Upload
others
View
2
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
1
”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională
continuă la nivel de firmă”
Faza: I. “Formularea măsurilor și modelelor de încurajare a
formării profesionale continue”
Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale
Zamfir Ana-Maria (coord.)
Maer-Matei Monica
Mocanu Cristina
Velciu Magdalena
Pîrciog Speranța
Lungu Olivia-Eliza
Grecu Liliana
Militaru Eva
Novel Research
Ionela Şufaru
Marian Marcu
Alexandru Andreescu
Dana Ivan
Andra Dobrescu
Ramona Dănilă
Lăcrămiaora Ghiuţă
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
2
Activitatea 1.3. Elaborarea unui set de măsuri și modele de încurajare și
susținere a investiției în formarea profesională continuă la nivelul IMM-
urilor și al sectoarelor de activitate
Propuneri de măsuri și modele de încurajare a formării
profesionale continue și efecte așteptate - pe baza unui
exercițiu de foresight cu patroni și manageri
Autori: NOVEL RESEARCH și INCSMPS
Ianuarie 2014
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
3
CUPRINS
1. Metodologia exercițiului de foresight cu manageri și patroni
1.1. Aspecte metodologice
1.2. Structura firmelor intervievate și profilul respondenților
2. Rezultatele intermediare și finale ale cercetării de tip foresight
2.1. Rezultatele Valului I
2.1.1.Caracterizarea firmelor investigate în funcție de structura salariaților
pe nivel de educație
2.1.2. Evaluarea situației financiare actuale şi aşteptări faţă de viitor
2.1.3. Evaluarea mediului de afaceri din România
2.1.4. Principalele probleme ale mediului de afaceri românesc. Valorizarea
formării profesionale în actualul climat economic
2.1.5. Așteptările angajatorilor de la formarea profesională continuă
2.1.6. Bariere în formarea profesională
2.1.7. Evaluarea diferitelor modalități de sprijinire a angajaților care
participă pe cont propriu la formare profesională
2.1.8. Analiza dezirabilității măsurilor propuse - Pro sau contra față de
măsurile de stimulare a formării profesionale propuse?
2.1.9. Analiza fezabilității măsurilor propuse – În ce condiții ar adopta
firmele măsurile propuse de stimulare a investiției în formarea
profesională?
2.1.10. Percepții asupra taxei de tip „train or pay”
2.1.11. Dezavantaje percepute ale măsurilor de stimulare a formării
profesionale
2.1.12. Câteva experienţe ale firmelor investigate cu privire la formarea
profesională a adulților
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
4
2.2. Rezultatele Valului II
2.2.1. Efecte anticipate ale măsurilor de stimulare a investiției în formarea
profesională asupra mediului de afaceri românesc
2.2.2. Alte măsuri cu impact asupra mediului de afaceri. În ce măsură
conduc acestea la creșterea investiției firmelor în formare
profesională?
2.2.3. Politicile de resurse umane în firmele investigate
3. Concluzii. Propuneri de îmbunătățire a măsurilor de stimulare a investiției în
formare propuse
4. Anexe
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
5
Rezumat
Cercetarea desfășurată prin metoda foresight-ului în 2 valuri în rândul a 100 de patroni și
manageri din România a relevat faptul că anul 2013 a fost unul al redresării economice conform
aprecierii respondenţilor, circa trei sferturi dintre ei declarând că afacerea lor a mers mai bine
decât în 2012, iar acest aspect este mai vizibil în domeniul agriculturii. În plus, un procent
semnificativ dintre respondenţi (60%) sunt optimiști cu privire la viitorul imediat (următorii doi
ani), o încredere mai mare cu privire la evoluţia pozitivă fiind înregistrată în domeniile
agricultură şi servicii. Rezultatele studiului indică existența a trei bariere importante ce stau în
calea dezvoltării mediului de afaceri şi acestea sunt: 1. lipsa politicilor de stimulare, 2. birocraţia
excesivă şi 3. instabilitatea cadrului legislativ.
Aproape toţi respondenţii consideră formarea profesională a angajaţilor ca fiind
importantă şi cu beneficii, în principal, în ce priveşte creşterea productivităţii muncii, adaptarea
produselor/serviciilor la cerinţele pieţei şi motivarea angajaţilor la locul de muncă. Totodată,
patronii/managerii reclamă lipsa fondurilor proprii pentru a derula cursuri de formare
profesională, lipsa de informare sau dificultatea procesului de accesare a fondurilor destinate
unor astfel de activităţi, precum şi costurile implicate de încetarea totală sau parţială a
activităţii angajaţilor. În plus, în domeniul agriculturii există o reticenţă a angajaţilor de a
participa la astfel de cursuri, în domeniile industrie şi construcţii teama că angajaţii îşi vor
căuta un alt loc de muncă mai bun, iar în servicii cea referitoare la creşterea aşteptărilor
salariale. Cele mai atrăgătoare şi eficiente forme de sprijinire a angajaţilor cu privire la formarea
profesională pe cont propriu sun considerate:
Reducerea sarcinilor de la birou pe perioada desfăşurării cursurilor şi/sau
Acordarea de zile libere plătite sau neplătite în respectiva perioadă.
În scopul stimulării şi creşterii investiţiilor în formarea profesională a angajaţilor, cele
mai potrivite măsuri de sprijinire a angajatorilor reieşite din studiu au fost:
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
6
Facilitarea accesului la fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană pentru
firmele care organizează programe de formare profesională, măsură apreciată în
special de cei din domeniile industrie şi construcţii;
Deducerea cheltuielilor cu formarea profesională a salariaților la calculul
impozitului pe profit;
Crearea unor parteneriate la nivel regional între instituțiile de învățământ,
furnizorii de formare profesională și companii pentru calificarea forței de muncă;
Ajutoare financiare egale cu valoarea contribuțiilor sociale aferente salariilor de
încadrare pentru firmele care angajează ucenici după încheierea perioadei de
ucenicie, pe o perioadă egală cu perioada de ucenicie;
Subvenții (în valoare anuală egală cu 50% din valoarea cheltuielilor realizate cu
formarea profesionala a maximum 20% dintre salariați) acordate pentru firmele
care organizează formare profesională pentru proprii angajați;
Ajutoare financiare pentru firmele care acordă salariaților concediu plătit pentru
formare profesională (egale cu valoarea contribuțiilor sociale aferente salariilor
acestora), pe perioada de desfășurare a acesteia, măsură apreciată în mai mare măsură
de cei din domeniul agriculturii;
Aceste măsuri trebuie însă însoţite de reducerea fiscalităţii, creşterea transparenţei
procedurilor de accesare a fondurilor nerambursabile şi a informării mediului de afaceri cu
privire la programele şi facilităţile existente în domeniul formării profesionale.
În ceea ce priveşte impactul pozitiv la nivelul mediului economic din România, studiul a
relevant următoarele:
Pentru integrarea pe piaţa muncii a persoanelor care fac parte din grupurile
vulnerabile cele mai potrivite măsuri care să vină în sprijinul angajatorilor sunt
”acordarea de subvenții în valoare de 300 lei lunar/ucenic pentru firmele care
organizează programe de ucenicie pentru tineri pe toată perioada de derulare a
programului de ucenicie”, ”ajutoare financiare egale cu valoarea contribuțiilor sociale
aferente salariilor de încadrare pentru firmele care angajează ucenici după încheierea
perioadei de ucenicie, pe o perioadă egală cu perioada de ucenicie” şi „deducerea
cheltuielilor cu formarea profesională a salariaților la calculul impozitului pe profit”,
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
7
primele măsuri menţionate având, în opinia respondenţilor, şi impact pozitiv asupra
creşterii productivităţii muncii în firme.
În scopul creşterii numărul firmelor care să organizeze cursuri de formare
profesională pentru angajaţii lor şi al creşterii investiţiilor realizate de firme cu
formarea profesională cele mai potrivite măsuri de stimulare ar trebui să vizeze
”facilitarea accesului la fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană”, ”deducerea
cheltuielilor cu formarea profesională a salariaților”, ”acordarea de ajutoare financiare
pentru firmele care acordă salariaților concediu plătit pentru formare profesională” şi
”subvenții în valoare de 300 lei lunar/ucenic pentru firmele care organizează programe
de ucenicie pentru tineri pe toată perioada de derulare a programului de ucenicie”.
În privința impactului asupra dezvoltării resurselor de muncă proprii, cât şi pentru
creşterea calităţii cursurilor de formare profesională, cele mai adecvate şi eficiente
măsuri sunt ”recunoaşterea metodelor de predare/formare bazate pe tehnologia
informaţiei în formarea profesională”, ”facilitarea accesului la fonduri nerambursabile
de la Uniunea Europeană” şi ”crearea unor parteneriate la nivel regional între
instituțiile de învățământ, furnizorii de formare profesională și companii”.
Majoritatea firmelor investigate au declarat că au plan de formare profesională a cărei
realizare, în cele mai multe cazuri (aproximativ 60%), intră în responsabilitatea managerilor. În
circa două treimi dintre cazuri, planul de formare profesională este discutat/negociat cu
sindicatele/reprezentanţii salariaţilor, iar 66% dintre firme au declarat că și-au îndeplinit în mare
măsură obiectivele aferente planului în anul 2013.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
8
Lista tabelelor și figurilor
Tabel 1. Distribuţia eşantionului investigat în funcţie de clasă de mărime, precum și pe activități
economice (CAEN rev.2) și sectoare de activitate
Tabel 2. Profilul socio-demografic al respondenţilor
Tabel 3. Efectele anticipate ale măsurilor de stimulare a investiției în formarea profesională –
pe sectoare de activitate (%)
Fig. 1 Structura firmelor participante la foresight, in funcție de structura salariaților pe nivele
de educație
Fig.2a Evaluarea performanțelor afacerii și estimări ale acesteia pe termen scurt (%)
Fig.2b Evaluarea performanțelor propriei afaceri și estimări ale acesteia pe termen scurt –
analiză pe sectoare de activitate.
Fig.3 Cât de favorabil este mediul de afaceri din România pentru menținerea și dezvoltarea
afacerilor?
Fig.4 Principalele probleme cu care vă confruntați, în principal, în prezent sunt…? (%, răspuns
multiplu)
Fig.5 Importanţa formării profesionale pentru firmele participante (%)
Fig.6 Care sunt beneficiile generate de formarea profesională a propriilor angajați în opinia
firmelor respondente? (%)
Fig.7 În ce măsură următoarele aspecte reprezintă bariere/obstacole în asigurarea formării
profesionale a angajaţilor proprii? (%)
Fig.8a În ce măsură credeţi că următoarele forme de sprijinire a angajaților care participă pe
cont propriu la programe de formare profesională sunt cele mai eficiente (cu beneficii de ambele
părţi)?(%)
Fig.8b În ce măsură credeţi că următoarele forme de sprijinire a angajaților care participă pe
cont propriu la programe de formare profesională sunt cele mai eficiente (cu beneficii de ambele
părţi)? - analiză pe sectoare de activitate (%)
Fig.9a Cât de favorabilă este opinia dvs. despre fiecare dintre următoarele măsuri de stimulare
a investiţiilor de formare profesională? (Utilizaţi o scală de la 1 la 7, unde 1= foarte
nefavorabilă, 7 = foarte favorabilă) (% cei care acordă note de 6 și 7)
Fig.9b Cât de favorabilă este opinia dvs. despre fiecare dintre următoarele măsuri de stimulare
a investiţiilor de formare profesională? (Utilizaţi o scală de la 1 la 7, unde 1= foarte
nefavorabilă, 7 = foarte favorabilă) - analiză pe sectoare de activitate (% cei care acordă note
de 6 și 7)
Fig.10a Dacă următoarele măsuri de stimulare a investiţiilor de formare profesională ar fi
disponibile dvs. consideraţi că…? – total eșantion (%)
Fig.10b Dacă următoarele măsuri de stimulare a investiţiilor de formare profesională ar fi
disponibile dvs. consideraţi că…? – sub-eşantion IMM-uri (%)
Fig.10c Dacă următoarele măsuri de stimulare a investiţiilor de formare profesională ar fi
disponibile dvs. consideraţi că…?- sub-eşantion Industrie și construcții (%)
Fig.10d Dacă următoarele măsuri de stimulare a investiţiilor de formare profesională ar fi
disponibile dvs. consideraţi că…?- sub-eşantion Servicii (%)
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
9
Fig.11 Dacă s-ar decide “taxarea firmelor care nu organizează formare profesională pentru
angajați cel puțin o data la doi ani” dvs. credeţi că cele mai multe firme...?(%)
Fig. 12 Care dintre următoarele afirmaţii se potrivesc şi în cazul dvs. atunci când vă gândiţi la
eventuale dezavantaje ale măsurilor evaluate mai înainte?(%)
Fig. 13a Care dintre următoarele afirmaţii se potrivesc în cazul firmei pe care dvs. o
reprezentaţi?(%)
Fig. 13b Care dintre următoarele afirmaţii se potrivesc în cazul firmei pe care dvs. o
reprezentaţi? – analiză pe sectoare de activitate (%)
Fig.14a Planul de formare profesională în firmă (%)
Fig.14b Planul de formare profesională în firmă - analiză pe sectoare de activitate (%)
Fig.15a Negocierea Planului și atingerea obiectivelor propuse în cursul anului 2013 (%)
Fig.15b Negocierea Planului și atingerea obiectivelor propuse în cursul anului 2013 - analiză
pe sectoare de activitate (%)
Fig. 16a Efectele anticipate ale măsurilor de stimulare a investiției în formarea profesională
continuă ?(%)
Fig. 16b Efectele anticipate ale măsurilor de stimulare a investiției în formarea profesională
continuă ?(%)
Fig. 16c Efectele anticipate ale măsurilor de stimulare a investiției în formarea profesională
continuă ?(%)
Fig.17a Care dintre măsuri credeţi că va avea cel mai mare impact pozitiv asupra firmei ?(%)
Fig.17b Care dintre măsuri credeţi că va avea cel mai mare impact pozitiv asupra firmei ? –
analiză pe sectoare de activitate (%)
Fig. 18 Pe o scală de la 1 la 7 (1=deloc /in mica măsura si 7=in foarte mare măsura), apreciați
în ce măsura considerați că următoarele măsuri ar putea contribui la stimularea firmelor să
ofere cursuri de formare profesională
Fig. 19 Care dintre următoarele afirmații se potrivesc în cazul dvs.? (%)
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
10
1. Metodologia exercițiului de foresight cu manageri și patroni
Moto:
”foresight-ul reprezintă arta și știința de a anticipa viitorul”
(Loveridge, 2009)
1.1. Aspecte metodologice
1.1.1. De ce este necesar un exercițiu de foresight?
Exercițiile de foresight pot fi utile în cu precădere în formularea și evaluarea efectelor pe
termen lung ale politicilor publice (n.a. în cazul de față a politicilor pentru formare profesională
continuă), tocmai prin posibilitatea pe care o oferă în ceea ce privește determinarea celor mai
pragmatice alegeri din punctul de vedere al efectelor pe care le pot avea asupra grupului
țintă/grupului de interes.
Exercițiile de foresight sunt ”un proces sistemic, participativ, menit a colecta cunoaștere
cu privire la viitor și a construi viziuni pe termen mediu și lung realizat pentru a sprijini deciziile
ce se fac azi pentru viitor și pentru a mobiliza în vederea unor acțiuni comune”1. În genere,
foresight-ul presupune o varietate de metode utilizate cu precădere în management.2
Foresight-ul începe să fie din ce în ce mai intens utilizat la nivelul statelor membre, însăși
Comisia Europeană urmărind să stimuleze și să finanțeze exerciții de foresight pentru politici
publice, iar la nivelul Marii Britanii, Suediei, Franței, foresight-ul reprezintă un program
1 Miles, Ian & Keenan, Michael (eds.) 2002, Practical Guide to Regional Foresight in the United
Kingdom, Luxembourg: Office for the Official Publications of the European Communities
2 Miles, I., Keenan, M., Kaivo-Oja, J.,2003, Handbook of Knowledge Society Foresight. Dublin:
European Foundation for the Improvement of Living and Working Conditions.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
11
permanent sectorial, industrial sau regional.3 Astfel, în cadrul Programului Științelor Socio-
Economice și Umaniste, Comisia Europeană a lansat în perioada 2007-2013 o schemă de
finanțare Forward Looking Activities care are ca scop tocmai promovarea foresight-ului la
nivelul statelor membre.4
Exercițiul pe care îl propunem în cadrul acestui proiect, respectiv la nivelul acestei
activități face parte din a cincea generație de foresight, această generație presupunând implicarea
inclusiv a mediului de afaceri în realizarea de exerciții prospective. Această ultimă generație de
foresigh-uri este asociată conceptului de foresight structural și presupune identificarea de
priorități care derivă din nevoia de îmbunătățire, reformare și schimbare a structurilor existente. 5
1.1.2. Obiective generale și specifice
Obiectivul general al exercițiului de foresight a fost acela de a fundamenta un set de
măsuri și modele de încurajare și susținere a investiției în formarea profesională continuă,
precum și de estimare a efectelor așteptate a acestor măsuri la nivelul IMM-urilor și al
sectoarelor de activitate.
Obiectivele specifice ale activității, desprinse din obiectivul activității pot fi sumarizate
astfel:
Ob.s.1. Identificarea barierelor şi dificultăţilor pe care le percep managerii/patronii ca
afectând decizia de investire a companiilor/firmelor în formarea profesională continuă a
angajaţilor;
Ob.s.2. Identificarea experiențelor, opiniilor și așteptărilor patronilor/managerilor
referitoare la diferitele măsuri/metode de formare profesională a propriilor angajați;
3 UEFISCDI, 2009, Utilizarea foresigt-ului în procesul de formularea politicilor publice, , p.9.
http://www.politici-edu.ro/wp-content/uploads/2013/04/Studiu-de-caz-Foresight-ul-pentru-politici-
publice_PODCA1.pdf
4 http://ec.europa.eu/research/social-sciences/forward-looking_en.html
5 UEFISCDI, 2009, Utilizarea foresigt-ului în procesul de formularea politicilor publice, , p.5.
http://www.politici-edu.ro/wp-content/uploads/2013/04/Studiu-de-caz-Foresight-ul-pentru-politici-
publice_PODCA1.pdf
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
12
Ob.s.3. Formularea de propuneri pentru îmbunătățirea programelor existente de sprijinire
a formării profesionale a angajaţilor, precum și de încurajare a investiției în formare
profesională la nivel de firmă;
Ob.s.4. Identificarea efectelor anticipate ale măsurilor de formare profesională testate,
existente sau reieşite din subcomponentele studiului;
Ob.s.5. Evaluarea diferitelor modalităţi de sprijinire a angajaților care participă la
formare profesională pe cont propriu.
Pași în realizarea exercițiului de foresigt:
Pasul 1: Analiză documentară. În cadrul studiului de față, acest pas a presupus trecerea în revistă
a măsurilor prevăzute în politicile și strategiile naționale din domeniul ocupării și formării
profesionale, a bunelor practici identificate la nivelul a 5 state membre și a analizei primare a
indicatorilor statistici în domeniul formării profesionale. Rezultatele acestui pas au constat în
identificarea unui set de 12 măsuri de stimulare a investiției în formarea profesională care au fost
ulterior evaluate în pașii următori ai exercițiului de foresight.
Pasul 2: Urmărește identificarea măsurilor dezirabile și, ulterior, dintre cele alese ca dezirabile,
identificarea măsurilor fezabile. Acest pas a fost realizat în cadrul primului val al exercițiului de
foresight, destinat alegerii unor măsuri care sunt deopotrivă dezirabile și fezabile din punctul de
vedere al angajatorilor.
Pasul 3: Își propune să răspundă la întrebarea: Care sunt efectele posibile ale măsurilor propuse
și ce poate fi făcut? Acest pas a fost realizat în cadrul valului 2 al exercițiului și își propune să
identifice efectele pe termen scurt și pe termen lung ale măsurilor identificate drept dezirabile și
fezabile, iar pe de altă parte să identifice ce poate fi făcut, în viziunea angajatorilor, pentru ca
celelalte măsuri propuse, dar care nu au fost considerate dezirabile și fezabile să aibă efectele
scontate de decidenți și cum anume pot fi îmbunătățite.
Pasul 1: Identificarea unui set de măsuri care să fie propuse în cadrul exercițiului de foresight
Criterii alternative pentru selectarea listei de măsuri de stimulare a formării profesionale continue
la nivel de firmă:
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
13
Să se numere printre măsurile disponibile în România sau să fie incluse în Strategia
Naționala pentru Ocuparea Forței de Muncă 2013-2020 și a Planului de acțiuni pentru
implementarea acesteia
Să răspundă obiectivelor și direcțiilor de dezvoltare naționale din domeniul formării
profesionale
Să se numere printre măsurile de stimulare a formării profesionale selectate ca bune
practici din alte state membre similare României
Alte elemente care au stat la baza formulării listei de măsuri de stimulare a formării profesionale
continue la nivel de firmă (ținând cont de profilul respondenților și necesitatea culegerii unor
date cu putere explicativă):
Să fie concrete, să surprindă beneficii cuantificabile / palpabile pentru firme
Să prezinte interes pentru firme
Să fie posibilă discriminarea între măsuri în privința dezirabilității și fezabilității lor
Să fie posibilă discriminarea între măsuri în privința impactului estimat
Să fie posibilă discriminarea între măsuri în privința efectelor estimate pe termen scurt vs.
termen lung
Să fie un număr rezonabil de măsuri de evaluat
Să fie diverse astfel încât să poată răspundă intereselor diverse ale reprezentanților
mediului de afaceri
Să ofere o abordare integratoare a problematicii FPC
Măsură de stimulare a formării profesionale Motive de selecție
1. Subvenții în valoare de 300 lei lunar/ucenic pentru
firmele care organizează programe de ucenicie
pentru tineri pe toată perioada de derulare a
programului de ucenicie
- răspunde Planului de acțiuni pentru
implementarea Strategiei Naționale pentru
Ocuparea Forței de Muncă
- vizează o modificare recentă a cadrului
legislativ din România; investigarea gradului de
atractivitate și a obstacolelor percepute
2. Ajutoare financiare egale cu valoarea
contribuțiilor sociale aferente salariilor de
încadrare pentru firmele care angajează ucenici
după încheierea perioadei de ucenicie, pe o
perioadă egală cu perioada de ucenicie
- răspunde Planului de acțiuni pentru
implementarea Strategiei Naționale pentru
Ocuparea Forței de Muncă
- este prezentă în rândul bunelor practici
identificate
3. Deducerea cheltuielilor cu formarea profesională a
salariaților la calculul impozitului pe profit
- răspunde Planului de acțiuni pentru
implementarea Strategiei Naționale pentru
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
14
(cheltuielile de formare profesionale vor fi deduse
din venitul/profitul impozabil)
Ocuparea Forței de Muncă
- este prezentă în rândul bunelor practici
identificate
4. Subvenții (în valoare anuală egală cu 50% din
valoarea cheltuielilor realizate cu formarea
profesionala a maximum 20% dintre salariați)
acordate pentru firmele care organizează formare
profesională pentru proprii angajați
- răspunde Planului de acțiuni pentru
implementarea Strategiei Naționale pentru
Ocuparea Forței de Muncă
- nu a înregistrat rezultatele așteptate în România,
investigarea obstacolelor percepute și a
posibilităților de îmbunătățire
5. Ajutoare financiare pentru firmele care acordă
salariaților concediu plătit pentru formare
profesională (egale cu valoarea contribuțiilor
sociale aferente salariilor acestora), pe perioada de
desfășurare a acesteia
- ar stimula atât lucrătorii să participe la formare
profesională, cât și angajatorii să ofere concediu
plătit în acest scop
- este prezentă în rândul bunelor practici
identificate
6. Facilitarea accesului la fonduri nerambursabile de
la Uniunea Europeană pentru firmele care
organizează programe de formare profesională
(reducerea birocrației, oferirea de consultanță
pentru accesarea fondurilor, facilitarea
rambursărilor, etc.)
