-
Ana! XXV, Orftștie, la 3 Noembre 19273 Prețul acestui număr: 3
Zei. Nr. 46.LIBERTHTEH■«._____Í „Libertatea* (4 pag.) 120 Lei pe
alt.NVIineoiul. I Interes.“ (4 pag.) 80 Lei pe an. Cd-ce le
abonează pe amândouă, le primește cu 170 Lei pe eu |l capătă $1
.Plugarul Luminat**, fără alt adaus la plată.
Ftiia pentru popar. Apare JOIA
Director: Ioan Mofa.
Pentru străinătate: 400 Lei pe an, trimiși In banii țării
aceleia în preț de 400 Lei, sau prin cec de banei
Redacția și Administrația: Orăștle Qud. Hunedoara).
Din Parlament.Glas cald bătrânesc!
In adunarèa De pu taților se desbate răspunsul la Mesagiul regal
și felurite comunicări ale Deputation începe însă acum șl desbate-
rea legilor întocmite de guvern.
Cea dintâi care va fi desbătută « legea de schimbarea legii
dărilor. Ministrul de Finanțe crede că a fost o nedreptate Legea
adusă de Averescani, care a pus pe casele locuite de proprietarii
lor, dare de 3 ori de mare ca în 1023, și spune că O va schimba cu
una mai dreaptă.
Dar d. Ministru, nu știe, că nu s’a urcat darea de casă cu de 3
ori ca cea din 1923, ci de 5-6-8 șl de 10 ori !
Numai de n'o fi îndreptarea d-sale așa, că să mărească încă
dările de azi...
«La Senat a răsunat un glas
cald și serios de Român Ardelean: E glasul Părintelui Episcop
Cloro- garlu delà Oradea, care a scös la iveală nedreptatea
glasurilor plângătoare din Ardeal. Se plâng minoritarii (neamurile
streine) și sC plâng Românii. Dar plângerile minoritarilor sunt
nedrepte. El zbiară așa, ca să nu se slmță cum te înarmează contra
noastră ! Ei se plâng pentru școli, pë când adevărul e că, mulți
copii de Român nu mai încap în școli, că-s pline cu cei minoritari,
pentru car! s’au dat porunci să fie întâi primiți! Un examen de
bacalaureat pus pe-o zi de Sâmbătă, a foit amânat la cererea
Evreilor, că e dumineca lor. Dar nu s'a amânat pê Luni, ci pe mâne,
pe Dumineca creștinilor, șl s’a ținut! — Șl tot cela se plâng să nu
11-i bine destul... El îșl copăr cu țipetele, înarmările lor contra
noastră !
Arestarea—cu vâlvă mare.E cum am spus noi : O frecare
între partidele politice, șl nimic mai mnlt. Au dovedit’o
cercetările ce au urmat:
Partidele de împotrlvlrS voiau să se folosească de o pârghie mal
tare, pentru răsturnarea pletrli grele ce e partidul liberal la
guvern. In acest scop au dorit să folosească șl pricina cu
moștenirea tronului, delà care fostul Prinț Carol s’a retras de
bună voie și a urmat la tron fiul său, Principele Mlhal, azi Regi.
Șl știind că liberalii nu vor
Îsă audă de vre-o schimbare în treaba asta, au pus la cale pe
Manollescu să aducă niște scrisori, se spune că cu totul
nevinovate, delà Prințul Carol, către capii partide* lor politice,
— arătând prin asta că se gândește totuși Ia țară și poate șl la
Tron. Asta era bună ca spărletoare pentru liberali șl de | făcut
vâlvă în țară. |
Acele scrisori, oricât de nevinovate, erau bune de folosit ca
aprinzătoare de suflete și trezitoare de nădejdi ori dorințl, în
preajma adunării delà Albaiulla.
Guvernul pândind manevra și ’ arestând pe purtătorul
scrisorilor, a stâmpărat tot lucrul șl l-a scăzut în însămnătatea
sa, pentru că a dat prilej de vorbă asupra lui și în Sfatul Țării,
și acolo chiar conducătorii partidelor n’au sprijinit mișcarea
potrivnică stării de azi la Capul țării. S’au lăpădat de pasul lui
Manollescu.
Așa tot lucrul se va înfunda ca o încercare de făcut vâlvă, dar
care s’a poticnit.
Manollescu va mai fi ținut câtva timp închis, va fi judecat de
Curtea Marțială (tribunalul mllilar), dar pân’atunci poate că între
con* ț ducători se vor înțelege să*i dee \ pace, că nu-i deloc
primejdios. A : fost un joc politic, crezând că ar fi o bună
pârghie în încercarea de ; răsturna a bolovanului liberal, dar nu
mai mult. Șl poate urmăritul ; va fl lăsat liber, ca neprimejdios.
