Upload
doanmien
View
218
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
„Analiza situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi transferului tehnologic şi elaborarea de metodologii şi instrumente pentru îmbunătăţirea sistemelor şi procedurilor de raportare”
PROIECT COD SMIS 24120
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCS în domeniul transferului
tehnologic şi inovării
Raport
„Analiza situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi transferului tehnologic şi elaborarea de metodologii şi instrumente pentru îmbunătăţirea sistemelor şi procedurilor de raportare”
PROIECT COD SMIS 24120
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCS în domeniul transferului
tehnologic şi inovării
Raport
2
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
Studiul realizat în cadrul contractului „Analiza situaţiei actuale a modului de raportare a
performanţelor în domeniul inovării şi transferului tehnologic şi elaborarea de metodologii şi in-
strumente pentru îmbunătăţirea sistemelor şi procedurilor de raportare” de un consorţiu format
din 16 entităţi coordonat de Institutul IRECSON.
Consorţiul realizat pentru implementarea contractului:
1. Institutul IRECSON
2. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Mecatronică şi Tehnica Măsurării
3. Centrul Naţional de Pregătire în Statistică
4. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Muncii "Alexandru Da-
rabont" Bucureşti
5. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile şi Pielărie Bucureşti
6. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA
7. Centrul de Informare Tehnologică Impact
8. Universitatea de Nord din Baia Mare
9. Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Optoelectronică, filiala Institutul
de Cercetări pentru Instrumentaţie Analitică Cluj-Napoca
10. Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Ialomiţa
11. Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa
12. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării" - Tulcea
13. Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi Izotopice
Rm. Vâlcea
14. Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Arad
15. Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş
16. Universitatea de Vest "Vasile Goldiş" Arad
3
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
Cuprins:
Introducere ......................................................................................................................................................... 5
1. Cadrul general de reglementare şi organizare a activităţii CDI din România şi contextul european -
Strategia UE 2020 ........................................................................................................................................ 6
2. Despre abordarea metodologică ................................................................................................................. 8
3. Impactul tehnico-ştiinţific .......................................................................................................................... 13
3.1 Rezultate ale activităţii de ITT ale unităţilor de CD .......................................................................... 13 3.2 Evoluţia numărului de rezultate CDI în perioada 2008-2011 ........................................................... 16 3.3 Informarea în domeniul cercetării, dezvoltării, inovării ................................................................... 17
4. Impactul economico-financiar ................................................................................................................... 20
4.1 Tendinţe înregistrate în activitatea de CDI în perioada 2008-2011 ................................................. 20 4.2 Participarea la proiecte de CDI finanţate din fonduri publice .......................................................... 26 4.3 Rezultate de CD cu potenţial de valorificare în economie obţinute în perioada 2008-2010 ........... 28 4.4 Acoperirea cheltuielilor cu activitatea CDI în perioada 2008-2011 ................................................. 29 4.5 Evoluţia indicatorilor financiari în perioada 2008-2011 ................................................................... 30
5. Impactul social .......................................................................................................................................... 32
5.1. Evoluţia numărului de angajaţi implicaţi în activitatea de CDI în perioada 2008-2011 .................. 32 5.2. Formele de perfecţionare pentru personalul din activitatea de CDI .............................................. 34 5.3. Recrutarea personalului .................................................................................................................. 37 5.4. Situaţia posturilor din domeniul CDI ............................................................................................... 38
6. Impactul politicilor de ITT la nivel regional ................................................................................................ 40
6.1. Gradul de inovare al regiunilor de dezvoltare ................................................................................. 41 6.2. Gradul de inovare al regiunilor de dezvoltare după „Potenţialul de conducere a inovării” ........... 42 6.3. Gradul de inovare al regiunilor de dezvoltare după „Potenţialul de creare a cunoştinţelor” ........ 43 6.4. Gradul de inovare al regiunilor de dezvoltare după „Capacitatea de inovare şi de integrare într-un
sistem relaţional” ......................................................................................................................... 44 6.5. Gradul de inovare al regiunilor de dezvoltare după „Performanţa activităţilor de inovare” .......... 45 6.6. Gradul de inovare al regiunilor de dezvoltare după „Proprietatea intelectuală” ........................... 46 6.7. Situaţia comparativă generală şi pe factori de inovare ................................................................... 47
7. Analiza SWOT privind politicile în domeniul ITT ........................................................................................ 49
7.1 Analiza SWOT privind impactul politicilor ITT în mediul CDI ............................................................ 49 7.2 Puncte tari, puncte slabe privind impactul politicilor ITT în mediul economic de la nivel regional . 51
8. Concluzii .................................................................................................................................................... 55
Anexa 1 - Evoluţia numărului de rezultate CDI, pe tipuri de rezultate în perioada 2008-2011
Anexa 2 - Evoluţia indicatorilor financiari ai activităţii de CDI în perioada 2008-2011
Anexa 3 - Factori, subfactori şi indicatori de analiză a inovării
4
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
5
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
Introducere
Raportul de faţă încheie un întreg set de analize realizate în cadrul proiectului “Dezvoltarea
capacităţii ANCS de elaborare a politicilor publice în domeniul inovării şi al transferului tehnologic
pentru asigurarea unei dezvoltări socio-economice durabile “- COD SMIS nr. 24120.
Suportul ANCS în derularea activităţilor în cadrul acestui proiect este asigurat de un con-
sorţiu format din 16 entităţi (camere de comerţ, institute de cercetare, universităţi, centre de inova-
re) din cadrul Reţelei Naţionale de Inovare şi Transfer Tehnologic, condus de Institutul Român de
Cercetări Economico-Sociale şi Sondaje – IRECSON.
Prin tema abordată, “Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCS în domeniul trans-
ferului tehnologic şi inovării (ITT)”, raportul de faţă alături de celelalte analize realizate până în
prezent în cadrul proiectului vor contribui într-o măsură importantă la fundamentarea activităţilor
care urmează să fie desfăşurate în perioada următoare de implementare a proiectului şi totodată vor
putea sta la baza Strategiei Naţionale în domeniul ITT.
Raportul reprezintă ultima piesă din tabloul Sistemului Naţional de Cercetare-Dezvoltare,
care urmează să fie prezentată grupului ţintă al proiectului. Celelalte două piese care au fost deja
adăugate tabloului, sunt: „Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în
domeniul inovării şi transferului tehnologic la nivel naţional” şi “Evaluarea gradului de inovare şi
identificarea barierelor în calea inovării la nivelul regiunilor de dezvoltare”.
Până la data realizării Raportului de analiză, grupul ţintă al proiectului era format din 771
persoane (funcţionari publici din cadrul ministerelor care au în coordonare institute naţionale de
cercetare-dezvoltare, din cadrul direcţiilor de specialitate din ANCS, funcţionari publici din cadrul
Consiliilor Judeţene, Prefecturi, Primării de municipii, de rang O, I şi II plus sectoarele Municipiu-
lui Bucureşti şi personal din cadrul OSIM) care şi-au exprimat interesul de a participa în cadrul
acestui proiect pentru a forma o reţea de experţi în inovare din cadrul administraţiei centrale şi loca-
le. Personalul din grupul ţintă va fi specializat în monitorizare, evaluare şi raportare, în vederea ela-
borării politicilor publice în domeniul inovării şi transferului tehnologic, dobândind instrumentele şi
mecanismele necesare.
Raportul este structurat pe 8 capitole. Primul capitol este o prezentare a cadrului general de
reglementare şi organizare a activităţii CDI din România precum şi a contextului general european
în rezonanţă cu Strategia UE 2020. Al doilea capitol este despre abordarea metodologică. În capito-
lele 3,4 şi 5 este realizată analiza impactului politicilor ANCS în domeniul ITT asupra mediului
CDI. Pentru evaluarea impactului politicilor ANCS asupra mediului de CDI a fost realizată o anche-
tă statistică în rândul unităţilor cu activitate de CDI (institute naţionale de cercetare-dezvoltare, fir-
me/întreprinderi cu activitate de cercetare) înscrise în Registrul Potenţialilor Contractori (RPC) aflat
în administrarea ANCS.
Capitolul 6 urmăreşte impactul general al politicilor de ITT asupra mediului economic de la
nivel regional. Analiza impactului general al politicilor ITT la nivel regional se bazează pe rezultatele
Studiului Inobarometru 2011, iar măsura evaluării cantitative a impactului politicilor de ITT la nivel
regional este dată de scorurile obţinute de regiunilor de dezvoltare în privinţa gradului de inovare.
Punctele tari şi slabe ale politicilor în domeniul ITT obţinute în urma analizelor efectuate,
sunt prezentate în Capitolul 7.
Capitolul 8 – „Concluzii” ne-a permis să demonstrăm încă o dată (dacă mai era necesar)
nevoia de un asemenea proiect în cadrul mediului de ITT şi impactul potenţial pe care acesta îl poa-
te avea şi care este înglobat în activităţile ce urmează să fie desfăşurate. De asemenea, am reuşit să
conturăm o serie de direcţii, de acţiuni ale proiectului care vor răspunde aşteptărilor mediului de
ITT şi ale grupului ţintă al proiectului.
6
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
1. Cadrul general de reglementare şi organizare a activităţii CDI din România şi contextul european - Strategia UE 2020
Intrarea României în UE a impus adaptarea accelerată a economiei româneşti la cerinţele pieţei euro-
pene, inclusiv a sistemului de cercetare-dezvoltare şi inovare (CDI).
Ca urmare, Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS), în perioada 2005-2006 a co-
ordonat elaborarea strategiei naţionale de cercetare-dezvoltare pentru perioada 2007-2013 (strategia naţiona-
lă), care a fost aprobată prin HG 217/2007.
În acest mod s-au creat premisele dezvoltării sistemului domeniului CDI din România care au presu-
pus susţinerea acestuia până la nivelul anului 2013 în baza următoarelor obiective generale (strategice):
- crearea de cunoaştere – prin obţinerea unor rezultate ştiinţifice de vârf, competitive pe plan eu-
ropean şi internaţional;
- creşterea competitivităţii româneşti prin inovare, cu impact la nivelul agenţilor economici şi
transferul cunoştinţelor în practica economică;
- creşterea calităţii sociale, prin dezvoltarea de soluţii generatoare de beneficii socio-economice
în societatea românească.
Realizarea acestor obiective generale a presupus stabilirea unei serii de obiective specifice, precum:
- creşterea performanţei ştiinţifice;
- dezvoltarea resurselor sistemului;
- întărirea sectorului privat;
- creşterea capacităţii instituţionale;
- extinderea cooperării internaţionale.
Implementarea strategiei naţionale se realizează prin Planul Naţional CDI – PNII, aprobat prin HG
475/2007. Pentru desfăşurarea Planului Naţional au fost dezvoltate o serie de instrumente precum:
- programe componente;
- modele investiţionale pentru finanţarea acestora;
- proceduri de monitorizare;
- indicatori de evaluare şi impact la nivel de programe, componente şi de plan.
În Programul de Guvernare 2005-2008, în perspectiva elaborării Strategiei Naţionale de CDI şi a
Planului Naţional CDI – PNII, au fost prevăzute, referitor la sistemul CDI, următoarele:
- dezvoltarea şi transferul în economie al tehnologiilor avansate;
- corelarea politicilor industriale cu cele ale activităţilor CDI prin:
dezvoltarea mecanismelor de transfer tehnologic al rezultatelor CDI în economie;
sprijinirea sectorului privat în activităţile de CDI;
- creşterea cheltuielilor totale pentru CDI;
- creşterea capacităţii instituţionale în sistemul CDI, atât la nivelul instituţiilor publice cât şi al
unităţilor şi personalului din CDI.
Ca urmare, ANCS şi-a asumat responsabilitatea armonizării obiectivelor strategice CDI cu cele dez-
voltate la nivel european.
Contextul european actual are în prim planul său Strategia 2020, care vine să împlinească
nerealizările Strategiei Lisabona, aceasta din urmă atingându-şi doar parţial ţintele propuse. Una dintre
ţintele principale era plasarea Uniunii Europene pe locul I în lume la competitivitate, având ca orizont anul
2010. Dar, la nivelul anului 2010, Uniunea Europeană nu se afla pe locul I în lume, şi, comparând cu anul
2000 şi-a mai diminuat din forţa competitivă, în comparaţie cu alţi actori globali.
7
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
Strategia UE 2020 a fost lansată ca o nouă strategie pentru a ieşi din criză. Aceasta vizează reluarea
creşterii economice şi transformarea UE într-un lider global. Dacă Strategia Lisabona vorbea de eforturi
comune, noua strategie, denumită “Strategia UE 2020”, vorbeşte despre eforturi individuale cu suportul
Uniunii Europene.
Comisia Europeană a lansat în 24 noiembrie 2009 un document de consultare publică, intitulat UE
2020. În documentul de lucru al Comisiei, au fost propuse trei obiective tematice importante pentru UE
având ca orizont anul 2020: crearea de valoare prin cunoaştere, dezvoltarea competenţelor cetăţenilor în
cadrul unor societăţi care favorizează incluziunea şi crearea unei economii competitive, conectate şi
ecologice.
Creşterea economică bazată pe cunoaştere: noua strategie trebuie să ofere condiţii cadru adecvate
pentru inovare şi cercetare, prin oferirea de stimulente şi punerea în comun a resurselor publice şi private.
Educaţia şi cercetarea, inovarea şi creativitatea sunt principalele priorităţi pentru realizarea societăţii
europene bazată pe cunoaştere.
