrulea, bradul,care \ a inchide in scindurile-i modeste

De'l mio pensier tumulti e 11 van desio 1).Fiind-ca, din toate dorurilie de odata nici

unul nu s'a implinit, cum i-ar fi cerut inirnaaprinsa, toate silintile-i n'ait izbutit si, dup.'atita alergare, fara ca scopul sa fie atins,va veni ca mingliere pentru ranile vietii,numal sfarsitul, caderea finala :

...E domani cadre) 2).Entuzjasmul s'a potolit, si azi, cind ochii

nu mai raspindesc ierbucuria, toate se parnegre, -triste, monotone, pasiiri p'ilustre strigape maluri, speranta s'a dus ; de iubit, maiiubeste, putin, pe cind in juru-1, acoperindvisuril@ idealelor de glorie, patrie, libertate,glodul singur se ridic-a, pe fie-care zi maimult, dezgustator, imens 3).

Daca de cei vii ie despartit ast-fel prin

1) Colloqui con gli alberi, p. 46:2) P. 3/.3) eil tango the sale, (p. 35).

47

despret, mortis 11 chiama la dInsul, tot maistAruitorl si Jnal durerosl. In Iunie cel clar,cald, luminos, cind viata se aprinde In juru-1,glndlul i se duce la cel ce dorm supt pa-mintul roditor Si impodobit, la cel cesint In «tarina rece, In taring neagrA» O. Cudinsii 11 ieste inima, cu cel can simt poateiarba crescindu-le prin orasele Inghietate2). incitistea lor bea, In toastul s'au funebru ;

Beviam, beviamo ancor,Beviam, beviamo ai mortiCon essi sta it mio cuor 3).

Din Inflorirea de sentimente a tineretii,gustul de -munca a ramas numal, sim ,tul dedatorie. Intruparea plastica si colorata seafla in minunata « Irl Carnial. Odata vrajitoarele se adunau pe virful mtintelul, sisalbatecul, care lovia necontenit In muntecu tIrndcopul, se minglia rn aspra lui munca,privind fetele albe, bogatul par de. aur, ce

1) Pianto antic° : Set ne la terra fredda. Sei ne la terranegra (p. 48),

2) . . . tra l'ossa algenti.La verbe erba salir (p. 86).3) P. 85. y,i cind toate i se cufundd inaintea ocbilor,

poetul , A Intreaba :Es'ste ancora it mondoLa gioia e la belt. ? (p. 87)

43

le a:lea pe umeri. Cu vremea, iele s'aa dus,si astazi, pe virful de munte pustiu, numalzgomotul tirnAcopului, regulat si trist, semai aude, cats salbatecul, de si mingliereas'a dus,lucreazA 1).

Intre bucatile cele mai puternice, dintreacel.e, care cInta durerea sfirsitului neln-laturat, ie «Rimembraiqe di scuorah. Poe-tul ne stramuta In anil de copilarie : ieraIntr'o scoala, in luna lui Iunie. Mara, naturaIn desfaisurarea cea mai desavirsita a frumu-setii sale : un imn imens de dragoste, desfacindu -se din cerul luminos, din vegetatiaminunata, pang si din balta livida, cu apele In-fierbintate ; Innuntru, -un preot blastemIndatita maretie. Copilul s'a revoltat, si, in cli-peala, clnd- se gindia, cu recunostinta la splendoarea zilel de vara, un alt gind se ivestepentru intaia °all' In Mintea frageda, gindul mortis :

...I1 pensier de la morte, e con la morteL'informe niente, e d'un sol tratto, quelloInfinito sentir di tutto a'l nullaSentire io comparando, e me veggendoCorporalmente ne la negra terra,Fredo, immobile, muto, e fuor gli augelli

1) PP. 91-5.

49

Cantare allegri e gli albed stormireE trascorrere i fiurni ed i viventiRicrearsi ne'l sol caldo, irrigatiDa la divina luce, iso tutto e pienoL'intendimento de la morte a ccolsi.... 1)

Ceia ce ie caracteristic pentru Carducci,ie cauza pentru care moartea-linspaimInta.Un idealist ar plinge sflritul cugeta'rii, re-zolviea creierului creator In umilele saleelemente, un epicurian sfir*itul placerilor, uncretin groaza judecatii, de care cel mai vir-tuos nu poate sa fie sigur: pentru elenulCarducci,InspairnintAtor ie intunericul, frigulmormintului, unde nici cintecul de paserinu te ajunge, nici vintul nu te racore*te,nici soarcie nu to lumineaza 2),

1V

Rim de acestea sint ultitnele scrise deCarducci : in 1877 aparu un nou volum, incare Inca un element antic iera adaugat pelinga cele-l-alte, metrul. Pentru a Intelege

1) P. 431.2) i totus; la p. 125:

Oh, come solo it mio pensiero 6 belloNe la sua forza pura !Oh, come scolorisce in faccia a quelloQuesta vecchia nature !

50

dorinta poetulul de a invia metrele antice,trebuie -sA cugete cineva la deplorabila u§u-rinta, cu care se p6t comite versuri iri ita-liene§te. Finalele n'a0 varietate multd, §i fie-

care vorba aproape se bucura.' de facultdtibogate ca rima. Ultimii scoboritorl al colilromantice, Prati si admiratorii sal, profitarade aceastk u§urinta, pentru a aterne dinfuga condeiului sonete §i ode, une-orl si po-eme, care se intreceau, dacd nu in frumu-seta, cel putin In numarul Lversurilor. Aceastarimy banald iera de multe orl la.'sata la oparte, §i versul alb, care suns atit de ar-monios la Leopardi, devenia un fel deproza impartita In litiii neegale. Contra a cestetprostituiri a muzel se ridicd autorul ode-lor barbare 1) la 1877, In Preludiu.

1) Ode barbare di Giosue Carduci, Bologna, 1877; a 2-a e-ditie, cu- un Discorsa de Chiarini (1378); a treia, cu portretulautorulul, 1880. Odele Barbare au fost asa numite, gperchetali sonerebbero 4,11 orecchi e al giudizio dei gteci e deiromanis Ili unor ltalieni de astAzi Inca (Odi barbare, ed.3-a, ,p. 421). In culegere se afla cileva ezemple anterioarede intrebuintarea metrulni antic in italieneste ,vi, in 4881,Carducci a publicat o colectie mai complectg de aserneneacuriozhatt metrice: La Poesia barbara nei secoli XV e XVI a.cura di Giosue Carduc i, Bologna, Zanichelli. in 80, lacare adaugii uRegolette della nuova poesia toscanas (pp.413-13) Carducci, pe Raga tele mai multe forme cunoscutein lirica italiank a rum intrebuintat iel intlill, alexandrinul,versul martelian (Ausgewilhlte Gedichte, p. XIII).

51

Odio rusata poesia

Ca fond de ides si sentimente, noua cu-legere se leaga 2) mai curind de cele d'intaiapoezii ale lui Carducci. Aceiasi adorare asufletului antic, atit de Intreg si drept pemalurile Illisului 3) si Tibrului ; aceiasi pro-vocare z «divinitaxii semitice» 4), vrajmasa asoarelui, in insasi catedrala sa, de asta data ;aceleasi visuri patriotice 5), aceleasi dragosteantice cu ilebe 6) sail Lidia7). Ceia ce ie noti,in afara de forma fard parechie in orl-celiterature (pe ling4 aceasta sobrietate demarmura, Leconte de Lisle ie declamator),ie sentimentul modern, care apare alit dedes in intrebarile pe care le pune poetul Li-diii sale asupra soartel sufletului si iubirii for :

Ove ella e it miatuo amore,0 Lidia, perderannosi ?8).

in durerea fara strIgate a despartirilor, cetaie o viata Intreagii, In sentimente pante-

4) Odi, barbare, 1.2) P. 83.3) uAddio, semifico numen (p. 27).4) Ar vrea sit vada Victoria de fa Brescia pe Alpl (p.88).

Roma ie chiematA a mintui lumea de monvtri (p. '102).5) Pp. 11 qi urm.6) P, 42.7) Ibid.

i)...

52

iste ca acela, care-I face sá se intrebe, dece plinge marea in apus, de ce cinta pinilsupt ultimele raze ale soarelurn Poate siiei pentru iubire, pentru un a bacio ultimo»'),_pe care un antic nu 1-ar fi descoperit nici-o-data ?-

Ode le barbare produserd o mare miscarein Italia ; o carte anume fu consacrata con-troverselor ridicate de iele, de Chiarini 3),imitatil fara de nurnar aparurd, opere per-sonale si traduceri de opere clasice In pro-priul for metru. In 1882, poetul dadea ur-mare celei d'intaia culegeri, prin a Nuoveodi barbare»4).

Chiar avind In minte bucati ca «I,-,voareleClitunimilui» 5) §i «Pe Adda»6), nu to popimpiedica de a recunoaste stralucita supe-rioritate a odelor din 1882. Mal putinal pe-/recere amoroasa si babicd, dura moda ho-ratiana, citeva bucao de-ocazie, un admirabilepitalam pentru fata, care i-a vazut anii de

1) Alla sta:ione in una niallina d'ottobre (p. 47 li urm.)2) P. 57.3) Vezi la inceput.4) Nuove odi barbare di (iosue Carducci, Bologna,

Zanichelli, 1382.5) Alle fonti di Clitunno (pp. 71 i urm. din Ocli Barbore)6) Sclate. Addn (ibid., pp. 37 Ai v rm.).

5$

lupta si-i vede biruinta de astazi cltevaultime rdsunete din poezia patrioticil si ii-berala repetitii, In sfir sit, cu mult mai fru-moase, ie adevarat, ca glasul mortilor, care-1

chiarna In «Nevicato)In breve, o sari, in breve, to calmati, indomito cuore,Gia nel silenzio verrO, gia a l'ombra riposerd 3).

In mijlocul acestora, clteva cintece eterne,tablouri ale naturil,. Intdia. La Inceput chiar,preludiul catre aurora, preludiu, de cit carenice -o literatura contemporand dare unulmai limpede, mai sirntit si mai adevarat.Zeita se ridica :

Tu sail e baci, o dea, co'l roseo fiato le nubi,Baci de' marmorei templi le fosche time.Ti seine, e con gelido fremito destasi ii bosco :Spiccasi ii falco a volo su con rapace gioia,Mentre ne l'umida foglia pispigliano garruli nidi,E grigio urla it ,gabbiano sul violaceo mare.Primi nel_ pian faticoso di to s'allegrano i fiumi,Tremuli luccicando fra'l mormorar de' pioppi :Corre da i paschi baldo ver' l'alte fluenti ii poledro

1) Per le nozze Li mia figlia (pp. 87 gi urm.) La sfirgitcintecul stiu de biruinth :

it picorne

saldo formal sul termine,dui batte d valsi ragggiungere . . . (p. 891.2) Ave (in morte cti Giuseppe Garibaldi), pp. 92, gi urm.;

Saluto Italico (p. 45).3) P. 112.

?),

51

Sauro, cito chio rrrante capo, nitrendo a' venti :Vigile da i tuguri risponde la forza de i caniE di gagliardi rnugghi tutta la valle suona 1),

apol «Sogno d'Estate»2) *i aSirmioneD, cuamintirile lul Catul, nimicit de dragoste 8),arborii de la Civita-vecchia, cu deznadajdui-togrele for sfaturl: de ce sa te luptl, de cesa cautl a te ridica In sus, cind

Il fato passa ed abassa 4),

oriserile de yard in timpul seceril, du plinga-torul clntec al celor obositi, venind prinaerul umed la dinsulE or si, or no, veniva su, per l'aure urnideIl canto de' mietetori, lungo, lontano, piangevole,

[stanco 5).

In sfir§it, eFuori ally certosa di Bo-logna», unde ne IntImpina aceiao jale pen-tru mortis, dormind dedesupt, fail lumina§i fara iubire. laraO, o zi de vara, cu v,iatacalda §i fericita. Si, 1)e cind poetul deschideochii marl pentru a diprinde neasaman2.taplacere, ce se desface de pretutindene, gla-

1) Pp. 11-12:2) Pp. 18, 599.3) Pp. 30, 599.1) P. 51.5) P. 86.

55

sul mortilor se Innaita, nu pentru a chiemaa dinsii ie atit de recc, de trist si denegru acolo,ci pentru a sfatui iubire si ve-selie acelor ce pot 8a le guste Inca. SA culeagaflorile, sa se hid-line stelelor, sa -,1 puiecununi In jurul pletelor negre sail blonde,sa se iubeasca, striga aborigenii, ce au sfa-rimat tacerea Apeninului cu securile, Etru-scil, Celtic si Romanic, ale ca-rora oase seinfratesc in pulbere, supt cimpia aurita delumina :

...Beati, o voi passeggeri, del colle,Circonfusi da' caldi raggi de l'aureo sole 1)

Freddo 6 qua. gilt: siamo soli.Oh amatevi al sole I- RisplendaSu la vita the passa, stella cost ante, amore 2).

« Oda catre regina Margareta» ie de o rarddesavirsire, cu toata artificialitatea sa, simerita marea celebritate, pe care- a clstigat-o3) Cu cit ma! puternica ie Insa ((La MadreD,poezie scrisa pentru o statuie, §i statuieiea insasi, prin fermitatea conturului, sanina

1) P. 67.2) P. 68.3) Pp 35, sqq. Tel a escitat o nouil polemics asupra sen-

timentelor politice ale autoruluT. (Bibliografie, p. 14).

56

maiestate a versului. In fata mamei cu co-pilul la sin, voinici amindol de voinicia vie-tilor petrecute supt cerul liber, in muncadreaptd, nu cu gindurile, ci cu natura, care ieo mamd,bund pentru cine nu cere prea multde la dinsa, minted poetului trece la tine-reta iei robusta, la aiminetile de lucru, incare nimene nu venia la camp Innainte-i, laridicarea in lumina a trupulul frumos, cindmunca s'a mintuit, la fericirea gospodineide mai Przia Nici o afectare opedanterie, nisi o vulgaritate nici o in-draviettld : exemple ca acesta, ar putea saarate multora, ce poate sa Insemne o poeKie realistcr.

Terze ode barbare 2), ultima opera a lulCarducci, aparu in 1889.

Dacd de multe on vietile cele mai tul-burate de ginduri au batrinetr senine siblinde, data multe frunp se descretesc, clnd

1) La urma o mica morals, ca prea adese or>L in operaluT Carducci (p. 81).

2) Terze odi barbare di Giosue Carduci. Bologna, Za-nichelli, 1889, in 12. Dela Terze Odi, Carducci a mal publicatScoria del giorno di Giuseppe Parini (Bologna, DittaNicola Zanichelli, 1892,80) i cele 2 volume citate de a Oencrie faville» precum §i, dupa redactarea articululul de talk(1893) ode separate §i altele).

1). niclsi

57

inevitabilul se apropie, cu solemna si tristasa maretie, nu se pare, ca In acest senss'ar dezvolta cugetarea poetului italian. Nudoard ca opera lui Carducci ar fi aproapede capat : multe lucrun frumoase vor maiiesi fdra Indoiald de supt condeiul maes-trului, tit-1dr Inca, dar oare care ginduri triste,din ce- In ce mat nihiliste si mai triste, apa'rin versurile sale din urrna. In a treia cu-legere de ode barbare, vedem, ce ie drept,batrineta zugravitb.", asa cum au Inteles-osi ad trait-o oamenii marl al anticitalii cla-sice, cu prieteni buns si yin vechia (unitmat adaugau si cartile frumoase), pe cind

Vola serena imagine la morte,Come a to sotto i platani d'Ilisso,

Divo Platone 11,

dar aceastd sdnindtate nu se intllneste pre-tutindene. Pesinfismul, cu care ie privitaepoca de fatd, ie acelasi ca in operele detinereld ; in schimb, patriotismul afla es-presii tot mai rare si mai scurte . Cindse vor coborl, zice iel Intr'un loc, oame-nil de astd-zi In iad, umbrele marl care

1) P. 89 : 0 Italia, daremo in altre AlpiInclita ai venti la tua bandiera.

5

58

si-ate respectat trupul, Ii vor Intreba ironic,din ce veac trist s'au coborlt la dInsii 1).Europa moderns, cucerind pentru civiIizatie,Ii apare numal raspIndind pretutindene neas-tImp4rata sa slabiciune 2), colanul de oural regilor 11 iriteaza tot atita ca si stri-gatele ragusite si bataia din palme a mul-timilor 3). le satul de iele, fiind-ca le arepoate, si in oda cdtre Shelley adevarul i searata numal in moarte si frumosul In trecut :Sol nel passato e it Bello, sol ne la morte 6 it vero 4).

Dar pesimismul sail ie ma! universal,mal deilin de cit atita. Primavara, iubitaprimavara de o data, trezirea vietil ador-mite 11 dezgusta. Iarba verde _creste din oa-sele mortilor 5), si ce lnsamna aceasta eternapetrecere monotona, In care nervil numalpot sa se simtd vesell :

Chinatevi al lavoro, o validi omen ;Schiudetevi a gli amori, o cuori giovani ;Impenatevi a i sogni, ale de l'anime;

4) a . . . di qual triste secoloA not venite, pallida progenies.

2) aL'irrequieta debolezza tuaa (p. 82).3). . . aeon roche stride

Suono di mani . . a (p. 129).4) P. 93.5) P. 48.

(p. 71).

59

Irrompete a la guerra, o desit torbidi :Cie) the fft, torna e tornera ne i secoli 1).

Si n'a clntat poetul vietii vesele si lu-minoase 2) pe ultimii oameni, privind li--vizt supt equator, cu ochit lor steclosl, lasoarele, ce se stinge ? 3)

Aceasta ie opera lui Carducci : o operabogata si durabilA, In care poate Innaltimeasi seriozitatea cugetarii nu ating tot-de-a-unaputerea sentimentulul si sobrietatea armo-nioasa a forma R eactiune clasica, da, Inceia ce clasicismul are Insa mat frumos, gus-tul si masura : miscare moderna prin finetamat mare a sentimentului, prin privirea ma!larga si ma! adInca asupra omulul si vietil.

in literatura contemporand, iel sta ala-turi cu Intemeietoril curentulul artist, carea Inlocuit romantismul cazut In puerilitate

I) P. 49.2) In admirabilele versuri ale .Rimelor mud, de pilda :

Salute, o genii umane affaticate ITutto trapassa e nullo pub link,Noi troppo odiamo e sofferimmo,Amate. Il mondo 6 bello, e canto 6 l'avvenir 1 (fr. 220)

.3) a . . . to veggan su l'immane ghiaccio.Sole, calares. '(p. 57).

60

si limbutie senila. Mai putin delicat de citneimitabilul Tennyson, cu mai putina lnchi-puire epicg, de cit Leconte de Lisle, ielocupa.' un loc de frunte intre dinsii, cevamai jos prin partea artificiala a poeziilorsale, mai ales de tinereta, prin fipsa aceleinetulburate saninatati, supt care lumea mo-derns Isi reprezinta pe cei mai innalti dintrealesii mintii. 0 asemenea opera Insa, dupda lui Monti, a lui Leopaitdi si Manzoni arata,cg, In on -ce imprejurari politice, puterea deproducere a hallo n'a scazut, a eclipselegustului shit numal momentane acolo si,

ca, ceia ce invinge tot-de-a-una In mosteni-toarea armoniii antice, ie cumpatarea *i cla-ritatea-rcare fac singure operele eterne.

Februar, 1893.

Ar\ 4 >: 1: fi

DIN ITALIA

siZ7.771.41

VENETIA

I

'am trezit tocmal cind trenul in-' la Venetia. Iera frig, una din

acele racell ale tgrilor calde, carefac tremure carnea pe tine,cufundlndu-te de sus pang jos In-tr'o baie de aier umed §i Inghe-tat. Jos, la gars, gondolele atep-

unele, pornise deja, §i pe lu-ciul maril, abia zbIrcit de adierea vIntululde sara, iele pgreao ni§te stele fugare In-tr'un cer Intunecat. Un miros deosebit, mi-rosul salciii al valurilor, venia pang la mine,

tttS tr. 4aP itt 171V

tra

sail

VoMmoM,

U7tag :

6'2

i pe linga dinsul, un alt miros, de muted,de Invechit, dd putred, mirosul Venetiii, alpalatelor mIncate de lepra neagra a vea-curilor.

Una gondola, una gondola INu ie In patois, In acea limbs specials a.

Venetienilor, cu vocalele muiete, vorbeletrunchiate, accentul cIntator,ie italiana, a-proape cea clasica. Acelao strigat, pe deo-sebite innaltim!, din gltlejurl deosebite, dinluntri deosebite.

Una gondola, una gondola !Ne coborim Intr'una, cea mai putin mln-

jita de glod, cea mat lucitoare. Luntra§ultrece pe dinnaintea noastra, pe perinele depiele ale gondold, pentru a se a*eza In pi-cioare catre coada, pe partea cirligata ca.un pinten, cu care se mintuie luntrea, §ipornim. Ie o lunecare Tina, nesimtita a-proape, fail spuma de valuti, fara hurdu-caturi ; abia o mica leganare In dreapta §iIn stinga, care to face sä visezi molatec §idulce. In tacerea noptii, lamurit §i ritmatrasuna fleoscaitul valului minat de lopata.Ma intorc Innapol la vuiet : la .lumina luniipline gondolierul, un om de vre-o trei-zedde ant, cu barba rasa; mlnecile came§ii su-

63

flecate pe brace de statuie greceasca, cu pal'd-ria moale caracteristica, poartl ma*inal *ipierdut lopata prinsa de luntre. Si neobi*-nuit *i adormitor rasuna la urechie zgomo-tul xalurilor batute de lopata.

La dreapta *i la stinga urieg marl negri, cuzidurile plrlite de timp, cu ferem oblonite, seinnalta ca ni*te stafil In penumbra noptil lu-minate de lung. Apa canalelor ie verzie-sura,cu paie *i surcele plutind, cu miros neplacutde vechiri: shit palatele,i pa/ai. Toalllumea *ede aid in palate, pans *i calicil,o patrime aproape. Si noaptea, vazute dingondola In Intunerec, cu fatadele for ce-nu*il, cu obloanele trase, ti se pare camergl inteun tlrg ingropat, pe un sicriade luntre In dolia, cu o umbra de gondo-lier la clrma. Fara de- voie In aceasta li-ni*te de groapa, in aceasta Intunecime demormint, taiata numal_ de lumina finarelorrarl de pe fatade, ti se treze*te in mintevechea Venetie, aristocratica regina a A-driaticel, cu mIndrii iel stapini, cu palatelestralucitoare de bogatiile Rasaritulul, cu apaaprinsa de lucirea finarelor de la gondole.

Gondola se opre*te innaintea unul palat,.iar un palat. Aceia*I paretl negri, acela§1

64

front oblonit, aceiasi pace. Ie otelul: gon-dolierul ne dä In primirea portarului galo-nat ca un general, si peste cite-va clipele,apa Incepe sa sune iar supt loviturile vislei,si luntrea se pierde in Intunerec, supt ar-cele de piatrl neagra ale podului.

Aice coloarea locala Inceteaza. °data tre-cuta poarta vechie a palatului, cu leis vene-tient slpati pe fronton, Intllnesti acelasilux, acelesi mobile, acelesi chipuri de chel-neri cu cararea la mijloc, mustete rase sifrac. De aceia, am rasuflat de multamire,cind, a doua-zit am lasat englezo-nem/imeadin otel, cu chelneri cu tot, pentru a luala colindat ingustele strade ale orasului.

Fiind-ca Venetienii nu umbla numai peclrligatele for gondole pentru a-si cata deafaceri : cei ce au mai putina dragoste pen-tru valurile Adriaticei si mai multa pentrupunga lor, pot porni pe cele 1 5 o de «callip,care strabat, parte insuTa de capetenie, «lacita», parte nenumaratele ostroave, care,,de la Lido la Murano, presara cu verdeatAsi cu cenusiul Intunecat al monumentelorintinderea verzie a marl Sint niste strade-foarte curioase acestea, pentru cei deprinscu ulitile noastre, cit se poate de largi si

65

despArtite In trei, trotoarele §i mijlocul stra-del. La Venetia aceasta Impartire ar fi deprisos : nime nu umbll cu trasura, fiind-canu ezista nici una singura. Din toate tir-gurile din lume, ora§ul dogilor numai n'arebirjarl, ceia ce nu-I tocmai supAratoria. In-tre palatele cu cite cinci *i *ese rinduri,mincate de apa si de vreme, cu fere§ti mid,rare si neregulate, strada §erpuie§te, une -orlcu formele cele mai felurite, furiOndu-separe-ca, printre ziduri. Ltrtnina patrundetibia prin cele mai mid dintre ele : caselesint umede §i mira.ve, un miros groznic,indescriptibil si fAra nutne, de &nap fripti,fructe stricate si brinzeturi vechi te stringede git, te InnAdu§a. Din loc In loc stradainceteaza pentru a face loc puntil. Si pun-tea nu porne§te pe acela§i plan, tot-dea-una e rotunda si cere niste muchl puter-nici la picioare pentru a-I putea urca trep-tele de granit. Madone §i status: la un coltde ulita, linga o dughiana de vparuchiereDon In umbra unui portic vechia cu leul In-naripat la mijloc, maica Domnului italieneascaie gramadita la strimtoare intr'un colti§or,cu fata-T de lemn boit, cu pinza horbotatA,In care ie osIndita sa doarma. Un finara

66

or! o faclie lumineaza mica scorbura de pia-tra, acoperita cu stecla : din and in chid unItalian batrin, unul din ace! mosnegia! Venetiil, cu barbia In chip de galo*, spe-tele girbove, fata rasa si ochii sinzerati,trece in sordide, fa'cindu-% cruce.Statuile se intrec si iele la numer cu chipurilemaicei lui Hristos. De-o-data, pe neateptate,la o raspintie, dal cu ochii de un domn corect,de marmora orl de bronz, Imbracat In sur-tuc cu pulpana, or! cu peruca si haina dinal XVIII-lea veac, care, piedestalul o spune,se chiarna Goldoni, Tom,mako, Garibaldi,Manin orl alt apostol al renasterii italiene. Side-asupra tuturor,palate prefacute In dughene,strade In care oarneni de toata mina se co-tesc si se Innadug, statul, se ridica sus detot, vre-o «chiesa» antics de prin veaculal XVI-lea, cu un popor Intreg de sfinti depiatra, Incremeniti In posturile for consa-crate, parind cal pomeneste pe top morti4cari si iei o data se Imparta§iati de soareleVenetiii si valurile Adriaticei si cari dormacum de veacuri In umbra altarelor, Intrestilpi, supt lespezile de marmura de Istriaor! de Carrara, supt pietrele de porfir rosu.

Canalele taie acest complex Incurcat de

oribili

hainelei

67

strade, cu dunga for verde, patata de negrullustruit al gondolelor. Le simti de departe,nu cu ochil, ci cu auzul : mai al poate osuta de pall de facut rata sa dal de stilpilde lemn, ce hotaresc uscatul de apa, cind,cu o buns-vointa foarte neplacuta pentrutine, un stol de gondolier! tabare§te asupra-t1,cu un ton, pe care-1 cred poate irezistibil.

Una gondola, gondola, signore.$i pas de zi ba, auzi In urma....Oamenii stria aceasta lard a minunilor.

Nicairl poate Meridionalul nu se arata mallacom de ban! mal lard demnitate deckacdlea. Gh4ii sint de o nert4inare fara sa-man, §i ceI mai accesibili pentru dln0 suntEnglejil, uwr de recunoscut prin statura lor,prin palariile barbatestl ale femeilor, prinnelipsitul calauz, In pinza rosie Imbracat.Nu-I plata, nu-I monument, Innaintea ca-ruia sa nu fil espus a lntilni un domn cusapca albastra, une-orl, alta data cu cilindrusi haine negre, care, cu un g]as Insinuant,Iti cinta In toate limbile :

Una lira per vede,re it pallaKzo ducale,de pilda, sac a la chiesa di san Marco». Re-fuji, al vazut poate odata. Individul se credelnsa jignit, poate nu-1 crezi sigur, socotl

sa-1

ti

68

ca are sä te Iriele. Rapede te alma de sur-tuc, §i din buzunar 11 iese cu o repeziciunefenomenall un pachetel de atestate : ie ghidpatentat, cutare, cutare a fost cu dinsul, iesigur, Si daca-1 ra spingi §i atuncea cu unA non bisognaD, 11 auc,I1 In urma mormaind,indignat de putina to politeta pentru iel :

Eccolo, non bisogna....Si tovar4i1 lul in §apcl §i palaril nalte

11 Intovarasesc in mormaiala, privindu-te cu.despret, printre rotocoalele de fum ale liu-lelelor de teracota. $i aceasta se traduce :

Ce idiot !La biserici, aka comedie. Nicairi aproape

nu gase§t1 deschisa poarta de lemn sapata-a bisericii. Portarul ie acasa, doarme, on seface ca n'aude, pentru a cla prilej Tragai-lor» sa intervie. Ace§tia stall cu droaia la-poarta, nespalat1, mir*avi, cu minile ude§i hainele rupte, privindu-te cu ochil for marl(le catifea. Si., de-o-data, cum 1p vad ghidul,tofu, orl te and sunInd,- alearga cu totii,batIndu-se, stilcindu-se de la bac§i§ :

Volete veder la chiesa, signor, -motto be-ila, state..

Bat In u§a, tips -se, Imping, urla, IP minjeschainele, pang ce portarul, un batrin ple§uv

69

si puturos, on vre-un portar modern, grossi vesnic plin de suflet, care stie si frau--tuzeste,lp deschide, Si atund, asteptInd bac--sisul it slodino toate sapcutele se lasala parnint, umilit si lacom. 0 bacsisurile,.bisericile, ghizil si Venetia 1

Si bacsisurile nu se mintuie aid. IntratIn biserica, trebuie sä platest cite un «bic-chiere» portarului, care -ti deschide, sacris-tanului, care -ti numeste picturile, tuturorcelor, ce to -an ajutat cu un cuvint, un gestmacar, cari ti-aa esit- In tale si s'au datintr'o parte. Ie o adevArata boall cronicaa unul tirg de calicl : bacsisornania. Dese-ort nedumerit, nestiind data domnul gentilsi bine imbracat, care ti-a aratat drumulcu un zimbet fin pe buze, asteapta bacsison ba, to tern! on sA-1 jicnesti orl sa-1lasl cu asteptarea. Un singur om mi-a re-fuzat soldinul, §i aceasta dupa. ce ma du-sese vre-o jumatate de teas de la San Se-bastiano la Academia delle arti: aveg opalArie moale, unsA, pantaloni si bluzA al-bastrA, peticite la coate si genunchi, ciubotesparte. Iera un lucrator. Am stat cu guracAscatA, nestiind, data nu cum-va i-am datprea putin. Merita sa fie canonizat1 La A-

70

cademia frumoaselor arte, sta scris anumein patru limb!, sa nu se deie nimic Impie-gatilor, §i portarul, druia nu -! dadusem ((He-chierele»,,conform regulamentulul, mi-a ad-runcato cautatura... Dese -ori la monumente,In palate, ti se prezintl vre-un catalog,vre-o fotografie : nu stil cit s'o plateol §ilntrebl. Sergentul, Imbracat In verde, cu olivrea splendida O o cautatura de doge, it'respunde rIzind : «Quanto lo volete». Dal3o-4o de ban!, §i lntors acasa, observl co-perta : In slove marl sta scris : ggratitita-mente».

Cu gondolele mal rail : jumatatile de ceasse platesc ca ceasurile, acestea ca §i zeceminute. Maxima admisa ie ca ceasul Inceputse plateste Intreg : unul, Ferdirlando, un,om in floarea vristel, cu un Ot ca detaur i niste musteti cit ale regelui Italiei,lml cerea tarifa unul ceas, pentru ca matrecuse dela Santa Maria della Salute 1aSan Giorgio Maggiore, nici case minute !/Warn razbunat, tiindu-1 un ceas. Sara, tarifa_spune I lira §i 3o pentru ceasul, d'Intaiil 6opentru cele urmatoare, In oral, Lido cu prins Inacesta. Totuo n'am putut gasi nicairl gon-dolierul care sa se tie de slova tiparita : gian-

71

darmil dau din umerl si iei, --- tiil obiceiul.PlateW 20 de banl mal inult pe ceas, *i, laplata, gondolierul Itio mal iea o lira, spuindca al trecut cincl minute In alt ceas, si, apoi,scotindu'§i palaria motile si plecind capul :

Difficile di andare... Un bicchiereHaandato bene.

Si to trezeal, ca-I dal bacsi§, pentru cate-a furat ca 'n codru.

Daca plictisit acum de atitia sfintl Inhaine ro§il §i albastre, de atitea fecioare,'halal i Intunecate, porne*ti supt arcadelepalatelor procuratorilor, unde se aduna du-ghenile cele ma! alese §i mai bogate, sailpe orl-care alts cale Ingradita cu vitrine,dal de alte neajunsurl. Steclariile i mozai-curile formeaza industria de capetenie aVenetiii. La trel-patru dughene trebuie sagaseV una, la fereastra careia straluce§testecla §i jar stecla, cu_ sute i mil de mo-difica'rl, supt chipurl fail de numar de fe-lurite. Salbe de perle venetiene, panere ves-nice de a verre file», bumbi de mansete i

brose de stecla, orl gondole de argint sibronz, cu ni§te vislasl boitl ca curcubeul,fac un amestec fall nume de conture §1 dc:color!. Fie-care lucru cu pretul linga din-

72

sul, pe un patrat de hirtiuta alba. Negus-torul, tot-de-a-urea politicos *i mal tot-de-a-una cu un abdomen din cele mai dez-voltate, pindqte In umbra u*ii sculptate pe«forestierele» naiv, care se lass pries incapcana flaconaselor cite opt la franc, abumbilor de manseta colorati §i a brose-lor de argint. Te opresti putin sä vezi,fares gind macar sa cumperl din tarcata.rnarfa a a ncmianteluiz. De-o-data negus-torul burduhos itli iese innainte cu un zim-bet ca mierea de dulce pe fata-1 groasa si

§i cu un ton de stentor :Volete veder la fabrrrica?