*
Știri nebune.Ca urmare a jocului lui Manol- ;
lesen de-a schimba, vêzi dta, lucru- rile în jurul conducerii
țârii,— azi j răii, cărora tare le-ar plăcea să fie mari răsturnări
la noi, — au șl um- \ plut lumea de știri, că în România Í azi
toate-s cu picioarele’n sus. Ml- I șeii de aici, trimit o
minciunlcă, pe ? care frații lor pistrui o întind și o . umflă apoi
după cum au cap de i bun de scornit minciuni, — și azi e plină
străinătatea de știri ca a- ; cestes: Regina a fugit din Țară!,
I — Brătlanu a tulit’o peste hotare, 5 ™ Revoluția s’a aprins șl
se întinde !... !? Adecă cam așa ceva credeau el Í ; că o să urmeze
în România după î. ț venirea diui Manollescu delà Paris... |
S’a putut și asta! ș— Schwarzbarth - „nevinovat“ I... — |
Spuneam în numărul trecut că ? mari «Ispite“ împresurau pe
jurații ț cari aveau să spună de este vino- j vat ori nu, evreul
rus Schwarzbart Í pentru că a omorît pe hatmanul
Petliura, apărătorul neamului său | din țara sa.
Și ispitele, bine sunătoare, au < reușit. Jurații francezi
și-or fi zis: Da ce-mi pasă mie de luptele dintre voi ? Și — au
spus că ei îl gă* | sesc „nevlnevat* pe ucigaș, așa cum | doreau
ispititorii lor. |
Este acesta un fapt din celé mal | răsunătoare ale zilelor
noastre. Este ț cât o strașnică palmă trasă creștinilor șl
luptătorilor pentru neamul lor împotriva încălcărilor jidovești
!
Ar vrea să însèmneze asta: „Goi- I male* (creștinate) ! Să nu te
atingi ! de Jidan I, că vel fi împușcat ca un |
câne în mijlocul străzii, și jurații 5 (de-or fi tot francëzi !)
unși de noi, | n’au să pedepsească pë cel-ce te-a j pleznit la mir
! |
Așa cred jidanii că trebué înțe- £ leasă judecata păcătoasă,
delà Paris. \ Dar ea va fl înțeleasă cu totul altfel : |
Treziți-vă popoare creștine! Ci |
de unde nu, e rău de soi! Acești ; trimiși al diavolului, strică
sufletele ț celor slabi dintre voi, șl fac, ca j cel al voștri
înșiși să vă lovească Ș cu pumnalul în Inimă !... Căci și-au \ luat
ortaci în munca lor pe toți | diavolii ! I
Lucruride sine înțelese. |
— Pe cari Ungurii Ie înțeleg așa de greu — ț
Ungurii au fost zăpăciți în tim- ț pui din urmă, de către
oamenii șl- ț reți, cari numai binele nu 11-1 vreau, aprlnzând în
ei nădejdea, că — ei j pot întoarce cursul Dunării înapoi, | pot
face să mai fie ce a fost : Un- | garla până la Predeal !.. f
Dar se ridică și printre ei oa- j meni cu vederea curată, cari
spun : | De ce prostiți un popor bun și u- I șor crezător? Vine
tinerimea șl zice: î Vă amețește de cap Rothermère cu | zuoave șl
visuri, ca în schimb voi Í să stricați legea Iu! „numerus clan- Í
sus* care ne scutește viitorul n o s- I tru, ai copiilor voștri !,
șl vrgțl să-l 5 dațl iară pe mânlle copiilor lor, a jidanilor I Vă
cerem să n’o faceți, ci să puneți îagrădeli încă și mai ' aspre :
Să nu primiți pe cel ce vin, ! roluri întregi, cu diplome din
străl- « nătate/ca să né strâmtoreze pe noi, copiii voștri, cari
învățăm aci acasă.
Vine acum un alt cărturar Ungur, Dr. Emil Nagy, fost ministru și
le spune, — întt’un articol scris în «Pester Lloyd“ despre politica
din afară a Ungariei. El zice:
Am făcut o călătorie mai mare prin țări streine, între altele în
Anglia și America, chiar ca să văd, cum judecă lumea pe acolo
despre noi ? Și vin cu încredințarea, că noi Ungurii nu putem sä ne
mai împlinim gândul de a reface Ungaria așa cum a fost! Toți
Englezii și Americanii cu cari am a- vut prilej să vorbesc, spun,
că aii* plrea dé nou la Ungaria a țlnturl- lor desliplte delà ea,
pe cale pașnică, e un vis, cu care oamenii politici și de stat,
nu-și mal bat capul !
«Noi (Ungurii) trebue să căutăm neapărat, să ne împăcăm deplin
și în chip cinstit cu vecinii noștri, și să conlucrăm cu ei în chip
pretinesc pe tărâm economic, — că așa cer interesele (foloasele șl
trebuințele) noastre șl o cer vecinii delà noi.*
Iată un Ungur cuminte, care înțelege glasul vremilor și vede ce
se poate și ce nu, șl 11-o spune curat fraților săi : nu mal
cercați în- zadar să întoarceți cursul Dunării înapoi, că numai
râde lumea (șl Rothermere) de voi...
