Analele Bucovinei

Analele BucovineiSUMAR
EDITORIAL
MARIAN OLARU, Istoricul unui proiect cultural i tiinific. 15 ani de la înfiinarea
Centrului pentru Studierea Problemelor Bucovinei ........................................................ .... 9 VASILE I. SCHIPOR, Publicaiile Institutului „Bucovina" ........................................................ 31
EVOCRI
VIAA POLITIC, CULTURAL. LITERAR I ARTISTIC
TEFNIA-MIBAELA UNGUREANU, Theaterchroniken in E. R. Neubauers „Bukawina"- 'Zeitung (II) .............................................. „ .................... „.... .. .. .. .. .. ..... .. . .. ... .. ... ..... ... .. ..... .. 61
MIHAI IACOBESCU, Iorga i Bucovina (II) ........................................................................... 75 VASILE I. SCHIPOR, Cronicile izgonirii, cronicile însingurrii oamenilor i comunitilor
din Bucovina.................................................................................................................... 111 ORTFRIED K01ZIAN, Der Einfluss der kommunistischen Ideologie auf die Minderheiten
politik Rumniens in der 'Zeit zwischen 1945 und 1989, dargestellt am Beispiel der deutschen Volksgruppe (Siebenbiirger Sachsen, Banater Schwaben u. a.) (11)................ 135
ISTORIE, DEMOGRAFIE, TOPONIMIE, ONOMASTIC, STATISTIC
VALERIAN PROCOPCIUC, Din Cartea de Onoare a Mnstirii Sucevia. Personaliti i însemnri......................................................................................................................... 163
Analele Bucovinei, XV, 1, p. 1-422, Bucureti, 2008
http://cimec.ro / http://institutulbucovina.ro
ION FILIPCIUC, Axentie Bilechi-Oprianu, Din comoara neamului nostru: Nunta în Oprieni-Bucovina .. „„.„„„„„„„„„„„„„„„„.„„„„„„„„„.„„.„„„„ ... „„„ .. „„„„„„.„ ...... „. 197
TIINELE NATURII
OVIDIU BÂT, Karl Denarowski - Descrierea izvoarelor minerale din Bucovina „„ „ „ „„ „. SORIN TRELEA, Monitorizarea ecosistemelor acvatice antropice, ca loc de refugiu pelllru
psri ......................... „ ...... „ ...... „„ .. „ .......... „„ .. „ ........... „„ .......................................... .
ION GHERMAN,:-Nedreapta înstrinare a unor teritorii vechi româneti în atenia
OPINII
omeni_loqle litf!r.e,~i âe cultur .. „ ....... „„„„„„ „„„„. „.„„. „„„ „ „„„„ „„.„„. „„„. „. „„„„ „ VASILE I. SCIDPolt; tfnbucovinean uitat: Radu Negur ( 1910-1992). Orizonturile vieii i
creaiei sale anistice ................. „„„ ... „ ....... „„ ................................................................ .