- răspunde Planului de acțiuni pentru
implementarea Strategiei Naționale pentru
Ocuparea Forței de Muncă
- oferă o alternativă importantă de finanțare a
formării profesionale la nivel de firmă
7. Crearea unor parteneriate la nivel regional între
instituțiile de învățământ, furnizorii de formare
profesională și companii pentru calificarea forței
de muncă
- răspunde Planului de acțiuni pentru
implementarea Strategiei Naționale pentru
Ocuparea Forței de Muncă
- vizează investigarea deschiderii firmelor către
colaborarea cu instituțiile de învățământ și de
formare
8. Recunoaşterea metodelor de predare/formare
bazate pe tehnologia informaţiei în formarea
profesională (e-learning) pentru firmele care
apelează la astfel de metode din motive de
reducere a costurilor cu formarea profesională (nu
presupune deplasarea angajaţilor, permite
reorganizarea programului de lucru)
- răspunde Planului de acțiuni pentru
implementarea Strategiei Naționale pentru
Ocuparea Forței de Muncă
- vizează interesul și deschiderea firmelor către
dezvoltarea e-learning-ului ca alternativă la
formarea profesională tradițională
9. Implicarea partenerilor sociali (patronate,
sindicate) în definirea calificărilor, standardelor
ocupaţionale şi programelor cadru de formare
profesională astfel încât programele de formare
profesională să fie în domeniile şi pentru
calificările de care au nevoie firmele
- răspunde Planului de acțiuni pentru
implementarea Strategiei Naționale pentru
Ocuparea Forței de Muncă
- vizează investigarea încrederii firmelor în
capacitatea și implicarea partenerilor sociali
10. Servicii subvenționate de evaluare a
competențelor dobândite în contexte non-formale
și informale (inclusiv la locul de muncă)
- răspunde Planului de acțiuni pentru
implementarea Strategiei Naționale pentru
Ocuparea Forței de Muncă
- nu a înregistrat rezultatele așteptate în România,
investigarea obstacolelor percepute și a
posibilităților de îmbunătățire
11. Organizarea de Fonduri pentru Finanțarea
Formării Profesionale (care să funcţioneze ca
fondurile de asigurări sociale – contribui cu
regularitate şi foloseşti după nevoi) la nivel
sectorial prin contribuția voluntară a firmelor
- este prezentă în rândul bunelor practici
identificate
- vizează investigarea deschiderii firmelor către o
astfel de măsură, identificarea obstacolelor
percepute și a eventualelor condiții de
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
15
implementare
12. Reducerea taxelor pentru furnizorii de formare
profesională care ar putea reduce costurile cu
formarea profesională
- este prezentă în rândul bunelor practici
identificate
- vizează anticiparea efectelor măsurii la nivelul
pieței de formare profesională
Obiectivul general şi obiectivele specifice au fost atinse prin dezvoltarea și aplicarea
exercițiului în rândul a 100 de manageri şi patroni ai firmelor cu 10+ salariați din România.
Cercetarea de tip foresight a fost aplicată pe un panel de cel puţin 100 de respondenţi (patroni şi
manageri din România), în două valuri6:
Pasul 2: În primul val au fost aplicate 151 de chestionare online. S-au operaționalizat
obiectivele specifice 1, 2 și 5. Au fost colectate informaţii despre barierele şi dificultăţile care pot
afecta decizia firmelor de a investi în formarea profesională a angajaţilor, au fost evaluate
experiențele, opiniile și atitudinile respondenților cu privire la diferitele metode și măsuri de
formare profesională, în acest sens fiind testate din punct de vedere al dezirabilității și
fezabilității un set de 12 măsuri de stimulare a investiției în formare profesională, și s-au
evaluat diferitele forme de susținere a angajaților care participă din propria lor inițiativă la
formare profesională continuă.
Pe baza rezultatelor cu privire la dezirabilitatea și fezabilitatea celor 12 măsuri propuse
au fost selectate 7 măsuri (cele care au întrunit cel mai mare acord cu privire la dezirabilitate și
fezabilitate), măsuri al căror impact estimat a fost evaluat la nivelul valului 2.
Pasul 3: În cel de al doilea val au fost completate 100 de chestionare online. S-au
operaționalizat obiectivele specifice 3 și 4. Au fost colectate informații calitative cu privire la
impactul estimat al măsurilor de stimulare a formării testate în valul anterior (doar cele care au
întrunit acord ridicat cu privire la dezirabilitate și fezabilitate), precum și modalitățile posibile de
îmbunătățire a măsurilor considerate mai puțin dezirabile sau fezabile de către respondenți.
Chestionarul valului 2 a fost realizat după ce au fost realizate prelucrări primare și în profunzime
6 Numărul respondenților a fost astfel dimensionat în valul 1, avându-se în vedere necesitatea atingerii
unui număr de minim 100 de respondenți în valul 2.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
16
pe baza de date a primului val. Ierarhizarea măsurilor s-a făcut prin suprapunerea (încrucişarea)
celor două variabile privind dezirabilitatea şi fezabilitatea, iar măsurile considerate a fi atât
dezirabile cât şi fezabile (adică cel puţin 75% dintre cei care au declarat că “au toate motivele să
acceseze respectiva măsură de încurajare a investiţiilor în formarea profesională” să aibă şi o
opinie favorabilă despre respectiva măsură). De asemenea, au fost evaluate efectele pe termen
mediu și lung ale diferitelor măsuri de stimulare a formării profesionale selectate ca dezirabile și
fezabile la nivelul valului 1, pornindu-se de la premisa ca unele măsuri sunt atractive pentru
efectele benefice pe care le produc pe termen scurt și mediu, iar altele pentru efectele pe care le
generează pe termen lung. În plus, au fost solicitate propuneri de soluții destinate îmbunătățirii
măsurilor care nu au fost considerate ”atractive”.
Lista celor 7 măsuri de stimulare a investiției în formare profesională propuse evaluării din punct
de vedere al impactului asupra mediului economic în valul 2 al exercițiului de foresight:
1. Subvenții în valoare de 300 lei lunar/ucenic pentru firmele care organizează programe de ucenicie
pentru tineri pe toată perioada de derulare a programului de ucenicie
2. Ajutoare financiare egale cu valoarea contribuțiilor sociale aferente salariilor de încadrare pentru
firmele care angajează ucenici după încheierea perioadei de ucenicie, pe o perioadă egală cu
perioada de ucenicie
3. Deducerea cheltuielilor cu formarea profesională a salariaților la calculul impozitului pe profit
(cheltuielile de formare profesionale vor fi deduse din venitul/profitul impozabil)
4. Ajutoare financiare pentru firmele care acordă salariaților concediu plătit pentru formare
profesională (egale cu valoarea contribuțiilor sociale aferente salariilor acestora), pe perioada de
desfășurare a acesteia
5. Facilitarea accesului la fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană pentru firmele care
organizează programe de formare profesională
6. Crearea unor parteneriate la nivel regional între instituțiile de învățământ, furnizorii de formare
profesională și companii pentru calificarea forței de muncă
7. Recunoaşterea metodelor de predare/formare bazate pe tehnologia informaţiei în formarea
profesională (e-learning ) pentru firmele care apelează la astfel de metode din motive de reducere
a costurilor cu formarea profesională
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
17
Eşantionul panel de manageri şi patroni a fost selectat aleatoriu din panelul online al
NOVEL RESEARCH care conţine peste 5000 de manageri şi cca 1500 de patroni, reprezentativ
pentru mediul de afaceri din România din punct de vedere al numărului de angajaţi (IMM-uri și
firme mari), sector de activitate (CAEN rev. 2) şi acoperire geografică. Structura panelului online
de manageri şi patroni al NOVEL RESEARCH conține aproximativ 20% patroni şi 80%
manageri.
Instrumentul pentru fiecare val al exercițiului de foresight (n.a. chestionar
semistructurat) a fost pretestat anterior lansării. Astfel, pentru realizarea pretestării
chestionarului din primul val au fost trimise 100 de invitaţii unor respondenţi selectaţi aleator din
rândul celor aproximativ 6500 de manageri şi patroni. Au fost completate în această fază a
pretestării 10 interviuri. Ulterior, după verificarea modului de completare a chestionarului,
funcţionarea filtrelor etc., au fost trimise alte 824 de invitaţii pe bază de selecţie aleatoare din
panelul NOVEL, din acest val de invitații obţinându-se 101 interviuri completate. În final, pentru
atingerea unui număr de 150 de interviuri (estimat a fi necesar pentru asigurarea unui număr de
100 de interviuri în cel de-al doilea val) au mai fost trimite un număr de 397 de invitaţii
aleatoare către alți manageri şi patroni neinvitaţi, obţinându-se astfel încă 40 de interviuri
completate. Perioada de colectate a primului val al foresight-ului a fost 3-9 decembrie 2013.
Pentru cel de-al doilea val s-au trimis invitaţii tuturor celor 151 de respondenţi din primul
val şi s-au obţinut 100 de interviuri completate. Perioada de colectare a fost 17 – 20 decembrie
2014.
Chestionarele aplicate au fost semi-structurate (adică a cuprins atât întrebări deschise cât
şi întrebări cu variante de răspuns predefinite) şi au fost elaborate de CO și P2. P2 a realizat
draft-ul chestionarelor, care au fost ulterior dezbătute și îmbunătățite în echipa extinsă,
constituită din experții CO și P2.
De asemenea, este important de precizat faptul că în primul val, chestionarul a cuprins
două întrebări filtru (vezi Anexa 1):
Prima întrebare filtru a vizat clasa de mărime (pentru a se asigura, conform ofertei de
proiect negociate, participarea firmelor cu 10-249 salariați – IMM-uri și a firmelor cu
250+ salariați - mari); cei care reprezentau o firmă cu mai puţin de 10 angajaţi la
momentul realizării foresight-ului au fost excluşi din eșantion;
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
18
Cea de-a doua întrebare filtru a vizat disponibilitatea de participare la valul al II-lea; prin
urmare chestionarul pentru valul I s-a aplicat doar celor care s-au declarat disponibili să
participe la ambele valuri ale studiului.
Mai mult, chestionarul din primul val al cercetării a cuprins si o serie de întrebări demo-
economice și de profilare atât a firmelor cât şi a respondenţilor: Clasa de mărime a firmei pe care
o reprezenta respondentul, Activitatea economică (CAEN rev.2) în care firma își desfășoară
majoritatea operațiunilor, Nivelul de educaţie a respondentului, Poziția respondentului (patron
sau manager), Sexul respondentului, Vârsta respondentului.
Chestionarul pentru valul al II-lea (vezi Anexa 2) a fost elaborat în urma agregării şi
analizei datelor culese în primul val. Ierarhizarea măsurilor de stimulare a formării profesionale
s-a realizat prin suprapunerea (încrucişarea) celor două variabile privind dezirabilitatea şi
fezabilitatea, iar măsurile considerate a fi atât dezirabile cât şi fezabile au fost incluse în valul al
II-lea (adică peste 50% dintre cei care au declarat că “au toate motivele să acceseze respectiva
măsură de încurajare a investiţiilor în formarea profesională” să aibă şi o opinie favorabilă despre
respectiva măsură). În urma acestei analize a rezultat un număr de 7 măsuri dezirabile şi fezabile
pentru care s-a solicitat impactul probabil în mediul de afaceri românesc, iar pentru restul de 5
măsuri s-au solicitat sugestii de îmbunătăţire.
Chestionarele au fost proiectate în Qualtrics (platforma Novel Research pentru studii
online), metoda de culegere a datelor a fost interviul online (CAWI) (vezi Anexa 47).
Baza de date a fost ulterior descărcată în format SPSS, iar analiza datelor este prezentată,
în acord cu oferta de proiect, pe clase de mărime (total eşantion și IMM-uri) şi sectoare de
activitate.
Obiectiv specific Valul exercițiului
de foresight
Itemi ai chestionarelor care
operaționalizează obiectivele propuse
Ob.s.1. Identificarea barierelor şi
dificultăţilor pe care le percep
managerii/patronii ca afectând
decizia de investire a
companiilor/firmelor în formarea
1
Chestionarul Valului 1
Q.2.4.
Q2.5.
Q.2.8.
Q.3.4.
7 conține câteva selecții din aplicația online.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
19
profesională continuă a angajaţilor; Q4.4.
Ob.s.2. Identificarea experiențelor,
opiniilor și așteptărilor
patronilor/managerilor referitoare
la diferitele măsuri/metode de
formare profesională a propriilor
angajați; 1
Chestionarul Valului 1
Q.2.6.
Q.2.7.
Q2.10
Q.3.1.
Q3.2.
Q.3.3.
Q4.1.
Q4.2.
Q4.3.
Chestionarul Valului 2
Q.10
Ob.s.3. Formularea de propuneri
pentru îmbunătățirea programelor
existente de sprijinire a formării
profesionale a angajaţilor, precum
și de încurajare a investiției în
formare profesională la nivel de
firmă;
2
Chestionarul Valului 2
Q.4
Q.5
Q.6
Q.7
Q.8
Ob.s.4. Identificarea efectelor
anticipate ale măsurilor de formare
profesională testate, existente sau
reieşite din subcomponentele
studiului;
2
Chestionarul Valului 2
Q.1
Q.2
Q.3
Q.9
Ob.s.5. Evaluarea diferitelor
modalităţi de sprijinire a
angajaților care participă la
formare profesională pe cont
propriu.
1
Chestionarul Valului 1
Q.2.9.
Informații Demo-economice Chestionarul Valului 1
Q.1.1
Q.1.2
Q.1.3
Q.1.4
Q.1.5
Q.1.6
Q.1.7
Q.2.1
Q.2.2.
Q.2.3
Q.5.1.
Q.5.2.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
20
1.2. Structura firmelor intervievate şi profilul respondenţilor
În funcţie de mărimea firmei, în primul val al cercetării tip foresight, cca. două treimi
dintre firmele investigate au până în 50 de salariați, iar 9 din 10 firme investigate sunt în
categoria IMM-uri (în acord cu populaţia de firme din România). Din punct de vedere al
domeniului de activitate, toate domeniile conform CAEN rev. 2 (excepție face industria
extractivă) sunt reprezentate în eșantion, acoperind sectoarele primar (agricultură, piscicultură,
vânătoare, silvicultură), industrie și construcții (prelucrătoare, energie electrică, salubritate și
construcții) și servicii. În funcţie de mărimea firmei pe care o reprezintă, structura firmelor care
au participat şi în cel de-al doilea val al studiului este similară cu cea din valul I. Aceeaşi situaţie
o regăsim și în privinţa domeniului de activitate principal al firmelor investigate, excepţie făcând
activitatea economică Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor și activităţi de
decontaminare care nu s-a mai regăsit reprezentată în cel de-al doilea val.
Tabel 1. Distribuţia eşantionului investigat în funcţie de clasă de mărime, precum și pe activități
economice (CAEN rev.2) și sectoare de activitate
Valul 1 Valul II
no % no %
Mărimea
firmei
10-49 salariaţi 102 67.5 66 66.0
50-249 salariaţi 34 22.5 25 25.0
250+ salariaţi 15 10.0 9 9.0
Activități
economice
CAEN rev.2
Agricultură, silvicultură şi pescuit (01-03) 6 4.0 5 5.0
Industrie prelucrătoare (10-33) 10 6.6 7 7.0
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi
termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (35) 2 1.3 2 2.0
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea
deşeurilor, activităţi de decontaminare (36-39) 1 0.7 - 0.0
Construcţii (41-43) 14 9.3 10 10.0
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea
autovehiculelor şi a motocicletelor (45-47) 20 13.2 13 13.0
Transport şi depozitare (49-53) 8 5.3 7 7.0
Hoteluri şi restaurante (55-56) 6 4.0 3 3.0
Informaţii şi comunicaţii (58-63) 15 9.9 11 11.0
Intermedieri financiare şi asigurări (64-66) 8 5.3 4 4.0
Tranzacţii imobiliare (68) 2 1.3 2 2.0
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 12 9.9 11 11.0
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
21
(69-75)
Activităţi de servicii administrative şi activităţi
de servicii suport (77-82) 10 6.6 5 5.0
Învățământ (85) 6 4.0 1 1.0
Sănătate şi asistenţă socială (86-88) 6 4.0 5 5.0
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative
(90-93) 5 3.3 5 5.0
Alte activităţi de servicii ( CAEN 95-96) 15 11.3 9 9.0
Principale
activități
economice
Agricultură, vânătoare, silvicultură,
piscicultură 6 4.0 5 5.0
Industrie și Construcții 27 17.9 19 19.0
Servicii 118 78.1 76 76.0
În ceea ce priveşte profilul respondenţilor, în primul val circa o treime dintre ei sunt
patroni, 52% directori cu subordonaţi şi 15% directori fără subordonaţi. Eșantionul este
constituit, după cum era de aşteptat, dintr-o pondere mai ridicată de respondenți bărbați (60%),
participarea femeilor manageri fiind suprareprezentată cu precădere datorită sectorului servicii.
Ca structură pe vârste, jumătate dintre respondenţi au vârste între 30-44 ani, în timp ce 2 din 10
respondenţi au vârste sub 30 de ani. Profilul respondenţilor participanți la cel de al doilea val este
similar cu cel al respondenţilor din primul val din punct de vedere al poziţiei ocupate în cadrul
firmei, vârstei şi nivelului de educaţie. Din punct de vedere al distribuției pe sexe, ponderea
femeilor participante la studiu scade ușor în valul doi.
Tabel 2. Profilul socio-demografic al respondenţilor
Valul I Valul II
no % no %
Poziţia în cadrul
firmei
Patron 49 32.5 32 32.0
Director fără subordonaţi 23 15.2 15 15.0
Director cu subordonaţi 79 52.3 53 53.0
Sex Bărbat 82 54.3 60 60.0
Femeie 69 45.7 40 40.0
Vârsta în ani împliniţi
20-29 ani 34 22.5 22 22.0
30-44 ani 76 50.3 52 52.0
45-64 ani 41 27.2 26 26.0
Nivel de educaţie
Liceu (12 clase) 6 4.0 4 4.0
Universitate 83 55.0 54 54.0
Master 56 37.1 40 40.0
MBA/ Doctorat/ Postdoctorat 6 4.0 2 2.0
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
22
2. Rezultatele intermediare și finale ale cercetării tip foresight
2.1. Rezultatele Valului I
2.1.1. Caracterizarea firmelor investigate în funcție de structura salariaților pe
nivele de educație
Utilizând răspunsurile la întrebarea Q2.1. din chestionarul valului 1 destinată investigării
structurii estimative a salariaților din firmele investigate în funcție de nivelul de educație al
acestora am constituit 3 categorii de firme: firme cu majoritatea salariaților cu nivel scăzut de
educație, firme cu majoritatea salariaților cu nivel mediu de educație și firme cu majoritatea
salariaților cu nivel superior de educație.
Fig. 1 Structura firmelor participante la foresight, in funcție de structura salariaților pe nivele
de educație
17.6% 16.6%
44.1% 42.4%
38.2% 41.1%
IMM Total
majoritar salariați cu nivel superior de educație
majoritar salariați cu nivel mediu de educație
majoritar salariați cu nivel scăzut de educație
50.0%37.0%
10.2%
50.0%
48.1%
40.7%
14.8%
49.2%
Agricultură Industrie + construcții Servicii
majoritar salariați cu nivel superior de educație
majoritar salariați cu nivel mediu de educație
majoritar salariați cu nivel scăzut de educație
Baza: Total N=151/ IMM N=136 Baza: Agricultură N=6/ Industrie + construcţii N=27/ Servicii N=118
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
23
Structura firmelor investigate, în funcție de nivelul de educație a salariaților este similară
la nivelul IMM-urilor cu structura de la nivelul întregului eșantion al valului 1. În eșantion este
supra-reprezentat segmentul firmelor având majoritatea salariaților cu studii superioare (41.1% la
nivelul eșantionului și 38.2% la nivelul IMM-urilor), ceea ce constituie o garanție a interesului
firmelor din eșantion cu privire la tematica formării profesionale continue și dezvoltării de
metode de susținere/stimulare a investiției în formare. În funcție însă de sectorul de activitate,
structura firmelor investigate diferă semnificativ, procentul cel mai ridicat al firmelor cu
majoritatea salariaților cu nivel scăzut de educație caracterizând categoria firmelor din
Agricultură, iar procentul cel mai ridicat al firmelor cu salariați cu nivel superior de educație
regăsindu-se în servicii (49.2%). Așa cum de altfel este firesc, ponderea cea mai ridicată a
firmelor cu salariaţi cu nivel mediu de educație se regăsește în Industrie și construcții.
2.1.2. Evaluarea situației financiare actuale şi aşteptări faţă de viitor
Anul 2013 a fost favorabil firmelor investigate, circa 75% declarând că afacerea lor a
mers „la fel de bine” sau „mai bine” decât în 2012, rezultatele anului 2013 regăsindu-se și în
optimistul acestora atunci când trebuie să estimeze evoluția afacerilor pe termen scurt (următorii
doi ani); astfel cca. 60% declară că afacerea lor va merge mai bine ca în prezent şi doar circa
13% sunt pesimişti şi se aşteaptă să întâmpine mai multe greutăţi în viitorul apropiat.
Fig.2a Evaluarea performanțelor afacerii și estimări ale acesteia pe termen scurt (%)
33.1 31.6
42.4 42.6
24.5 25.7
Total IMM
Faţă de anul trecut, anul acesta afacerea dvs. a mers…?
mai bine la fel mai rău
60.9 58.8
25.8 27.2
13.2 14.0
Total IMM
Cum credeţi că va merge afacerea dvs. în următorii doi ani?
mai bine la fel mai rău
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
24
Există ușoare diferențe între situația economică a IMM-urilor și eșantionul total, acestea
fiind caracterizate de o pondere ușor mai ridică a celor care declară că în anul 2013, față de anul
precedent afacerea a mers ”mai rău”. De asemenea, estimarea evoluției pe termen scurt este la
nivelul IMM-urilor caracterizată de o pondere ușor mai crescută a celor care declară că afacerea
va merge ”la fel” sau ”mai rău”. Analiza pe sectoare economice arată că Industria şi construcţiile
au resimţit în mai mare măsură pe parcursul lui 2013 comparativ cu 2012, o situație economică
mai puțin favorabilă. Estimările pe termen scurt sunt optimiste la nivelul tuturor sectoarelor, dar
diferențele resimțite în profil sectorial în anul 2013 legat de climatul economic al afacerii se
propagă și la nivelul estimărilor realizate pentru următorii doi ani.
Fig.2b Evaluarea performanțelor propriei afaceri și estimări ale acesteia pe termen scurt –
analiză pe sectoare de activitate.
2.1.3. Evaluarea mediului de afaceri din România
Mediul de afaceri din România este, în opinia majorității respondenţilor, indiferent de
clasă de mărime și sector de activitate, nepropice pentru dezvoltarea şi/sau menţinerea unei
afaceri, 58.9% dintre ei declarând acest lucru. Această viziune este împărtăşită de o pondere mai
ridicată a reprezentanţilor IMM-urilor (61.8%), de firmele din agricultură (66.7%) şi de firmele
din Industrie și construcții (66.7%). De asemenea menționăm că nici una dintre firmele
50.0
18.535.6
33.3
51.9
40.7
16.729.6 23.7
Agricultură Ind. prelucr.
+construcţii
Servicii
Faţă de anul trecut, anul acesta afacerea dvs. a mers…?
mai bine la fel mai rău
66.7
48.163.6
16.7
33.3
24.6
16.7 18.5 11.9
Agricultură Ind. prelucr. +construcţii
Servicii
Cum credeţi că va merge afacerea dvs. în următorii doi ani?
mai bine la fel mai rău
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
25
intervievate și care activează în Agricultură nu a considerat mediu de afaceri din România ca
fiind favorabil dezvoltării afacerilor, spre deosebire de servicii, unde 20.3% dintre respondenți
apreciază pozitiv mediul de afaceri existent.