Si data refuji, negustorul crede de dato-ria lul sä to intovarApsca vre-o clp-va pas!Inca, pang dal de un alt magazin de ste-claril gondole de argint lucrate in a joursi de un alt negustor care-ti oferd sä vedihi fabrrica.

Vederea espozitiii de obiecte de la fa-vricd ie un isvor de- cistig pentru pain-jenil venetieni. De multe orl strdinul e dusin aceste curse stecloase de ghid, care; dupesce al vazut San Marco ort Palazzo ducale,itl des ideia de-a vizita cutare or! cutare fa-brick acea de mozaice, cea de stecld, cea

plrlita,

iar41

ii

73

de dantele merletti subventionata deregina, etc. etc. Odata. intrat, trebuie sa cum-pub data nu din pofta pentru cele vazute,care sint ce-I dreptul splendide, din con-descendenta pentru domnul bine pus, carezlmbind te-a adus din sail in sail, deschi-zind vitrine, deranjind lucratorl, desfaclndcondice, pentru ca sa -p arate, ca are clienti§i In salbateca to lard. Data al ocimira nu-ma!, fara sa dezlegl baierele pungil, negus-torul ie In stare sä to poarte of zi Intreagg,.suind scarf §i trecind pragurl, fiind-casocotea el poate vra sa cumperi-alt-ceva.0 singura data am scapat de cumparatura,la fabrica de dantele a Cavalerului Jesurum,dar sa fi -vazut ce mutra facea Franmcacu dantelele uvrierele cu ochil negrifata plrlita orfane toate, spnnea stapina,

care rldeaa cu ochil, taslnd In umbra a-ristocraticelor odai ale palatulul... Dese-orlcrezi c'al mIntuit cu bac*i§urile, cind ItIiese inainte portarul care ti-a tinut batul,on lucratoril, cari ti -au scris numele pe oboamba de o stecia cu stecla topita, §i totise uita numal, dar o cautatura...

ca prin vis vad o Venetie, care n'aravea nici ghizl, nicl seragai», nici steclari,

-6

si si

Si

71

nici Engleji. Fiind-ca, Italia pare, ca nu-1 as-tazi decit o mare ospatarie artistica *i anticapentru flegmaticil locuitorl al marel Britanil.II Intilne§ti pretutindenl, la hotel, pe stradeleinguste, in negrele gondole, la picioarele sta-tuilor, pe platforma turnurilor : corectl, cumustatile rase, cu Baedeker in mina, tiind labrat, veglic la brat, pe iubita for jumatate,papus:a cu ochil de stecla, obrazul de tran-dafir i dintil de cal. Recl *i masuratl, mor-maind neintelese esclamatil In saltatoareafor limba, alte orl in frantuze*te. Am vazutpe un insular cu o statura de grenadir, In-trebind pe mistress a lul, care -1 venia laurechl, inteo frantuzeasca oribila :

Nous prendrons une gondole. N' est-cepas, ma petite ?

«Petite» ar fi slujit la nol In jandarmilcalarl.

La toate bisericile, In toate palatele, tre-buie sa cautl... Englezul. Nici o-data singur :tot-de-a-una cu un regiment de miss, mistress*i babe. Unil sunt groznici, batrinl, schi-lozi, pe pragul mortil : In loc A-0 cautede suflet, colinda lumea. Fie-care popor areo rainurd cle activitate omeneasca, pentrucare-i facut anume ; englezul ie traveller,

75

caldtoria, jidovul ratacitor al lumii moderne,aceasta de build voie. Si sa nu credeti,

ca in _ochii acestia de cristal se rdsfrInge es-tetic aceasta lume de sculpturi si zugraveli.Drept dovada, pictura engleza" contemporandSi chiar asa de cintatul John Ruskin, a cd-ruia descriere a Venetiii Infloreste la

tuturor librarilor venetieni alaturea cuAquarelele cite 10 fraud una. Francezulviziteazd pentru ca sa ridiculizeze, Neam--tul pentru ca sa facA eruditie, Englezul iepuritan si In calatorie : iel are rigiditatea sirabdarea crestinului, care-si Indeplineste odatorie. Ar crede ca cerul se prabusesteasuprd-I si cugetul 1-ar mustra vesnic, dataar uita sA controlev unul macar din mo-numentele trecute pe foile cu slove mici alealduzului. 0 calAtorie engleza ie o consta-tare a spuselor nenorocitului _Baedeker en-glezesc. Une-ors cartea ii pune la grele in-cercari, pe sarmanii insular!: alaturea cucutare tabloa de maiestru, sta scris: ((verysplendid». Am vedut Engleji oprindu-se laaceasta mentiune, cerind un scaun si pier-zindu-se In estaz ceasur! Intregi innaintea

fard ca aceasta sa le produca ceamai mica placere estetica. Din potrivd, o-

vitri-mele

Ouzel,

76

chit somnoro51, fata trask nasul plecat irkjos, aratau ca bietul om se plictise5te In-grozitor inaintea acestui amalgam de boielerdar ceia ce-1 minglie ie, ca 5i iel la rindullul si -a facut datoria ca 5i multe alte mitde compatriot! de-al sal. Cel mat con5tiin-tiog scot note ; un rls omeric m'a prins.la «Sew:11a di San Rocco», splendida colec-tie de tablouri urie5e ale Jul Tintoretto, cind.Innaintea unet pInze, In care Hristos stIteapierdut Intr'o lumina. galbie, rastignirea,mi se pare tre! engleze, pe trel scaune,cu tre! ghidurl, mi se aratarg fantastic destupid, privind capo-d'opera pictorului (a5aspunea catalogul), cea din mijloc, o ba-lercuta de femeie de vre-o patru-zecl dean!, ro5ie 5i umflata la fata, scotea notepe un carnet enorm de piele. Oare-caremi5car! fudule la venirea noastra 51 o micamutra de dispret pentru ace5tI prolan!, cann'ar fi putut scoate note ca dmnsa, aratauIn de ajuns, a vecina lera o femeia supe-rioark o authoress poate. La dreapta 5ila stInga, talharl al acestui Hristos In fuste5i cu ochelari, douA englezoaice ma! batrIne,girbove 5i zblrcite nastrumic, i'5! treceau vre-mea admifind, adia puind 5i scotind alter-

77

nativ ochelari fumuril. lera splendid : sar-mana arta si biata Venetie ! Englejii au gl-sit mijlocul sa strice efectul minunilor este-tice *i dupa moarte : In San-Giovanni ePaolo, alature cu stralucitele morminte aledogilor, culcati In sarcofagil de marmorade Istria pe paretil bisericilor, o cutie depiatra fara podoabe, pierduta Intre stapiniiVene0ii: ie un baron englez, Windesor,mort la 1574. Trebuie sä fi fost cel d'intaiaturist, acest intrus In biserica dogilor !

Si la otel iar Englejl, amestecap cu altIreprezentanti al spiritulul de calatorie, Ger--rw.nii. Engleji si GermanI, iata top turistil:un biet Francez, venit cu dotal doamne, 0-aluat o masa la o parte, *i de la masa aceia,ascunsa Int?un colt, accente mal omeneWyin sä turbure concertul de aoh ! *i «SehrschonD al vecinilor me!, cari-si ImpArtasescimpresiile artistice supt ochil chelnerilor infrac negru si cravats alba. De toata mina,de toate felurile, din toate partile: un en-glez batrin intaia, oribil de batrIn, cu parulgalbitl, ochil roO, spetele cocovite, un Ti-than aproape de prefacerea In greier. Si toprinde mila, clnd, la sflritul mesel, 11 veziiqind pe 1.4a din spre odaI, la brat purtlnd

78

un amestec de carnuri moarte, de-asupracarora se Innalta un cap tremurator : ie fe-meia lul, paralitica. 0 miss, cu pArul albsi talia de grenadir, Inchide calea. Alaturea,alte tipuri caricaturale : o miss rosie ca ma-rul, care vikaza cu buzele deschise ca pen-tru un vesnic Aob, un domn batrin care-sisuflA nasul Inteun flacon, o englezoaicauscata ca un vreasc, lInga barbatu-saa, carear putea simboliza «le boeuf gras». Si dinaceste gun! rosii, cu dintii enormi, Aoli ca-racteristic se ridica din timp in timp si pareca pluteste colosal de- asupra farfuriilor cunaranze aurite.

Uf Engleji!!

H

Si totus!, cu tots Engleji!, ghizil si era-gazzi!», ie asa de frumos In taina-I Intune-cata de veacuri, tirgul palatelor de granit sial leilor Innaripag, crliasa de odinioara amAri! Adriatice, ocrotita lu! San Marco !Nica.'irl In lame poate nu se gramadesc a-thea palate, si ramasitile unel societal! dis-parute nu sint ma! Imbielsugate : ie o necro-pola Intinsa Venetia, mormIntul de piatra

79

al republicei apuse, groapa dogilor Imbra-catl in catifea, cu bereta de fir, tuguiata, laceafa. Gondolele in haina for neagra, cuodaia cernita In mijloc par niste sicrie plu-titoare pe valurile verzi *i, ciocli al fru-moasel moarte, giandarmii cu tricoarne ne-gre pazesc, corectl\si nemiscati, la colturilestradelor, aleilor cimitirulul. 0 treime dinlocuitoril actual! traiesc ca parazitil pe tru-pul cetatil stinse : unul 1p vinde fotografiisi vederi ale bisericilor si palatelor, altulghiduri pentru oral, un- al treilea Iii des-chide zimbind portile ca'ptusite cu fier ale mo-numentelor. Calicii mat ales pastreaza Inespresia fetit ceva din dogii muieti In fir simatasuri, din senatoril cu pourpointe de ca-tifea ; acela§ nas evreiesc, Indoit la mijloc,ascutit si ple6at la vIrf, aceiasl ()chi banui-torl si mindri, car! se observa In vechilecadre de pe paretil vechil resedinti a dogi-lor, si adesea pe strade, vInzind buchete,vecll profilul fin §i parul balan al Venetiiilul Tintoretto or! Veronese. S'aptamlnl in-tregl pot! sa-ti treci vremea, colindind dinbiserica In biserica : cea mai mica dintredinsele trebuie sa aiba lucruri, care, aiurea,ar face reputatia unul oral si care aid, ca

80

pretutindene in Italia, trec nebagate In sama.Toate din veacuf al XVI-lea, toate au fron`tonul cenu*in, lespezile mincate de vremesi sfintii sculptati, ascumi In scorburile depiatra roasa. De veacuri nicl o biserica nus'a zidit In acest ora*-necropola, nunumal o biserica, dart mai ca mi-ar veni acrede, ca nici o casa. Venetia dogilor a In-cremenit, singura vremea a zvirlit de-a-supra cadavrului de piatrA zabranicul iei devechime : oamenil n'au schimbat nimica.Si aceasta to scutete de priveli*tea cara-ghioasa a vre-unel case moderne, cu arhi-tectura algebrica, detunind cu fere§tile nu-merate In acest amestec de stilpi de porfir,colonete tie piatra cupole rotunde, carese chiama Venetia.

Pornqte intro dimineara frumoasa, cindcerul pare un ()chill mare albastru, careride, §i soarele aprinde raze pe vestele depinza ale lucratorilor fustele ro0 aleVenetienelor, pe piata lul San-Marco. Ie nea-samanat : in fall, marea presaratA de gondolenegre, vapoare corabil cu mil de ate depainjen pe aripile for de pinza. In mijloc,un patrat de zidiri vechi Inegrite, carefac din piata un fel de curte interioara : de

,i

i

i

i

i

i

81

o parte si de alta procuratiile, in fata bi-

serica sfantului Marc si parte din «palaoducale», resedinta dogilor. Lasa stilpil degranit al palatelor si cariatidele cu lungeibarbe, care-I sprijind daca se poate, farasa alergl la luminile un-ui ghid, intra in ye-chia biserica, prin frontonul de-asupra caruia'se lnnalta cele patru cupole cu crud marlwrite In vlrf. De-asupra, pe frontonul al-bastru, presarat cu stele de aur, ma! sus.decit sfintii coi-l-altl, care par ca cearca sase ridice spre dinsul, San-Marco vegheaza-de-asupra locuintil sale cu lunga lul barba,desfacindu-se lamurit pe ceriul fail de ncur.Teul Venetiil, cu laba pe blazonul cetAtii,sta de desupt si, de-o parte si de alta, sfinti

turnulete, rnozaice cu fond de aur, co-loane fail de numar, inscriptil latinestl depe vremile- dogelul Dandolo, cei patru calde bronz aurit adusi de dinsul dupa cu-prinderea- cetatil Paleologilor, dao bisericilacesteia batrIne, ale careia Inceputurl sepierd prin veacul al Xlea, o aparenta fan--tastita, grotesc de bogata §i de impodobita,

uneil din acele curb fermecate, pe care in(c0 mie una de noptl», vrajitorii amorezatile coboara din lumea visulul pentru iubi-

§i,

In

-a

§i

82

tele lor. Niclierl aiurea ceva asamanator nuse Intilnwe : Venetienii au avut in min-dria for aristrocratica, un singur gust, o sin-gura admiratie, a bogatiilor. Si ail fost bo-gatI, de o bogatie ne mai pomenita, carele permitea A.-0 prefaca cetatea inteo pa-dure de statul, Intr'un palat fara de capat.San-Marco se resimte de aceasta indigestiede bogatil a cetatil : biserica modesta ziditaIn stil roman prin veacul al X-lea, a fostImpodobitil, aurita, Incarcata de toate mi-nunile pe care stapinii Adriaticel le vedeactprin locurile departate, unde abordau gale-rele for cu paretil sculptati. Prin veacul alXV-lea, dupa ce corabierii venetienl du-sese departe steagurile republicii, maiestriveniti din Constantinopol, cil mintea plindde aurituri si mozaice, schimbara, acope-rind-o cu o haina noud, mai stralucita, ve-chia fisionomie a bisericil. Mozaicele destecla aurita Imbodobira cupolele rotunzite,puse de maiestril bizantinl pe coperemintulluciu al bisericil romane, sfintl marl cu o-chit cuminti si espresivl, cu fata slabs §itrupul pierdut In hainele for roil §i albastreincepurd sa priveasca din Innaltime altareleIngreuiate de bronzaril si auriturl, orbitoarea

83

((Pala d'oro», coloanele marunte de mar-mura orientala, In care rosul porfirului seamesteca cu verdele malahitel. San-Marcodevenii o biserica greceasca, un fel de sfintaSofie, Kremlinul plin de podoabe al apusulul.De departe atuncl trebue sä fi produs unaspect linistit si duke, biserica adormitastipt cupolele iet rotunde, supt paza sfintilorde mozaic. Pentru a fi Insa ceia ce esteastazi, biserica trebuia sa" mat sufere o schim-bare la Eta : pe la 1400, maiestri apusenl,tovarasil celor ce ridicatl Ora la cer horbo-tatele turnuri ale catedralet uriese din Co-Ionia, venira sa mat Ingreuie aparenta case!sfintulul Marco. In fata cupolelor, turnurilegotice se ridicara, cu ascutitele for vlrfurtsi ferestuicile for culturate, si aice pe ma-lurile Adriaticei, venird sa se lege cele douaarhitecturl, cea estatica §i aprinsa a Apu-sulul cu linistita si adormita arhitecturl aRas5ritenilor, Intr'o opera nelnchipuita, gro-tescl, fantastica, splendida.

Prin port! marl de bronz, aduse din Ra-sarit, supt arcadele aurite si smaltate demozaicurl, intrsi In biserica luminata de can-dele de argint. Mozaice in toate partile, p ecupola, pe Orel!, de-lungul galeriii, la care

84

to sui de-afara printr'o scars umeda si In-tunecata. Cel de sus, mai vechl, shit sfintiliorientali, opera a Grecilor, ceia ce se sicunoa§te dupl aierul curios, stlngacid §i co-mic al bietilor oameni, pierduti pe fonduriarbitrare de aur. in galerii, au lucrat ma-iestril mozaici din apus : contururile suntmal statornice, desemnul ma! independent,fizionomiile ma! deschise. Inteleg, ca nuanal iesti in Cara ieratismulul, a civilisatiiimumificate supt influenta ucigatoare a po-pilor ignorant! si stupizi. Amvonul de mar-mura orientala stecleste 3n fund, la stlnga,cu coperemintul rotund de marmura galbena, trupul de o alta, rosie si verde, co-loane mid la baze, tarcate si ruulticolore.In mijloc, scInteietor de lumina, rasunIndde glasul preotilor, cari scandeazA adinc ,.i

trist, silabele latinestl, imbracati In lungs ro-chil rosii si albe, «il altare maggiore», al-tariul cel mare, ascuns supt baldachinul demarmura neagra, in dosul sirulul minunatde sfinp sculptati pe dunga de marmura tran-dafirie, ce se razimA pe stIlpi. in mijloc unHristos rastignit pe o truce uria0, unHristos, care pare ca nu mal simte, nu caHristosul dureros si spasmodic, pe care 1-am

85

vazut la San Giorgio Maggiore, cu rani sin-gerindele-I si fata-I cada verica. La dreapta sila stinga : sfinta veacului de mijloc, Madona,si San-Marco, patronul cetatii dogale. Siatitia sfinti, atita aur, atita marmura, fumde _tamiie, auto: de preotI,.sfirlit de lumi-nari de ceara....

Se and pasii pe lespezi : un zgomot secsi prozaic. Profanam tacerea bisericii, ru-gaciunea credinciosilor. Un glas horaitorlinga not : un ghid cu pintece urias si mus-tell de-un stinjen esplica biserica unor En-gleji, atenti, red, corecti, tirind silabele, su-nind consdanele. Si, pierdute in stalele delemn, pe breviarele minuscule, cu fete pa-lide si triste, femei se roaga lin, incet, pier-dut, Supt glas de preoti, In biserica lurni-nata. La stinga, aurita de raze, o Venetiana,o fats de vre-o septe-spre-zece ani, alba camarmura de Istria, cu par de aur ca fcrndulrnozaicelor : un profil de Madona, gene lungspe obraji palizi. Iesim. De-afara se aude Incaperdut si dulce cintecul latinesc al preotilorrani la fall, si San-Marco de sus, cu aureola-pe frunte, pazeste biserica fantastica, cu as-cutite tumuli gotice, cupole rotunde si sfintiinnegrip de vreme, in scorbure de piatra.

sc

innainte, piata bisericii, la stinga, palatulducal, la dreapta «Torre dell' orologio», Infats, ce1-1-alt turn, «i/ campanile». SingurSan-Marco ofera priveliste nostima a uneibiserici, care -s1 are turnurile de-o parte, celcu clopotele alaturea, la o parte cel cu cea-sornicul. Acesta din urmA, restaurat proba-bil in timpurile din urma, ie boltit si faceloc uRea din caile cele mai frecventate aleorasului, acea care duce la vechiul «pontedi Rialto». La capat, o mica plat-formape care se Innalta un clopot urias doi gla-diators de acelasi metal bat ceasurile cuciocanele for inverzite. Si, profilindu-se pcceriul albastru, asa de dulce, al Venetiii,cei doi colosi batind In clopotul, peste careveacuri au trecut, produc un efect neobici-nuit si fantastic. Leul venetian cu fata luimaiestoasd si linistita, cu aripi pe spete,pare ca pindeste, aurit si Impodobit, de-a-supra anticului ceasornic, care de la 1496pang. acum socoate mersul necontenit alvremii, schimbatoare si ve§nica. Un potopde &dud mi se riipecle In minte la prive-listea turnului anticei basilice a sfintuldiMarco : citi oameni feluriti, cite privelistideosebite a vazut splendidul leo de our de

:

87

pe Innaltimea turnului cenu§i0! In alte vremivechia Venetie, Venetia cea vie, dogele Inhaine de fir asistind la leturghie, In mijlo-cul senatorilor §i Inchizitorilor, ale carorstale §i acuma -1 a§teapta Inca supt balda-chinul de marmura neagra, o§tirile repu-blicei defillnd supt umbra porticelor, cu ha-lebardele In mina, si pumnalele lucrate finla coapsa, ambasadorii strain', Persanii cucaciul" tuguiete. lini§titii burghezi din Nu-renberg, Genovejii fudui, tiind sa se pieceInaintea maiestatil dogelui viteaz *i incer-cat, senatorilor cu barba alba, cruntilor In-chizitori. Acum finer' cu trandafiri in piept,cu plastron crocmolit §i barba in colt seabordeaza cu «Dis doncb al Parizienilor,Venetiene cu turnura §i rochii albe trec suptpoarta boltita, §i un individ fail nume col-porteaza In cutii de chibriturl broa§te testoase,tipInd In frantuv§te :

Du torti vivant, torti, torti, Moussie !Ce o fi zicind bietul let" de aur de bar-

bele ascuiite, palariile cu o grading in virfi negustorii de «petit torti vivant)) !

Cel -1 -alt turn ie zidit In caramida, cu un-virf ascutit, de-asupra caruia plute§te unfinger uria§, cu aripile de aur, blagoslovind

8S

Venetia. De pe Inaltimea celor 98 de -metral lul, ora§ul tot se vede, pans ce ultimelepalate se-'pierd In aer : un aier fraged, raco-ros, fall' miros salcia de apa sd.'rata se ra-sufid, si din cind In cind un curent de pat-chouli vine sl-tl aminteasca faptul, ca ezistio categorie de oamenl, cati au specialitateavizithil monumentelor vechi. Te intorci :.favorite iar englejii. Pacat, iera a§a de fru-moasal Venetia, vdzuta din Inndltimea turnululvechiu de woo de ani aproape ! La teme-liile urie§ului de cdramidd, «loggetta», odditaunde halebardierii muiati Irr her pdziaa pa-latul dogilor, Imira sculpturile lul Sansovino,care Impreund cu Girolamo Campagna sIntautoril mal tuturor statuilor venetiene. Dejos cind to uitl, vlrful turnulul nu se matvede : pare a sprijina cerul...

III

Aldture, palatul ducal In*ird colonadele-tSi fatada-I de piatra roieticd, cladita dup.'planurile 1111 Antonio da Ponte. Unul din ca-petele lul atinge biserica San-Marco,un altuldal In spre mare. Doud coloane marl de piatrase ridica lnnainte-1, una poartal sus leulasfintuful cu uriasa lul coacda de bronz,

89

cea-l-alta pe sfintul Toma calcind pe uncrocodil, care se zvircoleste. Intri printr'unportic, inflorit cu statul, samanat cu

si,in fata, innalta st larga, cu treptele-1de piatra alba, at scara Urictsilor, Scaladei Giganti. slut douA statul depiatra ale lui Sansovino, de o statura multmai mare decit cea omeneasca : Marte cuchivAra pe cap si trupul mladiet intr'o parte,si Neptun, cu barba-I lasata pe piept, cuochil lul incruntati de stapin al mAril. Sintde acele opere artistice ale Ren4terii, carepar a fi pastrat scinteia idealului cumpatat

sAnin al anticitatil, cu mai multa putere,energie In ochil aprinsl, cu luminile depline,In muschil incordati, pocnind supt piele.Supt soarele cald al Italiil, de-asupra scArilorde marmura, puternici vi-seaza vesnicul for vis de piatrA, sisul sta-tuilor, care toate le vad si de nimic nu-0aduc aminte, red st vemice. intre acestidot zee al lumii apuse, dogele primia peplesuvul tut cap, bereta de fir, si cixl genun-chi tremuratorl se vor fi plecat peiespedearece aice, Intre cele doua statul, city nobi-lime stralucita va fi colindat salele spatioaseale cladiril, ce o data a fost centrul vietil

§i

inscrip-

urialil

90

venetiene, locuinta fruntaplui mIndrei aris-tocratil. Si clack' vrei sä-I vezi pe dogii,, cedorm la San Giovanni e Paolo, In sarcofa-giile for de plata sApatA, supt pacluri destatul, mar sus de clt ce1-1-alt1 si dupa moarte,treci scarile IngrAdite cu baso-reliefuri $iopreste-te In sala cea mare, stralucita saida marelui consiliu, -cu stalele -i de lemnpusti! si colbaite. in fats, luminat de ra-zele sparelui, ce strabat ferestrele de steclasmaltata de ove In relief, cea mat marepictura In ploin, Paradisul 1111 Giacopo Tin-toreto Intinde chipurile-I de credinciosI cubarbe lung!, ochi cumintl, $i rochil tarcate.Sus, dogil IncepInd cu unul dintre ce! d'intala,Obelerius Antenoreus din 8o9, perIndeaza Inumbra chipurile for batrine $i Intelepte, bere-tele for de fir de aur. Si batalii fail de numb-,preclarl de cetatI, primiri de ambasadorl,Insiri pe paretI trupurile muschioase, tailspumeglnd, salele de primire $i ambasado-ri1 solemn!, In lungile for rochii. ha-lite, nume stralucite, Veronese, Tintoretto,Bassano.

AI trel-zecl de dog! In sala dello scrutinio,alte tablourl istorice, alte batea. Impresiaie obositoare pentru ochi, sAtuI de a se opri

91

Ne§nic la aceleag figure, idealizate, rotun-zite, rumenite . de artist. le intiparirea pecare o produce on ce opera care plutege.de- asupra realitatil, care o schimba pe a-ceasta, o schilodc§te pentru a o reduce laun tipic admis, dupa formula §colii.

Daca dupa acest dus de picture istorice§i de haine tarcate pe trupuri de casapi,tred apa §i merge la Academia delle Arti,privege maiegrii flamanzi: Waes, Ruysdael,Van Dyck, Teniers. Uite Waes : ie un pic-tor de mina a doua, mult ie lipsege panssa aiba talentul lui Paolo Calliari on al lueGiacopo Tintoretto §i totug pare ca _zileIntregi n'a§ face alta declt sa ma uit §i ia-rag sa ma uit la pinzi§oarele, pe caremaiestrul olandez, dus de_propriul sad gust

in afara de ore -ce §coala,. a infati§at mo-dest §i fara pretentii cele ce le vedea In fie-carezi, nimicurile traiulue. Uite o fora intr'unsat: ceriul intunecat, pealocurea de un albas-tru violet, noun! grog ca nige clip se tirlie a-proape de pamint, taranl rode, cu fetele umflatede umezeala, iaa la joc fete In fuste tarcate.

Ie simplu, foarte simplu, cum ie viata,cum le realitatea §i, pentru o pinza de a-

Asupra aces tor juderAtI, cetitorul ie rugat s vada prefata.

.i

92

cestea, un joc de umbra lumina de-allui Rembrandt, niste fructe pe o farfurie,un dant lntr'un sat pe vreme nouroasa allui Waes, o batalie de-ale lui Wouverman,In care, In mijlocul amestecului de trupurl,se vede un cap de cal alb doara si un coltde sea, as da o colectie intreaga de acestetablouri italiene cu ceriul vesnic de piruzea,cu nouri vesnic rotunzi, cu madonele tot-de-a-una frumoase, tot-de-a-una cuminti, tot-de-a-una monotone. Si shit asa de makemadonele acestea, asa de multi Hristosii,asa de multi evanghelistii, sfintii si patriat-

ca ma Ingrozesc, cIncLaud ca in cu-tare biserica se mai afla vre-unul. Vesnic a-celeasi aproape o mai mare putere In co-loare, o precizare In contururi, independentsde zugravire, iata ceia ce deosebeste numalo madona de-a unui Vivatini de prin alXIV-lea veac de o alta a lui Bellini si a-ceasta de una a lui Veronese, Titian onTintoretto. Bellini mai ales : omul acestasi-a trecut viata facind madone, In toatepostArile, In toate cadrele, de toate mari-mile : la Santa Maria, cu un Hristos pinte-cos si curmat la mini, In brate, la San Zac-caria intre doi sfing, la Academie singura,

si

hii

t

93

In profil vazuta. Si treaca acum madonele,dar sfintil : numai sfinti am vazut,top cu xochii albastre, rosii si violete, toticu barbele lung!, afara de sfintul Sebastian,care le osindit, se vede, sa nu poarte hainepe dinsul In veac, pentru a i se vedea poatesagetile lnfipte in coasts.

Capo-d'operele artistice, religioase si isto-rice au ajuns sa nu-mi mat fug nici o im-presie, sa ma coboare la nivelul estetic alunui Englez : fiind-ca, on -cum, sent preamulti pictori religiose si prea monotone....Pentru oamenii acestia religia ieraziva : iea-1 monopoliKase Cu desavIrsire, pu-sese valul iei mistic Intre lumea reala, Incare traiao, povestea evreului Isus, crea-torul de religie, nascut din slulgherul Iosif

Iemeia lui Maria, In satisorul orientalBetleem. Ajunsese sa nu mai poata facenimic alta decit chipuri de sfing, martiriuri

transfiguratii : dogii sent representati ves-nic adorind pe cite -un mIntuitoriO, Intredoe on trel Comandele ce se fa-cea pentru biserici, necontenit aproape, In-tariaa aceasta dispositie de spirit a picto-rului, si de la o vreme bietii ,oameni setreziao, ca numal pot zugravi decit fetele

eschi-

cuvio51.., .

ienstin zip

gi

gi

gi

D4

celor trecuti In calendaria. Natura ? Trecuta,la, index, un cadru pentru o inviere, or!pentru o innaltare. Am vazut la Scuola diSan Rocco un tabloa biblic al lul Tinto-retto, In care frunzele de pe copaci ieraci&cute In rotocoale, pentru a mIntui ma!, degraba cu dinsele, un altul, In care Mariamerge pe un .asin... Dar un asin !

Natura ie simplificata, fie-care din ele-mentele, ce-o alcatuiesc, se Infati*azaformula : ceriui ? albastru deschis, copacii ?palmier!, §i a§a mai departe. Pans la unpunct se intelege, stramutIndu-te cu minteape timpurile acelea, cum de acest ideal ieraal tuturor arti§tilor, cum de tot! aveaU a-ceasta sanctoinanie. Pentru dIn0 religiaiera peste tot locul, traiao In atmosferareligioasa, cum no! traim In cea industrials

§tiintifica, atmosfera, care ne face reali§t1,precum aceia-I Ikea ideali§t! pe dln§ii. Darpentru no!, iubitorL de_viat4 §i de varietate,setc:0 de adevar, tablourile acestea slntgoale de Inteles, §i trebue sa al o educa-tie artistica specials, pentru ca SI le gu*t1frumuseta. Alt-fel fondul plictico's to faceindiferent pentru desavIrirea forme!. Jet/care n'am ajuns Inca la acest_ideal al ama-

dupa

ie!

si

95

torului de arta, J11.1 inteleg, nu gust place-ea .estetica *i. casc. Se vede, ca shit un

barbar pentru picture on sculpture, *i poatepentru poezie, fiind-ca marturisesc, ca nupot ceti corespondentul in poezie al tablou-rilor lul Tintoretto §i Veronese, DivinaCommedia, care ma plictise§te §i Gerusa-lemtne liberata, care ma adctarme f). Ma tern.ca am sä patesc acela0 lucru cu asa decantata Santa Cecilia a lui Rafael, care, Incopie, mi-a parut rece, moarta, fare miez,monotone, ceva tipical, perfect de tipical.Si acesta ieste un blastam aproape pentruarta, sa tagaduiesc pe Rafael, pe divinulSanzio, pentru Waes §i Rembrandt... it ta-gaduiesc, mi-I ru§ine, dar ie asa.

Rafael nu-mi place, uresc pe Tintoretto,casc innaintea lui Veronese, §i ma mier cumnu facea §i iel tot asa, chid 10 zugraviksfintir: In schimb stunt admiratoriul lut Tie-polo, Gian-Battista Tiepolo 2), pictor vene-tian din al XVIII-lea veac. Si rata de ce: la

1) VezT prafata.1) Gian-Battista Tiepolo (1693-1770) apartine directiii ar-

tistice, de care se tin Lazzarini, Angeli, Fumiani. ConturulscarmAnat et putorea de colorit 11 Apropie de estetica pictu-re! impresioniste. Mal putin cunoscut ie fiul BO Gian-Do,menico.