Anghelescu...in gazeta locală «Szászváros
és Vidéke*, un ungur dârz și supărat, scrie cele de mai jos
despre Ministrul Instrucțiunii (Școlilor) din țara noastră, dl Dr.
Anghelescu, punându-i numele ca titlu al articolului. Dăm șl noi în
traducere părțile de frunte din gazeta maghiară, ca să vadă șl
cetitorii noștri, cum privesc ungurii pe Ministrul român al
Școlilor. Tot articlul e o meșteră fotografie a Ministrului. Șl
pornind delà adevărul stabilit de alții, că laudele dușmanului te
arată ce om slab £ști, Iar ocărllfe Iul, îți arată cât tragi în
cumpăna vieții, — ministrul român n’are cuvinte a fi supărat pe
gazetarul ungur, din potrivă.
Iată cum îl zugrăvește «Sz. és V.* pe dl Dr. Anghelescu:
„Acest nume, ce va trece în Istorie, îi poartă bărbatul politic
român cel mai mult pomenit și mal temut, — care unește în sine
toate acele năzuinți, ce sunt una cu zdrobirea culturel maghiare,
celei de o mile de ani. Cu nemăsurata lui avere, numai se în* trece
în bunuri pământești, șl și printre regii petroleului român el e un
adevărat Crözus, la care politica nici nu poate fl doar o patimă
domnească, cl o hotărâre fanatică. Și e
-
această îmbrățișare de bnnl*voe a | rolului politic, Izvorâtă
din o voință ; tari ca granitul.
Căci atâta critici și atâtea blesteme delà cel zdrobiți dé
chinuri, un Crözns, care plătește 38 milioane Lei dare pe an, numai
așa le poate lua asupra sa, dacă, decât bogăția șl tezaurele sale,
numai fa* natismul său e mal mare !.. Despre acest fanatism
(simțământ orb de dragoste pentru ce e al tău șl ne* socotitor față
de alții) de întindere nemăsurată, noi minoritarii (neamurile
streine din țară), recunoaștem, că e în felul său fără pereche și
desăvârșit.
Vitejii Cruciați, Flagellant, cei ce se zbicluiau ei singuri pe
sine, profeții sectelor obscure (a credințelor întunecate) de se
mai pot doară asămăna cu Anghelescu întru fanatlzm. Ce ține de
împlinirea datorlnțel, de desvoltarea de propagandă (propovedanie
printre cei mulțl), de împlinirea muncii cu o sîrguință de fier,
nu-1 întrece nici Titulescu. Iar fiindcă flecare gândire a lui,
flecare mișcare, semn ce dă, este încărcat de fanatismul său
nemăsurat, — pentru aceea nu este în România bărbat de stat mai
blăstămat și mai preocupat, decât Anghelescu, ministrul cel
superla* tiv al școlilor.
A încredința cultura și școala, unul astfel de suflet, e cât a
da jertfă nesăturatulul Moloch al fa- natlzmului, cele mai scumpe
și u- mane Interese șl așazlsele drepturi firești, ca acela să le
înghiți. (Moloch era un zeu păgân care înghițea oameni și copil de
vil și nu se mai sătura !...) Acest om așa strînge în pumnul său
cultura noss tră cea dë o mie de ani, că par'că ar strânge un bruș
de zăpadă... Se topește șl se nimicește în mânlle lui tot aceea ce
este cultura deosebită maghiară, ardelenească. Pen* tru școlile
noastre e aceea ce e sarea pentru câmp : se usucă șl se pârlesc pe
urmele lui peste tot Io* cui școlile confesionale maghiare. Prin
Orăștie a venit de multe ori șl atâta a tot venit șl s'a tot dus,
până ce Collégial (Liceul) Kun cel de 354 de ani, își închise
porțile. Nu este în Ardeal ungur, care privind fața minunătă a
Collegiuiui rămas pustiu, să nu pomenească cu amărăciune hotărîșe
cu scârba, numele acestui principe al petrolului din Regat, care a
sfârtlcat testamentul în veci binecuvântat al grofului Kun Kocsárd.
Școlile confesionale medii închise sau lipsite de dreptul de
publicitate din orașele Orăștie, Ztlah, Udvarhel, Arad, Sătmar și
altele, sunt totatâtea trofee (lucruri de preț, arme, smulse
inimiculn!) în biruințele fanatlzmu- lul său. Atâtea lacrimi a
vărsat pentru ele ungurimea, că dacă s’ar aduna la olaltă lacrimile
vărsate de noi, ar putea purta vapoare pe spatele lor până la
Sulina sau la țărmll mării de Marmara...“
Să fi plătit pe clneve să i facă, dl Dr. Anghelescu nu putea
căpăta un Tablou mai bun ca acesta... Și nu e sfârșit aci. Mai e.
Tot așa
de meșter zugrăvit. Dar noi nu l mal traducem. Dl Ministru
Anghelescu să șl cumpere foaia msghlară șl să pună pe cineva să 1
traducă până 'n capăt ce scrie despre dsa, că face. Noi ne mulțumim
cu atât. Șl suntem bucuroși că îl ocărește pe ministrul român. De
Tar lăuda, atunci ne*am supăra, atunci ar fl rău.
