Analiza comparativa transnationala a calitatii serviciilor ... · Cererea pentru turismul de aventura( Scuba Diving) pentru cunoasterea patrimoniului cultural transnational subacvatic

EASME /EMFF/ 2015/ 1.2. “Western Black Sea Underwater Cultural Touristic Routes” Project

EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.

Proiect “„RUTE CULTURAL-TURISTICE SUBACVATICE IN VESTUL MARII NEGRE. “ http://wbsunderwatertours.eu

1

STUDIU

Analiza comparativa transnationala a calitatii serviciilor si a ofertei turistice din turismul de aventura “Scuba Diving” pentru patrimoniul

cultural subacvatic din Vestul Marii Negre.

Colectivul de redactie: Dr.GLICHERIE CARAIVAN-Project Manager-INCD GEOECOMAR

JENICA BUJINI-Coordonator Tehnic-INCD GEOECOMAR Dr. PRESLAV PEEV Arheolog-IO-BAS

http://wbsunderwatertours.eu/


EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


2

CONTINUT

CUVANT INAINTE ...................................................................................................pag 3 CAP. I CONTEXT- PARTENERIAT -OBIECTIVE- REZULTATE ............pag 4................pag 8 CAPITOLUL II CADRUL NATURAL....................................................................... pag 9...............pag18 CAPITOLUL III ISTORIC –ASEZARI-NAVIGATIE........................ .................. pag 19................pag 33 CAPITOL IV ACCESIBILITATE TRANSNATIONALA RO SI BG ................pag 33...............pag 52

CAPITOLUL V

SCUBA DIVING ..............................................................................pag 53..............pag 65

CAPITOLUL VI ANALIZA SWOT …………………………………………............pag 66...............pag 71 RECOMANDARI ………………………………………………....………………..pag 72 BIBLIOGRAFIE ……………… …………………………............. pag 73…..…...pag 75



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


3

Cuvant inainte

Turismul reprezinta la nivel transnational in Romania si Bulgaria sectorul economic care dispune de un valoros potential de dezvoltare, neexploatat inca suficient, care poate deveni o sursa de atractie atat pentru investitori cat si pentru turisti . Piata turismului de aventura a cunoscut o evolutie pozitiva si urmează in continuare un trend ascendent. Cererea pentru turismul de aventura( Scuba Diving) pentru cunoasterea patrimoniului cultural transnational subacvatic este in continua expansiune si poate contribui tot mai mult la prosperitatea comunitătilor de pe litoralul romanesc si bulgaresc din Vestul Marii Negre. Colaborarea romano-bulgara este sustinuta de factori istorici si regionali, de apartenenta nu numai la acelasi spatiu geografic cat si politic. Cooperarea transnationala completeaza relatiile economice, sociale si politice dintre cele doua tari. Aceasta colaborare transnationala sustine de altfel si politica Uniunii Europene de cooperare intre tarile membre si de sustinere a economiilor nationale prin politici comune. Romania si Bulgaria, ca destinatie a turismului de aventură, dispun de un enorm potential de practicare a activitatilor de Scuba Diving . Potentialul turistic de Scuba Diving al Romaniei si al Bulgariei este atractiv atat prin prisma componentei naturale ( arii protejate subacvatice, recifi artificiali, biodiversitate subacvatica), cat si prin prisma componentei antropice (epave, vestigii ale unor cetati submerse, artefacte). Turismul de aventura Scuba Diving poate ajuta la generarea veniturilor pentru populatia locala si poate accelera dezvoltarea regiunii de Vest a Marii Negre. Studiul isi propune o analiza a punctelor tari, a punctelor slabe si a oportunitatilor pentru dezvoltarea serviciilor turistice din turismul de aventura din Romania si Bulgaria, cat si recomandari pentru diversificarea serviciilor turistice, promovarea si valorificarea patrimoniului transnational subacvatic din Vestului Marii Negre.



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


4

CAPITOL I CONTEXT- PARTENERIAT -OBIECTIVE- REZULTATE

1.1. CONTEXT Adoptarea Conventiei UNESCO la 2 Noiembrie 2001, ca tratat international pentru salvarea patrimoniului cultural submarin faciliteaza explorarea istoriei comune multimilenare a coastei de Vest a Mării Negre din Romania si Bulgaria, parte importanta a granitei de Est a Uniunii Europene. Siturile istorice, atat cele de pe uscat cat si în special cele submarine, au devenit atractive pentru turistii din intreaga lume. Proiectul “Western Black Sea Underwater Cultural Tourist Routes”, isi propune promovarea turismului de aventura-Scuba-Diving , cresterea potentialului turistic din vestul Mării Negre, identificarea si promovarea patrimoniului arheologic subacvatic comun. Scopul proiectului„“Western Black Sea Underwater Cultural Tourist Routes”, a 2015/EASME/EMFF/1.2.1.8 – „Thematic route on underwater cultural heritage”este de a explora patrimoniul subacvatic din Vestul Mării Negre si de a promova un nou pachet turistic transnational „Rute cultural-turistice subacvatice in Vestul Marii Negre”, in sprijinul unor noi oportunitati de dezvoltare pentru intreprinderile mici si mijlocii. 1.2. PARTENERIAT Proiectul “Western Black Sea Underwater Cultural Tourist Routes” a reunit expertiza a 2 Institute de Cercetare, 1 Muzeu si 2 IMM-uri specializate in turismul de aventura Scuba-Diving.


http://1.2.1.8/


EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


5

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie si Geoecologie Marina - GeoEcoMar este Coordonator al proiectului: “Western Black Sea Underwater Cultural Tourist Routes”, finantat de Uniunea Europeana din Fondul European pentru Pescuit si Afaceri Maritime( EMFF ), prin contractul de finantare nr. EASME/EMFF/2015/1.2.1.8/03/ SI2.742021.

INCD GeoEcoMar poseda o infrastructura de cercetare a marii si oceanului, care include echipamente marine specifice si laboratoare. Cercetătorii GeoEcoMar au oferit asistenta tehnica arheologilor in descoperirea si conturarea a numeroase situri antice si preistorice de pe litoralul de Vest al Marii Negre.

Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta

In domeniul specific al proiectului “Western Black Sea Underwater Cultural Tourist Routes”, Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie din Constanta are expertiza activitatilor de cercetare si identificare a siturilor arheologice subacvatice de-a lungul tarmului romanesc al Marii Negre.



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


6

Institutul Oceanografic din Varna (IO -BAS) Bulgaria

Institutul Oceanografic din Varna reprezinta Academia Bulgara de Stiinte, in calitate de co-coordonator al tuturor studiilor legate de Marea Neagra si de Oceanul Mondial de catre Comisia Nationala Oceanografica (NOC), si conduce activitatea de cercetare si relatii internationale in cadrul Comisiei Interguvernamentale Oceanografice a UNESCO. Intreaga zona bulgara a coastei Marii Negre este studiata de catre Institutul Oceanografic din Varna, care acopera domeniul de geo - arheologie, reprezentand astfel punctul focal al expertizei nationale in domeniu.

"Active Training " este un IMM din Romania , specializat atat in pregătirea profesionala a scafandrilor de Scuba Diving cat si in expeditii de scufundari. "Active Training " detine calificările necesare pentru desfasurarea activitatii de Scuba Diving, in conformitate cu standardele si legislatia UE.

“DDD” Ltd este un IMM din Bulgaria, activ pe piata serviciilor din turism din 2006. Compania detine Centrul de Scuba Diving “Poseidon”, situat chiar pe malul Marii Negre, in zona Tyulenovo, specializat pentru practicarea sporturilor de aventura, Scuba Diving. Centrul “Poseidon“ organizeaza expeditii cat si cursuri de Scuba Diving certificate de IDA si CMAS – Germania.



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


7

1.3. OBIECTIVELE PROIECTULUI

Obiectiv General:

Promovarea competitivitatii turismului in partea de Vest a Marii Negre si diversificarea ofertei turistice prin introducerea unui nou pachet turistic.

Obiective specifice: Incurajarea diversificării furnizarii de produse si servicii turistice culturale

sustenabile europene, prin dezvoltarea unui produs turistic transnational privind patrimoniul cultural subacvatic al Mării Negre.

Imbunatatirea, conservarea si promovarea patrimoniului cultural subacvatic din Vestul Marii Negre.

Promovarea cooperarii transnationale intre diversi stakeholderi in domeniul patrimoniului cultural subacvatic.

1.4. REZULTATELE PROIECTULUI

Incurajarea diversificarii si furnizarii de produse si servicii turistice culturale sustenabile europene, prin dezvoltarea unui produs turistic transnational privind patrimoniul cultural subacvatic al Mării Negre.

Imbunatatirea, conservarea si promovarea patrimoniului cultural subacvatic din Vestul Marii Negre.

Promovarea cooperării transnationale intre diversi stakeholderi in domeniul patrimoniului cultural subacvatic.



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


8

Noul produs turistic “Rute tematice ale patrimoniului cultural subacvatic din Vestul Marii Negre ” cuprinde urmatoarele rute turistice, care pot fi combinate in functie de oferta turistica a operatorilor din turism si in functie de cerintele turistilor: 1). Ruta epavelor si a recifilor artificiali. 2). Ruta “Vechi drumuri comerciale submerse” ( situri si artefacte arheologice subacvatice ). 3). Ruta Patrimoniului Natural subacvatic . 4).Ruta artefactelor submerse si expuse in muzee.



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


9

CAPITOLUL II

CADRUL NATURAL

2.1) Descrierea coastei de Vest a Marii Negre

Marea Neagra este una dintre cele mai extinse mari inchise din lume, care

acopera o suprafata de 4.2 x 105 km2, cu o adancime maxima de 2212 m. Volumul sau total de apa este de 534.000 km3, dar cea mai mare parte a volumului de apa (423.000 km3) sub adancimea de 150 - 200 m este anoxica, contaminata cu hidrogen sulfurat (H2S).

Figura 1 Harta batimetrica a Marii Negre – procesare după harta Constanta DHM-1999



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


10

Stramtorile Bosfor si Dardanele constituie unica legătura a Marii Negre cu Marea Mediterana.

Stramtoarea Bosfor este ingusta (0,76...3,6 km) si putin adanca, pragul avand 32 - 34 m adancime. Stramtoarea limiteaza schimbul de apa in cele doua sensuri, intre apa foarte sarata din Marea Mediterana (cu salinitate de 38 - 39‰) si apa mai salmastra din Marea Neagra (cu salinitate de 17‰ la suprafata si 22‰ la fund).

Platforma continentala aferenta Romaniei si Bulgariei se afla in partea de vest a Marii Negre (Figura 1). Aici, platoul continental se largeste dramatic, reprezentand aproximativ 25% din suprafata totala a marii. Tot aici, doua dintre cele mai mari rauri din Europa isi au gurile de varsare: Dunărea, cu un debit de aproximativ 200 km3/an si Niprul, cu un debit de 54 km3/an. Alte rauri mai mici, cum ar fi Nistrul (310 m3/sec) si Bugul de sud (82 m3/sec), concureaza la un debit total, in nord-vestul Marii Negre, de aproximativ 255 km3 / an. 2.2 Caracterizarea geomorfologica si geologica a tarmului romanesc si bulgaresc.

Tarmul romanesc al Mării Negre este situat intre Delta Secundara Chilia, in nord, pana la Vama Veche (granita cu Bulgaria), in sud, avand o lungime totala de 243 Km . Tarmul poate fi impartit in doua sectoare. Din punct de vedere geologic, sedimentologic si geomorfologic, limita dintre aceste doua sectoare este stabilita conventional la Capul Midia. Sectorul Nordic, cu o lungime de aproximativ 160 km, este localizat intre granita cu Ucraina si Capul Midia. Acest sector, cuprinzand plajele din fata Deltei Dunarii, are ca sursa principala a sedimentelor materialul transportat de Dunăre si redistribuit ulterior de curentii litorali. Sectorul Nordic al litoralului este inclus in Rezervatia Biosferei a Deltei Dunării.

Sectorul Sudic, cu o lungime totala de aproximativ 80 de km, este cuprins intre Capul Midia si Vama Veche. Acestă sectiune consta in faleze separate printr-un un tarm jos, nisipos (Mamaia, Eforie, Costinesti, Tatlageac, Mangalia).



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


11

Tarmul prezintă sectoare distincte, ce reflecta diferente locale induse de evolutia proceselor de sedimentare, precum si de caracteristicile geologice ale uscatului.

Principala caracteristica a litoralului sudic este evolutia tarmului cu faleze, precum si trecerea gradata de la faciesul terigen danubian spre unul organogen si rezidual. Se pot astfel separa doua sectoare distincte: -Sectorul Capul Midia – Capul Singol, cu unele caracteristici de tranzitie dintre unitatea nordica si cea sudica. Aici se remarcă prezenta unui cordon de nisip de tip bariera complexa, care a evoluat intre falezele active.

-Sectorul Cap Singol – Vama Veche, caracterizat prin predominarea tarmurilor cu faleze active separate de bariere litorale nisipoase.

Tarmurile cu faleze active se intalnesc in sectoarele: Eforie Nord – Belona, Capul Turcului – Capul Tuzla si Capul Tuzla – Vama Veche. Faleza este intrerupta de cordoane de nisip la Costinesti, Lacul Tatlageacul Mare, Lacul Mangalia, mlastina Comorova.