96

academie ieste o odaie lAturalnica, plin/ deDiane, de Minerve alte asemenea statusantice : ceva to minglie, In fund aL untabloa, un tabloa, g4a cum 11_ Inteleg iea,plin de viata, real, simtit. Vedetl, Inca oerezie, cred, cum nu crede Taine, ca poateezista o pictura psihologica, superioara ce-lei se multamete cu zugravirea mimea formelor pline Kumene, o pictura, careface oameni cu creier In titva si lumina Inochi. Sint un eretic, dar nu pot gusta formapurl fb.ra scInteia vietii, am stupiditateade a prefera pe Hristosul lui Veresciaghin,numai pentru ca ie real, via, adevarat, inmijlocul umilitei lui familii de muncilori,linga o Marie fail aureola diving In jurulcapului, fara our la cusuturi. Pictorii deprofesie ar trebui sl-mi arunce In fats totdespretuI mie, profanului, ca acel pictoritalian, care vazindu-ma dind din umeri in-naintea unei Madone de-ale lul Bellini, trintiscaunul de rasunarl podelele §i, scandlnd si-4abele

Trois h eur es viennnent de sonner,MonsieurlSi la tree ceasurl se Inchide muzeul pen-.

tru vizitatori. Iata de ce admir pe Tiepolo.Pinza lui ie vechie : dupl porunca minis-

si

si

:

si

97

.trului de instructie publics a stramutat-ope o alta nouA, partile stricate n'aa fostrestaurate Inca, asa ca dung! albe o pateazd.Ie de un verde galbAn, o lumina sarbadade mormInt or! de candela rdsfrIntd pe oapa verzie §i turbure lumineafi figurile, din-du-le -un aspect de stafii, niste fete gal-bene, slabe, cadaverice. Numai. vezi nicisoldati, nici multime : singur Hristos dinmijloc talharii din stinga robescIel tirlie crucea : nu ie -Hristosul obis-nuit, Dumnezeul, pe a aruia fall durereanu-0. poate pune pecetia, cel vesnie demn

milostiv pentru : ie un om ca Sino!, cu simtirile noastre, cu durerile noas-tre. Ochil obositl, gura dureroasa, fata strIm-batd, trupul strivit supt greutatea crucil. SiIn urmd talharii, cu groaza mortis pe obraz,In zdrente, cum i-a &cut frica $i umezealaIntunecata a temnitilor. Unul mai ales ti-pul evreitsc, ()chit Inchisl de frica, barbamare, trupul zgIrcit, Pare a tremura pepinza. le apoteoza durerit omenesti ie opInza de maiestru, fiind-ca cel ce-a facut-oa simtit, de-aceia a reprodus. Si iatd dece admir tabloul lui Tiepolo.

Si iatd de ce iar am lasat cine stie unde

lt1

calail lui

*i

si

Ist

:

Ti

98

palatul ducal pentru a face o lunga diser-tatie asupra picturii, pentru a osindi pezugravitorii de sfing italieni si a blagoslovicc realistic olandeji. SA ne intoarcem Inala palatele noastre. Sala marelui consilin sia §crutinului formeazA numai una din des-partirile vechit locuinti a dogilor, pe altsscars treci la saia celor patru ports, incun-jurata de acea a colegiului, a senatului si asfatului de zece. Toate sint literalmente ta-pisate de picturi, pe Wet!, pe tavan, Inanticamere : Veronese, Tintoretto, Contarini,Aliense. Ie o imensa glorificare a Venetiiicetatea, In chip de femee, Male si dulce,.cu nasul ascutit caracteristic, sta Intre sfinti,primeste cununi, isi sfarma lanturile. UnHristos aratat poporului, de Albert Diirerdetu.na pain asprimea desemnulni si taria,colorii !titre 'picturile venetiene, In care rosulsail galbenuL predomneste. Vechiul maestrogerman are mina puternicA : tabloul Jul pareun Inceput mare, pe care nu 1-ar fi putut ducela capAt mina stingace a pictorului : HriS-tos mai ales, in mijlocul pinzisoarei, are es-presia ironica si aprigl, pe care i-o daaGermanic.

Ceia ce ie mac frumos insa nu sunk lucru-

99

rile vazute, ci acele ce se gicesc supt din-sele. Aid), in salele acestea, parasite astag*i cutreierate numaf de paznicit galonattde curiosi, aristocraticul guvern al republi-cii dadea ascunsele-t hotariri aducea.la Indeplinire. In sala sfatulul celul mare,top seiratorif de la zo de ant in sus se a-dunad pe stalele de lemn, in lungile forhaine rosil ; de pe tribuna, supt tabloul u-ries al la Tintoretto, dogele cu bereta pe,cap graia fruntasilor cetatil de nevoile Sta-tului: In aceastl odaie s'ad planuit cuceri-rile neincetate pe coastele Adriaticei, luarea.Zarel, a Corfulul, a Ciprulul, a Crete], toateumbrite odata de steagul republicir vene-tiene. Dincolo, in sala dello scrutinio, se vo-tad hotaririle, in sala dei p(egadi, cercutmal restrins al senatorilor cu vaza Lineasfat, *i In odaile Intunecate red, care se-chiama sfatul celor zece *i odaia celor Trel,se deschideau plingerile zvirlite in gura

ltd San-Marco, se &dead hotarlrile farceapel, se punea in miscare mina calaului.Indata iti yin Innainte, ca un vis rats al ora-sului Intreg inchisorile, acele umede fIntintsi scorbuii de piatra, farce aier si farce lu-mtria, in care banuitorii stapini al math

*i

*i le

*i

leu-lul

100

zvirliaft §i pecetluiau pentru veci peale caror fapte nu li veniad la socoteala.intre cele tree crime, pe care In tabloul luiVeronese, le fulgera Joie, una ie traclarea :aceasta a facut jertfele cele mat multe, aca§unat cele ma! grozave din drarnele ces'aa deslegat colo jos supt apa, In temniteleIntunecate, de unde nu dedt pentrua trece In mlnile M'am coborlt a-colo: scobori rinduri ear rindurl de scan,pans -da In Intunerec §i umezeala de Inchi-soarea primilor politics. Ie grozav : pare calumea nu ma! exista In aceste locuri dechin si de lacrimi ; toate ti se par departe,departe tare, ca un vis de lumina §i devista. Temnita ie de caramida, cu paretilumezi, de pe car! §iroiete apa, In fund, ogiamada de pietre, patul. U§a ie de fier,neagra ca §i paretic, neagra ca §i Intreg a-cest iad de Intunerec. De-asupra, o boracit degetul, ie pentru ca nenorocitul sa nuse Innadu.g. 0 lumina slabs Intr'un colt :functionarul ni esplica zlmbind, ca aceastalumina nu exista pe timpurile republicil, sitier etutto oscurop In temnite.

Qui stette MarinD Faliero...0 scorbura umeda, o cusca de piatra cu

cei,

iesialcalaului.

si

10t

gratiile de fier. Aid si-a mincat zilele din urmabietul batrIn cu dragoste, de norod, omulcu inima mat larga decit restrInsui interesde -casta, d aid a lesit pentru a-Si rasplAtipacatele pe scara gigantilor, de unde s'arostogolit capul ImbatrInit in lupte, pe sca-rile de mamma In sala dogilor, pe frizaplina de portrete, unul lipse*te, al decapita-tului:. in loc, o panza neagra, si In slove deaur :

Hic locus Marini Falieri, tlecapitati procriminibus.

0 clips nu m'am ma! glndit cu drag laVenetia cea vechie, cu canalele strabatutede sute de gondole, cu palatele stralucindde lumina : senatorii Imbracati In rochif debrocard cu lung! barbt albe ieraa n4tecalaii Jul Faliero, Carmagnola.Dese-or! Adriatica primia hoituri fara ca-pete In valurile iel, singele se _scurgea prinpoduL suspinelor, ponte dei sospiri, i vaieteIntunecate se pierdeaa In taina bolnitilorde piatra. Nu, ma! bine Venetia parizia-na, cavalerii, cu trandafiri iandarmil cutricorn !

Merge Inca o bucata prin Intunecatelecoridbare rani dal de zidur din spre mare :

alai! lui

§i

cant,

402

lntr'un colt, o borta in piatra, ale careiamargeni par mincate de o apa, roase, talete.Pe acolo curgea singele osinditilor : .cape--tele se taiao alaturea, §i pare ca atita singevarsat, atita de mult, in cit, curgind, a rospiatra, Inro*e*te cu valurile lui zidul umed§i rece, podul suspinelor, pe care-1 §tii din-colo de zid, cu statuia lui sapata in mijloc.

Dincoace Carmagnola, acel procurator alTepublicii, care-I c4tigase biruinp stralucite§i care, in mijlocul triumfului ssaa, in capul,otilor, slavit, cintat i cinstit, iera °sin-dit deja de intunecatele capetenii ale sfatu-lui celor zece. Alta pe5tera, alt pat, alt1 fe-restuica la u§ä. I-am Vazut mormintul laSanta Maria dei Frari: Intre morminteledogilor vest!, un siclici de lemn negru,suit pe pared. De-o parte i de alta, cite otruce roie, semn, ca mina calaului 1-a pusacolo. Ura acestor oamenl nu se opria nici1a. pragul mortis, iera veglica. Cite tragedilIn istoria Venetiii, cite sfir§ituri grozave,care te fac sä te incrinceni...

Treci la San'-Giovanni e Paolo, straluci-tul mauzolea al dogilor, can dorm tog Insarcofagil de marmora, cu statuia for cul-cata de-asupra, de Int realism, care te face

403

Si te cutremurl : Intre numele vestite, Intrefamiliile fruntase ale republicil, opreste-te,la dreapta, mormintul al doilea : ie Marc-Antonio Bagradin, jupuit de Turd. 0 fresca,stearsa acuma, zugraveste osinda aparato-rulut Famagustel, despoiat de piele din po-runca lul Mustafa.- Ce timpurl si ce oam.enil

Si data vrei sä impr4til Intunecatele gin-duri ce-II trec prin minte, jupuiturile depiele si temni/ile cernite, suie scarile Inspre sala consiliulul si apuca la dreapta : iemuzeul arheologic, trei sgll pline de linisti-tele status antice. LInga usá chiar, o Athenaenorma, cu,mlna pe sulird si chivara pecap : o espresie de raretie si liniste nedes-criptibilk uriesa. Uitindu -te la ochil iel Ark'lumina, te mien cum, scuiptoril divines Hel-lade au putut realiza niste efecte atlt deputernice prin sing= putere a unor linilarmonioase si simple, a unel forme desa-vitsite. Statul romane, un Caracalla de oespresie dobitoceasca splendida, trel Traiani,trel Gall murind, din aces pe can Atal dinPergam ll adusese pentru Acropolea dinAtena. Opere ale decadentil sculpturil gre-cestl, iele n'atl nits tAria de espresie, niclmaiestatea statuilor iesite din scoala con-

104

temporanilor lul Perikles : >fineta conturu-rilor insa, tiinta mi*carilor psihologice 5.cdin aceste statuete niste adevarate mihunlartistice. Unul mat ales, trintit pe o coasts,cu fata spina i energica intoarsa spre ce-rid, ie de o putere nepomenita, de o es-presie dureroasa §i mindra, care de micaadinc §i trist pentru aceasta bucata de mar-mura neinsufletita. Harp apol, turcem, arabe,venetiene de prin veacurile al XV-lea i alXVI -lea, mapemonde, sfir§esc acest lung firde statul antice. In fata, biblioteca cu ve-chile iel manuscrise, cu breviarele I minia-turate de evlaviNil calugari, cu autografeleiel pretioase, o scrisoare a lul Galileo,iscalita Galileo Galilei, un manuscris al lulTorquato Tasso.

Si jos, in galeria, ce inconjura palatulintreg, In fata curtil cu cele doul fintinlcolosale de bronz, statul moderne in§ira petop oamenil marl al cetatii, cari par caprivesc vechia curse a dogilor cu tristeta*.i resemnare, de - pe soclurile for lustruitede marmura alba.. Par ni*te statul de mot-mint In acest mausolea al unel gloril dis-parute, care se chiama palatul dogilor.

Bisericile slut fara numar In toate par-

05

file : Santa Maria della Salute, dincolo demarele canal, oglindindu-se in valurile- luiverzl cu cele doua cupole albastre §i fron-tonul iel grecesc, ie cea mai bine a§ezata.Un rind de ziduri innegrite o leaga devama, /a Dog Qna, palat vechiu, de-asupracaruia un_ individ de bronz face echilibris-tied supt ceriul albastru deschis. De-asupracupolei celei mid, Maica Domnulul se pro-fileaza, suptire alba, pe bolta sanina. Bi-serica aceasta, ca §i San Rocco, a fOstdita la 1631, pentru a face pe stapIna ceriululInduratoare pentru nenorocirire : ciumacea mare din 163o pustia palatele. SfintaFecioard, magulita de gentileta credincioi-lor, a pus capat nenorocirii, cum *i aratao marmurd splendida de le Court, pe altarulcel mare. Ciuma, splimintata, acoperindulifata, fuge dinnaintea urgiii Madonel. Tablourireligioase de Titian impodobesc paretic, al-bastre, dulci, monotone : nu pot gusta nicipe Titian. Singur ultimul lui tabloa, Hris-tos pus In mormint, imi place : ie la Academie. Pinza, mintuita de Palma Giovine,Infatiazd, pe mintuitorul mort : nu ie evreulJul Holbein, raspingatoria grozav, cu,

mutra-1 de mort, livida. le acela§i ca i la8

§i

zi=-

cetalii

§i

106

Tiepolo : moale, plecat de la Incheieturi, cuochii inchisi, figura verzie, cadaverica. Ma-ria si Magdalina piing, un sfint linga dln-sele : o lumina galbiie, trista, revarsata pepinza, o face mat adevarata, mai reala, cutot porticul umbrit, care Incadreaza scena.In sala tacuta, cu lumina slabs, ie splendid,in coltu-i de umbra. Dar pinzele cele-f-alte...

Te pierzl prin strade, Inguste, puturoase,oribilele mahalali ale Venetiii, pentru casa ajungi la biserica lul Veronese, San Se-bastiano. Pictorul ie ingropat linga altar, lastinga, linga dInsul fratele sail, alt Caliari :doua lespezi de marmura sapata de-asupra.,i spiritul piciorulul mort ie Impastiat intoata biserica, fixat pe pinzele trandafiuii §ivii, pe icoanele sfintilor cu barbe lung], feteserioase, haine pestrite.

Treci marea, un drum scurt si dulce pevaluri line, ,pang dal de San Giorgio Mag-giore, cu turnu-i rosietic, cu stralucita luivedere asupra Venetiii, cu fatada de Palla-dio si Scamozzi,doua frontoane grecesticQrespunzindu -se. In fall, micul ostrov Giu-decca, amestec de palate cenusii, care parrosietice la soare, cu biserica Mintuitorulut,i/ Redentore, la mijloc. Si pe-urma calato-

407

ril lungs pe la bisericile din nord si apus,San Salvatore, cu mormintul Caterinei Cor-naro, San Giovanni CfPsostomo, cu tablouriletrandafiriului .Bellini, Santa Maria delcu mormintul Jul Titian si al Jul Canova-San Giovanni e Paolo cu sarcofagiele dogi-lor. Hotdrit, ca am sa capat o indigestievizuall biseria rata si biserica ortodoxa,San Giorgio dei Greci, pe care ti-o lauda-toata lumea, ca o minune architecturala ;ie ceva de feliul Trei lerarbilor, ca interior :cfernele picturi pe fond de aur, sfinp bArbo§i,sfinte Inielepte si sfioase, etern ace1:20 lucru.Ceia ce ie ma! interesant slut doara mor-mintele : nume stralucite, mate de Corcirieni,

traimutati de Imprejurarl in ora§ul- metro-pola : Papadopoli si 13-apadopolilsint cel, In a caror stApInire iera maretulpalat Tiepolo pe canalul Grande ; nu 1-am va-zut nisi pe acela, nici pe cele-l-alte : Rezzo-nico, Vendramin, Cadoro, Grimani. Porta-riul to opreste la intrare, spuindu-ti, ca'0211.1 a famiglia americana» locuieste palatulsi ca prin urmare ie cu neputinta sa-1 vezi.Americanil acestia sInt neintrecutI, au gaitmijloc sa intreaca Nina si pe fratii for an-glo-Saxonf: pe cind acestia se multamesc

Traci,

altif.

ale

108

strice efectul monumentelor prin prezentasi esclamatiile lor, Americanii isl facin iele, le monopolkelqii. Si imi vine a credeca data peste vre-o zece ani voia mai a-yea fericirea sa rasufiu aier salcia de mare,in umbra de palate mucezite, la scara gi-gantilor, un portariti englezesc are sa maopreasca, observindu-ml ca palatul ducal nuse poate vizita, fiind-ca «ci é una famigliaamericana!» Inchipuiti-va un fost negustorde stearind on de icre, un Yankee pintecosYi prozaic, tronind in salele locuinte! Mo-rosinilor si Zianilor, impreuna cu rotun-giorele lui rude de parte femeiasca. Vene-tie, Venetie !

DiaO ce al vazut acuma biser-icile, incare se rugail cu si rivna, dogiisenatorii, cari, ciolane putrezite, dorm acumsupt urie§ele for monumente de martmird,dupa ee al calcat lespezile, pe care se ti-rliaa sandalele senatorilor, trecl apa pentrua vedea la arsenal. uneltele razboinice, cucare ace§ti negustori indaratnicl si fudul aucucerit toata coasta Adriaticel, au stra'batutpang. pe malurile calde ale Bosforului. Poarta-vechii zidiri ie splendida, cu cei patru lei depiatra, mdreti prada de rttzboiii.

sasatra

evlai4e si

si linistitl,

409

adusa dela Pireu. Fatada ie in stilul renas-terii : vesnicul leu Innaripat pazeste de-asupra.Un lung sir de statuf to primesc la intra-rea muzeului razboirlic si naval. Arme detoate feliurile, din deosebite timpurl, chi-vere conice, scuturi de fier, odata zugravite,altele vechi, de par de cal, on de pinza,patate cu negru, singe inchegat, se perindeazape Wet!. Vazindu-le, 3rrtelegl ce ierau oa-menii .de fier, cari puteati lovi cu acestecolosale unelte de destructie. Tunuri vechi,culevrine, bombarde, intind lacom si nesa--tios gurile for de bronz, deserte de veacuri.Din loc in loc cite un trofea : un tuiir tur-cesc, cu par de- cal atirnind, un sangiacverde, topoare si seceri, finare de corabii,cu semi-lune In virfspoliile dela Lepanto.Inteun colt, armatura veselulul Bearneztdata in 16or republicii, In mijloc doi dog!calari. Un Napoleon de marmura troneazapeste aceasta claie de fier si de steaguri,cu figura lui rece si despretuitoare de 0-limpian. Apo! corabiile : galere, galeazze,

rigantini cu cite trei rinduri de visle. Inmijloc reproducerea Bucentaurulni, stralu-cita corabie, In care dogele mergea sa zvirle

Elul de logodna In valurile primitoare ale

mat

110

Adriaticit, priitoarea lui nevasta. Inteurkcolt, un lemn putred : catargul vechii cora-bii, jeleste singur minunata corabie dispa-ruta.

Afara, ragazzii urla, vintul suiera, ploaiamarunta cade din noun cenu§ii pe valurileminjite...

Dad. iei acuma Innainte rivet degli Scbia-voni, cu o minunata panorama a madh la_stinga, trecind pe dinaintea statnii inunda-tilor, in care lin soldqt tine In brace o fe-meie trebuie sä citestl inscriptia, ca sastiff cu ce intentii si cea ecvestra a Au!Vittorio Emanuele, mare cit seaaua, si cuniste musteti giganticer ajungi la gradinapublica. Sint ma! multe insule de verdeatalegate intre ele : status goale, ascunse Instufisuri, produc un efect de o comicitate-ne mai pomenita. La poarta, monumentulmuff Garibaldi. Pe un tapsan de pietre, stilrococo, generalul sta cu bereta lul tradi-tionala, in lunga lui mantie, cu leul la pi-cioare si un soldat la spate. Intentia pa-triotica to face sa scuzez1 pretentia burlescaa monumentului. Fiind-ca inteadevar, Ga-ribaldi ie idolul national al Italiii. In o-mu' acesta fantastic si, iubitoriu de efect se

-

111

rezuma caracterul italian, usor, capabil desilinti marl, dar Era' sir si statornicie. Deaice adoratia garibaldialid si monumentuldin gradina publics.

...

Innainte de a lasa In urma tirgul lui San-Marco, am vrut sa vad una din insulele,care Impestriteaza cu verdeata for luciulmarii, si am pornit la Lido.

Iera Sara : gondolele grarnadite In jurulpietii pAreall ni.5te pe§t1 urie0 *i negri, cuspinarea de-asupra valurilor, si din iele zgo-motul vlslasilor, cintInd si strigindu-se dela o luntre la alta, Ici asurzia urechile. Indreapta, un zgomot nedeslusit de minavetesi muzica : ie sarbatoareala Festa. Intr'-acolo vrea sa- ma clued gondolierul, unmosneag girbov si uscat, care se vede, elduce Inca dorul petrecerilor italienesti cubutelii "de Chianti destupate, cIntec de mu-7ici pe gondole si miros ametitorici de pestesarat.

Al signore la Festa....Glasul i se opreste In glt, nici o adura-

tura de cuvinte nu -1 pare lul, ca ar puteas a reproduce frumusetile de la Sagra, mi-nunat ul loc, de unde, ca un rasunet depar-

112

tat, se aude vuietul petreceril si, lingIndu-vbuzele, ma privete, duios si rugatorie.

Al Lido not c niente... Alla Sagra,oh! cilia Sagra...

Ii raspund ca-1 creel, dar mie nu-mi pla-ce nici Sagra, nici petrecerile si vreati sama duc la Lido si ma intorc la dinsul sa-1vad ce-mutrd face.

Se uita la mine cu mila, cu despret a-proape. Un om, caruia nu-1 place Sagra,nici la Festal Si, resemnindu-se, iea dinnou Asia In mina si, despicInd valul, an-gina :

S'ella commando, he ! s'ella conintair-(la !...

Tace. Nu se mal aude decit zgomotulapes taiete de ascutisul vislel si, departe,pe plata San-Marco, ragatvi tipInd §iurlind din neobositele for gitleje. Mal incolo, pe un vapor, matrozii clnta aprins,o arie curioasa, strains de tot pentruurechile mele, ceva lugubru i ingrozi-toria de jalnic, cu hohote de plIns si rac-nete de durere In tacerea noptil. Gondoletrec repede pe lInga nob minate de citedoi vislasi cu cordele la palatie, si finarelefor merg sa se piarda intr'un departat cerc

113

de foc, Intr'un soare rosietic, la Festa. Infats se mai zareste malul, bucata de pelInga gradinele publice, si la stanga meaprivelistea minunata a pieta, care pare In-valita Inteo pInza de lumina, rosietica, trans-parenta, ca o apoteoza.

Flnarele sclnteie fantastic de-asupra ma-rii, In care lumina for patrunde adinc, u-ries de adinc, stilpf marl de foc lard de ca-pat. Un vint increreste abia fata apes, carepare albastra, de un albastru deschis si duke,ca in tablourile_ maiestrilor venetienY. 0 ca-rare de lumina tremuratoare pe apa : ieluna rasarita din mare si de-asupra marl',calauza balaie a corabiilor cu pinzele urn-flate. Ceriul ie albastru, fara de un nour pedinsul, imprejmuit de jur Imprejur de Qmargine rosietica. Stele clipesc ca niste ochide copil somnoros, pe bolta fail saman decurata §i singuratec si trist suns valul taiatde lopata.

Qui e l'ospedale dei pa, W.Ma uit Innainte 7 pe o insula Ingusta o

cladire veche, un palat si acela, cu fatada,cenusie, horbotata de leresti. Cite -va luministeclesc la geamuri : uncle, cele mai de jos,yin sa se prelinga pe luciul marii. Si, hi a-

41 4

ceasta noapte tacuta si luminoasa, ma in-fior innaintea cladirii intunecate, care se

ca o stafie, si in dosul careia oamenica si mine urmaresc cu mintea visuri gro-zave si icoane fail de trup.

I perduti, i sventurati.comentariul poetic al gondolierului,

rasunind limpede In tacere. lenes, farade scuturatura, mlnati de o mina nevazuta,mergem innainte, tot mai innainte, fara sane mai gindim la drumul facut si la celce trebuie sa-j mai facem.

Am ajuns la Lido. Niste scar' de mar-mura. Un calic sordid opreste gondola ; necoborirn. Un om sta razimat de-o coloana,groznic prin intunerec, cu ochii aprinsi, sta-tura Inn alta. Mal departe, un restaurant mil--say, uncle un individ gros, cu mlnile goalesi surtucui lepadat, ne pofteste sa luambicchiere di birra.» Sfios II cer o Inghetata,si glasul celui In jiletca are o sonoritateneobisnuita, clnd imi raspunde, trintind demasa paharul :

Pas de glace. Oh ! pas, Moussid.le frig si mi-i frica. Gondolierul nicairi :

i-am dat io ban' si a pornit sa-si intareascamuschii, can vu-s de fier, cum mi-a spus-o

Innalta

pqKi, zIe

anti

115

pe drum. La o crisma, un bdiat pirlit sistrenturos joacA o fata in fusta rosie. Gon-dola, legata de term, sung plingatoriii innoapte.

Insula se desfasura` pang departe, cu dru-muri albe, Pierzinclu-se Intre intunecateletufise, cu copaci ltrnalrti si plini de intune-rec, ascunzd cu masa for neagrar, pe carevintul. de sara o face sa se infioare lenes,casute perdute. Niel un pas attul decit alcste1u in camera, nicl un alt zgomot de-cit sunetul minavetului obosit si pocnitulciubotelor de la crisma, pe nasip. Si dintoatii aceasta intunecime, nelAmuritd si a-arta., din aceasta tacere salbateca, din ma-rea, care se intinde imnainta, oglinda cernita.,pe care vintul din- vreme in vreme, o in-crei:este fin, ca o draperie de statuie antica,din tot acest necunoscut tainic si fioros,se desface o senzatie ciudata si tristA, cevica un lucru uitat de mutt ,razut alt- felii.,ca o non.' pierduta dintr'un cintec 6unoscut

Buona-birra... o buonaPall grel se apropie ; o tigara aprinsa pu-

ne o pats, rosa in Intunerec si gondolierul,care nu miroasa de fella a bere, se apro-

116

-pie lenes de luntre, mormaind laudele be-rii celet bune.

0 buona... buona...Marea ie nelinistita, cind gitul ascutit al

luntrii incepe a firma valul cu pliscu-i deotel. Une-ori vintul vine mai tare, si gon-dola se ridica, pentru a cadea iarasi, cindvalul slabeste, cu o pleoscaiala uda si mo-lateca. Nouri deli se gramadesc in jurullunii aproape de asfintit, si leganatul valu-rilor creste din ce ln ce mai mult.

Gondolierul spune rovesti de lnnecare,nesiguranta ca.pricioasel logodnice a doge-laf, Adriatica fermecatoare si minciunoasa.Si ma glndesc atuncea la o lovitura de vintmai Indrazneata, la suieratul furtunei, bi-ciuind apele, la plinsetul mai-if zbuciumate,la o lupta apriga cu moartea, care s'armintui prin cufundarea lnceata in sinul pri-mitoriii al valurilor, 4 o nimicire treptatasi duke, ca In povestile acelea din miaza-noapte, unde rusaliile cu plete balm si ude.furs In adincimea apelor pe Indragitii lor,c'un zimbet

Am intrat in canale. PicqKa sfintuluiMarc si. piaKKetta, aprinse de lumina, stec-lesc departe, inteo aureola Tosiateca.... Sin-

317

gur turnul se innalta cetnit, In noapte, detoate durerile §i umilintele reginei apuse, §ila dreapta, pe cheinl Sclavonilor, vapoarele.se profileaza in intunerec.

Dela «Festazi un zgomot departat de mu-zica rasuna, ca o melodie rar1/4eterica, irecare notele brutale sint Inghilite de departare..Ni§te cintareti ambulanti, sau mai bine plu-titori, cinta serenade pe gondole, la portilepalatelor, uncle Americanii si Evreil, inlo-cuiesc pe superbii senators, pe mindrele pa-triciene...

de -ms mai aduc aminte de Venetia, ca_de o dragoste uitata, o -vad a§a, in bataia.razelor Tunis, cu horbota de argint pe kelede piatra ale colonetelor, cu apele Incretiteale Adriaticei presarate cu diamante de lu-mina, §i and departe cintecul dela Festa,melodia traganata §i lina, ca o cintare dinlieduri, ca un rasunet de harpa eoliana Ingiadinile tiitate ale unui palat fermecat debatrinele ursite

Si

4i7N t. --x s -x- rx- ill" 144 44:1-1+74

WVNAAANVVVVVWWV ./V,AA/vV.A/

PADOVA.--VICENTA.--VERONA-MILA.N.

la Venetia, un teas cu trenul siajungi la Padova. Drumbl apuca Intala printre lagune, pe un pod

fdra de capat, dincolo de care Adriaticarasfata la soarele de dimineata valurile-iverzi, samAnate cu gondole, luntri multico-lore si vapoare linistite, despicind puternicvalurile cu pintecele for innegrit. La capa-tul poduluY, cimpia italiana Incepe : cimpide mac rosu, transparent si focos la

plops suptirateci si innalti, ca piste faclii verzi, legate prin lantul horborat pemargeni al frunzelor de vie, padurici cu tu-

vv \AAA, VvV

e

lumi-na,

120

fisele pline de umbra, aromite cu florl, inve-selite de cintece. Din dosul unui crIng,Padova.

Patria Au" Tit-Liviu nu ie unul din ora-sele de frunte ale Italie'. Abia 40.000 delocuitorl, cari si aceia abia se vadpe strade,ulip Inguste si rafi pietruite, pe care le in-nadusa nenumaratele portice. Palaturi siportice, ca si la Venetia aproape. Am vazutIntr'un palat splendid, cu Innalte turlee in-florite, un spiteria desfa'clnd hapurt de ca.-tramind -si pilule de iodura de fier. Palatulprimariii, it municipio, ie stralucit, cu ar-cadele lul intunecate de timpuri, mac negrepoate decit palatele venetiene, cu pareticsmaltap de blazoane si sApdturi, cu turnulcel Innalt de 66 metri, ridicindu-se uriasde-asupra batrinii cladiri a burghejilor pa-dovani. De sus, din turn, priveli*tea ie ne-inchipuit de frumoasa : de-asupra copere-mintelor rosietice de oale, cupolele albas-tre ale lui San-Antonio la mijloc, la o parteacele ale sfintei Giustine, Bachigliano ser-puind cu undele-i galbene si lenese, muntiieuganeieni pierzindu-se, albastri si transpa-rent' aproape, In zarea luminoasa. Si citeminuni Inchise intre zidurile palatelor. Du-

9 27

la,Palao della Ragionei urcati scd-rile sAlonului celul mare, vechia bazilicd dinvecul al XII-lea, un de prepozitii tiranilor

dreptatea-:- 83 de metri de lung, 28de lat. Pe paretI, jupite de time *i de 1.1-mezeald, figuri alegorice, zugravite de co-laril lin Giotto, intind contururile for silitesi colorile .terse de veacuri ; la ug, douamonolite de granit negru, chipul inpAnecat,cu cap de leoaica,. al 2eitii Sekhet, triinesede Belzoni, pdzesc pare-ca vechia sald aju decatilor.

Due inoinie di von so clic metallo,Imi spune paznicul. Trec rIzind In fund.Din umbra, calul de lemn al lui Donatellose ridica, uria., enorm, minunat. Te o re-producere marita a unuia din caii de la San-Marco: dupd dinsul Donatello ar fi turnat fru-rnosul cab pe care sta procuratorul Erasmo

Narni, venetianul Gattamelata, Innainteabaziflcei de cardmidd roie a sfintulul An-tonio. Toate bisericile shit nice de cardMi-da, patratele ro01, 4ezate in, lungs pdturlparAlele, product un efeet de frumuseld cu-rioasa, ma! ales cind divinul ceriu al Italiii,albastrul acesta litnpede §i zimbitorio, flirdde. saman In lume, formeazd cadrul. Sane-

im-partial)

da

§1

130

Antonio ,ie cea m i mare. in juruL muce-nicului spin §i galban viata intreaga a P a-dovei burgheze, negustoreasca i evlavioasa,se concentra. Asta-z! Inca Anton ie sfintulprin escelenta, it santo, dumnezOescul o-crotitoria al zetatil batrine, cu palate in-tunecate, cu porticele umbroase. Innainteabisericil, Inceputa la 123r, Erasmo da Nar-ni calarete de veacuri pe calul sac fudulSi neastimparat. Arremea a pus tonuri verzi-suri! pe ro§ul metalulul si statuia intindein vazduh, plin §i armonios, liniile iet cu-rate, corectele ie contururi. In dos un Ba-bel de frontoane grecet!, ports In ogiN a,cupale pintecoase, turnurl ascutite, .cel dinmijloc cu chipul de our al sflntului plutindde-asupra. cladiri! : ie Sant' Antonio. Carami-da. de sus pang jos : linii, paralele, regulate,severe : coloritul ro§ietic batind air tafenia.Innuntru, ca in toate bisericele italiene,morti imbracati In zale, dormind sub les-pezi de Carrara, In umbra stilpilor, unitvechi de tot, tirani de prin veacul al XIV-lea,Carrar-ii, procurator! venetienl, Gattamelata,doctor! vestip, invata.p modern!, preuti

Statuile funerare pling or pleaca in joscu-

viosi.

431

facliile cloud capete de mort cu leg-a-turf de cordeje pe cap, un schelet privind iro-nic de-asupra chipurilor sculptate ale celorIngropail, cu rictusul funebru ale ciolanelordespoiate de came. Altariul eel mare Insirdminunile mult rabdatoriului marturisitoriaal crestinitratel, sapate In marmurd ca lap-tele, de maestri intre maestri, Campagna,Sansovino, Lombardo. Intre aurarir, suptraza fachilor, baso-teliefurile par ca se nai§ca.