Dezvoltarea competenţelor cetăţenilor în cadrul unor societăţi care favorizează incluziunea:
beneficiile economiei bazate pe cunoaştere depind de contribuţia directă a forţei de muncă, competenţele
acesteia constituind un element central pentru creşterea economică europeană. Întărirea culturii
antreprenoriale, cu accent pe o atitudine pozitivă în asumarea riscurilor şi a capacităţii de inovare, reprezintă
un instrument care contribuie la creşterea economică.
Crearea unei economii competitive, conectate şi ecologice: noua economie a UE va trebui să facă
faţă constrângerilor impuse de creşterea preţurilor la energie, de concurenţa în creştere pentru resurse şi
pieţe, dar şi a celor impuse de emisiile de carbon. Europa are nevoie de infrastructuri de transport şi energie
modernizate şi interconectate, precum şi de acoperire de 100% în bandă largă. Politica industrială trebuie să
aibă o nouă abordare prin punerea accentului pe sustenabilitate, inovare şi competenţe, astfel încât să poată
contribui efectiv la creştere şi creare de locuri de muncă.
Strategia economică pentru următorii 10 ani a fost lansată pe 3 martie 2010, iar armonizarea
politicilor naţionale în domeniul ITT pentru a răspunde obiectivelor strategiei europene presupune un întreg
proces din care face parte şi proiectul: „Dezvoltarea capacităţii ANCS de elaborare a politicilor publice în
domeniul inovării şi transferului tehnologic pentru asigurarea unei dezvoltari socio-economice durabile”,
lansat la data de 13 iulie 2011. Finalizarea acestui proces ar trebui să fie o Strategie în domeniul ITT la nivel
naţional ca răspuns la Strategia UE 2020.
Cum ar trebui să răspundă mediul CDI din România la această strategie?
Printr-o cooperare şi coordonare a entităţilor de CDI pentru a găsi soluţii care să conducă la:
creştere economică inteligentă prin dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare
creştere economică durabilă prin promovarea unor rezultate de cercetare competitive, aplicabile
în economie care să genereze emisii scăzute de carbon şi o utilizare eficientă a resurselor
creştere economică inclusivă prin promovarea unui mediu de cercetare cu un grad ridicat de
ocupare a forţei de muncă, generatoare de coeziune socială şi teritorială.
Pentru a măsura aceste obiective largi, Comisia a stabilit cinci indicatori de referinţă la nivel UE,
dintre care unul este cu predilecţie adresat mediului de cercetare: 3% din PIB trebuie să fie investit în
cercetare şi dezvoltare.
Miza Strategiei Europa 2020 trebuie legată de ceea ce trebuie să facem astăzi şi mâine pentru a putea
aşeza economia României pe drumul cel bun. Criza a scos la lumină probleme fundamentale şi tendinţe
lipsite de viabilitate ale mediului economic românesc pe care nu le mai putem ignora. Avem nevoie să
construim un nou model economic bazat pe cunoaşterea obţinută prin cercetare, educaţie şi inovare.
8
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
2. Despre abordarea metodologică
Modelul conceptual de analiză de impact a politicilor ANCS în domeniul ITT urmăreşte evaluarea
impactului pe 4 nivele:
Nivelul 1 : Impactul tehnico-ştiinţific al politicii ANCS
Nivelul 2 : Impactul economico-financiar al politicii ANCS
Nivelul 3 : Impactul social al politicii ANCS
Nivelul 4 : Impactul general al politicii ANCS
Analiza impactului politicilor ANCS acoperă perioada 2008-2011 şi pe alocuri conţine estimări pen-
tru 2012.
Nivelurile 1, 2, 3 privesc impactul politicii ANCS asupra mediului de CDI, iar nivelul 4 priveşte im-
pactul general al politicilor ITT asupra mediului economic de la nivel regional.
Niveluri de impact ale politicii ANCS şi mediile de acţiune ale acestora
În general, în domeniul CDI putem vorbi mai degrabă de un impact pe termen mediu şi lung şi mai
puţin pe termen scurt. Dar există totuşi şi cazuri de politici care au avut un impact imediat (pe termen scurt)
asupra mediului de CDI. Impactul asupra mediului de CDI poate fi văzut pe termen scurt, mediu şi lung în
timp ce impactul general asupra mediului economic nu poate fi văzut decât pe termen lung.
Pentru evaluarea impactului politicilor ANCS asupra mediului de CDI a fost realizată o anchetă sta-
tistică în rândul unităţilor cu activitate de CDI (institute naţionale de cercetare-dezvoltare, firme/întreprinderi
cu activitate de cercetare) înscrise în Registrul Potenţialilor Contractori (RPC) aflat în administrarea ANCS.
Ancheta s-a desfăşurat în luna octombrie 2011. Din acest motiv, răspunsurile obţinute pentru anul 2011 con-
stituie estimări care au inclus şi perioada de timp rămasă până la sfârşitul anului.
În vederea evaluării impactului tehnico-ştiinţific al politicii ANCS prin anchetă au fost colectate
(urmărite) informaţii referitoare la:
Numărul documentaţiilor tehnico-economice elaborate de unităţile cu activitate de CD în perioa-
da 2008–2010;
Numărul documentaţiilor tehnico-economice achiziţionate de unităţile cu activitate de CD în pe-
rioada 2008 – 2010;
Numărul brevetelor sau cererilor de brevete înregistrate în perioada 2008 – 2010;
Numărul brevetelor sau cererilor de brevete achiziţionate în perioada 2008 – 2010;
Politici ANCS
în domeniul
ITT
Mediul de CDI (institute naţionale de
cercetare-dezvoltare,
firme cu activitate de
cercetare înscrise în
Registrul Potenţialilor
Contractori (RPC) )
Nivelul 1
Nivelul 2
Nivelul 3
Impact
Mediul economic în
general
Nivelul 4
9
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
Numărul modelelor şi desenelor industriale protejate în perioada 2008 – 2010;
Numărul modelelor şi desenelor industriale achiziţionate în perioada 2008 – 2010;
Număr de alte bunuri (copyright, mărci înregistrate, reţete, indicaţii geografice, etc.) înregistrate
în perioada 2008 – 2010;
Număr de alte bunuri (copyright, mărci înregistrate, reţete, indicaţii geografice, etc.) achiziţionate
în perioada 2008-2010;
Evoluţia numărului de rezultate CDI in perioada 2008 – 2010, si anume:
- Lucrări ştiinţifice/tehnice în reviste de specialitate cotate ISI;
- Factor de impact cumulat al lucrărilor cotate ISI;
- Citări în reviste de specialitate cotate ISI;
- Brevete de invenţie;
- Citări în sistemul ISI ale cercetărilor brevetate;
- Produse rezultate din activităţi de cercetare, bazate pe brevete, omologări sau inovaţii proprii;
- Tehnologii rezultate din activităţi de cercetare, bazate pe brevete, omologări sau inovaţii proprii;
- Studii prospective şi tehnologice şi servicii rezultate din activitatea de cercetare-dezvoltare,
comandate de beneficiar;
- Lucrări ştiinţifice/tehnice în reviste de specialitate fără cotaţie ISI;
- Comunicări ştiinţifice prezentate la conferinţe internaţionale cu comitet de program;
- Modele fizice, modele experimentale, modele funcţionale;
- Prototipuri;
- Normative, proceduri, metodologii, reglementări şi planuri tehnice noi sau perfecţionate, reali-
zate în cadrul programelor naţionale sau comandate de beneficiar;
Informarea unităţilor cu activitate de CDI privind politicile europene si naţionale in domeniu;
Informarea unităţilor cu activitate de CDI cu privire la rezultatele din ultimii ani (2008, 2009, 2010).
Impactul economico-financiar al politicii ANCS va fi evaluat prin obţinerea de informaţii cu privire la:
Tendinţe înregistrate în activitatea de CDI a firmelor în perioada 2008-2010 (inclusiv gradul de
aplicabilitate si valorificare a rezultatelor de CD in economie in perioada analizata);
Numărul proiectelor de CDI finanţate din fonduri publice (naţionale, europene, internaţionale);
Rezultate de CD cu potenţial de valorificare în economie obţinute în perioada 2008-2010;
Probleme legate de acoperirea cheltuielilor activităţii de CDI în perioada 2008-2010;
Evoluţia indicatorilor financiari în perioada 2008-2010.
Impactul social al politicii ANCS va fi evaluat prin obţinerea de informaţii cu privire la:
Evoluţia şi structura personalului implicat în activitatea de CDI;
Formele de perfecţionare pentru angajaţii din activitatea de CD;
Recrutarea personalului;
Situaţia posturilor din domeniul CDI.
Grupul ţintă al anchetei a fost format din:
- microîntreprinderi cu activitate de CD;
- întreprinderi mici şi mijlocii cu activitate de CD;
- întreprinderi mari cu activitate de CD;
- institute naţionale de cercetare-dezvoltare.
Eşantionul anchetei a fost de 565 unităţi cu activitate de CD, unităţi înregistrate în RPC. Rezultatele
obţinute prin ancheta statistică efectuată reprezintă estimaţii afectate de erori teoretice de maxim ± 3,9%
garantate cu o probabilitate de 95%. Ancheta în rândul unităţilor de CD s-a adresat managerului unităţii
observate sau unei persoane din conducerea unităţilor respective, persoană care are o imagine de ansamblu
asupra situaţiei activităţii CDI din perioada 2008-2011.
Impactul general al politicii ANCS asupra mediului economic de la nivelul regiunilor de dez-
voltare va cumula efectele tehnico-ştiinţifice, economico-financiare şi sociale ale politicii ANCS asupra
mediului de CDI alături de alte efecte înregistrate în domeniul ITT la nivelul operatorilor economici. Evalua-
rea impactului general are la bază un sistem de indicatori grupaţi pe factori de inovare, sistem folosit pentru
evaluarea şi analiza inovării la nivel regional şi care a fost proiectat în cadrul studiului “Inobarometru 2011”.
10
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
Pentru evaluarea impactului general al politicii ANCS la nivel regional au fost luaţi în considerare
următorii factori principali ai inovării:
1. potenţialul de conducere a inovării – pentru a cuantifica condiţiile structurale necesare asigurării
potenţialului de inovare);
2. potenţialul de creare a cunoştinţelor – pentru a măsura investiţiile în potenţialul uman ca resursă a
activităţilor de cercetare-dezvoltare – element cheie al economiei bazată pe cunoaştere);
3. capacitatea inovare şi de integrare într-un sistem relaţional – pentru a măsura eforturile de inova-
re la nivelul operatorului economic;
4. performanţa inovării – pentru a măsura performanţa, exprimată în termeni de valoare adăugată;
5. proprietatea intelectuală – pentru a măsura rezultatele obţinute prin prisma exploatării cunoştin-
ţelor şi activelor intangibile.
Modelul conceptual abordat propune evaluarea impactului ITT prin analize comparative ale regiuni-
lor analizate din perspectiva inovării. Astfel, este propusă o abordare a evaluării impactului ITT la nivelul
unei regiuni prin comparaţie cu celelalte regiuni analizate din perspectiva inovării.
Figura 2.1 „Intrări şi ieşiri” ale modelului conceptual pentru evaluarea impactului ITT
Modelul de evaluare se bazează pe 5 factori de inovare: potenţialul de conducere a inovării, potenţialul
de creare a cunoştinţelor, capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional, performanţa activităţi-
lor de inovare şi proprietatea intelectuală. Fiecare factor a fost divizat în subfactori de caracterizare obţinând un
număr de 16 subfactori de inovare, iar fiecărui subfactor i-au fost atribuiţi indicatori de evaluare. Factorii de
analiză ai inovării, subfactorii asociaţi şi indicatorii de evaluare sunt prezentaţi în Anexa 3.
Factorii de analiză a inovării sunt în strânsă legătură cu componenta economică a inovării,
reflectându-se în eficienţa economică la nivelul regiunilor.
Prin agregarea rezultatelor pe subfactorii de inovare se obţine impactul general al ITT la nivelul unei
regiuni de dezvoltare. Pentru fiecare indicator a fost acordat un anumit punctaj în funcţie de valorile acestuia.
Sistemul de punctare operează cu valori cuprinse între 0 – 100.
Pentru fiecare factor supus evaluării, se asociază un coeficient de ponderare. De asemenea, pentru fi-
ecare subfactor se atribuie un coeficient de importanţă, astfel încât, valoarea coeficientului de ponderare aso-
ciat factorului de evaluare să reprezinte suma coeficienţilor de importanţă stabiliţi pentru subfactorii asociaţi
factorilor respectivi (vezi tabelul 2.1).
Grupul factorilor de evaluare şi coeficienţii de ponderare asociaţi, sistemul de subfactori, caracteris-
ticile şi coeficienţii de importanţă asociaţi subfactorilor, setul de indicatori de inovare aferenţi subfactorilor
constituie un model de stabilire a impactului general în domeniul ITT pentru o regiune de dezvoltare.
Aplicaţia IT Regiuni de
dezvoltare (1…8)
Infrastructura de inovare
(intrări ale inovării)
Rezultate ale inovării
(ieşiri ale inovării)
Ierarhizarea gradelor de
inovare ale regiunilor
11
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
Factorii, subfactorii şi indicatorii de evaluare s-au stabilit în urma unei cercetări preliminare care a
utilizat literatura economică, aprecieri ale lumii academice şi ale comunităţii de afaceri, și care a fost apro-
fundată în cadrul proiectului de cercetare INNOREG 92-079/2008.