0 rară și prea interesantă
Expoziție de arta țărănească la Timișoara.
In zilele de 6 până la 13 Novembre, cei ce au prilej a cerceta
Timișoara, au norocul rar de a vedea o expoz'țle din cele mai
interesante :Expoziție de artă țărănească aranjată în Sala cea mare
a Școa* lei Superioare de Comerț. Sunt a- cOlo expuse, și cu gust
și Istețime înșirate, lucrări foarte frumoase, prețioase prin
vechimea lor, de: broderii șl țăsăturl pe ales, apoi costume
întregi, covoare, modele, al Albumuri cu vederi despre toate : apoi
lucru și mai rar de văzut; alëse și felurite crestături în lemn,
din celé mai măestre șl dovedind o rară istețime în lucrul de acest
lei la poporul nostru. Pe urmă expoziție de c e- r ami că, șl
altele.
Cărturari și țărani, mergând să cerceteze această Expoz'ț'e,
n’au să se căiască, vor vedea lucruri vred nice a fi văzute, —
adunate de prea zelosul șl meșterul întru căutarea șl adunarea
acestor comori poporale, spre a le păstra șl feri de peire, carë è
d. Profesor D. Comșa, delà Slbiiu.
Când se supără dl Ministru.Ce a pățit preotul român din Viena,
cu di
M I T 111 N E U...
In Viens avem o bisericuță românească, deschisă abia de câțiva
ani, la care a fost trimis un preot zelos, fost profesor de Liceu,
dl Mltariu.
Părintele Mitarlu s’a pus pe lucru și a format un cor al
bisericii și cu acel cor, ajutat și de studenții români din Viens
șl de câțiva artiști, — a dat îa vara anului trecut un Concert
frumos și bine reușit în Vlena, cu scopul de a face mal bine
cunoscută și streinilor du- ioass cântare românească.
Dar, ciudat lucru, pentru asta preotul a pățit’o rău, - — precum
scrie un tiner din Viens, revistei „PământulStrămoșesc“ delà Iași,
din care luăm știrea. Anume : s'a supărat foc Ministrul țării la
Vlena, dl Mitillneu, că de ce preo* tu! român a dat cu corul
bisericii salé Concert fără știrea sa? Șl l’a certat pe preot șl a
întrevenit la Metropolltul Nectarie delà Cernăuți, de care se ține
parohia, să tragă ajutorul, pentru ca preotul care a crezut că
poate face un lucru bun șl fără a cere voe Ministrului, — să fie
silit a pleca de*acolo.
Șl Mețropolitul, — așa a făcut.
Preotul a fost silit a-șl desființa corul șl a da drumul și
celoriațl slujitori al bisericii (cantorului, crâs- nicului), —
adecă a și desființa slujba, pentru că i a sărit țandăra unui
ministru ciudat, îngâmfat.
Șl Ministrul Cultelor (peste biserici) delà București, nu are un
cuvânt de spus, și Patriarhul nu?
E lucru prea netrebnic, ca voia unui ministru, trimis acolo
pentru a întări șl a clădi așezămintele românești și a sprijini tot
ce i românesc, — să nimicească un lucru bun, așa pentru că i a
sărit odată țandăra, fără nici un drept!
Am avut manevre aeriene.In jumătatea a doua lunii Oct.,
între 20 și 24 au avut foarte interesante manevre aerlane :
războia dus cu aeroplanele în văzduh... S’au adunat la București
aeroplanele armatei delà Constanți, Galați, Buzău, Tecuci, Iași,
Cluj șl Mediaș, de tot 70, șl s'a făcut o manevră de luptă în aer
pilnă de învățăminte.
S'a format o ceată de avioane zise »de vânătoare“ (care aleargă
după cele streine să le împuște și doboare); o ceată de
„bombardare“ (de aruncat bombe colo și colo a- supra inimicului sau
a cetăților lui), unui de „recunoaștere“ (de spionat asupra
Inimicului șl de adus vești delà el). La manevră au mai luat parte
: o companie de aerostațle (cu baloane), o ceată de artilerie
antiaeriană (tunuri ce trag după aeroplanele ce zboară pe sus), una
de telegrafie fără fir cu csre se dau știre aeroplanelor pe sus șl
se primesc delà ele, — și o secție de automobile de transport (dc
cărăușit cele de lipsă).
Opt avioane au avut chemarea de „recunoaștere“ (de spionat și a-
dus vești), și ele aiérgau și-și făceau slujba, ocrotite de 15
avioane de vânătoare, cari le păzeau. Căci cel de pe avionul de
recunoaștere au făcut însemnări și fotografii despre ce au văznt,
și așa au la el știri prețioase, — și de l'a simțit inimicul și
fuge după ei să-l prindă, avioanele de vânătoare aleargă să-l
apere, gonind, vânând, după dușmanul prigonitor.