Notă: Diferențele până la 100% sunt reprezentate de cei care consideră că mediul de afaceri ”nu este nici favorabil,
nici nefavorabil” menținerii și dezvoltării afacerilor
Fig.3 Cât de favorabil este mediul de afaceri din România pentru menținerea și dezvoltarea
afacerilor?
2.1.4. Principalele probleme ale mediului de afaceri românesc. Valorizarea formării
profesionale în actualul climat economic
În privinţa principalelor probleme cu care mediul de afaceri se confrunta la momentul
realizării cercetării de tip foresight, principala problemă reclamată de respondenţi este „lipsa
unor politici de stimulare a mediului economic” (iar aceasta este chiar mai acută la nivelul
IMM-urilor participante), urmată de „birocraţia excesivă” şi de „modificările frecvente ale
cadrului legislativ”. Din perspectiva sectoarelor de activitate, se observă că pentru semnificativ
mai mulţi reprezentanţi din domeniul serviciilor „birocraţia excesivă” şi „modificările frecvente
ale cadrului legislativ” reprezintă problemele cele mai importante cu care se confruntă, în timp
ce toţi reprezentanţii din Agricultură reclamă “lipsa politicilor de stimulare a mediului
economic”. La nivelul sectorului Industrie și construcții crește în importanță, ocupând practic
locul doi, problema ”lipsei clienților/piețelor de desfacere/proiectelor”.
61.8% 58.9%
13.2%17.9%
IMM Total
Cum ați aprecia mediul economic actual din România pentru menținerea și dezvoltarea afacerilor/firmelor?
nepropice/nefavorabil propice/favorabil
66.7% 66.7%
56.8%
11.1%
20.3%
Agricultură Industrie + construcții Servicii
Cum ați aprecia mediul economic actual din România pentru menținerea și dezvoltarea
afacerilor/firmelor?
nepropice/nefavorabil propice/favorabil
Baza: Total N=151/ IMM N=136 Baza: Agricultură N=6/ Industrie + construcţii N=27/ Servicii N=118
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
26
Fig.4 Principalele probleme cu care vă confruntați, în principal, în prezent sunt…? (%, răspuns multiplu)
63.6
59.6
51.0
39.1
18.5
15.9
13.9
13.9
12.6
0.7
66.9
58.8
51.5
40.4
18.4
13.2
12.5
14.0
11.8
0.7
Total IMM
Lipsa unor politici de stimulare a mediului economic
Birocraţia excesivă
Modificările frecvente ale cadrului legislativ
Lipsa clienţilor/pieţei de desfacere/proiectelor
Lipsa cunoştinţelor şi competenţelor necesareaccesării fondurilor europene
Lipsa valorilor şi atitudinilor adecvate faţă de munca în rândul personalului
Lipsa de experienţă a noilor angajaţi înpozitiile/meseriile pentru care aplică
Personalul slab calificat/pregătit în raport cu nevoia de dezvoltare a firmei
Fluctuaţia personalului
Alta
100.0
66.7
50.0
50.0
16.7
16.7
66.7
40.7
59.3
40.7
22.2
14.8
18.5
7.4
18.5
61.0
63.6
33.9
53.4
11.9
19.5
13.6
14.4
16.1
0.8
Agricultură Industrie +construcţii Servicii
Lipsa unor politici de stimulare a mediului economic
Birocraţia excesivă
Lipsa clienţilor/pieţei de desfacere/proiectelor
Modificările frecvente ale cadrului legislativ
Personalul slab calificat/pregătit în raport cu nevoia de dezvoltare a firmei
Lipsa cunoştinţelor şi competenţelornecesare accesării fondurilor europene
Lipsa de experienţă a noilor angajaţi înpozitiile/meseriile pentru care aplică
Fluctuaţia personalului
Lipsa valorilor şi atitudinilor adecvate faţăde munca în rândul personalului
Alta
Baza: Total N=151/ IMM N=136 Baza: Agricultură N=6/ Industrie + construcţii N=27/ Servicii N=118
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
27
Problemele care țin de calitatea resursei umane din firme, nevoia de calificare a acestora
și implicit nevoia de formare profesională sunt menționate de mult mai puțini dintre respondenți
(sub 25% dintre aceștia) indiferent de clasa de mărime și sectorul de activitate al firmelor. 22.2%
dintre firmele din Industrie și construcții menționează ”personalul slab calificat în raport cu
nevoia de dezvoltare a firmelor” ca fiind printre problemele principale cu care se confruntă. De
asemenea o singură firmă dintre cele din Agricultură menționează ca probleme importante cu
care se confruntă ”personalul slab calificat în raport cu nevoia de dezvoltare a firmelor” și
”lipsa cunoștințelor și competențelor necesare accesării fondurilor europene”. Tot aceasta -
”lipsa cunoștințelor și competențelor necesare accesării fondurilor europene” – este și
problema menționată de firmele din Servicii. De asemenea, ”lipsa valorilor și atitudinilor
adecvate față de muncă” nu este considerată ca problematică pentru firme (15.9% din total
eșantion față de 13.2 din total IMM-uri respondente). Aceste rezultate pot arăta pe de o parte
lipsa de conștientizare a importanței formării profesionale la nivelul respondenților, iar, pe de
altă parte, dificultățile majore generate de lipsa stimulentelor, birocrație excesivă și
nepredictibilitate a cadrului legal care afectează puternic negativ firmele în perioadă postcriză
economică și financiară.
Este însă valorizată formarea profesională a angajaților? Pentru marea majoritate a
respondenţilor, formarea profesională a propriilor angajaţi este apreciată ca “importantă și foarte
importantă”, 9 din 10 declarând acest lucru. Nu există variaţii semnificative în funcţie de
dimensiunea firmei. În profil sectorial, firmele din agricultură consideră în cea mai mare măsură
formarea profesională ca importantă. Aceste răspunsuri pot fi explicate de dezirabilitatea
întrebării. Pe de altă parte, răspunsurile arată și valorizarea ridicată a educației și formării
profesionale (”cultura diplomei”) atât la nivelul populației, cât și la nivelul firmelor. Aşadar,
putem considera că în mediul de afaceri românesc există un set de valori care să susțină
dezvoltarea și implementarea unor măsuri de susținere a investiției în formare profesională.
Există însă o legătură directă între performanțele economice ale firmelor în cursul anului 2013 și
valorizarea formării profesionale. 78.4% dintre firmele care consideră că în anul 2013 afacerea a
mers mai rău decât în anul precedent consideră și că formarea profesională a angajaților este
”importantă și foarte importantă”, spre deosebire de 94.0% dintre cele care consideră că anul
2013 a fost mai favorabil propriei afaceri decât anul 2012.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
28
Notă: Diferențele până la 100% sunt reprezentate de cei care consideră că formarea profesională a angajaților ”nici
importantă nici neimportantă” pentru firmă
Fig.5 Importanţa formării profesionale pentru firmele participante (%)
2.1.5. Așteptările angajatorilor de la formarea profesională continuă
Care sunt însă beneficiile formării profesionale în opinia respondenților? Aceștia numesc
ca prim beneficiu „creşterea productivităţii muncii” (circa două treimi dintre respondenţi au
declarat acest lucru, fără a exista diferențe importante între IMM-uri și total eșantion); cca. 58%
dintre respondenţi consideră că formarea profesională a angajaţilor ajută firma să-şi „adapteze
produsele/serviciile la evoluţia cerinţelor de pe piaţă”, în timp ce pentru 55% dintre aceştia
formarea profesională este o măsură care conduce la „o motivare mai mare a angajaților”. De
asemenea, cca. 45% dintre respondenți consideră că formarea profesională contribuie la
”integrarea noilor angajați în echipă/organizație”. Cotele ridicate obținute de efectele asupra
motivației și îmbunătățirii climatului social din firmă arată și o tendință prociclică a mediului de
afaceri, cu accent pe formare profesională ca modalitate de formare, motivare și retenție a
salariaților în perioade favorabile din punct de vedere economic, și cu posibilă restrângere a
acestor activități în perioadă de recesiune economică.
3.7% 4.0%
91.2% 91.4%
IMM Total
Cât de importantă este pentru dvs. formarea profesională a angajaților din
firma pe care o reprezentați?
deloc/putin impoartanta
importanta/foarte importanta
3.7% 4.2%
100.0%92.6% 90.7%
Agricultura Industrie + constructii Servicii
Cât de importantă este pentru dvs. formarea profesională a angajaților din firma pe care o
reprezentați?
deloc/putin impoartanta
importanta/foarte importanta
Baza: Total N=151/ IMM N=136 Baza: Agricultură N=6/ Industrie + construcţii N=27/ Servicii N=118
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
29
Fig.6 Care sunt beneficiile generate de formarea profesională a propriilor angajați în opinia firmelor respondente? (%)
66.9
58.3
55.6
45.0
39.7
33.1
31.8
0.7
65.4
55.1
53.7
44.9
39.0
32.4
29.4
0.7
Total IMM
Creşterea productivităţii muncii
Ajută f irma să-şi adapteze
produsele/serviciile la evoluţia cerinţelor
de pe piaţă
O motivare mai mare a angajaţilor
Ajută la integrarea noilor angajaţi
în echipă/organizaţie
Creaza o atmosferă mai prietenoasă în
f irmă
Imi reduce f luctuaţia personalului
Îmi reduce costurile cu implementarea
unor noi tehnologii
Altul
100.0
66.7
50.0
50.0
50.0
33.3
85.2
40.7
44.4
40.7
48.1
63.0
40.7
61.0
58.5
28.0
39.0
44.1
58.5
33.1
0.8
Agricultură Industrie +construcţii Servicii
Creşterea productivităţii muncii
O motivare mai mare a angajaţilor
Îmi reduce costurile cu implementarea
unor noi tehnologii
Crează o atmosferă mai prietenoasă în
f irmă
Ajută la integrarea noilor angajaţi în
echipă/organizaţie
Ajută f irma să-şi adapteze
produsele/serviciile la evoluţia cerinţelor
de pe piaţă
Imi reduce f luctuaţia personalului
Altul
Baza: Total N=151/ IMM N=136 Baza: Agricultură N=6/ Industrie + construcţii N=27/ Servicii N=118
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
30
Opiniile respondenților diferă într-o oarecare măsură în funcţie de sectorul de activitate al
firmei. Astfel, cei mai mulţi dintre cei care lucrează în Agricultură consideră că principalul
beneficiu al formării profesionale este „creşterea productivităţii muncii” şi „o motivare mai
mare a angajaţilor”; pentru cei care activează în Industrie şi construcţii, formarea profesională a
angajaţilor conduce la „creşterea productivităţii muncii” şi la creșterea capacității firmelor de a-
și „adapta produsele/serviciile la cerinţele pieţei”, în timp ce pentru cei care lucrează în
Servicii, dincolo de „creşterea productivităţii muncii” care întrunește consensul respondenților,
„o motivare mai mare a angajaţilor” şi creșterea capacității firmelor de a-și „adapta
produsele/serviciile la cerinţele pieţei” sunt conștientizate ca principale beneficii.
2.1.6. Bariere în formarea profesională
Deşi toţi respondenţii sunt de acord că este foarte important să iniţieze programe de
formare profesională pentru proprii angajaţi şi recunosc beneficiile formării la nivelul propriilor
firme, cei mai mulţi (59.6%) declară că cea mai importantă barieră în derularea de cursuri de
formare profesională a propriilor angajaţi este reprezentată de „lipsa unor fonduri proprii
destinate formării”, urmată de „necunoaşterea sau accesarea dificilă a programelor de
finanţare destinate formării” (47.0%) şi de „costurile implicate de încetarea totală sau parţială
a activităţii angajaţilor care participă la cursuri” (45.7%). Firmele ale căror performanțe
economice au fost mai scăzute în 2013 comparativ cu 2012 declară în procent de 75.7% că ”lipsa
fondurilor destinate acestui scop” este o barieră în calea formării, comparativ cu doar 54%
dintre cele care consideră că le-a mers mai bine sau la fel.
Pentru cei mai mulţi dintre cei activi în Agricultură, „reticenţa/dezinteresul angajaţilor
de a participa la programe la programele de formare profesională” şi „lipsa de fonduri
destinate formării” sunt percepute ca bariere, în timp ce principalele obstacole identificate de
respondenții din industrie şi construcţii sunt „lipsa de fonduri proprii” (63.0%), „costurile
implicate de încetarea totală sau parţială a activităţii angajaţilor care participă la cursuri”
(55.6%), „teama că odată instruiţi, angajaţii vor căuta alt loc de muncă” (51.9%) şi
„necunoaşterea sau accesarea dificilă a programelor de finanțare” (51.9%). Cei din Servicii
acuză în cea mai mare măsură „lipsa fondurilor” (58.5%), „necunoaşterea sau accesarea
dificilă a programelor de finanţare destinate formării profesionale” (47.5%) și „creșterea
aşteptărilor salariale” (46.6%).
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
31
-58.0
-53.0
-40.4
-54.3
-62.9
-58.3
-56.3
-53.6
-55.6
42.0
47.0
59.6
45.7
37.1
41.7
43.7
46.4
44.4
Total
in mare/foarte mare masura in mica/foarte mica masura
-56.3
-52.9
-39.0
-53.7
-64.0
-58.1
-56.6
-55.9
-56.6
43.7
47.1
61.0
46.3
36.0
41.9
43.4
44.1
43.4
IMM
Creşterea aşteptărilorsalariale din partea lucrătorilor formaţi
Teama că odată instruiţi, angajaţii îşi vor căuta alt loc de muncă
Reticenţa/dezinteresulangajaţilorde a participa la programe de formare profesională
Expertiza îndoielnică a furnizorilor de programe de formareprofesională
Lipsa furnizorilor de programe de formare profesională în domeniulmeu de activitate
Costurile pe care le implică încetarea totală sau partială a activităţii angajaţilor care participă la cursuri de formare
profesională
Lipsa de fonduri proprii destinate acestui scop
Necunoaşterea sau accesarea dificilă a unor programe de finanţare în acest scop
Altul
-100
-83.3
-33.3
-66.7
-83.3
-66.7
-33.3
-50.0
-66.7
16.7
66.7
33.3
16.7
33.3
66.7
50.0
33.3
Agricultură
în mare/foarte mare măsură în mică/foarte mică măsură
-58.3
-52.5
-41.5
-55.9
-64.4
-56.8
-56.8
-55.1
-53.4
41.7
47.5
58.5
44.1
35.6
43.2
43.2
44.9
46.6
Servicii
Creşterea aşteptărilorsalariale din partealucrătorilor formaţi
Teama că odată instruiţi, angajaţii îşi vor căuta alt loc de muncă
Reticenţa/dezinteresulangajaţilorde a participala programe de formare profesională
Expertiza îndoielnică a furnizorilor de programede formare profesională
Lipsa furnizorilor de programe de formareprofesională în domeniulmeu de activitate
Costurile pe care le implică încetarea totală sau parţială a activităţii angajaţilor care participă la
cursuri de formare profesională
Lipsa de fonduri proprii destinate acestui scop
Necunoaşterea sau accesarea dificilă a unor programe de finanţare în acest scop
Altul-52.6
-48.1
-37.0
-44.4
-51.9
-63.0
-59.3
-48.1
-63.0
47.4
51.9
63.0
55.6
48.1
37.0
40.7
51.9
37.0
Industrie + construcţii
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
32
Fig.7 În ce măsură următoarele aspecte reprezintă bariere/obstacole în asigurarea formării
profesionale a angajaţilor proprii? (%)
Firmele care au în mare majoritate salariați cu nivel scăzut de educație invocă în mai
mare măsură ”reticența/dezinteresul angajaților de a participa la programe de formare
profesională” (56.0%), ”teama că odată instruiți, angajații vor căuta alt loc de muncă”
(48.0%) și „costurile implicate de încetarea totală sau parţială a activităţii angajaţilor care
participă la cursuri” (48.0%). Firmele care au în mare majoritate salariați cu nivel mediu de
educație consideră ca bariere în principal „lipsa fondurilor” (68.8%), „creșterea aşteptărilor
salariale” (54.7%) și „costurile implicate de încetarea totală sau parţială a activităţii
angajaţilor care participă la cursuri” (50.0%). Tot la nivelul firmelor cu salariații majoritar cu
nivel mediu de educație, se înregistrează cea mai mare importantă pondere pentru motivele
referitoare la ”lipsa furnizorilor de programe de formare în domeniul lor de activitate” (40.6%)
și ”expertiza îndoielnică a furnizorilor de programe existenți” (45.3%). În cazul firmelor a
căror resursă umană este constituită cu precădere din personal cu studii superioare, cele mai
importante bariere în calea formării sunt „lipsa fondurilor” (51.6%), „necunoaşterea sau
accesarea dificilă a programelor de finanţare destinate formării profesionale” (48.4%) și
”teama că odată instruiți, angajații vor căuta alt loc de muncă” (43.5%)
O altă dimensiune relevantă în analizarea barierelor în calea formării este dată de
organizarea/derularea sau nu a unor cursuri de formare în firmele participante la foresight în
ultimii 2 ani. Firmele care declară că au organizat/derulat cursuri de formare în ultimii 2 ani
identifică drept bariere în calea formării „lipsa fondurilor” (60.0%) și „necunoaşterea sau
accesarea dificilă a programelor de finanţare destinate formării profesionale” (49.4%).
Firmele care declară că nu au organizat cursuri de formare în ultimii 2 ani invocă drept obstacole
„lipsa fondurilor” (59.1%), ”reticența/dezinteresul angajaților de a participa la programe de
formare profesională” (50.0%) și ”teama că odată instruiți, angajații vor căuta alt loc de
muncă” (50.0%).
2.1.7. Evaluarea diferitelor modalităţi de sprijinire a angajaților care participă pe
cont propriu la formare profesională
Baza: Total N=151/ IMM N=136 Agricultură N=6/ Industrie + construcţii N=27/ Servicii N=118
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
33
În sprijinirea angajaţilor care aleg să urmeze pe cont propriu cursuri de formare
profesională, cea mai eficientă modalitate de a-i sprijini, în opinia a peste jumătate dintre
respondenţi, este prin a le “reduce sarcinile de serviciu pe perioada cursurilor” (51.7%), în
vreme ce aproximativ acelaşi procent consideră că “acordarea de zile libere plătite (50.3%) sau
neplătite (50.0%) pe perioada desfăşurării cursurilor” ar fi o alte două modalități generatoare
de beneficii atât pentru companie cât şi pentru angajaţi. O majoritate de 69.5% dintre
participanții la panel consideră că “sponsorizarea/cofinanțarea cursurilor de formare
profesională” este mai deloc sau puțin eficientă în susținerea angajaților care decid sa urmeze
cursuri de formare pe cont propriu. Rezultatele sunt similare la nivelul IMM-urilor, “reducerea
sarcinilor de serviciu pe perioada cursurilor” (51.5%) primind cel mai mare suport al firmelor
atunci când este vorba de formarea profesională pe cont propriu a propriilor salariați, urmată de
“acordarea de zile libere neplătite pe perioada desfăşurării cursurilor” (49.2%)
-72.8
-58.3
-48.3
-69.5
-49.7
-50.0
27.2
41.7
51.7
30.5
50.3
50.0
Total
foarte eficiente deloc/putin eficiente
-75.0
-60.3
-48.5
-72.8
-53.7
-50.8
25.0
39.7
51.5
27.2
46.3
49.2
IMM
Acordarea de zile libere pe perioadadesfăşurării cursurilor de formare
profesională
Acordarea de zile libere plătite pe perioadadesfăşurării cursurilor de formare
profesională
Cofinanţarea/sponsorizarea cursurilor de formare profesională
Reducerea sarcinilor de la birou pe perioadade desfăşurare a cursurilor de formare
profesională
Promovare în cadrul firmei
Alta
Baza: Total N=151/ IMM N=136
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
34
Fig.8a În ce măsură credeţi că următoarele forme de sprijinire a angajaților care participă pe
cont propriu la programe de formare profesională sunt cele mai eficiente (cu beneficii de ambele
părţi)?(%)
Cei mai mulţi dintre respondenţii care activează în Agricultură consideră că cea mai
eficientă modalitate de susţinere a angajaţilor care decid să urmeze cursuri de formare
profesională pe cont propriu este „acordarea de zile libere plătite pe perioada desfăşurării
cursurilor”. Cei din Industrie şi construcţii precum și respondenții din Servicii au o viziune mai
diversă considerând că sunt eficiente atât „reducerea sarcinilor de serviciu pe perioada
cursurilor” (51.0%, respectiv 52.5%), cât și “acordarea de zile libere plătite (48,1%, respectiv
49,2%) sau neplătite (46.7%, respectiv 53.7%) pe perioada desfăşurării cursurilor”.
Fig.8b În ce măsură credeţi că următoarele forme de sprijinire a angajaților care participă pe
cont propriu la programe de formare profesională sunt cele mai eficiente (cu beneficii de ambele
părţi)? - analiză pe sectoare de activitate (%)
-66.7
-83.3
-66.7
-100.0
-16.7
-100.0
33.3
16.7
33.3
83.3
Agricultură
foarte eficiente deloc/putin eficiente
-70.3
-55.9
-47.5
-67.8
-50.8
-46.3
29.7
44.1
52.5
32.2
49.2
53.7
Servicii
Acordarea de zile libere pe perioadadesfăşurării cursurilor de formare
profesională
Acordarea de zile libere plătite pe perioada desfăşurării cursurilor de
formare profesională
Cofinanţarea/sponsorizarea cursurilorde formare profesională
Reducerea sarcinilor de la birou pe perioada de desfăşurare a cursurilor de
formare profesională
Promovare în cadrul firmei
Alta -85.2
-63.0
-48.1
-70.4
-51.9
-53.3
14.8
37.0
51.9
29.6
48.1
46.7
Industrie + construcţii
Baza: Agricultură N=6/ Industrie + construcţii N=27/ Servicii N=118
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
35
Firmele cu marea majoritate a salariaților având nivel scăzut de educație consideră toate
măsurile de susținere a inițiativelor personale ale angajaților în ceea ce privește formarea
profesională ca fiind mai degrabă ineficiente. Cel mai mare suport în rândul acestor firme îl
întrunește “sponsorizarea/cofinanțarea cursurilor de formare profesională” (considerată
eficientă însă de doar 44% dintre respondenți). Firmele cu salariați în marea majoritate cu nivel
mediu de educație consideră ca eficiente “sponsorizarea/cofinanțarea cursurilor de formare
profesională” (51.6%) și ”promovarea în cadrul firmei” (51.6%). Firmele cu salariați majoritar
cu nivel superior de educație susțin ca fiind eficiente “sponsorizarea/cofinanțarea cursurilor de
formare profesională” (54.8%), ”promovarea în cadrul firmei” (53.2%) și „acordarea de zile
libere plătite pe perioada desfăşurării cursurilor” (51.6%). Cu cât crește nivelul de educație al
salariaților din firmele investigate, cu atât crește și deschiderea managementului de a asigura
suport inclusiv pentru inițiativele persoane de formare profesională continuă ale salariaților.
Firmele care declară că au acordat concediu plătit salariaților pe perioada desfășurării
cursurilor consideră în proporție de 49,1% eficientă această măsură pentru susținerea salariaților
în demersurile de formare profesională continuă, susținând în cazul cercetării de față în mai mare
măsură “sponsorizarea/cofinanțarea cursurilor de formare profesională” (56.4%), dar mai ales
”promovarea în cadrul firmei” (65.5%)
2.1.8. Analiza dezirabilității măsurilor propuse - Pro sau contra față de măsurile de
stimulare a formării profesionale propuse?