Promontoriile apar in zonele cu roci mai dure: Capul Midia, Capul Ivan, Capul Turcului, Capul Tuzla, Capul Aurora. Unele sectoare de faleza sunt acum izolate de actiunea directa a marii in urma constructiilor hidrotehnice portuare. Tarmurile acumulative din sectorul Capul Midia si Vama Veche sunt de două tipuri:

plaje de tip bariera (cordoanele litorale Techirghiol, Costinesti, Tatlageac, Mangalia).

plaje de tip bariere complexe (tarmurile acumulative dintre Capul Midia si Capul Ivan, Capul Ivan si Capul Clisargic, si cordonul litoral extins intre Capul Clisargic si Capul Singol).

Selful continental aferent tarmului romanesc se suprapune partial pe unitatile geologice structurale dobrogene.



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


12

Selful intern al Marii Negre adiacent Romaniei este bine definit, avand o latime de 10-15 km in zona de nord si de 1-5 km la sud de Constanta. Sedimentele actuale acopera local structurile geomorfologice relicte. Limita estica a selfului intern este marcata de izobata de 27-30 m, dincolo de care se afla domeniul selfului extern extins pana la adancimea de circa 120 m.In timpul Cuaternarului Superior, nivelul Marii Negre a suferit importante variatii datorita schimbarilor climatice globale.

2.3. Relief

Linia de coasta avand o orientare generala de la nord la sud (cu exceptia sectorului central Ciotic-Midia), este foarte putin crestata, fiind practic lipsita de golfuri sau promotorii. Totusi, de-a lungul litoralului romanesc putem distinge cateva portiuni mai mult sau mai putin intrate in mare, cum ar fi Capul Midia, Capul Tuzla si Capul Aurora.

Din punct de vedere al caracteristicilor, litoralul romanesc poate fi impartit în doua sectoare:

Sectorul nordic (163 km lungime), cuprins intre bratul Musura si Capul Midia, este un tarm acumulativ, jos, cu plaje nisipoase intinse de origine fluvio-marina.

Sectorul sudic (82 km lungime), cuprins intre Capul Midia si Vama Veche, este un tarm inalt (2-40 m), de abraziune, alcatuit din faleze formate din calcare sarmatiene, acoperite cu o patura groasa de depozite leossoide cu intercalatii de argila rosie. Linia inalta si abrupta a falezelor din sud, supusa pe alocuri actiunii directe a valurilor, este intrerupta in dreptul vechilor vai si lagune marine (portiunea Navodari – Mamaia, intre cele doua Eforii, Costinesti, Mangalia, Vama Veche) de cordoane nisipoase de 1-5 m inaltime, care se prelungesc si in mare, formând „insule“ printre fundurile de piatra. In unele locuri,



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


13

calcarele sarmatiene se pot continua in mare cu platforme calcaroase (de exemplu la Agigea, Costinesti si Vama Veche) pana la adancimi de 11-16 m.

Platforma continentala din dreptul tarmului romanesc, se ingusteaza treptat de la nord la sud, latimea acesteia variind intre 100 si 200 km in nord si pana la 50 km in dreptul Mangaliei. Respectiv, panta medie a platoului continental este foarte mica in nord (0,0014) si se accentueaza spre sud (0,0022). Relieful submarin al platformei continentale romanesti se prezinta ca o campie submarina uniforma, plana, usor inclinata de la vest-nord-vest catre est-sud-est, intersectata de un sistem de vai submarine (adevarate canioane submarine), pe fundul carora se gasesc moluste subfosile intr-o perfecta stare de conservare (Dreissena, Theodoxus, Micromelania etc).

Coasta bulgara a Marii Negre reprezinta intreaga granita estica a Republicii Bulgaria, Cel mai nordic punct este Cape Sivriburun si cel mai sudic - gura raului Rezovo.

Tarmul bulgaresc, cu o lungime de 412 km lungime, are o expunere in general estica, cuprinde faleze de eroziune, plaje nisipoase, zone de dune eoliene si lagune. In configuratia liniei tarmului se disting doua golfuri: Varna si Burgas, care patrund adanc in uscat.

Falezele reprezinta 60% din intreaga lungime a tarmului, plajele nisipoase – circa 30%, in rest fiind tarmuri protejate cu structuri hidrotehnice.

In zona bulgara se afla cinci insule: Sveta Anastasiya, Sveti Ivan, Sveti Petar, Sveti Kirik si Iulita si Sveti Toma. Ultima este cunoscuta ca insula Snake. Tarmul bulgaresc din nordul Bulgariei prezinta marginea platoului Dobrogea, care se deschide cu o margine abrupta spre Marea Neagra.

Formaţiunile geologice care apar la linia tarmului sunt complexe si variate. Tarmurile de eroziune sunt comune in extremitatea nordica, intre Capul Sivriburun si Capul Shabla, fiind reprezentate de calcare Sarmatiene (Formaţiunea de Karvuna) la baza, fiind reprezentate de depozite loessoide. La Capul Shabla tarmul are expunere



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


14

estica, motiv pentru care rata de retragere este crescuta: 0,30 m/an. In sectorul cuprins intre Capul Krapetz si Capul Shabla rata de eroziune atinge 1,2–1,6 m/an, alternand promontorii cu plaje extinse: Durankulak-Nord, Durankulak – Krapetz, Shabla si limane alimentate din surse carstice.

La Durankulak si Sabla exista o plaja vasta si cateva lacuri de coasta - Orlovo, Durankulashko, Shablensko - Ezeretsko, Shablenska Tuzla. Plajele sunt alcatuite din nisip mediu, organogen, cu un continut de peste 93% carbonat organogen. Continutul de minerale grele este redus.

In sectorul Sivriburum – Shabla se dezvolta un sistem larg de dune eoliene, aferent plajelor Durankulak, la nord de Capul Krapetz si in sectorul Shabla – Ezeretz. In anumite sectoare, dunele din spatele plajelor au circa 2 m inaltime, fiind fixate de vegetaţie specifica. La nord de Capul Krapetz complexul de dune dezvoltat pana la 400 m distanta de tarm, inalţimea acestora ajungand la 10-15 m.

La nord de Capul Kaliakra, intre Shabla si Ezeretz se dezvolta un complex vast de dune, lung de 5000 m. Prin constructia campingului Dobrogea, mare parte din campul de dune a fost acoperit cu beton. Tarmul dintre Shabla si Kaliakra este format din calcare Sarmatiene de culoare galbuie. Capul Kaliakra este cel mai proeminent de-a lungul tarmului bulgaresc, inaintand 2 km in larg. Tarmul adiacent este abrupt cu faleze verticale, inalte de 70 de m. Sunt caracteristice procese carstice, cu numeroase pesteri si depuneri de minerale carbonatice. Rata eroziunii este aici de 0.05 m/an. Spre sud, tarmul este alcatuit din calcare si argile. In acest sector apar corpuri de alunecare dezvoltate pe arii largi. Plajele din partea de nord a tarmului bulgaresc sunt alcatuite din nisipuri organogene, grosiere. In partea centrala a tarmului bulgaresc, sedimentele de plaja au si un aport mineral din corpurile de alunecare precum si din rauri. Nisipul plajelor este grosier, predominant cuartos, cu un continut mic de carbonati.

O linie vasta de plaja se formeaza la gura raului Batova, cu o lungime de 6 km. In zona statiunii Nisipurile de Aur sunt caracteristice relieful colinar si alunecările de teren pasive. In partea de vest a Golfului Varna se afla raul Varna - Beloslav. In valea raului



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


15

Golyama Kamchiya coasta este plata si exista cea mai lunga plaja de nisip de-a lungul coastei bulgare a Mării Negre - 12 km.

Coasta de munte Stara Planina imparte in mod conditionat litoralul sudic si cel nordic. Coasta este abrupta, abraziva, formata in faleza cretacica superioara.

Tarmul din jurul Golfului Burgas este plat, majoritatea fiind format din plaje nisipoase. Coasta de sud este cunoscuta pentru plajele sale, cu cele mai mari lacuri de coasta de-a lungul litoralului bulgar: Atanasovsko, Burgas și Mandrensko. Intre Golful Burgas si gura raului Rezovo, pe toata coasta muntilor Strandzha, tarmul este puternic fragmentat , cu mici golfuri in forma de arc (pseudo-fiorduri), si cu plaje frumoase de nisip.

2.4. Factorii hidrometeorologici din partea de vest a Marii Negre Regimul vanturilor

Pe coasta romaneasca a Marii Negre viteza relativa a vantului este relativ mare, (4,2 - 6,95 m/s), datorita conexiunilor dintre zona mediteraneana si circulatia atmosferica deasupra Marii Negre. Valoarea vitezei medii multianuale (1961-2000) este cuprinsa intre 4.2 m/s (Mangalia) si 6,95 m/s (Sulina). Directia predominanta a vantului este dinspre vest si nord. Cele mai ridicate valori sunt inregistrate in perioada decembrie-februarie (maxime peste 40 m/s; cu directii N-S şi NE-SV), iar valorile cele mai mici in perioada aprilie-septembrie.

2.5. Clima

Regimul climatic se caracterizeaza prin veri lipsite in general de canicula uscata, datorită prezentei brizelor marine racoroase si prin ierni blande, insa insotite de vanturi puternice si umede ce bat dinspre mare, prin toamne lungi si frumoase ce prelungesc sezonul estival si primăveri racoroase. Uneori, in iernile mai aspre apa marii ingheata pana la 100-200 m de tarm.



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


16

Datorita actiunii moderatoare a marii, pe litoral se inregistreaza cea mai blanda clima din tara: temperatura medie anuala atinge valori de 11,2°C la Constanta si 11,3°C la Mangalia. In lunile de vara temperatura medie este mai moderata decat in Campia Dunarii: 22,4°C la Constanta si 22,8°C la Mangalia (in iulie). Datorita brizei marine, se realizeaza in medie, doar 7 zile tropicale pe vara (cu temperaturi mai mari de 30°C), comparativ cu 40-50 de zile în Baragan. Temperatura medie in ianuarie este de -0,3°C la Constanta si 0,2°C la Mangalia, singurul loc din tara unde se inregistreaza temperaturi medii pozitive in tot cursul anului. Durata de stralucire a soarelui, prin media anuala de aproape 2500 ore, este identica cu cea de pe plajele Marii Adriatice si se apropie de cea de pe coastele Marii Mediterane, in Franta si in Spania. Regimul precipitatiilor pe litoral are cele mai reduse valori din tara: 377,8 mm la Constanta si 378,8 mm la Mangalia. Cea mai ploioasa luna este iunie iar cea mai secetoasa, martie. Totusi, datorita evaporării puternice a apei la suprafata marii si a existentei bazinelor lacustre, umiditatea este apropiata de cea a zonelor montane. Din cauza aceluiasi contact direct cu marea, pe litoral vantul bate mai puternic si mai frecvent decat in alte zone din tara. Numărul zilelor de calm este destul de redus. Viteza medie a vantului este destul de ridicata (4-6 m/s, uneori chiar si 16 m/s), suferind intensificari la orele pranzului. Contrastul dintre temperatura apelor Marii Negre si temperatura uscatului da nastere brizelor (vanturi locale specifice litoralului).

Clima coastei bulgaresti a Marii Negre este stabilita de doi factori: circulatia atmosferica caracteristica Peninsulei Balcanice (in sud), si influenta climatica dinspre Marea Neagra (in nord). Influenţa Marii Negre ajunge la o distanta de circa 30-40 km in interior fata de coasta.

Coasta bulgara a Marii Negre intra in zona climatica continentala - mediteraneana.



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


17

Clima este puternic influentata de Marea Neagra si de circulatia brizei. Iernile sunt relativ calde, temperaturile medii din ianuarie fiind cu 2 ° C mai mari decat zonele care se afla chiar in afara efectului climatic al brizei de mare. In timpul lunilor de vara caldura nu este la fel de mare ca in restul teritoriului bulgar. Temperatura medie din luna iulie a orasului Varna este de 22,6 ° С, iar amplitudinea anuala a temperaturii este sub 22 ° С.

Precipitatiile pe coasta bulgara cresc de la nord la sud de la 400-500mm / an pe coasta Dobrogei la 900mm / an pe coasta muntelui Strandzha. Zapada de pe litoral nu dureaza si sunt ani in care nu se formează deloc. Acest lucru confirma natura mediteraneana a climei. Vanturile sunt din vest si nord-vest pentru cea mai mare parte a anului. In timpul verii, predomina circulatia brizei. In timpul iernii predomina vanturile de nord si de nord-est.

Temperatura de suprafata a apei de mare in timpul verii creste la 25 ° C, rareori ajungand pana la 28-30 ° С. In timpul iernii scade pana la 6-7 ° С. Există cazuri, desi extrem de rare, de inghet pe coasta bulgara. Regimul hidrologic de pe coasta bulgara se caracterizeaza prin fluctuatii mici la nivelul marii pentru perioada de douăzeci si patru ore. Valul solar are o inaltime de aproximativ 4 cm, iar cel lunar- de aproximativ 9 cm.

Influenta Marii Negre determină natura vegetatiei. Padurea este caracteristica tarmului bulgar al Marii Negre (la gurile Batova, Golyama Kamchiya, Ropotamo, Veleka), care se extinde in valea inferioara a raului Golyama Kamchiya. Coasta bulgara a Marii Negre este caracterizata de specii de animale din zonele faunistice euro-siberiene, mediteraneene si iranian-turaneene. Lumea animala este reprezentata de caprioare, mistreti, iepuri, pescarusi, pasari de apa, amfibieni si reptile. Pe coasta bulgara trece pasajul migrator de vest al Mării Negre, Via Pontica.