Alt grup a făcut forma că ar bombarda pe dușmanul ascuns în
pădurea cutare. Au aruncat asupra lui sute de „bombe", cari erau
însă numai rachete luminoase, (globuri ce se aprind șl se și stîng
acolo sus cad prin căderea lor arătau cum ar cădea bombele, — dar
până să ajungă la pădutg, se stingeau.
Un avion închipuind pe dușman, a venit și a atacat un balon
român, îndată au sărit asupra lui o patrulă de avioane de
vânătoare.
ȘI așa mal departe. Am avut o manevră destul de Interesantă
și
i aviatori! (zburătorii) români s’au do- ; vedlt foarté Isteți
în împllnîtêa în- I sărcinărilor ce le-au avut.; — Stricăciuni la
avioane au fostj puține : Doar la 3 s’a aflat câte î ceva : o osie
îndoită puțin, un cau- ' clac pleznit, o aripă de jos stricată.
Făcând o asămănare cu tasue- vrele de aeroplane engleze, unde K
luat parte 200 avioane (așadar de 3 ori cât la noi) si unde 11
mișlnl au fost nimicite, și oamenii de pe 6 din ele au rămas morțl,
— pagubele manevrelor românești an foit cu totul neînsemnate.
„Pământul Strămoșesc* No. 7.
in No. 7 al revistei »Pământol Strămoșesc“ delà lași cetim, că e
supărare mare între Evreii din Budapesta, pentru-că Rectorul
Universității de acolo, Profesorul Meii el y, deschizând acum în
Octobre Universitatea, în vorbirea sa a spui, că guvernai ar trebui
să adncă o lege nouă, prin care Jidanii să fie înlăturați delà
ori-ce lucrare în viața de obște a țării. Căci, zice el, cercetări
adânci dovedesc, că acest neam, e neam de ființe mal prejos de
celelalte neamuri ! El snnt în viața pópoarelor aceea ce sunt
microbii (germenii) cari aduc böa- lele, în trupul în care au putut
străbate șl*l bolnăvesc. Chiar așa Jidanii, unde străbat, numai
bolnăvesc viața, o înveninează șl o descompun (destramă) 1 Ca să
scapi de boală, iei leac împotriva microbilor ce o stârnesc ți o
întăresc, — ca să scapi de germenii ce bolnăvesc viața neamurilor,
trebuesc făcute leacuri (leg!) cari să-l scoată din trup
Cuminți vorbe !
SCRISORI„Ateneul Popular“ din Cugir,
„Ateneul Popular* din comuna Cugir, înființat în primăvara
anului de față între împrejurările descrise în foaia noastră, și-a
început cu venirea toamnei, adevărata sa muncă culturală. Până acum
lucrarea Iul a stat mal mult în consfătuiri de organizare, șl
câteva ședințe literare și muzicale, întovărășite de petreceri mai
mult cu scopul de a mări fondai de lipsă pentru adevărata muncă ce
va urma.
De câteva Dumineci s’au început acum șezătorile populare, a
căror program e alcătuit de bbște din una sau două vorbiri, sau din
cetiri din scriitori români, sfârșindu*se cu câté un film
cinematografic, de petrecere san de învățătură.
Întâia ședință s'a deschis cu conferința dini Ing. Beri an,
președintele Ateneului, despre „Industrii 1 fi î n România și, în
deosebi industriile în Cugir! La a doua șl a treia Duminecă, di Gh.
Enăchescu, vrednicul director al Școalei de Stat Nr. 1 din Cugir, a
ținut două conferințe, una despre nevoile culturale și școlare ale
comunei, Iar a doua despre viața și faptele Domnitorului Grlgore
Qhica.
In a patra Duminecă au fost cetiri literare. Dl Inginer N. G a
ne, secretarul Ateneului șl dl Gh. Enăchescu, au cetit poezii alese
de Coșbuc și felurite novele și povestiri.
A ducea ședință, în sfârșit, a
-
Nr * *6.
Biserică măreață îșl vor zidi Românii gerco catolici (uniți) din
Séta-mare. Un comitet de doamne, în frunte cu d nadr.Barbai, a
adunat daruri însemnate, guvernul trecut le-a dat și ei un bun
ajutor, —• șl acam an publicat concurs pentru planurile bisericii.
Au întrat trei planuri,, care de care mai frumos. Cel dintâi a fost
socotit al dini Inginer arhitect Cornel Lluba din Timișoara, căruia
1 s’au dat 42.500 lei premia; al doilea al diai arhitect St. Becu
din București, care a primit premiu tot atât de mare; al treilea al
dlut arhitect Traianescu din București, premiat cu 15000 Lei.
Biserica va costa 20 milioane Lei. Ajate-leDzeu s’o vadă
înălțată.
«Clas fără noroc l’a păscut
pe soldatei Bokoș din Arad (rom. catolic) care peste câteva zile
avea să plece acasă, liberat deia Armată. In 1 Nov. pe când
descărca un vagon de cartofi în gară, a fost călcat de vagonul
Izbit de alte vagoane în manevrare și omorât pe loc. A fost
înmormântat ca parada militară în cimitirul eroilor de aici.