Peste 50% dintre respondenţi au avut o opinie destul de favorabilă8 faţă de toate
posibilele măsuri de stimulare a investiției în formarea profesională a angajaţilor, singura
excepție fiind contribuţia voluntară la Fonduri pentru Finanțarea Formării profesionale (doar
41.1% se declară clar în favoarea unei astfel de măsuri). Reticenţa faţă de un astfel de Fond
provine, conform explicaţiilor oferite de respondenţi, din neîncrederea în gestionarea corectă a
banilor, pe de o parte, şi din perceperea acestei măsuri mai degrabă ca pe o taxă în plus, decât ca
pe o investiţie, pe de altă parte.
8 Am considerat ca având o opinie net favorabilă/pro firmele care au acordat notele 6 și 7 cu privire la
dezirabilitatea măsurilor propuse.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
36
Mai mult, datele au arătat că pentru circa 7 din 10 respondenţi cel mai mult contează
facilitarea accesului la fonduri UE nerambursabile pentru formarea profesională, măsură
urmată de deducerea cheltuielilor cu formarea profesională a angajaţilor la calculul
impozitului de profit (63.6%) şi nu în ultimul rând de crearea unor parteneriate la nivel
regional între instituţii de învăţământ, furnizori de formare profesională şi agenţi economici
(60.9%).
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
37
Fig.9a Cât de favorabilă este opinia dvs. despre fiecare dintre următoarele măsuri de stimulare a investiţiilor de formare
profesională? (Utilizaţi o scală de la 1 la 7, unde 1= foarte nefavorabilă, 7 = foarte favorabilă) (% cei care acordă note de 6 și 7)
70.9
63.6
60.9
59.6
57.6
57.6
55.6
54.3
54.3
53.6
53.6
41.1
69.9
62.5
61.0
58.1
55.9
56.6
54.4
52.9
54.4
52.2
53.7
39.0
Total IMMTOP2BOX
(nota 6 şi 7 pe scala de la 1 la 7)
Facilitarea accesului la fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană pentru firmele care organizează programe de formare profesională
Deducerea cheltuielilor cu formarea profesională a salariaților la calculul impozitului pe profit
Crearea unor parteneriate la nivel regional între instituțiile de învățământ, furnizorii de formare profesională și companii
Ajutoare financiare egale cu valoarea contribuților sociale aferente salariilor de încadrare pentru firmele care angajează ucenici după încheierea perioadei de ucenicie
Subvenții (în valoare anuală egală cu 50% din valoarea cheltuielilor realízate cu formarea profesionala a maximum 20% dintre salariati)
Ajutoare financiare pentru firmele care acordă salariaților concediu plătit pentru formare profesională (egale cu valoarea contribuților sociale aferente salariilor acestora)
Reducerea taxelor pentru furnizorii de formare profesională care ar putea reduce costurile cu formarea profesională
Implicarea partenerilor sociali (patronate sindicate, asociaţii antreprenoriale) în definirea calificărilor, standardelor ocupaţionale şi programelor cadru de formare profesională
Servicii subvenționate de evaluare a competențelor dobândite în contexte non-formale și informale (inclusiv la locul de muncă)
Subvenții în valoare de 300 lei lunar/ucenic pentru firmele care organizează programe de ucenicie pentru tineri pe toată perioada de derulare a programului de ucenicie
Recunoaşterea metodelor de predare/formare bazate pe tehnologia informaţiei în formarea profesională (e-learning )
Organizarea de Fonduri pentru Finanțarea Formării Profesionale (care să funcţioneze ca fondurile de asigurări sociale) la nivel sectorial prin contribuția voluntară a firmelor
Baza: Total N=151/ IMM N=136
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
38
Fig.9b Cât de favorabilă este opinia dvs. despre fiecare dintre următoarele măsuri de stimulare a investiţiilor de formare
profesională? (Utilizaţi o scală de la 1 la 7, unde 1= foarte nefavorabilă, 7 = foarte favorabilă) - analiză pe sectoare de activitate
(% cei care acordă note de 6 și 7)
83.3
66.7
66.7
66.7
66.7
66.7
66.7
66.7
66.7
50.0
50.0
33.3
51.9
48.1
48.1
59.3
81.5
70.4
40.7
48.1
66.7
63.0
51.9
37.0
57.6
54.2
61.9
64.4
68.6
58.5
55.9
55.1
50.8
56.8
56.8
42.4
Agricultură Industrie +construcţii Servicii TOP2BOX
(nota 6 şi 7 pe scala de la 1 la 7)
Ajutoare financiare pentru firmele care acordă salariaților concediu plătit pentru formare profesională
Subvenții în valoare de 300 lei lunar/ucenic pentru firmele care organizează programe de ucenicie pentru tineri
Ajutoare financiare egale cu valoarea contribuților sociale aferente salariilor de încadrare pentru firmele care angajează ucenici
Deducerea cheltuielilor cu formarea profesională a salariaților la calculul impozitului pe profit
Facilitarea accesului la fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană pentru firmele care organizează programe de formare profesională
Crearea unor parteneriate la nivel regional între instituțiile de învățământ, furnizorii de formare profesională și companii
Recunoaşterea metodelor de predare/formare bazate pe tehnologia informaţiei în formarea profesională (e-learning )
Implicarea partenerilor sociali (patronate, sindicate, asociaţii antreprenoriale) în definirea calificărilor, standardelor ocupaţionale şi programelor cadru de formare profesională
Servicii subvenționate de evaluare a competențelor dobândite în contexte non-formale șiinformale
Subvenții (în valoare anuală egală cu 50% din valoarea cheltuielilor realízate cu formarea profesionala a maximum 20% dintre salariati)
Reducerea taxelor pentru furnizorii de formare profesională care ar putea reduce costurile cu formarea profesională
Organizarea de Fonduri pentru Finanțarea Formării Profesionale (care să funcţioneze ca fondurile de asigurări sociale) la nivel sectorial prin contribuția voluntară a firmelor
Baza: Agricultură N=6/ Industrie + construcţii N=27/ Servicii N=118
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
39
Majoritatea reprezentanţilor sectorului Agricultură au o opinie favorabilă despre
acordarea de „ajutoare financiare pentru firmele care acordă salariaților concediu plătit
pentru formare profesională”, iar cei mai puţini dintre ei au o opinie favorabilă despre
„organizarea de Fonduri pentru Finanțarea Formării Profesionale la nivel sectorial prin
contribuția voluntară a firmelor”. 8 din 10 reprezentanţi ai sectoarelor Industrie şi construcţii şi
două treimi dintre cei din Servicii au o opinie foarte favorabilă despre „facilitarea accesului la
fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană pentru firmele care organizează programe
de formare profesională”. Trebuie remarcată dezirabilitatea ridicată în rândul reprezentanţilor
sectorului servicii (peste 40% dintre aceştia) pentru toate măsurile supuse evaluării. Un acord
ridicat îl întrunesc la nivelul sectorului Industrie și construcții și măsurile privind ”crearea unor
parteneriate la nivel regional între instituţii de învăţământ, furnizori de formare profesională
şi agenţi economici” (70.4%) și ”subvenționarea serviciilor de evaluare a competențelor
dobândite în contexte non-formale și informale” (66.7%). În ceea ce privește sectorul Servicii,
firmele se declară, de asemenea, susținătoare ale unor măsuri referitoare la ”deducerea
cheltuielilor cu formarea profesională a angajaţilor la calculul impozitului de profit” (64.4%)
și la ”ajutoare financiare egale cu valoarea contribuțiilor sociale aferente salariilor de
încadrare pentru firmele care angajează ucenici” (61.9%).
În rândul firmelor care valorizează formarea profesională (n.a. firmele care au apreciat
ca foarte importantă formarea profesională a angajaților la întrebarea Q2.7) susținerea cea mai
ridicată o întrunesc măsurile referitoare la „facilitarea accesului la fonduri UE nerambursabile
pentru firmele care organizează programe de formare profesională” (72.5%), ”deducerea
cheltuielilor cu formarea profesională a angajaţilor la calculul impozitului de profit” (65.2%),
”crearea unor parteneriate la nivel regional între instituţii de învăţământ, furnizori de formare
profesională şi agenţi economici” (60.9%), precum și ”ajutoare financiare egale cu valoarea
contribuțiilor sociale aferente salariilor de încadrare pentru firmele care angajează ucenici”
(60.1%).
În ceea ce privește analiza dezirabilității măsurilor propuse în funcție de nivelul de
educație a salariaților din firmele investigate, constatăm că firmele care au în majoritate salariați
cu nivel scăzut de educație consideră ca fiind dezirabile măsurile referitoare la „facilitarea
accesului la fonduri UE nerambursabile pentru firmele care organizează programe de
formare profesională” (64.0%) și ”subvenționarea serviciilor de evaluarea a competențelor
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
40
dobândite în contexte non-formale și informale” (60.0%). Ceea ce este important de menționat
este că aceste firme nu se declară în favoarea măsurilor referitoare la ”acordarea de subvenții în
valoare de 300 lei lunar per ucenic pentru firmele care organizează programe de ucenicie”
(doar 36.0% dintre aceste firme sunt net în favoarea acestei măsuri) și par a susține doar parțial
măsurile referitoare la acordarea de ”ajutoare financiare egale cu valoarea contribuțiilor
sociale aferente salariilor de încadrare pentru firmele care angajează ucenici” (52.0%).
Promovarea adecvată a măsurilor destinate uceniciei la locul de muncă în rândul acestui tip de
angajator, activ de regulă în sectoare cu valoare adăugată scăzută, poate constitui o modalitate de
stimulare a formării profesionale continue.
Firmele cu salariați în marea majoritate cu nivel mediu de educație susțin în mai mare
măsură propunerile referitoare la ”acordarea de subvenții în valoare de 300 lei lunar per ucenic
pentru firmele care organizează programe de ucenicie” (60.9%), precum și acordarea de
”ajutoare financiare egale cu valoarea contribuțiilor sociale aferente salariilor de încadrare
pentru firmele care angajează ucenici” (62.5%). Acestea sunt însă în cea mai mare măsură
susținătoare ale măsurilor referitoare la „facilitarea accesului la fonduri UE nerambursabile
pentru firmele care organizează programe de formare profesională” (78.1%), ”deducerea
cheltuielilor cu formarea profesională a angajaţilor la calculul impozitului de profit” (65.6%),
”subvenții (în valoare anuală egală cu 50% din valoarea cheltuielilor cu formarea a max. 20%
dintre salariați” (65.6%), „ajutoare financiare pentru firmele care acordă salariaților
concediu plătit pentru formare profesională” (64.1%), precum și în favoarea ”subvenționării
serviciilor de evaluarea a competențelor dobândite în contexte non-formale și informale”
(62.5%).
Firmele cu salariați în marea lor majoritate cu studii superiore susțin în cea mai mare
măsură propunerile referitoare la ”deducerea cheltuielilor cu formarea profesională a
angajaţilor la calculul impozitului de profit” (67.7%), „facilitarea accesului la fonduri UE
nerambursabile pentru firmele care organizează programe de formare profesională” (66.1%)
și la ”crearea unor parteneriate la nivel regional între instituţii de învăţământ, furnizori de
formare profesională şi agenţi economici” (64.5%). Remarcăm astfel diferențele între cele trei
categorii de firme. Firmele cu salariați în marea lor majoritate cu studii superioare au tendința de
a susține inițiativele personale de formare profesională ale salariaților, în vreme ce firmele cu
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
41
salariați în marea majoritate cu studii medii își doresc mai degrabă suport pentru organizarea de
cursuri la nivel de firmă/organizație.
2.1.9. Analiza fezabilității măsurilor propuse – În ce condiții ar adopta firmele
măsurile propuse de stimulare a investiției în formarea profesională?
Așa cum ne așteptam, suportul în ceea ce privește dezirabilitatea măsurilor propuse
atinge cote ridicate, în vreme ce comportamentul efectiv, tendința de implementarea întrunește
ponderi mai reduse ale celor care, pentru aceleași măsuri, se declară net pentru implementare.
Această întrebare constituie operaționalizarea fezabilității măsurilor propuse. Vom selecta în
final măsurile care întrunesc nivele ridicate atât ale dezirabilității, cât și ale fezabilității și le vom
analiza în valul 2 din perspectiva impactului pe care l-ar putea genera la nivelul mediului de
afaceri românesc.
În ceea ce priveşte comportamentul propriu-zis şi disponibilitatea de acţiune a
respondenţilor faţă de măsurile de stimulare a formării profesionale propuse, analiza datelor arată
că există 6 măsuri pentru care cca. 40-50% dintre respondenţi declară că „au suficiente motive să
le implementeze/acceseze şi niciun motiv să nu le implementeze/acceseze”.
În condiţiile în care firmele investigate ar primi ajutoare financiare egale cu valoarea
contribuțiilor sociale aferente salariilor de încadrare pentru angajarea ucenicilor la finalizarea
perioadei de ucenicie şi li s-ar deduce cheltuielile cu formarea profesională la calculul
impozitului pe profit, atunci 49.0%, respectiv 49.7% dintre acestea au declarat că ar accesa
categoric o astfel de măsură de stimulare a formării profesionale. De asemenea, alte 47% declară
că ar accesa ajutoarele financiare pentru firmele care acordă concediu plătit pentru formare
profesională (egale cu contribuțiile sociale aferente salariilor).
În schimb, și de data aceasta măsura propusă cu privire la organizarea de Fonduri pentru
Finanțarea Formării profesionale la nivel sectorial prin contribuția voluntară a firmelor
întrunește ponderea cea mai ridicată a firmelor care declară că au suficiente motive să nu
implementeze/acceseze o astfel de măsură (22.5%).
Nu există diferenţe notabile între datele provenite de la întreg eşantionul investigat
comparativ cu sub-eşantionul de IMM-uri. Aproximativ aceleaşi procente de respondenţi din
rândul IMM-urilor au exprimat o opinie similară faţă de măsurile de sprijinire a formării
profesionale supuse evaluării.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
42
Fig.10a Dacă următoarele măsuri de stimulare a investiţiilor de formare profesională ar fi disponibile dvs. consideraţi că…? – total
eșantion (%)
44.4
49.0
49.7
42.4
45.7
47.0
35.8
34.4
35.1
34.4
35.1
41.7
37.7
37.1
43.7
40.4
38.4
45.0
49.7
47.0
51.7
42.4
13.9
13.2
13.2
13.9
13.9
14.6
19.2
15.9
17.9
13.9
22.5
Am suficient de multe motive să implemetez acest program şi niciun motiv să nu îl implemetez
Am multe motive să le implemetez dar şi multe motive să nu le implementez
Am suficient de multe motive să nu implementez această măsură
Subvenții în valoare de 300 lei lunar/ucenic pentru firmele care organizează programe de ucenicie
pentru tineri pe toată perioada de derulare a programului de ucenicieAjutoare financiare egale cu valoarea contribuților sociale aferente salariilor de încadrare pentru
firmele care angajează ucenici după încheierea perioadei de ucenicie , pe o perioadă egală cu
perioada de ucenicie Deducerea cheltuielilor cu formarea profesională a salariaților la calculul impozitului pe profit
Subvenții (în valoare anuală egală cu 50% din valoarea cheltuielilor realízate cu formarea
profesionala a maximum 20% dintre salariati) acordate pentru firmele care organizează formare
profesională pentru proprii angajați Ajutoare financiare pentru firmele care acordă salariaților concediu plătit pentru formare
profesională (egale cu valoarea contribuților sociale aferente salariilor acestora), pe perioada de
desfășurare a acesteia Facilitarea accesului la fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană pentru firmele care
organizează programe de formare profesionalăCrearea unor parteneriate la nivel regional între instituțiile de învățământ, furnizorii de formare
profesională și companii pentru calificarea forței de muncăRecunoaşterea metodelor de predare/formare bazate pe tehnologia informaţiei în formarea
profesională (e-learning ) pentru fírmele care apelează la astfel de metodă din motive de reducere
a costurilor cu formarea profesională Implicarea partenerilor sociali (patronate, sindicate, asociaţii antreprenoriale) în definirea
calificărilor, standardelor ocupaţionale şi programelor cadru de formare profesională Servicii subvenționate de evaluare a competențelor dobândite în contexte non-formale și informale
Organizarea de Fonduri pentru Finanțarea Formării Profesionale la nivel sectorial prin contribuția
voluntară a firmelor
Baza: Total N=151
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
43
Fig.10b Dacă următoarele măsuri de stimulare a investiţiilor de formare profesională ar fi
disponibile dvs. consideraţi că…? – sub-eşantion IMM-uri (%)
În ceea ce priveşte analiza la nivel de sector, firmele din Agricultură susțin că ar accesa
subvențiile în valoare de 300 lei lunar per ucenic pentru organizarea de programe de ucenicie,
ajutoarele financiare pentru acordarea de concediu plătit pentru formare profesională și
deducerea cheltuielilor cu formarea la calculul impozitului pe profit. Firmele din Industrie și
construcții ar accesa, de asemenea, în cea mai mare măsură ajutoarele financiare pentru
acordarea de concediu plătit pentru formare profesională (48.1%), în vreme ce firmele din
Servicii susțin implementarea măsurilor referitoare la ajutoarele financiare egale cu valoarea
contribuțiilor sociale la angajarea de ucenici după finalizarea programelor de ucenicie (50.8%),
deducerea cheltuielilor cu formarea profesională la calculul impozitului pe profit (50.0%),
precum și facilitarea accesului la fonduri UE nerambursabile pentru formare profesională
(47.5%).
44.9
47.8
48.5
44.1
46.3
47.1
36.0
34.6
34.6
34.6
34.6
41.9
39.0
39.0
41.9
41.9
39.7
44.9
50.7
48.5
50.7
42.6
13.2
13.2
12.5
14.0
11.8
13.2
19.1
14.7
16.9
14.7
22.8
Am suficient de multe motive sa implemetezacest program si niciun motiv sa nu îl implemetez
Am multe motive sa le implemetez dar si multe motive sa nu le implementez
Am suficient de multe motive sa nu implementezaceasta masura
Subvenții în valoare de 300 lei lunar/ucenic pentru firmele care organizează programe de ucenicie
pentru tineri pe toată perioada de derulare a programului de ucenicieAjutoare financiare egale cu valoarea contribuților sociale aferente salariilor de încadrare pentru
firmele care angajează ucenici după încheierea perioadei de ucenicie , pe o perioadă egală cu
perioada de ucenicie Deducerea cheltuielilor cu formarea profesională a salariaților la calculul impozitului pe profit
Subvenții (în valoare anuală egală cu 50% din valoarea cheltuielilor realízate cu formarea
profesionala a maximum 20% dintre salariati) acordate pentru firmele care organizează formare
profesională pentru proprii angajați Ajutoare financiare pentru firmele care acordă salariaților concediu plătit pentru formare
profesională (egale cu valoarea contribuților sociale aferente salariilor acestora), pe perioada de
desfășurare a acesteia Facilitarea accesului la fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană pentru firmele care
organizează programe de formare profesionalăCrearea unor parteneriate la nivel regional între instituțiile de învățământ, furnizorii de formare
profesională și companii pentru calificarea forței de muncăRecunoaşterea metodelor de predare/formare bazate pe tehnologia informaţiei în formarea
profesională (e-learning ) pentru fírmele care apelează la astfel de metodă din motive de reducere
a costurilor cu formarea profesională Implicarea partenerilor sociali (patronate, sindicate, asociaţii antreprenoriale) în definirea
calificărilor, standardelor ocupaţionale şi programelor cadru de formare profesională Servicii subvenționate de evaluare a competențelor dobândite în contexte non-formale și informale
Organizarea de Fonduri pentru Finanțarea Formării Profesionale la nivel sectorial prin contribuția
voluntară a firmelor
Baza: IMM N=136
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
44
Fig.10c Dacă următoarele măsuri de stimulare a investiţiilor de formare profesională ar fi
disponibile dvs. consideraţi că…?- sub-eşantion Industrie și construcții (%)
44.4
44.4
44.4
44.4
48.1
44.4
37.0
29.6
25.9
29.6
22.2
40.7
37.0
40.7
37.0
33.3
37.0
55.6
55.6
51.9
59.3
63.0
14.8
18.5
14.8
18.5
18.5
18.5
7.4
14.8
22.2
11.1
14.8
Am suficient de multe motive să implemetez acest program şi niciun motiv să nu îl implemetez
Am multe motive să le implemetez dar şi multe motive să nu le implementez
Am suficient de multe motive să nu implementez această măsură
Subvenții în valoare de 300 lei lunar/ucenic pentru firmele care organizează programe de ucenicie
pentru tineri pe toată perioada de derulare a programului de ucenicieAjutoare financiare egale cu valoarea contribuților sociale aferente salariilor de încadrare pentru
firmele care angajează ucenici după încheierea perioadei de ucenicie , pe o perioadă egală cu
perioada de ucenicie Deducerea cheltuielilor cu formarea profesională a salariaților la calculul impozitului pe profit
Subvenții (în valoare anuală egală cu 50% din valoarea cheltuielilor realízate cu formarea
profesionala a maximum 20% dintre salariati) acordate pentru firmele care organizează formare
profesională pentru proprii angajați Ajutoare financiare pentru firmele care acordă salariaților concediu plătit pentru formare
profesională (egale cu valoarea contribuților sociale aferente salariilor acestora), pe perioada de
desfășurare a acesteia Facilitarea accesului la fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană pentru firmele care
organizează programe de formare profesionalăCrearea unor parteneriate la nivel regional între instituțiile de învățământ, furnizorii de formare
profesională și companii pentru calificarea forței de muncăRecunoaşterea metodelor de predare/formare bazate pe tehnologia informaţiei în formarea
profesională (e-learning ) pentru fírmele care apelează la astfel de metodă din motive de reducere
a costurilor cu formarea profesională Implicarea partenerilor sociali (patronate, sindicate, asociaţii antreprenoriale) în definirea
calificărilor, standardelor ocupaţionale şi programelor cadru de formare profesională Servicii subvenționate de evaluare a competențelor dobândite în contexte non-formale și informale
Organizarea de Fonduri pentru Finanțarea Formării Profesionale la nivel sectorial prin contribuția
voluntară a firmelor
42.4
50.8
50.0
42.4
43.2
47.5
34.7
34.7
36.4
34.7
38.1
43.2
37.3
36.4
44.1
43.2
39.0
44.1
48.3
45.8
50.0
37.3
14.4
11.9
13.6
13.6
13.6
13.6
21.2
16.9
17.8
15.3
24.6
Am suficient de multe motive să implemetez acest program şi niciun motiv să nu îl implemetez
Am multe motive să le implemetez dar şi multe motive să nu le implementez
Am suficient de multe motive să nu implementez această măsură
Subvenții în valoare de 300 lei lunar/ucenic pentru firmele care organizează programe de ucenicie
pentru tineri pe toată perioada de derulare a programului de ucenicieAjutoare financiare egale cu valoarea contribuților sociale aferente salariilor de încadrare pentru
firmele care angajează ucenici după încheierea perioadei de ucenicie , pe o perioadă egală cu
perioada de ucenicie Deducerea cheltuielilor cu formarea profesională a salariaților la calculul impozitului pe profit
Subvenții (în valoare anuală egală cu 50% din valoarea cheltuielilor realízate cu formarea
profesionala a maximum 20% dintre salariati) acordate pentru firmele care organizează formare
profesională pentru proprii angajați Ajutoare financiare pentru firmele care acordă salariaților concediu plătit pentru formare
profesională (egale cu valoarea contribuților sociale aferente salariilor acestora), pe perioada de
desfășurare a acesteia Facilitarea accesului la fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană pentru firmele care
organizează programe de formare profesionalăCrearea unor parteneriate la nivel regional între instituțiile de învățământ, furnizorii de formare
profesională și companii pentru calificarea forței de muncăRecunoaşterea metodelor de predare/formare bazate pe tehnologia informaţiei în formarea
profesională (e-learning ) pentru fírmele care apelează la astfel de metodă din motive de reducere
a costurilor cu formarea profesională Implicarea partenerilor sociali (patronate, sindicate, asociaţii antreprenoriale) în definirea
calificărilor, standardelor ocupaţionale şi programelor cadru de formare profesională Servicii subvenționate de evaluare a competențelor dobândite în contexte non-formale și informale
Organizarea de Fonduri pentru Finanțarea Formării Profesionale la nivel sectorial prin contribuția
voluntară a firmelor
Baza: Industrie. + construcţii N=27
Baza: Servicii N=118
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
45
Fig.10d Dacă următoarele măsuri de stimulare a investiţiilor de formare profesională ar fi
disponibile dvs. consideraţi că…?- sub-eşantion Servicii (%)
Adâncim analiza, urmărind să identificăm măsurile care întrunesc cel mai ridicat nivel de
fezabilitate pentru firmele care au derulat programe de formare profesională în cursul ultimilor 2
ani și firmele care nu au organizat. Astfel firmele care au derulat programe de formare
profesională consideră a avea grad ridicat de fezabilitate măsurile referitoare la deducerea
cheltuielilor cu formarea profesională la calculul impozitului pe profit (55.3%), ajutoarele
financiare egale cu valoarea contribuțiilor sociale la angajarea de ucenici după finalizarea
programelor de ucenicie (52.9%), facilitarea accesului la fonduri UE nerambursabile pentru
formare profesională (50.6%), precum și subvențiile în valoare de 300 lei lunar per ucenic
pentru organizarea de programe de ucenicie (48.2%). Pe de altă parte, firmele care nu au derulat
programe de formare profesională în ultimii 2 ani consideră a fi fezabile măsurile referitoare la
ajutoarele financiare pentru acordarea de concediu plătit pentru formare profesională (43.9%)
și ajutoarele financiare egale cu valoarea contribuțiilor sociale la angajarea de ucenici după
finalizarea programelor de ucenicie (43.9%). Acestea din urmă, așa cum am arătat la secțiunea
2.1.6. destinată barierelor în calea formării profesionale, au identificat lipsa fondurilor ca
principal obstacol; prin urmare ajutoarele financiare par a fi cele mai agreate de aceste firme. De
asemenea, ele favorizează iniţiativelor angajaţilor de participare la formare profesională pe cont
propriu.