DOCUMENTAR
RODICA IAENCU, VASILE I. SCHIPOR, Filimon R11s11, Amintiri. Oameni i locuri din
225
253
261
271
CRI. REVISTE
Ion Mare (editor coordonator), Europa necunoscut - comori din Bucovina. Unbekanntes Europa - Schtze aus der B11kowina, Suceava, Lidana, 2007, 297 p. (Rodica Iaencu) „ 355
Gheorghe Schipor, Herghelia Rdui sub dou stpâniri, Cuvânt înainte de dr. Ciprian Cârstean, Suceava, Editura Cygnus, 428 p. (Ovidiu Bât) „„„„.„.„.„„„„„„„„„„„„„„„ 356
Preot Dumitru Valenciuc, Arhimandritul mitrofor Pancratie Sidorovici, Suceava, f. ed., 2008, 66 p. + 11 plane cu fotografii (Vasile I. Schipor)„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„. 360
Maniri pentru Hristos, din România, în perioada regimului comunist, Tiprit cu binecuvântarea Prea Fericitului Printe Teoctist, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, a Înalt Prea Sfinitului Ioan Robu, Arhiepiscop i Mitropolit Romano-Catolic de Bucureti i a Excelenei Sale Dr. Cristoph Klein, Episcop al Bisericii Evanghelice C. A. din România, Bucureti, Editura Institutului Biblic i de Misiune a Bisericii Ortodoxe Române, 2007, 812 p. (Vasile I. Schipor)„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„ 362
Ion Posteuc, Stnetii pe Siret, Cernui, Editura Zelena Bukovyna, 2006, 272 p. (Vasile I. Schi por) .„ .. „„.„„„ .. „„„.„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„.„„ .. „„ .. „„„„„„„ .... „„„.... ............. 370
Gavril I. Crciun, coala Nr. 1 - „ Vasile Gherasim". Marginea-Suceava. Arc peste timp 1857-2007, Suceava, Editura Lidana, 2007, 227 p. (Iulia Brânz)„„„„„„„„„„„„„„„„„ 373
Moviletii. Istorie i spiritualitate româneasc, voi. 1, „Casa noastr cea movileasc", Suceava, Editura Muatinii, 2006, 327 p.; voi. 2, Ieremia Movil. Domnul. Familia. Epoca, Suceava, Editura Muatinii, 2006, 370 p.; voi. 3, An i restaurare, Suceava, Editura Muatinii, 2007, 233 p. (Marian Olaru) „„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„. 375
„ara Fagilor". Almanah cultural-literar al românilor nord-bucovineni, XVI, Cernui -Târgu Mure, 2007, 208 p. (Vasile I. Schipor)„.„„ .. „„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„ 382
„Codrul Cosminului", s. n., nr. 13 (23), 2007 (Rodica laencu) „„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„„.„.. 386
A XV-a sesiune anual, cu participare intemational, de referate i comunicri tiintifice cu tema: Elitele i rezistena anticomunist din Bucovina, 1945-1989, Rduti, 22 noiembrie 2007, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Mânstirea Neamt, 23
3
noiembrie 2007 (Marian Olaru)....................................................................................... 389 Alma Mater Sucevensis, Zilele Universittii „tefan cel Mare", Eciitia a VIII-a, Suceava, 14
martie 2008 (Rodica Iatencu) .. ..... .. .................. ................................ .. . ....... .. ... .. .. .. .. ... .. ... 393 Simpozionul tiintific Tragedia de la Fântâna Alb - I aprilie 1941, Hliboca, Regiunea
Cemuti, Ucraina, 30 aprilie 2008 (Marian Olaru).................................. .. .. .. ..... .. .. . .. .. .. . . 397
ANIVERSRI
IULIA BRÂNZ, Teofil Lianu ( 1908-1997). O sut de ani de la naterea sa......................... 399
IN MEMORIAM
LEITARTlKEL
MARIAN OLARU, Die Geschichte eines kulturellen Projektes. 15 Jahre seit der Griindung
des 'Z.entrumsfar Bukowina-Forschungen ........................................................................... 9 VASILE I. SCHIPOR, Die Veroffentlichungen des Bukowina-lnstituts ....................................... 31
NACHRUFE
Ubersetzer aus dem Deutschen............................................................................................ 55
„Bukowina"- 'Z.eitung (II)................................................................................................ 61 MIHAI IACOBESCU, Iorga und die Bukowina (II) ........................................... „............................ 75