Viteza medie a vantului este cuprinsa intre 6.7 m/s (statia Cap Kaliakra – in nord) si 2,7 m/s (Nessebar, Sozopol si Tsarevo – in sud). Asemenea coastei romanesti, cele mai



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


18

ridicate valori ale vitezei vantului sunt inregistrate iarna (media - cca. 8,5 m/s – Cap Kaliakra), iar cele mai mici valori au fost masurate in lunile iulie-august (sub 2,0 m/s - Sozopol). Directia predominanta a vantului este N-S si NV-SE. In Bulgaria, temperaturile medii anuale pe litoral sunt cu aproximativ 3 grade mai mari iarna-primavara si cu 1-2 grade mai mari vara-toamna, fata de litoralul romanesc. In plus, din zona Burgas spre sud, pana la granita cu Turcia, litoralul bulgaresc prezinta deja un climat cu profil mediteraneean (deoarece aceasta zona se afla la sud de Muntii Balcani, care opresc influentele nordice reci si astfel clima este influentata mai mult de Marea Egee, care se afla la doar 100 km distanta de granita de sud a Bulgariei).

2.6. Regimul valurilor

Adiacent coastei Romaniei valurile au fost impartite in trei categorii dupa directia vantului: N-ENE – produc cele mai mari valuri pentru circa 102 zile pe an; SSE-VSV – produc valuri medii pentru aproximativ 91 zile pe an; şi E-SE – produc valuri mici. Sub actiunea acestor vanturi apar valurile de vant, iar valurile de hula apar după disparitia sau micsorarea vitezei vantului. Calmul la litorul romanesc este în medie de aproximativ 1,9% pe an, restul timpului fiind valuri de vant 50.7%, valuri de hula 20,1% si valuri combinate (vant si hula), aproximativ 27.3%. Furtunile dinspre N, NE, E si SE determina ridicarea nivelului marii cu 1.2-1.5 m. Mareea in Marea Neagra are o perioada medie de 12h 25min si amplitudini de numai 7-11 cm.

Datorita expunerii spre est, adiacent coastei bulgaresti valurile sunt generate in principal de vanturile din directia N, NE, E, SE si S. In proportie de circa 75% directia valurilor este dominanta dinspre NE. Inaltimile medii ale valurilor variaza intre 0,12 m vara (Golful Varna) si 1,7 m in timpul iernii (Ahtopol). Valorile maxime au fost inregistrate in sudul tării, la Ahtopol. Valorile extreme ale valurilor inregistrate pe coasta bulgara sunt de peste 10 m, cu media maxima anuala de 10,17 m.



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


19

CAPITOLUL III

ISTORIC –ASEZARI-NAVIGATIE

3.1. Istoric litoralul romanesc al Marii Negre Litoralul vestic al Marii Negre a constituit din cele mai vechi timpuri un mediu

ideal pentru viata si dezvoltarea comunitătilor umane. Cele mai multe asezari neo-eneolitice de tip Hamangia (5200 – 4600/4500 i.Hr.

si Gumelnita (4600/4500 – 4000 î.Hr.) s-au format in apropierea principalelor cursuri de apa, indeosebi la gurile de varsare ale paleovailor in Marea Neagra, unde au dat nastere actualelor lacuri litorale: Mangalia, Tatlageac, Techirghiol, Agigea, Siutghiol, Tasaul, Gargalac, Sinoe, Istria, Golovita, Babadag, Razim. Populatia se incadreaza din Prima Epoca a Fierului - Hallstatt (sec. XI-V î.Hr.) in marea entitate etnica carpato-balcanica, identificata ca fiind tracii. Perioada Greco-Romană

Aparitia si stabilirea grecilor pe litoralul de Vest al Marii Negre, la Pontul Euxin, fenomen cunoscut sub denumirea de colonizarea greaca, are loc incepand cu sec. VIII i.Hr. Cele mai importante orase intemeiate aici sunt Callatis, Tomis, Histria din Romania si Apollonia, Messembria, Odessos din Bulgaria.

Odata cu inceputul colonizarii grecesti in Marea Neagra – sec. VII î.Hr. - in zona litoralului vest-pontic au inflorit centre urbane mari de tip polis dar si targuri mici – emporion. In alegerea locului viitoarei colonii, grecii aveau in vedere, in primul rand, posibilitatea de amenajare a unui port, datorita preponderentei comertului pe mare.



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


20

Histria. Cea mai veche colonie greaca din Dobrogea a fost Histria, cetate milesiana de pe malul lacului Sinoe, datand din sec. VII î.Hr. (657 /656 î.Hr. – conform informatiei lui Eusebius). Intemeiata pe un promontoriu al unui mare golf marin – azi Lacul Sinoe - Decaderea polis-ului a fost determinata mai tarziu de innisiparea golfului, fapt de care va profita Tomisul in perioada elenistica, devenind metropola coastei vest-pontice.

Tomis (Constanta). Alaturi de Histria, Tomis apare in procesul colonizarii

grecesti din Pontul Stang, din secolele VII-VI î.Hr. Promontoriul tomitan se oferea ca escala inevitabila pentru navigatori. Orasul Tomis s-a bucurat de un statut privilegiat, fiind în secolele I – II d.Hr. centrul asociatiei oraselor vest-pontice grecesti (Pentapolis devenita mai tarziu Hexapolis). In perioada Antoninilor si Severilor a atins apogeul infloririi sale (sec. II – III d.Hr.): au fost ridicate numeroase edificii publice, noul zid de incinta al cetatii.

Callatis (Mangalia), este o creatie doriana a Heracleei Pontice, la randul ei fondata de Megara. Data intemeierii nu este cunoscuta, singurele indicii privind inceputurile ei fiind de ordin arheologic. In plin avant

economic, Callatis a incercat sa impuna un monopol asupra Tomisului, pe atunci un mic port (emporion), dar cetatea Byzantion, lezata in propriile interese comerciale, i-a declarat razboi in anul 262 î.Hr. Callatis s-a aliat cu Histria si a cerut zadarnic ajutor metropolei mama - Heracleea Pontica.



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


21

Alte asezari grecesti si romane, identificate in zona de litoral sunt: Histria – Callatis Istria-sat, Nuntasi, Sacele, Vadu – identificat cu anticul vicus Celeris, Corbu de Sus, Piatra, Sibioara, Navodari, Midia, Ovidiu, Anadalchioi – anticul vicus Turris Muca, Lazu, Agigea, Techirghiol, Cap Tuzla –anticul Stratonis Turris.

Perioada Romano – Bizantina. Scythia Minor Sub Diocletian, Tomis a devenit resedinta provinciei Scythia Minor. Mai tarziu, in timpul lui Anastasius (491-518), a fost initiata o politica de reconstructie a fortificatiilor in majoritatea cetatilor provinciei, atestata la Dinogetia, Histria, Altinum, Ulmetum, Tropaeum Traiani, Callatis, Tomis. Orasul port Tomis a fost refacut sub Iustinian, fapt consemnat atat arheologic prin adosarea pe latura de nord a zidului de aparare a unui turn, numit „al macelarilor”, construit de breasla macelarilor prin prestare obligatorie. Ulterior, de la sfarsitul sec VI Tomis a dus o existenta precara, ca de altfel intreaga provincie Scythia Minor facand din ce in ce mai greu fata atacurilor repetate ale slavilor, bulgarilor si avarilor. In jurul anului 680 Tomis a cazut sub loviturile avarilor si slavilor. Perioada Medievala

Ultimele migratii (sec. VIII-XIV) prin acest spatiu sunt cele ale pecenegilor, uzilor, cumanilor si tătarilor. Litoralul de Vest al Marii Negre se afla in acest interval de timp sub dominatie bizantina. Din sec. XIII isi fac aparitia la gurile Dunării - si nu numai – navigatorii si comerciantii genovezi, care incep sa intocmeasca hartile coastei de vest a Marii Negre, mentionand locatiile si denumirile celor mai importante porturi si asezari. Perioada Moderna

Ulterior, partea de Vest a Marii Negre se confrunta cu o lunga perioada de stapanire otomana, atat pe plan social-economic, cat si cultural-spiritual.

Masurile Casei Regale si ale statului roman au condus la evolutia provinciei catre modernitate, un rol important revenind in acest sens construirii podului de la Cernavoda



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


22

si a portului Constanta de catre Ing. Anghel Saligny. Constanta devine cel mai important port maritim al Romaniei, un factor determinant pentru dezvoltarea relatiilor economice ale tarii.

Aceasta tendinta de evolutie pozitiva s-a pastrat si in cursul urmatoarelor decenii. Litoralul de Vest al Marii Negre evolueaza in perioada interbelica catre o integrare completa in statul roman modern, viata economica si culturala gasindu-si expresia in dezvoltarea continua a infrastructurii terestre si portuare, precum si a sistemului de institutii publice. In perioada interbelica s-a inceput modernizarea litoralului, cu accent pe porturi si statiuni turistice. Odata cu dezvoltarea economica a zonei, tot mai multi romani se stabilesc pe litoral, iar darea in functiune a liniei ferate Constanta-Mangalia faciliteaza accesul.

Cele doua Razboaie Mondiale afecteaza partial provincia dintre Dunare si Mare. Ultimele decenii s-au caracterizat printr-o evolutie pozitiva in privinta dezvoltarii

infrastructurii rutiere si a celei urbane, ca urmare a integrarii Romaniei in structurile Comunitatii Europene.

3.2 Asezari pe litoralul romanesc al Marii Negre Toate statiunile turistice de pe litoralul romanesc al Marii Negre se afla situate in judetul Constanta. Judetul Constanta, cu o populatie de 684.082 de locuitori(2011) dispune de 761 unitati de cazare-(structuri de primire turistica) , in hoteluri si moteluri, campinguri, vile turistice si bungalouri, tabere pentru copii , pensiuni turistice, pensiuni agroturistice si hosteluri.

De-a lungul litoralului sunt mai multe localitati si statiuni turistice, acestea din urma functionand doar pe perioada verii. Localitatile sunt: Navodari, Constanta, Lazu, Agigea, Eforie, Techirghiol, Mangalia, 2 Mai, Vama Veche:


https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Constan%C8%9Ba

https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Constan%C8%9Ba


EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


23

Orasul Constanta (populatie de 283872 locuitori.)

Orasul Navodari ( populatie de 32.390 locuitori.)

Comuna Corbu ( populatie de 5689 de persoane)

Statiunea Mamaia, fiind amplasata la nordul municipiului Constanta, este cea mai intinsa statiune turistica, cu o capacitate de peste 20 000 de locuri de cazare.

Comuna Agigea( populatie de 6601 de locuitori)

Orasul Eforie format din statiunile Eforie Nord cu o capacitate de aproximativ 16 000 de locuri de cazare si Eforie Sud, 11 000 locuri de cazare cu o populatie de 9.473 de locuitori,

Orasul Techirghiol , statiune balneoclimaterica (populatie de 7150 de locuitori) cu 1 370 de locuri de cazare.

Comuna 23 AUGUST (populatie de 5289 locuitori)

Stațiunea Costinesti (populatie de 1.800 locuitori), format din satul Costinesti si satul Schitu, cu 6.000 de locuri de cazare.

Comuna Tuzla (populatie de 6.366 de locuitori).

Comuna Limanu ( populatie de 6120 de locuitori ) are in componenta sa 2 Mai , Hagieni , Limanu (reşedinta de comuna) si Vama Veche .


https://ro.wikipedia.org/wiki/Mamaia

https://ro.wikipedia.org/wiki/Constan%C8%9Ba


EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


24

Orasul Mangalia ( populatie de 36,364 de locuitori) . Statiunile turistice care apartin municipiului Mangalia sunt : Olimp”, „Neptun”, „Jupiter”, „Cap Aurora”, „Venus” și „Saturn”. Ele sunt botezate ca si planetele sistemului solar:

SATURN cu o capacitate de cazare de 13 400 locuri . VENUS cu o capacitate de cazare de 9 509 locuri , in hoteluri de vile, casute,

bungalow-uri si un camping. NEPTUN cu o capacitate de cazare de 8.000 de locuri, cu putini locuitori

permanenti, insa suprapopulata pe parcursul verii. Punctul forte al statiunii il reprezinta plaja “ La Steaguri”, considerata ca fiind cea mai bine amenajata plaja de pe litoralul romanesc.

CAP AURORA cu o capacitate de cazare de 2 500 de locuri de cazare. Hotelurile din Cap Aurora au primit numele de pietre pretioase, constructiile avand o conceptie arhitecturală originala si rafinata, exprimata prin descresteri volumetrice pana la nivelul plajei, sub forma unor amfiteatre. Toate au restaurante proprii si acces facil la plaja aflata la 30 – 40 m.

JUPITER cu o capacitate de cazare de 8 500 de locuri, in hoteluri, vile, casute si camping.

OLIMP cu o capacitate de cazare de 8.500 locuri.

Din anul 2006 o serie de statiuni turistice de pe litoralul romanesc au fost clasificate ca statiuni de interes national: Mamaia, Eforie, Costinesti, Jupiter, Mangalia, Neptun-Olimp, Saturn, Techirghiol si Venus. 3.3 Navigatie- Porturile romanesti din Vestul Marii Negre

Cercetarile istorice si arheologice actuale arata ca pe litoralul vestic al Marii

Negre a existat o traditie maritima traca cu mult inainte de colonizarea greaca.


https://ro.wikipedia.org/wiki/Mangalia

https://ro.wikipedia.org/wiki/Planet%C4%83

https://ro.wikipedia.org/wiki/Sistemul_solar

http://www.mangalia.ro/wp-content/uploads/2013/01/mangalia_capaurora2.jpg


EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


25

Colonizarea greaca a Vestului Marii Negre a inceput in secolul VII î.Hr. intemeindu-se pe tarmul vestic oraşele – porturi Callatis, Tomis, Histria, Tirizis, Dionisopolis, Odesos, Apolonia Pontica.