2.1.10. Percepții asupra taxei de tip „train or pay”
Avem prevederi legale cu privire la obligativitatea firmelor de a organiza formare
profesională pentru proprii angajaţi cel puțin o dată la doi ani (cf. Codului Muncii, Titlul VI
Formare Profesională, art. 194 – o dată la doi ani pentru firmele cu 21+ salariați și o dată la 3 ani
pentru firmele cu mai puțin de 21 de salariați), dar ce ar face firmele dacă s-ar decide și aplicarea
unei taxe pentru firmele care nu realizează formare? În cazul aplicării taxei pentru firmele care
nu organizează cursuri de formare profesională pentru proprii angajaţi, conform reglementărilor
legale în vigoare, circa ¾ dintre respondenţi susţin că firmele ar fi mai înclinate să organizeze
cursuri de formare decât să suporte sancţiunea. În funcţie de sectorul de activitate, reprezentanţii
din Agricultură împărtăşesc această opinie în unanimitate, cei din Servicii în proporție de ¾, în
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
46
timp ce firmele care activează în Industrie şi construcţii cred doar în proporție de 2/3 acest lucru.
Acest sector – Industrie și construcții – consideră în procent de 33.3% că dacă ar exista o taxă
pentru nederularea de programe de formare profesională, atunci acestea ar prefera să le plătească.
Nu trebuie considerat însă că efectele unei astfel de măsuri ar fi numai pozitive, ci trebuie
vizate şi eventualele efecte negative ale obligativităţii coroborată cu taxarea şi anume riscul
realizării superficiale sau doar formal (“pe hârtie”) a cursurilor de formare şi chiar o scădere a
calităţii formării profesionale.
De altfel, 30.3% dintre firmele care nu au organizat programe de formare profesională în
ultimii doi ani declară că ar prefera să plătească penalitățile aferente, spre deosebire de doar
20.0% dintre cele care au derulat astfel de programe în ultimii doi ani. Atunci când intersectăm
percepțiile cu privire la taxare cu importanța percepută a formării profesionale pentru proprii
angajați (întrebarea Q2.7), constatăm că firmele care consideră formarea ca fiind deloc sau puțin
importantă ar prefera să plătească penalitățile într-un procent covârșitor de 66.7%. Astfel, ţinând
cont de caracteristicile mediului economic românesc, este foarte probabil ca introducerea unei
taxe/sancțiuni financiare să nu conducă la creșterea investiției în formare profesională în rândul
angajatorilor care nu valorizează și nu percep formarea profesională ca fiind benefică pentru
firmă, ci doar la creșterea sumelor colectate la bugetul de stat.
75.5 75.0
24.5 25.0
0%
20%
40%
60%
80%
100%
120%
Total IMM
Ar organiza cursuri de formare profesională
Ar prefera să plăteasca taxa aferentă de penalizare
100.0
66.776.3
33.323.7
0%
20%
40%
60%
80%
100%
120%
Agricultură Industrie +construcţii
Servicii
Ar organiza cursuri de formare profesională
Ar prefera să plăteasca taxa aferentă de penalizare
Baza: Total N=151/ IMM N=136 Baza: Agricultură N=6/ Industrie. + construcţii N=27/ Servicii N=118
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
47
Fig.11 Dacă s-ar decide “taxarea firmelor care nu organizează formare profesională pentru
angajați cel puțin o data la doi ani” dvs. credeţi că cele mai multe firme...?(%)
2.1.11. Dezavantaje percepute ale măsurilor de stimulare a formării profesionale
După ce am evaluat fezabilitatea măsurilor de formare profesională propuse, cerând
firmelor participante la foresight să spună dacă ar implementa măsurile propuse și dacă au
motive să nu le implementeze, am cerut firmelor să aprecieze și eventualele dezavantaje ale
măsurilor propuse.
Cei mai mulți dintre respondenți - 85% se tem că în accesarea unora dintre măsurile de
stimulare a investiției în formarea profesională a angajaţilor vor întâmpina probleme birocratice
(”îi va costa” mai mult să pregătească actele necesare decât subvenţia primită). De asemenea,
circa jumătate – 53.0% este de părere că este mai scump să formezi angajaţii comparativ cu
angajarea de personal deja pregătit în raport cu cerințele firmei. Nu în ultimul rând, 51.0% cred
ca metodele de formare de tip e-learning sunt oarecum restrictive şi, prin urmare, aplicabile doar
pentru anumite sectoare de activitate, ocupații şi pentru anumite categorii de angajaţi. Merită
reţinut faptul că un procent relativ redus (28.5%) consideră că măsurile de stimulare a formării
profesionale supuse evaluării “sunt o constrângere în plus din partea statului”.
Respondenţii din Agricultură, în unanimitate, numesc birocraţia drept cel mai important
obstacol în accesarea măsurilor de stimulare a investiției în formare profesională propuse, alături
de faptul că este uneori ”mai ieftin” să angajezi personal pregătit, decât să formezi. De
asemenea, aceştia consideră că reducerea poverii fiscale asupra firmelor de formare nu va
conduce la reduceri ale costurilor cursurilor de formare existente pe piață.
Birocraţia este un cel mai important dezavantaj perceput şi de 92.6% dintre
reprezentanţii sectoarelor Industrie şi construcţii şi 81.4% respondenţi ai sectorului Servicii.
Reprezentanții sectoarelor Industrie și construcții mai punctează de asemenea lipsa de
flexibilitate a curriculei școlare stabilite de MEN (55.6%) și scepticismul cu privire la
reducerea costurilor formării ca urmare a reducerii taxării furnizorilor de formare (55.6%).
Firmele din Servicii consideră pe de altă parte că metodele de tip e-learning nu au aplicabilitate
specifică anumitor sectoare și anumitor angajați (53.4%) și că este uneori ”mai ieftin” să
angajezi personal pregătit, decât să formezi (52.5%)
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
48
Fig. 12 Care dintre următoarele afirmaţii se potrivesc şi în cazul dvs. atunci când vă gândiţi la
eventuale dezavantaje ale măsurilor evaluate mai înainte?(%)
Firmele care au derulat programe de formare profesională în ultimii doi ani consideră că
reducerea taxării furnizorilor de formare nu conduce și la reducerea costurilor formării în
pondere de 62.3%, curricula școlară este dictată de MEN și prea puțin flexibilă în pondere de
60.0%, că e-learningul este adecvat doar anumitor sectoare și anumitor angajați în pondere de
59.7% și că birocrația poate fi o problemă în accesarea măsurilor propuse în pondere de 56.7%.
2.1.12. Câteva experienţe ale firmelor investigate cu privire la formarea
profesională a adulților
Mai mult de jumătate dintre firmele investigate (56.3%) declară că au derulat programe
de formare profesională a propriilor angajaţi în ultimii doi ani, peste o treime (36.4%) au acordat
concedii plătite angajaţilor care au urmat cursuri de formare profesională în perioada de
desfăşurare a acestora. De asemenea, 32.5% declară că au parteneriate cu furnizori de formare
profesională din regiune.
84.1
53.0
51.0
46.4
45.7
43.0
28.5
83.1
50.7
49.3
47.8
48.5
44.9
26.5
Total IMM
Birocraţia o să f ie o problemă/Mă va costa
mai mult să fac actele pentru obţinerea
subvenţiei
Costurile vor f i mai mari cu formarea
personalului decât cu angajarea de
personal
E- learning-ul este potrivit pentru anumite
sectoare/un anumit tip de angajaţi
Curricula şcolară este dictată de Ministerul
Educaţiei şi nu putem interveni prea mult
Reducerea taxelor f irmelor de formare
profesională nu va avea niciun impact
asupra costurilor
Necesită investiţii pe care nu mi le permit
Sunt o constrângere în plus din partea
statului
100.0
83.3
83.3
33.3
33.3
33.3
16.7
92.6
48.1
55.6
40.7
44.4
55.6
29.6
81.4
52.5
41.5
44.1
53.4
44.9
28.8
Agricultură Industrie + construcţii Servicii
Birocraţia o să f ie o problemă/Mă va
costa mai mult să fac actele pentru
obţinerea subvenţiei
Costurile vor f i mai mari cu formarea
personalului decât cu angajarea de
personal
Reducerea taxelor f irmelor de formare
profesională nu va avea niciun impact
asupra costurilor
Necesită investitţi pe care nu mi le permit
E- learning-ul este potrivit pentru anumite
sectoare/un anumit tip de angajaţi
Curricula şcolară este dictată de
Ministerul Educaţiei şi nu putem interveni
prea mult
Sunt o constrângere în plus din partea
statului
Baza: Total N=151/ IMM N=136 Baza: Agricultură N=6/ Industrie. + construcţii N=27/ Servicii N=118
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
49
Fig. 13a Care dintre următoarele afirmaţii se potrivesc în cazul firmei pe care dvs. o
reprezentaţi?(%)
Un sfert dintre participanți – 25.2% declară că au organizat programe de ucenicie și alți
23.8% că au și angajat ucenici după finalizarea programului.
Ce spun însă firmele care au organizat programe de ucenicie despre măsurile de
subvenționare a programelor de ucenicie precum și despre cele care prevăd ajutoare financiare
pentru angajarea ucenicilor la finalizarea programelor de ucenicie? 55.3% dintre firmele care
au organizat programe de ucenicie pentru tineri în ultimii doi ani se declară în favoarea
subvențiilor de 300 lei lunar per ucenic, iar 52.6% se declară și în favoarea ajutoarelor financiare
egale cu valoarea contribuțiilor sociale în cazul angajării ucenicilor la finalizarea programelor de
ucenicie. Dintre angajatorii care declară că au angajat ucenici la finalizarea programelor, 50.0%
se clară în favoarea ajutoarelor financiare egale cu valoarea contribuțiilor sociale în cazul
angajării ucenicilor la finalizarea programelor de ucenicie și doar 44.4% în favoarea subvențiilor
de 300 lei lunar per ucenic.
În profil sectorial, cei mai mulţi dintre respondenții din Agricultură spun să sunt într-un
parteneriat cu furnizorii de formare profesională din regiune. Reprezentanţi sectoarelor
Industrie şi construcţii (comparativ cu agricultura şi serviciile) declară că au angajat ucenicii
după perioada de ucenicie (48.1%), în timp ce 59.3% dintre reprezentanţii Serviciilor au derulat
56.3
36.4
32.5
25.2
23.8
23.2
55.1
36.0
30.9
25.0
22.1
22.8
Total IMM
Am derulat programe de formare profesională pentru
proprii angajaţi în ultimii doi ani
Am acordat concediu platit angajaţilor pe perioada
programelor de formare profesională
Suntem într-un parteneriat cu furnizorii de formare
profesională din regiune
Am organizat programe de ucenicie pentru tineri în
ultimii doi ani
Am angajat ucenici după perioada programului de
ucenicie
Suntem într-un parteneriat cu instituţiile de învăţământ
pentru furnizarea de calificări cerute de piaţă
Baza: Total N=151/ IMM N=136
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
50
programe de formare profesională pentru proprii angajaţi în ultimii doi ani. Doar firmele din
industrie, construcții și servicii declară că au organizat programe de ucenicie în ultimii doi ani
(29.6%, respectiv 25.4%). Programele de ucenicie par astfel mai degrabă accesate de firmele din
Industrie și construcții, și așa cum datele arată, acestea sunt și cele care angajează în mai mare
măsură ucenici la finalizarea programelor de formare profesională.
Fig. 13b Care dintre următoarele afirmaţii se potrivesc în cazul firmei pe care dvs. o
reprezentaţi? – analiză pe sectoare de activitate (%)
Planul de formare profesională în companiile investigate
Cca 9 din 10 firme investigate au un plan de formare profesională pentru proprii angajaţi,
iar în circa 6 din 10 cazuri acest plan de formare profesională este responsabilitatea
patronilor/managerilor firmei şi a compartimentului de resurse umane. Există ușoare diferențe
între IMM-uri și total eșantion, acestea din urmă declarând în pondere de 12.5% că nu au plan de
formare.
50.0
33.3
16.7
16.7
18.5
48.1
51.9
44.4
29.6
18.5
34.7
17.8
59.3
35.6
25.4
25.4
Agricultură Industrie +construcţii Servicii
Suntem într-un parteneriat cu furnizorii de formare
profesionala din regiune
Am angajat ucenici dupa perioada programului de
ucenicie
Am derulat programe de formare profesionala pentru
proprii angajati in ultimii doi ani
Am acordat concediu platit angajatilor pe perioada
programelor de formare profesionala
Am organizat programe de ucenicie pentru tineri in
ultimii doi ani
Suntem într-un parteneriat cu institutiile de
învatamânt pentru furnizarea de calificari cerute de piata
Baza: Total N=151/ Agricultură N=6/ Industrie. + construcţii N=27, Servicii N=118
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
51
Fig.14a. Planul de formare profesională în firmă (%)
11.3 12.5
88.7 87.5
Total IMM
Nu au plan de formare profesională
Au plan de formare profesională
58.2
54.5
20.1
7.5
3.7
59.7
51.3
17.6
5.9
3.4
Eu personal şi ceilalti manageri/directori din firmă
Compartimentul de resurse umane
Inspectorul de personal
Firma subcontractată pentru realizarea activităţilor de
personal
Alt responsabil
Cine este responsabil de realizarea planului de
formare profesională continuă din firma dvs.?
Total IMM
16.7 14.8 10.2
83.3 85.2 89.8
Agricultură Industrie +construcţii
Servicii
Nu au plan de formare profesională
Au plan de formare profesională
60
40
52.2
43.5
21.7
17.4
54.7
62.3
20.8
5.7
4.7
Compartimentul de resurse umane
Eu personal şi ceilalţi manageri/directori din firmă
Inspectorul de personal
Firma subcontractată pentru realizarea activităţilor de
personal
Alt responsabil
Cine este responsabil de realizarea planului de
formare profesională continuă din firma dvs.?
Agricultură Industrie +construcţii Servicii
Baza: Total N=151/ IMM N=136 Baza: Total N=134/ IMM N=119
Baza: Agricultură N=6/ Industrie + construcţii N=27/ Servicii N=118
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
52
Fig.14b Planul de formare profesională în firmă - analiză pe sectoare de activitate (%)
Planul de formare profesională este regăsit în cea mai mare măsură în rândul firmelor din
Servicii (89.8%). În agricultură și Industrie și construcții planul este, cel mai probabil, realizat de
compartimentul de resurse umane, în vreme ce în Servicii planul este realizat de managementul
firmei împreună cu compartimentul de resurse umane. De asemenea, în cazul firmelor din
Industrie și construcții, 17.4% dintre acestea declară că firma subcontractată pentru realizarea
activităților de personal realizează și Planul de formare profesională.
Ce reprezintă planul de formare profesională? În circa 60% din cazuri planul de formare
profesională este discutat cu sindicatul / reprezentanţii salariaţilor, neexistând diferențe notabile
în rândul IMM-urilor comparativ cu eșantionul total. Cca. două treimi dintre respondenţii care au
declarat că au un plan de formare profesională a angajaţilor au declarat și că și-au atins „în mare
și foarte mare măsură” obiectivele acestor planuri de formare profesională propuse pentru anul
2013. La nivelul IMM-urilor crește ușor ponderea respondenților care declară că nu și-au atins
obiectivele propuse pentru anul 2013 (36.1% dintre IMM-uri, comparativ cu 34.3% din total
eșantion).
61.2 61.3
38.8 38.7
Total IMM
Planul de formare profesională estediscutat/negociat cu sindicatul sau cu
reprezentanţii salariaţilor?
Da Nu
34.3 36.1
65.7 63.9
Total IMM
Pe o scală de la 1 la 5, în ce măsură aţi realizat obiectivele/măsurile din planul de formare
pentru anul 2013?
În mică/foarte mică măsură
în mare/foarte mare măsură
Baza: Total N=134/ IMM N=119
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
53
Fig.15a Negocierea Planului și atingerea obiectivelor propuse în cursul anului 2013 (%)
Analiza sectorială cu privire la consultarea/negocierea planului de formare profesională
(acolo unde acesta există) cu sindicatele sau cu reprezentanţii salariaţilor indică două diferenţe
semnificative, astfel: un procent semnificativ al firmelor din Industrie şi construcţii
negociază/discută planul de formare profesională cu sindicatul/reprezentanţii salariaţilor, în timp
ce doar 56.6% dintre firmele din Servicii obișnuiesc să discute/negocieze planul de formare
propus. Pe de altă parte, doar 60.9% dintre firmele din Industrie și construcții și 66.0% din
Servicii declară că și-au atins obiectivele propuse pentru 2013
Fig.15b Negocierea Planului și atingerea obiectivelor propuse în cursul anului 2013 - analiză pe
sectoare de activitate (%)
Firmele cu salariați în majoritate cu studii superioare negociază în cea mai mică măsură
planul de formare cu sindicatul sau cu reprezentanții salariaților (49.2%), în vreme ce la celălalt
pol se situează firmele cu angajați în majoritate cu studii medii (75.5%). Cu cât nivelul de
educație a salariaților crește, cu atât crește și ponderea firmelor care consideră că și-au atins
obiectivele din Planul de formare aferent anului 2013 (59.0% dintre firmele cu angajați majoritar
60.0
82.6
56.6
40.0
17.4
43.4
Agricultură Industrie +construcţii
Servicii
Planul de formare profesională estediscutat/negociat cu sindicatul sau cu
reprezentanţii salariaţilor?
Da Nu
20.0
39.1 34.0
80.0
60.9 66.0
Agricultură Industrie +construcţii
Servicii
Pe o scală de la 1 la 5, în ce măsură aţi realizat obiectivele/măsurile din planul de formare
pentru anul 2013?
În mică/foarte mică măsură
în mare/foarte mare măsură
Baza: Agricultură N=5/ Industrie + construcţii N=23/ Servicii N=106
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
54
cu studii scăzute, 60.3% dintre firmele cu salariați majoritar cu studii medii și 72.9% dintre
firmele cu angajați majoritar cu studii superioare).
2.2. Rezultatele Valului II
2.2.1. Efecte anticipate ale măsurilor de stimulare a investiției în formarea
profesională asupra mediului de afaceri românesc
Efectele anticipate ale măsurilor de stimulare a investiției în formarea profesională au fost
identificate/măsurate în cel de-al doilea val al cercetării de tip foresight. Au fost selectate pentru
acest al doilea val doar acele măsuri care au avut cea mai mare acceptabilitate din partea
respondenţilor şi au fost pozitiv evaluate din punct de vedere al dezirabilitații și fezabilității în
primul val al cercetării. Pentru toatele celelalte măsuri au fost solicitate sugestii de îmbunătățire a
acestora, astfel încât să devină atractive pentru mediul de afaceri românesc.
Efectele anticipate ale măsurilor de stimulare a investiției în formare profesională au fost
operaționalizate pentru următoarele dimensiuni:
Integrarea pe piața muncii a persoanelor care fac parte din grupuri vulnerabile
(tineri, persoane cu nivel scăzut de educație, persoane cu vârsta peste 45 de ani,
etc.);
Creșterea productivității muncii in firme;
Creșterea numărului firmelor care vor organiza cursuri de formare profesională;
Creșterea investiției firmelor în formarea profesionala ca % din cheltuielile cu
forța de muncă;
Dezvoltarea resurselor de muncă proprii, calificate în conformitate cu nevoile
firmei;
Creșterea calității cursurilor de formare profesională furnizate pe piață.
Conform opiniei a cca. jumătate dintre respondenţi acordarea de “subvenții în valoare de
300 lei lunar/ucenic pentru firmele care organizează programe de ucenicie pe toată perioada
de derulare a programului de ucenicie” (53.0%) şi acordarea de „ajutoare financiare egale cu
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
55
valoarea contribuțiilor sociale aferente salariilor de încadrare pentru firmele care angajează
ucenici după încheierea perioadei de ucenicie, pe o perioadă egală cu perioada de ucenicie”
(47%) ar avea un impact pozitiv semnificativ la nivelul mediului de afaceri românesc în ceea ce
priveşte integrarea pe piaţa muncii a persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile, pe de o
parte, precum și asupra creșterii productivității muncii (35.0%, respectiv 32.0%) pe de altă parte.
Fig. 16a Efectele anticipate ale măsurilor de stimulare a investiției în formarea profesională
continuă ?(%)
De asemenea, a fost studiat efectul măsurilor propuse asupra investiției firmelor în
formarea profesională: pe de o parte, impactul măsurilor asupra numărului firmelor care
organizează cursuri de formare, iar pe de altă parte, asupra ”intensității” – creșterea investiției
firmelor în formare profesională.