Impactul ITT la nivelul unei regiuni de dezvoltare va fi cuantificat în ceea ce vom denumi în conti-
nuare pe parcursul Ghidului nostru, gradul de inovare al unei regiuni de dezvoltare și se va stabili prin inter-
pretarea punctajului mediu calculat pe baza factorilor inovării şi a coeficienţilor de ponderare, obţinut cu
ajutorul relaţiei:
(gradul de inovare exprimat în funcţie de factorii inovării)
unde:
Ginov - gradul de inovare
Gi – gradul de inovare aferent factorului i i = 1,5
ci – coeficient de ponderare asociat factorului i i = 1,5
(gradul de inovare pe factori de inovare)
unde: ijG - gradul de inovare asociat factorului i i = 1,5
ijCr – punctajul acordat subfactorului j asociat factorului i i = 1,5
j – coeficient de importanţă asociat subfactorului j
(gradul de inovare exprimat în funcţie de subfactorii de inovare)
Dacă: 0 ≤ Ginov (Re g) < 33 atunci Regiunea are un potenţial mic de inovare
33 ≤ Ginov (Re g) < 66 atunci Regiunea are un potenţial mediu de inovare
66 ≤ Ginov (Re g) atunci Regiunea are un potenţial mare de inovare
De asemenea, modelul permite analiza gradului de inovare pe factorii inovării şi stabilirea punctelor
tari şi slabe ale fiecărei regiuni.
5
1
)Re(
i
iiinov cGgG
i i
j
n
j
ij
n
j i
jii
ij Cr
cCgG
1 1
)Re(
5
1 1
)Re(
i
ij
n
j i
jinov Cr
cgG
i
12
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
Tabelul 2.1 Factorii de analiză a inovării, subfactorii asociaţi şi ponderile acestora în evaluarea gradului de inovare la nivel regional
NR. FACTOR
Ponderea
factorului
în calculul
gradului de
inovare (ci)
SUBFACTORI
Ponderea
subfactorilor în
gradul de inovare
pe factorul (αi)
1 Potenţialul de
conducere a inovării 21.02
1.1 Educaţie formală şi non-formală 5,25
1.2 Personal implicat în activităţi de
cercetare – dezvoltare tehnologică
(CDT)
5,25
1.3 Personal implicat în promovare,
marketing, prognoză şi supravegherea
mediului economic
5,26
1.4 Susţinerea inovării la nivelul auto-
rităţilor publice 5,26
2 Potenţialul de creare
a cunoştinţelor 20.53
2.1 Public 10,26
2.2 Privat 10,27
3
Capacitatea
de inovare şi de
integrare într-un
sistem relaţional
20.88
3.1 Inovare 10,44
3.2 Cooperare şi colaborare 10,44
Performanţa
activităţilor de inovare 21.16
4.1 Realizarea de produse/tehnologii
sau servicii noi/modernizate pe piaţă
sau implementarea de tehnologii
noi/modernizate la nivelul organizaţiei
5,29
4.2 activităţi de CDT 5,29
4.3 activităţi de consultanţă (servicii) 5,29
4.4 activităţi de promovare, marketing
şi distribuţie 5,29
5 Proprietatea
intelectuală 16.41
5.1 Documentaţii tehnico-economice
(documentaţii de realizare produ-
se/servicii, studii de fezabilitate, studii
de piaţă, planuri de afaceri, proiecte
tehnico-economice, etc.)
4,10
5.2 Brevete de invenţie 4,10
5.3 Modele şi desene industriale prote-
jate 4,10
5.4 Altele (copyright, mărci înregistra-
te, reţete, indicaţii geografice, specii
vegetale şi animale, etc).
4,11
13
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
3. Impactul tehnico-ştiinţific
3.1 Rezultate ale activităţii de ITT ale unităţilor de CD În perioada 2008–2010, numărul mediu de documentaţii elaborate pe unitate cu activitate principală
sau secundară de CD este de cca 15 documentaţii (însemnând cca 5 documentaţii pe an). În ce priveşte do-
cumentaţiile achiziţionate, numărul mediu al acestora în perioada 2008-2010 a fost de cca 2 documentaţii pe
unitate cu activitate de CD.
În perioada 2008-2010, la fiecare două unităţi avem în medie 3 brevete sau cereri de brevete înregis-
trate, iar una din 10 unităţi de CD a achiziţionat un brevet sau drepturile de folosire a unui brevet.
Tabel 3.1 Rezultate ale activităţii de ITT realizate/achiziţionate pe unitate de CD
Documentaţii tehnico-economice elaborate/achiziţionate pe unitate de CD
1. Număr mediu de documentaţii tehnico-economice elaborate pe unitate cu activitate de
CD, în perioada 2008 – 2010 14,67
2. Număr mediu de documentaţii tehnico-economice achiziţionate pe unitate cu activita-
te de CD, în perioada 2008 – 2010 2,32
Brevete înregistrate înregistrate/achiziţionate pe unitate de CD
3. Număr mediu de brevete sau cereri de brevete înregistrate pe unitate cu activitate de
CD, în perioada 2008 – 2010 1,39
4. Număr mediu de brevete sau cereri de brevete achiziţionate pe unitate cu activitate de
CD, în perioada 2008 – 2010 0,12
Modele şi desene industriale înregistrate/achiziţionate pe unitate de CD
5. Număr mediu de modele şi desene industriale protejate pe unitate de CD, în perioada
2008 – 2010
1,16
6. Număr mediu de modele şi desene industriale achiziţionate pe unitate de CD în peri-
oada 2008 – 2010
0,38
Alte bunuri intangibile înregistrate/achiziţionate pe unitate de CD
7. Număr mediu de alte bunuri intangibile (copyright, mărci înregistrate, reţete, indicaţii
geografice, etc.) înregistrate pe unitate de CD, în perioada 2008-2010
0,62
8. Număr mediu de alte bunuri intangibile (copyright, mărci înregistrate, reţete, indicaţii
geografice, etc.) achiziţionate pe unitate de CD, în perioada 2008-2010
0,20
Numărul modelelor şi desenelor industriale înregistrate în perioada 2008-2010 a fost în medie de 1
model pe unitate de CD, la fiecare 10 unităţi fiind achiziţionate cca 4 modele industriale. În ce priveşte ale
bunuri intangibile (copyright, mărci înregistrate, reţete, indicaţii geografice, etc.) avem o înregistrare la două
unităţi de CD.
14
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
Figura 3.1 Rezultate ale activităţii de ITT realizate/achiziţionate pe unitate de CD în perioada 2008-2010 (număr mediu de rezultate ITT pe unitate de CD)
Întreprinderile mijlocii (50-249 angajaţi) produc majoritatea brevetelor și a documentaţiilor tehnico
– economice, 61% respectiv 55% din totalul acestora. În schimb, întreprinderile mari (peste 250 angajaţi) au
realizat 81% dintre modelele și desenele industriale protejate în perioada 2008-2010 și 35% dintre celelelate
bunuri intangibile înregistrate precum copyright, mărci, reţete, indicaţii geografice şi altele asemenea, în aceeaşi
perioadă.
14.67
2.32
1.39
0.12
1.16
0.38
0.62
0.2
0 5 10 15 20
Număr mediu de documentaţii tehnico-economice elaborate pe unitate cu activitate de CD
Număr mediu de documentaţii tehnico-economice achiziţionate pe unitate cu activitate de CD
Număr mediu de brevete sau cereri de brevete înregistrate pe unitate cu activitate de CD
Numărul mediu de brevete sau cereri de brevete achiziţionate pe unitate cu activitate de CD
Număr mediu de modele şi desene industriale protejate pe unitate de CD
Număr mediu de modele şi desene industriale achiziţionate pe unitate de CD
Număr mediu de alte bunuri intangibile (copyright, mărci înregistrate, reţete, indicaţii geografice, etc) înregistrate pe
unitate de CD
Număr mediu de alte bunuri intangibile (copyright, mărci înregistrate, reţete, indicaţii geografice, etc) achiziţionate pe
unitate de CD
Rezultate ale activităţii de ITT realizate/achiziţionate pe unitate de CD în perioada 2008-2010
15
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
Tabel 3.2 Structura rezultatelor înregistrate de ITT după tipul întreprinderii
(mărimea întreprinderii) care le-a produs în perioada 2008-2010 (%)
Tip de întreprindere
Micro-
întreprindere (până la 9 anga-
jaţi)
Întreprindere
mică (10-49 angajaţi
Întreprindere
mijlocie (50-249 angajaţi)
Întreprindere
mare (peste 250 angajaţi)
Total
(%)
Structura numărului de documentaţii
tehnico-economice elaborate de institu-
ţii în perioada 2008 – 2010
3,34 7,76 55,49 33,41 100,00
Structura numărului de brevete sau
cereri de brevete înregistrate în perioada
2008 - 2010
2,25 14,45 60,90 22,39 100,00
Structura numărului de modele şi dese-
ne industriale protejate în perioada 2008
– 2010
0,00 3,70 15,59 80,71 100,00
Structura numărului de alte bunuri
(copyright, mărci înregistrate, reţete,
indicaţii geografice, etc.) înregistrate în
perioada 2008-2010
7,51 24,32 33,63 34,53 100,00
Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) sunt cele mai active în ce priveşte brevetele, elaborarea docu-
mentaţiilor tehnico-economice şi protejarea altor bunuri intangibile precum copyright, mărci, reţete, indicaţii
geografice şi altele asemenea, în perioada 2008-2010. În schimb, întreprinderile mari se remarcă în special
prin realizarea modelelor şi desenelor industriale protejate.
Figura 3.2 Structura rezultatelor de ITT după mărimea întreprinderii care le-a produs
în perioada 2008-2010
3.34
2.25
7.51
7.76
14.45
3.7
24.32
55.49
60.9
15.59
33.63
33.41
22.39
80.71
34.53
0 20 40 60 80 100
Documentaţii tehnico-economice elaborate
Brevete sau cereri de brevete înregistrate
Modele şi desene industriale protejate
Alte bunuri intangibileînregistrate
Structura rezultatelor de ITT după mărimea întreprinderilor (%)
Întreprindere mare
Întreprindere mijlocie
Întreprindere mică
Microîntreprindere
16
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
3.2 Evoluţia numărului de rezultate CDI în perioada 2008-2011
Analiza tendinţei de evoluţie a rezultatelor CDI în perioada 2008-2011 a fost realizată în baza datelor
calitative obţinute prin ancheta desfăşurată în rândul managerilor de unităţi cu activitate de CD. Specificita-
tea acestor date calitative este că faţă de datele cantitative, în loc de cifre exacte, răspunsul obişnuit îl consti-
tuie o apreciere a respondentului de genul: “a crescut/ la fel/ a scăzut” sau “ va creşte/ la fel/ va scădea”, în
cazul întrebărilor care indică o evoluţie în timp a unui fenomen.
Răspunsurile primite (managerii întreprinderilor din eşantionul supus cercetării statistice aleg o sin-
gură variantă de răspuns la acest tip de întrebări) sunt apoi prelucrate, iar rezultatul final se obţine sub forma
unui sold conjunctural procentual, obţinut ca diferenţă între procentajul celor care au ales varianta pozitivă a
fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.
Următoarele praguri de interpretare a soldurilor conjuncturale au fost convenite (stabilite):
până la ± 5% relativă stabilitate;
de la ± 6% până la ±15% creştere moderată, respectiv scădere moderată;
de la ±16% până la ± 40% creştere, respectiv scădere;
peste ±40% creştere accentuată, respectiv scădere accentuată.
Încheiem scurta expunere a metodologiei de analiză cu menţiunea că soldul conjunctural indică per-
cepţia respondenţilor asupra dinamicii unui fenomen, dar NU trebuie confundat cu intensitatea creşterii sau
scăderii valorii unui indicator statistic.
Tabelul 3.3 Evoluţia numărului de rezultate CDI în perioada 2008-2011
în baza soldurilor conjuncturale*
2009 faţă de 2008 2010 faţă de 2009 2011 faţă de 2010
Lucrări ştiinţifice/tehnice în reviste de specia-
litate cotate ISI → → →
Factor de impact cumulat al lucrărilor cotate ISI → → →
Citări în reviste de specialitate cotate ISI → → →
Brevete de invenţie → → ↘
Citări în sistemul ISI ale cercetărilor brevetate ↘ → ↘
Produse rezultate din activităţi de cercetare,
bazate pe brevete, omologări sau inovaţii proprii ↗ ↗ →
Tehnologii rezultate din activităţi de cercetare,
bazate pe brevete, omologări sau inovaţii proprii → → →
Studii prospective şi tehnologice şi servicii
rezultate din activitatea de cercetare-
dezvoltare, comandate de beneficiar
→ ↗ →
Lucrări ştiinţifice/tehnice în reviste de specia-
litate fără cotaţie ISI ↗ ↗ →
Comunicări ştiinţifice prezentate la conferinţe
internaţionale cu comitet de program → → →
Modele fizice, modele experimentale, modele
funcţionale → ↗ →
Prototipuri → → ↗
Normative, proceduri, metodologii, reglemen-
tări şi planuri tehnice noi sau perfecţionate,
realizate în cadrul programelor naţionale sau
comandate de beneficiar
→ → →
*a fost utilizată în estimarea tendinţelor metodologia folosită la Anchetele de conjunctură realizate de Institutul Naţ i-onal de Statistică în cofinanţare, cu contribuţia Comisiei Europene-DGECFIN (Bruxelles). Notă: ↗ - relativă creştere; ↘ - relativă scădere; → - relativă stabilitate
17
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
În cadrul anchetei efectuate, managerii unităţilor de CD consideră că în perioada 2008-2011 după o
relativă stagnare a numărului de brevete între 2008-2010, s-a înregistrat o scădere moderată a acestuia în
2011 faţă de 2010 (sold conjunctural -10%). Pe acest fond şi numărul de citări în sistemul ISI ale cercetări-
lor brevetate a suferit o scădere care s-a manifestat în special în 2009 faţă de 2008 (sold conjunctural -6%) şi
în 2011 faţă de 2010 (sold conjunctural -9%).