In acelag parete ((Scuola del Santo», cu-legerea adica a tablourilor, care zugravescyiata celui, ale carui ciolane se odihnescIntre paretil bazilicei. Titian are vre-o cite-va, vrednice de mils, pacatoase, umezite,sterse, 0 tandela arde intr'un colt, sfirii,ndsi vArsind fumu-I gros in intunere-cul odaiiii umede-, portariul la usa se -uita cu °chit14, de Italian, rugatori si lacomi. UT! Cetriste slat bisericele acestea, Tegte tare yea-curile au trecut, LAsind fie-care patura-tIntunerec, minjitura lul neagra si sinistra.Iar un muzeu fie-care cetate, cit-de mica, are pe al id, In acest pamint bla-goslovit de fire si de arta doua bahegrozave, Inlemnite de tirnp, farl par, cutulpanul cazut pe git, admira madonele al-

de

civic

lorjalnice:

-02

bastre, ceriurile senine, sfintii cu barba lunga..Lin Tiepolo cadaveric lumineazd odaile a-cestea, prea mnflorite, prea monotone. Statusegiptene apoi un rege de bazalt rosin; al-tii mat mititei, minuscule, infirm, cu barbafalsa atIrnind pe piept, cti ochii estatici. Ieo adevaratA egiptomanie la Padova. Cindm'am Intors la hotel, innaintea cafeneleiPedrocchi, In fata unui Cavour pintecos §iburlesc, dos sfincsi, pazind cafelele negre,linguritile ingbetata punchurile, Intind ]abele for sure, cu unghii cirligate. Sus, 141'o fereastg, desemnuri faraonice. Am vä-zut sfincg 'Ana *i la biserica, la Santa Gius-tina, biserica maiastra, cu albastre cupole

cadru de verdeata, cu un Veronese, du-reros groznic, desfilwrind scene de mu-cenicie. Cu ochii pierduti §i marl, uria§isegipteni pireati Ca piing calduroasa for tarairNilul lene§ §i galbia curgInd printre mal urjoase, piramiclele zvIrlind umbra for pe §e-sal, in fata gradinii pline cu soare, unde82 de status ve§nicesc pe cei ce aft primitlumina sufleteasca aice, In Universitatearzidita de Frederic II, cu paretic Infloriti desteme poarta iel monumental'.

cu toate palatele iei vechi, cu toate

:

de si

si

si

si

.133

tumurile -raptu*ite cu verdeatd, ridicateEzzelino si alti vestig varsatorl de singeomenesc, cu toate amintirile istorice, risi-pite pretutindene aice, or4u1 lui Titu-LMuie trists de tristeta mortilor, si -cind trecipoarta Coda-L-unga, lingd vesnicul Gari-baldi, ti se pare a iesi dintr'un cimitir, colbait de vremuri si uitat de oameni.

* *inchipuiti-vd acuma, ca run yrdlitorift s'a

cobori in firgul sfintului Anton cel asa demult chinuit, ar ldrgi stradele, le-ar imputi-na, ar rani §i putinil tre.catori razleti atl2Vea. Vicenza. Intri tot printr'o poarta ye-

gase4ti la dreapta pe acelasi Gari-baldi cu plete Iungi, manta pe umeri sisabie cirligatd, treci prin acelasi gard negrude palate. Numai cit poarta nu se mat chia-mii toda-Lunga, ci porta del Castello, Ga-ribaldi- ie ceva mai fink decit. tovardsul liii-de la Padova si palatele sint acute in mareparte dupd planurile lui Palladio. Vicenzaie tirgul lui Palladio, precum Padoiva ie asfintului. incoqo to intorci, gloria acestuiom itt orbeste privirile. Palatele zidite dedinsul, casa lut, inscriptiile comemorati ve,autogratele iata ce se vedeln V-icenza,

de-

-chic,

131

Porneste pe Corso, prirtContrada Porti ve*-nic frontoanele sure to urmaresc de amin-doua partile, vqnic porticele greoaie, ves-nic chipurile spate in piatra, cu tr'upurilefor ciuruite de timp. Unele sint in stilul re-na.5teril, alteft au colonetele §i feretile o-gival'e ale palatelor venetiene: palazzo Tie-ne, palazzo Porto-Barbarano, palazzo Val-marano, de Palladio toate. Treci In piazzadci Signori: colosala Ba silica Pall ralianase razinid cu coperdmintul iel rotunzit pestilpil urie*1 , prin ale carora deschiderl dinmijioc, lumina pAtrunde, de se joacd pe baso-rxeliefurile din pared. In fats, vechiul 5)Pala:T-v prefetti,-(io» mai incolo,Muntele de pietate,latrine, arnindoua, tare batrInt, scrijilatede inscriptii, cununate cu statul. Un Ieu §isfintul Teodor amintesc stdpinirea Venetiiiasupra ora*ului. Fiind-ca veacuri IntreglmIndra republica a tinut sub jug& id, ego-ista si lacoma, pe to megieil mititei deprin prejui. Pe clnd steagul republicil fil-fiia malurile Adriaticd, de-asupra biseri-celor bizantine si pretoriilor antice, procu-ratoril sfintului Marc apasaa grew pe bur-ghejii italienl. Si-p pare curios, chid vezf-AstAzi acela0 steag umbrind palatele vene-

:

pe

135

tiane, ca si pe acele ale Padovel si Vi-cenzeI, pe vesnicil Victor-Emanuel si Ga-ribaldi blagoslovindu-le din Innaltimea soclu-rilor for de marmura si de bronz. Ie o a-devaratA adoratie acea pe care Italitnii odaft tr.eimii de la 1859: nu-1 oral ceva matmarisor; care sa nu aiba chipul turnat orrcioplit al acestor trei crai de la Rilsarit,care sä nu fi botezat cu numele for toatestradele de capetenie, care sa nu-1 priveas-ca mat mult de cat pc niste oarneni, ca peniste ocrotitorl ceresti at Mindrei for tart,mat degraba. La Padova dese -ort da1 cdochii de cite o inscriptie sapata pe fronton,,amintindu-tt. Inteun stil bombastic si depanegiric, ca." Victor-Emanuel sail' Garibal-di an facut nemuritoare zidirea prin scurtafor §edere aice. Si, in fata aceste1 desfrl-nari de admiratie, acestel risipe de status,ma gindesc da =Hi nostril. °ameni politici,la dringrdpati de ant de zile, Rosetti, Negri,Balcescu, can n'aa mai mult decit o piatra a-mintifore pe mormlnt. Ie trist: poate din toataEuropa, nos sIntem poporul cel gnat nere-cunoscdtorla fata cu cel cu inimil mare, fatAcu cel ce jertfit viata pentru tarn lor.si-act

436

Ca rasplatA. Ii dam un pumn de g,lod innitarea dupe moarte.

Unde a limas bietul Palladio? 11 Lisasemla Bazilica: nu aceasta Ins ie cea mai stra-luci.a din, operele lui. Pentru ca sa-I

pe dean puterea de conceptie si geni-ul, lasa stilpii innegriti ai pietil si leul 11.11

San-Marco, si to du la k Teatro OlippicoDon la Rotonda. La teatru ie asezatin capatul orasului, pe piste strade latural-nice% In dosul unel tipografii, aproape demuzeti. Pe din afara o casa ca toate cele-1-alte; °data intrat insa, privelistea ie nepo-menit ale mareatA. Marele arhitecj al Vi-cenzel a facut teatrul acesta urias dupe ti-pariul teatrelor grecesti; cea d'intAia repre-zentatie a fost a Jul «Oedip rege», dureroa-sa si splendida piesa a lui Sofocle. Statuslara de numar se 1:lierd In umbra dulce, cese coboara de sus prin feresti: razboinicl3ncruntati, chipuri senine si marete de zeepaginesti. In fata, amfiteatrul perindeaza cer-curile-i paralele de band, de-asupra carora,cu o cununa de statul alb-e, peristilul seIntinde. Iluzia ie desavirsita aproape ; Mr&

pinzele moderne, si, data ar avea tart cleatdrept razimAtoare, al cede ca td gaseef

viata,

lute-legi

intain:

137

Inca intrunul din. acele minunate teatre aleminunatei Hellade, care ar ride Inca, straluci-toria iarmonios,pe coastele

Renaterea a ajuQs poate- In purita-tea contururilot §i proportia for operele an-ticitatil, si de-odata -ti pare curios aceasta,inviere a unel arth Ingropate de veacurl,pentru care se- p'arasete biserica gotica, cuascutitele-I turrrulete, cu fere§tile horbotate,cu intreg acest amestez colturat, ridicindu-se uric* si estatic spre ceriQl Totu4I, catoate cele ce s'aci intimplat vre- o- data, a-ceasta reinnoire a artel clasice, iera neapa-rata i trelauia fatal sä se intimple. Dupeveacurl de sbucium, in care forma cugeta-rii barbare, piatra, pinza zugravita §i cu-vintul orinduit, ierau haotice Inca si nefi-xate, a venit vremea aceia In lumea noua,ca si il1 acea greco-romana , cind formainnaltindu-se, a putut sluji de imbracamin-te desavir§it." si intreaga a formes. 0 sculp-tura perfecta, o arhitectura arm9nioasa §iproportionate, tablouri care cinta toate iz-binda stralucita a formes fart. cusur, au Costproductul acestel epoce de ponderatie, decump/nire a formes cu fondul. nos, tru-dip de cugefare §i Insetati de a dezvali

deallrilor. Fi-ind-ca,

.

*i

Si

138

tainele ascunse, nu intelegem poate dupg:cuviinta §i pe deplin aceasta arta sanatoa-sa *i viF, ail rafinari *i cautare de efect,care se chiama arta greco-romand, arta re-naterii.

Ori-clt de iubitoriu de Modern al 11 insg,orl-cit ai fi de plin de patimg in potrivacelor vechi, orl cit al idealiza arhitecturafierulut si pirostia lui Eiffel, Rotonda, In ca-drul iei de verdeata, supt ceriul senin, Incare se resfata, are sa-ti ieie ipima, are sg.to robeascl. Si nimic mal simplu decit a-cest juvaieriii de ginga *ie §i elegantA: un'fronton grecesc, status la eolturi, un acopera-mint rottfnzit, dar o espresie de liniste si dearmonie neesprimabila se desface din acest pa-lat mic de piatra, si iata ce lipseste Impo-potonatei si prozaicei arhitecturi a moder-nilor. 0 inscriptie pe parete aminteste ser-barea comemorativa a lui Palladio: 'In fat'a,dincolo de sosea, capela marchijilor de Ca-pra desfasurg fatada-I dre_ptunghiularg Intrecopacii urie0. Si, in aceasta natura ferme-cicoare, Incunjuratg de verdeata aceasta a-prinsa de lumina, cu dealurile, ce se ridicgdrept in sus din toate partite si admirabilayedere a Vicenzii, capo-,d'opera lui Palla-

139

dio pare un vis coborit din alte lumi si re-alizat de mini maiestre in piatr'a alba.

On mosneag groznic, cu ochii umffati sibolnavi, parul alb- batind in verde, pierdutin zdrente, ma urmeaza prin salele innalte,impodobite cu status de ma"rmora si zugra"-veli frumoase Inca. 0 Italie, Italie, tars decalici si de minuni, frumoasa moarta, ca-zuta pe mina calicilor sordizi si lacoml....-

*

Vazuta noaptea, Verona ie sinistra, catoate orasele italiene din Rasarit. Treci prin-tr'o grAdina, care ziva trebuie sa, fie minu-nata cu copacif iei uriasi, dar care a.cuma,supt ceriul intunecat, pare un cimitiria in-tins si negru, negru, parc'ar fi supt parnInt,intr'o groapa, in iad. Din loc In loc abia,cite un finariu cu gaz aerian, si lumina sla-ba se prelinge pe pamintuL umed,vargind, cu durga lei galbie, drumur intu-necat si glodos. Si ploua, ca la not in Nord,mat rail Inca, incet, mocnit, groznic de trist.Trasura merge grew, zguduindu-se, de ra-ilurile de tramvaia, ratacindu-se Tara, bir-jarul ie bat, calul trage de rnoarte. 0 stra-

*

taind,

110

da ceva mat bine :uminata, un pod, suptcare Adige le urla jalnic in noapte, apoi ras-pintii, drumuri, inguste, palate enorme cuobloanele trase, luminile stinse , fail' oa-meni, fara viata, profileaza fatadele lot cer-nite de timp, ca pentru 6 ingropare splen-dida, ne mai pomenita. Si ploua *I' ploua...Pe poclitul trasurii, ploaia sung indoit detare, ritmat *i monoton, un on cu ropotede turbare, pocnind ciudos. 0 Italie plo-ioasa, umeda, Intunecata §i trista. Unde-svisurile mele, ceriul albastru ca peruzeaua,verdeata ca un covor, riurile verzii, curgindmaret i lin printre trandafirii. salbateci?

De pe fereasta otelulut se vede stradaclasica italiana, umeda, umbroasa, trista.In fats, Victor-Emanuel, veglicul Victor-E-manuel, calare, invirte o sabie cit un satirde mare. Ling dinsul, la dreapta, un zidiavechia §i gros, cu pietrile bortilite de de-getul vremii, cu nite urme de fronton, da-rimate, mincate, roase: ie Amfiteatrul, prinale carui fereti cernite fire de iarba seclatina de vint. Uri*aa cladire a lui Dioc-letian, Intinde pe iso de metri de pamintarcadele-1 rotunde, de pe care picura ume-zala, boltele-1 negre, ca noaptea, ca. mor-

111

mintul. Pare un gchelet de zidire, fantas-tic, enorm, pustich Intri printr'o arcada, un-de un ghid brevetat, patentat i autorizat,It! ofera serviciile lui, adica sä suie scarilealaturea de tine i sa bath' dip palme suspe creasta zidulul, ca sa" admiri ecoul. IIrefuz, cu toate ca. milostivul Italian ma in-groze*te cu ratacitul printre arcade, caresent «molte, molte, ed oscure.» Nu tocmaiasa de multe si cit despre Intuneric, razelece se preling de sus, de pe un felici de fe-restruie, shit de ajuns. Vomitoriile umedeto duc pe scarile for cenu0 in arena. Deacolea vederea amfiteatrului ie deplina, deun efect admirabil: 43 de rinduri de band,sapate in piatra roieticl, splendida la soa-re, care face sä-ti joace ochii pe cercurileparalele. Cite un coronament mai Intindesus colturile-1 de zidiu, care par nite bracemarl, negre, intinse spre ceriul senin. Fiindca ie senin acuma ceriul, albastru adinc,mingiietor pentru oche, clar ca o cuge-tare din timpurile clasice. Soare pretutin-deni; aburi se ridica din mijloc, de pe are-na fard pietre, pe care ieri a plouat-o toa-ta zioa. Din loc in loc numai, pete negre:ie umbra pc `s-c'ari, In runei. Sus de tot,.

1 12

d of Engleji se plimba spleene-cu ghidul patentat, care face besici pe

palme, trezind ecourl In vechia arena ro-mans.

Cladirea-1 aceasta, dar unde sint Game -nil? Cel 20,000 de Romanl, In toge albesi cafenii, zvirlite pe umar, cu ietele rase,cari acuma 1600 §i -mai bine de ani, de pelespezile acestea aprinse de soare, priveauIn arena de nisip fiarele strIngindu-se inbrate §i Incoltindu-§i trupurile, gladiatoriivoinici plecind elegant genunchiul in spaz-mele agonil Nimic n'a ramas din aplau-zele zgomotoase , care rasunau odata invomitorille cernite, nimic din urletul fiare-lor tragInd de moarte, nimic din tipetelede durere ale celor ce muriaci aice, in mij-locul arenei ovale, salutind pe Cezarul spin

trist, framintat de gindurl, supt cununaverde de dafin, intre ltgionarit captusitl cutier. Departe numal, cine stie In ce colt alumedel Verone, supt manta greoaie de tar-nä, in cimitirele uitate de oameni, dormtop, de la consularul fudul ping la carato-riul de apA, pang la preutul mutilat al Ci-belel. Ciolane mucede, titve fara creierl,dnti rInjitl In umbra,. o vol, cad, ca si

melancolici,

1 '13

mine, at' vezut soarele aurind lespezile am-fiteatrului, ce ginduri toarceti prin desertelevoastre scafIrlii, de ce rideti asa de ironic,_cind vä uitati cu °chil vo§tri fara lumini ?De ce v-ati nascut, de ce all murit ? 0still voi taina vietii, acuma, colo 'n groapa?

Oui e la uscita, Ingind ghidul.Uf! ce triste sint zidirile acestea vechi,

cind to gindesti la cei ce °data trdiau casi tine si can dorm supt lespezi, oribilistrimbati, ironic!. Si mai ales cind sus zim-be5te ceriul albastru, etern, nepasAtorio pen-tru durerile noastre si rece....

Alti morti la Santa Maria Antica : Sca-ligeril, fiorosii domni feudal!, aprigii capi--tani -ai poporului dorm, fudul si dupd moarte,in sicriile for de marmurd sapata, supt co-lonetele tuguitte .ale capelelor gotice. SantaMaria Antica ie vechie, tare vechie, o ba-zilica romana, cu pietrele lustruite de timpsi paretic innegriti, glrbova si obosita parrca de povoara veacurilor. lnnaintea portii,mormintul celui mai mare dintre tirani, in-temeietoriul case de la Scala, Can Grande :lard' pretentii multe, lard balcoane de fiersi colonete, imbatrinit ca si biserica Mado-nel antice. La o parte un feliu de cur te

1'4

umeda si strimta, unde odihnesc co-I-alpprincipi din familia aceasta : unii In urne cuarmarii numal, altii In mauzolee splendidede marmura *i fier, Mastino al II-lea infata, in fund Can Signorio. Mormintul celuld'intaiu are numai patru fete sprijinite pecoloane de martnura, purtind tabernacule.De jur Imprejur, un minunat grilaj horbo-tat de fier: de-asupra, calare, mindrul ca-pitan al poporului calca pe cre*tetul mor-mintulul sail. Mal stralucit Inca mormintulcelui-l-alt Scaliger, Can Signorio: omul acestasingeros *i fall de lege, care si -a ucis fra-tele de dorul domniii, a avut mindria cu-rioasa de a-g vedea gata mormintul, Incain viata. Fireste ca me*terii acestui Faraonmedieval nu s'aQ lasat sä fie Intrecuti, sigroaza stapinului a facet de o frumusetanespusa tufi*ul de piatra cioplita, deturnuri ascutite §i statui de sfinti evlavioo,in care odihnesc ciolanele tiranulul feudal ;

la dol pass de biserica, In piata blagoslovitade Dante, in fata cu pglatul aurit si zu-gravit, al vechil municipalitati burghezecastelul, in care si -a sfir*it zilele stropitecu singe, se Innalta falnic §i intunecat. Citetaine singeroase n'or fi vazut odaile acestea

115

strimte si Intunecoase, cit singe va fi curspe lespezi in. timpurile acelea, cind cutitulucigasului steclia la cohurile stradelor sicind dese-ori Adige le glodos ducea trupurivinete on crusite pe valurile-I galbene. Azisingele nu mai curge, gloria aceasta rosies'a dus, si in coltul stradelor singuri ghiziipatentati Iti urla In urechi, tirind pe les-pezi sabotii de lemn.

La Verona iesti Inca In Italia vechie, cupalate ceruite de vreme, cu locuitori rani,strade umede si intunecoase : la Milan in-cepe Italia cea noun, Italia tramvaielor sia fabricilor, cu viata zgomotoasA si febrilaa marilor orase moderne. De o data, cumvii dela gara , ceia ce to loveste, ie priveri-Stea caselor cu cite patru si cinci rinduri,luminate de lampioanele electrice, care a-tirna de sus, fantastic si stralucitor, pefirele negre de sirma. La fie-care pas tram-vaiele : ie o adevarata horbota de sine pestrade si dese-ori trasurile galbene se inrind cite doud-trei. Un tirg al lui Babel, cuhaosul de trasuri, ce se rostogolesc pe pie-

10

* *

446

trele pavajului, cu multimea enorma si zgo-motoasa, care te stringe din toate partile,te Innadusa, te coteste, iti rope coastele.Si cu toate luminile electrice, furisate pana§i pe mormintul sfintului Carol Boromeci,cu toatd multimea feluritA si tarcata, cutoate fabricile uriase, cu tot etalajul multi-color de la dughene, vista aceasta monotona,aceiasi la Bucuresti ca si la Milan, la Peters-burg ca si la Quito ie de o plictisald.... Malbine tirgusorul italienesc vechia, palazzinelenaruite, bisericile lui Palladio si locuitoriipatriarcali, strigindu-se din -Lisa in usa. Pro-babil, ca n'am temperamental admirativ ;nu simt, ca Vogue, maretia acestui veacde carbuni si de greve, care merge cu lo-comotiva si se rasfata la lumina pilelor luiBunsen. Sacro-sancta industrie ma face sarid ca si uduiele cilindrice dela fabrice, ca sisarlatanestile afise, ce captuesc aice zidurilecu tarcatele for slove. Nu-s omul timpuluingieu si mi-i frica nici omul timpului trecut:find- ca nu-ml fac iluzii asupra contemporanilor lui Palladio si Leonardo da Vinci,Leonardo scurt, cum ii zic Milanejii. Tre...

buie sa fi fost niste indivizi de o salbatacierara, cari scoteau des si lard temeiti sabiile

117

care acuma dorm acoperite de-un deg et derugina la muzeie, cari nu pricepeau poatespiendidele opere artistice din bisericile :,i

palatele lor. Sigur, ca pe atunci in coltulunei strade fara pavaj ierai espus sa intilnem un interlocutor nepoliticos, cu minape vre -o cutitoaie §i pistolul la cingatoare.Acuma ma plictisesc, atuncea mi-ar fi fostfrica si fail Indoiala ca, daca lntimplarea poz-nasa cum ii, m'ar fi.facut cavaleria, baron, on1

alt-ceva din aceasta specie zoologica, as fiimpuns fuga la cea d'intaia batalie, urmIndintru aceasta pilda mosului noratia celzglobiu si a spinzuratului de Alceu. Acumanu ma pricep la fierarie si la Bursa, atuncinu m'a§ fi priceput la spintecat pe fratiimiei intru Adam, cari aveau vino\ atia dea sta In tirgul de alature : acelao lucru a-deca. Si visez une on un tlr,g, cum mi-arplacea mie §i citor -va oameni ra.zleti, car ipoate ail gusturile mele : un tirg.-sui generis,care nici n'a fost piei n'ar sä fie, dar care'int place tocmai pentru aceia, mie, caruialucrurile care sint, nu-mi plac dese-ori toc-mot pentru-cal sint §i nu mai am nevoie sa leinchipuesc ieu din temelie. Arfi In Italia, find-cif aice soarele ie mai cald, ceriul mai al-

bastru 5i vazduhul mai aromit. Pentru-cainsd Italienii de astdzi pun corturl pe trotoare,strica albastreala ceriului cu fumul fabrici-lor 5i aromeala vazduhului cu mirosul cir-natilor si brinzeturilor stricate, i-as trimete-la primblare, sa colonizeze Sahara de pildd.Tot all o colonie In Abisinia, Colonia Eni-treal Pe urma In ora5u1 pustia as strica lo-cuintele cele noua, le-a5 rade pang la pamint,as aduce in loc palate_ vechl (nu se poate,dar fiind-ca n'are sa fie tlrgul... !), fAcute deBramante on de Palladio cel plesuv si bar-bos, le-as mobila cu sculpture si tablourladunate din toata lumea §i as face cumfac singuril °amen!, petrec timpul-serios si demn, calugdrit budisti, Yoghil, asadmira. Deosebirea ar fi numai caadmira trupul si ieti as admira pe Canovasi Rafael. As aduce un servicid §i Italieni-lor. Clt mi-ar multami de pildd Milanejii,data i-as cotorosi de catedrala lor, ce liminInca paralele cu reparatiile si impiedicacirculatia deplina a tramvaielor,, care tre-buie sa lncunjure pentru a ajunge pe Corso \frit-torio-Emmanuele din pricina templului go-tic al Mariii nascind. Le-as face o inda-torire si, ca rasplata, mi-ar ridica si mie -o

118

cari-5I

lel IV

149

,statuie, cum s'aa ridicat, pretutindeni si

on cind, unor oameni care le meritaa cit simine. Ieu lncaltea le-as fi adus un servicia,proprietarilor de fabrics, tinerilor cu palariape ceafa si conductorilor de tramvaia, as fipurificat piazza del Duomo de catedrala, pen-tru a o duce In Nephelokokkygeia mea ar-tistica. Si data m'ar opri ceva, n'ar fi res-pectul pentru Milanejil contemporani, ci milapentru categoria de rupti in coate, cari-siclstiga bautura de toate zilele, asasinind peforestieri cu un Ricordo di Milano lustruitsi rosu, pe care-1 fac sa filflie la- vint cape o bandiera murdarita.

le asa de frumoasA catedrala aceasta. UnIrumos deosebit, care nu ie frumosul calmal Parthenonului, acel linistit si solid albazilicelor romane dela San-Satiro ori. Sant'Ambrogio, acel amestecat si baroc al ope-relor arhitecturii moderne. 0 fantazie ne-buna sapata In piatra, o rugaciune ziditadin granit. Cind am vazut-o intaia oara,o padure de ace desfacindu -se lamurit suptun ceria de tablou venetian, m'am Ingrozitcugetind la citi oameni au trebuit sa-ss ml-

150

nince zilele, ridicind piatra cu piatra, as-cutind turn cu turn, de chid cea d'intaiu te-melie a fost pusa In tarna scormolita panachipul de our al Fecioarei a putut pluti deasupra tirgului intreg, blagoslovindu -1 de peinnAltimea lui de o suta" de metri. Cite statui,un tirg intreg, in toate pozitiile, cu toatefetele, de toate minile : sfinti cuviosi, rAz-boinici, fecioare blinde si evlavioase. Dinloc in loc, ironic, un monstru de piatra cugura cascatl on un drkusor cu coarneleincirligate ride rAtacit printre aceasta lumede apostoli si mucenici plinf de rivna si decredintd. Ie acel amestec de serios si debufon, care caracterizeaza toata aceasta zbu-ciumata periada a veacului de mijloc, ridi-eulizarea, asa in gluma, fa'ra vre-o intentierautacioasa, a lucrurilor celor mal respec-tate, celor ma! sfinte. Acelasi burghez me-dieval, care se pierdea, trup si suflet, in-naintea altarelor cAptusite cu zugraveli,srnaltate cu statui, care simtia trecindu-tpe ,frunte fiorul divinului, ridea cu gust, unteas dupa aceia, chid Maica Domnului oncutare alt sfint canonizat acea de pe sceneniste declaratii nu tocmai cuvioase si la lo-

151

cul lor- tntre statuile catedralei dela Strass-burg, mi se pare, un predicatoria cu capulde vulpoia tine o inteleapta cuvintare de peamvon unul auditoria blajin, cu trupurilede ()amen! si capetele de gisca. Apoteozabufonulul, a ridiculului sapata in piatra, inparetic batrInelor catedrale. Un desis deturnuri se lnnaltd, suptiratice §i scobite, cao imens borbota de granit, de-asupra bol-tilor ogivale ale bisericit, cautind sä se intreacA din Innaltime, sa se lupte in a atingealbastrul venic fugaria al ceriulta Lombar-diit De clnd bazilica Incepu sase ridice, pe vremile lei Gian-GaleazzoVisconti, palm az!, turnurile n'aa incetat dea se Inmulti, facInd mai nestrabatut de pri-

cind to uiti in jos, acest palat al ru-gaciunit estatice, Domul din Milan. Dejos, impresia ie zdrobito are: nu vezi cape-tele celor 98 de turnuri batute cu ace degranit: singur trupul case! Mariii si picioa-rele turnurilor se vad: reparatit s'aa faciasi se fac inca, si piatra albs, peste care dal-,to restauratorulut ,a trecut, face contrast,pdteaza negrul granitului cernit de vre-me. Un imens joc de biliard la 68 de me-tri de-asupra pietil, unde se concentra via.-

muntoase.

vitt

152

to Milanului de astazi, de omnibusuri sifabrice. Da-te mai la o parte Insa, pe CorsoVittorio Einmanvele saa in galeria ac31u-iao rege, biserica se arata acuma in toataIntinderea si nemargenita iel bogatie; idea-lizata, suptieta de distanta, scaldata In lu-mina. Si cind razele soarelui joaca pe pie-tre, pare ca turnurile se innalta Inca, sta-tuile se pleaca, si un fior de taina strabatezidurile ininunate.

Nu -mi venia sa Intru. Stiam ce sint bi-sericile italiene, ce amestec ridicul de mo-dern, de lucruri de iarmaroc se face in a-ceste batrine case ale lin Dumnezeci, undesfintil de marmura al lui Campagna sintosinditi sa steie alaturea cu madonele colo-rate albastru ca marea si rou caLa Milan, preutil nu sufar, se vede, de ma-nia de a -si infritniuseta biserica. Cum in-tri pe porticul grecesc din mijloc, la lumi-na steclelor colorate de la fere.sti, in luminiverzil, violete, roO, de toate colorile cur-cubdului, interiorul bisericii nu se desf4u-ra, ci se pierde, umbrit, trist, grandios.Paretic ii mai vezi la dreapta si la stinga,captu*iti cu mormintc, in fund, un val deintuneric, o perdea neagra, prin care pa-

viinile.

1-53

trund stelele de lumina rosie ale fA.cliilor aprinse la altare. Stilpi marl sprijind boltele as-cutite, cu muschil for ve*nic incordap depiatra, cu fruntea for corinticA, pe care selnira scene din vechiul testament. In juruluntil gard de fier Iucrat, umbre marl sepoartA : ie mormintul sfintului Carol Bo-romeu, un fel de sfint modern, cu nasulde vultur .si 'Adria de cardinal. In criptato pop cobori pe scan : mormintul ie lu-minat cu electricitate. Ce vor fi zicind bieliisfinti de electricitate *i biata electricitate desfinti. Unul mai ales ! sflntul Bartolomeo,jupuitul de piele al lul Marco Agrate, celcu muschil ca fringhiile, ce o fi gindindsarmanul de pilele ,lul Bunsen in bisericalui Gian-Galeazzo Visconti _

In mijloc, pe altariul cel mare,se sluje§teliturghia. 0 multime de preup spiel, inTochii albe, cu caciulita for pAtrata pe cap,ingenunchie, se ridica, se primbla, dao dinmini, cintind ccva vesnic acelas lucru, cu-vinte pierdute, arie plingatoare §i tragAnata,Pe band trintip, doborip pare ca de putc-rea netarmurita a credintil lor, credinciosilse ulta in cart!, ofteaza, intorc ochii, mus-ca buzele. Turistil trec pe dinnainte-le si iei,

151

urmind a mormdi ave-lnariile, se uita lung,prostete, lard pricepere in ochi. Nu ie defel ceia ce s'ar potrivi cti umbrele uria5eale bazilicei gotice : ar fi bun intr'o baratcade pinzd, cu o minavetd Ja u§d, Inteun iar-maroc. Din loc In loc, o inscriptie : indulgent:a se dd in fie -.care zi la cutare altariu,cu pretul citor-va rugaciunt, se lntelege. Dealt-fel am 51 vazut la Verona, supt odona de ceara, Insemnat numarul de credosi pater iloster trebuitoare spre a cdpataiertare de innainte pentru toate pacatele,ce le vet fa'ptui in decurs de nu 5tia matcite zile. Ce ridicul ! §i mal ridicul pare ca,supt stilpii de granit cu capitele corintice,decit acolo, lingd o bottega, Inteun colt destrada italieneascd, umedd mir5avd. Imivine in minte alta priveli§te, intr'o alts bi-serica ; la Verona iarast, la frumosul Dotnde cdramidd. Ieram in biserica, lingd mor-mintul renaissance al sfintet Agate, dnaun zgomot curios, ne mat auzit, salbatecSi comic, ca acele cintece fantastite ale ta-ranilor dalmati, imi veni la urechi, apropi-indu-se din ce in ce de mine. Un fel de Ai,ar, de doua oh repetat, la intervale de opotrivd si legat printeo psalmodiare inceatd,

Ma-

5i

153

pierduta, ling, ca un blziit de albina pe ofereasta. Iera procesiunea ; preutii intraadot cite dol,rasl, putin solemni, cu aierul unor°ament train bine: luminile lucian in minacopiilor de cor, sandalele de piele se tirliaape lespezi. Si Domul parea ca se prozai-zeaza i iel, mormintul sfintei o biserica li-poveneasca, taL!oul lui Titian o litografiea un franc bucata, biserica lntreaga, o du-ghiana de sarlatani, fail dibacia profesio-nald *i seriozitatea ceruta ma'am

.---.02M111.--

'4?*SrAl 11 01

rIlrOVIY*V s Win/.A.MAAJTV,A.A.AAAN

TURIN (')

1pil sint aproape: de pe dealul Capu-cinilor,, chid ie senin, II vezi, In sirlung fah sfirsit, albitop siprapastuiA

.cu yIrcI de noun pe alocurea. in mijloc,Cenisul cu trecgtoarea-i se ridica.`, domi-nIndu-X, pe top, crai0 nins al vlrfurilor In-ghiqate vesnic. Si de-acolo, din aceasta ce-tatuie,- pe care strajuiesc numal vulturil

Cu gitul for ,/ndoirsi golas, primAvara

4) Aice late o lacuna §i e- lacuna mare. Multarnita unorImprejurari care ar merita sa fie povestite, partea din MT-

ma a Milanului ie pierduta. ferad acolo, dupa cit imr aduc,aminte, lucrurl foarte rele asupra cinei le Li-guard° si des--crier' ale alergarilor.

plesuvt,

157

i toamna, nourii se lass peste gra*, In-necindu-1 In valuri necontenite de ploaiemaruntd 5i deasa. Cind am venit, ploua ;lncet, mocnit, fdrd capat. Cu neputintd säie§i in oral: pietrele sint ascunse suptpiraie; din trasuri, acele enorme trdsuri ita-liene, nu vezi nimic, mat ales cind birja-rul iti rdstoarna pe cap poclitul cel uria*.de piele. De pe fereastra, singurd gara sevede, cu acoperemintu-1 de bazilica paladi-ana, cu nenumdratele trdsuri*i omnibusurtmulticolore, care ieati, duc, si yin sa ieiedin nou, de dimineata pang in sears, En-gleji si bagaje. Din cind in chid un pocnitde copite pe piatra, urmat de o huruiturdsurds : ie vre-un omnibus cu cal or!, o cli-pala dupa aceia, zvirlind stilpi rotunzi defum, un tramvaia cu locomotiva spalata deploaie. Femei cu stergare pe cap trec, pur-tind cite doua panerele cu fructe si, dintimp in timp, ritmat li rasund strigatul«fragoli, fragoli.» Se face sara §i uruitulmonoton al ploii urmeazd: sus, pe sirme,lampioanele electrice se aprind snbit, vat--sind lumina for albastrd §i rece.