•Soldații italieni morți în Sa
tu Mare, — duși la București, în cimitirul militar din Satu-Mare
se aflau îngropațl și câțiva zeci de soldați italieni morți în
războia. Ga* vernul Italian a pornit să I adune în Cimlterul
central din București, căci aci cel ce vin din Italia, să-le poată
vedea mormintele și să le împodobească. §
Săptămâna trecută s’a făcut des- I groparealor din cimitirul
(țlntlrlmul) 1
3 libertatea
avat Ioc Miercuri 26 Oct., în ziua de Sf. Dumitru. Ca acest
prilej dl log. M. C i o c, subdirectorul general al Uzinelor
Metalurgice din Copșa- Mlcă ți Cugir, precum și dl General Mihail,
un ales oaspe, primiți cu semne de bucurie de lumea numeroasă
adunată, au vorbit despre nevoile șl datoriile Cugirulul, față de
viitoarea șl apropiata sa des* voltare. Tot astfel, prin cuvinte
înțelepte și pline de tâlc, dl B ă 1 u ț i u, primarul comunei, a
îndemnat pe Cugerenl la muncă șl ordine, la unire în simțăminte șl
râvnă spre înaintare. Dl Ing. Berlan și dl 'E'n ă c h e s c u
încheind șirul cuvântărilor, șezătoarea s'a sfârșit ca de obicelu
cu un film vesel, de haz, menit să mai destindă frunțile a- celor
ce timp de mal bine de un clas, li s’au arătat atâtea îndatoriri
pentru viitor.
Mare mulțumire aduce acelor ce se trudesc pentru Ateneu, faptul
că pe flecare Duminecă șl sărbătoare, lumea ce la parte la
conferințe e din ce în ce mai numeroasă. Adevărat că mai ales femei
șl copii, dar și bărbații încep încetul cu încetul să lase băutura
și să vină să asculte vorba cta bună.
Mulțumită sprijinului ce-1 dau Uzinele, Conzlllul de
Administrație al Ateneului începe acum mărirea sălei de producții,
adăugând o scenă nouă șl înfrumsețarea el. T-ues.
«Cum se scot dările azi la noi ,j
— Pâncota, j. Arad. —Die Redactor! In ziua de 18
Oct. jupânul .perceptor* (strângă- tor de dare) din Pâncota, s’a
das in prăvălia (boita) unui negustor de manufactură, cerându-1 aă
și plătească darea, cu care întârziase ceva pe vremea din urmă.
Negustorul a spus : Iacă 2000 Lei, atăța ml-s toți banii ce-I am în
prăvălie,' — că nu prea saltă negoțul, — dau acum a- ceștl 2000
Lei, și ceialalți peste 8 zile.
Dar perceptorul, care e japánul Solomon Hartman, (că țara
Românească n’a avut pe cine pune pe altul, care să mai țină samă de
năcazul Românului), — a spus cu inimă de... perceptor: jNal Na se
poate ! Dacă nu dai tot : dai cheile prăvăliei! Femeea s'a
împotrivit la darea cheilor, — la ce jnpâ nul .perceptor" a tcot
revolverul ți a amenințat pe comerciant ți pe toția sal, deși erau
de față și trimiși ai deregătorillor.
Așa se scot dările delà cetățeni buni, ca revolverul șl ca
luarea cheilor delà prăvălie?
Iși dau sama cei cu răspundere, ce pustiiri fac el prin astfel
de pășire, în inimile bunilor fii ai neamului, szi aici, mâne
dincolo? Șl a cui mână ni-o pane stăpânirea românească în ceafă,
pentru dare (lucra ca care n’am fost deprinși, fiind noi oameni ce
ne știm și ne împlinim datorii față de stat, că dor e statal nostru
și nu vrem să stee cu gura ’n pod I), a cui mână nl-o pune în ceafă
? A unui strgin care e pentru noi o umilire dureroasă și o jignire
adâncă !
Cei chemați să Ia sama, căci | astfel de purtări bașbozuceștl cu
* oameni ce se prețuesc, nu duc la bun sfârșit ! Vede-bine.
*
Glas din popor.Die Redactor! Sunt un mic
comerciant șl industriaș aci pe Va- lea-Stbeșului (jad. Alba),
și cetesc cu plăcere foaia Dv. din care înțelegem malte din
greșSlile ce se fac de conducătorii țării, șl printre cari cea mal
mare e : ura șl pizma dintre el, dintre domnii delà conducere. Că
așa îșl dau coate unii la alții și se ponegresc și se sab sapă,
încât îșl mân că el înșiși toată trecerea șl vaza, și în fața
poporului nostru, dar mal ales în a streinilor. Vă rog scrieți în
foaie că noi, poporul, numai atunci vom recunoaște că domnii
conducători conduc bine, când vom vedea că mal mișcă ceva economia
și industria, ca să mai avem șl noi cei de jos nițel câștig și
bine, că așa cum e azi, ne duc la sărăcie pe toți, — de-o să
ajangem odată cum era Polonia, pentru neînțelegerile dintre
căpeteniile sale. Guvernul să mal ușureze din greutăți să vadă ceva
spor la cei malțl, ca așa, a- vând îndestulare, are și țara. Noi
așa credem că-i bine, nu tot frecări între cei .mari". Că nici
odată nu-1 vezi punând mâna laolaltă, ca să facă cu toții un bine
care, să fie spre lauda tuturor, ceva pentru mulțimea poporului și
a industriașilor și negustorașilor.