Imperiul Bizantin readuce litoralul de Vest al Marii Negre la rolul sau de placa turnanta pentru comertul est- european, ceea ce a dus la revenirea la viata maritima a Tomisului sub numele sau de Constantia sau Constantiana.

In perioada otomana portul Constanta a continuat sa existe, fiind principala poarta de legatură intre teritoriile romanesti cu Europa de sud – est si Orient.

PORTUL CONSTANTA

Portul Constanta s-a format pe locul cetatii antice Tomis, asezare ce a fost intemeiata in secolele VI-V î.Hr. de colonisti greci din Milet. Catre mijlocul secolului III î.Hr. Tomisul cunoaste o dezvoltare ascendenta si devine port liber. In anii 73 – 72 î.Hr. cetatile-port de pe tarmul vestic al Marii Negre sunt incluse in sistemul de aliante al Romei ceea ce demonstreaza interesul strategic al romanilor in zona. Portul Constanta beneficiaza de o pozitionare geografica avantajoasa, fiind situat pe rutele a trei coridoare



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


26

de transport pan-european: Coridorul IV, Coridorul IX şi Coridorul VII (Dunarea), care leaga Marea Nordului de Marea Neagra prin culoarul Rhin-Main-Dunare.

Portul Constanta are un rol major in cadrul retelei europene de transport intermodal, fiind favorabil localizat la intersectia rutelor comerciale care leagă pietele tarilor fara iesire la mare din Europa Centrala si de Est cu regiunea Transcaucaz, Asia Centrala si Extremul Orient. Cantitati semnificative de marfuri sunt transportate intre Portul Constanta si tarile Europei Centrale si de Est: Moldova, Bulgaria, Serbia, Austria, Slovacia si Germania. In apropierea Portului Constanta sunt situate cele doua porturi satelit Midia si Mangalia, care fac parte din complexul portuar maritim romanesc.

PORTUL MANGALIA

Portul Mangalia este situat pe tarmul de vest al Marii Negre, in apropierea granitei de sud cu Bulgaria. Oraşul-port Callatis a fost fondat in jurul anului 507 i.Hr. de catre grecii din Heracleea (dupa alte surse in secolul VIII î.Hr.). Cetatea a fost distrusa la sfarsitul secolului al VI-lea d.Hr. de avari, insa orasul renaste pentru ca in evul mediu sub genovezi, Callatisul sa fie unul dintre cele mai importante porturi de pe litoralul vestic al Marii Negre.



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


27

PORTUL MIDIA

Portul Midia este situat pe coasta Marii Negre, la aproximativ 13.5 mile nautice

nord de portul Constanta. Portul este asezat intre lacul Tasaul si mare in apropierea orasului Navodari si aici isi are iesirea la mare prin canalul Poarta Alba - Midia. 3.4. Istoric litoralul bulgaresc al Marii Negre In general, etapele majore ale dezvoltării istorice si culturale a tarmului vestic al Marii Negre din cele mai vechi timpuri pana la epoca medievala ar putea fi generalizate in mai multe perioade istorice.

Prima perioada acopera perioada de la epoca neolitica timpurie pana la mijlocul secolului al V-lea i.Hr.

Acesta este timpul consolidarii economiei productive si infiintarea tipului tribal clasic in culturile preistorice din Balcanii de Est, care ulterior vor fi transformate in cele mai vechi formatiuni politice de stat. Cea de-a doua perioada, in a doua jumatate a mileniului 5 i.Hr.) La sfarsitul mileniului, regele preot a devenit seful societatii in Vestul Marii Negre si astfel, a fost atins stadiul maturitatii statului. Aceasta etapa din istoria populatiei balcanice este sinonima si chiar depaseste cronologic Egiptul Antic din perioada timpurie



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


28

(mileniul al IV-lea i.Hr.) si sumerienii din mileniul III i.en. Această perioada este, de asemenea, geneza fenomenului care se va dezvolta ulterior ca Thracia Pontica. Cea de a treia perioada acopera epoca bronzului timpuriu (mijlocul / sfarsitul mileniului al IV-lea i.Hr. - sfarsitul mileniului 3 i.Hr.). Din punct de vedere tipologic, este similara cu perioada anterioara a societatii enneolitice tarzii, cand se observa aceleasi procese politice, desi nu atat de pronuntate, care au deschis drumul pentru diferitele epoci tarzii, cea a bronzului. In ceea ce priveste locuitorii din jumatatea estica a Peninsulei Balcanice, sunt identificati ca proto-traci. Cea de-a patra perioada majora din istoria tarmurilor vestice ale Marii Negre este epoca tarzie a bronzului (1600/1500 i Hr. - 1200/1100 i Hr.). In acel moment, cu siguranta putem vorbi despre traci de-a lungul coastei de Vest a Marii Negre. In aceasta etapa istorica, tinuturile Traciei antice sunt incluse in viata politica, economica si culturala a tarmului mediteranean estic , cu cea mai stralucita manifestare, asa cum s-a mentionat mai sus, in ceea ce priveste participarea lor la razboiul troian din secolul al XIII-lea î.Hr. Cea de-a cincea perioada- sfarsitul mileniului II î.Hr. si sfarsitul secolului al VI-lea î.Hr. Acesta este momentul solutionarii finale a triburilor tracice, care locuiau in Vestul Marii Negre si formarea coloniilor antice grecesti de-a lungul coastei Marii Negre. In aceasta etapa, relatiile economice si culturale cu Marea Egee si Mediterana de Est, care au scazut in primele secole ale epocii timpurii de fier, au devenit mai puternice. Odata cu inceputul colonizarii grecesti (secolul VII î.Hr.), pe coasta de Vest a Mării Negre au inflorit mari centre urbane de tip polis, precum si piete mici - emporii. In alegerea locului unei colonii viitoare, grecii s-au orientat spre posibilitatea de a construi un port datorita comertului pe mare. Relatiile nou-venitilor cu triburile tracice locale sunt, in general, prietenoase, influentandu-se reciproc, fapt care se reflecta in dezvoltarea economica si culturala a coastei Marii Negre.



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


29

A sasea perioada acopera sfarsitul secolului 6 / inceputul secolului al V-lea i.H. pana la mijlocul secolului I d.Hr. Acesta reprezinta apogeul dezvoltarii socio-politice a civilizatiei tracice, perioada cand au fost infiintate regatele getice si dacice in Europa si Bithynia in Asia Mica. Cea de-a saptea perioada, includerea litoralului Marii Negre in limitele Imperiului Roman pana la sfarsitul antichitatii si stabilirea Evului Mediu timpuriu (sfarsitul secol VI si inceputul secol al VII-lea). Daca, in primii ani ai dominatiei romane, Thracia Pontica era la marginea vastului imperiu, dupa caderea Constantinopolului, a fost declarata capitala Imperiului Roman de Est. Bazinul Marii Negre a capatat o importanta centrala si puterea economica a oraselor de coasta a crescut semnificativ. In timpul epocii medievale, actuala coasta bulgara se afla in limitele granitei statului bulgar medieval. In secolele 11 si 12 este perioada dominatiei bizantine. In epoca medievala ar trebui plasat despotatul Dobrogei (secolul al XIV-lea), un toponim vine de la domnitorul Despot Dobrotitsa. De la sfarsitul secolului al XIV-lea, tinuturile bulgare si litoralul au fost lovite de cucerirea otomana. Pana in 1878 coasta bulgara a Marii Negre facea parte din vastul Imperiu Otoman. 3.5 Asezari pe litoralul bulgaresc al Marii Negre Din punct de vedere administrativ teritorial administrativ coasta bulgara a Marii Negre se afla in trei districte: Dobrich, Varna si Burgas. Cele mai mari orase bulgaresti din Vestul Marii Neagre sunt: Varna (350 000 de locuitori) si Burgas (206 000 de locuitori), respectiv al treilea si al patrulea in Bulgaria. Acestea sunt centre ale districtelor cu aceleasi nume.

Celelalte orase mai mici mentionate de la nord la sud sunt Shabla (3 500 de locuitori), Kavarna (12 000 de locuitori), Balcic (12 000 de locuitori), Byala (2 000 de locuitori), Obzor (2 700 de locuitori), Sveti Vlas (14 000 locuitori), Cernomoret (2 200 de



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


30

locuitori), Sozopol (5 200 de locuitori), Primorsko (3 500 de locuitori), Kiten (1 100 de locuitori), Tsarevo (6 200 de locuitori) ), Ahtopol (1 500 de locuitori). Satele bulgare de la Marea Neagra sunt: Durankulak (370 de locuitori), Krapets (360 de locuitori), Kamen bryag (70 de locuitori), Tyulenovo (50 de locuitori), Balgarevo (1 260 de locuitori), Kranevo , Shkorpilovtsi (760 rezidenti), Ravda (2 700 de locuitori), Aheloy (2 100 de locuitori), Lozenets (680 de locuitori), Varvara (300 de locuitori), Sinemorets (410 de locuitori ) si Rezovo (70 locuitori ).

3.6. Navigatie- Porturile Bulgaresti din Vestul Marii Negre Pe coasta bulgara a Marii Negre sunt două mari porturi - Portul Varna si Portul Burgas. Există linii regulate de feriboturi Varna - Ilichovsk, Ucraina - Varna, Varna - Poti / Batumi, Georgia - Varna, Burgas - Novorosiysk, Federația Rusă - Burgas si Burgas - Poti / Batumi, Georia - Burgas. Porturile mici de importanta locală sunt construite în apropierea celor mai multe orase de coasta. Este in curs de realizare un proiect de refacere a navigatiei de cabotaj intre orasele si statiunile din Marea Neagra, care a existat in urma cu douăzeci de ani. Acest proiect va facilita foarte mult deplasarea turistilor si va dversifica oferta turistica. PORTUL VARNA



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


31

Conform celor relatate de scriitorii antici (Ps. Scymnos 748–750; Ann. PPE 79–80), Odessos a fost infiintat in a doua jumatate a sec. VI i. Hr. In perioada respectiva a existat portul din golful situat in partea de nord a Capului Varna, care nu mai exista astazi. Cea mai timpurie ceramica din acvatoriu dateaza de la mijlocul sec. VI i. Hr. Se poate presupune ca pana la inceperea constructiei actualului port Varna de la sfarsitul sec. XIX, vechiul port se afla pe acelasi loc de la infiintarea polisului Odessos, in sec. VI i.Hr. Studiile efectuate prin sapaturi arhelogice indica faptul ca acesta s-ar fi aflat in zona actualei Gari Centrale din Varna. Portul modern Varna a fost finalizat inainte de 1906. Razboaiele Balcanice din cel de-al doilea deceniu al secolului trecut diminueaza cresterea rulajului comercial de marfuri din zona. Portul Varna este principalul port comercial al Bulgariei si este amplasat in golful Varna. Actualul port Varna reprezinta un complex compus din cateva terminale: Varna-vest, Varna-est si Gara maritima (terminalul pentru pasageri). Terminalul portuar Varna-est impreună cu Gara maritima fac parte din rereaua de transport public de importanta nationala, fiind de asemenea destinate transportului general de marfuri, marfuri vrac sau marfuri lichide, transporturi de marfuri RO-RO si containerizate, deservirea calatorilor; servicii de acostare si aprovizionare a nevelor cu energie electrică si servicii de comunicatii, cu produse alimentare si altele.

PORTUL BURGAS



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


32

Este unul din porturile importante de la Marea Neagra, fiind situat in partea interioara a golfului Burgas, regiunea Burgas. La 18 mai 1903 a fost inaugurat portul din Burgas in prezenta regelui Ferdinand I. Portul detine un număr total de 19 dane cu un pescaj maxim de 12,3 m. Portul Burgas face parte din regiunea portuara Burgas, care se intinde in zona dintre Cap Emine si raul Rezovska, incluzand in total 8 operatori portuari (cu capital de stat si privat): Portul Burgas, Portul Rosenets-Lukoil Neftochim, Flota Maritima Bulgara-Portul Burgas, Uzina de Reparatii Navale-Portul Burgas, Transstroy, Liberty Port, Terminalul Nesebar. PORTUL BALCHIK Portul Balchik a aparut inca din Antichitate. In zilele noastre este un port de importantă nationala, fiind utilizat atat pentru transportul public, cat si pentru procesarea de marfuri generale, in vrac sau de origine vegetala (in special grau si floarea soarelui). Portul Balchik ocupa locul trei la rulajul de marfuri, dupa porturile Varna si Burgas. PORTUL NESEBAR Conform relatarilor lui Herodot (IV, 93), orasul si portul existau deja la sfarsitul sec. VI i. Hr. Acesta este situat in sudul golfului format de peninsula Nesebar. Terminalul portuar este destinat deservirii calatorilor, acostării si stationarii navelor. De asemenea, este destinat preluarii si procesarii deseurilor, aprovizionarii navelor cu apa, telecomunicatii si energie electrica.