A doua zi ie nour, dar ploaia a stat o-leaca. Intunerec pe stradele largi , acel

158

intunerec trist al luminii cernite prin noun,si umezeala. Mergi din piata in piata, dinstatuie in statuie. Ici Massimo d'Azeglio,cu fata lui cea find si musteata rasucita,colo Filibert-Emanuel, biruitoriul dela Saint-Quentin, cu chivara Incununata de penepe cap si sabia In mina, ori fata trista siserioasa a lul Carlo-Alberto. Turinul ie o-rasul lui Carlo-Alberto : amintirea promo-torului libertatii italiene ie raspindita pre-tutindene, sapata in fnarmura, turnata inbronz. Un principe Iuminat si cu dragostepentru arta, acest ultim rege al Piemontu-lui : dovada dioscurii de bronz dela poartapalatului, Incordindu-si tnuschii pe tail forcel superb! si voinici. Linga palatul insusio minune de zidire, care are insa defectulde a samana pe din afara cu palatul nos-tru, capela de marmura nq.gra dela SanGiovani-Battista, «la sapelleD, cum Imi cin-ta la urechi de vre-un ceas ghizi si flaca-iandri fa.'ra treaba. le foarte frumoasa ca-pela aceasta ; marmura" neagra de sus pangjos, dela lespezile, pe care le calci cn pi-ciorul, pana la cupola rotunda a paraclisu-ha regal. Patru grupuri albe plIteaza sin-gure negreata paretilor luciosi, can steclesc

159

la lumina roietica a candelii atirnate in-naintea lui Hristos. 0 impresie de maretietrista si de taind nestrabdtutd, se lasa dinaceste lespezi cernite, pe care luneca lumi-na, dindu-li reflecte curioase, neobisnuite.

Piata, in fundul careia palatul Isi desfa-surd aripile, enorma piazza Castello, ie unadin cele mai splendide din Italia: iii miPoc,vechiul palat al mamei lul Victor-AmedeCial II-lea. Palazzo Madama, a caruia fata-da ie mai noua decit trupul zidirii, castelstralucit din veacul al XIII-lea cu Innaltetumuli de ardmida, cu feresti fdrd de nu-mar, pindind pare ca din innaltimile pare-tilor. 0 strada duce la Primarie, o alta lavia di Po, taiatd de apt albastrd a vechiu-lui Eritlan. SpAlatorite in fuste rot*. §i al-bastre stall pe malul jos al riulu1, lovindcu maiu) albiturile, si apa-1 asa de ]impe-de, incit chipurile for se resfring pe valuri.In miloc, o cascadd: apa cazind cu zgo-mot, clabuci de spuma sarind in sus si pre-facIndu-se acolo Inteo ploaie suptire si scin-teietoare. Santa-Maria madre di Dio sezdreste apol alba si senina, desfAsurInd co-lonada iei dorica la stInga; ceva urias depiatra, care pluteste de-asupra copereminte-

160

for de oala rode: ie «inole-antonelliana.)Mal departe, .perdeaua de verdeata, a dea-lurilor margene*te orizontul: doua sintmal marl, ca ni.te piramide intrerm-du-se din Innaltime: muntele Capucinilor,de o parte, Superga, cu mormintele casesde Savoia, de alta. Pe cel d'intdia, de-asu-pra aruia biserica calugArilor, ghiemuita invechimea-i seculard, Innalta clopotnita-1 in-negritd, ceva neinteles de departe, ca pis-te enorme pete ro,,,ii, se suie si se coboardpe §osea: shit vagoanele funiculariulul. Desus, Turinul intreg se desf4ura, inchis in-tre dealuri, taiat de valurile Padulul, cuperspectiva Alpilor in depArtare.

Ling'. piata San-Carlo, Academia de *ti-int.i,cel maI bogat muzeu egiptologic din lu-me poate, in*ira in odat fail de numar mu-miile, care par de pinza gudronata, statui-le uriae, stelele de marmura alba si degranit, sfinc0 culcati pe ]abe. Sint Intrestatuile acestea de atitea on milenare ade-vArate juvaiere artistice, producte curioasei splendide ale unet arte, straine de aceia,

cu care sintem deprinV no!, dar care ie oarta frumoasii, *i mareata in felul iei, ras-cumparind, prin marimea dimensiunilor, lip-

161

sa de espresie si conventionalitatea escesivaa contururilor. 0 aleie fail de saman dechipuri de basalt negiu, de gresie albs, degrinit rosin: doi sfincsi, unul cu nasul stri-cat, cel-l-alt tot asa de neatins ca in mo-mentul cind sculptorul egiptean i-a dat ul-tima fetuiala cu dalta si 1-a pus de strajdla poarta templului, stair culcati pe labe, cubarbile for false atlrnind pe piept,mareti si visatorl. 0 liniste mai mare decit la statuile grecesti se ceteste in ochiiace5tia de lumini, o despartire desa-vIrsita de tot ce ieste vin, pierderea in lu-mile hieraiicului si ale absolutului. Linga

razimat aproape de parete, un Ramsescu psentul pe cap; -nasul ii ieste ascutit, bu-zele fine, urechile marl, o fats de idiot onde copil slabanog, ceva asa de deosebit deespresia' impuitoare si superba a celui-l-altrege de jos, al caruia cap singur ie pastrat,colosal ca dimensiuni, strailucit ca espresie.Zeita Sekhet cu capul de koala repetd yes-nic la fie-care cloud statui chipul sau dedivinitate pe jumatate animals, croitd dinacelasi granit, In aceiasi mArime, cu acelesiliniamente.

Sus mumiile : unele sint Inchise Inca InIt

fart

iei,

sanini,

162

sicriele for lungarete si ta..rcate, cu fata zu-gravita In colon la, un capat; altele, desfa-cute, arata legaturile crucise, care li Inca"-

tuseaza membrele uscate, de mil de anI a-cuma. La una, capul desvalit are o espre-sie : o femeie, parul pieptanat In sus,adus la crestet, de o coloare castanie In-chisa, ie jupit pe alocurea, cu piele cu tot.Are fata neagra, uscata, cu ()chi ce nu sesimt, ca si cum ar fi fost arsa in cuptoriade vie. In pahare de sticla cu gura 'n josapoi, capete dezlinate, macabre, in strim-batura for groaznic de ridicula. Si cind togIndestl, ca, deparce, colo, pe malurile Ni-lului galban, supt ceriul calduros si limpe-de al Egiptulul, toate aceste trupuri cu pie-lea gudronata, au fost oameni ca si tine,ail trait, ail muncit, udind cu sudoarea forcimpiile Egiptului roditoriu, vinb o groa-za neesprimabila prin cuvinte, pentru soar-ta to Insasl. Valul de uitare, care ni a-copere ochii tuturora in viata, ascunzIndprivelistea hidoasa a celor de pe urma, sedesface la privirea acestor chipuri ticaloase,si viata noastrA de osinditi la moarte apareIn toata goala iel grozavie, scinteie intre

163

aloua nesfirsite, betie trecatoare innainteaceasului fara tovaras.

** *

Drum In noapte pang ]a Genova. Dea-lull marl se zugrdvesc, pete mat intunecate'Inca pe ceriul de intunerec: din loc in loc,pe vre-o muchie de colina, lumini -risipite,-care clipocesc in noapte, arata vre-un satde munte, o gramagioara de case albe strin-se sups aripile bisericii. Groin marl de lu-mina pateaza cerneala cimpului: sent mine-le, si ma gindesc la toti cel ce acolo In fundmuncesc poate Inca, in mijlocul noptii, pen-trti o farima de pine, si pe can carabinierilregelui Umberto I impusca la Ravenna, cape niste dill fara stdpin.

Genova ie Venetia strdmutata la cel-l-altcapat al peninsulel, cu canalele rnai putinsi var pe paretic vechi mat mult, De alt-felia, asamanareal desavirsitd: marea la uncapat cu valurile-i albastre, incretite de su-flarea vintului; palatele bdtrine, portalur.ileuriase, calicl ca si dincolo de Apenini,la Venetia. Nurna.i cit marea nu ,mai ieAdriatica, ci Tireniana, si Doria Inlocuieste

461

pe paretic batrini pe Mocenigo si Morosini.Inca ceva. Venetia ie cu desAN1rsire moar-

ta, rani corabil, cele mai multe ale statu-kit, se leagana molatec in portul pirasit devalul aducatorio de our al negotulut rasa-ritta n.

Genova ie Inca in deplind stralucire: ce-tatea noua, hultuita pe ramasitile celei ve-chi, ie pl na de Niata si de viitor. N'at decat sa to duct ye strada Carlo-Alberto laport, pentru ca sa vezi indata deosebirea.Ie o rasturnare a lumii pe marginile mariiaice la port: catIrl cu pasul greoiu si lincu zurgalat la gitul incordat, trec a lene,tragind dupd dIn0 enormele camp, plinede toate niarfurile imaginabile; grupuri dehamali fac un zgomot dracesc IKmainteacorabiilor fara de numar, care profileazape cer pa.'durea for de catargurl §i painji-ni*ul de funii. Cafenelele-s pline: oamenidin toate partile lumii, Malteji rocati §i

Turd flegmatid, Engleji corecti si triw,discuta, se sfadesc, se impaca, facInd pre-turile Innaintea mesel minjite si Innegrite.Si, de-asupra tuturora, un zgomot curiossi lara de nume de pocnituri de bite, destrigate de cdrutasi si de hamali, de sfezi

163

necurmate se ridica, urias ,5i asurzitor, carasunetul multiplu al acestei vieti de mun-cd *1 de friguri.

Aice n'al ca la Venetia cetatea noun sicea vechie : palatele vechilor aristocrat! ge-noveji Sint pline toate de urma§ii for ple-beieni. Perdelele albe, obloanele verzi, a-copar ferestiic ogivale on patrate, §i nica-ieri nu to lovete acel Lon curios al pietreiinnegrite de vreme, care se intilne5te la Ve-netia. Cel de astdzi au metamorfozat Cudesavirsire fizionomia Genovei, in care doarpiatra palatelor ie aceia0 ca in alte vre-muri: In colo, tot nou, schimbat, moderni-zat. Intr'un palat. primaria, In altul_ o fa-milie aristocratica: nicaire, ca dincolo, pa-laturile de§erte si colbdite, de inchiriat En-glejilor in vilegiatura on pintecoilor Yan-kee. Cu toate acestea, aice ca §i pe malu-rile Athiaticei, o impresie deosebita se lasaasupra-tl din palatele innalte, din stradelelarge, de pretutindene: nu ie o decadere, inceia ce prive§te viata negustoreascd, ani-matia portulul o aratd. In de ajuns, ie odecadere a-rtistica. Alt- feliim trebuie sa fifort cetatea vechie, mai nobila in mercan-tilismul iel, curatd, mindrd ,5i ambitioasa.

166

Urrnasii nu-s la innaltimea strabunilor, si,cind de la Villetta Negro, \Id orasul Intregdesfasurat intre dealuri verzl si marea al-bastra, visez la Genova moarta, la mandrildomni al Mediteranei, ]a rivalil dogilor, labogatil negustorl aristocrats, cars, toil, auparasit de mult si mare si palate, pentruca sa adoarma de somnul vesnic in um-bra Iiisericilor. La San-Matteo, biserica ro-mana, cu frontonul acoperit cu devizele fa-miliis dorm cu totil; intre altii, ves-titul Andrea, dibaciul amiral al lul Carol-Quintul: de-asupra altariulul, Spada lul in-fipta pe o perina de catifea. Si pare ca sa-bia aceasta ruginita_ si fail de folos, inte-penita de-asupra unui mormint, reprezintaspiritul cuceritoriu §i mindru al Genovel,pierdut de de mult si pentru tot-de-a-una.Cu tot portul, cu tots hamalii si corabiile,aceiasi impresie de moarte se desface si dinrivala Venetiii, numal cat aice un negusto-ria lacom si plebeian si-a facut loc in su-perba scoica desarta a aristocratului.

La Piza, impresia aceasta de sicriu mu-ced, de oral mom ie mal desavirsita. Dearnindoua pa'rtile Arnulul casele vechi, pa-

Doria,

167

latele Innalte, Isi Intind Intr'un sir fail decapat fatadele modernizate si varuite, uneleprefacute in cafenele. Un defileu nesfirsitde schelete de piatra, Intepenite si umede,pe -malurile cununate cu finare ale rluluilenes, de o lene adevarat meridionala, carese tirlie printre balustradele de piatral, lat,somnoros si pasnic, par'ca i-ar II greti sd-st mai duca spre albastra Tireniana valu-rile galbene si miloase. Te uiti, si nu-1vezi, cum curge : doar din loc in loc otremurg.tura nesimtita, un fior, tulbura fatade oglinda a molatecului Arno on firede paie calatoresc Incet catre porta aMare.

Marea-i colo, dupa fortareta cea neagra,cu crenelele de caramida arsa -de soare, as-cunsa pentru tot-de-a-una Pizanilor. A fosto vreme, cind undele cele aducatoare debogatii -veniaa pana aicea, ling poduri. A-cuma Insa, odata cu apunerea straluciriipizane, Tireniana s'a retras si iea, lasinddeparte 'n urma cetatea, lncet, Incet, ca pe unmort care ti-a fost drag odata. Si lantu-rile portului, dupa ce au rugenit sate deant In arsenalele genoveze si florentine, a-tirna jalnic pe paretic vechiului cimitir, a-

468

laturea cu mortis cel-1-altl, ramasite de fierale raposatului port.

Sara, putina .miscare incepe sd se simtape stradele deserte si colbaite. Muncitorl Inhaine de sarbatoare st primbldpe cele patruLungarno, si la lumina finarelor aprinse es-presia trista si pustie a oraului ie mai pu-tin simtita. Acuma, in Maio, noptile tos -cane sint splendide : caldura innaclusitoarc.s'a dus odatd cu soarele cel pirjolitoriu alItaliii, o boare dulce vine din spre Arno,palatele pierdute 'n umbra intind turnurilefor desantate ca niste enorme pirghil despInzuratorl pe ceriul albastru deschis, pi-ronit de stele sclipitoare si albicioase. Inna-intea unei cafenele, In fata apel, pokita delumina rasfrintd a finarelor, dos muzicantIratacitori cinta adormitoria si dulce cln-tece strdine. Iel ie scurt si tapan, o figurarotunda de Roman, pdrul talat mic, muste-tile sure ; iea, Innaltd, cu ochi aprinsi suptcapita netezita a parulul negru, ce se lasa'n jos ca o manta de intunerec pe umeriilargi, coperiti de o leanca de cit, cu florileroil. Cinta din gura, lb picioare, si iel, peun scaun, linga dinsa, .Infioar4 cu arcusulcoardele unei vioare stravechi. Ceva sari-

169

toriu si On de farmec, care se rostogo-leste pe coardele 'nvechite, potrivindu-se cuglasul iel suptire si slab. Din cind in cind,cu degetele dezmiarda o ghitara si biziitulcutiii de lemn adaoga. Inca la aparenta cu-rioasa pentru ureshi a cintecului acestuia,rasunind din cobza vechie, intre scau-nele cafenelii, in fata Arnulul de arginttopit.

Piza are o Universitate si iea, pang si iea: secunoaste dupa de-o veselie nu tocrnaicingasa, cari-s1 rod hainele de bancile cafe-nelelor, cugetind la Pandecte si dupa

cu favorite can dorm in Campo-Santoburghezescul for somn vesnic, linga Henricde Luxemburg si cavalerii veacului de mij-loc. Sara, Universitatea se coboari in oral,si, data Kaiqarele nu to lasa sa dorm!, auzila feresti racnete entuziaste, tipete spai-mintate si hohote mefistofelice menite sa-lt ardte ca Piza nu-I moarta, citg. vremeTor fi cafenele 'n palate, bard pe valurileArnulul si tineri veseli In Universitateadievala.

Ziva, far-niente cuprinde lumea zgomo-toasa a orasului, si, pe cind de sus plouavalul fierbinte al soarelui de miaza-zi, stra-

das-calif

tineril

1:o

dele dezolate si deserte par gel de cimitir.Din loc in loc numai. cite-un calic, sordid,raspingatoria si lacom, se usuca la soare,

dintr'o birja linga ziduri, vre-un indi-vid cu bluza albastra iti adreseaza un ma-gulitorift «psstt !D, aratind cu degetul catrecerio, ceia ce se traduce in limba noastra«Nu-p trebuie o trasura, Domnule?D LaDom ie tirgul calicilor : unul sta la poartacampanilelui, un altul la baptisteriu, restulpe scarile de marmura, supt splendidele uside bronz. Orbf, schiopi, gusati, cu chibri-turf In mina, cu pomana pe buze : o courdes Miracles innaintea treimii divine a ar-bitecturii pizane. Un patrat de yerdeata us-cata de soare, pe care doar pe linga

luceste nalba vinata si trifoiul rosietic.In fats, crucea domului, la drtapta turnulplecat, In stinga coma nacul rasturnat albaptisteritilui: Campo-Santo cu dunga lui destilpi falsi Inchide orizontul. Fatada domuluivine In spre baptisteriu.

Doug patrate de marmura alba., unul deasupra altuia, se desrasura linistit si maret-pe ceriul albastru, cu stilpii albi si negricari Impodobesc paretic, cu o horbota deb tso-reliefuri raSpIndite de sus pang jos,

ori,

:

zi-dart

171

ca o perdea sculptata in mrmora alba.Terneliile s'au pus din veacul al XI-leatocmaL si veacurilc trecute au lasat intipa-rirea for pe piatra, care are o fatala soare. Innuntru, fruntasil scolii floren-tine s'au intrecut sa" impodobeasca zidireacruciA sprijinita pe stIlpil marl antic]. Sodoma si Andrea del Sarto in altarici, Per-rino del Vaga cn madona lul, la o parte.Preuti slujesc Intr'un colt, si biserica-i asade mare, in cat din par-tea ceia-l-alta On-tarea latineasca pare un bizlit neInteles sislab. Clopotele suna masurat §i lin In Cam-panile. De jos, to infiorI, vazindu-ksocoti,in fie-care clipald, ca uriasa masa de mar-mura, tubul acesta sdpat, are sa se prabu-sasca asupra-ti, din temelii pans la clopo-tele care lucesc sus, Intre colonete.la Milan imbielsugarea frumusetilor, esta-tica for eterizare, la Partenon proportifleperfecte si maiestatea totaluldi, la turnulplecat Indrazneala neobisnuita a zidirii, cal -

carea in picioare a tuturor regulelor arhi-tectonice, masa aceasta enorma de mar-mura,

,care se sprijind alt-fel dech toate cele-

1-alte. De sus, de pe jucaria aceasta de clo-potnita, Piza toata se cuprinde cu ochiul,

galbie

Admirl

172

fard ca dungy latd a Arnulul sA se giceascamacar printre casele patrate, pe care le a-copar eternele oale ro0 ale Italiii. In fata,dealurile de innaintea Apeninilor desfAsurdspetele for crestate, coperite cu padurl, cao nesfirsita perdea verde pe margenile bal-dachinului albastru al ceriulul de miazd-zi.De aice turnul nu mai pare plecat cind touiti In jos, la tdpsanele verzi, numai citgreutatea ce o simti urmarindu-i rotunze-lile iti aratA in iel ceva neobinuit *i cu-rios, neajuns aka data si rcalizat aice, inrnarmora aceasta albd, Comdnacul bapti s-teriului strajuieste domul de ceia-l-altd par-te, si, citi-va pasl mai departe, coloanelecimitiriului se orinduiesc Innainte-ti. innun-tru, inchipuirea veacului de mijloc, grotescsi estatic In aceiasi vreme, se esprima pedeplin in tablourile lui Gozzoli si ale scoliilui Giotto. Supt contururile tapene §i hie-ratice, supt profuzia de colors tars si bata-toare la ochl, o espresie uimitoare se des-face din figurile acestea vechi si §:terse devreme. leste un iad acolo, care intrece on-ce zugravire prin cuvinte, o apoteoza a

grotescului, o desfrInare a ridicululul ima-ginatiii, si lucrul ie facut de oameni can

173

tretnuract de sigur Lind zugraviaa pe intu-necatul cap al stapinului calddrilor cu smoalaclocotita. Uri drac, dar un drac.... a peind re,data n'ar fi deja boit frumos si cu ingri-jire pe paretele de sud al Campo-Santului:nalt si gros, fdlra coada, cornitele masi \esi scurte ca la viteii cei tineri, niste dintsde balena, cu care sfasie gustos nu still citetrupuri de vinovati. Pintecele, jupit innadim,ii arata acolo, macinati de dintii groznicu-lul Lucifer; foc gilglie din maruntaie. Sinu-i singur:- o fiinta asa de simandicoasatrebuie sa-si aiba slugile, Insarcinatii de a-faceri, to dracusori cu chip de dobitoc,can calaresc, gituie, tin pe pirghii si caz-nesc pe pacatosi, cars, bine inteles, poar-ta pe obraz toate senmele, pocaintii in ex-treinis. Alaturea, sensul vietii ie ardtat prin-tr'o parabola colorata si aceasta destul depesimist pentru a multAmi inima raposa-tului filosof Schopenhauer. 0 vinatoare :un domn feudal Innainte, damn lul ling.dinsul. Au soimi pe umeri si arme In mina;calati, cutreiera cimpia, cu suit a for In urm a.Numai matasuri si catifele, Imbrobodindtrupuri rotunde si muschioase, impodobindgiturl albe si molatece. Si de o data, la a

171

raspintie, linga un deal unde veghiaza pust-nicl curiosi, cu barbile lasate pe piept, groa-za cuprinde pe curteni, cari se dati innapoi.Tref mortl pe tarna goala, trel sicrie faracapace : unul, schelet acuma, rizatoria si i-ronic, altul in toiul putrezirii carnurilor, un

treilea in umbra.Innaintea tiolanelor si carnurilor vinete,

matasa pare ca se rupe, catifeaua se des-face si vinetala se rasfringe pe domnestilechipuri ale vinatorilor. Ie intelesul vietiidupa Giottisti, si oare nu -i cel adevarat, in-naintea caruia se inchid ochii si care seacopere cu perdeaua minciunilor zadarnicedin fie-care zi ?

Tacut ie Campo-Santo, marl umbre selasa pe sarcofage si zugraveli, titve rid pebaso-reliefurile mormintel or.

/P.

.al

ROMA

T2 Maiti

m pornit azi-cutreieratul tirgulul yes-nic, pa care inchipul, ca tot-de-a-una, mai stralucit de cum ieste, in-

-tregind cu mintea ddrimaturile si varsindde-asupra colbul de our al idealului. Pornesc laMonte Pincio,vechiul co7lis hortorum, de undevezi toata yartea apusand a orasului. Corsose desface ca o cordea faro sfirsit, drept,monoton si Intunecosca toate stradele i-taliene. Case le marl picurd pare.ca tristetaanilor trecutP. lustrul de capitald moderns-n'a sters coloarea Intunecata a pietrelor, sf-soarele abia strabate printre coperemintele

mi-1

ryt-,trp,,r__.,,.g,rv,_ter;r,r'*wrr=j1rZ--

176

de oale. Nliscare multa pe uliti, insa Romanu-1 nici Milanul, nici Venetia, acesti doi1 oli al vietii italiene, unul, orasul modern,animat si comercial, cel-l-alt orasul medie-val, Intepenit si fixat in hainal de bisericisi palate, loc de petrecere si adapost de tu-iisti. Aice nu-1 nici una, nici alta : un a-mestec cam plictisitoriu din amindoua. Dincind in cind, in aceasta monotona defilarede domni corecti si de signore cu fata pIr-lita si ochii steclind, vre-o buchetiera cuservetul colorat indoit pe codite, cu mir-locul prins In corsetul de catifea neagra, a-runca o nota veseld .5i pitorescd.

0 luminare neasteptata a brIului de case.Ie Piaa del popolo, prinsd In gardu-i debiserict, cele tree sfinte Mari! (sInt 20 intot orasul !): in Monte-Santo, dci .,Viiracoli

$i del Popolo, doua la Intrareapietii, a treialinga poarta moderna, In spremuntele Pincio.Un obelisc ..la mijlo.c jeleste de sute de an'soarele cald al Egiptulul, in Roma- aceasta,unde ploaia de prinnavard ie ceva zilnic, ne-aparat, un fella de fenomen ca zorile si a-murgul. le cel d'intaia adus in cetatea Ce-zarilor, dupa biruinta dela Actium, dupa in-vingerea Egiptului, spune inscriptia lul Au-

177

gust. Sus, dealul se desfasura, cu terasele-Iparalele impodobite cu status, cu un Victor-Emanuel de o comicitate extrema, pus ca-lare Intr'un tort de piatra, sus de tot, lingdgrddini. Gradini acum ca si pe vremilestramosilor populatiii de astazi, numai cit,Iucru nou adus de timpuri, din loc in loc,supt stilpi, la umbra statuilor vre-un calicIn camera -si usuca hainele la soare. Printrefags si artari, cite-un palmier noduros in-tinde cortelu-i de frunze greoaie si marl,amintind locuri mai calde si mai binecu-vintate de soare. Statul moderne destul deneinsemnate se ascund supt tufise, cu lepraverde, care le roade obrajii, puindu-le omasca ridicula si mirsavd. Preuti, purtindbreviariile in mina, cu pdlaria latd in mar-geni pe cap, se primbla pe aleile umbroase:in crengile cu frunze dese, glas de paserise ingind cu sopotul apelor care cad in ba-sinele albe de marmura. Un ceasornic deapa socoate vremea intr'un colt, si ador-mitoriil de dulce mirosul trandafirilor In-

al salcimilor se revarsa In vazdu-hul, Inca racoros, de primavara.

In vale, clopotele sung sups cupola sfintei

florip si

t9,

178

Marii. Departe San-Pietro si Vaticanulse profileaza pe ceriul sanin.

La Intors vezi in josul zidurilor cati-rarii romans ducIndu-si carutele, cu pAlariaconica pe cap, Invesmintati ca niste Ce-zarl in lungile for mantale zvirlite pemar.

13 Maim

De la Terme. Tocmai in capatul orasului,un haos de ruin; in picioare IncA. Perdea-ua de caramida ciocirtitA de timp cuprindetot locul de la bisericuta sfIntului Bernardpins pe aproape de obeliscul celor cazutila Dogali : 6000 de picioare de Incunjur,un sat marisor. San-Bernardo ie si iel ziditIn ruine, ca si Santa Maria degli Angeli,facutA de Michel Angelo la 1561. Caselevecine de pe via Nazionale arata pe pAretiaceiasi caramidA indesata si strinsa ca sipe darimaturi : odata iele alcatuiau zidulde incunjur. larba creste pe cimentul zi-dirii si, la vintul de sara, firelese clatina molatec si trist : pe alocurea clte-un turn farA coperemint deschide spre ce-riu de Intunerec; cuie bucAti deconducte se cunosc Inc& Infipte In masa de

u-

stravechi,

gura-I si

17U

caramida. $i-, privind chipul cum se leagiilutul copt bucata cu bucata, to mien" cum,de -a putut degetul vremil sa clinteascii dinloc una macar din caramizile acestea. Ro-mani' zidiau cum se luptau, fara podoabezadarnice, solid si indaratnic.

le un schelet de zidire : portile §i fere-file par nite °che de mort, cu orbitele de-.serte. Supt una din usi, trasuri aflatsal4u1, si ie asa de comic sa vezi landaullustruit supt bolte din timpul celor din ur-

imparati ! Nicaire o inscriptie, care sapomeneasca un nume de o data : pierduteslovele ca si cel ce le sapase In piatra on

marmurA. Din stralucitele bill de odi-nioara au ramas niste pared goipe care firele de iarba se clatind la vintSi firele de iarba, uscate o data, at sa ra-sara din noa la primavara, §i vesnic inna-inte covorul cel verde are sä copere §i säingroape zidurile stricate, invingind rezis-tenta pietrel, furi*Ind radacinile printre spar-turtle caramizilor: singura firea ie etc rna §ifitra de_capat, cele zidite de mina omulul-in lama se ingroapa ca §i dinsul.

14 MaimVia Appia ie dezgropatii roan.' aproape.

§i-au

and

§i

.

180

Cale de pietre romane, Intre zidurile scor-molite, In umbra de morminte.

acel al Scipionilor, in oral Inca.La o margine de drum, o portitd, cu ins-criptia sus: Sepulcritin Scilionum. Usa, pccare intri, ie moderna ; cea vechie se aflaastupata pentru siguranta. Un calauz cupretentii arheologice aprinde luminarile deceara si ma duce la gropile mindrilor pa-tricieni, aice. Un drum lung prinIntunerec, Intre parep de lut, umezi si strimp:din loc In loc vre-un loculus, o infuncla-tura in zid, linga care sta piatra si numeleinmormintatului. Top Scipioni! Iti trec in-nainte, cei ce supuneaa Romei tar! Intregisi fringeaa mindrele gituri ale vrajmasilorcetatii si copiii morti innainte de timp, carise mindresc cu numele parintelut numai;capela funerara la o parte insira cele treiodaip ale ie1, dintre care una cla In via Ap-pia, ceia-l-alta la mormintele cele intune-coase. Nu ie Inca bolta adevarata, pie-trele ce se razima una pe alta pentru adescrie rotundul de sus ; pe tavan se vast'Inca niste d2semnuri, dung! rosietice, ta-iete de caderea cimentulul.

intaior

IngropaTI

IM

Dia gran familia nimperatori, zicealauzul.

Incerc sa"-I spun, ca n'ar fi fost tocmalimpAratl, ci consul', ceia ce-ml atrage oochire aspra din partea tovar4ulul min,care. ingina un :

Ma no, erano appunto imperatori.Mara ploua si calea Appia dincolo de

poarta San-Sebast;ano paiT Invalita cu ovats subtire de noun'. Din cind in cind, unropot mal turbat plesnete ciudat pe poclit§i copacil cel rani se zvircolesc de vint incampagnaromana cea lard de sfir§it. Pierdnotiunea timpulul, In acest drum incet, pecampagna cea plana, supt ceriul acoperit.Trasura se opr4te innaintea Unel portitijoase, In fats cu care un obelisc on un stilpnu vad bine pare ca cere ceva de laceriul pecetluit §i sur. Sint catacombeleSfintului Calist.

Iar ghid, iar intunerec, iar lumlnarile deceard. Num al cit luminirile sint mal marl,intunerecul adinc, ghidul exala un miros,care nu-1 de saintete, ci de acele ape data-toare de puteni, ce se debiteaza la not inprozaicele crime cu covrigl la fere§tl. Lo-enli in dreapta *i in stinga, cite patru-cincl

182

unul peste altul, o babilonie de sicrie. A-cuma mortis slut sco0, gropile pustil §i nu-mai doua schelete. pastrate Inca, arata um-purl ce nu mai samand a nimic j:ie lume,.supt capacele de stecla. Cape le maI late-taie acest deflect lugubru, frescele de pepared arata scene vesele, duioase, de o mo-ralitate §i un ultra-idealism dulceag. Bunuipastor cu crucea In spate, mielul luI Dum-nezeu, inimi strapunse, for! : o veselie demorminte neobi§nuita, o idild de sicriu. Secunoa§te numal dupa urmele acestea de zu-graveala ce a fost cre5tinismul primitiv, c uren-tul acesta fraged de ideal, suflind in atmos-fera grea de proza *i de pesimism dezilu-zionat a anticitatii murind. Perdeaua po-ve*tilor religioase a lost trasA Inca o datapeste ironia nesfin2ita a vietil.

Rama*ita paminteasca ie uitata : mortuivivent, ut vixerunt; sufletul, scinteie a divinu-lui, s'a urcat iarasi spre nesfir§itul ski izvor, §i,,cit despre stIrvul limas, un loc umed aiceintre all patru nenorocip i-I de ajuns pen-tru a putrezi §i a se intoarce in tarna, deundo a ie§it.

Catacombele esplica pe mucenici : des-

183

pretul acesta pentru leanca de came, care sta-vile§te sufletul, dornic de a se duce ladumnezeiasca lui mergea pdnd lasuferirea, nu cu rabdare, ci cu bucurie, asfisierii trupului, a arderilor de via, a cu-ielor inflpte in mini picioare. Iera o ne-bunie a martiriului, o adevarata manie dea-§i chinui trupul : cind inchisorile ru-gurile nu le-au mai avut la Indamina,s'au chinuit In umbra chiliilor, sla.'bindu-seprin posturi, singerindu-se prin flagelatii.Toate acestea credeaft ca decolo de sus judecatorul cel drept, pa'storulturmel celei cuvintatoare, li tine In samanacazurile §i are sä le resplateasca insutitde mult.