Tabelul 3.4 Aprecieri ale managerilor unităţilor de CDI privind evoluţia numărului de brevete
de invenţie şi a numărului de citări în sistemul ISI ale cercetărilor brevetate (%)
Brevete de invenţie
A crescut
(%)
Este aproximativ
acelaşi (%)
A scăzut
(%)
Total
(%)
Sold conjunc-
tural (%)
2009 faţă de 2008 16.32 71.97 11.72 100.00 4.60
2010 faţă de 2009 13.17 72.02 14.81 100.00 -1.65
2011 faţă de 2010 8.16 73.88 17.96 100.00 -9.80
Citări în sistemul ISI ale cercetărilor brevetate
A crescut
(%)
Este aproximativ
acelaşi (%)
A scăzut
(%)
Total
(%)
Sold conjunc-
tural
(%)
2009 faţă de 2008 2.44 88.78 8.78 100.00 -6.34
2010 faţă de 2009 3.38 87.92 8.70 100.00 -5.31
2011 faţă de 2010 3.37 84.62 12.02 100.00 -8.65
Creşteri moderate au înregistrat în perioada analizată:
numărul de lucrări ştiinţifice/tehnice în reviste de specialitate fără cotaţie ISI, care a crescut mo-
derat în 2009 faţă de 2008 (sold conjunctural +11%) şi în 2010 faţă de 2009 (sold conjunctural
+7%)(vezi Anexa 1);
numărul de modele fizice, modele experimentale, modele funcţionale care a crescut moderat în
2010 faţă de 2009 (sold conjunctural +7%)(vezi Anexa 1).
Restul rezultatelor de CDI au cunoscut o relativă stabilitate în perioada 2008-2011 (vezi Anexa 1).
3.3 Informarea în domeniul cercetării, dezvoltării, inovării
Unităţile de cercetare sunt mai informate despre politicile şi programele naţionale care finanţează pro-
iectele CDI (66% dintre unităţi susţinând acest lucru), decât despre politicile europene în domeniul CDI şi pro-
gramele europene pentru CDI (cca 55% dintre unităţi considerând că sunt informate în legătură cu acestea).
Tabelul 3.5 Aprecieri ale managerilor unităţilor de CDI privind informarea în domeniul CDI (%)
Sunteţi informat cu privire la:
Da
(%)
Nu
(%)
Total
(%)
Politicile europene în domeniul CDI 54,78 45,22 100,00
Politicile naţionale în domeniul CDI 65,61 34,39 100,00
Programele europene care finanţează proiectele de CDI 56,46 43,54 100,00
Programele naţionale care finanţează proiectele de CDI 65,74 34,26 100,00
18
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
Figura 3.3 Aprecieri ale managerilor unităţilor de CDI privind informarea în domeniul CDI (%)
În perioada 2008-2011 una din 3 unităţi de CD au accesat programe naţionale de finanţare a cercetă-
rii, în timp ce una din 5 unităţi a accesat programe europene.
Tabelul 3.6 Accesarea programelor europene şi naţionale care finanţează proiecte CDI
Aţi accesat în perioada 2008-2011:
Da
(%)
Nu
(%)
Total
(%)
Programe europene care finanţează proiectele de CDI 21,14 78,86 100,00
Programe naţionale care finanţează proiectele de CDI 30,20 69,80 100,00
Figura 3.4 Accesarea programelor de finanţare CDI în perioada 2008-2011(%)
54.78%
65.61%
56.46%
65.74%
0%
20%
40%
60%
80%
100%
Politicile europene în domeniul CDI
Politicile naţionale în domeniul CDI
Programele europene care
finanţează
proiectele de CDI
Programele naţionale care
finanţează
proiectele de CDI
Informarea în domeniul CDI
21.14%
30.20%
0.00%
5.00%
10.00%
15.00%
20.00%
25.00%
30.00%
35.00%
Programe europene care f inanţează proiectele de CDI
Programe naţionale care f inanţează proiectele de CDI
Accesarea programelor de finanţare CDI
19
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
Majoritatea întreprinderilor (64%) susţin că sunt informate despre rezultatele CDI din ultimii ani
(2008, 2009, 2010) din domeniul lor de activitate.
Tabelul 3.7 Informarea cu privire la rezultatele CDI din ultimii ani
(2008, 2009, 2010) în domeniul de activitate al unităţilor (%)
Sunteţi informat cu privire la rezultatele CDI din ultimii ani
(2008, 2009, 2010) în domeniul dvs. de activitate ?
Da 64,23
Nu 35,77
Total 100,00
Figura 3.5 Informarea cu privire la rezultatele CDI din ultimii ani (2008, 2009, 2010) în domeniul de activitate al unităţilor (%)
64,23%
35,77%
Sunteţi informat cu privire la rezultatele CDI din ultimii
ani (2008, 2009, 2010) în domeniul dvs de activitate ?
Da
Nu
20
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
4. Impactul economico-financiar
4.1 Tendinţe înregistrate în activitatea de CDI în perioada 2008-2011
Managerii unităţilor de CDI au apreciat că activitatea de CDI a cunoscut o relativă stabilitate în peri-
oada 2008-2010 şi au estimat o scădere moderată (sold conjunctural de -6%) în 2011 faţă de 2010.
Tabelul 4.1 Aprecieri ale managerilor unităţilor de CDI privind evoluţia
activităţii de CDI a unităţii în perioada 2008 – 2011 (%)
Activitatea de Cercetare, Dezvoltare, Inovare (CDI) în instituţii/organizaţii în perioada 2008-2011
A crescut
(%)
Este aproximativ
aceeaşi (%)
A scăzut
(%)
Total
(%)
Sold
conjunctural (%)
2009 faţă de 2008 19.20 56.21 24.59 100.00 -5.39
2010 faţă de 2009 19.53 55.76 24.71 100.00 -5.18
2011 faţă de 2010 19.01 56.34 24.65 100.00 -5.63
Aproximativ 25% dintre managerii unităţilor care au participat în cadrul anchetei statistice susţin că acti-
vitatea de CDI în perioada 2009-2011 a cunoscut o descreştere. Dintre cei care susţin scăderea activităţii de CDI
în perioada 2009-2011, peste 42% consideră că aceasta s-a diminuat cu mai mult de -25% (vezi tabelul 4.2).
Tabelul 4.2 Aprecieri ale managerilor unităţilor de CDI privind creşterile/descreşterile
procentuale ale activităţii CDI a unităţii în perioada 2008 – 2011 (%)
Activitatea de Cercetare, Dezvoltare, Inovare (CDI) în instituţii/organizaţii în perioada 2008-2011
Creşterea/descreşterea
procentuală
2009 faţă de 2008
(%) 2010 faţă de 2009 (%) 2011 faţă de 2010 (%)
A crescut 0%-5% 31,71 34,94 39,51
5%-10% 12,20 18,07 14,81
10%-15% 2,44 8,43 4,94
15%-20% 10,98 15,66 14,81
20%-25% 8,54 1,20 1,23
Peste 25% 34,15 21,69 24,69
Total 100,00 100,00 100,00
A scăzut 0%-5% 18,10 22,86 22,86
5%-10% 5,71 10,48 13,33
10%-15% 4,76 4,76 7,62
15%-20% 14,29 8,57 3,81
20%-25% 7,62 11,43 4,76
Peste 25% 49,52 41,90 47,62
Total 100,00 100,00 100,00
21
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
Dacă activitatea de CDI a înregistrat o uşoară scădere în perioada 2009-2011, manifestată în special
în 2011 faţă de 2010 după estimările managerilor unităţilor de CD, în schimb, investiţia în activităţile de CDI
a fost considerabil redusă în această perioadă, vârful acestor scăderi manifestându-se în 2009 faţă de 2008
(soldul conjunctural fiind de -14%). Această scădere a investiţiilor a continuat să se manifeste până în 2011
(sold conjunctural de -6% în 2011 faţă de 2010).
Tabelul 4.3 Aprecieri ale managerilor unităţilor de CDI privind evoluţia investiţiilor
în activitatea de CDI a unităţii, perioada 2008 – 2011
Investiţia în activitatea de CDI în instituţii/organizaţii în perioada 2008-2011
A crescut
(%)
Este aproximativ
aceeaşi (%)
A scăzut
(%)
Total
(%)
Sold conjunctural
(%)
2009 faţă de 2008 15.33 54.95 29.72 100.00 -14.39
2010 faţă de 2009 17.58 56.53 25.89 100.00 -8.31
2011 faţă de 2010 19.15 55.32 25.53 100.00 -6.38
Procentul celor care au susţinut că investiţiile în activitatea de CDI au scăzut, variază de la 30% în
2009 la 26% în 2011. Peste 37% dintre managerii unităţilor care au participat în cadrul anchetei statistice susţin
că investiţiile în activitatea de CDI în perioada 2008-2011 au cunoscut o scădere cu mai mult de -25%. (vezi
tabelul 4.4).
Tabelul 4.4 Aprecieri ale managerilor unităţilor de CDI privind creşterile/descreşterile
procentuale ale investiţiilor în activitatea CDI a unităţii, în perioada 2008 – 2011(%)
Investiţia în activitatea CDI în instituţii/organizaţii în perioada 2008-2011
Creşterea/descreşterea procentuală 2009 faţă de 2008
(%) 2010 faţă de 2009 (%) 2011 faţă de 2010 (%)
A crescut 0%-5% 40,00 40,54 35,80
5%-10% 20,00 18,92 12,35
10%-15% 4,62 4,05 4,94
15%-20% 12,31 14,86 9,88
20%-25% 3,08 4,05 4,94
Peste 25% 20,00 17,57 32,10
Total 100,00 100,00 100,00
A scăzut 0%-5% 25,40 33,94 33,33
5%-10% 5,56 7,34 8,33
10%-15% 5,56 4,59 2,78
15%-20% 9,52 12,84 10,19
20%-25% 5,56 4,59 2,78
Peste 25% 48,41 36,70 42,59
Total 100,00 100,00 100,00
O sinteză a tendinţelor înregistrate pentru activitatea de CDI şi pentru investiţiile în activitatea CDI
este prezentată în tabelul 4.5.
22
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
Tabelul 4.5 Evoluţia activităţii de CDI şi a investiţiilor în activitatea CDI
(solduri conjuncturale) în perioada 2008-2011*
Evoluţia în baza calculului soldurilor conjuncturale*
2009 faţă de 2008 2010 faţă de 2009 2011 faţă de 2010
Activitatea de Cercetare, Dezvol-
tare, Inovare (CDI) în institu-
ţii/organizaţii
→ → ↘
Investiţia în activităţile de CDI în
instituţii/organizaţii ↘ ↘ ↘
*a fost utilizată în estimarea tendinţelor metodologia folosită la Anchetele de conjunctură realizate de Institutul Naţional de Statistică în cofinanţare, cu contribuţia Comisiei Europene-DGECFIN (Bruxelles). Notă: ↗ - relativă creştere; ↘ - relativă scădere; → - relativă stabilitate
Figura 4.1 Evoluţia activităţii de CDI şi a investiţiilor în activitatea CDI în perioada 2008-2011 (solduri conjuncturale)
Managerii unităţilor de CDI estimează o creştere pentru activitatea de CDI în 2012 faţă de 2011
(sold conjunctural +18,54%). Aproximativ 30% dintre managerii întreprinderilor care au participat la anche-
ta statistică sunt de părere că activitatea de CDI în 2012 faţă de 2011, va creşte.
Tabelul 4.6 Estimarea evoluţiei activităţii de CDI în 2012 faţă de 2011 (%)
Vă rugăm să estimaţi care va fi
evoluţia activităţii CDI pentru
instituţia/organizaţia dvs. în 2012
faţă de 2011.
Va creşte
(%)
Va fi aproxi-
mativ aceeaşi
(%)
Va scădea
(%)
Total
(%)
Sold
conjunctural
(%)
29.75 59.04 11.21 100.00 +18.54
Evoluţia activităţii de CDI în baza
soldului conjunctural ↗
-5.39% -5.18%-5.63%
-14.39%
-8.31%
-6.38%
-16.00%
-14.00%
-12.00%
-10.00%
-8.00%
-6.00%
-4.00%
-2.00%
0.00%
2009 faţă de 2008
2010 faţă de 2009
2011 faţă de 2010
Soldurile conjuncturale pentru activitatea de CDI şi pentru investiţia în activitatea de CDI
Activitatea de CDI
Investiţia în activitatea de CDI
23
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
Figura 4.2 Estimarea evoluţiei activităţii de CDI în 2012 faţă de 2011 (%)
Dintre cei care susţin creşterea activităţii de CDI în 2012 faţă de 2011, cca 27% consideră că aceasta
va creşte cu peste 25%, iar 52% sunt de părere că aceasta va creşte cu până la 10% (vezi tabelul 4.7).