VASILE I. SCHIPOR, Die Chroniken der Vertreibung, die Chroniken der Vereinsamung der
Bukowiner Menschen und Gemeinschaften ........................................... ....... ... ... ... .. . .. . .. .. I I I
ORTFRIED KOTZIAN, Der Einfluss der kommunistischen Ideologie auf die Minderheiten-
politik Rumniens in der 'Z.eit zwischen 1945 und 1989, dargestellt am Beispiel der
deutschen Volksgruppe (Siebenbiirger Sachsen, Banater Schwaben u. a.) (11)................ I 35
GESCHICHTE, DEMOGRAPHIE, TOPONIMYK, ONOMASTIC, STATlSTlK
VALERIAN PROCOPCIUC, Aus dem Ehrengstebuch des Klosters Suczewitza. Persn-
lichkeiten und Aufzeichnungen . .. .. ..... .. ......... .................. ....... .... .. ....... .. .. . . . .. . . . .. . .. . .. . . . .. . . . . 163
TEFAN PURICI, Bemerkungen zum Entwicklungsprozess der Rumnen in der Ukraine
( 1990-2006) .................................................................................................................... I85
ION FILIPCIUC, Axentie Bilechi-Oprianu, „Aus dem Schatz unseres Volkes". Der Hochzeitsbrauch in Oprieni-Bukowina .......................................................................... 197
NATURWISSENSCHAFTEN
OVIDIU BÂT, Karl Denarowski - Beschreibung der Mineralquellen aus der Bukowina ..... 225 SORIN TRELEA, Die Uberwachung der von Menschen gebauten Wasserokosysteme, die
von den Vogeln als Fluchtgebiete verwendet werden ..... .. ........ ... .. . . ........... .. .. .. . . . . .. . . . ... ... 253
STANDPUNKTE
VASILE I. SCHIPOR, Ein ungerechterweise vergessener Bukowiner: Radu Negur (1910- 1992). Die Horizonte seines Lebens und ki.instlerischen Schaffens.................................. 271
DOKUMENTAR
RODICA IA ENCU, VASILE I. SCHIPOR, Filimon Rusu, „Erinnerungen. Menschen und Orte aus dem Buchenland" (III) .. „........................................................................................ 281
IULIA BRÂNZ, Tudor Nandri - Das Tagebuch eines Kriegsantes ................................... 313
BUCHER. ZEITSCHRlFTEN
Ion Mare (editor coordonator), Europa necunoscut - comori din Bucovina. Unbekanntes Europa - Schtze aus der Bukowina, Suceava, Lidana, 2007, 297 p. (Rodica laencu) .. 355
Gheorghe Schipor, Herghelia Rdui sub dou stpâniri, Cuvânt înainte de dr. Ciprian Cârstean, Suceava, Editura Cygnus, 428 p. (Ovidiu Bât) ................. „............................ 356
Preot Dumitru Valenciuc, Arhimandritul mitrofor Pancratie Sidorovici, Suceava, f. ed., 2008, 66 p. + 11 plane cu fotografii (Vasile I. Schi por)........................................................... 360
Maniri pentru Hristos, din România, în perioada regimului comunist, Tiprit cu binecuvântarea Prea Fericitului Printe Teoctist, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, a Înalt Prea Sfinitului Ioan Robu, Arhiepiscop i Mitropolit Romano-Catolic de Bucureti i a Excelenei Sale Dr. Cristoph Klein, Episcop al Bisericii Evanghelice C. A. din România, Bucureti, Editura Institutului Biblic i de Misiune a Bisericii Ortodoxe Române, 2007, 812 p. (Vasile I. Schipor)........................................................ 362
Ion Posteuc, Stnetii pe Siret, Cernui, Editura Zelena Bukovyna, 2006, 272 p. (Vasile I. Schipor) ........................................................................................................................... 370
Gavril I. Crciun, coala Nr.l - „ Vasile Gherasim". Marginea-Suceava. Arc peste timp 1857-2007, Suceava, Editura Lidana, 2007, 227 p. (Iulia Brânz).................................. 373
Moviletii. Istorie i spiritualitate româneasc, voi. 1, „Casa noastr cea movileasc'',
Suceava, Editura Muatinii, 2006, 327 p.; voi. 2, Ieremia Movil. Domnul. Familia. Epoca, Suceava, Editura Muatinii, 2006, 370 p.; voi. 3, An i restaurare, Suceava, Editura Muatinii, 2007, 233 p. (Marian Olaru)............................................................. 375