Egalitate desavirita : rare on cite ocdpeld deosebita pentru o familie consulara.Dese orl supt sicriul episcopului odihne§tecite-un biet rob cu trupul, rupt de batai,vre-un paria mort cu dorul raiului in ini-ma. La pragul groapei, toate maririle se duc,taiate de coasa neinduratesi : rare on cite-opomenire, ca adeca, cutare a fost papa onepiscop ; in cob servus domini unulaltul, egalitatea in tarns. Inca o a-ceasta fratie universals, aceasta dragoste

si

obirtie,

si

si siidild si

igi

atre aproapele, care cuprinsese o fume in-treagi de egoi5t.i. Si ma gindesc la mor-mintele Papilor mal tarzil, prin biserici, lamuntil de marmora sapata, supt care s,rasfat5 cel cu tiara pe cap, servits doininicu palate cit un ora.5 si \ enituri de mili-oane. Conceptia chiar a mortis s'a schim-ht..; -uitati-va la morminte: inscriptiI de unpesimism dureros si resignat, scdfirlia in-prejmuita de ciolane.

Moartea incepe sa se vada alt-fel : groa-za somnului -e5nic ii cuprinde pe cel ceatipiaa cu totul lard de voie intru domnul,

ca o spArietoare, gura rinjita si ochii de-serts arata viilor, ce skit cel rnortl. Moralaon -cArui nihilism? Una din dou'a.: sail Nir-vana b_udista, Instrainarea de traiul ritirsav,despArtirea de on -ce acciune, monahismulcatolico-ortodox, on ghiftuirea de ale pa-mintului, innainte ca sa ajungi cilia ce ra-mine supt parnint dintr'o fiinta omeneasca.Papii au urmat aceasta din urma tale, si

sanklanii oare Calist I cu Leon al XIII-leastrajuit de Sviterl, traind in palate, nepuindpicioral pe pamint, lel, umilita sluga aslugilor lul Hristos, scrvns servorninold !

si,

185

Calugarite trec cite doud-trel printre co-paci. Au rochii albastre, fata imbroboditd,ochil stinsi. Pe obrajii for albs ca si cearapare rdsfrinta lumina slabs a chi;iilor, lu-cirea facliilor, clipocind somnoros innainteamadonelor sulimenite. Un calugar cu Barbalungs, si rasa de postav cafeniu vinde do-la'nele de mucenici, intr'o oddita razleata,catolicilor praloslavnice, gospodine teutonecu fata ca bujorul si trupul ca balerca. Inspre apus, Incepe sa se lumineze : o geandalbs ce taie nouril vatuiti si cenusii, pecind jos, pe copaci, suvite lung! de negurlse tirlie Inca. Supt lumina slaba, cernutdprinpinza intunecata a aburilor, campagna ro-inana se Intinde fara de capat, monotona,umedd si trista. Din roc in loc, cite un co-pac cu frunze picurind de apd se innaltaplingator in aceastd" babilonie de ddrima-turi, si ruinele farl sfirsit margenesc dungapietruita a alit Appia. Morminte stricate, ye-chi, unele in marginea drumului, pietre in-fipte in pamint, cu cite o farima de sloviiuitata de vreme, altele insirind Inca mu-trele rotunde si fail de nas ale celor, ce

de veacuri odihnesc acolo, supt duddiele ne-strabatute. Cite un columbarium domneste

186

in mijlocul lor, -cu zidurile-I rotunde, pecare iarba ie crescuta printre ca'ramizi. U-ncle sint aka de vechi, Incit piatra nu semai cunoage, parnint a crescut de asupra,§i iarba deasa fmete molatec la vint,cramind de ploaie, Cel mar mare ie al Ce-ciliii Metella, cu Ingraditura -1 de flori sa--

pate, pazind In mijlocul cimpiii nesfirite.Nu se aude decit huruitul trasurii, poc-

nitul copitelor pe lespezi plesnitul pi-caturilor de ploaie pe poclit. Fiind-caploua iar: la dreapta, supt noun, arcurileapeductelor se imira, cu portile marl cas-cate, prin care strabate ploaia. Tibur doar-me colo In vale : nu se vede in vazduhultulbure decit o pata mare albicioasa *i dun-ga de verdeata prin mijloc. Arare-ori citeun catirdrid true pe calea stravechie, cupalaria ochi §i mantaua filflind. Are fata

ochii lini§titi, profilul de statuie: pa-re ca dinioarea lasat piluni din mina

chivara de bronz de pe cap. Catiril treca lene, sunind din zurgaldi, Incordindu-Oimu*chil la deal: aburi iese din trupurile forasudate Incunjurd cu un cerc albiciosde nouri. Si carutele cu cloud roate se pierd.

la-

si

pirlita,

si

pe.

si-a

187

departe 'n .ceatd, supt nor!, printre mor-minte. Numal cit, adus de vint, maI rd-suna din vreme 'n vreme, strigatul lugubru_al catirarilor, Aaah, an ! Intr'un colt deverdeata, se aude cintind: ie o meridionallenorma, cu guse impatrite, care-0 leagdnicopilul, un a bambino » rotunjor si plin, ca-re pare coborit dintr'o sfintd familie a lulBellini or! Romanelli. De-asupra fere*tilorsta scris «Osteria degli Arehealogi». Sdr-manii arbeologi ! Atita doar se mai' vedepe margenile drumulu! In acest enorm tin-terim darimat : dese-ori Italianul lacom sicalic se furiseazd pe unde poate, intre da-rimaturI, supt un portic, intr'un cola mha-rium. Am vazut o firma de osterie, Inso-

.tita de esplicatia magulitoare pentru iubl-toril de monumente: «ancien col-umbariain,»i ie destul de neobisnuit sä vezi acopere-

mintul de- tinichea, steclind de-asupra zidu-ILI' de cArdmidd romans, care addpostiacenusa vre-unui consul sail dictator din alte_vremurl.

Ne intoarcem: aceiasi catirar!, acelea§rmorminte, numal cit soarele stecleste prin-tre nouti si lumina-I bdlaie face "'d scinteie

188

pe iarba picatuti'e de ploaie, ca boabe dediamant.

15 Maiu.

Azl iar la cei morti. De pe prelungireastradel Capitoliului , botezat de RomaniCampidoglio intreg haosul de ram4itlale vechil Rome se desf4ura, cit cuprinzl-cu ochiul. StIlpi marl, intregi Inca, suritide vreme, altil darlmati si rupti in buca-tele, postamente fara statul, status fara pos-tamente.

Coloana lul Foca priveghiaza, neatinsaintinderea aceasta de ruine, smaltata

e coloane, rama0tile Forulul. Cite un crim-peia de stradk arata la soare lespezile-1 ne-regulate *i negre, via sacra insa0 innain-tea tempinlul Concordia, din care an ra.'masdoar temeliile.

In dreapta, pe Pa]atin, un sir intreg depAreti fazletiti si far copereminte; In ca-pat, arcul lul Titus 10 zugrave0e pe cerparetil incovoiati. Arcul lul Septimiu Severie mal aproape ; cele doua Victoril de de-asupra porta ar pgrea sapate de ierl,daca n'ar fi pus timpul pecetia-i cernita

18)

pe aripile desfa*urate ; scenele de batalil §iIncunjurAri abia se mat cunosc Ina Lingadinsul bucati de zid sfarmate arata locul,de unde glasul ascultat al frunta*ilor ce-tatii rAsuna odata pe toata aceasta Intin-dere pustie. Din coloanele cu pliscuride corabil pe dinsele a ramas lama.Bazilica si mat pierduta Inca : din loc inloc un stilp, o piatrii. Singur atriul Ves-tel -le ceva mat binisor pastrat si templullui Antonin si al Faustinel, din care a-cesti nesuferiti de Romani au avut ideiabaroca de a face o biserica, cum au facutdin Termele lul Diocletian *i. din Panteon.i nimic mat comic de cat sl vezi hid/d-

m/it/ plenaria scris supt inscriptia cea ye-chie de pe frontonul roman: Divo Antoninoet divae Faustinae S. P. O. R.

Linille constructiilor se cunosc, arheo-logii pot reconstitui Intreg acest complexde zidiri, care alcatuiati °data forul roman,

i totu§i, chid te uiti, acea viziune interi-oata care te face sd vezi cu ochil Iucruriledisparate, nu se produce. Le simti asa dedeparte toate acele ce se petreceaci aice,intre aceste pietre, pe acest pamint negru

190

curmat de sapaturi,.. Mergi prin atriul Ves-tei, linga rotonda templulul si nu-ti vine acrede, ca aice, printre acelesi coloane, ca-lugaritile Yimpulul, Vestalele, se plimbau,cu for albe Intre statuile de mar-mura alba, in jurul fintinei, care le mairacoria inima in lungile zile de vara. Tise pare imposibil, ca vre-o-data, on clndar fi fost aceia, in odaile acestea darimatesd fi ]ocuit oameni ca si tine, cum dese-upri ti se Intimpla si privesti curios ir.-diferent un cap de mort, o titva goala, incare nu cfasesti nicl o asamanare cu fiintaomeneasca, ga cum strabate ulitile astazi,spune prostiile obisnuite, 3si da obisnuitamunca zadarnica. $i une on iti pare comi-cs chiar aceasta enorma ingramadire decase darimate, care se coc aice la soare,Intre cele cloud rinduri corecte de case mo--derne in care Italieni pirliti la fata gustaclulcele far-niente, dincolo de vesnicile c -bloane trase !

2-6

0 deceptie astazi, o deceptie... monumen-tala. M'am dus 1 1 Mausoleul lui August, linga.

tunicile.,

Main.

191

Tibru chiar, intr'o ulicioara strimta, cu ca-sele negre si vechi. Deprins cu zidirile u-ria.5e ale acestor Romani, cari gramadiaarnunti de piatra pe mormintele lor, ma a*-teptam sä vad ceva stralucit inca, impuitordaca nu prin frumuseta de azi, cel putin prindimensiuni. Singura biserica lui San-Roccojeleste inteun colt, linga apa, in colo ni-mic. . . Brinzeturi stricate pe tarabe, Italie-ni unsuro,i la fats si descheiati la haina,copii rostogolindu-se in strada. Un crestinbun la inima ma Indreapta.:«Uite-acolo,lingacasa cea mare, unde-s finareleD.FInare, da,dar nici o aparenta de zidire vechie: o casamai mare de cit cele-l-alte, dar o casa insfirsit, si lea catam un mausolea. Portariulinli iese innainte: un batrin cu sapca, de-opoliteta de bacsisariti, c'o barbuta ascutita,ca a raposatului Napoleon al III-lea, .5i maasigura ca da, monumentul, mauso-leul lui August, Insusu*i mausoleul hilAugust.

uSissignori, sr . . . ..DCasc ochii : vre-o iluzie optica poa-

te. 0 scars lata, pareti varuiti, o zidiremoderns destul de prezentabila. Portarulmilostiv ma indr.eapta pe scars innainte.

aice-I

.sari

Ma

19

(ILE: scaune, loje, scena', lamp' stinse, gu-noiu pe jos. Toate lucruri bune, dar ma-usoleul ?

Ah mausoleul! au limas singure teme-Iiile o parte din zidurY, si municipiulroman, Senatus Populusque Rona nus, cumsta scris pe capcile usierilor si ale ma-turatorilor, a gasit cu cale sä faca de-asupra un amfiteatru. Se joaca aice foarte.des si, din consideratie pentru rege, am-fiteatrul se chiama amfiteatru) Umberto.De alt-fcl dedesupt, totul ie pastrat, cripta,paretic, numai cit i s'a pus de-asupra, casa-1 faca mal frumos, un amfiteatru, cu ga-lerie cu tot. Fiind-Ca, o darim'a-writ, aice linga Corso, n'ar area noima.

Ma glndesc atunce la landaurile din Ter-mele Jul Diolectian, la Columbariile-osterii,la casa portarurui, care inchide doua dinarcadele splendidulul Colosea.

17 Mairt.

Podul Sfintu Inger to duce la Vaticanla stralucita biserica a lul Petru. Tibrul

curge dedesupt, somnoros si lenes, rosto-golind pe patul lui de lut undele Obit si

;i

11J3

moratice. Nici-un zgomot: nu rasuna, caAdige le, tumultuos si aprig, de pare ca vreasa naruie arcele de pratra ale puntilor. Pare unria de fantazie, de grading, o podoaba aorasului zeul blajin cu barba lunga, si cu-nuna de papura. fngerit strajuiesc pe balus-trade: un sfint -Petru morocanos, cu barbapang 'n Una, ca Tartahot cel din poveste,deschide drumul.

De acolo 'nnainte un oras noci se des-chide, ultimul adapost al papilor, inpreju-rimile Vaticanului. La San-Pietro iesti IncaIn Italia, Vaticanul ie Intr'o lume a lutdeosebitA, esterior de Italia, patul de zbu-cium al puterit religioase ce apune. Mortulie Incunjurat de toate amintirile mareIe aleIndelungatei biserica aceasta

intregi de paps §'act trudit s'o ridiceasa minunata cum ieste, curtile acestea ne-numarate, pustil astazi, toti capii cresti-natatii, de la intoarcerea din Avignon pangastazi, le-au locuit; de pe mausoleul uriasal iubitoriului de cgatoril Hadrian fu]gerautunurile celor ce punea0 sabia In. sprijinulcrucil. Clti Imparati si au plecat genunchiiinnaintea urmasilor umilului ucenic al lulHristos, pe leSpedea de granit din biserica,

13

lut viett: si-runt

194

si cite capete fudule facut Canosa ininprejmuirea pustiulul palat, unde doarmeLeon al VIII -lea AzI, deserte si apusetoate: lumea merge aiurea, si papa -cu tiaralul sm'altata de pietre scumpe, cu Sviteriilul cel tarcatl, cu toata aceasta vanitate deom ce trage de moarte, n'are sa se malridice in veac. Visurile ultra-montan4tilorsint licaririle bolnave ale candelel ce, clipindfebril, se stinge.

le vechia San-Pietro, foarte vechici. Co-loanele tatadei sint galbene ca fildesul: dela 145o, si poate mal de 'nnainte Inca,multe s'ao desfasurat la umbra for intin-sá. In fata, enorma plaid a lul San-Pietropresarata de trecatorl !Ira sfirsit; finanilede bronz revarsa din gurile for deschisevaluri de apa, ce se innalta, rAsfirindu-se lavlrf, spre cerul albas.ru. Colonada lul Ber-nini, cu sfintil iel cel cernitl de veacuri,cuprinde in bratele-I de granit piata intrea-ga, linistita si mareata. Unul dintre cel malmarl sculptor! §i arhitectl al timpului Ber-nini acesta, dovada, Intre altele, splendidafintina de Trevi, cu Neptunu-i barbos sivoinic, cu cail de piatra ce salts pe valurl.

Cinci intrAri to duc in biserica. Un Ca-

si-ail

1

195

rol cel mare, calare, pazeste intrarea, chiardupa moarte, ca un Imparat bine. credin-cios si flu ascultator al bisericei ce ieste.De sus, din loja ce doming cu gratiile-1sculptate cele opt coloane albe, stapinul su-fletesc al tunnel cuvintkoare de rit catolicdadea bine-cuvintarea-i -intregel lumi cres-tine, urbi et orbi. Biserica pare intunecatade o cam data coloanele intind liniile forparalele pAna se pierd in intuneric, colo in-fund, unde vesnic 89 de lamp! lucesc in-naintea confesionalului. Par atitia ochi defoc, ce clipesc grabit si aprins in umbrabaldachinulul de bronz, de-asupra caruiacupola se scobeste 'n sus, sprijinita pe ceipatru stilpi uriasi cu status de cite cinci metri'n infundaturile lor. Ie splendid si trist, detristeta bazilicilor deserte si pustii, din careviata s'a Tetras, pe care credinciosit le-aurarasit pentru tintirime *i care sflr§esc cuadormirea in pace, in fum de tamlie, inzgomot de rugaciuni. Un sacristan se prim-bla lenes pe lespezile de marmura, intr'ocapela un episcop sluje§te leturghia; suptfa'cliile aprinse, cintarea copiilor de cor ra-suna melancolic si dulce, scandind silabelelatinesti. Si papil Ingropatf aice, dincolo de

JOG

stilpi, supt uriasele for status, se utt4 cuochi de piatra la biserica desarta, a carersoctihna o tulbura doar cintecul copiilor decor si psi" molls as sacristanulul.

Intri printr'un lung coridor desert in Va-tican. Sviterii cu haine peticite, de color"batatoare. la ()chi, pazesc la intrari. Unulse primbla fudul, cu bereta pe-o urechiealtii, trintiti pe o banca de lemn, cetesc,Dumnezeu stie ce, in niste' carticele feste-lite, care dupa dimensiuni par a fi cart" derugaciune. Scarile din fata to duc la ca-pela sixtina. Se slujeste Inca pe altar. A-cuma insa singura o droaie de casca-guracutreiera sala rasunatoare, deschizind ochiifor de °amen' can nu pricep, la Irescurilelul Michel-Angelo.

In fata, de-asupra altarului, judecata ceade pe urrna : amestec fioros si intunecatde sfintl cu muschil de atlet, de trupurigoale foind in umbra. Iesind la lumina dinacest haos flegru-vinat, cite un umar, citeo fata, cu sprincenele incretite, cu fruntea.brazdata.

Dedesupt, cei osinditi se cufunda In cer-nitele valuri ale iadului, supt ochii untilHristos zdra van si plin, care priveste ala-

497

-turea cu Fecioara, pe Minos dind hotklrile-inestrarnutate.

Cretinism activitate amestec nesarat4ese or! din amindoua, toge puse pe sche-letul dqirat al rastignitulul, voi-nici si rumen! culcIndu-se In groapa forknvina. La Michel-Angelo procedarea a-zeasta de a antic4a viata religioa,§a ie mainimurita. Toti sfintii lui par a fi urmat_ lapalestra, cel mai suptirel dintre (11110 arputea sustin6 comparatia cu. cel mal stra,-nic luptator de circ. Sculptarul se recu-noa§te pretutindene supt pictor : mt4chii..ace§tia sint facuti dupa tiparul celor cio-pliti. in piatra si Buonarotti n'a facut altaaice decit copia statuilor imaglnare, cele-ar fi putut face asupra acelora§i subiecte.le Inca o manifestatie curioasa a acesteitransportad de procedare de la o arta laalta, care se Intilne.*te dese on la artiStiicu activitate multipla : Theophile Gautiernateaz1 variatil de color! picturale prin cu-vinte, Michel-Angelo pune color! pe mu-chi de statuie.

La fie-care, arta cea cAreia i s'ajertfit, se cunoate in procedkile celd de-.a doua, suprapusa.

si :

Hristosii

si

d'intaia,

198

Odaile lui Rafael le stalqie sint deceia-l-alts parte. Sanzio reprezintd in picturapoldl opus celui infatisat de Michel-Angelo: dela befit carnurilor goale si a detaliuriloranatomice, treci dincolo la postdrile linistitesi senine, as echilibriul desdvirsit intre co-lor!, la fetele blajine si bllnde. Vesnic lu-mina galbana-aurie, care pare un reflect alsfiinteniii celor zugraviti, acopere pintamath:, dindu-I un caracter de di vinizaremai puternic Inca. Rafael ie divin I), nuinsa cum se intelege in de obste. A puneculmea dezvoltarit unel arte Intr'un timpanumit, a declara ca de atunci in colotoate merg innapoi si ca prin urmare de-savirsirea a fost ajunsa In trecut, ie o vor-ba ca sa fie spusa si o pretentie fara deinteles. cu toate acestea Intilnesti acea-sta minciund, asa de mult raspindita, pre-tutindene, unde oamenl not repeta, fard sa-sideie osteneala sa cugete asupra lor, lucrurl,mostenite asa din timpuri nepomenite.se spline, de pilda, ca sculptura greceascasi -a ajuns apogeul supt Perikles si ca de la

1) Paqagiul urmator ie dintre acele, care ad multi neNoi.: de esplicarea din prefalg.

Si

199

Phidias Incoace decadenta incepe. Martu-risesc cä decadenta aceasta n'o slint ieu :Apoxyomenos al lui Lysippos lmi pare tot4a de deplin si de desavirsit In contururtca *i orr-care statuie din asa de mult cln-tatul veac al V-lea innainte de Hristos. Sepune innainte c'autarea efectului, gracilitatealiniilor, care toate lovesc in idealul sanin

i linistit al artel adevarat antice. Din fap-tul acesta Insa nu unneaza ca productelemai vioaie ale artei tirzif greceW ar fiinferioare : aceasta nu ie de cit desvolta-rea .logics a celei-l-alte si operele scoliinoua sint cele potrivite cu timpul, in carevenial la lumina.

Mai mult, linistea aceasta a statuilor aepe vremea lui Phidias ie mai der grabs unsemn de inferioritate, o cunoastere maislabs a mestesugului sculpturii : statui'io.

din Tanagra, Zeus din Olimpia si Apo-xyomenos on Discobolul reprezinta trei pe-rioade deosebite din arta greceasca, in carese observa un progres necurmat pang lasfirsit si nu un punct culminant dominitidcloud decaderi artistice. In cele d'intaia, hie-ratismul importat din Egipt prin Feniciadomneste cu desalvir§ire, ochii dungati, gura

200

film espresie, membrele lipite detrup InteD postura intepenita si ridicula.Luati acuma pe Zeus de la Olimpia, a§acum sevede pe monete.

Carei deosebirea ? Postura ie tot aceaconsacrata, picioarele tot lipite si pierdutein faldurile rochiil uriae, in care sta In-fatisat regele zeilor elenicT; doar minile dese deranjeaza putin pentru a tine de capattoiagul si pe palms pe Nike. Phidias n'arfi putut de sigur sa faca Discobolul: aiceera nevoie de adinci cunostinte anatomice,

de o mare dibatie in doplite, de o aitafoarte innaintatd. Aice trupul omenesc ieplin cirvia$ si puternic, mu.5chil incordati,fata espresiva, deplind independents lasatamembreior. Treceti acnma la arta, moderna:partizanii perfectiilor artistice ingropate intrecut §i ac divinilor maiqtri rapsati, itivor cinta pe toate tonurile, ca sculpturamoderna je mult inferioarg celei antice I),ca de la Phidias pgna astazi, top artisticDu fac alta de cit sa lunece mat departepe acela.51 povirnis. Ie fats iarasc, cu atita

VezY rota precedenta.

rigida si

1)

201

mai fall cu cit oamenii cari sustin aceata,o fac de cele mai multe on Cu rea cre-dintd, pentru a fi in curentul cel mare aladmiratiii retrograde : Michel-Angelo stiemai multi anatomie de cit_Lysippos s,1 deaceia arta lui are sl fie mai vie, mal es-presivA. Ochi cu simtire inteinsii nu stricao sta-tuie, cum.nu stricA f ici un tabloa,,sa nu-i fie cu bAnat lui Taine n'as. da ostatuie moderns cu dragoste si talent fa-cuta pe una antics, fiind-ca aceia reprezintamai multi stiint5 si inchide mai multi sim-

Proportiile nu ma sparie: ieste la Romaaice 0 statueta splendidA, un grup de o pu-tere de espresie neobisnuitA, care totusi,nu stia zea de an ajunge la genunchii A-thenei Parthenos sau la acele ale lui Moseal lui -Michel-Angelo. 0 nuntA : baba stape pragul usii, cercind sa-si mai tie o cli-pall fata, pe care o cuprinde, aducind-oincet spre dinsul, logodnicul, un bAiat voi-nic si vesel, cu palaria moale asezata fu-dul pe cap. 1e o mil-lune de gingasie, facuta cuo desdvirsirelarA de modelare,sigrupul acestavia si plin de sentiment face, fara indo-

cit Athena Parthenos. Nu ca asi ureasa injosesc arta arnica: iea a fost inflorirea

si

sire.

iala,

202

neaparata a timpului aceluia, in care s'aprodus si cu care se potriveste, dar cindmodernii, mal modesti, nu-sI proclama su-perioritatea for absoluta asupra anticilor. dece partizanii esclusivi ai acestora sa facadin operele acestor niste arme pentru a loviin contemporanii for ? Arta nu std .pe loc,ca orl ce lucru \Till, si logic ieste oare salcercarn a o .imobiliza, puindu-i idealuriIn trecut ?

Tocmai aa se face cupictorii italieni din yea-cul al XV-lea .5'i al XVI-lea : Rafitl, Leonar-do da Vinci, Guido Reni §i ce1-1-alt! ; se profe-seaza o admiratie estatica chiar pentru ori-bilul Bellini, chiar pentru cei ma! mititeidintre plicricosit primitivl.

Am cetit in aMensonges» al lui Bour-get, pang si le divin Gina. Cima da Co-negliano le un primitiv,cum rar se intilne$-te, un pictor de madone neobosit, si de notat,ca nu-i una dintre madone, care sa nusamene cu cele-l-alte. Toate in rochif colo-rate, cu faIa cadaverica, oda! inchisi pe juma-tate si morti. Cit curaj trebuie sa alba ci-ne-va si ce influents deprimanta trebuie sáezercite formula admirativa,pentru ca un om

23

sincer §i de talent sä scrie le divin CiniaSi daca divin, ce mai amine pen-tru Rafael ? Divinul it insotete numele cazgomotul tunetului fulgerul. Ie divin, da,dar nu In acest inteles : divin prin acesteproceddri de o idealizare escesiva, care-1

caracterizeazd, prin aceasta albdstrime de_cerict si tarcatura de haine, prin ochil< a-cetia estatici espresie deosebita. Infresce nu se prea, cunoa§te : Heliodor are-o-espresie frumoasa de fizionomie, ie un om

energic, dar pinzele apartin toateartel ieratice. Ie frumos, dar de un frumos pecare ieci nu-1 inteleg, de un frumos dispdrutde mult si care azi nu se mai potrive*te, cunisandala virtoasd a legionarului papucuInobilului Italian nu se potrivesc pentru pi-cioarele noastre mai delicate. Avem dreie-rul facet alt-fel, cautam alte cele si fibraadmirativa nu vibreaza in not modernii lavederea albastrelor madone si a sfintilorbarboO. Ie prea dulceag, prea blind ! nouani trebue ceva mai energic, ma! piparat,mai simtit. Copildria publicului a trecut,timpul acela cind admiral un tablou pentruperfectia formzi fara grosala : moder niisint ni*te batrini uzati pentru place rile es--

Cima-i

via §i

on

!

ti fara

20S

tetice, carora Ii trebuie ceva puternic sitrezitor, ieare sa le muste carnea si sa liatragi atentie asupra pInzet. Un cetitoral literaturii actuale nu poate decit sa re-pete frazele conventionale innaintea uneiMadone rafaeliane :. admiratia lui nu vafi desavIrita si fail reserva I).

i6 Mail/.

Palatinul Juniinat de soare, in vesmIntu-1 degradini si aromit de flori, se intinde la dreaptaforului, pe care-1 ingradeste cu dealul luicet Innalt. Intri pe la bisericuta rotunda asfjritului Teodor, ghemuita acolo in coltlinga baratcele de intrare, care samana cu-niste minuscule ports de templu egiptene.In stinga incep darlmaturile : acolo chiar,templul lui August, coperit cu iarba, linga

.dinsul odaile nenurnarate ale palatulul luiTiberiu, care par niste pesters captusite cdcdramida, supt mantaua de copaci frunznsicare-1 acopere. Uncle odai sint destul debine pastrate, cite un stilp, fa clie de cirni-

1) Pasagiul renegat se sfirsqte aice.

205

tir, pare ca iese din pdmint printre dari-maturi, on un crimpeiti de mozaic col-bait lumineazd intr'un colt. Alte odds sus,nesfirsit de cladiri, prin ale carora copere-minte prefacute in tarnd soarele vine de se-joaca pe capitele cazute si pe oalele raz-lete. Cite o balustrade de lemn, boita In al-bastru, taie aceasta monotonie de lut arssi coperit de colb.

In odaile ac,..ste stricate urmal;u1 lui. Au-gust, misantropul fia al lui Tiberius Ne-ro, isi ducea intunecatele zile.

Cite tragedif nu vor fi vazut pdretii a-cestia gal si de cite glasuri de rugamintenu vor fi rdsunat ! Pe fragmentele acesteade mozaice calca stapinul lumii romane,omul banuitor si nesigur, care printr'o lo-vitura de teatru trimetea din Palatin la Ge-monii fruntile cele mai fudule. Reconstituicu mintea casele, asa cum ierau °data, cucriptoporticele intunecate, atriul luminatde soare, tabulariul In -fund si sala de os-pete, in care luxul roman gramddia bogd-tiile lumii intregi : limbile de pun, fazaniidin Pont, mistretii din tara Marsilor, scoi-cile din golful Persic, vinurile din Lesbossi Mareotis. Tiberius In mijloc, cu fata lui

206

inarmoreiand, nasul scos Innainte, tare- crept, privirea fixa buza despretuitoare,rca in superbele lul status asezate in Va-tican. Nu Tiberius al lul Tacit, despotuloriental, care cu o vorba taie capetele min-drilor optimatr, caricatura singerata iesitadin condeiul omulul de partid si al reto-rului, ci omul, asa cum trebuie sa fi fost,timid si ipocrit, urind o lume care-I uriape dinsul, in fond slab si deziluzionat deviata. Unul din acet ultimi coborltort ai

familiilor vecht, cari se nasc cu despretulpe buze, ducind pare-ca pe spetele for gir-bove de timpuria povoara traiului de sutede ant al neamulul intreg. Un om neno--rocit, care n'avea decit doar ambitioasa iu-bire a Liviit ca sa-1 sprijine, despretuit delimfaticul August, care i-a lAsat puterea,fiind-ca n'avea pe altul la indamind. Frate-sait femeia hit o curtezami de strada,moarta 'n surgun, acea Julia, care prefa-cuse in desfrinare nesatioasele poftc de-

stapinire mostenite dela tats -saii, nepotu-saii Germanicus amarindu-I zilele cu popu-laritatea lul crescinda, trezind poate demo-nul invidiii in inima batrinului prin

biruinti pe malurile Rinului. Pe

si

mort,

si

16:011-tenitele-i

207

urma anil de la sfirsit al scursulul de pu--ter1 imparat, otrava lui Pizon, plinseteleteatrale ale Agripinel, toate banuielile a-cestea de otravire §i de omor cazind asu-pra case' lul, nevinovata poate. Seian Htradeaza, omul acesta de nimic, ridicat asade sus de dinsul, §i aceasta ultima lovi-tura de nerecunastinta, amarind Inca acestsuflet chinuit de banuiala, 11 arunca pe stincadela Capreia. undespune 'n urma gura lu-mil s'a dus ascunda rusinoaseledesfrInarl, departe de palatul acesta iiari-mat, pe coastele Palatinulul, de-asupra Velabrului. Si banuieli de omor planeaza Incaasupra acestel morti triste, in insula stincoasa si pustie, ba'tuta de valurile albastreale Tirenienil.

Pe_sus trecea podul lul Caligula, fanta-zie nebuneasca a imparatulul acestuia ingluma, -care Inceteaza de a fi copil pentrua fi nebun, duce espeditii in balsile Galiii-pentru a culege scoice, si leaga dealurileprin poduri pentru a pqtea vizita pe suspe colegul sb:u Jupiter de pe Capitoliu, cucare se Intrecea din trasnete. Alte amin--tiff raspindite aice : Viteliu fugind linga Ali-liarul Rome!, Caligula ucis In criptoporticul

sa-,1

208

cases Liviii de tribunul Chereas, in mij-locul intunerecului, la dos past de odailesclamilor.

Aproape si casa Liviii. Sus scarile casinuluiviler Fatnese,de unde,in cerc,toat a Roma, dela.Co lased pana departe in spre apus, se vedesteclihd la soare, pierduta intr'o atmosferacalda, care pare ca tremura molatec inna-intea ochilor. Din gradini, mirosurf alesealcatuiesc un concert de parfumurt, In caretrandafirul dulce cla nota dominants. Nicio adiere de vint : toate par Intepenite suptaceasta lumina orbitoare, ce se coboara dinceriul albastru inchis, pe care nourasi albsse primbla ca nige stergare de matasa :glas de pacers pe brazil urfast, ce -s1 clatinade aripe acele albastrii *i fine, Cu un tre-murat dulce si sunatoriO. Casa Livid vinein vale ; acesti baroci de Italieni au gasitcu tale puie 'n cap o palarie de zinc,un coperis homeric de burlesc pe zidurileacestea milenare, *i pare undat de arginttopit acest coperemint3 scaldat in luminade amiaza. Sclntel scapara pe colturi si,jos, zidurile dorm In Intunertc. Daca n'arfi paretic minjiti de umezeala si copere-mintul cazut, at crede, ca ierl severa si

sä-1

200

mindra femeie a lui August a parasit a-triul pustia. Din atriul pavat cu mozaiceleacele splendide ale Romani lor, ai in fatatrei camere, tablinum In mijloc, la dreaptasi la stinga alte doua odaite. Toate slutzugravite, si pe alocurea colorile au b pre-cizie si o fragezime de mierare. Una arefestoane de for!, alta stilpi, o a treia marlplace rosil : fresce murate de o valoare ca-pitala se mai cunosc Inca pe zidiuri : scenemitologice, Io trintita la piciorul unul co-pac, supt paza lui Argus, pe cind un Her-mes suptiratec si ruman, ca un copil docor, se arata, altele mai vechi, mai sterse.In fats chiar, pictorul a avut ideia cu-rioasa de a zugravi o fereastA, pur si sim-plu o fereasta, rotunzita sus, prin care sevede casa din fats, cu slujnice pe balcoane,cu fatadele strabatute de feresti mdrunte ;.i1-tezate fara regula. Un tricliniu, cu fresce In-fatisind fructe, la dreapta, si un lung sir de ca-sute mid *i strimte sfir*esc casa Liviii, in Im-prejurimile templului lui Iupiter Victor siale palatului Flavian, cu enorma lui salaimparatea.sca, cu bazilica-i splendida Inca siastazi. Un Englez, 11 chiama Mills mi se pare,1-a prefacut in parte Inteo vita, si Englejii, a-

14

210

ceasta natie de turistomani, ar trebui sa -1ridice o statuie.