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


33

CAPITOL IV

ACCESIBILITATE TRANSNATIONALA ROMANIA SI BULGARIA

4.1. Accesibilitate Transnationala - Romania In general, litoralul romanesc este este o regiune cu un pronuntat caracter urban. Mediul rural este slab reprezentat si in general, dependent economic si social de orasele invecinate. Accesul spre litoralul romanesc se realizează pe cai diverse: rutiere, feroviare, aeriene si navale. Rutier: Infrastructura rutiera in zona litoralului romanesc este mai buna decat cea din zona litoralului bulgar si cu o accesibilitate relativ bună spre destinatiile turistice . - Litoralul romanesc se afla pe coridorul de transport pan-european IV: Berlin – Nurnberg – Praga – Budapesta – Bucuresti – Constanta – Salonic – Istanbul. Litoralul este strabătut de la nord la sud si de la est la vest de doua drumuri europene, respectiv: E60 care leaga Bucuresti de Constanta si E87 care leaga Constanta de Bulgaria, prin Vama Veche. Feroviar: Transportul feroviar principal se desfasoara pe magistrala Bucuresti – Ciulnita – Fetesti – Constanta, dar si pe traseul Fetesti – Constanta – Tulcea. Aerian: Un singur aeroport deserveste litoralul romanesc, Aeroportul Mihail Kogalniceanu, situat la 25 de km de municipiul Constanta. De pe acest aeroport se efectueaza atat curse interne spre Bucuresti, Iasi, Timişoara, cat si curse internationale. De asemenea exista curse charter care asigura legătura dintre litoral cu orice colt al lumii.



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


34

Fluvial si maritim: Accesul fluvial si maritim este favorizat atat de prezenta Marii Negre cat si a Canalului Dunare - Marea Neagra. Porturi maritime sunt la Constanta si Mangalia. Portul Constanta este principalul port al Romaniei la Marea Neagra si se gaseste pe tarmul vestic al Marii Negre, la 182 mile maritime departare de Stramtoarea Bosfor .

Plajele litoralului romanesc au forme variate, reliefandu-se in cadrul acestora doua tipuri: tipul de plaja deschisa, localizate in micile golfuri : Mamaia, Agigea, Belona, Midia si tipul de plaja inchisa, incadrata de promotorii si faleze: Mangalia, Eforie Nord, Eforie Sud, Constanta. In ultimii ani, fenomenele naturale de eroziune a tarmurilor, au dus la reducerea constanta a suprafetelor plajelor din statiunea Mamaia,Eforie Nord si Eforie Sud. Eroziunea plajelor face ca in unele statiuni sa fie in prezent de peste doua ori mai multe locuri de cazare decat locuri pe plaja. Reabilitarea plajelor din sudul litoralului romanesc, afectate puternic de eroziune s-a realizat în cadrul unui proiect cu finantare europeana, in valoare de 170,450 milioane euro.

Zona litorala concentreaza circa 40% din capacitatea de cazare a Romaniei, cu toate ca, prin specificul sau, activitatea de turism se caracterizeaza printr-o accentuata sezonalitate (iunie-septembrie). Pe langa oferta de cazare din reteaua standartizata (hoteluri, moteluri, casute, campinguri etc.), in localitătile litorale s-a dezvoltat o adevarată „industrie“ a locuirii in sistem „pensiune“ la localnici, cu precadere in asezarile rurale (Schitu, Costinesti, 2 Mai, Vama Veche), dar si în orase. Numarul locurilor de cazare de pe litoralul romanesc, este de aproximativ 120.000.

Numarul turistilor pe litoral a crescut in mod constant incepand cu anul din 2000 ajungand in anul 2015 la 1,5 milioane de persoane si in anul 2016 la 1,67 milioane de persoane. In sezonul estival 2016 au ajuns pe litoralul romanesc cu 12% mai mulţi turisti, decat in vara anului 2015, dar durata medie a sejurului s-a redus de la 3 nopti cazare la 2,9 nopti. Vara lui 2016 a reprezentat un boom turistic pentru Romania.



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


35

Cresterea numarului de turisti pe litoralul romanesc s-a datorat :

Investitiilor in largirea plajelor din sudul litoralului.

Politicilor de marketing si promovare pentru cresterea vanzarilor : "Inscrieri timpurii" ,"Litoralul Romanesc" „ Early booking litoral Romania 2017” „Litoralul romanesc pentru oricine“, programul „Steagul albastru“sau Programul Info-turism.

Masurilor de relaxare fiscala impreuna cu reducerea TVA-ului la alimentatie, care

au permis agentilor economici sa investeasca in infrastructura de cazare. Conjucturii internationale, favorabila Romaniei, neafectata de terorism, care a

determinat un număr mai mare de romani sa isi petreaca vacantele in destinatii interne.

Indicatorilor legati de calitatea serviciilor turistice precum calitatea infrastructurii turistice, a echipamentelor de primire si a personalului se adauga in ultima perioada si dimensiunea calitativa a timpului destinat agrementului, distractiei, activitatilor sportive sau recreative.

Oferta turistica a statiunilor de pe litoralul romanesc este extrem de variata in ceea ce priveste sporturile nautice. Statiunile de pe litoralul romanesc cu baze de cazare si diverse posibilitatii de agrement sunt : Navodari, Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol, Costinesti, Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Neptun, Jupiter, Olimp Mangalia, cu hoteluri moderne, sate de vacanta, si facilitati pentru practicarea sportului de aventura.


http://www.oltextur.ro/romania/litoral/oferte/early-booking/


EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


36

4.2. Accesibilitate Transnationala- Bulgaria

Populariatatea litoralului bulgaresc al Marii Negre a fost in continua crestere in ultimii ani. Industria turistica din Bulgaria a cunoscut si ea o crestere mare, ajungand una din principalele surse de venit ale bugetului de stat.

Bulgaria are un litoral in lungime totala de aproximativ 370 km, dintre care nu mai putin de 130 km de plaje cu nisip.

Spre deosebire de Romania, majoritatea statiunilor bulgaresti sunt situate destul de departe de stresul marilor orase si, in acelasi timp, destul de aproape de multe situri turistice. In Bulgaria, temperaturile medii anuale pe litoral sunt cu aproximativ 3 grade mai mari iarna si primavara si cu 1-2 grade mai mari vara si toamna, fata de litoralul romanesc.

Rutier: . Reteaua de drumuri este bine dezvoltata de-a lungul coastei bulgare a Marii Negre. Este alcatuita din autostrazi (in constructie), drumuri internationale de primă clasa, drumuri de clasa a doua si multe sectiuni de clasa a treia. Din pacate, de pe autostrada "Marea Neagra" se construiesc doar 10 km in regiunea Varna, dar va fi proiectat si finalizat intregul traseu care va lega orașele Varna si Burgas. Autostrada „Thracia” leaga capitala Sofia de Burgas si de coasta sudica a Bulgariei. Drumul international E 87 (I - 9 conform clasificatorului national) porneste din Durankulak, la granita dintre Romania si Bulgaria, prin Varna si Burgas, pana la Malko Tarnovo, la granița bulgaro - turca. La sud de Burgas se construieste un drum 99 care face legatura intre Burgas si Tsarevo si continua la sud de Tsarevo pana in satul Rezovo - 9901.



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


37

Maritim: Potrivit statisticilor nationale, exista opt porturi de iahturi inregistrate ("Lotos" la

Balcic, Balchik, Nisipurile de Aur, Varna, Byala, Nessebar, Burgas, Sozopol). De fapt, numarul lor este mai mare si reteaua a crescut semnificativ in ultimul deceniu. Aerian: Coasta bulgara a Marii Negre are doua aeroporturi internationale importante din Varna si Burgas, care deservesc anual peste 2 milioane de pasageri. Acest lucru faciliteaza foarte mult accesul turistilor la site-uri turistice si servicii. In plus, exista doua aeroporturi mici in regiunea Balcic in nord si Primorsko in sud care deservesc mici aeronave.

Calitatea celor mai multe plaje si calitatea apei de imbaiere este superioara multor plaje de pe litoralul romanesc. In Bulgaria 10 plaje au primit clasificarea “blue flag” . Un sejur in Bulgaria este foarte ieftin, iar calitatea serviciilor, in anumite statiuni bulgaresti, depaseste cu mult calitatea serviciilor de pe litoralul romanesc. Pe litoralul bulgar predomina ofertele „all-inclusive”.

Prezenta tur operatorilor internationali, precum TUI sau Neckerman - Thomas Cook cu investitii majore in infrastructura au dus la cresterea calitatii serviciilor in turism.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistica al Republicii Bulgaria 39% din hoteluri din Bulgaria sunt situate, pe litoralul bulgar si reprezinta 66,7% din totalul bazei nationale a hotelurilor. Numarul de paturi de pe litoralul bulgar al Marii Negre este de aproximativ 600 000. Distributia pe districte a numarului de hoteluri este urmatoarea: Districtul Dobrich - 164 de unitati de cazare, Districtul Varna – 415 de unitati de cazare si Districtul Burgas – 804 unitati de cazare.



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


38

Industria turismului este importanta pentru economia bulgara, ea generand 10% din veniturile tarii. Un atu al turismului este ca Bulgaria are cele mai mici preturi din UE, potrivit datelor Eurostat.

Bulgaria, detinea 328.264 locuri de cazare în 2016, in crestere fata de 322.465 locuri in 2015.

Numarul turistilor straini din Bulgaria l-a surclasat pe cel al cetatenilor in anul 2016 .

La sfarsitul anului 2016 Bulgaria avea o populatie de 7,15 milioane de persoane, si a fost vizitata de 10,6 milioane de turisti.

4.3.Statiuni si porturi turistice romanesti de la Marea Neagra Navodari Reprezinta cea mai nordica statiune de pe litoralul romanesc al Marii Negre. Statiunea Navodari dispune de o plaja care are aceeasi latime ca a celei existente in Mamaia, dar cu o lungime de 12-15 km. Plaja de la Navodari este situata la cativa kilometri de orasul Constanta, situandu-se imediat după plaja Mamaia. In apropiere de Navodari se afla comuna Corbu, zona cu un potential turistic mare.



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


39

Constanta- oras - turistic si oras - port Constanta, este cel mai mare oras al litoralului romanesc, port maritim si important centru turistic. Constanta turistica imbina istoria milenara cu modernismul. Intemeietorii vechiului Tomis au fost ionienii din Milet. Ei s-au stabilit aici inca din secolul VI i.e.n. apreciind atat pozitia golfului natural cat si frumusetile imprejurimilor. Constanta concentreaza numeroase atractii turistice naturale si antropice, transformandu-se in decursul timpului intr-o importanta destinatie turistica pentru iubitorii de cultura şi natura. Portul Turistic TOMIS

Portul turistic Tomis ofera infrastructura necesara pentru dezvoltarea turismului de croaziera si itinerar. Acesta a fost conceput in principal pentru agrement nautic si dispune de diguri de protectie, facilitati de acostare, teritoriu portuar, platforme etc. Prin amplasament si infrastructura.

Portul Tomis ofera un potential ridicat de valorificare a turismului nautic, activitati sportive si de agrement.


http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwi_xeC98KbWAhUIaxQKHbIwB5UQjRwIBw&url=http%3A%2F%2Fwww.ibishotels.ro%2Fhotel-ibis-constanta%2Fatractii-turistice-portul-turistic-tomis_34&psig=AFQjCNGSUHvagEcE_7kczzH6HGv_Er7UVQ&ust=1505554167466680


EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


40

Mamaia

Statiunea Mamaia, se afla in aria administrativa a municipiului Constanta. Este cea mai completa statiune din punct de vedere al facilitatilor pentru dezvoltarea activitatilor nautice.

Turistii pot incerca senzatiile unei ridicari parasuta, tractari cu banane gonflabile, windsurfing, Scuba Diving Diving, caiac-canoe, plimbari cu ski-jetul, veliere tip Catamaran si caravele. In staţiunea Mamaia funcţioneaza 8 baze nautice de agrement dintre care 4 la Marea Neagra si 4 pe Lacul Siutghiol.

Orasul Eforie este format din statiunile Eforie Nord si Eforie Sud si este amplasat in partea de est a judetului Constanta, la doar 18 kilometri de orasul Constanta si la 29 de kilometri de orasul Mangalia.

Eforie Nord este a doua statiune ca marime de pe litoralul romanesc in ceea ce priveste numarul de locuri de cazare, după Mamaia. Are o plaja cu o lungime de circa 3 km, atingand in partea de sud o largime maxima de 100 m, aparata de sapte diguri de larg.


https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwit9prG4dnYAhWLBSwKHaWOAZIQjRwIBw&url=https%3A%2F%2Fwww.click.ro%2Fnews%2Fnational%2Fcele-mai-frumoase-statiuni-din-romania-imagini-de-vis-de-la-malul-marii-negre-video&psig=AOvVaw0QL68zUcDFiLI7P50Mv6KF&ust=1516098597086669

http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwjyvdXV4dnYAhVBjiwKHRLeAWYQjRwIBw&url=http%3A%2F%2Fwww.touristmaker.com%2Fromania%2Fnorthern-dobrogea%2Fmamaia%2F&psig=AOvVaw0QL68zUcDFiLI7P50Mv6KF&ust=1516098597086669


EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


41

Orasul dispune de o infrastructura diversificata, baze de agrement, terenuri de sport, piscine cu accesorii pentru activitati nautice etc.

Eforie-Sud este cea mai veche stațiune balneara de pe litoralul romanesc al Marii Negre, avand acest statut incă din anul 1899.

Eforie Sud este o statiune estivala de mici dimensiuni, poziționata in sudul litoralului, la aproximativ 18 kilometri de municipiul Constanta.

Portul Turistic Eforie « Marina Europa Yacht Club » este primul port privat de agrement din Romania si un punct de atractie pentru pasionatii sportului de aventura, Scuba Diving. In cadrul Europa Yacht Club se pot face cursuri de scufundari si lectii de scufundari.



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


42

Costinesti

Statiunea Costinesti este la aproximativ 30 de kilometri de municipiul Constanta, intre localitatea Tuzla (nord) si Statiunea Olimp (sud). Plaja statiunii este vegheata de cele doua simboluri ale Costinestiului: Obeliscul si epava navei Evanghelia, esuata in anul 1960. 23 August Se afla la o distanta de 30 km fata de municipiul Constanta, pe malul Marii Negre.Este traversata de soseaua nationala DN39, care leaga Constanta de Mangalia si de Balcic. Zona este deosebit de interesanta si pentru pasionatii de Scuba Diving Diving, deoarece in dreptul cazematei, catre larg, incepand cu adancimea de 4 metri, apar catacombele ( adancime de 3 pana la 5 metri). Plaja din 23 August este situata intre statiunile Olimp si Costinesti.