Gh. N. V. din P d. s.
NoutAți
(HM) î-s
Dl AN A FRANZBRANNTWEINdin Satu marë. Au fost așezați în
biserica catolică de acolo, unde s’a făcat slujbă sfântă peste el,
s’au rostit vorbiri ce le slăveau numele apoi au fost duse la tren
șl cu trenul la Bacureștl, unde au fost înmormântați de nou cu
pompă.
*„Banca Populară Gelu*. Iu
legătură cu măsurile de a veni în ajatorul Moților, s’a
înființat înGi- lău (lângă Cluj) o .Bancă Populară* botezată „Gelu*
în legătură cu Centrala Băncilor Populare din București, — având să
dee împrumuturi mal ieftine poporului din a- cel ținut.
E, tot cum am zis : un mărunțiș, un lucru bun, dar prea
neînsemnat față de marile nevoi ale Moților, cari altfel pot fl
ajutorați numai : alungând dintre el banda Tischler Mór și dând
toți Munții tn iacrare și folotire — pe lângă înțeleaptă conducere
și ajutorare, — lor, Mâților !
*Mare adunare preoțească
va fi In Lugoj la 10 șl 11 Novembre : Acolo îșl ț
-
Libertatea. Nr. 46-1927.mal ile> delà hotare, ei dee o samă
de lovituri aingnratlce, personale, împotriva oamenilor de fronte
al ve* cinllor neplicnți, — pentru a bifa groază în eil Ațadar nu
mai mult hi bande (cete de miței), ci ața anu ette unu st meargă al
dea lovitura, țl at acape de poate, de unde nu, ai ae jertfească
pentru scopul cél mare«.
Oarecare P. BI c h i g a sau BI- d I g a, ne trimite prin posta
Abrud o cârti poștală să-i dăm adresa Ministerului de Externe,
avlud a înainta o cerere pentru aducerea acasi din Rusia a unui
frate. Dar nici numele nu țl-1 scrie ca să-l putem ceti, ci mic,
prizărit, pe o dungi a cărții poștale, nici nu scrie că de uude
fi?, din Abrud ori dintr'un sat din jur? Așa nu i-au putut scrie,
daci ce a fost mai de lipsi, adresa sa, nu ne-a dat'o. Nici dată pe
scrisoare nu e pusă, ci de unde e scrisă țl când?
Astfel de scrisori ne fac numai năcaz. Nedăudu le răspuns, omul
crede că suntem nesimțitori ți nu i dăm un sfat Ia un lucru bun ca
acela ce-1 cearcă.
Aflë (de va ceti cumva aceste șire), că e destul să adreseze
scrisoarea ața: Ministerul de Externe, Biroul de repatriere,
București.
— Alții au răul oblcelu de a și scrie adresa numai dinafară pe
pilc, în scrisoare în lăuntru nu. Scrisoarea se desface ți se
împarte unde trebue, spré a primi deslegare, dar plicul (covertul)
se aruncă. Când să-i dai deslegarea, nu o poți, căci adresa e pe
plicul aruncat.
Rugăm pe toți să fie cu luare aminte când ne scriu, dâodu și
tot- deuna : numele scris carat și ctteț, și adresa deplină
(comuna, posta din urmă și județul).
Dsale Todor Vasile în Pesac. Ne-ai trimis 100 Lei încă in Iulie.
Pe cupon nici un cuvânt că pentru ce-s banii. Am așteptat vre-o
scrisoare. N’a venit. Delà o vreme, crezând c*or fl pentru foi, am
început să ti trimitem foile. Ne-au venit napol refuzate (ci nu le
primești). Te rugăm prin acëasta să
£ ne scrii: ce ai dorit dară delà noi g de acei bani?
Dlui Cont B a b 1 c 1, din Firlza 1 de sus. Din banii trimiși
punându-se
Loviturile si fie date țl aci în vecini, (la Sîrbt ți Români),
dar ți la Geneva, unde ae aduni afatul Ligii Națiunilor! Acolo al
ripuni pe câte un aol al atatelor vecine, vrițmățlte.
Cum? Uțor! Nu cu platóiul,ca si riaune ți ai te prinși, ci cu —
mijloace țtitațiflce : cu gaze îneci* toare, otrăvitoare, de omul
nici nu simte ci l’a luat moartea în brațe, — ți nici la tine nn
sare nime, ci n’al ficut_nici un zgomot...