„ara Fagilor". Almanah cultural-literar al românilor nord-bucovineni, XVI, Cernui -Târgu Mure, 2007, 208 p. (Vasile I. Schipor)........................................................................... 382
„Codrul Cosminului", s. n., nr. 13 (23), 2007 (Rodica laencu) ................................................. 386
A XV-a sesiune anual, cu participare intemational, de referate i comunicri tiintifice cu tema: Elitele i rezistena anticomunist din Bucovina, 1945-1989, Rdui, 22 noiembrie 2007, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Mânstirea Neamt, 23
7
14 martie 2008 (Rodica Iatencu)...................................................................................... 393 Simpozionul tiintific Tragedia de la Fântâna Alb - 1 aprilie 1941, Hliboca, Regiunea
Cemuti, Ucraina, 30 aprilie 2008 (Marian Olaru).......................................................... 397
JAHRESTTAGE
IULIA BRÂNZ, Teofil Lianu ( 1908-1997). Hunden Jahre seit seiner Gebun. .... ......... .. .... .. 399
IN MEMORIAM
EDITORIAL
ISTORICUL UNUI PROIECT CULTURAL I TIINIFIC. 15 ANI DE LA ÎNFIINAREA CENTRULUI PENTRU
STUDIEREA PROBLEMELOR BUCOVINEI
MARIAN OLARU
În contextul mai larg, al unei ample eliberri de energii creatoare, pe care Estul Europei l-a cunoscut, dup cderea zidului Berlinului, la Rdui, un grup de încreztori în destinul european al cercetrii tiinifice româneti s-a strduit i a reuit, în urma unor asidui demersuri, s înfiineze Centrul pentru Studierea Problemelor Bucovinei, subordonat Filialei Iai a Academiei Române. Între acetia îi numim pe: Vasile Precup, Mircea Irimescu, avocat Radu Economu, acad. Vladimir Trebici, acad. Radu Grigorovici - pe atunci vicepreedinte al Academiei Române, acad. Liviu Ionesi, acad. Gheorghe Platon, Dimitrie Vatamaniuc - membru de onoare al Academiei Române, acad. Cristofor Simionescu - pe atunci preedintele Filialei Iai a Academiei Române. Nevoia unei dezvoltri instituionalizate a cercetrii româneti pe problema istoriei i culturii Bucovinei venea din experiena trecutului dramatic al acestei provincii septentrionale româneti, care a fost dus, peste tot în lume, de bucovinenii care, sub presiunea evenimentelor, au dat lumii i contempo raneitii unul dintre însemnatele exiluri.
Bucovinenii emigrani, ca i cei rmai acas, sprijinii de autoritile
administrative i de cele culturale, au înfiinat institute de cercetri - Bukowina Institut1 din Augsburg (1988), Centrul de Cercetri Bucovinene2 de pe lâng
1 În anul 1994, cu prilejul Festivalului de Folclor de Ia Rdui -„Arcanul", Ortfried Kotzian afirma c „unul dintre rosturile Institutului [Bukowina] este acela de a accentua asupra aspectelor care ne sunt comune, care pot atenua prejudeci i tensiuni pân la anihilarea lor. Ne strduim s atenum aceste tendine de la Bucureti i Kiev, care au drept consecin adâncirea ruperii Bucovinei în dou regiuni. Noi, germanii, am putea interveni, pentru noi Bucovina nu este o problem naional. Ea este sarcin european [„.]". Cf. „Crai Nou", V, nr. 1193, 27 august 1994, p. 2. În 1996, Ortfried Kotzian declara c ideea înfiinrii unui institut, cu o astfel de tematic, s-a nscut în Germania, datorit faptului c inutul Schwaben a preluat sub patronaj situaia nemilor bucovineni, care fuseser
strmutai, în anul 1940, din locurile de batin, în Germania de atunci, în aciunea intitulat „Heim ins Reich!". „Argumentul crerii acestui centru a fost urmtorul: nemii originari din Bucovina ar putea sau pot constitui cea mai bun punte de legtur între trecutul i prezentul unui spaiu geografic cu bune tradiii de convieuire între pturile i toate etniile din Bucovina. Noi am putea contribui esenial la reconstituirea acelui mod de via bucovinean [„.]". Cf. „Analele Bucovinei", IV, nr. 3, 1997' p. 836.