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


43

Mangalia

Orasul Mangalia cu o vechime istorica la fel ca si a Constantei (peste 2000 ani de atestare istorica) este situat la 40 km sud de Constanta si la 14 km de granita cu Bulgaria. Orasul Mangalia este format din localitatile componente Cap Aurora, Jupiter, Mangalia (resedinta), Neptun, Olimp, Saturn si Venus. Statiunea Mangalia beneficiaza de un climat deosebit, asemanator celui mediteraneean, cu media de temperatura anuala cea mai ridicata din tara. Turismul nautic a devenit recent o componenta reprezentativa pentru municipiul Mangalia.

Portul turistic Mangalia

Marina Mangalia este un port turistic situat pe tarmul de Vest al Marii Negre, intr-o zona de trafic maritim comercial si turistic constant.


https://ro.wikipedia.org/wiki/Cap_Aurora,_Constan%C8%9Ba

https://ro.wikipedia.org/wiki/Jupiter,_Constan%C8%9Ba

https://ro.wikipedia.org/wiki/Neptun,_Constan%C8%9Ba

https://ro.wikipedia.org/wiki/Olimp,_Constan%C8%9Ba

https://ro.wikipedia.org/wiki/Saturn,_Constan%C8%9Ba

https://ro.wikipedia.org/wiki/Venus,_Constan%C8%9Ba


EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


44

4.4. Statiuni si porturi turistice bulgaresti de la Marea Neagra

Russalka

Russalka, cea mai nordica statiune de pe litoralul bulgar este situata intr-o zona stincoasa si spectaculoasa la doar 50 km de Vama Veche. Se practica Scuba Diving, yachting. tenis si tir cu arcul.

Tyulenovo

Este un loc extrem de spectaculos, extrem de ofertant ca si peisaj si extrem de plin de adrenalina pentru pasionatii de Scuba Diving Diving si cliff-jumping.

Shabla

Statiunea Shabla este situata in apropiere de Kavarna, la 83 km nord – est de Varna si la 24 km de granita cu Romania. Capul Shabla este cel mai estic punct al Bulgariei, a avut chiar si o perioada de glorie in timpul Imperiului Bizantin cunoscută sub numele grecesc de Karon Limen (Golful Carian).


http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwjikb6w9f3SAhWDvhQKHRNhDrEQjRwIBw&url=http%3A%2F%2Fwww.dianora.ro%2F2011%2F11%2Ftyulenovo-shabla-bulgaria.html&psig=AFQjCNFwQjmN10-Ysi7TNf8rifjdSZKptA&ust=1490952593770581


EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


45

Kavarna

Orasul port-yacht(doua noi porturi pentru iahturi sunt in constructie) Kavarna este situat la 48 km de orasul Varna, 38 km de granita cu Romania, la doar 18 km de capul Kaliakra si 30 km de statiunile Albena si Nisipurile de Aur. In momentul de fata Kavarna este orasul in care turismul infloreste mai ales pe perioada verii. Nu departe de Kavarna se afla capul Kaliakra,un promontoriu stancos, inalt de peste 70 metri, care se intinde pe o distanta de 2 km. Cap Kaliakra

Capul Kaliacra este situat in nord-estul Bulgariei, la 12 km sud-est de Kavarna, la 60 km la nord-est de Varna si la 80 km sud de Constanta.


https://www.litoralulromanesc.ro/bulgaria/application/views/images/galerie%20imagini/original/19__Kavarna.jpg

https://ro.wikipedia.org/wiki/Bulgaria

https://ro.wikipedia.org/wiki/Varna

https://ro.wikipedia.org/wiki/Constan%C8%9Ba


EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


46

Balchik

Este situat la o distantă de 36 km nord – est de orasul Varna, in apropiere de statiunea Albena si de orasul Kavarna. Balcicul are o istorie bogata, putindu-se observa si astazi urmele multor culturi.

Portul turistic Balchik

Portul Balcic, relativ mic ca intindere, detine o marina inconjurata de un resort turistic aglomerat.Portul Balchik a aparut inca din Antichitate. In zilele noastre este un port de importanta nationala.

Albena


https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwjJoL-a-dHXAhWRzKQKHd3qABsQjRwIBw&url=https%3A%2F%2Fro.wikipedia.org%2Fwiki%2FBalcic&psig=AOvVaw3sr9aZesSjw4Xzz_UvWWrw&ust=1511431980590584


EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


47

Albena este o statiune turistica de pe litoralul Marii Negre, situata la 12 km de Balcic si 30 km de Varna. In Albena se gaseste un Club de yacht de elita, scoala de Scuba Diving, parapanta, schi-jet, surfing, windsurfing, etc.

Nisipurile de Aur,

Aflata la doar 15 km de Albena si circa 18 km de Varna, statiunea se desfasoara pe teritoriul parcului national “Nisipurile de Aur”.Plaja din Nisipurile de Aur a fost premiata inca din 1996 cu “blue flag” pentru curatenie si servicii de calitate.

Sf. Constantin si Elena

Statiunea Sf. Constantin si Elena se afla in apropiere de Nisipurile de Aur ( 10 km), la circa 10 km de Varna si este considerata perfecta pentru practicarea sporturilor de aventura: Scuba Diving , yachturi, schi nautic, banane, schi-jet, biciclete de apa.

Varna

Este un important port maritim si statiune balneara.



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


48

Portul Varna este amplasat in golful Varna. Detine cele mai bune facilitati pentru ambarcatiuni, iar formalitatile de acces si acostare sunt relativ simplu de indeplinit, intrucat acesta detine o mica marina.

Byala

Statiunea Byala se afla la 55 kilometri de Varna si la 78 km de Burgas.Un mic port este acum construit pentru a oferi oportunitati pentru practicarea Scuba Diving si yachting. Burgas Este al doilea cel mai mare oras de coasta bulgara a Marii Negre. Burgas este una dintre cele mai frumoase si mai bine amenajate statiuni de pe teritoriul Bulgariei. Apreciat pentru numeroasele sale plaje, zona din jurul orașului este o statiune turistica populara. Climatul favorabil din Burgas face ca vara sa fie un sezon extins, inca din mai si pana în septembrie . Portul turistic Burgas Principalul motiv pentru care turistii aleg sa viziteze Burgas sunt desigur plajele fine si conditiile optime pentru Scuba Diving, snorkeling sau yachting in portul turistic Burgas.


https://ro.wikipedia.org/wiki/Plaj%C4%83


EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


49

Sunny Beach

Sunny Beach este situata langa orasul istoric Nesebar. Plaja statiunii Sunny Beach a fost decorata inca din 1996 cu “blue flag” pentru servicii de calitate inalta prestate pe litoral. Gratie facilitătilor existente, turistii se pot bucura de sporturi de aventura : Scuba Diving Diving, schi nautic sau parasailing.

Nessebar

Situat la 100 km Sud de Varna si 35 km Sud de Burgas , Nessebar este un orasel amplasat pe o peninsula in care se ajunge printr-un istm. In timpul existentei sale indelungate, si-a pierdut 1/3 din teritoriu, fiind acoperit de mare. Orasul este declarat in patrimoniu UNESCO.

Portul turistic Nessebar este situat in golful sudic format de peninsula Nessebar.



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


50

Portul turistic Dinevi Marina (in Sveti Vlas).

Este cea mai mare marina din Bulgaria, aflata la cateva mile de incantatorul orasel medieval Nessebar. Locul e la o zi departare pe mare de Varna si la doua de Mangalia.

Sozopol

Sozopol se afla la la sud de orasul Burgas (34 km). Este amplasat pe o peninsula pietroasa cu faleza inalta, fiind cea mai veche asezare umana de pe litoralul bulgar – Apolonia Pontica. Sozopol este una din putinele statiuni cunoscute, aflate la sud de orasul Burgas.


http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwiDtNPp-dHXAhVQp6QKHaDQBw4QjRwIBw&url=http%3A%2F%2Fwww.laguna-tours.com%2Fro%2FReal_estate_Bulgaria%2F56%2F-.html&psig=AOvVaw02nUkZRjHkL56j6SNBCYgI&ust=1511432182800662

https://www.bojonerentacar.com/en/transfers-airport-burgas-sozopol/


EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


51

Primorsko

Primorsko se afla la 52 km sud de Burgas. Orasul se afla pe un promontoriu proeminent intre Golful Stamopolo si plaja Dyavolski, (Devil's) Bay . Primorsko are are două plaje: plaja de Nord si plaja de Sud, ambele preferate pentru sporturile de aventura Scuba Diving.

Tsarevo

Tsarevo, este asezat pe doua peninsule in jurul unui golf superb, la 70 km de orasul Burgas si la 17 km de orasul-statiune Primorsko. In orasul Tsarevo sunt 3 plaje si un port turistic nou, datorita caruia se dezvolta intreaga regiune Strandja.


http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwiToMeauoTYAhXRh7QKHTt7B1sQjRwIBw&url=http%3A%2F%2Fwww.experttravel.ro%2Findividual%2FPrimorsko-807175-7697&psig=AOvVaw3IcqBvOoeAOxKdrHLJQdzy&ust=1513167440936083

http://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwjwptXeuoTYAhVPb1AKHX_XD7oQjRwIBw&url=http%3A%2F%2Fwww.bulgariatravel.org%2Fen%2FArticle%2FDetails%2F176%2FTsarevo&psig=AOvVaw1DS1_16z_syZiTrcMSkpSC&ust=1513167604016287


EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


52

Duni

Este situata la 12 Km nord de Primorsko si la 6 Km sud de Sozopol, in Golful Duni. Este o statiune foarte populara, cu o plaja de 4,5 km. Zona golfului este cu adevarat pitoreasca, un paradis pentru sportul de aventura Scuba Diving.


https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwjv8b6_uoTYAhVFZFAKHbrIBFQQjRwIBw&url=https%3A%2F%2Flitoral-bulgaria.travelplanner.ro%2Fduni-oferte-vacanta-litoral-bulgaria.html&psig=AOvVaw3M6wwgg1deTXeiw4ugHmaE&ust=1513167538259865


EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


53

CAPITOLUL V

SCUBA DIVING

5.1. Arheologia submarina si popularitatea sporturilor de aventura Scuba Diving pe litoralul romanesc

Arheologia submarina a luat fiinta in Romania mai întai ca o preocupare de amatori (marinari) si apoi s-a concretizat incepand cu anul 1966 prin studii sistematice in cadrul Muzeului Marinei din Constanta, unde a luat fiinta un sector de cercetari subacvatice si arheologice.

Primele cercetari subacvatice au fost efectuate de Emil Racovita la sfarsitul secolului XIX. In 1891, Emil Racovita efectueaza prima scufundare la adancimea de 10 metri de la bordul vasului Roland. Dupa 1956 incep sa ia fiinta centre de scufundatori. Cercetatorul scafandru Constantin Scarlat a adus o importanta contributie la explorarea interdisciplinara a platformei continentale a Marii Negre. De numele sau sunt legate importante descoperiri: la vechiul Tomis (Constanta de astazi), unde cercetarile arheologice subacvatice au pus in lumina fragmente arhitectonice de marmura, sarcofage romane, si la anticul port Callatis (Mangalia de astazi) pavaje, caramizi, canalizari, amfore, capiteluri, sarcofage, tigle, diferite constructii, etc.

Ca o recunoastere a preocuparilor romanesti in domeniul cercetarii subacvatice s-a inscris si vizita pe care celebrul comandant J. Y. Cousteau a facut-o la Institutul Roman de Cercetari Marine – Constanta cu prilejul expeditiei navei Calipso in Marea Neagra .



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


54

In prezent, pe litoralul romanesc vin din ce in ce mai multi iubitori ai sporturilor nautice. Turistii pot practica yahting, windsurfing, ski nautic, wakeboarding, kitesurfing, flyboarding si Scuba Diving care necesita o pregatire initiala sau cursuri, oferite de cele cateva cluburi si scoli din statiunile litorale (Mamaia este statiunea cu cele mai multe oportunitati in acest sens). Combinarea sportului de aventura-Scuba Diving Diving cu descoperirea patrimoniului cultural subacvatic ale litoralului duce la cresterea satisfactiei si a nevoilor turistilor. Scuba Divin ul se poate practica in Marea Neagra, sub mai multe forme: Scuba Diving , scufundarea liberă şi snorkeling-ul. Scuba Diving , scufundarea cu aparat autonom de respirat sub apă (butelii de oxigen, costum de neopren, labe de scafandru, ochelari, ceasuri de presiune etc.) este cel mai interesant.

Pe litoralul romanesc exista mai multe companii sau ONG-uri care organizeaza cursuri de scufundari, elibereaza brevete de scafandru si inchiriaza echipament de scufundare. Snorkeling-ul este o activitate sportiva de scufundare/inot cu tub de respirat la suprafata apei. Datorita simplitătii sale, poate fi practicat de oricine, in zone cu funduri putin adanci, suficient de atragatoare si cu o buna vizibilitate.

Sezonul de scufundari dureaza intre aprilie si noiembrie. Cel mai bun timp pentru scufundari in Marea Neagra este vara, intre iunie si septembrie.

Cele mai cunoscute activitati de scufundare sunt explorarea faunei, florei si peisajului submarin, fotografia si vanatoarea subacvatica.