Tabelul 4.7 Aprecieri ale managerilor unităţilor de CDI privind evoluţia
procentuală pentru activitatea de CDI în 2012 faţă de 2011 (%)
Estimarea evoluţiei activităţii de CDI în instituţii/organizaţii în 2012
faţă de 2011
Creşterea/descreşterea procentuală (%)
A crescut 0%-5% 33,08
5%-10% 19,23
10%-15% 4,62
15%-20% 11,54
20%-25% 4,62
Peste 25% 26,92
Total 100,00
A scăzut 0%-5% 28,57
5%-10% 16,33
10%-15% 2,04
15%-20% 10,20
20%-25% 8,16
Peste 25% 34,69
Total 100,00
Gradul de aplicabilitate în economie al rezultatelor de CD a fost scăzut, după cum susţin 65% dintre
managerii unităţilor de CD.
29,75%
59,04%
11,21%
Estimarea evoluţiei activităţii CDI
în 2012 faţă de 2011
va creste
va fi aproximativ la fel
va scadea
24
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
Tabelul 4.8 Gradul de aplicabilitate în economie a rezultatelor de CDI în perioada 2008-2010,
în opinia managerilor unităţilor de CDI (%)
Gradul de aplicabilitate în economie a rezultatelor de CDI in perioada 2008-2010 (%)
Scăzut 64,7
Ridicat 35,3
Total 100.00
Figura 4.3 Gradul de aplicabilitate în economie a rezultatelor de CD în perioada 2008-2010, în opinia managerilor unităţilor CDI (%)
În perioada 2008-2010, gradul de valorificare a rezultatelor de CD în economie a fost scăzut, după
cum susţin 71% dintre managerii unităţilor de CDI.
Tabelul 4.9 Gradul de valorificare în economie a rezultatelor de CD în perioada 2008-2010,
în opinia managerilor unităţilor de CDI (%)
Gradul de valorificare a rezultatelor de CDI în economia românească,
în perioada 2008-2010 (%)
Scăzut 71,1
Ridicat 28,9
Total 100.00
64,7%
35,3%
Gradul de aplicabilitate în economie a rezultatelor de CD în perioada 2008-2010
Scazut
Ridicat
25
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
Figura 4.4 Gradul de valorificare în economie a rezultatelor de CD în perioada 2008-2010, în opinia managerilor unităţilor de CDI (%)
Pe tipuri de rezultate CD, în perioada 2008-2010, cele mai valorificate au fost documentaţiile tehni-
co-economice (49% din totalul acestora fiind valorificate), fiind urmate de modele şi desene industriale (22%
dintre acestea fiind valorificate) şi de brevete (cca 9% dintre acestea fiind valorificate prin vânzare, transfer
de drepturi de proprietate industrială, consultanţă, etc.).
Tabelul 4.10 Ponderea rezultatelor de ITT valorificate în economie în total
rezultate de ITT realizate în perioada 2008-2010 (%)
Documentaţii tehnico-economice
Ponderea documentaţiilor tehnico-economice valorificate prin vânzarea sau furnizarea de ser-
vicii în perioada 2008-2010 în totalul documentaţiilor tehnico-economice elaborate în perioada
2008-2010(%) 49,40
Brevete înregistrate
Ponderea brevetelor valorificate (transfer de drepturi de proprietate industrială, consultanţă) în
perioada 2008 – 2010 în totalul brevetelor înregistrate în perioada 2008-2010 (%) 8,58
Modele şi desene industriale
Ponderea modelelor sau desenelor industriale valorificate în perioada 2008 – 2010 în totalul
modelelor sau desenelor industriale înregistrate în perioada 2008-2010 (%) 22,33
71,1%
28,9%
Gradul de valorificare în economie a rezultatelor de CD în perioada 2008-2010
Scazut
Ridicat
26
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
Figura 4.5 Ponderea rezultatelor de ITT valorificate în total rezultate obţinute în perioada 2008-2010 (%)
4.2 Participarea la proiecte de CDI finanţate din fonduri publice
În 2008, aproximativ 19% dintre unităţile cu activitate de CDI au coordonat cel puţin un proiect de
CDI finanţat din fonduri publice. Procentul unităţilor care au coordonat cel puţin un proiect, în total unităţi
de CD, a scăzut la 17% în 2009 ajungând în 2011 la 13%. Această tendinţă a fost înregistrată şi în cazul insti-
tuţiilor/organizaţiilor care au fost parteneri în cel puţin un proiect (de la 26% unităţi de CD care au fost par-
teneri în cel puţin un proiect CDI în 2008, la 18% în 2011).
Tabel 4.11 Repartiţia procentuală a unităţilor care au derulat proiecte CDI
finanţate din fonduri publice naţionale, în perioada 2008-2011 (%)
Repartiţia procentuală a unităţilor care au derulat proiecte CDI finanţate din fonduri publice,
în perioada 2008-2011 (%)
2008 2009 2010 2011
Ponderea instituţiilor/organizaţiilor care au coordonat cel puţin un
proiect în total instituţii/organizaţii cu activitate de CDI (%) 18,70 16,90 15,40 12,9
Ponderea instituţiilor/organizaţiilor care au fost partener în cel puţin
un proiect în total instituţii/organizaţii cu activitate de CDI (%) 25,50 23,00 22,83 17,90
Figura 4.6 Repartiţia procentuală a unităţilor care au derulat proiecte CDI finanţate din fonduri publice, în perioada 2008-2011 (%)
49.40%
22.33%
8.58%
0.00%
10.00%
20.00%
30.00%
40.00%
50.00%
60.00%
Documentaţii tehnico-economice
Modele sau desene industriale
Brevete
Ponderea rezultatelor de ITT valorificate în total rezultate obţinute în perioada în perioada 2008-2010
18.70% 16.90% 15.40%12.90%
25.50%23.00% 22.83%
17.90%
0.00%
10.00%
20.00%
30.00%
40.00%
50.00%
2008 2009 2010 2011
Repartiţia procentuală a unităţilor care au derulat
proiecte CDI finanţate din fonduri publice naţionale
Ponderea unitatilor
care au fost parteneri în cel puţin un proiect CDI in total unitati CD
Ponderea unitatilor care au coordonat cel puţin un proiect CDI in
total unitati CD
27
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
Tabel 4.12 Repartizarea numărului mediu al proiectelor de CDI finanţate din fonduri publice
naţionale, în perioada 2008-2011
2008 2009 2010 2011
Număr mediu de proiecte coordonate pe institu-
ţie/organizaţie cu activitate de CDI 13,78 11,43 11,41 8,79
Număr mediu de proiecte în parteneriat pe institu-
ţie/organizaţie cu activitate de CDI 9,75 7,20 6,39 4,11
Numărul mediu de proiecte finanţate din fonduri naţionale pe unitate de CD care a coordonat astfel
de proiecte a scăzut de la 14 proiecte în 2008 la 9 proiecte în 2011. Această tendinţă s-a înregistrat şi în
cazul numărului mediu de proiecte în care o instituţie/organizaţie este parteneră, de la 10 proiecte în 2008 la
4 proiecte în 2011.
Figura 4.7 Repartizarea numărului mediu al proiectelor de CDI finanţate din fonduri publice, în perioada 2008-2011
În ce priveşte proiectele cu finanţare europeană, asistăm la un fenomen în sens invers, procentul
unităţilor care au coordonat un asemenea proiect, în total unităţi de CD, urcând de la 2% în 2008 la 7% în
2011. Acelaşi trend se înregistrează şi în cazul proiectelor în care unităţile sunt parteneri, procentul acestora
crescând de la 9% în 2008 la 12% în 2011.
Tabel 4.13 Repartiţia procentuală a unităţilor care au derulat proiecte CDI
finanţate din fonduri europene, în perioada 2008-2011 (%)
Repartiţia procentuală a unităţilor care au derulat proiecte CDI finanţate din fonduri europene,
în perioada 2008-2011 (%)
2008 2009 2010 2011
Ponderea instituţiilor/organizaţiilor care au coordonat cel puţin un proiect în
total instituţii/organizaţii cu activitate de CDI (%) 1,9 3,2 5,3 6,9
Ponderea instituţiilor/organizaţiilor care au fost partener în cel puţin un proiect
în total instituţii/organizaţii cu activitate de CDI (%) 8,7 10,1 11,9 11,9
13.78
11.43 11.41
8.79
9.75
7.26.39
4.11
0
5
10
15
20
25
2008 2009 2010 2011
Repartizarea numărului mediu al proiectelor de CDI finanţate
din fonduri publice pe unitate CD care a derulat asemenea proiecte
Număr mediu de proiecte în
parteneriat pe unitate CD
Număr mediu de proiecte
coordonate pe unitate CD
28
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
Figura 4.8 Repartiţia procentuală a unităţilor care au derulat proiecte CDI finanţate din fonduri europene, în perioada 2008-2011 (%)
Referitor la proiectele finanţate din fonduri internaţionale (altele decât cele europene), procentul
unităţilor care au coordonat un asemenea proiect se situează la cca 2-3%. Aceeaşi situaţie se înregistrează şi
în cazul proiectelor în care unităţile sunt parteneri, procentul acestora în fiecare an fiind de cca 2-3%.
Tabel 4.14 Repartiţia procentuală a unităţilor care au derulat proiecte CDI finanţate
din fonduri internaţionale (altele decât cele europene), în perioada 2008-2011 (%)
Repartiţia procentuală a unităţilor care au derulat proiecte CDI finanţate din fonduri europene, în perioa-
da 2008-2011
2008 2009 2010 2011
Ponderea instituţiilor/organizaţiilor care au coordonat cel puţin un pro-
iect în total instituţii/organizaţii cu activitate de CDI (%) 2,48 2,83 3,19 2,48
Ponderea instituţiilor/organizaţiilor care au fost partener în cel puţin un
proiect în total instituţii/organizaţii cu activitate de CDI (%) 1,95 2,12 3,01 3,36
4.3 Rezultate de CD cu potenţial de valorificare în economie obţinute în perioada 2008-2010
Cea mai mare parte a rezultatelor activităţii de CD în întreprinderi (59%) sunt pur teoretice; 24% au
aplicabilitate imediată, iar 12% necesită un proces de transfer tehnologic mai complex.
Tabelul 4.15 Structura rezultatelor CDI pe întreprindere cu activitate de CD
după potenţialul de aplicare al acestora în economie (%)
Structura rezultatelor de CDI (%)
Rezultate de CD cu aplicare imediată în economie 24,29
Rezultate de CD care necesită un proces de transfer tehnologic mai complex 12,10
Rezultate de CD fără aplicabilitate/cu aplicabilitate redusă în economia româ-
nească, dar care pot fi valorificate pe piaţa europeană 4,24
Rezultate de CD fără aplicabilitate (rezultate teoretice) 59,38
Total 100,00
1.90%3.20%
5.30%
6.90%
8.70%
10.10%
11.90%
11.90%
0.00%
2.00%
4.00%
6.00%
8.00%
10.00%
12.00%
14.00%
16.00%
18.00%
20.00%
2008 2009 2010 2011
Repartiţia procentuală a unităţilor care au derulat proiecte CDI finanţate din fonduri europene
Ponderea unităţilor care au
fost partener în cel puţin un
proiect CDI in total unitati CD
Ponderea unităţilor care au
coordonat cel puţin un proiect CDI in total unitati CD
29
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
Conform opiniei managerilor unităţilor de CD, cca o treime în medie din rezultatele unei unităţi de
CD pot fi aplicate în economie.
Figura 4.9 Structura rezultatelor de CD pe întreprindere cu activitate de CD după potenţialul de aplicare al acestora în economie (%)
4.4 Acoperirea cheltuielilor cu activitatea CDI în perioada 2008-2011
Tabelul 4.16 Probleme ale unităţilor legate de acoperirea cheltuielilor cu activitatea CDI
în perioada 2008-2011
Ponderea unităţilor care s-au confruntat cu probleme legate de acoperirea cheltuielilor
cu activitatea CDI în perioada 2008-2011, în total unităţi CD (%)
2008 2009 2010 2011
Costuri salariale 63,89 80,00 80,00 77,22
Costuri deplasări 50,94 75,47 80,19 78,30
Costuri materii prime şi materiale 56,96 79,11 82,28 76,58
Costuri servicii 55,70 70,89 88,61 79,75
Costuri de regie 47,83 68,70 80,87 78,26
Procentul unităţilor CD care au întâmpinat probleme cu costurile salariale a crescut de la 64% în
2008 la 80% în 2009 și 2010, după care a coborât la 77% în 2011. La aceste probleme se adaugă cele legate
de costurile cu servicii, costurile de regie, cu deplasările și cele cu materiile prime și materiale (peste 77%
dintre unităţi întâmpinând probleme în acoperirea acestor costuri).
24,29%
12,1%
4,24%
59,38%
Structura rezultatelor de CDI pe unitate de CD după potenţialul
de aplicare al acestora în economie
Rezultate de CD cu aplicare imediată
în economie
Rezultate de CD care necesită un
proces de transfer tehnologic mai complex
Rezultate de CD fără aplicabilitate/cu
aplicabilitate redusă în economia românească, dar care pot fi
valorificate pe piaţa europeană
Rezultate de CD fără aplicabilitate
(rezultate teoretice)
30
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
Figura 4.10 Probleme ale unităţilor legate de acoperirea cheltuielilor cu activitatea CDI în perioada 2008-2011 (%)
Problemele s-au acutizat în perioada 2009-2010, înregistrând pe alocuri și creșteri de 33 de puncte
procentuale (cum s-a întâmplat în cazul costurilor de regie, procentul unităţilor care au avut probleme la
aceste costuri crescând de la 48% în 2008 la 81% în 2010). După care în 2011 lucrurile au început să se mai
îndrepte, procentul întreprinderilor care au continuat să se confrunte cu asemenea probleme în 2011 scăzând
cu între 2 şi 10 puncte procentuale pe categorii de costuri, faţă de 2010.