Mai mult de jumătate dintre respondenţi consideră că „facilitarea accesului la fonduri
UE nerambursabile pentru firmele care organizează programe de formare” (53.0%),
“deducerea cheltuielilor cu formarea profesională a salariaților la calculul impozitului pe
53.0 50.5 47.0 46.231.0 28.6 29.0 28.6 26.0 26.4 24.0 23.1 16.0 15.4
0.010.020.030.040.050.060.070.0
Total IMM Total IMM Total IMM Total IMM Total IMM Total IMM Total IMM
Subvenții în valoare
de 300 lei lunar/ucenic
Ajutoare financiare egale cu valoarea
contribuților sociale aferente salariilor
de încadrare
Deducerea cheltuielilor cu
formarea profesională a
salariaților
Ajutoare financiare pentru firmele care
acordă salariaților concediu plătit pentru formare
profesională
Crearea unor parteneriate la nivel
regional între instituțiile de învățământ,
furnizorii de formare profesională și
companii
Facilitarea accesului la fonduri
nerambursabile de la Uniunea Europeană
Recunoaşterea metodelor de
predare/formare bazate pe tehnologia
informaţiei în
formarea profesională
Baza: Total N=100/ IMM N=91Integrarea pe piaţa muncii a persoanelor ce fac parte din grupuri vulnerabile
35.0 36.3 32.0 31.9 31.0 31.9 29.0 27.5 25.0 26.4 22.0 18.7 25.0 26.4
0.010.020.030.040.050.060.070.0
Total IMM Total IMM Total IMM Total IMM Total IMM Total IMM Total IMM
Subvenții în valoare
de 300 lei lunar/ucenic
Ajutoare financiare egale cu valoarea
contribuților sociale aferente salariilor
de încadrare
Facilitarea accesului la fonduri
nerambursabile de la Uniunea Europeană
Ajutoare financiare pentru firmele care
acordă salariaților concediu plătit pentru formare
profesională
Deducerea cheltuielilor cu
formarea profesională a
salariaților
Crearea unor parteneriate la nivel
regional între instituțiile de învățământ,
furnizorii de formare profesională și
companii
Recunoaşterea metodelor de
predare/formare bazate pe tehnologia
informaţiei în
formarea profesională
Baza: Total N=100/ IMM N=91
Creşterea productivităţii muncii în firme
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
56
profit” (52.0), „ajutoare financiare pentru firmele care acordă salariaților concediu plătit
pentru formare profesională (egale cu valoarea contribuțiilor sociale aferente salariilor
acestora), pe perioada de desfășurare a acesteia” (50.0%) ar putea conduce la creşterea
numărului de firme care vor organiza cursuri de formare profesională a propriilor angajaţi.
Într-o măsură ușor mai redusă, firmele respondente în valul 2 consideră că “deducerea
cheltuielilor cu formarea profesională a salariaților la calculul impozitului pe profit” (49.0%)
și „ajutoarele financiare pentru firmele care acordă salariaților concediu plătit pentru
formare profesională (egale cu valoarea contribuțiilor sociale aferente salariilor acestora), pe
perioada de desfășurare a acesteia” (44.0%) pot conduce la creșterea investiției pe care firmele
o fac în formare profesională. IMM-urile tind să aprecieze într-o măsură ușor mai ridicată
efectele pozitive ale deducerilor la nivelul incidenței și intensității investiției firmelor în formare
profesională.
Fig. 16b Efectele anticipate ale măsurilor de stimulare a investiției în formarea profesională
continuă ?(%)
53.0 53.8 52.0 52.7 50.0 48.4 40.0 40.7 38.0 39.6 39.0 40.7 38.0 38.5
0.010.020.030.040.050.060.070.0
Total IMM Total IMM Total IMM Total IMM Total IMM Total IMM Total IMM
Facilitarea accesului la fonduri
nerambursabile de la Uniunea Europeană
Deducerea cheltuielilor cu
formarea profesională a
salariaților
Ajutoare financiare pentru firmele care
acordă salariaților concediu plătit pentru formare
profesională
Subvenții în valoare
de 300 lei lunar/ucenic
Ajutoare financiare egale cu valoarea
contribuților sociale aferente salariilor
de încadrare
Crearea unor parteneriate la nivel
regional între instituțiile de învățământ,
furnizorii de formare profesională și
companii
Recunoaşterea metodelor de
predare/formare bazate pe tehnologia
informaţiei în
formarea profesională
Baza: Total N=100/ IMM N=91 Creşterea numărului firmelor care vor organiza cursuri de formare profesională
49.0 50.5 44.0 46.232.0 31.9 31.0 31.9 30.0 30.8 25.0 26.4 21.0 20.9
0.010.020.030.040.050.060.070.0
Total IMM Total IMM Total IMM Total IMM Total IMM Total IMM Total IMM
Deducerea cheltuielilor cu
formarea profesională a
salariaților
Ajutoare financiare pentru firmele care
acordă salariaților concediu plătit pentru formare
profesională
Facilitarea accesului la fonduri
nerambursabile de la Uniunea Europeană
Ajutoare financiare egale cu valoarea
contribuților sociale aferente salariilor
de încadrare
Crearea unor parteneriate la nivel
regional între instituțiile de învățământ,
furnizorii de formare profesională și
companii
Recunoaşterea metodelor de
predare/formare bazate pe tehnologia
informaţiei în
formarea profesională
Subvenții în valoare
de 300 lei lunar/ucenic
Baza: Total N=100/ IMM N=91
Creşterea investiţiei firmelor în formarea profesională ca % din cheltuielile cu forţa de muncă
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
57
Fig. 16c Efectele anticipate ale măsurilor de stimulare a investiției în formarea profesională
continuă ?(%)
„Recunoaşterea metodelor de predare/formare bazate pe tehnologia informaţiei în
formarea profesională (e-learning) pentru firmele care apelează la astfel de metode din motive
de reducere a costurilor cu formarea profesională” (40.0%) și ”facilitarea accesului la fonduri
UE nerambursabile” (38.0%) ar conduce cu precădere la dezvoltarea resurselor de muncă ale
firmelor, calificate conform nevoilor.
„Crearea unor parteneriate la nivel regional între instituțiile de învățământ, furnizorii
de formare profesională și companii pentru calificarea forței de muncă” alături de
”Recunoaşterea metodelor de predare/formare bazate pe tehnologia informaţiei în formarea
profesională (e-learning) pentru firmele care apelează la astfel de metode din motive de
reducere a costurilor cu formarea profesională” (30.0%) ar avea în primul rând un impact
pozitiv asupra creşterii calităţii cursurilor de formare profesională.
40.0 38.4 38.0 38.4 32.0 31.4 31.0 31.4 30.0 30.2 25.0 25.6 24.0 24.4
0.010.020.030.040.050.060.070.0
Total IMM Total IMM Total IMM Total IMM Total IMM Total IMM Total IMM
Recunoaşterea metodelor de
predare/formare bazate pe tehnologia
informaţiei în
formarea profesională
Facilitarea accesului la fonduri
nerambursabile de la Uniunea Europeană
Deducerea cheltuielilor cu
formarea profesională a
salariaților
Subvenții în valoare
de 300 lei lunar/ucenic
Ajutoare financiare pentru firmele care
acordă salariaților concediu plătit pentru formare
profesională
Ajutoare financiare egale cu valoarea
contribuților sociale aferente salariilor
de încadrare
Crearea unor parteneriate la nivel
regional între instituțiile de învățământ,
furnizorii de formare profesională și
companii
Baza: Total N=100/ IMM N=91 Dezvoltarea resurselor de muncă proprii, calificate în conformitate cu nevoile firmei
33.0 32.6 30.0 31.4 28.0 30.2 21.0 19.8 20.0 20.9 14.0 15.1 13.0 12.8
0.010.020.030.040.050.060.070.0
Total IMM Total IMM Total IMM Total IMM Total IMM Total IMM Total IMM
Crearea unor parteneriate la nivel
regional între instituțiile de învățământ,
furnizorii de formare profesională și
companii
Recunoaşterea metodelor de
predare/formare bazate pe tehnologia
informaţiei în
formarea profesională
Facilitarea accesului la fonduri
nerambursabile de la Uniunea Europeană
Ajutoare financiare pentru firmele care
acordă salariaților concediu plătit pentru formare
profesională
Deducerea cheltuielilor cu
formarea profesională a
salariaților
Ajutoare financiare egale cu valoarea
contribuților sociale aferente salariilor
de încadrare
Subvenții în valoare
de 300 lei lunar/ucenic
Baza: Total N=100/ IMM N=91
Creşterea calităţii cursurilor de formare profesională furnizate pe piaţă
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
58
Tabel 3. Efectele anticipate ale măsurilor de stimulare a investiției în formarea profesională – pe sectoare de activitate (%)
Măsură
Impact
Sector
Integrarea
pe piaţa
muncii a a
grupurilor
vulnerabile
Creşterea
productivităţii
muncii în
firme
Creşterea
numărului
firmelor
care vor
organiza
FPC
Creşterea
investiţiei
firmelor în
formarea
profesională
Dezvoltarea
resurselor
de muncă în
acord cu
conformitate
cu nevoile
Creşterea
calităţii
cursurilor
de FPC
Subvenții în valoare de
300 lei lunar/ucenic
Agricultură 25.0 75.0 25.0 50.0 50.0 50.0
Ind+ construcţii 40.0 26.7 40.0 20.0 20.0 6.7
Servicii 56.8 34.6 40.7 19.8 32.1 12.3
Ajutoare financiare la
angajarea ucenicilor la
finalizarea programlui
de ucenicie
Agricultură 0.0 75.0 25.0 50.0 25.0 0.0
Ind+ construcţii 60.0 20.0 40.0 6.7 20.0 13.3
Servicii 46.9 32.1 38.3 34.6 25.9 14.8
Deducerea cheltuielilor
cu formarea
profesională a
salariaților
Agricultură 0.0 0.0 100.0 50.0 50.0 25.0
Ind+ construcţii 6.7 6.7 66.7 40.0 13.3 26.7
Servicii 37.0 29.6 46.9 50.6 34.6 18.5
Ajutoare financiare
pentru firmele care
acordă concediu plătit
pentru formare
Agricultură 50.0 25.0 75.0 25.0 25.0 0.0
Ind+ construcţii 13.3 20.0 53.3 60.0 13.3 20.0
Servicii 30.9 30.9 48.1 42.0 33.3 22.2
Facilitarea accesului la
fonduri UE
nerambursabile
Agricultură 25.0 100.0 50.0 25.0 50.0 25.0
Ind+ construcţii 13.3 13.3 66.7 26.7 26.7 20.0
Servicii 25.9 30.9 50.6 33.3 39.5 29.6
Crearea unor
parteneriate între
instit. înv., furnizori
formare și companii
Agricultură 25.0 50.0 50.0 25.0 75.0 25.0
Ind+ construcţii 13.3 20.0 40.0 40.0 20.0 26.7
Servicii 28.4 21.0 38.3 28.4 22.2 34.6
Recunoaştere elearning
Agricultură 25.0 50.0 50.0 25.0 50.0 25.0
Ind+ construcţii 13.3 20.0 26.7 6.7 46.7 33.3
Servicii 16.0 24.7 39.5 28.4 38.3 29.6
Baza: Agricultură N=4/ Industrie + construcţii N=15/ Servicii N=81
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
59
Firmele din Agricultură consideră că:
- ”facilitarea accesului la fonduri UE nerambursabile” (în unanimitate), acordarea de
„subvenții în valoare de 300 lei lunar/ucenic pentru firmele care organizează
programe de ucenicie pentru tineri pe toată perioada de derulare a programului de
ucenicie” și „ajutoare financiare egale cu valoarea contribuțiilor sociale aferente
salariilor de încadrare pentru firmele care angajează ucenici după încheierea
perioadei de ucenicie, pe o perioadă egală cu perioada de ucenicie” vor avea cel
mai important impact asupra creșterii productivității muncii;
- că “deducerea cheltuielilor cu formarea profesională a salariaților la calculul
impozitului pe profit” (în unanimitate) și acordarea de „ajutoare financiare pentru
firmele care acordă salariaților concediu plătit pentru formare profesională (egale
cu valoarea contribuțiilor sociale aferente salariilor acestora), pe perioada de
desfășurare a acesteia” vor avea cel mai important impact asupra creșterii numărului
de firme care vor organiza cursuri de formare profesională;
- în vreme ce „crearea unor parteneriate la nivel regional între instituțiile de
învățământ, furnizorii de formare profesională și companii pentru calificarea forței
de muncă” va conduce la dezvoltarea resurselor de muncă.
Firmele din Industrie și construcții consideră că:
- „ajutoare financiare egale cu valoarea contribuțiilor sociale aferente salariilor de
încadrare pentru firmele care angajează ucenici după încheierea perioadei de
ucenicie, pe o perioadă egală cu perioada de ucenicie” (60.0%) și acordarea de
„subvenții în valoare de 300 lei lunar/ucenic pentru firmele care organizează
programe de ucenicie pentru tineri pe toată perioada de derulare a programului de
ucenicie” (40.0%) vor avea cel mai important impact asupra integrării grupurilor
vulnerabile pe piața muncii;
- ”facilitarea accesului la fonduri UE nerambursabile” (66.7%), “deducerea
cheltuielilor cu formarea profesională a salariaților la calculul impozitului pe
profit” (66.7%) și acordarea de „ajutoare financiare pentru firmele care acordă
salariaților concediu plătit pentru formare profesională (egale cu valoarea
contribuțiilor sociale aferente salariilor acestora), pe perioada de desfășurare a
acesteia” (53.3%) au un efect pozitiv asupra creșterii numărului de firme care vor
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
60
organiza cursuri de formare profesională; acestea din urmă vor avea un impact
pozitiv, în opinia a 60.0% dintre respondenții din Industrie și construcții inclusiv
asupra creșterii investiției firmelor în formare profesională ca % din cheltuielile cu
forța de muncă,
- ”Recunoaşterea metodelor de predare/formare bazate pe tehnologia informaţiei în
formarea profesională (e-learning) pentru firmele care apelează la astfel de metode
din motive de reducere a costurilor cu formarea profesională” (46.7%) poate
conduce în opinia firmelor din Industrie și construcții la dezvoltarea resurselor de
muncă.
Firmele din Servicii consideră că:
- „subvenții în valoare de 300 lei lunar/ucenic pentru firmele care organizează
programe de ucenicie pentru tineri pe toată perioada de derulare a programului de
ucenicie” (56.8%) alături de „ajutoare financiare egale cu valoarea contribuțiilor
sociale aferente salariilor de încadrare pentru firmele care angajează ucenici după
încheierea perioadei de ucenicie, pe o perioadă egală cu perioada de ucenicie”
(46.9%) pot conduce la integrarea grupurilor vulnerabile pe piața muncii;
- acordarea de „ajutoare financiare pentru firmele care acordă salariaților concediu
plătit pentru formare profesională (egale cu valoarea contribuțiilor sociale aferente
salariilor acestora), pe perioada de desfășurare a acesteia” (48.1%) și “deducerea
cheltuielilor cu formarea profesională a salariaților la calculul impozitului pe
profit” (46.9%) ar putea conduce la creșterea numărului de firme care vor organiza
cursuri de formare profesională; tot aceste două măsuri în opinia a 42.0% în cazul
primei și a 50.6% în cazul celei de a doua ar putea conduce la creșterea investiției
firmelor în formare profesională ca % din cheltuielile cu forța de muncă;
- ”Recunoaşterea metodelor de predare/formare bazate pe tehnologia informaţiei în
formarea profesională (e-learning) pentru firmele care apelează la astfel de metode
din motive de reducere a costurilor cu formarea profesională” (38.3%) alături de
“deducerea cheltuielilor cu formarea profesională a salariaților la calculul
impozitului pe profit” (34.6%) ar putea conduce în opinia firmelor din servicii la
dezvoltarea resurselor de muncă;
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
61
- de asemenea, „crearea unor parteneriate la nivel regional între instituțiile de
învățământ, furnizorii de formare profesională și companii pentru calificarea forței
de muncă” (34.6%), ”recunoaşterea metodelor de predare/formare bazate pe
tehnologia informaţiei în formarea profesională (e-learning) pentru firmele care
apelează la astfel de metode din motive de reducere a costurilor cu formarea
profesională” (29.6%) și ”facilitarea accesului la fonduri UE nerambursabile”
(29.6%) ar putea conduce la creșterea calității cursurilor de formare profesională.
În ceea ce privește efectele măsurilor supuse analizei respondenților, se face simțită
nevoia diferențierii între măsurile cu efectele pozitive cu precădere pe termen scurt și mediu și
măsurile care generează efecte pozitive pe termen lung.
Fig.17a Care dintre măsuri credeţi că va avea cel mai mare impact pozitiv asupra firmei ?(%)
În ceea ce priveşte efectele pozitive pe care măsurile propuse le pot genera asupra
propriei afacerii pe termen mediu, pe primul loc se situează acordarea de „subvenții în valoare
25.0 23.0 21.0 21.0
5.0 4.01.0
24.2 24.220.9 20.9
4.4 4.41.1
Subven
ţii în
valo
are
de 3
00 l
ei
lun
ar/
ucen
ic
pen
tru fir
mele
care
org
an
izează
pro
gra
me d
e
ucen
icie
pen
tru
tin
eri
Ded
ucere
a
ch
eltuie
lilo
r cu
form
are
a
pro
fesio
nală
a
sala
riaţilo
r la
calc
ulu
l
imp
ozitulu
i p
e
pro
fit
Aju
toar
e fi
nan
ciar
e
ega
le c
u v
alo
are
a co
ntr
ibu
ţilo
r so
cial
e
afe
ren
te s
alar
iilo
r
de
înca
dra
re
Faci
lita
rea
acce
sulu
i
la fo
nd
uri
n
era
mb
urs
abil
e d
e
la U
niu
ne
a
Euro
pe
ană
pe
ntr
u
firm
ele
car
e
org
aniz
eaz
ă
pro
gram
e
Aju
toare
fin
an
cia
re p
en
tru
firm
ele
care
aco
rdă s
ala
riaţilo
r
co
nced
iu p
lătit
pen
tru fo
rmare
pro
fesio
nală
Cre
are
a u
no
r
par
ten
eri
ate
la n
ive
l re
gio
nal
într
e
inst
itu
tiil
e d
e
înva
tam
ânt,
furn
izo
rii f
orm
are
pro
f si c
om
pan
ii
Recun
oaşte
rea
meto
delo
r d
e
pre
dare
/fo
rmare
bazate
pe
teh
no
logia
info
rmaţiei în
form
are
a
pro
fesio
nală
(e
-
learn
ing
)
Pe termen mediu (următorii 2-3 ani)?
23.0 22.0
13.0 12.0 11.0 11.08.0
23.1 22.0
14.311.0 12.1
9.9 7.7
Ded
ucere
a
ch
eltuie
lilo
r cu
form
are
a
pro
fesio
nală
a
sala
riaţilo
r la
calc
ulu
l
imp
ozitulu
i p
e
pro
fit
Faci
lita
rea
acce
sulu
i
la fo
nd
uri
n
era
mb
urs
abil
e d
e
la U
niu
ne
a
Euro
pe
ană
pe
ntr
u
firm
ele
car
e
org
aniz
eaz
ă
pro
gram
e
Subven
ţii în
valo
are
de 3
00 l
ei
lun
ar/
ucen
ic
pen
tru fir
mele
care
org
an
izează
pro
gra
me d
e
ucen
icie
pen
tru
tin
eri
Aju
toar
e fi
nan
ciar
e
ega
le c
u v
alo
are
a co
ntr
ibu
ţilo
r so
cial
e
afe
ren
te s
alar
iilo
r
de
înca
dra
re
Aju
toare
fin
an
cia
re p
en
tru
firm
ele
care
aco
rdă s
ala
riaţilo
r
co
nced
iu p
lătit
pen
tru fo
rmare
pro
fesio
nală
Cre
are
a u
no
r
part
en
eri
ate
la
niv
el re
gio
nal în
tre
institu
ţiile d
e
învăţă
mân
t,
furn
izo
rii fo
rmare
pro
f şi co
mp
an
ii
Recun
oaşte
rea
meto
delo
r d
e
pre
dare
/fo
rmare
bazate
pe
teh
no
logia
info
rmaţiei în
form
are
a
pro
fesio
nală
(e
-
learn
ing
)
Dar pe termen lung (5-7 ani)?
TOTAL IMM
Baza: Total N=100/ IMM N=91
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
62
de 300 lei lunar/ucenic pentru firmele care organizează programe de ucenicie pentru tineri pe
toată perioada de derulare a programului de ucenicie” (25.0%), apoi „deducerea cheltuielilor
cu formarea profesională a salariaților la calculul impozitului pe profit” (23.0%).
În ceea ce privește efectele pe termen lung, măsurile menționate sunt din nou „deducerea
cheltuielilor cu formarea profesională a salariaților la calculul impozitului pe profit” (23.0%
şi „facilitarea accesului la fonduri UE nerambursabile pentru organizarea de programe de
formare” (22.0%). De asemenea, atunci când se solicită evaluarea relevanței măsurilor propuse
prin prisma efectelor pozitive generate pe termen lung, crește importanța unor măsuri precum
„ajutoare financiare pentru firmele care acordă salariaților concediu plătit pentru formare
profesională (egale cu valoarea contribuțiilor sociale aferente salariilor acestora), pe perioada
de desfășurare a acesteia” (11.0%) și „crearea unor parteneriate la nivel regional între
instituțiile de învățământ, furnizorii de formare profesională și companii pentru calificarea
forței de muncă” (11.0%).
Fig.17b Care dintre măsuri credeţi că va avea cel mai mare impact pozitiv asupra firmei ? –
analiză pe sectoare de activitate (%)
25.0 25.0 25.0 25.026.7 26.7
33.3
6.7 6.7
24.719.8 21.0
23.5
4.9 4.91.2
Subven
ţii î
n
valo
are
de 3
00 l
ei
lun
ar/
ucen
ic
pen
tru fi
rmele
care
org
an
izează
pro
gra
me d
e
ucen
icie
pen
tru
tin
eri
Aju
toar
e fi
nan
ciar
e
ega
le c
u v
alo
are
a co
ntr
ibu
ţilo
r so
cial
e
afe
ren
te s
alar
iilo
r
de
înca
dra
re
Ded
ucere
a
ch
eltuie
lilo
r cu
form
are
a
pro
fesio
nală
a
sala
riaţilo
r la
calc
ulu
l
imp
ozi
tulu
i pe
pro
fit
Faci
lita
rea
acce
sulu
i
la fo
nd
uri
n
era
mb
urs
abil
e d
e
la U
niu
ne
a
Euro
pe
ană
pe
ntr
u
firm
ele
car
e
org
aniz
eaz
ă
pro
gram
e d
e
form
are
Aju
toare
fin
an
cia
re p
en
tru
firm
ele
care
aco
rdă s
ala
riatilo
r
co
nced
iu p
lătit
pen
tru fo
rmare
pro
fesio
nală
Cre
are
a u
no
r
part
en
eri
ate
la
niv
el r
eg
ion
al î
ntre
institu
ţiile d
e
învăţă
mân
t,
furn
izo
rii d
e
form
are
pro
fesio
nala
si
co
mp
an
ii
Recun
oaşte
rea
meto
delo
r d
e
pre
dare
/fo
rmare
baza
te p
e
teh
no
logia
info
rmaţiei î
n
form
are
a
pro
fesio
nală
(e
-
learn
ing
)
Pe termen mediu (următorii 2-3 ani)?