Cele mai atractive locuri de scufundare sunt epavele din Marea Neagra, zona Cazinoului din Constanta, unde se găsesc vestigii arheologice dar si portul Agigea sau portul Mangalia, in zona izvoarelor sulfuroase, Tuzla sau 23 August, unde viata submarina este deosebita.



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


55

Centre de Scuba Diving sunt in statiunile de pe litoral de la Mamaia pana la Vama Veche. Centrele de Scuba Diving Diving asigura echipament nautic si instructor pe tot parcursul scufundarii. Unele Centre de Scuba Diving oferă posibilitatea unor cursuri de scafandru sau de instructor autorizat.

Din pacate, se remarca lipsa de suport si un grad de constientizare scazut al autoritatilor locale pentru patrimoniu subacvatic si pentru promovarea turismului de aventura Scuba Diving. De asemenea exista un nivel scazut de reprezentativitate a sporturilor de aventura(Scuba Diving ) in strategiile de dezvoltare regionala şi locala.

5.2. Arheologia marina si popularitatea sporturilor de aventura Scuba Diving pe litoralul bulgar

Spre deosebire de litoralul romanesc foarte drept, tarmul mai fragmentat din Bulgaria ofera un alt mare avantaj pentru sporturile de aventura.

Prezenta golfurilor de pe litoralul bulgaresc, destul de raspandite şi “adăpostite de furtuni” (la Balcik, Varna, Burgas, Sozopol, Nessebar, Chernomoret sau Pomorie) permit conditii mai bune pentru practicarea sportului de aventura Scuba Diving.

Inceputul activitatii de scufundare in Bulgaria este legat de activitatile militare din timpul Razboiului ruso-turc din anii 1877-1878. In anul 1959 s-a infiintat Sectia republicana de sport subacvatic (RSPS), redenumita în anul 1972 ca Federatia Bulgara de Sport Subacvatic (BFPS). La sfarsitul anului 1959, la doar doua luni după infiintarea CMAS, Bulgaria a devenit membru al acestei organizatii prin Secţia republicană de sport subacvatic. In anul 1969, la Institutul de Cercetare Stiintifica de Oceanografie si Pescuit s-a infiintat ”Laboratorul de cercetare subacvatica” (LPI).



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


56

In anul 1999, a fost infiintata Asociatia Naţională Bulgara de Activitate Subacvatica (BNAPD), care este membru al CMAS si care continuă traditiile Federatiei Bulgare de sport subacvatic. In anul 1999, la Institutul de Oceanologie s-a creat secţiunea ”Geologie si Arheologie marină”. Arheologia subacvatica din Bulgaria a studiat apele teritoriale ale capului Shabla, Yailata, capului Kaliakra, Kavarna, Balcic, golful Varna si lacul Varna-Beloslav, capul Cherni, capul Sf. Atanas, peninsula Nesebar, Pomorie, capul Akin, Sozopol, estuarul raului Ropotamo, capul Maslen, Primorsko, Kiten, golful Arapya si Ahtopol. Descoperirile din timpul Marii colonizari grecesti si din perioada dominatiei romane din bazinul Marii Negre sunt numeroase. După anul 1989, s-au creat conditii pentru dezvoltarea turismului de scufundari. Principalele obiective pentru turismul subacvatic sunt navele scufundate, care sunt numeroase pe coasta bulgara.

In Bulgaria opereaza cu succes mai mult de 30 de centre de scufundari turistice. Aceste centre sunt autorizate de catre agentiile internationale de scufundari, cum ar fi CMAS, PADI, NAUI, SSI.

Pe coasta bulgara se efectueaza anual mai mult de 7000 de scufundari sportive si turistice si se desfasoara mai mult de 400 de cursuri pentru obtinerea calificarii in scufundari. La inceputul secolului XXI, s-au dezvoltat si se practica scufundările tehnice, datorita carora epavele aflate la o adancime de 80-100 de metri au devenit accesibile si pentru scafandrii amatori.



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


57

5.3. Calitatea serviciilor din turismul de aventura Scuba Diving din Vestul Marii Negre

Calitatea unui produs turistic este influentata in cel mai inalt grad de nivelul de educatie si de pregatire profesionala a personalului angrenat in turism, care determina nivelul de calitate al serviciilor oferite turistilor.

Calitatea este “cheia competitivitatii”.

Principalele caracteristici ale serviciilor de Scuba Diving Diving oferite de Centrele specializate in turismul de aventura Scuba Diving sunt: Competenta Instructorii de Scuba Diving au competentele necesare, fiind acreditati de institutii Internationale de profil : PADI, NAUI sau CMAS. Serviciul turistic se efectueaza cu competenta si expertiza necesara. Politetea Instructorii de Scuba Diving manifestă amabilitate si respect, in contact personal cu turistii. Securitatea și Siguranta Serviciile de Scuba Diving sunt furnizate in siguranta completă si fara riscuri . Toate cluburile de Scuba Diving dispun de echipamente si accesorii de scufundare, echipamente foto-video subacvatice si de instructori cu experienta. Accesibilitatea: Serviciile de Scuba Diving Diving pot fi folosite fara obstacole si dificultati la momentul doritit, in multe locatii de pe litoralul romanesc si bulgar din Vestul Marii Negre.



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


58

Folosirea Tehnologiei IT

Internetul poate contribui la imbunatatirea produselor existente si la dezvoltarea unor noi produse si servicii turistice. Turismul de aventura este un sector implicat profund in implementarea noilor tehnologii de informare si comunicare. Internetul ca mijloc de informare reprezinta o sursa a crestererii competitivitatii serviciilor turistice din domeniul sporturilor de aventura. Internetul reprezinta pentru turismul de aventura Scuba Diving un canal eficient de informare , comunicare si comercializare a unor noi produse turistice. Internetul are un rol important in scaderea costurilor prin prezentarea si achizitionarea serviciilor pe net si implicit in imbunătatirea serviciilor turistice. In continuare prezentam cluburi de Scuba Diving Diving care activeaza pe litoralul romanesc si pe litoralul bulgar.



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


59

5.4. Centre , Cluburi si Academii de Scuba Diving Diving de pe litoralul romanesc NR

Denumire Locatie

Adresa Telefon E-mail/web

1

Respiro Dive Center

Constanta

Tomis Marina,

Str

Lebedei nr.4

0745170972 [email protected]

2 Active Training Center

Constanta

Str.

Jupiter, nr 4,

0722 325 135

3 Centru Scuba Diving Delphi SRL.

Constanta

B-dl. Mamaia nr.19

0341452 670

www divingdelphi.ro

4 Centru Scuba

Diving “Diving Costinesti”

Constanta

Costinesti,

0721 896 644

5 Diving Center Constanta

Mangalia 0749997 339, 0722 215 886

[email protected]


mailto:[email protected]



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


60

6 Centru Scuba Diving Aquarius

Constanta

Bd. Regina, Elisabeta 5

0241 615 653

7

Omnismares-t101 (Scuba DivingTech)

Constanta

Str. Nalbei, 2, 0730 218 515

8 Centrul de Scafandri

Constanta

Bul:

1 Mai

Baza militara din Constanta

http://www.centruldescafandri.ro

9 Centru Scuba Diving “Nemo “

Eforie Nord Constanta

Coplex Steaua de Mare

0765468741

[email protected]

10 Scoala de Diving Ion Buncea

Buc si

Eforie

0730 887 30

11 Centrul de Scufundare “Marine Explores “

ConstantaVama Veche

Restaurant “Corsarul”

0723.650.260 0720.883.832

office@Scuba Divingdivingcenter.ro [email protected]

12 Centru Scuba Diving

Vama Veche

plaja Amphora 0727.751.513

[email protected]







http://www.aquaventuredivingcenter.ro/

http://www.aquaventuredivingcenter.ro/


EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


61

“Aquavent [email protected]

13 Centrul de Scuba Diving Diving “Marine Explores “

Vama Veche

Dive Center in Vama Veche

0723650260 0720883832

14 ACADEMIA DE SCUBA DIVING

Buc si

Litoral

Laptari Tei

nr. 14 Bucuresti

0723016467

15 Centru Scuba DivingDiver.ro

Buc si

Litoral

Str. Anestine

lor nr. 12,

021320.21.55 0724.477.159

office@Scuba Divingdiver.ro

16 Centru Scuba

Diving Divinglibre

Buc

Str. Anastasie Pa Panu Nr. 20

0740.319.640

office@Scuba Divinglibre.ro


http://7.79.80.176/

http://0720883832/



http://www.scubalibre.ro/%22/%22/%22/%22/%22/%22mailto:[email protected]/%22/%22/%22/%22/%22/%22

http://www.scubalibre.ro/%22/%22/%22/%22/%22/%22mailto:[email protected]/%22/%22/%22/%22/%22/%22


EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


62

5.5. Centre, Cluburi si Academii de Scuba Diving Diving de pe litoralul bulgar NR Denumire Locatie Adresa Telefon E-mail

1 Centrul Scuba Diving “Poseidon”

Tyulenovo

Tyulenovo

+359052611960+359088832215

[email protected]

2 DUE-Deep Underwater Education

Sozopol

Hotel Laguna Beach

+359897848030

[email protected]

3 Academia Bulgara de Diving

Sozopol, Sofia, Kavacite

Sozopol, +359888225673 +359268 60404

4 Centru Scuba Diving „Black Sea”

Sofia, Kaliakra

Varna

Sunny Beach

Nessebar

+359 897 300 367 UK:+44 (0)7799 473921

scott@blackseaScuba Diving.com


Aquadance

Varna Varna +359885631725






EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


63

6 Centru Scuba Diving “Baracuda “

Varna Strada Gen. Gurko 43

+35952 610 841

+35952 610 841

[email protected]

7 Centru Scuba Diving “Aqua Sub”

Sozopol Sozopol +359899408020

[email protected]

www.aqua-sub.com

8 “Angel Divers”

Nessebar Sveti Vlas, Marina dinevi

+359888849341 Momchil

9 Centru Scuba Diving „Nemo”

Nessebar, Bourgas Primorsko

Nessebar Morska

+359894415195

10 Centru Scuba Diving Synchron LTD,

8000 Bourgas, Bulgaria

11 Tzar Petar str.

+35956 840 060 :[email protected] www.synchronbg.com

11 “Apnea” Centru

Varna +359887210250 [email protected]


http://diveadvisor.com/baracuda



tel:%2B359%2056%20840%20060

mailto:e-mail%[email protected]

mailto:e-mail%[email protected]

http://www.synchronbg.com/

tel:%2B359887210250




EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


64

Scuba Diving www.apneastar.com

12 Centru Scuba Diving Sozopol

8130 Sozopol

"Yani Popov" 27,

+359885245526


8230 Nessebar,

Statia Maritima, Strada Angelo Roncalli,

+359888849341

14 Centru Scuba Diving Albena

Beach Albena

Hotel Laguna

+359888980409

[email protected]

16 DUE-Deep Underwater Education

Sozopol Bulgaria

Hotel Laguna Beach

+359897848030

[email protected]

16 Centru Scuba Marina

Kiten Bulgaria

Langa Hotel Marina

+359 78161 169

[email protected]


http://www.apneastar.com/

https://www.google.ro/search?dcr=0&source=hp&ei=hQEUWvieNsK5UbmwrYAD&q=Diving%20Center%20Sozopol%20%E2%80%83&oq=Diving+Center+Sozopol+%E2%80%83&gs_l=psy-ab.13..0i22i30k1l2.3484.3484.0.5253.2.2.0.0.0.0.130.130.0j1.2.0....0...1c..64.psy-ab..0.2.321.6..35i39k1.191.ctUWtVV9CkI&npsic=0&rflfq=1&rlha=0&rllag=42419199,27696259,393&tbm=lcl&rldimm=4678905380343183142&ved=0ahUKEwic4_ukvM_XAhWIiRoKHVuMAKYQvS4ITjAB&rldoc=1&tbs=lrf:!2m1!1e2!2m1!1e3!3sIAE,lf:1,lf_ui:2

https://www.google.ro/search?dcr=0&source=hp&ei=hQEUWvieNsK5UbmwrYAD&q=Diving%20Center%20Sozopol%20%E2%80%83&oq=Diving+Center+Sozopol+%E2%80%83&gs_l=psy-ab.13..0i22i30k1l2.3484.3484.0.5253.2.2.0.0.0.0.130.130.0j1.2.0....0...1c..64.psy-ab..0.2.321.6..35i39k1.191.ctUWtVV9CkI&npsic=0&rflfq=1&rlha=0&rllag=42419199,27696259,393&tbm=lcl&rldimm=4678905380343183142&ved=0ahUKEwic4_ukvM_XAhWIiRoKHVuMAKYQvS4ITjAB&rldoc=1&tbs=lrf:!2m1!1e2!2m1!1e3!3sIAE,lf:1,lf_ui:2





EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


65


Tzareo,

Bulgaria

Complex Lalov Egrek

Tzarevo,

+359894447432



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


66

CAPITOLUL VI

ANALIZA SWOT

Pentru a identifica posibilitatile de dezvoltare a serviciilor turistice in domeniul turismului de aventura Scuba Diving este necesara realizarea unei analize SWOT prin care sa se identifice punctele tari, punctele slabe ale serviciilor turistice din Vestul Marii Negre, precum si oportunitatile si amenintarile cu privire la eficientizarea acestor servicii.

Puncte Tari ROMANIA si BULGARIA

ROMANIA Este mai competitiva in domeniul infrastructurii (doar la

capitolele drumuri si căii ferate – cu indici superiori Bulgariei).

Este mai competitiva in domeniul mediului (emisii de dioxid de carbon mai putine decat Bulgaria.