Ce urite sint serile acestea italiene ! Nicio veselie. Pe Corso, un val vesnic, des delume se perindeaza fara sfirsit, cu o le-ne meridionala, cu o nepAsare turceasca,lovind cu coatele, Impingindu-se, stri vin-du-se pe trotoarele inguste si rau pietruitc.Trasurile trec, rad si goale, cu un huruitgroaznic pe pietrele stradelor, si, din cindin cind, un zgomot de tunet porneste dela vre-o dughiana, unde, Indata ce se facesara, se trap la feresti greoaiele pinze defier. La cafenele numai, unde sd puiun bold : multi stall in picioare-, rAzimatide finare, cu eternele tigarf cafenii In gura,cetind vesnic acelesi jurnale. Ie o betic depolitica aice. Am In fata Camera, o casavechie si surita de timp, unde, la impre-juriiri marl, grAmadirl uriw se fac inna-intea usilor. Se zice ca pe aice deputaIiise aprind asa de tare une ori, Melt trebuie

scoata pe sus, si adesea supt perondomni cu capul gol si fata imbujorata pe-roreaza innaintea multimii, cu aierul focosal unuia din sarlatanii accia, cari esplica

n'ai

sa-I

211

norodului italienesc jalnica Intimplare a fa-milii Cenci saa alts drama fioroasa, stri-gind cu un glas de stentor si dind din minica un lunatec. La iesirea jurnalelor ti se

pare ca o adevarata revolutie se intimpla'In oras. Indivizi descheiati la git alearganebuneste pe uliti, strigind cit li iea gura :eTribuna, la Tribuna, la Tribuna», lo-vindu-se unul de altul, impiedicindu-se detrasurl si impartind la dreapta si la stingafoile, care mirose Inca a tipografie. le obatilonie de tipete, un tropait de picioare,un fosnet de hirtie nemai pomenit, care -tiarata mai bine decit on -ce firea zgomo-toaSa si aprinsa a oamenilor acestora. Dupavre-o jumatate de teas de la acest colosaleveniment aparitia unei gazete,Incepea se mat linisti tirgul. Scaunele cafenelelorse desarta de lume, stradele par mai prac-ticabile, si numai din cind In cind un yin-zatoria de ziare, sordid si somnoros, maiIngina ca prin vis laaa Tribuna, laaaTribunal, in tacerea ce incepe sa se ras-pindeasca pe acest oral de caldura si pati-ma. Abia tirzia, pe la 2, data n'ai adormit'Inca, tipete sfisietoare si cintece, care parca nu iese dintr'un gitlej omenesc, to vira

242

In groaza.... sint tineril romani cu tran-dafiri in piept, cari petrec. Si jandarmii cutricoarne negre nu cuteaza sa tulbure a-ceste efuzii de veselie ale urmasilor autenticia! legionarilor antic!.

* *

Abia a mintuit de plouat. 0 ploaie ne-suferita, trista, monotona si rece. La Late-ran, unde ma dusesem dimineata, ie lnchisaice respectul pentru Duminica se observasi la muzeie.. Nu-1 vorba, ca la Lateran iestitot In paminturile Pape! ; afara de Italia !Biserica lu! Constantin, San Giovanni, seinnalta jalnica si ingalbenita, de un galbande filde, supt ceriul care pare ca atingecoperemintele cu nouroasele-I margins.functionarul de la palat tine sa-mi spuie, ciiyde Inchis, tows! it o alta intrare laMuzeu....

De-amiazi. Ploua iar, si pe urma vremease mai domolesto, mocnita, umeda, Intune-coasa. 0 singura patura de noun, tot asa debine Impartita pretutindene, fara sfirsit, gre-oaie ca de plumb. Simt nourif xpAsindu-ma,pare-ca, pe umeri. Tristeta se rasufla in aier,

213

Cu toata lumea cu cortele, care-0 minjeste 'nbalti hainele de Duminica, cu toate omni-busurile plouate, ducind la cafenele femei su-lemenite si hrbati in redingote fiind-ca-iDuminica italiana cu oameni beta, dugheneinchise, trasurl fara de capat. «La San-Paolofuori le Mura», spun birjariului rotund lafata, negricios si vesel.

Strade umede, piete glodoase, trasuri in-chise. Sintem acum pe malurile Tibrului,linga Aventin, unde trel biserici str.ajuiescpc innaltimi, pierdute in ceatd. Apa curgemai repede aice, cu un tremurat molatec,care face sä scinteie valul, de o lumina pier-duta, surd. Piramida lul Cestius se innalta,dreapta si neurnita de vreme, cu temeliile-ide granit, solid asezate in tarna smaltatacu macs ro*il si mladiosi la vint. Inscrip-tia se zugraveste in alb pe paretic innegritial triunghiulul din fata mea. Mal departe,agentil vamil, cu glugile trace, pazesc inna-intea vechii porti, ce ducea la darirnata Os-tie, trasura trece huruind printre pdretiivechi al portil. Cimpia se desfasura 'nna-inte, fara sfirsit, verde si vesela. Printrenourii, munciti acuma de vint, ochiuri al-bastre, de-un albastru Inchis si ]impede, in-

214

cep. sd se deschidd, si, de-o-data, peste N re-o cite-va minute, ca prin farmec nouril seduc razleti spre apus, pe cind, sus, bolta ce-riului, razimata pe dealurile verzi, ie al-bastra-aurie, orbitoare supt soarele de miaza-zi, care face sa scinteie ploaia pe corolade purpura a macilor.

In dreapta, un gard de vreascuri, vechia,foarte vechiu, prin sparturile caruia gura-leului albastra se rasfata la lumina, ala-turea cu flori galbene ca sulcina, acele florigalbene, care fac un laiceria de aur paliddin cImpiile romane. Sopirle verzi, cu spi-narea scrisa, se incalzesc la soare, uitIndu-se la noi, cu ochii for de aur, sfiosi si red.In dreapta sinele tramvaiului se intind, su-vita neagrd, pe glodul ce se usuca, cu otepeziciune neinteleasa, la caldura aceastade dupa ploaie.

San Paolo ie in fata : pare un spital lung,pazit la stinga de un turn minunat de binelucrat, unul din acele turnuletecare par o horbota de piatra. Un industrialdesface supt stilpi mozaice romane, rugin-du-se, cazind in genunchi aproape innain-tea cumparatorilor strains. Innuntru, bise-rica are profunditati uimitoare si perspec-

italienesti,

215

tive splendide, cu sirurile-I lungl de stilpi,cu altariul in fund; sprijinit pe coloanele-1egiptene de alabastru, asezate pe malahitav,rde ca buratecul. San-Pietro §i San-Paolo,cu barbs .de rlil antic, pazesc altariul, urn-brit de minunatul lui cort gotic, cu ace depiatra InnaltIndu-se in sus. Pail rasunamult timp pe lespezi.

Biserica insa ie prea modernizata, mi-rose prea tare a ciment §i a oloia : pen-tru ca sA to pierzi in vremile disparute dede mult, clnd pietrele bazilicii lui Paul seridicad spre ceria pentru intaia card, trc-buie sa vezi manastirea. 0 curte interioardascunsa supt flori, in umbra de coloane,un ostrov de verdeata, cu glas de. paserl*i fluturl marl, cafenil cu ochi de topora§, zburind de-asupra petalelor, Itl vine 'nfata. De jur imprejur un gard de coloane,de colonete exchise, rotunde, Invirtite; Im-pletite, cu desemnurl de o fineta rail sä-pate in marmord, cu un lea, culcat la pi-cioare. De-asupra, un brlil de mozaice po-menete pe credinciosil stariti ce aci ziditmanastirea, si urme din aceleasl mozaicede our §i purpura sc \Tad Inca. in indoitu-rile coloanelor, care, In vremile for de stra-

pia

lucire, trebuie sa fi fost aice la lumina, deo frumuseta dumnezeiasca.

Iar In trasura, pe drumul umed, suptsoarele cald, Intre clmpil de mad. Pe a-locurea, cite-un lan mic de gria ce seingalbenete la lumina, orl fire de ovas,molatece, pleclndu-se in jos. Nici-un copacpe aceasta intindere nesfirtsita de cimpie.Singuri, macil fara de numar fac un co-vor de purpura dintr'lnsa. Si de-o-data opadure de encalyptus innalti §i suptiraticise innalta in dreapta, cu frunzele for suptirl argintate, care par de salcie. le ma-nastirea trapi*tilor : «Abbadia delle tre fon-tone».

Trecem prin gardul copacilor ce-§i varsaumbra nemi§cata pe carare. In fund ie poarta,unde un calugar batrin, cu barba de Moisi,surd si rasfirata pe piept, ne vine 'nnainte,in rasa -1 de postav cafenia, roietic la soare,purtind automatic mataniile 'n mina. Neduce prin gradina bine Ingrijita, printre tran-dafirii singerati, printre garduri de encalyptus,eternii encalyptus, cu trunchiul rotund silustruit. Calugarul, un Francez, lmi esplicade ce : cei din urma calugari italieni fu-sese goniti de mal-aria, acea grozava

si

217

mal-aria, care da taranilor din Campagnaromana fata for livida supt palariile conice,si Francejii, venial la 1868, au gonit-o prinrdsddirea copacilor acestora, cari crest, spu-ne iel, bundtatea lul D-zeu de rapede. A-:Alma au acolo chiliile lor, fac siropurl, por-tofele, matanii, *i se roaga celui de sus,supt ceriul de poveste, Intre trunchiuiilelustruite ale eucalyptilor.

Mais on la sent encore, la mal-aria..

In adevdr, un miros indescriptibil, de pu-tregaia umezit, se ridicd la dol past detrandafiri, din tappnul verde al grddinii.

nit glndesc la timpul, cind copacil nucrescuse Inca si cind nenorocitil ace§tia,surguniti de lume, se otraviaa aice de mal-aria, rugindu-se lul Dumnezeu sa-1 scape,multumita encalyptilor. Un Hristos livid seascunde supt ni§te crengi, avind la picioareo Fecioard care se roaga. De portelan a-tnlndol, si, in coltul for intunecos, iluzia rds-tignitulul le ap de complecta CA. to Infiorl...

Mozaice romane In biserica : cele patruanotimpurl gasite la Ostia, splendide si fartnoimd. 'n biserica aceasta cresting, unde trelfintini, tl§nind din pdmint, au aratat locul

,.

218

in care Pavel a suferit moartea prin sabie.Calugarul imi arata stilpul, de pe care ca-pul apostolului s'a rostogolit In taring, si-mispune istoria cu izvoarele : c' est la legende.Si de-o-data -mi pare, ca bdtrinul cu barbasurd joaca o comedie, si ca nici iel nu credeIn tisnirea izvoarelor, in minunile sfintuluiPavel.... minuni postume.

0 aka' biserica, imprejmuita de frunzele te-poase ale cactusilor. Pareti got, cite-o fresca)upitd pe-alocurea. Pustiu si tacere, ca intr'ocatacombs... Calugarul a rdmas la usa, ple-cat pe genuchi, cu minile pe lespezi razimate,barba mare rdsfirindu-se...

Si ne ducem printre eucalypti innalti, sup tsoarele cel cald, In sopotul fintinilor urn-brite, pe cind staritul, plecindu-st capul rasla crestet, ca pentru o matanie, ne lass.Auzim pasul scirtlind pe prundul aleilor,sunind mdtaniile In mind, si nici o-data inviata-mi n'am sa ui t copacii suptiratici,raiul de flori al gradinii si calugarul barbosrugindu-se pe lespezi, in umbra de copacisi aromeala de trandafiri.

0 strada ingustd, garduri de nuiele, drumstricat de ploaie. Tot gura-leului albastrd

2-19

,i sulcina aurie plecindu-se de pe gardurispre nob tot soarele- cald, ridicind aburi depe cimpul umezit de ploaie. Incetul pe In-cetul, calea se largeste, castelele incep säse rasfire pe cimpia Intinsa departe, ping seleaga bolta albastra de tapsanele aurii. Sin-auren roatele se and baltAcaind In umezealadrumului, nici macar un cintec de greierridicindu-se, monoton si ritmat, In vazduhultremuratoria....

0 caruta trece. Doi catiri grass Isi incoardamuschii la deal, si, din enormul vehicul,oamenii se revarsa ca un rla crescut deploaie. Fete rumene, cu obraiii Oxlip, poaraflori aurite In cod4e, barbat/ cu cordele pepidaria ca o capatinal de zahar': se pierd pecdrare, intre gardurile de nuiele, In scir-tlitul rotilor si hohotele de ris vesel alefetelor.

Vann° ally Madonna del divino a-more, per l'amore di vino, esplica rizind au-tomedonul mien cu musteti negre.

Nesfiriti taranii acetia roman' cu floride our la palarie. Inca un grup trece, pejos, la deal. Un mosneag batrin, girbovit seurea pe carare. Are si iel flori, un smocintreg pe biata lul palarie stearsa de soare

290

si de plot. Rizind urca la deal, batrInul.Si pe urma alte carute, din care rlsul ve-

sel se fasfata la soare, in care stecleste au-ral hirtiilor poleite, coloritul aprins al hai-nelor tarcate, catifeaua adInca si plina depatimi a ochilor negri si marl. Soarele po-topitor face sfi straluceasca. bronzul figurilorde medalie, smulge scintel din florile de lapalarie, umple de o frumuseta lenesa, si

cimpiile tarcate si cartitile sgomotoase, ceurca, in sunetul clopotelor, dealul umed,printre gardurile de nuiele smaltate cu florl.

Apol, iarasl, nouril se aduna pe bolta schim-batoare a ceriulul roman : rasaritul Intreg ie dusin umbra, pe cind spre apes razele joaca Incape cimpie si, colo departe, pe ha osul albicios alorasulul vesnic. Dominind toata aceasta mul-time de zidirl, cupola sfintulul Petru se zarestetocmal In marginea orizontulur, asa de fine,asa de pierduta, ca nu mal pare de cit undisc albastru-cenusiu, transparent si palid.

Nouril acopar tot ceriul. Trasura mergeinnainte, pe cararl marl glodoase, in carese innomolesc picioarele calului, ceia cestIrneste toate blastamurile ascunse In min-tea baiatului celul bronzat la Eta. De lao vreme se opreste nesigur de cale, morna-

221

ind: «via latina, via latina» §i porneteiarasl pe ace14 drum innainte. In sfir§it ml-lul inceteazd, si trecem pe useat. In dreapta,o cimpie mare, fard copaci, fard aka' vege-tatie de cit o iarbd saracd si mdruntd, pecare pun petele for sure cite-va morminterazlete ; in stinga, intinderea pierdutd 'nnoaptea, ce se c board, a partilor de lingLateran.... Un stabiliment de bal, care parecu desdvirsire pustiu, arata odaile-1 minu-scule: din cind in cind vre-o trasura trece,ducind o casa intreagd de copil, supt pazaunel Romane cu ghinzl marl de argint inpletele -i negre. Si, pe cind trasura intrd inmahalalele orasulul, unde bol anticl de pinecalda se arata" la ferestile pitariilor, Latera-nul desfasoara fata lul patratd, Incunjuratade status.

Un glas umilit si trAganat la un colt destrada : un om in zdrente poarta pe un felde carucioara o gramada de petici, din carerasare un cap de martir crestin din pinzeleprimitivilor, un batrin pe juindtate gol, cufata livida, barba rdsfirata In valuri albe,ochii de mumie, marl si red. Carucioaramerge Mut, in hopurl, pe pietrele marl,batrinul in zdrente pdstreazd nemiscarea lui

222

de piatra, §i cer§itorul inglna umilit si tra-ganat:

Il mio povero padre..- Un vecchio am-malato... morto di fame... La carita, signori,carita

Noaptea se face tot mai adinca, valuride lucratori in veste colorate se revarsa pestrade, §i din departare glasul calicului ra-suna Inca pe strada.

....Un morto di fame... la carita, signori,la carita... (L)

>X<

1) Vor mai 11 fost sau ba din pvinile acetea scrist la

Roma. nu gtiu. Manuscrisul pastrat se opregte nice.

yAAAAAA, wpm ,CI Part Itike NN ij N ju 14,11

FLORENTA

e sarbatoarea lui Garibaldi, sfintul. a-cesta italienesc modern, cu bereta ro-

sie, camera rosie si Plete sure.I se ridica o statue, mi se pare, de bronz

on de. marmura. .5 un jurnal din Roma,-pecare-1 cetiam In vagon, spunea cu laucla, caDid o neorinduiala i'a avut loc in oralcu prilejul sarbarilor !

Steaguri la feresti, pe finare, pans si pecrucile bisericilor. Portretele generalulul, detoate marimile, de toate materiile, de lamarmura pang la teracota si porcelana deSevres : vesnic batrInuI cu fata strInsa,

M

"g :11441:44.

224

par'c'ar fi muiata'n piatra acra, Cu °chi], as-cun§i subt zbircituri, mititel §i vii, musteatapierzindu-se In valurile- bogate ale barbelde Iupiter. Grupuri de Jtalienllenesi se pierd in admiratie, altii cutreiera."

stradele inguste §i rdu pavate. Din loc inloc, vre-un Garibaldian pune pata ro*ie acame*ii lul. Invoalte pe negrul redingotelorsi albastrul bluzelor. Girandole se lea-gaud la vint, pe balcoane, de-asupra stra-delor, pod fantastic si tarcat de finare co-lorate.

Si sara, finarele se aprind, lumea aceastatoata incepe a furnica pe strade, Innadu*in-du-se 5i stilcindu-se. Garibaldienil cel staco-jii, ca raci fierti de mare, defileaza in sunetultrimbitilor, dezmortindu-0 picioarele imba-trinite, printre aleile de finare, ce se oglin-desc In Arnul poleit, tintat cu stele.

un carnaval, foarte comun si foartejignitor la oche, care-mi gone5te din minteFlorenta Inca; tirgul tacut si batrin, ador-mit supt capacul de safir al ceriului, visind,stralucirea apusa de veacurl, cu biserici cio-plite'n marmura, cu palate uria4e cit lumeasi deserte ca mormintele cele vechi, dincare pana si colbul suptire al ciolanelor s'a

limbutl ii

225

risipit In nimic. Pe scheletul de piatrd alcetdtil lui Giotto si Dante, muschiul lacom

i siretr al Italiii moderne s'a hultuit, ro-zind horbotele catedralelor, ddrimind peincetul lespezile palatelor, imbracind in hai-

serbadd si murdard ramdsitile de pia-tra ale reginii apuse, ale cetatil alese intrecetkti, ale frunwasei Florente. Ie de o tris-teta fara." de nume si aid, _ca. pretutindeneIn Italia, colindarea stradelor vechi, in um-bra clddirilor surite de vreme si adormite'nodihna. Nicairi aiurea mai mult de cit intara aceasta vulgaritatea pretentioasa a yea-cului nu se rdsfata, obraznica si prosteasca.Pare un palat ales, In care minunile artei.se adapostesc supt tavane aurite, In umbratapiseriilor orientale §i in care, pe o zi derascoald, zgomotoasa si brutalk drojdia no-rodului pdtrunde'n haine patate de glod side singe, rupind capetele statuelor, spargindcu ascuti*urile cutitelor pinzele maiestre,in valvdtdile focului, ce imbratipza, cu lirn-bile lui vinete si rosii, paretic cei inalti.Idealizarea Italiii moderne ie imposibild :trebuie ca idealizarea sa fi ajuns o deprin-dere stilistica, un nasip de our ce se punepe- hirtia cea mat josnica pentru a putea

15

na-i

226

rasfringe o raza macar din lumile idealuluipe urmasil italienilor Renasterii. Lucirealuneca pe aceste mutre lenese si fail deespresie, pe acesti copil decazuti si zgomo-tosi at vechilor locuitori al peninsula Casi Grecul modern, Italianul modern se vedeprin niste ochelari falsi; Insusirile stramo-silor sterg neajunsurile urmasilor.

Francejii au contribuit mult la creareaacestel Italic de conventie, in care tineri cufata plrlita si sclnteietoare ridicd serenade,pe corzile ghitarelor scobite, inspre balcoa-nele, unde iubitele for isi scald frumu-seta in razele sentimentale de lund. Ita-lia _admisa ie un pays de Cocagne., care sepierde in negura visulul in fata Italiii va-zute, cu calicl Impodobind monumentele, cumutre de spadasini orl de popl pe strade,cu toata aceasta murddrie incalzindu-se lasoare.

Grin! si jar trim, rasfatInd la soare pa-harele for de °mat, de la altarele de mar-mura orientala ale bisericilor pang la me-sele de lemn putred, pe care floraritile celesarace In,sira intr'un haos de color!, Intr'osimfonie de mirosuri, crini alb]. si galbeni,

227

potire mistice, In care doarme, ca o candelainteo bazilica batrina, polenul mirositoriade aur, trandafirii cu frunza deasa, supti-raticele garofe. Pe strade inguste si plinede Intuneric, din loc In loe, palatul stra-vechiii, care ocroteste In odaile lui pasnicesi umbroase cofetariile pline de muste onmilioanele jJancherilor. Si clopotele suns pre-lung din tufnurile in patru colturi, cele de laDorn, varsind spre ceriii valuri de rugaciune,

fumul ce se ridica din_catuile suflate cu_.aur; mai departs glasul clopotelor de laSanta-Croce on de la Badia. Ritmat si plin-gatorio, cu o zguduire adinca a vazduhului,irrifonia maselor de" arama se tidied, greoiu

si solemn, din clopQtnitile de marmura sco-bitg, plutind apoi, ca un glas al vremilorapuse, peste uriasul oral, ce vuieste, suptsoarele cald, Intre gradinile de alamai, suptstraja Apeninilor.

Din cind in cind pare ca se potoale, siiar glasul adinc sung rar si plin, mistic siduios, scoborindu-ti din urecht in inima cao amintire a vremilor de credinta.", ca o tre-.zire a tainelor nedezlegate pentru vesnicie.

La ferestile unei spiterii, cu munti de amiantscinteietoria, prin card se joaca soarele, tre-

ca

228

zind scIntel in lustrul alb al mineralului, unGaribaldi pe pinza desfasura rigide,fata severe, ochii mid si stralucitori, sabia;tirlindu-se pe un tapsan imposibil de iarbaipentru o false pastorali 0 multime tarcatase revarsa in spre primarie, parechr burgheze,lucratorl In bluza, veteran' stacojii ; silabelesonore ale Toscanet sung dulce in aierulimbalsamat de crini. Din ce in ce, cumpatrunzi ma' adinc pe zgomotoasa via de'

amestec baroc de loggie antice,palate cernite si dughene moderne, lumeatot creste, ingramadindu se, scotlnd notelecele mat ascutite din gitlejele for colbaite.Si de-o-data strada Inceteaza pentru a faceloc ratundului Imprejmuit cu ziduri al pietiiPalatului Vechia. Foarte vechiu palatul a-

- cununat cu un turn de 90 de metriboo de ani aproape, de cind coace la soareleToscana indoiteleg crenele sure, de cindpriveste prin ferestile-i cu gra& piata, in careFlerculul lui Bandinelli tine supt picioare unCacus, care nu pare tocmal suparat de nenorcita lui patanie. In centru, linga fintina, prin care tail de mare fac sarituri faripareche, veteranil se adund la sunetul uneltrimbite, care suril pripit si aprins. Supt

liniile-t

Caloioli,

229

bluzele cele ro$ii, tote abia-O mai aduc a-minte de isprdvile trecute si cindit vezi paradind pe piata incalzita ca uncuptoriu, cu sur aproape, abdomeneleenorrne si fata cirmizie, de pe care sudoa-rea le pica pe mustetile falnice, de adevd-rati Italieni modern!. Se pun pe mers intr'oaureola de colb, la sunetul trimbitiicu bandierele desfasurate la soare, pe cindIn palatul cel vechiu, incins cu patru briiede feresti marunte, lumea intra si iese, zgo-motoasd si pripita, ca albinele int'un rola,pe vremea caldurilor Innadusitoare, chidpaiele grinelor pirlie la soare, cind doar pre-pelita scoate glas prin miriste, si paduriledorm tacute, cu frunzele lucitoare si moartede plrjol.

Din loggia dei Lanni, in fata, sfdtoaseleFlorentine fac un concert sonor si ameste-cat, pe cind de veacuri Ahile cu chivara'ncap duce trupul 1ul Patroclu §i Perseul luiBenvenuto Cellini tine capul bietei Gorgone,albastrd-verzie la fata sl iea, de acel ton decotleald ca smarandul, pe care anil it dairbronzurilor vechi. Linga temeliile de mar-murd, un Florentin pirlit la fata, slab caun compatriot al lui Dante, vinde zaharicale

ti-i mila

zglobii,

230

bine-cuvintate de muste pe niste pirostrilde lemn verde. Si veteranil, colo departe, inspre Arno, se pierd ca o cordea rosie, pepietrele dogorite.

In spre sara. Lucratori in bluze cutreierastradele Inguste, Italience cu fata plina sirotunda se pun pe sfaturi la usile dughe-nilor Inchise. Departe sung clopotul de laSanta-Croce, Intovarasind sunetul greoia sisolemn ce se revarsa din turnul Domului.

Biserica ie in lumina depiina, imbujoratade raze, plutind, pare-ca, In aureola uriasape care soarele apuind o revarsa pe mar-mura batrina, in floarea fildesului. Porti lede bronz ale lui Ghiberti, «vrednice de a fipuse la poarta raiului», rasfata verdele bron-zului Intre patratele negre si albe a le Bap-tisteriului, ghemuit in mijlocul pietel, cuarcade marl umbrind paretic pe toate celeopt fete ale cladiril. Sfintii de de-asuprausil, pierdutl in intuneric, pun pete marlnegre pe marmura Iticioasa.

Uriasul Dom adoarme In glasul greoia alclopotului. Cupola lui Brunelleschi, apasindasupra Intregil cladirl, cu masa el scobita,II da un aer nepomenit de impuitor si de

231

vesnic. Pare ch.' siragul veacurilor s'ar des-face pans la nesfirsit si milioanele zilelortrecute s'ar pierde in nefiintd, fard ca o pia-tra sä lunece din trupul solid al cupolel,fara ca de o linie sal se miste crucea, cestrajuieste de-asupra uriasului. contrastulie desavirsit intre fata units si lucie a cu-polo, pe care singure cele opt briie, Im-binate sus, o pateaza si intre fatada scobitaca o catedrala gotica, ciuruita de ocnite col-turate, In care dorm linistip sfintii mis-tic!, cu minile Impreunate pentru rugdciune,cu ()chit pierduti in raiul fericirilor estatice,cu trupul desdvIrsit ascuns In creth rochi-lor slobode. De-asupra usii din mijloc,madona pdzeste ldcasul florii : «Santa Ma-ria del Fiore», si cele trel roze mistice, cugeamurile irizate, steclesc la razele de a-pus ale soarelui, ca nistt ochi de luminaIntr'un trup de piatra alba.

Ie gotic, dar de un gotic specialde un gotic sever si rece, Era podoabe,corect. Nimic din estatismul catedralel dinStrasburg san al celel din Milan. Ametitoa-rea bogatie a ornamentelor, aprinsa si nebunafor ridicare cdtre ceria, saparea sentimen-tului diafan si nepipait in piatra materials

Si

Italiii,

232

§i brutald, care se suptiaza, se astute, seidealizeaza, nu intra in gustul locuitoriuluidin miaza-zi, om, care are senzatia puternied,cu conturul ferm, §i nu imaginatia fdrd friCi.Daca arliitectura aceasta a fost cu putintain Milan, iea nu s'a putut naturaliza niel-o-data aiurea, in fierbintea Toscana., In Nea-poli cea scaldata de mare. Pentru Toscan,sentimentul religion ie cu desavIrsire altulde cat pentru Longobard, German pe juma-tate, care a motenit de la strabuni ruga-ci unile perdute, aspiratiile estatice §i nimi-cirea innaintea puteril fara margin! a celuide sus. Ca *i pentru Roman, ca §i pentruGrec, religia ie concretd, inteleapta, burghezaaproape. in Roma, bazilica predomind, culiniile moderate, cu intinderea marginitd siaparenta corectain severitatea iel; In Ve-netia cupola biza.ntina'. Toscana tine mijlo-cul : fail sä lepede cu totul inflorirea mis-tied §i aprinsd a goticulul, iea-1 stavilete,11 indreapta, 11 simplified. Salturile nebuneale inchipuirii sint oprite ; soliditatea in-fringe eleganta. Dimensiunile, In loc sd cautea se urea fard sfir§it catre ceria, oprin-du-se din oboseald, pare -ca, acolo unde pia-Ira or1 marmura ajunge la ultima for mar-

233

gine de afinare, ideala aproape, shit sobre,lini§tite, solid legate de pamint. Goticul dela Santa-Maria-del-Fiore sarnand mai multcu o friza din Partenon, cu o procesie pa-natenaica, de cit cu un tint din Niebelun-gen, cu o padure de fags in mijlocul bal-tilor neguroase ale Teutoniii. 0 arhitecturavariaza si iea dupa locul unde o rasadesti,§i precum uriasul brad de pe munte se In-chircete in gradinile pline de soare ale se-sului, colosul gotic ajunge in Italia la pa-rodia de la Piza, lada de papu§1 de pe ma-lurile Arnului, Santa-Maria-della-Spina.

Innauntru, biserica pare rnarita prin saraciapodoabelor, prin putinatatea pinzelor. Citeun inva tat infipt intr'o ocnita, linga. un pictor ;cite-o fresca pierduta. Un mormint cresti-nesc din timpurile mucenicilor, cu sculpturirare si peretii go!, de o nuditate de piatravechie, severa i rece. Lipsa aproape desa-virsita a podoabelor, goliciunea paretilor farapinze, statuile uriase si rare taind dur con-tururile for In umbra bisericii, contribuie Incamai mult la linistita maretie, la pasnicainnaltare a totalului. Umbrele curioase, pecare ferestile colorate din tribuna sfIntuluiZenobiu le arunca pe marmura, pun un ton

231

de misticism, de fantastic religios In aceastasolidi materie, iele singure. Ie mai mult decit o biserica, ie bailica in vechiul Intelesal cuvintului, cimitirul gloriilor orasului sislava lui vie : mormintele se ingrAmdclescIn pdretl, iele si statuile, Poggio si Brunel-lesco, Giotto si Manetti. Goticul a rdmasafara : innduntru, soliditatea bazilicii, preciziacontururilor, masura evlaviii domnesc sin-gure.

Aceiasi lume si astd-zi pe sgomotoasa Viadei Calzaioli, aceiasi animatie meridionala.Or San Michele, batrina biserica de piatra,strajuita de sfinti colbaiti, doming, cu trupulsad ingalbenit de vreme, strada zgomotoasd,multimea, ce se pierde In valurl catre podu-rile Arnului.

0 biserica foarte curioasa, Or San Michele,tot asa de curioasa cum It ie si numele, cumi-a fost obirsia : o hall de grin. Ie matbine o jumatate de biserica, o -biserica inrindul de jos. De-asupra evlaviosilor sfinti,mincati de vremi si Innegriti de colb inocnitile for umbroase, ferestile imbricate Cu.perdele albe ale rindulul de sus incadreazdcite-o Florentine, coboritd, pare-ca, dintr'unul

235

din tablourile Jul Andrea del Sarto, cu fatarotunda si plina, ochii negri desfacindu-se peobrazul aurit de soarele de miaza-zi. Si, pecind sus glasurl aprinse chita si vorbesc,cu dulceata neimitabila a dialectulul florentinjos preutii rani varsa valuri de tamlie atrealtariul gotic al lui Orcagna, cu vegetatiimistice de piatra, linga Madona cuminte srrotunzita In contururi a batrinului BernardoDaddi. Ie icoana adevarata a devotiunii ita-lienesti, care anina candelele In gitul Mado-nelor si rascumpard tin omor cu zece AveMaria. Un crestinism falsificat, greoiu de bo-gatil, fara o picatura de idealizare, moste-nitorul paginismului roman, prozaic si vulgar.

in jurul bisericii, hala urmeaza Inca ;Florentinele in haine pestrite vind, striga,cInta, pe clnd, cu linistea sculpturii, sfintirlui Giovanni da Bologna si Verrocchio se Insi-ra, ca o friza uriasA in jurul bisericii, seriosisi stingaci Inca. Din vreme in vreme, cite-obatrina mai evlavioasa face cruce innain-tea sfintilor batrini, urmindu-si pe urmavorba, si aceasta fireste de tot, ca lucrul celma! cuviincios de pe lume. Nu se aniniMadonele in colturile stradelor prin blago-slovita tars a lul Dante ?