Analele Bucovinei, XV, 1, p. 9-29, Bucureti, 2008 http://cimec.ro / http://institutulbucovina.ro
IO Marian Olaru 2
Universitatea ,,Iurii Fedkovici" din Cernui (1992) i Centrul Pentru Studierea Problemelor Bucovinei3 al Filialei Iai a Academiei Române, înfiinat în anul 1992, la Rdui - i organizeaz manifestri tiinifice i culturale precum cele de la Jastrowie (Polonia), intitulate „Întâlniri bucovinene" („Bukowinsky Spotkany"). Au editat publicaii periodice precum „Kaindl Archiv" (Augsburg); „ara Fagilor. Almanah cultural-literar al românilor nord-bucovineni"; „Plai românesc"; „Revista bucovinean"; „Arcaul" (Cernui); „Septentrion" - Foaia Societii pentru Cultura i Literatura Român în Bucovina (Rdui); „Suceava" - Anuarul Muzeului Naional al Bucovinei; „Analele Bucovinei"; „Codrul Cosminului" - serie nou, Analele tiinifice de Istorie ale Universitii „tefan cel Mare"; „Bucovina literar"; ,,Lumea Carapatic" (Suceava); „Glasul Bucovinei" (Bucureti-Cernui); „Septentrion literar"; ,,Mesager Bucovinean" (Bucureti) etc.
Urmaii refugiailor bucovineni îi caut rudele rspândite prin lume i pe strmoii lsai la vetrele lor din Bucovina istoric, lansând pagini pe internet, precum au fcut-o cei stabilii în S.U.A., în Brazilia, Germania (Stuttgart) i
maghiarii originari din Bucovina; public reviste, aa cum fac românii de la Sidney („Mihai Eminescu"); scriu lucrri cu tematic variat, despre patria lor natal, precum evreii bucovineni de la Haifa i germanii bucovineni din districtul Schwaben, Bavaria.
O bogat literatur a fost dedicat istoriei i culturii Bucovinei. Ea a rezultat din pasiunea pentru istoria acestei pri septentrionale a existenei româneti i din contiina dramatismului existenei acestei provincii, considerat de unii ca fiind un ,,model" pentru Europa. Dar, punctele de vedere exprimate în zecile de mii de studii i articole scrise pân acum sunt dintre cele mai variate i, uneori, divergente. Dezbateri importante s-au purtat i înc se mai poart pe teme precum: caracterul i consecinele ocupaiei austriece a nord-vestului Moldovei i constituirea Bucovinei ca provincie austriac; rolul „civilizator" al factorului german în noua provincie imperial; politica de „colonizare" i raporturile demografice dintre autohtoni i
alogeni, dintre majoritate i minoritile etnice, pân la 1918 - evaluarea recen smintelor populaiei i cu deosebire a celor dintre 1880 i 1910; constituirea Ducatului Bucovinei i rolul cultural-naional al elitelor; constituirea instituiilor modeme ale provinciei i preul modernizrii provinciei Bucovina; viaa politic,
2 Ibidem. Oleg Panciuc, directorul Centrului Bucovinean de Cercetri tiinifice de pe lâng Universitatea „Jurii Fedkovici" din Cernui, declara în 1996, cu prilejul conferinei tiinifice
internaionale de la Rdui, c: „Prin crearea Centrului «Bucovina» de la Cernui, noi ne-am propus drept scop de a colabora cu colegii notri de la centrele din Rdui i Augsburg, de a face schimb de opinii asupra unor probleme ce in de tratarea trecutului istoric al Bucovinei".
3 Ibidem. Dimitrie Vatarnaniuc, m. o. al Academiei Române, cu acelai prilej - prima conferin tiinific internaional a celor trei institute Bucovina, de la Rdui, din 1996 - afirma c instituia rduean „este primul institut academic care s-a înfiinai de la I 975 i pân acum în Bucovina [ ... ]. Se pare numai printr-o colaborare rodnic a istoricilor din aceste trei institute de cercetri tiinifice vom face s triumfe un adevr istoric, s elucidm împreun multe probleme discutabile în prezent".