4.5 Evoluţia indicatorilor financiari în perioada 2008-2011
În cadrul anchetei efectuate, managerii unităţilor de CD consideră că în perioada 2008-2011 s-a înre-
gistrat o scădere accentuată a capacităţii de atragere a surselor de finanţare interne pentru cercetare-
dezvoltare tehnologică (CDT), care s-a manifestat prin scăderi moderate de la an la an (solduri conjuncturale
de cca -15%), dar care pe total perioadă au condus la confruntarea unităţilor cu o scădere substanţială a fon-
durilor atrase pe plan intern per personal cu activitate de CDT.
Cum era de așteptat, această situaţie a condus la o scădere însemnată în perioada 2008-2011 a pon-
derii veniturilor din CDT din total venituri ale unităţilor, care s-a manifestat tot prin scăderi moderate anuale
(solduri conjuncturale de -9% de la un an la altul).
Tabelul 4.17 a. Aprecieri ale managerilor unităţilor de CDI privind evoluţia capacităţii de atragere a surselor de finanţare interne CDT şi a ponderii veniturilor
din CDT din total venituri ale unităţii (%)
Capacitatea de atragere a surselor de finanţare interne CDT (fonduri atrase pe plan intern per personal cu
activitate CDT, mil lei/om)
A crescut (%)
Este aproximativ
acelaşi (%)
A scăzut
(%)
Total
(%)
Sold conjunctural
(%)
2009 faţă de 2008 10.30 63.46 26.25 100.00 -15.95
2010 faţă de 2009 11.65 62.46 25.89 100.00 -14.24
2011 faţă de 2010 11.04 62.66 26.30 100.00 -15.26
63.89%50.94% 56.96% 55.70% 47.83%
80.00%75.47% 79.11% 70.89% 68.70%
80.00%80.19% 82.28% 88.61%
80.87%
77.22%78.30% 76.58% 79.75%
78.26%
0.00%
50.00%
100.00%
150.00%
200.00%
250.00%
300.00%
350.00%
Costuri salariale
Costuri deplasări
Costuri materii prime şi
materiale
Costuriservicii
Costuri de regie
Ponderea unitatilor care s-au confruntat cu probleme legate de acoperirea cheltuielilor cu activitateaCDI, in total unitati CD (%)
2011
2010
2009
2008
31
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
Tabelul 4.17 b. Aprecieri ale managerilor unităţilor de CDI privind evoluţia capacităţii de atragere a surselor de finanţare interne CDT şi a ponderii veniturilor
din CDT din total venituri ale unităţii (%)
Ponderea veniturilor din CDT din total venituri ale unităţii de CD (%)
A crescut (%)
Este aproximativ
acelaşi (%)
A scăzut
(%)
Total
(%)
Sold conjunctural
(%)
2009 faţă de 2008 9.43 72.45 18.11 100.00 -8.68
2010 faţă de 2009 9.33 72.39 18.28 100.00 -8.96
2011 faţă de 2010 10.74 69.63 19.63 100.00 -8.89
Alţi indicatori ai activităţii de CDI au cunoscut o relativă stabilitate în perioada 2008-2011 (vezi Anexa 2).
O sinteză a tendinţelor înregistrate pentru câţiva indicatori financiari ai activităţii de CDI este pre-
zentată în tabelul 4.18.
Tabelul 4.18 Evoluţia indicatorilor financiari ai unităţilor privind activitatea CDI
(solduri conjuncturale) în perioada 2008-2011*
Evoluţia indicatorilor financiari în perioada 2008-2010 (solduri conjuncturale)
2009 faţă de 2008 2010 faţă de 2009 2011 faţă de 2010
Capacitatea de atragere a surselor de finanţare inter-
ne CDT (fonduri atrase pe plan intern per personal
cu activitate CDT, mil lei/om)
↘ ↘ ↘
Capacitatea de atragere a surselor externe de finan-
ţare CDT (fonduri atrase pe plan extern per personal
cu activitate CDT, mil lei/om) → → ↘
Ponderea veniturilor din valorificarea produse-
lor/tehnologiilor noi sau modernizate din totalul
veniturilor CDT (%) → → →
Ponderea veniturilor din CDT din total venituri ale
unităţii de CD (%) ↘ ↘ ↘
Ponderea veniturilor din consultanţă din total veni-
turi ale unităţii de CD(%) → → →
Ponderea veniturilor din valorificarea de documen-
taţie tehnico-economică din total venituri din CDT → → →
Ponderea veniturilor din exploatarea brevetelor din
total venituri din CDT → → →
Ponderea veniturilor din exploatarea modelelor şi dese-
nelor industriale protejate din total venituri din CDT → → →
Ponderea veniturilor din copyright din total venituri
din CDT → → →
*a fost utilizată în estimarea tendinţelor metodologia folosită la Anchetele de conjunctură realizate de Institutul Naţi-onal de Statistică în cofinanţare, cu contribuţia Comisiei Europene-DGECFIN (Bruxelles). Notă: ↗ - relativă creştere; ↘ - relativă scădere; → - relativă stabilitate
32
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
5. Impactul social 5.1. Evoluţia numărului de angajaţi implicaţi în activitatea de CDI în perioada
2008-2011 Numărul de cercetători a înregistrat în perioada 2008-2011 scăderi continue anuale moderate (soldul
conjunctural de la un an la altul fiind cuprins între -13% și -11%). Aceste scăderi chiar dacă au fost moderate
au contribuit la amplificarea fenomenului pe întreaga perioadă.
Tabelul 5.1 Aprecieri ale managerilor unităţilor privind evoluţia numărului de angajaţi
pe categorii de personal implicate în activitatea CDI în perioada 2008-2011* (%)
Cercetători
A crescut
(%)
Este aproximativ
aceeaşi (%)
A scăzut
(%)
Total
(%)
Sold conjunctural
(%)
2009 faţă de 2008 7.31 72.76 19.93 100.00 -12.62
2010 faţă de 2009 7.33 71.00 21.67 100.00 -14.33
2011 faţă de 2010 7.62 74.17 18.21 100.00 -10.60
Ingineri tehnologi
A crescut
(%)
Este aproximativ
aceeaşi (%)
A scăzut
(%)
Total
(%)
Sold conjunctural
(%)
2009 faţă de 2008 1.86 82.97 15.17 100.00 -13.31
2010 faţă de 2009 2.78 83.02 14.20 100.00 -11.42
2011 faţă de 2010 4.94 81.79 13.27 100.00 -8.33
Tehnicieni şi asimilaţi
A crescut
(%)
Este aproximativ
aceeaşi (%)
A scăzut
(%)
Total
(%)
Sold conjunctural
(%)
2009 faţă de 2008 2.88 78.53 18.59 100.00 -15.71
2010 faţă de 2009 4.44 78.10 17.46 100.00 -13.02
2011 faţă de 2010 5.11 80.19 14.70 100.00 -9.58
Alte categorii de salariaţi
A crescut
(%)
Este aproximativ
aceeaşi (%)
A scăzut
(%)
Total
(%)
Sold conjunctural
(%)
2009 faţă de 2008 5.68 70.66 23.66 100.00 -17.98
2010 faţă de 2009 7.57 68.45 23.97 100.00 -16.40
2011 faţă de 2010 9.15 72.24 18.61 100.00 -9.46
*a fost utilizată în estimarea tendinţelor metodologia folosită la Anchetele de conjunctură realizate de Institutul Naţ i-onal de Statistică în cofinanţare, cu contribuţia Comisiei Europene-DGECFIN (Bruxelles).
33
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
Același fenomen s-a întâmplat și cu inginerii tehnologi, dar și cu tehnicienii. Nici celelalte categorii
de salariaţi nu au fost exceptate, numărul acestora înregistrând scăderi substanţiale în special în 2009 faţă de
2008 (sold conjunctural -18%) și în 2010 faţă de 2009 (sold conjunctural -16%).
Figura 5.1 Aprecieri ale managerilor unităţilor privind evoluţia numărului de angajaţi pe categorii de personal implicate în activitatea CDI în perioada 2008-2011 (%)
O sinteză a tendinţelor înregistrate pentru numărul de angajaţi pe categorii de personal din activitatea
CDI este prezentată în tabelul 5.2.
Tabelul 5.2 Evoluţia numărului de angajaţi pe categorii de personal implicat în activitatea CDI
(solduri conjuncturale) în perioada 2008-2011*
Evoluţia personalului implicat în activitatea de CDI (solduri conjuncturale)*
2009 faţă de 2008 2010 faţă de 2009 2011 faţă de 2010
Cercetători
↘ ↘ ↘
Ingineri tehnologi
↘ ↘ ↘
Tehnicieni şi asimilaţi
↘ ↘ ↘
Alte categorii de salariaţi
↘ ↘ ↘
*a fost utilizată în estimarea tendinţelor metodologia folosită la Anchetele de conjunctură realizate de Institu-tul Naţional de Statistică în cofinanţare, cu contribuţia Comisiei Europene-DGECFIN (Bruxelles).
Notă: ↗ - relativă creştere; ↘ - relativă scădere; → - relativă stabilitate
-12.02%
-14.33%
-10.60%
-13.31%
-11.42%
-8.33%
-15.71%
-13.02%
-9.58%
-17.98%
-9.46%
-20.00%
-18.00%
-16.00%
-14.00%
-12.00%
-10.00%
-8.00%
-6.00%
-4.00%
-2.00%
2009 față de 2008 2010 față de 2009 2011 față de 2010
Evoluţia categoriilor de personal implicate în activitatea CDI în perioada
2008-2011 (solduri conjuncturale)
Cercetatori
Ingineri tehnologi
Tehnicieni si asimilati
Alte categorii de personal
34
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
5.2. Formele de perfecţionare pentru personalul din activitatea de CDI
Marea majoritate a managerilor unităţilor de CD (81%) consideră că poziţiile ocupate de personalul
implicat în activităţi de CDI sunt adecvate competenţelor acestuia.
Tabelul 5.3 Corelarea posturilor cu competenţele personalului (%)
Poziţiile pe care le-a ocupat personalul implicat în activitatea de CDI în
2010 sunt/nu sunt în cea mai mare parte adecvate competenţelor lor.
(%)
Nu sunt 18,83
Sunt 81,17
Total 100,00
Figura 5.2 Corelarea posturilor cu competenţele personalului (%) Posturile din activitatea de CDI necesită o actualizare permanentă a competenţelor și abilităţilor per-
soanelor care le ocupă, după cum susţin 85% dintre managerii unităţilor care au fost cuprinse în anchetă.
Tabelul 5.4 Necesitatea actualizării permanente a competenţelor
și abilităţilor personalului pentru posturile deţinute (%)
Posturile din activitatea de CDI nu necesită/necesită o actualizare
permanentă a competenţelor şi abilităţilor persoanelor care le ocupă.
(%)
Nu necesită 14,68
Necesită 85,32
Total 100,00
19%
81%
Poziţiile pe care le-a ocupat personalul implicat în activitatea de CDI în 2010 nu sunt/sunt în cea mai mare
parte adecvate competenţelor lor
Nu sunt
Sunt
35
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
Figura 5.3 Necesitatea actualizării permanente a competenţelor și abilităţilor personalului pentru posturile deţinute (%)
Marea majoritate a unităţilor (75%), după opinia managerilor lor, susţin dezvoltarea abilităţilor și
competenţelor personalului.
Tabelul 5.5 Gradul de susţinere a dezvoltării abilităţilor și competenţelor
personalului de către unităţile de CDI în opinia managerilor (%)
Unitatea dvs. susţine dezvoltarea abilităţilor şi competenţelor personalului ?
(%)
În mică măsură 24,94
În mare măsură 75,06
Total 100,00
25%
75%
Susţinerea abilităţilor și competenţelor personalului de către unităţile de CDI, în opinia managerilor
În mică măsură
În mare măsură
Figura 5.4 Gradul de susţinere a dezvoltării abilităţilor și competenţelor
personalului de către unităţile CDI, în opinia managerilor (%) Managerii care susţin necesitatea actualizării permanente a competenţelor personalului pentru postu-
rile ocupate sunt și cei care susţin în marea lor majoritate (81%) dezvoltarea abilităţilor personalului (vezi
tabelul 5.6)
15%
85%
Posturile din activitatea de CDI nu necesită/necesită o
actualizare permanentă a competenţelor şi abilităţilor persoanelor care le ocupă
Nu necesită
Necesită
36
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
Tabelul 5.6 Gradul de susţinere a dezvoltării abilităţilor și competenţelor personalului
de către unităţile de CDI în funcţie de nevoia de actualizare a acestor competenţe,
în opinia managerilor (%)
Unitatea dvs. susţine dezvoltarea
abilităţilor şi competenţelor perso-
nalului ?
Posturile din activitatea de CDI nu necesită/necesită o actualizare
permanentă a competenţelor şi abilităţilor persoanelor care le ocupă.
Nu necesită (%) Necesită (%)
În mică măsură 57.1 19.2
În mare măsură 42.9 80.8
Total 100.0 100.0
Forma de perfecţionare cea mai frecventată în perioada 2008-2011, de personalul unităţilor de CD o
constituie cursurile/stagiile de perfecţionare în ţară (peste 63% dintre instituţii/organizaţii menţionând aceas-
tă formă). S-a apelat în perioada 2008-2011 și la cursurile/stagiile de perfecţionare în străinătate, de către
personalul care își desfășoară activitatea în cca 18% din unităţile de CDI.