50.0
25.0 25.020.0
13.3 13.320.0
13.320.022.2
9.9 6.212.3 12.3 13.6
23.5
Ded
ucere
a
ch
eltuie
lilo
r cu
form
are
a p
rofe
sio
nală
a s
ala
riaţilo
r la
calc
ulu
l im
po
zitu
lui p
e
pro
fit
Cre
are
a u
no
r
part
en
eri
ate
la n
ivel
reg
ion
al î
ntr
e
institu
ţiile d
e
învăţă
mân
t, fu
rniz
ori
i
de fo
rmare
pro
fesio
nala
şi
co
mp
an
ii
Recun
oaşte
rea
meto
delo
r d
e
pre
dare
/fo
rmare
baza
te p
e teh
no
log
ia
info
rmaţiei în
form
are
a p
rofe
sio
nală
(e-l
earn
ing
)
Subven
ţii î
n v
alo
are
de 3
00 l
ei
lun
ar/
ucen
ic p
en
tru
firm
ele
care
org
an
izează
pro
gra
me d
e u
cen
icie
pen
tru ti
neri
Aju
toar
e fi
nan
ciar
e
ega
le c
u v
alo
are
a co
ntr
ibu
ţilo
r so
cial
e
afe
ren
te s
alar
iilo
r d
e
înca
dra
re p
en
tru
firm
ele
car
e a
nga
jea
uce
nic
i
Aju
toare
fin
an
cia
re
pen
tru fi
rmele
care
aco
rdă s
ala
riaţilo
r
co
nced
iu p
lătit p
en
tru
form
are
pro
fesio
nală
Faci
lita
rea
acce
sulu
i la
fon
du
ri n
era
mb
urs
abil
e
de
la U
niu
ne
a
Euro
pe
ană
pe
ntr
u
firm
ele
car
e
org
aniz
eaz
ă p
rogr
ame
de
form
are
Dar pe termen lung (5-7 ani)? Agricultură Industrie +construcţii Servicii
Baza: Agricultură N=4/ Industrie + construcţii N=15/ Servicii N=81
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
63
În profil sectorial, este de remarcat faptul că un procent semnificativ mai ridicat din
rândul firmelor din Industrie şi construcţii consideră că “deducerea cheltuielilor cu formarea
profesională a salariaţilor la calculul impozitului pe profit” (33.3%), acordarea de „subvenții
în valoare de 300 lei lunar/ucenic pentru firmele care organizează programe de ucenicie
pentru tineri pe toată perioada de derulare a programului de ucenicie” (26.70%) și „ajutoare
financiare egale cu valoarea contribuțiilor sociale aferente salariilor de încadrare pentru
firmele care angajează ucenici după încheierea perioadei de ucenicie, pe o perioadă egală cu
perioada de ucenicie” (26.7%) vor avea un impact pozitiv asupra sectorului pe termen mediu, în
vreme ce nici una dintre măsuri nu pare a genera efecte relevante pe termen lung.
Jumătate dintre firmele din Agricultură consideră însă că “deducerea cheltuielilor cu
formarea profesională a salariaţilor la calculul impozitului pe profit” poate genera efecte
pozitive pe termen lung.
Firmele din Servicii consideră că prin prisma efectelor generate pe termen mediu, cele
mai relevante măsuri sunt „subvențiile în valoare de 300 lei lunar/ucenic pentru firmele care
organizează programe de ucenicie pentru tineri pe toată perioada de derulare a programului
de ucenicie” (24.7%) și „facilitarea accesului la fonduri UE nerambursabile pentru
organizarea de programe de formare” (23.5%), în timp ce prin prisma efectelor generate pe
termen lung se desprind ca relevante „facilitarea accesului la fonduri UE nerambursabile
pentru organizarea de programe de formare” (23.5%) și “deducerea cheltuielilor cu formarea
profesională a salariaţilor la calculul impozitului pe profit” (22.2%).
Ca efecte posibile asupra propriei companii a măsurilor supuse analizei, respondenţii
consideră că acestea ar consta în:
Crearea de noi locuri de muncă;
Dezvoltarea afacerii/creşterea profitului;
Angajaţi mai motivaţi;
Mai multe cursuri de formare profesională;
Calitate mai bună a muncii;
Creşterea spiritului de echipă;
Fidelizarea angajaţilor;
Reducerea cheltuielilor cu forţa de muncă.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
64
2.2.2. Alte măsuri cu impact asupra mediului de afaceri. În ce măsură conduc
acestea la creșterea investiției firmelor în formare profesională?
Din primul val al cercetării a rezultat că pe lângă anumite măsuri ţintite de stimulare a
formării profesionale a angajaţilor există și nevoia unor reforme şi schimbări la nivelul mediului
de afaceri, în special cu privire la legislaţie, fiscalitate şi informare (răspunsurile la întrebarea
Q4.4. din chestionarului valului 1). Aceste sugestii au fost de asemenea evaluate în cel de-al
doilea val al cercetării pentru a selecta ceea ce este relevant din punct de vedere al efectelor
estimate asupra formării profesionale continue. Astfel, aşa cum se poate observa din figura 18,
există alte elemente relevante pentru stimularea firmelor să investească în formare profesională.
Printre ele, se remarcă reducerea fiscalității, creșterea transparenței procedurilor de accesare și
implementare a fondurilor europene, creșterea informării în rândul firmelor privind facilitățile
existente în domeniul formării profesionale, creșterea predictibilității modificărilor cadrului
legal și fiscal și reducerea birocrației.
6.3
6.0
5.8
5.5
5.3
4.8
6.0
5.5
6.1
5.8
5.6
4.7
5.9
6.1
5.8
5.9
6.1
6.0
5.3
5.7
4.1
Agricultură Industrie +construcţii Servicii
6.0
5.9
5.9
5.8
5.7
5.3
4.5
6.0
6.0
6.0
5.9
5.7
5.3
4.5
Total IMM
Medii
Reducerea f iscalităţii
Creşterea transparenţei procedurilor de
accesare şi implementare a fondurilor
europene nerambursabile
Creşterea informării mediului de afaceri
cu privire la programele şi facilităţile
legale existente în domeniul formării
profesionale
Creşterea predictibilităţii modif icărilor
cadrului legal şi f iscal
Reducerea birocraţiei
Lărgirea măsurilor de taxare inversă
Altă măsură
Creşterea predictibilităţii modificărilor cadrului legal şi fiscal
Creşterea informării mediului de afaceri cu privire la programele şi facilităţile legale
existente în domeniul formării profesionale
Reducerea fiscalităţii
Creşterea transparenţei procedurilor de accesare şi implementare a fondurilor
europene nerambursabile
Lărgirea măsurilor de taxare inversă
Reducerea birocraţiei
Altă măsură
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
65
Fig. 18 Pe o scală de la 1 la 7 (1=deloc /in mica măsura si 7=in foarte mare măsura), apreciați
în ce măsura considerați că următoarele măsuri ar putea contribui la stimularea firmelor să
ofere cursuri de formare profesională?
2.2.3. Politicile de resurse umane în firmele investigate
77.0% dintre respondenţi au declarat că în firma pe care o reprezintă performanţele
angajaților sunt evaluate anual. Peste jumătate (57%) îşi fundamentează nevoia de formare
profesională în funcţie de evaluările anuale privind performanţa angajaţilor. 41.0% dintre
respondenţi sunt interesaţi să apeleze la facilităţile oferite de SPO, însă evaluarea în valul 1 a
măsurilor gestionate de SPO a arătat că acestea au un nivel redus de dezirabilitate9. Doar ¼
dintre angajatorii intervievați au declarat că apelează la SPO atunci când au locuri de muncă
vacante / nevoie de personal.
9 Cel mai probabil angajatorii au o cunoaștere precară a măsurilor active destinate firmelor pentru
susținerea formării profesionale a salariaților. De asemene,a mai poate indica și faptul că există
disponibilitate la nivelul mediului de afaceri, dar că resursele financiare existente la nivelul SPO limitează
implementarea acestei măsuri.
77.0
57.0
41.0
25.0
22.0
21.0
76.9
57.1
41.8
24.2
20.9
22.0
Total IMM
Evaluez anual performanţele profesionale
ale salariaţilor
Imi fundamentez nevoia de formare
profesională şi în funcţie de evaluările
anuale ale salariaţilor
Sunt interesat să accesez facilităţile
acordate angajatorilor prin intermediul
Agenţiilor de Ocupare a Forţei de Muncă
Imi raportez locurile de muncă vacante la
Agenţia de Ocupare a Forţei de Muncă
Consider că în ceea ce priveşte formarea
profesională continuă responsabilitatea
trebuie să aparţină mai mult salariaţilor
Am realizat/subcontractat în ultimii doi ani
o evaluare externă a nevoii de formare
profesională a salariaţilor
100.0
75.0
50.0
25.0
25.0
80.0
26.7
73.3
13.3
13.3
46.7
75.3
42.0
54.3
22.2
23.5
22.2
Agricultură Industrie +construcţii Servicii
Evaluez anual performanţele
profesionale ale salariaţilor
Sunt interesat să accesez facilităţile
acordate angajatorilor prin intermediul
Agenţiilor de Ocupare a Forţei de
Muncă
Imi fundamentez nevoia de formare
profesională şi in funcţie de evaluarile
anuale ale salariaţilor
Am realizat/subcontractat în ultimii doi
ani o evaluare externă a nevoii de
formare profesională a salariaţilor
Consider că în ceea ce priveşte
formarea profesională continuă
responsabilitatea trebuie să aparţină
mai mult salariaţilor
Imi raportez locurile de muncă vacante
la Agenţia de Ocupare a Forţei de
Muncă
Baza: Total N=100/ IMM N=91 Baza: Agricultură N=4/ Industrie. + construcţii N=15/ Servicii N=81
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
66
Fig. 19 Care dintre următoarele afirmații se potrivesc în cazul dvs.? (%)
Baza: Total N=100/ IMM N=91 Baza: Agricultură N=4/ Industrie. + construcţii N=15/ Servicii N=81
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
67
Toate firmele din Agricultură cuprinse în valul 2 al studiului au declarat că evaluează
anual performanţele salariaţilor, iar alte trei din 4 firme declară că sunt interesate de facilitățile
acordare firmelor prin SPO. 80% dintre firmele din Industrie şi construcţii își evaluează anual
salariații și 73.0% își fundamentează nevoia de formare pe aceste evaluări. În Servicii însă, deși
75.3% dintre firme declară că își evaluează anual salariații, doar 54.3% dintre ele își
fundamentează nevoia de formare pe aceste evaluări. Nu în ultimul rând, este de notat, că
semnificativ mai multe firme din Industrie şi construcţii (comparativ cu Agricultura şi Serviciile)
raportează la SPO locurile de muncă vacante, dar sunt în procent mult mai mic dornice să
acceseze facilităţi acordate de SPO angajatorilor pentru formarea profesională a salariaților. De
asemenea, cca un sfert dintre firmele din Servicii (23.5%) consideră că formarea profesională
este o responsabilitate care ar trebui să greveze mai mult asupra salariaților și mai puțin asupra
firmelor.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
68
3. Concluzii. Propuneri de îmbunătățire a măsurilor de stimulare a
investiției în formare propuse
Cercetarea a relevat faptul că formarea profesională a angajaţilor este un aspect important
pentru patronatul/managementul din România, cu beneficii conștientizate atât la nivel de firmă,
cât și asupra întregului mediu economic. Există implicare şi interes din partea
patronatului/managementului pentru formarea profesională a propriilor angajaţi, există însă și
potențiale bariere, cele mai importante fiind lipsa fondurilor destinate acestui scop,
necunoașterea sau accesarea dificilă a programelor existente de finanțare a formării, precum și
costurile implicare de încetarea totală sau parțială a activității angajaților care participă la cursuri.
Dintr-un set inițial de 12 măsuri de stimulare a investiției firmelor în formare
profesională, au fost identificate 7 măsuri, evaluate prin cercetare ca fiind fezabile şi dezirabile,
iar acestea sunt:
1) Subvenții în valoare de 300 lei lunar/ucenic pentru firmele care organizează
programe de ucenicie pentru tineri pe toată perioada de derulare a programului de
ucenicie;
2) Ajutoare financiare egale cu valoarea contribuțiilor sociale aferente salariilor de
încadrare pentru firmele care angajează ucenici după încheierea perioadei de
ucenicie, pe o perioadă egală cu perioada de ucenicie;
3) Deducerea cheltuielilor cu formarea profesională a salariaților la calculul
impozitului pe profit (cheltuielile de formare profesionale vor fi deduse din
venitul/profitul impozabil);
4) Ajutoare financiare pentru firmele care acordă salariaților concediu plătit pentru
formare profesională (egale cu valoarea contribuțiilor sociale aferente salariilor
acestora), pe perioada de desfășurare a acesteia;
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
69
5) Facilitarea accesului la fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană pentru
firmele care organizează programe de formare profesională;
6) Crearea unor parteneriate la nivel regional între instituțiile de învățământ,
furnizorii de formare profesională și companii pentru calificarea forței de muncă;
7) Recunoaşterea metodelor de predare/formare bazate pe tehnologia informaţiei în
formarea profesională (e-learning ) pentru firmele care apelează la astfel de metode
din motive de reducere a costurilor cu formarea profesională.
Pentru a avea efectele pozitive estimate, aceste măsuri trebuie însă însoţite de reducerea
fiscalităţii, de creşterea transparenţei procedurilor de accesare a fondurilor
nerambursabile şi de intensificarea informării mediului de afaceri cu privire la programele
şi facilităţile existente în domeniul formării profesionale.
Impactul unor astfel de măsuri este de așteptat să se regăsească în mediul economic sub
forma:
facilitării integrării pe piaţa muncii a persoanelor care fac parte din diverse grupuri
vulnerabile (tineri, persoane cu dizabilităţi, persoane cu nivel scăzut de educaţie,
persoane cu vârstă peste 45 de ani etc.), în principal prin punerea în practică a primelor
două măsuri mai sus menţionate (1 şi 2);
creşterii atât a numărului de firme care vor organiza programe de formare profesională
cât şi a volumului investiţiilor în formarea profesională, în special prin implementarea
măsurilor 3, 4 şi 5;
dezvoltării resurselor umane proprii şi creşterii calităţii cursurilor de formare profesională
în condiţiile în care măsurile 6 şi 7 ar fi disponibile sau ar fi implementate/accesate la
scară largă.
În plus, prin cercetarea realizată (cu precădere la nivelul valului 2) a rezultat că o parte
dintre măsurile supuse evaluării, și necotate ca fezabile și dezirabile de către respondenți, pot fi
îmbunătăţite, recomandările formulate fiind după cum urmează:
Măsura “subvenții (în valoare anuală egală cu 50% din valoarea cheltuielilor realizate
cu formarea profesionala a maximum 20% dintre salariați) acordate pentru firmele care
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
70
organizează formare profesională pentru proprii angajați”10
este destul de restrictivă şi
neatractivă pentru patroni/manageri şi prin urmare soluţiile propuse au fost:
creşterea procentului subvenţiei de la 50% la peste 75% (chiar până la 100%
susțin unii dintre participanți);
creşterea sau ridicarea pragului maxim pentru numărul de angajaţi formaţi de la
20% la cel puţin 40%;
acordarea de tichete în locul subvenţiei (Professional Training Tickets);
introducerea unor obligaţii pentru angajaţii instruiţi de a rămâne în cadrul firmelor
cel puţin 2-3 ani, astfel încât să existe beneficii pentru firma care suportă
cheltuielile cu formarea profesională.
Măsura “implicarea partenerilor sociali (patronate, sindicate) în definirea calificărilor,
standardelor ocupaţionale şi programelor cadru de formare profesională astfel încât
programele de formare profesională să fie în domeniile şi pentru calificările de care au
nevoie firmele” a fost, de asemenea, slab evaluată, argumentele făcând referire la
interesul redus al actorilor sociali de a colabora în lipsa unui factor liant (de legătură); au
fost propuse următoarele soluţii de îmbunătăţire:
implicarea unor parteneri străini;
monitorizarea procesului de către instituţiile statului – aceasta indicând de fapt o
încredere scăzută a participanților la foresight în structurile sindicale și patronale;
informarea partenerilor sociali pentru a-i cointeresa;
obligativitatea cooperării acestor partenerilor sociali.
În cazul măsurii “servicii subvenționate de evaluare a competențelor dobândite în
contexte non-formale și informale (inclusiv la locul de muncă)” reticenţa respondenţilor
este legată de posibila slabă calitate a evaluatorilor, de inexistenţa unui cuantum al
subvenţiei şi de un posibil proces birocratic. Ca atare, măsura poate fi implementată cu
mai mare succes dacă:
procesul de evaluare va fi unul transparent;
10
În prezent existentă și implementată de SPO
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
71
va exista o garanţie că evaluatorii sunt profesionişti;
subvenţia să fie 100%;
procesul de evaluare să fie simplificat.
Măsura privind “organizarea de Fonduri pentru Finanțarea Formării Profesionale (care
să funcţioneze ca fondurile de asigurări sociale) la nivel sectorial prin contribuția
voluntară a firmelor” ar putea deveni atractivă pentru firme în condiţiile în care:
ar exista o monitorizare strictă a beneficiarilor;
s-ar impune obligativitatea de a prezenta rapoarte periodic privind situaţia
fondului;
s-ar decide ca Fondul să fie unul obligatoriu şi nu voluntar;
valoarea contribuţiilor ar fi în funcţie de numărul de angajaţi şi veniturile firmei;
ar exista şi un sprijin/subvenţie de la bugetul naţional.
“Reducerea taxelor pentru furnizorii de formare profesională care ar putea reduce
costurile cu formarea profesională” ar fi fezabilă şi ar avea impact în costurile cu
formarea profesională dacă aceste reduceri ar fi semnificative şi motivante (în jurul a
50%).
În opinia respondenţilor, o măsură cu impact mult mai mare şi imediat ar fi
suportarea din bugetul național sau din fonduri nerambursabile a cheltuielilor cu formarea
profesională pentru firmele mici.
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
72
ANEXA 1 - CHESTIONAR VAL I
Q1.1. Ocupatia dvs.
1. Patron
2. Director fara subordonati
3. Director cu subordonati
4. Alta – STOP INTERVIU
Q1.2. Sexul:
1. Barbat
2. Femeie
Q1.3. Vârsta în ani împliniți: __ __ ani
Q1.4. În ce județ locuiți?
Județ ________________
Q1.5. Care este localitatea dvs. de reședință / localitatea in care va petreceti majoritatea
timpului?
Localitatea ________________
Q1.6. Care este marimea firmei pe care o reprezentati?
1. 10-49 salariati
2. 50-249 salariati
3. 250+ salariati
4. Alta – STOP INTERVIU
Q1.7. In care dintre urmatoarele sectoare economice activati?
1. Agricultură, silvicultură și pescuit (coduri CAEN 01-03)
2. Industrie extractivă (coduri CAEN 05-09)
3. Industrie prelucrătoare (coduri CAEN 10-33)
4. Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer
condiționat (coduri CAEN 35)
5. Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare
(coduri CAEN 36-39)
6. Construcții (coduri CAEN 41-43)
7. Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și a motocicletelor
(coduri CAEN 45-47)
8. Transport și depozitare (coduri CAEN 49-53)
9. Hoteluri și restaurante (coduri CAEN 55-56)
10. Informații și comunicații (coduri CAEN 58-63)
11. Intermedieri financiare și asigurări (coduri CAEN 64-66)
12. Tranzacții imobiliare (coduri CAEN 68)
13. Activități profesionale, științifice și tehnice (coduri CAEN 69-75)
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
73
14. Activități de servicii administrative și activități de servicii suport (coduri CAEN 77-
82)
15. Învățământ (coduri CAEN 85) – numai firme!!!
16. Sănătate și asistență socială (coduri CAEN 86-88) – numai firme!!!
17. Activități de spectacole, culturale și recreative (coduri CAEN 90-93)
18. Alte activități de servicii (coduri CAEN 95-96)
Q2.1. Care este structura salariatilor din firma dvs. dupa nivelul de educatie
Salariati cu nivel scazut de educatie (invatamant primar,
gimnazial sau fara scoala)
……..%
Salariati cu nivel mediu de educatie (invatamant liceal,
postliceal, tehnic de maistri sau profesional)
……..%
Salariati cu nivel superior de educatie (invatamant universitar
sau postuniversitar)
……..%
Total 100%
Q2.2. Față de anul trecut, anul acesta afacerea dvs. a mers…?
1 mai bine 2 la fel 3 mai rău
Q2.3. Cum credeți că va merge afacerea dvs. în următorii doi ani?
1 mai bine 2 la fel 3 mai rău
Q2.4. Pe o scală de la 1 la 7 (unde 1=deloc propice/favorabil; 7= foarte propice/favorabil)
cum aţi aprecia mediul economic actual din România pentru menţinerea şi dezvoltarea
afacerilor/firmelor?
deloc propice/favorabil foarte propice/favorabil
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Q2.5. Principalele probleme cu care vă confruntați, în principal, în prezent sunt…?
(Maxim trei raspunsuri posibile)
1. Personalul slab calificat/pregătit în raport cu nevoia de dezvoltare a firmei
2. Lipsa de experiență a noilor angajați în pozițiile/meseriile pentru care aplică
3. Lipsa clienților/pieței de desfacere/proiectelor
4. Fluctuatia personalului
5. Modificarile frecvente ale cadrului legislativ
6. Lipsa unor politici de stimulare a mediului economic
7. Lipsa valorilor și atitudinilor adecvate față de muncă în rândul personalului
8. Birocrația excesivă
9. Lipsa cunoștințelor și competențelor necesare accesării fondurilor europene
10. Alta. Specificati___________________________
Q2.6. Ce credeti că ar aduce bun in firma dvs. formarea profesională a propriilor angajați?
(selectați tot ce se aplică)
1. Creșterea productivității muncii
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
74
2. Îmi reduce costurile cu implementarea unor noi tehnologii
3. Imi reduce fluctuatia personalului
4. Ajuta firma sa-si adapteze produsele/serviciile la evolutia cerintelor de pe piata
5. O motivare mai mare a angajatilor
6. Crează o atmosferă mai prietenoasă în firmă
7. Ajută la integrarea noilor angajati in echipa/organizatie
8. Altul, specificati? ___________________
Q2.7. Pe o scală de la 1 la 5 (unde 1=deloc importantă, 5=foarte importantă), cât de
importantă este pentru dvs. formarea profesională a angajaţilor din firma pe care o
reprezentaţi?
Deloc importantă Foarte importantă
1 2 3 4 5 6 7
Q2.8. In ce masura urmatoarele aspecte reprezinta bariere/obstacole in asigurarea formarii
profesionale a angajatilor proprii?
(Utilizand o scala de la 1 la 5, unde 1 = deloc/in mica masura, 5 =in foarte mare masura)
1. Necunoasterea sau accesarea dificila a unor programe de finantare in acest scop
2. Lipsa de fonduri proprii destinate acestui scop
3. Costurile pe care le implica incetarea totala sau partiala a activitatii angajatilor care
participa la cursuri de formare profesionala
4. Lipsa furnizorilor de programe de formare profesionala in domeniul meu de activitate
5. Expertiza indoielnica a furnizorilor de programe de formare profesionala
6. Reticenta/dezinteresul angajatilor de a participa la programe de formare profesionala
7. Teama ca odata instruiti, angajatii isi vor cauta alt loc de munca
8. Cresterea asteptarilor salariale din partea lucratorilor formati
9. Altul, specificati? ___________________
Q2.9. În ce măsură credeţi că urmatoarele forme de sprijinire a angajatilor care participa
in programe de formare profesionala pe cont propriu sunt cele mai eficiente (cu beneficii
de ambele parti)?
(Utilizaţi o scală de la 1 la 7, unde 1=deloc eficiente, 7=foarte eficiente)
1. Acordarea de zile libere pe perioada desfasurarii cursurilor de formare profesionala
2. Acordarea de zile libere platite pe perioada desfasurarii cursurilor de formare
profesionala
3. Cofinantarea/sponsorizarea cursurilor de formare profesionala
4. Reducerea sarcinilor de la birou pe perioada de desfasurare a cursurilor de formare
profesionala
5. Promovare in cadrul firmei
6. Alta, specificati?______________________________
Q2.10. Care dintre următoarele afirmaţii se potrivesc în cazul firmei pe care dvs. o
reprezentaţi?
(bifaţi tot ce se aplică)
1. Am organizat programe de ucenicie pentru tineri in ultimii doi ani
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
75
2. Am angajat ucenici după perioada programului de ucenicie
3. Am derulat programe de formare profesională pentru proprii angajaţi in ultimii doi ani
4. Am acordat concediu plătit angajaţilor pe perioada programelor de formare profesională
5. Suntem într-un parteneriat cu instituţiile de învăţământ pentru furnizarea de calificări
cerute de piață
6. Suntem într-un parteneriat cu furnizorii de formare profesională din regiune
Urmatoarele 12 masuri sunt menite să crească numărul firmelor care asigură formare
profesională pentru angajații proprii prin sprijinirea/stimularea investițiilor în astfel de
programe. Acestea includ atât măsuri/prevederi care sunt disponibile în prezent în
România, măsuri noi care urmează a fi implementate de către autoritați în perioada 2013-
2020, cât și măsuri existente în alte state membre UE. Vă rugăm să vă luați răgazul necesar
și răbdarea aferentă pentru a le citi cu atenție și a le evalua în consecință. Este foarte
importantă evaluarea dvs. astfel încât acest tip de măsuri să puse în practică în forma și
condițiile cele mai eficiente și cu impact maxim. Va mulțumim incă o data pentru sprijin.