3 Istoricul unui proiect cultural i tiinific li
partidele i instituiile politice din Bucovina; evoluia raporturilor dintre centru i provincie, despre Ausgleich-ului bucovinean i importana sa pentru Ducatul Bucovinei i Imperiul Austro-Ungar; Bucovina în timpul Primului Rzboi Mondial i roJul administraiei austriece conduse de Fischer; naionalitate i fidelitate fa de Casa de Austria; rolul pan-dacismului; Homo Bucovinensis; Unirea Bucovinei cu România i ieirea Bucovinei din aria unei culturi europene, de.expresie german i cantonarea într-o cultur „minor", dat de o limb care nu este de circulaie internaional; minoritile din Bucovina i situaia lor în timpul României Mari - de la integrare i pân la asimilare; românii i ,,românizarea" pe teritoriul Bucovinei, în perioada interbelic; a doua detrunchiere i dispariia „miracolului" bucovinean; bucovinenii i gulag-ul sovietic; comunizarea Bucovinei i rezistena anticomunist a bucovinenilor, interzicerea numelui de Bucovina de ctre
comunitii românii; exilul bucovinean din Europa i din Lumea Nou etc. Când, la Chiinu i Cernui, pe ruinele colosului cu picioarele de lut, care a
fost U.R.S.S., se afirma micarea naional a românilor, prin srbtori de verb românesc, care îl aezau pe Eminescu drept geniu tutelar, la Rdui, un grup de intelectuali, amintit mai sus, a hotrât reînfiinarea Societii pentru Cultura i
Literatura Român în Bucovina, instituie cultural de prestigiu, aflat timp de peste un secol în slujba ideii naionale, atât în ar cât i în exil. Ideea a pornit de la cineva care tia ce este „vechea societate cultural de la Cernui'74 i i s-au alturat academicieni, profesori universitari, cercettori, artiti, oameni „dispui s-i
.
Recuperarea dimensiunii cultural-tiinifice a Societii pentru Cultur a fost determinat de faptul c aceasta fusese abandonat pe parcursul unei jumti de secol i realitile politice ale vremii impuneau insistente i multiple demersuri, care trebuiau susinute de o modern i activ cercetare cultural i istoric. Aa s-a nscut ideea constituirii unui centru de cercetri tiinifice, pus sub tutela Academiei Române.
Ideea generoas a Societii pentru Cultur, de înfiinare a Centrului pentru Studierea Problemelor Bucovinei, a germinat pe trâmul istoric al unei fertile spiritualiti, care a dat culturii româneti i universale nume ca: Gheorghe, Eudoxiu i Alexandru Hurmuzachi, I. G. Sbiera, T. V. Steffaneli, Emil Kaluzniaschi, Simion Florea Marian, Dimitrie Dan, Dimitrie Onciul, Mathias
4 Mircea Irimescu, Societatea pentru Cultura i Literatura Român, ieri i azi, în „Septentrion". Foaia Societii pennu Cultura i Literatura Român în Bucovina, XIII-XIV, nr. 19-20, 2002-2003, p. 3.
5 Ibidem. 6 Vasile I. Schipor, Centrul pentru Studierea Problemelor Bucovinei - zece ani de activitate, în
„Septentrion", XlII-XIV, nr. 19-20, 2002-2003, p. 14. http://cimec.ro / http://institutulbucovina.ro
12 Marian Olaru 4
Friedwagner, Paul Celan, Karl Adolf Romstorfer, Constantin Hurmuzachi, Vladimir de Repta, Ioan I. Nistor, Vasile Grecu, Grigore Nandri, Vasile Gheorghiu, Alexe Procopovici, Ion Negur, Eugen Botezat, . a.
La 6 septembrie 1992, în adunarea solemn a Societii pentru Cultur, care s-a desfurat în sala de festiviti a Bibliotecii municipale „Tudor Flondor" din Rdui, s-a înfiinat Centrul de Studii „Bucovina", ca instituie de cercetri
fundamentale i avansate, aflat sub patronajul Academiei Române. Hotrârea
•
Totodat, în structura instituiei erau nominalizate urmtoarele secii sau sectoare de cercetare, care urmau s împlineasc obiectul de activitate al centrului: Istoria literaturii, etnografie i folclor; Istorie; Istoria artei i a mentalitilor;
Geografie - geologie - resurse; Biologie - ecologie - turism; Lingvistic; Studii economice complexe. Directorul Centrului de Studii ,,Bucovina" a fost numit, în urma concursului organizat pentru ocuparea acestui post, cercet. t. dr. Dimitrie Vatamaniuc, cunoscut eminescolog, originar din Sucevia8 .