Puncte Slabe ROMANIA si BULGARIA

ROMANIA

244 Km de litoral la Marea Neagra, din care doar 70 km sunt utilizabili pentru turismul de aventura.

Romania este inca necunoscuta ca destinatie turistica Lipsa unei imagini puternice, pozitive a Romaniei în

strainătate ca destinatie turistica.



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


67

O densitate a populatiei mai mare decat a Bulgariei. Tehnologie IT mai dezvoltata decat Bulgaria Preturile mici pe segmentul de doua stele. Existenta peisajelor submerse Existenta infrastructurii necesara dezvoltarii sporturilor de

aventura (porturi turistice ) Instructori pentru sporturi de aventura calificati dupa norme

europene. Echipamente omologate si materiale de buna calitate . Reducerea TVA de la 24% la 9%, in Romania, un lucru

cerut de multa vreme de hotelieri. BULGARIA

Are un litoral de aproximativ 370 km, dintre care, 130 km de plaje cu nisip.

In Bulgaria, temperaturile medii anuale pe litoral sunt cu

Promovare insuficienta a turiamului de aventura de la litoralul romanesc.

Sezon turistic scurt al statiunilor de pe litoral. Litoralul romanesc este deservit de un singur

aeroport:Mihail Kogalniceanu Romania are doar 120.000 de locuri de cazare. Practicarea unor tarife foarte mari pentru serviciile

turistice. Doar 10 hoteluri ofera servicii turistice „all

inclusive”. Lipsa circuitelor turistice transnationale combinate

Romania-Bulgaria pentru practicarea sporturilor de aventura.

Slaba colaborarea dintre autoritati, agentii de turism si agenţi economici care ofera servicii turistice de Scuba Diving Diving



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


68

aproximativ 3 grade mai mari iarna-primavara si cu 1-2 grade mai mari vara-toamna, fata de litoralul romanesc.

Tarmul bulgar mai fragmentat ofera un mare avantaj pentru sporturile de aventura.

Servicii turistice calitative la preturi mici. Pachetele turistice cu preturi mai bune.

Multe hoteluri care ofera si servicii “ultra all inclusive”.

350.000 de locuri de cazare in hoteluri de patru si cinci stele.

Prezenta lanturilor internationale: Iberostar, Berlin, Kempinski, Sol Melia, Royal sau Golden Tulip.

Numărul turistilor straini din Bulgaria l-a surclasat pe cel al cetatenilor. In 2016 Bulgaria a primit mai mulți turiști

BULGARIA

Cunoasterea insuficienta a legislatiei naționale si a Convenției UNESCO in domeniu.

Valorificarea inadecvata a patrimoniului subacvatic al Marii Negre.

Sezon turistic scurt al statiunilor de pe litoral. Lipsa circuitelor turistice transnationale combinate

Bulgaria-Romania pentru practicarea sporturilor de aventura.



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


69

decat numarul de locuitori a tarii. Litoralul bulgar este deservit de 2 aeroporturi:Varna si

Burgas . Existenta peisajelor submerse . Existenta infrastructurii necesara dezvoltarii sporturilor de

aventura(porturi turistice ) Instructori pentru sporturi de aventura calificati dupa

norme europene Echipamente omologate si materiale de bună calitate

Oportunitati : ROMANIA si BULGARIA

Pozitia geografica a Romaniei si a Bulgariei in Vestul Marii Neagre ofera conditii favorabile dezvoltării turismului de aventura Scuba Diving.

Existenta unei Baze de Date pentru vestul Marii Negre

Amenintari: ROMANIA si BULGARIA

Distrugerea patrimoniului subacvatic prin pescuitul distructiv (traulere de fund).

Slaba cooperare intre Cluburile de Scuba Diving si Tur-operatori.



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


70

bazata pe cercetari marine recente. Cresterea gradului de constientizare a operatorilor de

turism si a turistilor prin transferul rezultatelor cercetarii pentru dezvoltarea economiei turismului.

Existenta unui nou produs turistic: „Rute Cultural Turistice subacvatice in Vestul Marii Negre”.

Noul produs turistic poate ajuta Romania si Bulgaria sa se distinga de alte tari ca destinatie turistica.

Incurajarea schimburilor de experienta si de know-how in domeniul patrimoniului cultural turistic subacvatic transnational RO-BG, care va duce la cresterea calitatii serviciilor din turism si apropierea de nevoile si cerintele turistilor.

Imbunătatirea si dezvoltarea activitatii de marketing si promovare transnationala in vederea sustinerii turismului de aventura Scuba Diving in Vestul Marii Negre.

Integrarea turismului romanesc si bulgaresc in tendintele

Numar mic de clustere in domeniul turismului.. Insuficienta promovare a turismului la nivel

transnational Romania-Bulgaria. Politicile statului nu au fost in directia incurajarii

turismului Lipsa unui cadru economic stabil care sa atraga

investitori straini



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


71

europene si mondiale, prin asigurarea cadrului legislativ si si eficient al domeniului, armonizat cu legislatia internationala.

Posibilitatea extinderii sezonului turistic pe litoralul Marii Negre din aprilie pana in noiembrie .

Valorificarea patrimoniului natural si cultural subacvatic de pe litoralul de Vest al Marii Negre din Romania si Bulgaria .

Promovarea dezvoltarii produselor, serviciilor si facilitatilor turistice cu potential de atragere a turistilor

Oportunitatea dezvoltarii turismului de aventura.



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


72

Concluzii si Recomandari Oportunitatea valorificarii patrimoniului natural si cultural subacvatic de pe litoralul vestic al Marii Negre din Romania si Bulgaria, promovarea resurselor sale naturale si culturale intr-o gama de produse turistice cu o priza larga la public, pot transforma aceste atractii in beneficii pentru litoralul romanesc si bulgar din Vestul Marii Negre. Turismul de aventura Scuba Diving in Vestul Marii Negre din Romania si Bulgaria, dispune de un mediul natural bogat si potential turistic diversificat. Piata turistica a cunoscut, in ultimii ani, schimbari majore in ceea ce priveste oferta turistica. Activitatile propuse de turismul de aventura sunt variate si antrenante, oferind pe langă relaxare si experienta unor activitati noi. Romania este privita drept una dintre primele zece tari din lume in ceea ce priveste potentialul turistic de aventura. Desi nu foarte vechi pe piata, ofertele acestui tip de turism sunt adoptate de tot mai multe agentii de turism. Acestea au capacitatea de a aduce un profit semnficativ, investitiile fiind minime. Se recomanda promovarea noului produs turistic “Rute Turistice Subacvatice Culturale in Vestul Marii Negre “, care are potentialul de a atrage numerosi turisti si care ar putea permite extinderea sezonului turistic in statiunile romanesti si bulgaresti din Vestul Marii Negre, prin urmatoarele canale de comunicare:

prin intermediul agentiilor de turism. publicarea ofertei turistice pe site, prin pagina web proprie sau cu ajutorul

diferitelor motoare de cautare. Prin instrumente de promovare: pliante, brosuri, ghiduri turistice. Prin alte tipuri de mijloace: targuri de turism, bannere, difuzarea de stiri,

anunturi si reclame.



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


73

Bibliografie Antipa, Gr. (1941), Marea Neagra, Ed. Univers, Bucuresti Boev, R. (1966), Expedition for underwater archaeological investigation in the area of Cape Kaliakra. – Кorabostroene i koraboplavane Vol. 1, 27-30 (in Bulgarian) Caraivan, Gl., (2010), Sedimentological study of the beach and inner Romanian shelf deposits between Portita and Tuzla, Ex. Ponto Printing house, Constanta, Romania (in Romanian) Ciorbea, V., (1996), Portul Constanta de la antichitate la mileniul III, Ed. Europolis, Constanta Constantinescu, St. (2005), Analiza geomorfologica a tarmului cu faleza intre Capul Midia si Vama Veche pe baza modelelor numerice altitudinale, Unpublished PhD thesis, Faculty of Geography, University of Bucharest (in Romanian) Dimitriu, R., G., Geodynamic and hydro-geological contrains regarding the extension of the prospective archaeo-cultural area within the Northern Romanian coastal zone, Quaternary International vol 261, pp 32-42

Keremedchiev, S. and Stancheva, M., (2006), Assessment of geo-morphodynamical coastal activity of the Bulgarian Black Sea part, Compt. Rend. Acad. Bulg. Sci., vol. 59, no 2, 181-190 Panin N., (2005), The Black Sea coastal zone – an overview. European Seas: Coastal Zones and Rivers – Sea System - Geo-Eco-Marina, 11, p. 21 – 40 Panin, N. (1996), Impact of global changes on geo-environmental and coastal zone state of the Black Sea, Geo–Eco–Marina, vol 1, pp 7-23.

Porozhanov, K., (1989), Dating of the stone anchors with holes from the Bulgarian Black Sea coast. Achievement and problems. – Archaeology № 1, 6-15 (in Bulgarian) Salkin, А., (1991), Underwater archaeological expedition “Kaliakra-90” – Archaeological Discoveries and Excavations 1990. Lovech, 76 (in Bulgarian) Scarlat, C., (1984), Calatorie in adancuri, Editura Militara, Bucuresti



EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


74

Scarlat, C., (1988), Itinerare subacvatice la Istru si Pontul Euxin, Editura Sport-Turism, Bucuresti

Sotirov, A., (2003), Division of the Bulgarian Black Sea coast according the type of the beach sands and their supplying provinces, Review of the Bulgarian Geological Society, vol. 64, part 1-3, 39-43 .

Toncheva, G. (1964), Sunken harbours. Varna (in Bulgarian) Toncheva, G. (1973), New data about the trade along the Black Sea coast during XVI–

XIV c. BC – Vekove. Vol. 3, 17-24 (in Bulgarian) Trayanov, T. (1969), Anchorages from Bulgarian Black Sea. Korabostroene i

koraboplavane Vol. 6, 29-31 (in Bulgarian). *** (2006), Cartea pilot a Marii Negre, Directia Hidrografica Maritima, Constanta. Istrate, I.; Bran, Florica; Rosu, Anca Gabriela - Economia turismului si mediul inconjurator, Ed. Economica, Bucuresti, 1996, p. 258. Bulgaria – Briefing notes on tourism policy and institutional framework, 2006. Sursa:The Travel Foundation, UK. Bulgaria Country Commercial Guide FY2001. Sursa: Factbook.net. *** (2013), http://ro.wikipedia.org/wiki/Litoralul_romanesc ***http://www.unesco.org/new/en/culture/themes/underwater-cultural-heritage/2001-convention/ ***http://www.unesco.org/new/fileadmin/MULTIMEDIA/HQ/CLT/UNDERWATER/pdf/Infokit_en_Final.pdf ***http://www.unesco.org/new/en/culture/themes/underwater-cultural-heritage/ ***http://www.turism.ro Guvernul Republicii Bulgaria. www.government.bg Master planul pentru turismul national al Romaniei 2007-2026. ***http://www.mi.government.bg Ministerul pentru Dezvoltare Regionala si Lucrari Publice, Bulgaria. ***http://www.mrrb.government.bg ***http://www.mturism.ro


http://ro.wikipedia.org/wiki/Litoralul_romanesc

http://www.turism.ro/

http://www.government.bg/

http://www.mi.government.bg/

http://www.mturism.ro/


EASME /EMFF/ 2015/ 1.2.


75

Petreas, C. Competitiveness of Bulgarian Tourism in the new European Union, 2006. The Bulgarian center for Non-Profit Law, Bulgaria. www.bcnl.org ***http://www.bulgariatravel.com Wieland, F. & Stefanova, K. Evolution of the growth potential of selected Bulgarian tourist markets and destinations. Sursa: Level Assistance Group, USAID,2001. Wikipedia. Date despre Bulgaria. Wikipedia. Date despre Romania. Strategia natională de dezvoltare a ecoturismului in Romania( faza I)-INCD Master Planul pentru dezvoltarea Turismului national 2007-2026 ... ***http://www.economica.net/tag/cati-turisti-au-fost-pe-litoral-2016 www.mturism.ro/studii/studii internationale ***http://romaniateiubesc.stirileprotv.ro/emisiuni/romania-te-iubesc/romania-te-iubesc-turismul-de-aventura-magnet-pentru-straini-ciuma-pentru-autoritati.html ; ***http://www.afaceri.ro/noutati/afaceri-ro-constanta/brainstorming-si-tombola-cu-sporturi-extreme-la-conferinta-afaceri-ro-constanta-dedicata-turismului-de-aventura/ ; ***http://www.dailybusiness.ro/stiri-turism/romania-printre-primele-destinatii-din-lume-pentru-turismul-de-aventura ; ***http://www.turismaventura.ro/; ***http://www.economica.net/numarul-turistilor-de-pe-litoralul-romanesc-in-crestere-cu-12prc-in-sezonul-estival-2016_124901. ***http://www. Institutul national de Statistica-Directia Judeteana de Statistica- Constanta CCONSTAND DIRECŢIA JUDEŢEANĂ


http://www.bed-and-breakfast.ro/pdf/masterplan/2.%20MasterPlan_27.06.2007_Concluzii_Principale.pdf

http://www.mturism.ro/studii/studii

http://www.economica.net/numarul-turistilor-de-pe-litoralul-romanesc-in-crestere-cu-12prc-in-sezonul-estival-2016_124901.

http://www.economica.net/numarul-turistilor-de-pe-litoralul-romanesc-in-crestere-cu-12prc-in-sezonul-estival-2016_124901.

Documents

Analiza comparativa transnationala a calitatii serviciilor ... · Cererea pentru turismul de aventura( Scuba Diving) pentru cunoasterea patrimoniului cultural transnational subacvatic