Tabelul 5.7 Distribuţia procentuală a unităţilor de CDI după formele de perfecţionare
la care a participat personalul din activitatea CDI, în perioada 2008-2011 (%)
Formele de perfecţionare absolvite de personalul din activitatea de cercetare – dezvoltare în perioada
2008-2011 (ponderea unităţilor al căror personal a frecventat una din formele de perfecţionare, în total
unităţi)
2008 2009 2010 2011
Cursuri/stagii de perfecţionare în ţară 69,81 68,97 67,82 63,47
Cursuri/stagii de perfecţionare în străinătate 20,13 18,39 17,82 18,56
Procentul întreprinderilor al căror personal s-a specializat prin cursuri/stagii de perfecţionare în ţară
a scăzut continuu de la an la an, de la 70% în 2008 la 63% în 2011. Aceeași tendinţă s-a înregistrat și în cazul
unităţilor al căror personal s-a specializat prin cursuri/stagii în străinătate, doar că descreșterile anuale au fost
mai mici de până la -3 puncte procentuale.
Figura 5.5 Distribuţia procentuală a unităţilor de CDI după formele de perfecţionare la care a participat personalul din activitatea CDI, în perioada 2008-2011 (%)
69.81% 68.97% 67.82%63.47%
20.13% 18.39% 17.82% 18.56%
0.00%
10.00%
20.00%
30.00%
40.00%
50.00%
60.00%
70.00%
80.00%
2008 2009 2010 2011
Ponderea unităţilor al căror personal a frecventat una din formele de perfecţionare, în total unităţi CDI
Cursuri/stagii de perfecţionare în ţară
Cursuri/stagii de perfecţionare în străinătate
37
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
5.3. Recrutarea personalului
Majoritatea unităţilor de CDI (63%) nu s-au confruntat în perioada 2008-2010 cu probleme în recru-
tarea personalului.
Tabelul 5.8 Recrutarea de personal în unităţile CDI în perioada 2008-2010
(ponderea unităţilor care au întâmpinat probleme cu recrutarea personalului (%))
Aţi avut probleme cu recrutarea personalului în perioada 2008-2010 ?
(%)
Da 37,41
Nu 62,59
Total 100,00
37%
63%
Aţi avut probleme cu recrutarea personalului în perioada 2008-2010 ?
Da
Nu
Figura 5.6 Recrutarea de personal în unităţile CDI în perioada 2008-2010 (%) Cele mai frecvente probleme întâlnite în recrutarea personalului sunt legate de lipsa experienţei pro-
fesionale (aceasta fiind menţionată de 59% dintre managerii care au menţionat că au avut probleme în recru-
tarea personalului), lipsa calificării în concordanţă cu cerinţele postului (51%), dar și deficitul de forţă de
muncă (49%)(vezi tabelul 5.9). Dacă avem în vedere și faptul că 46% dintre managerii care au avut probleme
cu recrutarea personalului s-au confruntat și cu neseriozitatea candidaţilor, înţelegem că recrutarea persona-
lului pentru unităţile de CDI poate deveni în viitor o problemă majoră.
Tabelul 5.9 Motivele dificultăţilor întâmpinate în recrutarea personalului (distribuţia procentuală
a unităţilor care au întâmpinat dificultăţi în recrutarea personalului după motivul acestora) (%)
Dacă „DA”, vă rugăm să precizaţi aceste probleme
(%)
Lipsa calificării în concordanţă cu cerinţele postului 51,26
Lipsa experienţei profesionale 59,30
Deficit de forţă de muncă 49,25
Necorelarea cerinţe angajat/angajator (salariu, condiţii de muncă) 23,12
Neseriozitatea candidaţilor 46,23
Servicii slabe oferite de către agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă 28,64
Altele 23,62
38
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
Figura 5.7 Distribuţia procentuală a unităţilor care au întâmpinat dificultăţi în recrutarea personalului după motivul acestora (%)
5.4. Situaţia posturilor din domeniul CDI
Managementul cercetării românești este împărţit în două părţi relativ egale, una care susţine că instituţia
pe care o administrează oferă un loc mai bun de muncă în 2011 decât în 2008 și alta care susţine contrarul.
Tabelul 5.10 Opinia managerilor unităţilor de CD privind situaţia calitativă
a posturilor din 2011 faţă de 2008 (%)
Instituţia dvs. nu oferă/oferă în 2011 un loc de muncă mai bun decât în 2008
(%)
Nu oferă 49,40
Oferă 50,60
Total 100,00
Figura 5.8 Opinia managerilor unităţilor de CD privind situaţia calitativă a posturilor din 2011 faţă de 2008 (%)
49%51%
Instituţia dvs. nu oferă/oferă în 2011 un loc de muncă mai bun decât în 2008
Nu oferă
Oferă
51.26%
59.30%
49.25%
23.12%
46.23%
28.64%
23.62%
0.00% 20.00% 40.00% 60.00%
Lipsa calificării în concordanţă cu cerinţele postului
Lipsa experienţei profesionale
Deficit de forţă de muncă
Necorelarea cerinţe angajat/angajator (salariu, condiţii de muncă)
Neseriozitatea candidaţilor
Servicii slabe oferite de catre agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă
Altele
Probleme întâmpinate de unităţile de CDI în recrutarea
personalului
39
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
Aproximativ 65% dintre manageri susţin că pot asigura în 2011 posturile existente la data desfășură-
rii anchetei statistice.
Tabelul 5.11 Opinia managerilor unităţilor de CD privind asigurarea posturilor
existente la data desfăşurării anchetei statistice, pentru 2011
Instituţia dvs. nu poate/poate asigura posturile existente la această dată în CDI şi pentru 2011
(%)
Nu poate 35,19
Poate 64,81
Total 100,00
Figura 5.9 Opinia managerilor unităţilor de CD privind asigurarea posturilor existente la data desfășurării anchetei, pentru 2011 (%)
Rămânem cu optimismul celor cca aproximativ 62% dintre manageri care estimează că unitatea lor
va constitui în 2012 un loc de muncă mai bun faţă de 2011, dar totodată poate constitui motiv de îngrijorare
faptul că 38% dintre managerii unităţilor cuprinse în anchetă au o părere contrară.
Tabelul 5.12 Opinia managerilor unităţilor de CD privind situaţia calitativă a posturilor
din 2012 faţă de 2011 (%)
Instituţia dvs. nu va/va reprezenta un loc de muncă mai bun în 2012 faţă de 2011
(%)
Nu va 38,35
Va 61,65
Total 100,00
35%
65%
Instituţia dvs. nu poate/poate asigura posturile existente la
această dată în CDI şi pentru 2011
Nu poate
Poate
40
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
Figura 5.10 Opinia managerilor unităţilor de CD privind situaţia calitativă a posturilor din 2012 faţă de 2011 (%)
6. Impactul politicilor de ITT la nivel regional
Evaluarea impactului politicilor de ITT la nivel regional foloseşte rezultatele Studiului Inobarometru
2011, iar măsura evaluării cantitative a impactului acestor politici la nivel regional este dată de scorurile
obţinute de regiunilor de dezvoltare în privinţa gradului de inovare.
Inovarea la nivelul unei regiuni nu poate fi redusă doar la introducerea noului deoarece accesul la
noutate este favorizat de aspectele politice, sociale şi culturale la nivel regional. Astfel, regiunile trebuie să
ofere un mediu care să aibă cea mai eficientă structură, instituţii şi politici care încurajează inovarea la nive-
lul operatorilor economici.
Inobarometrul ierarhizează capacitatea regiunilor de dezvoltare de a crea şi de a menţine un mediu care
susţine inovarea la nivelul operatorilor economici. Pentru a obţine o imagine cât mai de ansamblu a inovării la
nivelul regiunilor a fost elaborat un model de evaluare bazat pe 5 factori de inovare: potenţialul de conducere a
inovării, potenţialul de creare a cunoştinţelor, capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional,
performanţa activităţilor de inovare şi proprietatea intelectuală. Fiecare factor a fost divizat în subfactori de
caracterizare obţinând un număr de 16 subfactori de inovare, iar fiecărui subfactor i-au fost atribuiţi indicatori
de evaluare. Un număr de 68 de indicatori de analiză au fost incluşi în Inobarometru: 65 indicatori cantitativi şi
3 indicatori calitativi. Prin agregarea rezultatelor pe cei 16 subfactori s-a obţinut gradul de inovare la nivel regi-
onal. Factorii, subfactorii şi indicatorii de analiză a inovării sunt prezentaţi în Anexa 3.
În analiză au intrat cele mai recente date disponibile pentru indicatorii de inovare, aferente perioadei
2008-2010. Datele au fost obţinute de la Institutul Naţional de Statistică, din Registrul de evidenţă al rezulta-
telor de cercetare şi prin anchete statistice. Au făcut obiectul anchetelor statistice 9955 întreprinderi şi 422
reprezentanţi ai autorităţilor locale (Administraţii publice locale, Camere de Comerţ şi Industrie Judeţene,
Agenţii de Dezvoltare Regională). Rezultatele obţinute prin ancheta în rândul întreprinderilor reprezintă es-
timaţii afectate de erori teoretice de maxim ± 1% garantate cu o probabilitate de 95%, iar rezultatele obţinute
prin ancheta în rândul reprezentanţilor autorităţilor locale sunt însoţite de erori de maxim 5%.
Regiunile sunt ierarhizate de la cea mai inovativă la cea mai puţin inovativă. Numărul relativ mare de
criterii utilizate de Inobarometru asigură o imagine clară a inovării pentru economiile regionale acoperite şi
serveşte ca siguranţă dacă un anumit criteriu este interpretat greşit. Impactul unui singur criteriu este limitat.
Inovarea la nivelul regiunilor este un domeniu al cunoştinţelor economice, care analizează factorii şi
politicile care influenţează capacitatea unei regiuni de a crea şi menţine un mediu care susţine crearea noului
pentru întreprinderile sale şi care asigură mai multă prosperitate populaţiei. Aceasta înseamnă că întreprinde-
rile depind în mare măsură de mediul în care funcţionează. Unele regiuni susţin inovarea mai mult decât
altele creând un mediu care facilitează inovativitatea operatorilor economici şi încurajează durabilitatea pe
termen lung, iar această situaţie este o măsură a impactului politicilor de ITT la nivel regional.
38%
62%
Instituţia dvs. nu va/va reprezenta un loc de muncă mai
bun în 2012 faţă de 2011
Nu va reprezenta
Va reprezenta
41
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
6.1. Gradul de inovare al regiunilor de dezvoltare
Loc Regiune de dezvoltare Scor*
1 Bucureşti - Ilfov 72,96
2 Nord-Est 37,19
3 Centru 31,43
4 Sud 30,95
5 Sud-Est 28,84
6 Sud-Vest 28,75
7 Nord-Vest 27,13
8 Vest 25,11
*Conform studiului Inobarometru 2011
Regiunea Bucureşti-Ilfov conduce detaşat în domeniul ITT obţinând un scor de aproximativ două ori
mai mare decât regiunea care este pe locul II (regiunea Nord-Est). Lupta este oarecum inegală atâta timp cât
majoritatea infrastructurii de CDI la nivel naţional este concentrată în regiunea Bucureşti-Ilfov. Dacă urmărim
scorurile obţinute de celelalte regiuni, vom observa că acestea sunt mult mai echilibrate, ecarturile nefiind foar-
te mari între scoruri, ceea ce înseamnă că lupta la nivel regional este mult mai echilibrată.
72.96
37.19
31.43 30.9528.84 28.75 27.13
25.11
0.00
10.00
20.00
30.00
40.00
50.00
60.00
70.00
80.00
Bucuresti - Ilfov
Nord-Est Centru Sud Sud-Est Sud-Vest Nord-Vest Vest
Gradul de inovare al regiunilor de dezvoltare
42
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
6.2. Gradul de inovare al regiunilor de dezvoltare după „Potenţialul de conducere a inovării”
Loc Regiune de dezvoltare Scor*
1 Bucureşti - Ilfov 62,39
2 Nord-Est 53,42
3 Sud-Vest 52,61
4 Nord-Vest 33,05
5 Sud 30,98
6 Sud-Est 29,63
7 Centru 25,90
8 Vest 22,24
*Conform studiului Inobarometru 2011
Situaţia se mai echilibrează în cazul evaluării gradului de inovare al regiunilor de dezvoltare după
„Potenţialul de conducere a inovării” sau mai exact atunci când ne referim la:
Educaţie formală şi non-formală;
Personal implicat în activităţi de cercetare – dezvoltare tehnologică (CDT);
Personal implicat în promovare, marketing, prognoză şi supravegherea mediului economic;
Susţinerea inovării la nivelul autorităţilor publice.
Regiunea Bucureşti-Ilfov este pe primul loc, dar diferenţa între ea şi a doua clasată (regiunea
Nord-Est) este de 8,97 puncte. Locul III este ocupat de regiunea Sud-Vest cu 52,61 puncte, scor foarte apro-
piat de cel al regiunii Nord-Est. La ceva mai mare distanţă se află un pluton format din restul regiunilor de
dezvoltare, care este încheiat, în mod surprinzător, de regiunea Vest.