Constituirea acestei instituii de cercetri tiinifice fundamentale i avansate, sub egida Academiei Române, era o replic româneasc la preocuprile privitoare la istoria i cultura Bucovinei, manifestate în diverse coluri ale lumii. Aceasta cu atât mai mult cu cât, la Cernui, cu ocazia inaugurrii centrului similar de pe lâng Universitatea Naional ,,Iurii Fedkovici", s-a ajuns s se vorbeasc despre o aa zis tiin, numit „bucovinologie".
La adunarea solemn de înfiinare a Centrului pentru Studierea Problemelor Bucovinei al Filialei Iai a Academiei Române au fost prezeni - aa cum consemneaz Procesul verbal de constituire - personaliti ale vieii cultural tiinifice româneti precum: acad. Radu Grigorovici, acad. Vladimir Trebici, acad. Cristofor I. Simionescu, acad. Emanuel Diaconescu, cercet. t. dr. Dimitrie Vatamaniuc, prof. univ. dr. Mihai Iacobescu, Emil Satco, Gavril Irimescu, Nicolae
7 Ibidem. 8 Alturi de o impresionant oper tiintific, Dimitrie Vatamaniuc, directorul Centrului de
Studii „Bucovina" este în acelai timp redactorul-ef al „Analelor Bucovinei" - periodicul institutiei rdutene, editat semestrial începând din 1994; de asemenea este i coordonatorul colectiei „Enciclopedia Bucovinei în studii i monografii" (fondat în 1996), directorul revistei „Septentrion''. Foaia Societtii pentru Cultura i Literatura Român în Bucovina, care apare la Rdui din 1990, membru în colegiul director al revistei „Bucovina literar" i în colegiul de redactie al revistei „Glasul Bucovinei", membru al Uniunii Scriitorilor din România, al mai multor societi culturale din Oradea, Sibiu, Cluj-Napoca, Suceava, Craiova, Târgu-Jiu, Rduti etc. De asemenea, Dimitrie Vatamaniuc este doctor honoris causa al Universittii „Lucian Blaga" din Sibiu i membru de onoare al Academiei Române. Cf. Vasile I. Schipor, ln Honorem Dimitrie Vatamaniuc, membru de onoare al Academiei Române, în „7 zile bucovinene", IV, nr. 124, 2003, p. 7
Suceava, prefectul judeului Suceava, ali invitai, alturi de reprezentanii
autoritilor locale rduene i de membrii Societii pentru Cultur. Cu aceast ocazie, reprezentanii Academiei Române, ai centrelor universitare i de cercetare din ar, ai românilor din Regiunea Cernui, reprezentanii autoritilor locale i judeene ai societii civile, prin interveniile lor, în cadrul adunrii solemne amintite, au subliniat câteva dintre obiectivele care trebuiau s fie o prioritate în activitatea tiinific a centrului rduean9• Astfel, acad. Radu Grigorovici sublinia ideea legturii intrinseci dintre durabilitate i organicitatea dezvoltrii, faptul c centrului rduean îi revenea menirea „de a umple un gol foarte mare, de o generaie i ceva" în cercetarea istoriei i culturii Bucovinei istorice. De asemenea, instituia tiinific din Rdui trebuia s selecteze tineri, pentru a putea desfura o activitate tiinific de cercetare fundamental i avansat, încât s polarizeze activitatea tiinific din jude i din zona Rduilor i c aceasta trebuia s fie „mica smân ce va germina, spre a deveni o pavz pentru Bucovina"10
. Instituia tiinific trebuia s se înscrie pe linia însemnatei tradiii culturale i tiinifice a Bucovinei istorice, care a…

Documents

Analele Bucovinei