Q3.1. Cât de favorabilă este opinia dvs. despre fiecare dintre umătoarele măsuri de
stimulare a investiţiilor de formare profesională?
(Utilizaţi o scală de la 1 la 7, unde 1= foarte nefavorabilă, 7 = foarte favorabilă)
1.Subvenții în valoare de 300 lei lunar/ucenic pentru firmele care organizează programe de
ucenicie pentru tineri pe toată perioada de derulare a programului de ucenicie
2.Ajutoare financiare egale cu valoarea contribuțiilor sociale aferente salariilor de încadrare
pentru firmele care angajează ucenici după încheierea perioadei de ucenicie , pe o perioadă egală
cu perioada de ucenicie
3.Deducerea cheltuielilor cu formarea profesională a salariaților la calculul impozitului pe profit
(cheltuielile de formare profesionale vor fi deduse din venitul/profitul impozabil)
4. Subvenții (în valoare anuală egală cu 50% din valoarea cheltuielilor realízate cu formarea
profesionala a maximum 20% dintre salariati) acordate pentru firmele care organizează formare
profesională pentru proprii angajați
5. Ajutoare financiare pentru firmele care acordă salariaților concediu plătit pentru formare
profesională (egale cu valoarea contribuțiilor sociale aferente salariilor acestora), pe perioada de
desfășurare a acesteia
6.Facilitarea accesului la fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană pentru firmele care
organizează programe de formare profesională (reducerea birocratiei, oferirea de consultanță
pentru accesarea fondurilor, facilitarea rambursarilor, etc)
7.Crearea unor parteneriate la nivel regional între instituțiile de învățământ, furnizorii de formare
profesională și companii pentru calificarea forței de muncă,astfel încât fírmele să aibă de unde
recruta angajaţi calificaţi conform necesităţilor
8.Recunoaşterea metodelor de predare/formare bazate pe tehnologia informaţiei în formarea
profesională (e-learning ) pentru fírmele care apelează la astfel de metodă din motive de reducere
a costurilor cu formarea profesională (nu presupune deplasarea angajaţilor, permite reorganizarea
programului de lucru)
9.Implicarea partenerilor sociali (patronate, sindicate, asociaţii antreprenoriale) în definirea
calificărilor, standardelor ocupaţionale şi programelor cadru de formare profesională astfel încât
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
76
programele de formare profesională să fie în domeniile şi pentru calificările de care au nevoie
firmele
10.Servicii subvenționate de evaluare a competențelor dobândite în contexte non-formale și
informale (inclusiv la locul de muncă)
11. Organizarea de Fonduri pentru Finanțarea Formării Profesionale (care să funcţioneze ca
fondurile de asigurări sociale –contribui cu regularitate şi foloseşti după nevoi –de la fiecare
după posibilităţi, fiecăruia după nevoi) la nivel sectorial prin contribuția voluntară a firmelor
12. Reducerea taxelor pentru furnizorii de formare profesională care ar putea reduce costurile cu
formarea profesională
Q3.2. Dacă următoarele măsuri de stimulare a investiţiilor de formare profesională ar fi
disponibile dvs consiuderaţi că…?
Am suficient de multe
motive să
implementez/accesez
acest program și
niciun motiv să nu îl
implementez/accesez
Am multe motive să
le
implementez/accese
z dar si multe motive
să nu le
implementez/accese
z
Am suficient
de multe
motive să nu
implementez/
accesez
această
măsură
1.Subvenții în valoare de 300 lei
lunar/ucenic pentru firmele care
organizează programe de
ucenicie pentru tineri pe toată
perioada de derulare a
programului de ucenicie
1 2 3
2.Ajutoare financiare egale cu
valoarea contribuțiilor sociale
aferente salariilor de încadrare
pentru firmele care angajează
ucenici după încheierea
perioadei de ucenicie , pe o
perioadă egală cu perioada de
ucenicie
1 2 3
3.Deducerea cheltuielilor cu
formarea profesională a
salariaților la calculul
impozitului pe profit
(cheltuielile de formare
profesionale vor fi deduce din
venitul/profitul impozabil)
1 2 3
4. Subvenții (în valoare anuală
egală cu 50% din valoarea
cheltuielilor realizate cu
1 2 3
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
77
Am suficient de multe
motive să
implementez/accesez
acest program și
niciun motiv să nu îl
implementez/accesez
Am multe motive să
le
implementez/accese
z dar si multe motive
să nu le
implementez/accese
z
Am suficient
de multe
motive să nu
implementez/
accesez
această
măsură
formarea profesionala a
maximum 20% dintre salariati)
acordate pentru firmele care
organizează formare
profesională pentru proprii
angajați
5. Ajutoare financiare pentru
firmele care acordă salariaților
concediu plătit pentru formare
profesională (egale cu valoarea
contribuțiilor sociale aferente
salariilor acestora), pe perioada
de desfășurare a acesteia
1 2 3
6.Facilitarea accesului la fonduri
nerambursabile de la Uniunea
Europeană pentru firmele care
organizează programe de
formare profesională (ex. FSE)
1 2 3
7.Crearea unor parteneriate la
nivel regional între instituțiile de
învățământ, furnizorii de
formare profesională și companii
pentru calificarea forței de
muncă,astfel încât fírmele să
aibă de unde recruta angajaţi
calificaţi conform necesităţilor
1 2 3
8.Recunoaşterea metodelor de
predare/formare bazate pe
tehnologia informaţiei în
formarea profesională (e-
learning ) pentru firmele care
apelează la astfel de metodă din
motive de reducere a costurilor
cu formarea profesională (nu
presupune deplasarea
angajaţilor, permite
reorganizarea programului de
1 2 3
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
78
Am suficient de multe
motive să
implementez/accesez
acest program și
niciun motiv să nu îl
implementez/accesez
Am multe motive să
le
implementez/accese
z dar si multe motive
să nu le
implementez/accese
z
Am suficient
de multe
motive să nu
implementez/
accesez
această
măsură
lucru)
9.Implicarea partenerilor sociali
(patronate, sindicate) în
definirea calificărilor,
standardelor ocupaţionale şi
programelor cadru de formare
profesională astfel încât
programele de formare
profesională să fie în domeniile
şi pentru calificările de care au
nevoie firmele
1 2 3
10.Servicii subvenționate de
evaluare a competențelor
dobândite în contexte non-
formale și informale (inclusiv la
locul de muncă)
1 2 3
11. Organizarea de Fonduri
pentru Finanțarea Formării
Profesionale (care să funcţioneze
ca fondurile de asigurări sociale
–contribui cu regularitate şi
foloseşti după nevoi – de la
fiecare după posibilităţi,
fiecăruia după nevoi -) la nivel
sectorial prin contribuția
voluntară a firmelor
1 2 3
Q3.3. Dacă s-ar decide “Taxarea firmelor care nu organizează formare profesională pentru
angajați cel puțin o data la doi ani” dvs. credeţi că cele mai multe firme...?
1 Ar organiza cursuri de formare profesională sau
2 Ar prefera să plătească taxa aferentă de penalizare
Q3.4. Care dintre următoarele afirmaţii se potrivesc şi în cazul dvs. atunci când vă gândiţi
la eventuale dezavantaje ale măsurilor evaluate mai înainte?
(bifaţi tot ce se aplică)
1. Birocrația o sa fie o problemă/Ma va costa mai mult sa fac actele pentru obtinerea
subventiilor decat subventia in sine
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
79
2. Necesită investiții pe care nu mi le permit
3. Costurile vor fi mai mari cu formarea personalului decat cu angajarea de personal pregatit
4. Reducerea taxelor firmelor de formare profesionala nu va avea niciun impact asupra
tarifelor pe care acestea le percep pentru instruire
5. E- learning-ul este potrivit pentru anumite sectoare/un anumit tip de angajati (tineri, care
sa aiba cat de cat cunostinte IT etc.)
6. Curricula scolara este dictata de Ministerul Educatiei si nu putem interveni prea mult in
schimbarea ei
7. Sunt o constrângere în plus din partea statului
Q4.1. Cine este responsabil de realizarea planului de formare profesională continuă din
firma dvs.?
1. Compartimentul de resurse umane
2. Inspectorul de personal
3. Firma subcontractată pentru realizarea activităților de personal
4. Eu personal și ceilalți manageri/directori din firmă
5. Alt responsabil. Care anume? ______________
6. Nu avem plan de formare profesională continuă
Q4.2. Planul de formare profesională este discutat/negociat cu sindicatul sau cu
reprezentanții salariaților?
1. Da
2. Nu
3. Nu avem plan de formare profesională
4. Nu avem sindicat/reprezentant al salariaților
Q4.3. Pe o scală de la 1 la 7, în ce măsură ați realizat obiectivele/măsurile din planul de
formare pentru anul 2013? deloc /în mică măsură în foarte mare măsură
1 2 3 4 5 6 7
99 Nu am plan de formare profesională
Q4.4. Ce alte propuneri de masuri de stimulare a investitiilor in formare profesionala
credeti ca ar putea fi de ajutor/ar veni in intampinarea nevoilor angajatorilor din
Romania?
__________________________________________________________________
Q5.1. Nivelul de educație:
1. Liceu (12 clase)
2. Nivel superior
3. Masterat
4. MBA/doctorat/postdoctorat
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
80
Q5.2. Ați urmat în ultimii 10 ani vreun curs de calificare/recalificare/specializare, fie
certificat, fie necertificat în domeniul management/competente manageriale?
1 Da 2. Nu
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
81
ANEXA 2 – CHESTIONAR VAL II
Q1. Daca urmatoarele masuri de stimulare a formarii profesionale ar fi implementate de mediul de afaceri din Romania, care
dintre acestea credeti ca va avea un impact pozitiv semnificativ la nivelul mediului de afaceri românesc in ceea ce priveste ….?
(mai multe raspunsuri posibile pentru fiecare linie)
Integrarea pe piata
muncii a persoanelor
ce fac parte din
grupuri vulnerabile
(tineri, persoane cu
nivel scazut de
educatie, persoane
cu varsta peste 45 de
ani, etc)
Creșterea
productivi
tății
muncii in
firme
Cresterea
numarului
firmelor care
vor organiza
cursuri de
formare
profesionala
Cresterea
investitiei
firmelor in
formarea
profesionala
ca % din
cheltuielile
cu forta de
munca
Dezvoltarea
resurselor de
munca proprii,
calificate in
conformitate cu
nevoile firmei
Cresterea
calitatii
cursurilor de
formare
profesionala
furnizate pe
piata
1.Subvenții în valoare de
300 lei lunar/ucenic pentru
firmele care organizează
programe de ucenicie
pentru tineri pe toată
perioada de derulare a
programului de ucenicie
1 2 3 4 5 6
2.Ajutoare financiare egale
cu valoarea contribuțiilor
sociale aferente salariilor
de încadrare pentru firmele
care angajează ucenici
după încheierea perioadei
de ucenicie, pe o perioadă
egală cu perioada de
ucenicie
1 2 3 4 5 6
3.Deducerea cheltuielilor 1 2 3 4 5 6
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
82
Integrarea pe piata
muncii a persoanelor
ce fac parte din
grupuri vulnerabile
(tineri, persoane cu
nivel scazut de
educatie, persoane
cu varsta peste 45 de
ani, etc)
Creșterea
productivi
tății
muncii in
firme
Cresterea
numarului
firmelor care
vor organiza
cursuri de
formare
profesionala
Cresterea
investitiei
firmelor in
formarea
profesionala
ca % din
cheltuielile
cu forta de
munca
Dezvoltarea
resurselor de
munca proprii,
calificate in
conformitate cu
nevoile firmei
Cresterea
calitatii
cursurilor de
formare
profesionala
furnizate pe
piata
cu formarea profesională a
salariaților la calculul
impozitului pe profit
(cheltuielile de formare
profesionale vor fi deduse
din venitul/profitul
impozabil)
4. Ajutoare financiare
pentru firmele care acordă
salariaților concediu plătit
pentru formare profesională
(egale cu valoarea
contribuțiilor sociale
aferente salariilor acestora),
pe perioada de desfășurare
a acesteia
1 2 3 4 5 6
5.Facilitarea accesului la
fonduri nerambursabile de
la Uniunea Europeană
pentru firmele care
organizează programe de
formare profesională
1 2 3 4 5 6
6.Crearea unor parteneriate
la nivel regional între 1 2 3 4 5 6
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
83
Integrarea pe piata
muncii a persoanelor
ce fac parte din
grupuri vulnerabile
(tineri, persoane cu
nivel scazut de
educatie, persoane
cu varsta peste 45 de
ani, etc)
Creșterea
productivi
tății
muncii in
firme
Cresterea
numarului
firmelor care
vor organiza
cursuri de
formare
profesionala
Cresterea
investitiei
firmelor in
formarea
profesionala
ca % din
cheltuielile
cu forta de
munca
Dezvoltarea
resurselor de
munca proprii,
calificate in
conformitate cu
nevoile firmei
Cresterea
calitatii
cursurilor de
formare
profesionala
furnizate pe
piata
instituțiile de învățământ,
furnizorii de formare
profesională și companii
pentru calificarea forței de
muncă
7.Recunoaşterea metodelor
de predare/formare bazate
pe tehnologia informaţiei în
formarea profesională (e-
learning) pentru fírmele
care apelează la astfel de
metodă din motive de
reducere a costurilor cu
formarea profesională
1 2 3 4 5 6
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
84
Q2. Care dintre aceste masuri credeti ca avea cel mai mare impact pozitiv asupra firmei
dvs. pe termen mediu (urmatorii 2-3 ani)? (un singur raspuns)
1.Subvenții în valoare de 300 lei lunar/ucenic pentru firmele care organizează programe de
ucenicie pentru tineri pe toată perioada de derulare a programului de ucenicie
2.Ajutoare financiare egale cu valoarea contribuțiilor sociale aferente salariilor de încadrare
pentru firmele care angajează ucenici după încheierea perioadei de ucenicie, pe o perioadă egală
cu perioada de ucenicie
3.Deducerea cheltuielilor cu formarea profesională a salariaților la calculul impozitului pe profit
(cheltuielile de formare profesionale vor fi deduse din venitul/profitul impozabil)
5. Ajutoare financiare pentru firmele care acordă salariaților concediu plătit pentru formare
profesională (egale cu valoarea contribuțiilor sociale aferente salariilor acestora), pe perioada de
desfășurare a acesteia
6.Facilitarea accesului la fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană pentru firmele care
organizează programe de formare profesională
7.Crearea unor parteneriate la nivel regional între instituțiile de învățământ, furnizorii de formare
profesională și companii pentru calificarea forței de muncă
8.Recunoaşterea metodelor de predare/formare bazate pe tehnologia informaţiei în formarea
profesională (e-learning ) pentru fírmele care apelează la astfel de metodă din motive de reducere
a costurilor cu formarea profesională
Q2.1. Si, concret, in ce ar consta acest impact pozitiv?
___________________________________________________
Q3. Dar pe termen lung (5-7 ani)? (un singur raspuns)
1.Subvenții în valoare de 300 lei lunar/ucenic pentru firmele care organizează programe de
ucenicie pentru tineri pe toată perioada de derulare a programului de ucenicie
2.Ajutoare financiare egale cu valoarea contribuțiilor sociale aferente salariilor de încadrare
pentru firmele care angajează ucenici după încheierea perioadei de ucenicie, pe o perioadă egală
cu perioada de ucenicie
3.Deducerea cheltuielilor cu formarea profesională a salariaților la calculul impozitului pe profit
(cheltuielile de formare profesionale vor fi deduse din venitul/profitul impozabil)
5. Ajutoare financiare pentru firmele care acordă salariaților concediu plătit pentru formare
profesională (egale cu valoarea contribuțiilor sociale aferente salariilor acestora), pe perioada de
desfășurare a acesteia
6.Facilitarea accesului la fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană pentru firmele care
organizează programe de formare profesională
7.Crearea unor parteneriate la nivel regional între instituțiile de învățământ, furnizorii de formare
profesională și companii pentru calificarea forței de muncă
8.Recunoaşterea metodelor de predare/formare bazate pe tehnologia informaţiei în formarea
profesională (e-learning ) pentru fírmele care apelează la astfel de metodă din motive de reducere
a costurilor cu formarea profesională
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
85
Q4. Ce ar trebui schimbat la urmatoarea masura de sprijinire a formarii profesionale
astfel incat firmele din sectorul dvs. de activitate sa fie dispuse sa implementeze/acceseze
aceasta masura?
Subvenții (în valoare anuală egală cu 50% din valoarea cheltuielilor realízate cu formarea
profesionala a maximum 20% dintre salariati) acordate pentru firmele care organizează formare
profesională pentru proprii angajați
______________________________________________________
Q5. Ce ar trebui schimbat la urmatoarea masura de sprijinire a formarii profesionale
astfel incat firmele din sectorul dvs. de activitate sa fie dispuse sa implementeze/acceseze
aceasta masura?
Implicarea partenerilor sociali (patronate, sindicate, asociaţii antreprenoriale) în definirea
calificărilor, standardelor ocupaţionale şi programelor cadru de formare profesională astfel încât
prográmele de formare profesională să fie în domeniile şi pentru calificările de care au nevoie
firmele
______________________________________________________
Q6. Ce ar trebui schimbat la urmatoarea masura de sprijinire a formarii profesionale
astfel incat firmele din sectorul dvs. de activitate sa fie dispuse sa implementeze/acceseze
aceasta masura?
Servicii subvenționate de evaluare a competențelor dobândite în contexte non-formale și
informale (inclusiv la locul de muncă)
______________________________________________________
Q7. Ce ar trebui schimbat la urmatoarea masura de sprijinire a formarii profesionale
astfel incat firmele din sectorul dvs. de activitate sa fie dispuse sa implementeze/acceseze
aceasta masura?
Organizarea de Fonduri pentru Finanțarea Formării Profesionale (care să funcţioneze ca
fondurile de asigurări sociale –contribui cu regularitate şi foloseşti după nevoi –de la fiecare
după posibilităţi, fiecăruia după nevoi) la nivel sectorial prin contribuția voluntară a firmelor
______________________________________________________
Q8. Ce ar trebui schimbat la urmatoarea masura de sprijinire a formarii profesionale
astfel incat firmele din sectorul dvs. de activitate sa fie dispuse sa implementeze/acceseze
aceasta masura?
Reducerea taxelor pentru furnizorii de formare profesională care ar putea reduce costurile cu
formarea profesională
______________________________________________________
Q9. Pe o scala de la 1 la 7 (1=deloc /in mica masura si 7=in foarte mare masura), apeciati in
ce masura considerati ca urmatoarele masuri ar putea contribui la stimularea firmelor sa
ofere cursuri de formare profesionala?
1. Reducerea birocratiei
2. Reducerea fiscalitatii
3. Cresterea transparentei procedurilor de accesare si implementare a fondurilor
europene nerambursabile
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
86
4. Cresterea informarii mediului de afaceri cu privire la programele si facilitatile legale
existente in domeniul formarii profesionale
5. Cresterea predictibilitatii modificarilor cadrului legal si fiscal
6. Largirea masurilor de taxare inversa
7. Alta masura. Care anume? ________________________
Q10. Care dintre urmatoarele afirmatii se potrivesc in cazul dvs.? (bifati tot ce se aplica!)
1. Evaluez anual performantele profesionale ale salariatilor
2. Imi fundamentez nevoia de formare profesionala si in functie de evaluarile anuale ale
salariatilor
3. Imi raportez locurile de munca vacante la Agentia de Ocupare a Fortei de Munca
4. Sunt interesat sa accesez facilitatile acordate angajatorilor prin intermediul Agentiilor de
Ocupare a Fortei de Munca (programe de formare profesionala pentru proprii angajati,
subventionarea locurilor de munca, incadrarea elevilor si studentilor pe perioada
vacantelor, incadrarea in munca a tinerilor 16-25 de ani aflati in dificultate,etc.)
5. Am realizat/subcontractat in ultimii doi ani o evaluare externa a nevoii de formare
profesionala a salariatilor
6. Consider ca in ceea ce priveste formarea profesionala continua responsabilitatea trebuie
sa apartina mai mult salariatilor, si mai putin angajatorilor
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
87
ANEXA 3 – SELECȚIA MĂSURILOR PENTRU VALUL II
%
Masuri de stimulare a
formării profesionale
(TOP2BOX – punctul 6 şi 7
al scalei de la 1 la 7)
Am suficient de multe
motive sa
implementez/accesez
acest program si
niciun motiv sa nu îl
implementez/accesez
Am multe motive sa le
implementez/accesez
dar si multe motive sa
nu le
implementez/accesez
Am suficient de
multe motive sa
nu implementez/
accesez aceasta
masura
Subvenții în valoare de 300
lei lunar/ucenic pentru
firmele care organizează
programe de ucenicie pentru
tineri pe toată perioada de
derulare a programului de
ucenicie
79.1 30.2 42.9
Ajutoare financiare egale cu
valoarea contribuțiilor
sociale aferente salariilor de
încadrare pentru firmele
care angajează ucenici după
încheierea perioadei de
ucenicie
79.7 35.1 55.0
Deducerea cheltuielilor cu
formarea profesională a
salariaților la calculul
impozitului pe profit
81.3 39.3 65.0
Subvenții (în valoare anuală
egală cu 50% din valoarea
cheltuielilor realízate cu
formarea profesionala a
maximum 20% dintre
salariati)
71.9 47.0 47.6
Ajutoare financiare pentru
firmele care acordă
salariaților concediu plătit
pentru formare profesională
(egale cu valoarea
contribuțiilor sociale
aferente salariilor acestora)
75.4 37.7 57.1
Facilitarea accesului la
fonduri nerambursabile de la
Uniunea Europeană pentru
firmele care organizează
programe de formare
profesională
87.3 56.9 54.5
Crearea unor parteneriate la
nivel regional între
instituțiile de învățământ,
furnizorii de formare
profesională și companii
87.0 45.6 48.3
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
88
Masuri de stimulare a
formării profesionale
(TOP2BOX – punctul 6 şi 7
al scalei de la 1 la 7)
Am suficient de multe
motive sa
implementez/accesez
acest program si
niciun motiv sa nu îl
implementez/accesez
Am multe motive sa le
implementez/accesez
dar si multe motive sa
nu le
implementez/accesez
Am suficient de
multe motive sa
nu implementez/
accesez aceasta
masura
Recunoaşterea metodelor de
predare/formare bazate pe
tehnologia informaţiei în
formarea profesională (e-
learning )
78.8 40.0 41.7
Implicarea partenerilor
sociali (patronate, sindicate,
asociaţii antreprenoriale) în
definirea calificărilor,
standardelor ocupaţionale şi
programelor cadru de
formare profesională
71.7 47.9 37.0
Servicii subvenționate de
evaluare a competențelor
dobândite în contexte non-
formale și informale (inclusiv
la locul de muncă)
71.2 43.6 52.4
Organizarea de Fonduri
pentru Finanțarea Formării
Profesionale (care să
funcţioneze ca fondurile de
asigurări sociale) la nivel
sectorial prin contribuția
voluntară a firmelor
71.7 25.0 23.5
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
89
ANEXA IV – SELECȚII QUALTRICS
Val 1
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
90
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
91
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
92
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
93
VAL II
Planul sectorial de cercetare-dezvoltare al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice pentru perioada 2013-2015- Programul PIAȚA MUNCII ”Modele de încurajare a investiţiei în formarea profesională continuă la nivel de firmă”
94