236

Dante reprezinta minunat de bine intreagainimal italiand, Intreg chipul de a cugeta si simtial oamcnilor teril sale. Ca on -carul Italian,credinta goals, fara Intruparea concreta, careo vulgarizeaza, i s'ar pareaprea urita, falsadeci, pentru cä aid, ca *i In Grecia vechie,frumosul ie adevarat. Ca si Chateaubriand,iel crede, fiind-ca ie frumos aceia ce crede,fiind-ca morala sacs si estatica a religiii luiHristos i se arata luisupt haina de purpura a le-gendelor, supt desdvirsirea de contur a Mado-nelor, supt coloritul orbitor al (tinvierilor» *i.gAnunciatiilorD. Luati «Divina commedia»nimic mistic, nimic din innaltarile sublime alesufletului catre izvorul de bunatate si viataal ascetilor, nimic idealizat. le o tars catoate cele-l-alte viata vesnica, cu cercurileid de osinditi vineti, cu valurile id de plumbtopit, cu chinurile lard de sfirsit ale nele-giuitilor : o viata vesnica de carnaval. Su-fletele se vad, se cunosc, vorbesc : de s'arputea pipdi, ar fi oamenl vil, asa cum i- acunoscut in viata poetul comediii divine. Nuie de cIt o Innaltare a vietil, o marire a ieI,un efect de imaginatie, un divin din aceiasicategoric cu Madonele de portelan, cu ochiide papusa :

237

Deux sous avec miracle et sans miracle un sou.

Si tot aceasta concretizare a unel religilsecs §i ultra-idealiste la inceput i-a cltigar§i aureola nemargenitd, de care se bucuraasta-zi inspiratul din veacul al XIV-lea, Ghi-belinul nenorocit, caruia spiritul de factiune,ura InvierunatA a partkanului italian, Ifinchidea portile Florentil, acum cinci veacuri.Izgonitul are o statuie, cuvenita celui ce afacut dintr'un dialect o limbs, intr'o tarA,in care, pans la dinsul, nu iera nicl-una. Ieacolo, In fata bisericii Santa-Croce,i:o bise-ricA, in care singure proportiile variaza,deosebind-o de cele-l-alte. Supt boneta con-sacrata, o fata ascetics, sculptata de ginduri,ni§te ochi cari vcid innciuntru, supt frunteade Roman, patrata *i joasA : at crede, ca alpe sfintul Anton §i te-ai a§tepta la o capo-d'operA de Instrainare de lume, de idealismsilit, aprins si amar, ceva ca operele sfinteiTereze. Nu. ie Dante, care a creat o viataviitoare ciudata, carnavalesca §i groaznicA,de un epic singerat §i livid, poetul come-diii divine.

Ploaia nu le trista in Anglia, unde si -a la-sat pecetia pe lntreg chipul tat-it, nu ie tristA

238

pe cimpiile intinse ale Rusiii, pe nasipurileBrandenburgului : In Italia din potriya, ieajunge lugubra, in acest cadru zugravit de varayesnica, cu lumina soarelui potopitoriii. Si

ploua, aice ca si la Roma, ca si laVenetia, unde canalele miscau valuri cenu-

palatele se pierdeau In neguri. De pcdrumul capricios, care, Imbratisind muntele,to duce la San-Miniato, orasul pare pierdut,departe, intr'o vedenie de vis, un haos decladirl cenusil de-asupra carora cite un turnprivigheaza ; o mare de ziditi adormite suptploaie, peste care, maret §i greoiu, cupolaDomului se intinde, pasnic.

Un miros de ploaie de prima-yard, In careceva din parfumul florilor de cimp, din rasu-flarea frunzelor dogorite de caldura, din aburiipenelor colbaite ale vrabiilor ce stau gra-mada supt crengile ingreuiate de apa, seamesteca, se poarta prin yazdub. De-o partesi de alta a soselii, ce se ridica din ce ince, infasind dealul de lut cleios cu cor-deaua iel lata, pinii maritimi innalta cres-tetele for ce merg suptiindu-se ca o clo-potnita gotica, spre ceriul, care pare ud siiel de ploaie, greoia si yatuit. 0 mocnealatrista apasa peste toate, si mum], din cind

a-,

asta-zi

sii si

239

nd, In aceasta liniste netarmurita, ina ceasta moarte de zgomot si de mi*care afirii intregi, o fosnire de vint spinteca ma-rea monotony a nourilor, si atunce, In apusullimpezit o leaca, Apeninii se desfasura ca unfund de scene monstru, In departarile cenusil.

Ajungem la San-Miniato : tocmai in virf,o biserica, imprejmuita de ziduri, linga careo femeie cere, supt ploaia ce se cerne dinstresini. Usile toate deschise lass privireasä patrunda in bazilica desarta, cu mozaicevechi pe lespezi. Din loc in loc, la fie-carepas aproape, o gramagioara stralucitoare defort de aur, linga pietrele cu inscriptii la-tine*ti : ie pentru morti. Ieste unul mai pri-vilegiat intre mormintele acestea, groapaunul duce, o miniature de duce sculptat pepiatra alba : avea cinci ani. Un Inger cu a-ripile Intinse pazeste de-asupra.

Si apoi,tot prin ploaie, la Cascine, «§oseaua»Florentil, in capatul careia un rajah indian,ratacit aice, doarme somnul de veacuri, inurna lui de aur, om al soarelui ferbinte,fiinta Indiii tainice, cu jungle intunecoase...Picaturi marl de ploaie se preling pe pietrelealbe ale ratacitului rajah.

40.0.--

ro

r 416, rsi MM

NAPOLIincolo de Campagna romana, Ape-ninii Incunjura drumul cu prapa'sti-oasele for st4nci acoperite cu pAcluri.La lumina soarelui, vIrfurile §i cre§-tetele stair adincite 'n umbra, pecind vaile, ce le brazdeaza cu cres-taturile for paralele, stralucesc au-rite de lumina, cu o usoara ceatA

violets ce pare a pluti de-asupra copacilor,ca i cum ar fi sufletul fermecat -al padu-rilor tilitrine. Ve*nic, pe intinderi nesfir5ite,aceleag paduri, aceia§1.

16

?J\. tf-22*11A

; '' ' 4113grs if4,%; or°r

',

242

Pe urma cimpia, cu umbroase padurl defag!, legate cu vita de vie horbotata la mar-gin!. Soarele apuind pare ca alearga printretrunchiurl, ascunzindu-se dupd iele si iesindiar la lumina. Une ors, cind trenul merge malrapede, marul de our pare ca se sfarma inbuc41, prelungindu-se, arunclnd suviti mar!de lumina, pe frunzele colbaite.

Si, de odata, la capatul cimpiii, Napoli.

Ie un balamuc, un vuiet fara de nume aidla gara. intr'un colt, niste baietl pirliti la fata,cu sapc! negre de matasa pe cap, se trin-tesc, se alunga, urld, chiuie, intr'un nour decolb, supt ultimele raze ale soarelul apuind.Unul singur are o imbracaminte mai ome-neasca : slut Intre dinsil paltoane lungs panala calcdiele goale, care par a scuti pe purta-torul for de camesa si alte accesorii. surtucefa..ra de nume si fail de coloare, camesi in-descriptibile. Si tot! se tiita serios, fara unzimbet pe fata, cu niste och! marl negri,muiatl in cerneala.

Ma suift Intr'o trasura. Do! din baietl sepun pe capra, un al treilea s'a prins, Dum-nezeu §tie cum, in coada. Strade late, nere-giilate, cu casele trintite la intimplare. Colb

243

Isi zgomot. linteo raspintie, un sarlatan tinelungs discursuri, care trebuie sA.' fie foarteinteresante, judecind dupit tot' ochil acestia,can se uita tint la invatatul doftor po-pular, in jurul trasurelii lui pline de toate]eacurile de pe lume. Dol pas' mai departe.o ceata de baieti fac echilibristica, suindu-seunul pe spatele altuia pentru a luneca peurma in colbul fin si alb, care li slujestede pat toata: ziva. 0 multime enorma sigalagioasii Insoteste din urma si pe delaturl un regiment de soldati de linie, ames-tecind glasurile ccle mai nepotrivite din lumecu sunetul ascutit al trimbitilor. La stinga,de-odata, un deal se desface, cu niste casemarl, galbene, pierdute In virf, si de la careporneste un haos de alte zidirl de toate ma"-rimile, albe la ultimele lumini de apus aleceru]ui. Pare ca de sus un vralitoriu le-arostogolit pe costisa, unde fie-care s'a opritla intimplare. Teatre curioase deschid por-tile for marl deschise, aptusite cu afiremulticolore. Teatro delle follie: prin canatu-rile date intr'o parte se \Tad clti-va stilpi intu-necati, paretl minjiti, aparenta unul interiorde crisma, din care ar lipsi numal gArafile pin-tecoase. Apo', in dreapta, in stinga, teatre si

2it

iar teatre, toate intunecoase si sordide, citusile marl deschise, de pe care afire ruptespinzura ca niste steaguri ciuruite de gloante.Un arsenal negru, de o negreata de lemnplouat si vechici, cu soldatl ce pazesc priningrdditurl, asa ca nu se vad de cit de lasuptiorl in sus. Si portul intinde catargeleplecate, de care funiile se leaga usoare sifine, ca niste ate de paianjen, pe ceriul desara, albastru deschis, tivit in spre apus cuo dunga violets intunecat ce se pierde In ro-ietic, si pe care noun suptirl, cu desdvirsire

trandafiril, plutesc ca niste esarpe de matasa.Apoi pe strade la deal, pietruite cu les-

pezi marl rombice, pe care roatele sungsgomotos, mergem fara sfirsit. Birjarul paleca ,tie drumul, si din cind In cind11 vad cu fata apoplectica intoarsd spre mine,morndind numele hotelulul: «Belle-vue, Belle-vue». Un domn galonat ne scapd : ieportarul otelului negasit, care se suie Incapra, ldsind pe baiatul de acolo ur-meze caldtoria aninat de coada vehiculululmien. Si ajungem la o casuta cucuiata pedeal, unde o cocoand grdsulie-ml arata depe terasa o apatind de zahar pierduta innoaptea stropita cu stele : ie Vezuviul. Un

nu--sl

sä-.5

245

panas de fum plute§te venic pe virf. Lingamine, trintita pe dowl scaune, o baba en-glezeasca visaza, iea stie la ce §i la tine, si

o mierare! in salonul din mijloc, alit-turea cu o scrisoare autentica a lul Gari-baldi, o «Revue internationale» din 1887doarme linga gramatica lul Curtius !!

25 Main.

Ie sarbatoare astazi : tapete ro.5il si per-dele tivite cu our acopar mormintele celevechi, pe care le poti vedea numal furi-§indu-te supt ochil Incruntatl al preotulul,in mijlocul uimiril credincioc;ilor, ce privesccu groaza pe apostatil ce nu pleaca genun-chicle asupra mozaicelor de porteland. Tot!in haine de sarbatoare, rasi, pomadati, co-recti : femeile poarta rochil batatoare la ()chi.Prapurl de purpura deschid calea procesiu-nilor, pe stradele picurate de ceard.

Am vazut un giuvaeriu de bisericuta vechie,l' Incoronata. Te coborl pe scarf innuntru :intunerec si umed, o pivnita, in care macarnu mirose a tamlie ca aiurea, ci a ceapa.Picturl de Giotto, pierdute sus, inteo galerie,§i pe urma grozave figuri moderne de por-telana colorata.

216

0 portelana vulgara, cu colorile asa debarbare, Inch Iti rinesc pare-ca ochii, oportelana industrials si stiintifica, asa deIndepartata de statuetele lui Luca delaRobbia, grupul de la San Domenico,') sfintiide teracota, durerosi si rugatori, Hris-tosul sfisiat, cu genunchiele vinete, culcatin groapa.

De pe strada Santa-Lucia, marca se des-fasura fall de sfirsit, pierduta In brume caliliacul, pe care zadarnic cearca sa le pa-trunda pirjolitorul soare de miaza -zi : co-rabii trec departe, laslnd dung! de argintpe ape, luntri negre alearga gingas pe valuri,Cu pinzele umflate ..i catargul drept sprecerio. Pe mal, lazzaronii dorm trintiti, cufetele for ph-lite si simulacre de haina co-perindu-le trupurile, In fata marii dumne-zeiesfi, supt soarele potopitor de cald.

Pe deal, la San-Martino. In dreapta, Incaodata orasul se desfasura, cu nenumaratele-icopereminte rosii si albe, ca un mozaic ne-regulat si splendid, ce se ascunde In valesi se catara de paretic captusiti cii livezi a!dealurilor. Un semi-cerc, un patrar de lung,de la palatul Capodimonte 'ina departe pe

1) Probab;1 o amintire gratiitii.

2,7

Riviera di Chiaja : plutind de-asupra acestelmarl de acoperisuti, cupolele rotunde pri-vigheaza, amestccInd tonurile for plumburiisail de portelana tarcata in acest turn allui Babel de color!. Case le roil §i galbene,bisericile cu turnurile lucitoare, supt soareleacesta fara parechie, plutesc In lumina.

imprejmuita de dinsele, marea, pierdutaintr'o ceata suptire, cu valurile de un al-bastru desavlr§it §i catifelat, se leagana laAnt. Pe intinderea uria§a corabiile par abiani§te frunze marl negre nemi§cate, §i pin-zele umflate ale luntrilor zboara ca paseride omat pe oglinda de safir a Tirenienil.$i, amenintator, la o parte; Vezuviul intindecoastele-i coperite cu vii, avind In vlrf ve§-nicu-1 §fichia de fum, care, izvorind din guracolosulul, se rasfata colo sus intr'un noura§alb §i scarmanat. Alte dealuri, muntii de-partati, pierduti cu totii intr'o ceata de po-veste, albastrb.' §i limpede.

San-Martino ie inchis, tot a§a §i Muzeulde acolo... ie groaznica for Duminica. LIngao dughienita plina cu §ipurl de licoare de-acalugarilor, o alma singura pofte§te cuu§a deschisa musafiril. Un baietandru oachesoarbe dintr'un paha r pe jumatate desert,

248

lingd o garafd simfitor scazuta, si, la o masamurdara, in fafa lui, o adorabild copila ba-laie, cu profilul de Rubens, ii ride in oche,provocator si murdar.

26 Maid.

Pausilipul, vechia curmatoare de necazuria lui Maecenas, se desfasurd, pe dealuri delut, imbricate cu livezi. Cite o pesters seInfunda fArd de sfirsit, deschizind vesnicgura-1 de intunerec, pe alocurea, petece al-bastre de mare se ivesc pe dupa crengi.Un miros de drobite pluteste in vazduhulstrabatut une -ori de mirosul salcia at marii,adus de adierea vintului, pe aripile 1111 rd-pezi . . .

Pozzuoli 10 rAsfirA casele, chiar lingd Om,tivit cu dunga ingustd a drumului colbait.le iard0 sdrbdtoare, se vede. 0 muzicdmilitara bate din talgere pe o pinta, ma-rinari de toate neamurile minima cirese in-semnate de muste, si, in jurul unei fintinipretentioase, care varsA apa pe strada, copiise trintesc in glod. Coloanele templului luiSerapis se vad innegrite si mincate de scold,*i sus, la SolfatarA, bolnavi merg sa se o-trAveascd cu mirosul groznic ce tisneste de

2'9

acolo din pamint, cu un zgomot asurzitor.Un principe napolitan , cirmuzio -la fata,cu ochil negri, In frigurl, cutreierd cu passnesigurl alei le.

27 Maid.

Azi trebuie sä merg la Vezuviu. Ma scolilez de dimineata, pe la vre-o 5, clnd ceriulalbastru deschis are limpezeala unor ochide copil, care se trezeste. Lume enorma pestrade : omnibusuri fara de numar. Zgomotpe trotoare. Rana §i lazzaronil de la portshit treji §i trintiti pe pietre : cu fata spresoare-rasare, a§teapta sa adoarma din noil_aid, pe mal, unde numai soarele li paredestul de cald §i somnul dulce.

Printr'un haos de case, prin coclaure deuliti fara de sfir§it, pang la piata Marines.Aceia§i mare pierduta in brume, pe carelene§ se poarta aripile de omat ale Funtrilorpierdute, Lanterna dominind intinderea cusulu-i trandafiria. Pe urma Resina, undesumedenie de oameni ma incunjura, pr o-puindu-mi suifea Vezuviului, In toate lirn-bile, cu glasurile cele mai felurite. Unul aremutra desavir§ita a Italianului : oache§, °chitnegri 5i vii, palaria pe ceafa, un om pe care

250

urea intilnesc intr'o padure undeam fi singuri amindoi, altul ras corect caun Englez, cu doua favorite, atirnind de-plorabil pe fata-I stropita de pistruie

Si mergem innainte, cu dot cal, can lafie-care micare se palest unul de altul,pentru a sari imediat in sus, indignati...

Vii §i iar vii, pe haragi lung!, cu vitele a§e-zate de a curtnezi§ul. Din loc in loc cite untires cu fructe ro§ietice un movno/ cufrunze lucitoare. Drobite marginesc drumul cuhorbota for aurie, varsInd miros nepomenitde duke in vazduh. Si de ce mergem, fa-cind brlie in jurul muntelui , Napoli sedesfa§urd colo in vale si marea albastra siinnaltimile transparente ale Ischiii.

De-o-data verdeata inceteaza. Pe clndin dreapta viile mai crest Inca, pe aceasta.Tama cenu§ie de lava pisata, in stinga, los-topanele negre singure arata la soare dm-piile for nesfir§ite, care par brazdate de omina nevazuta, samana cu o mare intepenita.,.inchiegata." in mijlocul unei furtune urige, amare de iad, cu apa catranie. Pe alocurea lavase infati§eaza ca ni§te trunchiuri noduroaseSi uscate, culcate de veacuri, aid, in prafulvInat si Alm, de o adincime a§a de mare,

sa-1

ro§ie-tice.

n'as

on

251

ca picioarele-ti dispar literalmente supt a-,ceste gramezi enorme de cenu% cal& Sima uit cu jale la drumul Englezului Cook,frumos si neted ca 'n palma, pe care mis-sele cu dint! lungi se primbla in vago-nete.

Si, de-o-data, n'am mal vazut nici mareaalbastrd, smdltata de albele aripi de pinziale luntrilor, nici oraul lntins supt pi cioarelemele, in chip de triunghia uriq, pe malurilemar!!, pdna pe depdrtatele cimpii. M'am in-tors, mort de oboseald, pe spinarca ghi-zilor, pe cind colo sus, fumul venic alvulcanului parea ca -o bate joc de jalnicam ea intimplare.

28 Maiii.

Prin Vomero, la muntele Camaldulilor.Ie amiazi. Supt caldura ametitoare, nici-o*oapta prin frunzi*, nici un tremurat dearipe in padurea de iingd sat, un sat, caresarnand foarte bine cu o mahala de ora*mare. Strade pavate, placi de marmurd inrdspintil, o dughiand de paldrier, cu cite-va hornuri la fereastd. Padurea ie rara :molifti innalti ridica sus stogul for de frunzeascutite ,5i fine, de un verde albastria. Dru-

252

mul merge pe o muchie, de pe care ochiulpdtrunde in tot acest Intins defilea de co-pad' suptiratici. Din loc in loc, cite -unmagar, un magar cuminte, tremurind dinurechi la soare, niste urechi fantastice peacest trup gracil si slab. ae-asupra, pe celdol desagl, ce atirnd de-o parte si de altaa rAbdatorului dobitoc, pang la pintece, vre-un mosneag cu sapca neagra si obrazul rassi dubit la soare, or! cite-o Napolitand" cupdlaria de paie plecata innainte, umbrindu-ifata, ma! tot-de-a-una bOtrind si sarbadd. Se;pierd pe cdrare, si drumu -i asa de uscatin cit multi vreme Inca rasunA pocnitul copi-telor, ritmat si lenes. La o raspintie, inmarginea unel alte paduri, un sir intreg demagari ni iese Inainte, seriosI tots si de o lenenepomenita in toate miscdrile lor, ducindpe spinare niste enorme gramezi de vreas-'curl, car! -I fac sa samene cu niste aricifantastic!, cu urechile lung! si coada suptire.Departe tocmal, dot flacal bronzati la fata,cu camera albastra cdscata pe piept, II ur-maresc cu ochii, tipind ceva In limba forasa de tare si aprins, In cit socoti cutiteleaproape de-a iesi din teaca.

Ne-am oprit inaintea unel osteriI. De-o

253

bucata de vreme, dot copii ne urmaresc,un baiat si o fata. Tel ie Imbracat ca toptaranii de pe aict, iea poarta pe un trupusorde gindac o rochie de ling tarcata, ale ca-reia colors vii se potrivesc de minune cuobrazu-I de tigancusa, lucind la soare. Neduc la manastire, unde femeile voiesä intre, Dumnezeu stie de ce. 0 poartamare zavorita, innaintea careia un om se o-dihneste de prea multa odihna, una dinacele fete de taranI napolitanl, indiferenteSi adormite. Suna dintr'un clopot ruginit,si la o ferestuica, de-asupra, un calugar iesecu capul pentru a-si observa musafirul. Sevede ca mutra mea-1 asigura.", de vreme ceindata dupa aceia and sulul de fier lunecindCLL zgomot in verigi si-1 vad Innainte-mi,un mosneag alb ca omatul, cu °chit buns,imbracat intr'o rasa de postav alb, incinscu o fringhie. Ma primeste zimbind si iarzimbind ma poarta prin coridoare lung! demandstire cu colonete albe si inscriptil la-tine,5ti. La *stInga, o usa, care duce la uncamp de grill aproape copt, cu spicele grele,facInd paiele sä atirne In jos, si la o bise-ricuta.' cucuiata pe un delulet, Imbracat cutrifoia trandafiria si drobite auril si aro-

n'ati

234

mite; apoi, pe niste portite, la o carare strImtd,margenita cu vita de vie verde deschis, taindin curmezis cenusiul negricios al haragilorde plop. La capat, o terasa vechic, incun-jurata cu lespezi, avInd in dos o banca cumai multe despartituri, care pare furatadinteun amfileatru antic.

Ie cea mat frumoasa vedere din tot ti-nutul. La dreapta, padurile se tin lant,privirea, lunecind pe trunchiurile umbrite,se opreste numal la tapsanele de iarba lungasi matasoasa, presarata cu mierea-ursuluivinata si nalba galbana. In fata, marea, aade albastra ca. se intrece cu cerul, care, iel,sus, pare o mare de lumina, un ocean desafir topit, de o stralucirc orbitoare. In-sulele o pateaza : Nisida in fats, pe stincinegre, tisnita din mare, prin puterile ccleascunse, care clocotesc aici supt coaja decenusa vulcanica, des scuturata de cu-tremure. Alt foc decit al soarelul se as-cunde acolo jos, urmind lucrarea -i tainicasi necurmata si ridicind din vreme in vreme.acoperisul acesta subred ca pe o jucarie.Insulele agar si dispar ca Inteo feerie, la po-runca intunecatulul Hephaistos, care-si fierbelava in caldarile de supt pamlnt, siroaiele

255

de lava" se revarsa peste cimpii, si oraseintregi se ingroard, cu oameni cu tot, suptpotopul cenusii calde a vulcanului. le aidaproape uriasul cel rda, Vezuviul, depanindpe crater sulu-i de fum, ce se. rdsfira 'nno uri, si, vazut asa de linistit, its pare unmunte ca tots caruia fumul cerevarsa." It da o frumusetd mai mult si care,de-ar fi mai mic, ar sarnana cu solfatara.de la Pozzuoli, dealul acela incrustat cucristale de pucioasa, care par un oink deour palid. Si, mai jos, din spre Resina, Her-culanum doarme de veacuri, mai incoloStabiae si dincoace ruinele iesitc la luminaale Pompeii, toate adormite In spasmeledurerii, supt capacul de cenusa Intdrita siimpietrita, ce slujeste drept sicria. De-asupra oraselor moarte, via creste acuma

iarba verde, ca si cum nimic nu s'ar fiIntimplat, mortis n'ar dormi jos, strImbatide ultimele dureri, nici Vezuviul n'ar ame-ninta din fata. Vesnica nelogica a nature!,cea mai sIngeroasd dezmintire a copildresti-lor pretentiY, pe care omul, acest crnt4chiCiDl)crescut pe fata parnintului, le ridica asupra

I) Espresia ie a lui Taine.

si

li

256

mamei lul viti-ege, enormel naturl, incons-cienta si Ears tints. Si as vrea sa vad peLeon al predicind bundtatea lardde sfirsit a Proniii ceresti, pe cadavreleImpietrite ale celor trei orase.

In stinga, Napoli, prelungit prin dungytrandafirie a Sorrentelui si Castellamarei,departe Ischia pierdutd in bruma, in fats cu.stincoasa Capri. eTrebuie sä mai staff, imispune calugarul, la asfintitul soarelui ie ma!frumos, se duce bruma...»

multdmesc si ma intorc spre poarta, ur-marit de glasul batrinului, care -nil spune ticd-losia traiului lor, cum li s'a vindut mandstirea,

pe strada, messo sully strada, signore, poveri vecchi... Si ma intreabd iar, cuochii lui cei cuminti, de nu-s Napolitan.

Ma simt magulit in stiinta mea de po-liglot rdspund, cu cea mal mare serio-zitate posibila, ca nu, Napolitan nu-s, darRoman, venit aid cu afaceri. Bietul mosneagma crede si-ml spune ca slut si la dinsii inmandstire Roman!, «frati de-al dumitale,de'vostri fratelli», InchizIndumi up.

La rotors, aceiasi magari linistitY, acelasisat modern, ba, mal mult, acelasi mosneagcu pleoapele rosii, dormind pe o piatrd, in um-

laslndu-1

di

si-i

257

bra, 1410 o esploatatie de pucioasa, cu e-manatil nesanatoase.

28 Maid.

Pompeii ie dezgropat intreg aproape. UntIrg lntreg de ruine, care pare ars ierl defocul Vezuviula Stradele se in§ira printrecase acuma, ca cu aproape 2000 de andIn urma, cu lespezl groase plumburil, prinmijlocul carora pietre mal ridicate ajuta satred- de la o parte a drumulul la alta. Ca-sele slut dqerte acuma : fa' catoril de sapa-turi all gasit cu cale sa le curate de toatemobilele pentru a le duce la Napoli §i n'aQlasat aid decit paretic gol, acoperip Incacu fresce splendide. Ie o pictura deosebita,pictura aceasta murala a Romanilor, sama-nind pare-ca in lngrijirea stingace a contururi-lor cu aceia a prerafaelitilor, dar cu mac putinieratism, mat multa libertate *i une or! unrealism pronuntat. Slnt fructe minunate, prinaceste triclinii vechi, fructe cu toata fragezi-m ea for de viata vegetala zugravite, de maies-tri obscuil §i necunoscuti. Arabescurile ante-arabe afputea rivaliza cu cele din Alhambraor! din Intunecatele palate ale Maroculul.Cind

17

si

258

am fost in vechiul oral, in coltul unde' se maifac sapaturilejucratoril scosese de supt cenu0o casa cu trel rindurl, pe al careia Orel'ni§te cocostIrcl pe fund negru ierati zugrd-vill cu d dibacie, la care pictura a ajunstarzn1 numal dupd invierea iel. Am vazutpe urmd frescele de la muzeul din Napoliaffrescbi pointeiani,care in vre-o septesail, si aid frumuseta si plenitudinea zugrd-velil sint uneorl cu desdvirsire de mierare.Sint Intre iele cadre marl: un Herakles cuOmphale or! un Persell liberind pe Andro-meda, dintre cele mat bune. Trupurile sintcu mind sigurd delineate pe parete, coloa-rea, In care un galbdn rosietic special do-mina, ie Inca proaspata. Aceiasl ingrijirepentru detaliul anatomic bine observat siInfatisat, aceiast viatd a carnurilor goale sicoapte la soare. Ieratismul de forme, rigi-ditatea tipicala a contururilor se gasescnumal in mormintele de la Capua si Pae-stum, unde s'a descoperit pretioasa fresca arazboinicilor Samnitl. Si dacd pictoril italien1au precurzorl intre necunoscutii zugravl decase al orasulul de provincie Pompeii, acelasllucru si cu peisagistil flamanzi. Cite-va zecl de

259

pcisage din Pompeii, Herculanum si Stabiae,se desfac pe tencuiala paretilor, unele inmedalioane, cite patru de tablou, altele se-parate. Fatade de temple, case rdzlete, capetede cimpie, In acea lumina, care dese orl se in-tilneste In tablourile lut Claude Lorrain, matasamanatoare cu acestea Inca prin ruineleantice presdrate in verdeata cimpiilor orl um-broaselor paduri. Scene realiste apoi : femelgatindu-se innaintea oglinzilor de bronz sapat,cu fata lustruita, luind boiele din vazele pastrate Inca, una zugriivind cu modelul pus inna-inte, apoi scene din forum, negustorii si pro-cese intre coloanele stralucitoare de lumina.

Sculptura se simte si iea de aceasta ten-dinta generala cdtre realism., care domingprin ultimele timpuri ale imperiului : pelinga nenumdratele statui de divinitati, por-tretele calari ale lui Nonius Balbus si fiu-Jul sau, foarte ezact reproduse dupa natura,cu toate zbirciturile batrinului, cu toatdelasticitatea de came si gracilitatea de contu-ruri a tinarulul. 0 grupa" de toata nostimadaduce pana la capat aceasta tendinta de aciopli in marmura lucrurile vazute : un saran gol, cu o legatura numai la mijloc, gd-te*te un pore, razindu-1, pe chid fecioru-sau,

260

un Mat de vre-o doi-spre-zece anI, grAma-de§te vreascurl supt caldare. Ti se pare, ca.' a-cest grup a fost sapat in veacul al XIX-lea,.5i nu cu atitea veacurl Inainte.

Case le sint toate aproape cu un lux debun gust cladite. impArtirea ie mal pretu-tindeni ca In casa lul Pansa, cea ma! re-gulat zidita din toate. Printr'un vestibulstrimt, cu podeaua de mozaic, intri Inatrium, de-asupra caruia, prin deschizaturiluminoasa a compluviului, apa curge inimp/uvium. in dreapta in stinga, camerede oaspeti, marl cit ni§te saltare de scrin, infats, dupa un alt fir de °dal, stilpii pe-ristilului, continuati Cu oecus si une-orI cugradina de fructe. Sint impodobite cu co-loane colorate sail Imbricate cu stuc,cu tablouri murale, cu pavage :de: mozaic,care nu cedeaza, de sigur,celor:mal frumoasemozaice cre§tine, acelui de la Santa-MariaMaggiore, de pilda, or! de la Santa-Puden-ziana. Mozaicul joaca un rol covir§itor incasele acestea i, mat pretutindent, tablou-rile alcatuite din pietre sint mal realiste de-cit cele-l-alte. La intrare, cite un urs, citeo masa, orl vre-un tine incruntat ; in in-terior, adevarate covoare de mozaic, pre-

pi

261

cum splendida batalie de la Issus, gasita la1831, cu biga minunatd a lui Darius In fata.

Toate sint boite din spre strada cu ro*uorl alte color! mal intunecate, ardtind trecd-torilor un zid inchis, strabatut de feretirare i inguste. Cite un balcon se intindeain afara une-ori : unul se mai cunoa*te 0azi. Dughienile de yin sint mai nume-roase decit toate cele-l-alte, cu urneleinfipte 'n piatra, care formeaza un ungbicidrept. Din loc In loc, cite-o aosteriao, cumii zic ghizii, cu fresce de oameni cinstindu-se,or!, de sigur, vre-o barbierie, cu firide pentrusopoane i dresuri, cu scaun de piatra pen-tru client!, can ascultaii, cita vreme indus-triasul 31 curatia de podoaba capului ori abarbii, nenumaratele potins, ce se debitailla Romani in dughienile tonsorilor. Dincoace,morarul macina grauntele in morile de piatra,mai departe togele se spdlaci de Pillows,oameni instAritl aici, de vreme ce ridicau ostatuie Eumahiii, denariis propriis si nu pe-tunia publica. In mijloc forul intinde coloa-nele-i daramate, presarat cu piedestale, supttemplele lui Iupiter §i Apollon, care-I privi-gheazd, linga bazilica, ce cla In strada marina.Pe urma cele doua teatre la o part; mai

262

Inco lo amfiteatrul de pe deal, termele, pas-trate minunat de bine, cu stucul Inca pe pa-rep, conductqle de plumb neatinsc si bancilede bronz ale lui Vacula la local lor.

Un singur lucru lipseste: oamenii; ba nu.Sint, dreptul, vre-o zece la muzeci, intoate posthile posibile, inlemniti de agonic,ingropati In cenusa vulcanului. Si iel, Vezu-viul, se profileaza pe ceriul albastru ca unmuntisor de mina a doua, desirind vesnicsfichiu-i de fum, pe cind urechielnita intindefrunze la soare, sopirlele de runic se intindpe pietre, cu ochii for de candele, si caz-maua sapiitorilor sund pe

Sara.

Vezuviul ie nelinistit. Fumul alb a dis-parut; ie intunecat acuma, si, ca si ccl de lajartfa lui Cain, se tirlie spre pamint, ame-i intator, tot In directia Pompeii. Dc pcTura, sus, cite un glob de foc se ridica,pentru a se cobori iarasl, ca o candela cese stinge. Dc n'ar fi miscarea accasta rit-'Data, ai crede, ca luna se iveste, rosic sisingerata, ca toamna pc bruma, de-asupravulcanului. Ie lava, care forfoteste in fund,in caldarile cele vesnice. Din cind in cind

ce-I

lava.

263

mArul de singe zvirle scintel, ce se pierdpe coaste, in spre Castellamare.

$i marea-1 lini*tita, cenu*ie in noapte, custafil de cora.'bit, ce o despica a lene. Tintede our pe covorul de safir al ceriului. Unglas cinta pierdut, nu se *tie uncle, *i, colo,pe dealuri, lumini se aprind ca alte stele, maljos, neregulate *i rare. Zgomotul cetatii sunadeparte...