'.Comitetul cere delà fiii .bravi* al Bulgariei, si se giseasci
destul cari să pună foc J&uropei !...
Si bage numai de sami, si nu-ți puni de nou foc casei proprii,
țiril lor, care de data asta s’ar putea a’o pițasci riu de tot!
De ee s’a ftcut episcop catolic ?In Litvánia a încetat din
vlați
pe la începutul acestui an, episcopul catolic Matulevici.
Pin* a fost în vlați, gazetele evreețtl n’au prea vorbit nici de
bine, nici de riu, pe acest episcop crețtin. Ticeau bucuros ațupra
lui, sau, din când în când, îl vorbeau de bine, — dar nu prea tare,
ca si nu bați la ochi.
Când a murit însi, 1- au dat fotografia (chipul) țl au spus
despre el tot ce țtlau ți era pe placul lor. Au spus anume (vezi
„Curierul Izraelit* din Bucurețti):
Arhiepiscopul Matulevici al Lit- vaniei, a fost cel dlntîl
Arhiepiscop (catolic) al acestei țărișoare (care pân’aci avea numai
„Epiacopl*), — țl a fost de neam Evreu. Mama-sa s'a născut evreică.
Arhiepiscopul însuți ținea legături de pretinie cu Evreii din
Vllna.
.La toate prileglurile ce se dau, Matulevici cerea preoților
săi, si caute a combate în pedlcele lor „antisemitlzmul* (adeci a
vorbi contra celor porniți împotriva jidanilor*).
Acestea le spune gazeta oficioasă evreiască din București, — ți
ele spun mult:
Că chiar încrețtinat șl închinân- du-se la chipul lui Chrlstos
șl al Maicii Domnului, șl ajungând chiar
Episcop, — evreul păstra pe fun* dul inimii sale tot dragostea
pentru frații săi de sânge evrei, țl punea pe preoți si vorbeasci
în biserica crițtlni, împotriva celor ce încercau a lupta pentru
crețtin! țl împotriva evreilor., — țl ținea pretinie cu evreii din
orașul unde locuia...
Cu alte cuvinte: iți sprijinea neamul său căi putea mai mult, țl
de acolo, din scaunul de Episcop crețtin, până la care se țtiuse
vîrî șl târâi, înliturînd p6 ațâța buni ți drepți creștini. Anume
se vî- rîse el acolo, ca dintr'un astfel de scaun să poată face din
miile de preoți de sub mâna sa, ager ți împotriva luptătorilor
creștini, contrari evreilor.»
Posta Redacției.Pentru mai mul ți.
Í întregirea la abonament, abia au mai a rămas bani pentru Legea
Comunală, I — dar nu și taxa pentru recoman* ! dare. De aceea vi-am
trimis legea
francată simplu. De-otn avëa norocul să se „peardă*, —■ te rugăm
să afli eă nu e din vina noastră. De aici a plecat ta 25 Oct.
SA caută un băiat din casă bună ca:
învățăcelr
în prăvălia cu mărfuri de fe- rărie, coloniala și bumbăcărie a
domnilor:
B, P0P0VICI și Finiistu-s Hațeg, (jad. Hunedoarei).
Casă de vânzaresituată Sir. Titu Maior es cu Nr.
15. Constătătoare din 4 camere, bucătărie, cămară, coridor
înehts cu sticlă, pivniță; în curte: grajd, șoapre, fântână, curte
despărțită șl grădină bunăl
Asemenea mobilárul întreg din camere și bucătărie, locatlvă
imediat - Informálisul a se lua la proprietarul casei, dl
losif Moranciu(1205; 2—2 în Orăștie.
prescriu cei mai renumiți Doctori medicamentul:
Prin întrebuințarea de Siromalt dispare răgușeala, se vindecă
catharul, se îmbunătățește pafta de mâncare și înfățișarea; pofta
de viață și puterea de muncă
se întorc iară și sporesc.
Se capătă în toate Farmaciile.Cere și capeți gratis (fără plată)
cărticica cu învățătură, — delà:
„GEA“-KRAYER S. A. în Timișoara Nr. 36.
o-
Baie de abori și vani— în Orăștie. —Baie de vană se poate
avea: în fiecare Joi, Vineri ți iS'dmidW toată ziua și Dumineod
înainte de amtas!
Baie de abori pentru Domni: în fiecare Sâmbătă după masă.
Baie de abori pentru Dame, se începe Joi la 3 Noem- vrie, și se
poate avea: în fiecare cea dintâi Joi după 1 și 15 a fiecărei luni,
adecă de 2 ori pe lună.
Pentru cei ce aveți treburi prin America:
Ioan BucerzAn advocat șl notar-pnbllc
13841 Woodward Avenue DETROIT, Mich,, U. S. A.
Vă isprăvește ori-ce afaceri de colectat, moșteniri, imobile,
etc.
Scrieți și trimiteți toate actele necesare și veți fi pe deplin
8atisfăcuți. 12W
Contra CuSCÎ, Catharului, Slăbiciunii de plămâni
-