62.39
53.42 52.61
33.0530.98 29.63
25.90
22.24
0.00
10.00
20.00
30.00
40.00
50.00
60.00
70.00
Bucuresti -Ilfov
Nord-Est Sud-Vest Nord-Vest Sud Sud-Est Centru Vest
Gradul de inovare al regiunilor după „potenţialul de conducere a inovării”
43
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
6.3. Gradul de inovare al regiunilor de dezvoltare după „Potenţialul de creare a cu-
noştinţelor”
Loc Regiune de dezvoltare Scor*
1 Bucureşti - Ilfov 100,00
2 Sud 23,32
3 Nord-Vest 14,80
4 Nord-Est 12,46
5 Vest 8,87
6 Sud-Vest 7,72
7 Sud-Est 5,14
8 Centru 2,74
*Conform studiului Inobarometru 2011
Potenţialul de creare a cunoştinţelor (public şi privat) într-o proporţie covârşitoare este concentrat în
regiunea Bucureşti – Ilfov şi mult prea puţin, comparativ cu aceasta, se află distribuit în celelalte regiuni.
Mărturie stau valorile înregistrate de această regiune la indicatori precum:
Nr. UCD-uri publice la 1 milion de locuitori,
Cheltuieli publice de cercetare dezvoltare (% PIB regional),
Nr. UCD-uri private la 1 milion de locuitori,
Cheltuieli de CD ale întreprinderilor private (% PIB regional),
Ponderea cheltuielilor în tehnologia medie - înaltă sau înaltă în total cheltuieli ale unităţilor (%),
ale căror valori care sunt mult mai mari decât în celelalte regiuni de dezvoltare.
100.00
23.32
14.8012.46
8.87 7.725.14
2.74
0.00
10.00
20.00
30.00
40.00
50.00
60.00
70.00
80.00
90.00
100.00
Bucuresti -Ilfov
Sud Nord-Vest Nord-Est Vest Sud-Vest Sud-Est Centru
Gradul de inovare al regiunilor după"Potenţialul de creare a cunoştinţelor"
44
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
6.4. Gradul de inovare al regiunilor de dezvoltare după „Capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional”
Loc Regiune de dezvoltare Scor*
1 Bucureşti - Ilfov 64,00
2 Nord-Est 57,02
3 Centru 56,00
4 Sud-Est 42,37
5 Sud 42,10
6 Vest 38,31
7 Nord-Vest 38,24
8 Sud-Vest 21,30
*Conform studiului Inobarometru 2011
În ce priveşte „Capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional”, regiunile Nord-Est şi
Centru care ocupă locul II şi respectiv locul III al clasamentului, sunt mai apropiate de locul I (ocupat de
regiunea Bucureşti-Ilfov) decât de restul poziţiilor clasamentului în ce priveşte scorurile obţinute, ceea ce ne
îndreptăţeşte să considerăm că vin mai tare din urmă. Capacitatea de inovare are o distribuţie relativ mai
echilibrată la nivel regional, excepţie făcând regiunea Sud-Vest care, chiar dacă are un potenţial de conduce-
re a inovării ridicat (după cum s-a văzut anterior), înregistrează în schimb unele probleme în punerea inovării
în practică.
64,00
57,02 56,00
42,37 42,10
38,31 38,24
21,30
0,00
10,00
20,00
30,00
40,00
50,00
60,00
70,00
Bucuresti -Ilfov
Nord-Est Centru Sud-Est Sud Vest Nord-Vest Sud-Vest
Gradul de inovare al regiunilor după „Capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional”
45
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
6.5. Gradul de inovare al regiunilor de dezvoltare după „Performanţa activităţi-
lor de inovare”
Loc Regiune de dezvoltare Scor*
1 Bucureşti - Ilfov 66,44
2 Sud-Est 47,98
3 Centru 44,51
4 Sud-Vest 39,60
5 Vest 37,88
6 Sud 35,58
7 Nord-Est 31,43
8 Nord-Vest 26,21
*Conform studiului Inobarometru 2011
O „capacitate de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional” ridicată nu este aducătoare în
mod necesar de o performanţă pe măsură în activitatea de inovare. Astfel, regiuni cu o capacitate de inovare
relativ ridicată precum regiunea Nord-Est (locul II la acest factor) nu au obţinut o performanţă cel puţin simi-
lară în activitatea de ITT (ocupând doar locul VII la „performanţa activităţilor de ITT”). În schimb, regiuni
cu o capacitate de inovare mai mică, pot să o folosească mai eficient şi să obţină o performanţă în activitatea
ITT mai mare (regiunea Sud-Est care ocupă locul IV după „capacitatea de inovare” şi locul II după „perfor-
manţa activităţilor de ITT”). Regiunea Centru, este cea care reuşeşte să demonstreze că lucrurile pot intra în
firescul lor şi anume că performanţa activităţilor de inovare este pe măsura capacităţii de inovare a acesteia,
regiunea ocupând locul III după cei doi factori de analiză. În rest s-ar părea că regiunea Bucureşti-Ilfov este
abonată la locul I, indiferent de factorul de analiză.
66.43734604
47.9814672744.51258886
39.5987347537.87763877
35.57976989
31.42925025
26.20938009
0
10
20
30
40
50
60
70
Bucuresti -Ilfov
Sud-Est Centru Sud-Vest Vest Sud Nord-Est Nord-Vest
Gradul de inovare al regiunilor după „Performanţa activităţilor de inovare”
46
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
6.6. Gradul de inovare al regiunilor de dezvoltare după „Proprietatea intelectuală”
Loc Regiune de dezvoltare Scor*
1 Bucureşti - Ilfov 81,04
2 Centru 21,73
3 Sud 12,44
4 Nord-Vest 12,03
5 Vest 11,18
6 Nord-Est 7,89
7 Sud-Est 7,66
8 Sud-Vest 4,24
*Conform studiului Inobarometru 2011
Concentrarea „potenţialului de creare a cunoştinţelor” în marea lui majoritate în regiunea Bucureşti-
Ilfov determină păstrarea de lider detaşat a acestei regiuni şi în ce priveşte „proprietatea intelectuală”. În
schimb, regiunea Centru care are un potenţial de creare a cunoştinţelor scăzut (chiar cel mai scăzut dintre
regiuni) reuşeşte să-l îndrepte mai mult către ITT prin interesul pentru proprietatea intelectuală, dar totuşi
diferenţa între ea (locul II) şi regiunea Bucureşti-Ilfov (locul I) este de cca 4 ori mai mare.
81.04
21.73
12.44 12.03 11.187.89 7.66
4.24
0.00
10.00
20.00
30.00
40.00
50.00
60.00
70.00
80.00
90.00
Bucuresti - Ilfov Centru Sud Nord-Vest Vest Nord-Est Sud-Est Sud-Vest
Gradul de inovare al regiunilor după „Proprietatea intelectuală”
47
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
6.7. Situaţia comparativă generală şi pe factori de inovare
Regiune de
dezvoltare
Clasament
general
Clasament pe factori de inovare
Potenţialul
de conducere
a inovării
Potenţialul
de creare a
cunoştinţelor
Capacitatea de
inovare şi de
integrare într-un
sistem relaţional
Performanţa
activităţilor
de inovare
Proprietatea
intelectuală
Bucureşti/Ilfov 1 1 1 1 1 1
Nord-Est 2 2 4 2 7 6
Centru 3 7 8 3 3 2
Sud 4 5 2 5 6 3
Sud-Est 5 6 7 4 2 7
Sud-Vest 6 3 6 8 4 8
Nord-Vest 7 4 3 7 8 4
Vest 8 8 5 6 5 5
Regiunea Bucureşti-Ilfov conduce detaşat în domeniul ITT obţinând un scor de aproximativ două ori
mai mare decât regiunea care este pe locul II (regiunea Nord-Est).
Situaţia se mai echilibrează în cazul evaluării gradului de inovare al regiunilor de dezvoltare după
„Potenţialul de conducere a inovării”, regiunea Bucureşti-Ilfov este pe primul loc, dar diferenţa între
ea şi a doua clasată (regiunea Nord-Est) este de 8,97 puncte. Locul III este ocupat de regiunea Sud-
Vest cu 52,61 puncte, scor foarte apropiat de cel al regiunii Nord-Est. La ceva mai mare distanţă se
află un pluton format din restul regiunilor de dezvoltare, care este încheiat, în mod surprinzător, de
regiunea Vest.
Potenţialul de creare a cunoştinţelor (public şi privat) într-o proporţie covârşitoare este concentrat în
regiunea Bucureşti – Ilfov şi mult prea puţin, comparativ cu aceasta, se află distribuit în celelalte re-
giuni.
Capacitatea de inovare are o distribuţie relativ mai echilibrată la nivel regional, excepţie făcând regi-
unea Sud-Vest care, chiar dacă are un potenţial de conducere a inovării ridicat (după cum s-a vazut
anterior), înregistrează în schimb unele probleme în punerea inovării în practică.
O „capacitate de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional” ridicată nu este aducătoare în mod
necesar de o performanţă pe măsură în activitatea de inovare. Astfel, regiuni cu o capacitate de ino-
vare relativ ridicată precum regiunea Nord-Est (locul II la acest factor) nu au obţinut o performanţă
cel puţin similară în activitatea de ITT (ocupând doar locul VII la „performanţa activităţilor de
ITT”).
Regiunea Centru care are un potenţial de creare a cunoştinţelor scăzut (chiar cel mai scăzut dintre re-
giuni) reuşeşte să-l îndrepte mai mult către ITT prin interesul pentru proprietatea intelectuală, dar to-
tuşi diferenţa între ea (locul II) şi regiunea Bucureşti-Ilfov (locul I) este de cca 4 ori mai mare.
O situaţie sintetică pe subfactori de inovare vine în sprijinul analizei noastre şi este prezentată în ta-
belul 6.1.
48
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
Tabelul 6.1 Ierarhizarea regiunilor pe subfactori de inovare
Nr.
crt. Regiune
Clasament pe subfactori de inovare
Potenţialul de conducere a inovării
Potenţialul de
creare a cu-
noştinţelor
Capacitatea de inovare şi
de integrare într-un
sistem relaţional
Ed
uca
ţie
form
ală
şi
no
n-f
orm
ală
Per
son
al
imp
lica
t în
act
ivit
ăţi
de
cerc
eta
re –
dez
vo
lta
re t
ehn
olo
gic
ă
(CD
T)
Per
son
al
imp
lica
t în
pro
mo
vare
,
ma
rket
ing
, p
rog
no
ză ş
i su
pra
ve-
gh
erea
med
iulu
i ec
on
om
ic
Su
sţin
erea
in
ov
ări
i la
niv
elu
l a
uto
-
rită
ţilo
r p
ub
lice
Pu
bli
c
Pri
va
t
Ca
pa
cita
tea
de
ino
va
re
Co
op
era
re ş
i co
lab
ora
re
1 Bucureşti - Ilfov 1 1 4 8 1 1 5 1
2 Nord-Est 2 6 1 2 4 4 2 3
3 Centru 3 7 6 7 8 5 4 2
4 Sud 5 2 7 4 6 2 6 4
5 Sud-Est 7 4 5 5 7 6 1 7
6 Sud-Vest 6 5 3 1 5 8 8 8
7 Nord-Vest 8 3 2 6 2 3 7 5
8 Vest 4 8 8 3 3 7 3 6
Tabelul 6.1 Ierarhizarea regiunilor pe subfactori de inovare – continuare
Nr.
crt. Regiune
Clasament pe subfactori de inovare
Performanţa activităţilor de inovare Proprietatea intelectuală
Rea
liza
rea
de
pro
du
se/t
ehn
olo
gii
sa
u
serv
icii
no
i/m
od
ern
iza
te p
e p
iaţă
sa
u
imp
lem
enta
rea
de
teh
no
log
ii
no
i/m
od
ern
iza
te l
a n
ivel
ul
org
an
iza
ţiei
Act
ivit
ăţi
de
CD
T
Act
ivit
ăţi
de
con
sult
an
ţă (
serv
icii
)
Act
ivit
ăţi
de
pro
mo
va
re,
ma
rket
ing
şi
dis
trib
uţi
e
Do
cum
enta
ţii
teh
nic
o-e
con
om
ice
(do
-
cum
enta
ţii
de
rea
liza
re p
rod
use
/ser
vic
ii,
stu
dii
de
feza
bil
ita
te,
stu
dii
de
pia
ţă,
pla
nu
ri d
e a
face
ri,
pro
iect
e te
hn
ico
-
eco
no
mic
e, e
tc.)
Bre
vet
e d
e in
ven
ţie
Mo
del
e şi
des
ene
ind
ust
ria
le p
rote
jate
Alt
ele
(co
py
rig
ht,
mă
rci
înre
gis
tra
te,
reţe
te,
ind
ica
ţii
geo
gra
fice
, sp
ecii
veg
e-
tale
şi
an
ima
le, et
c.).
1
Bucureşti -
Ilfov 4 1 1 3 1 1 1 1
2 Nord-Est 8 5 7 2 5 6 5 3
3 Centru 5 4 4 4 2 8 7 2
4 Sud 7 2 5 5 3 7 4 5
5 Sud-Est 6 6 2 1 4 5 3 8
6 Sud-Vest 2 3 6 6 8 4 8 4
7 Nord-Vest 1 7 8 8 6 3 2 6
8 Vest 3 8 3 7 7 2 6 7
49
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
7. Analiza SWOT privind politicile în domeniul ITT
7.1 Analiza SWOT privind impactul politicilor ITT în mediul CDI
Puncte tari
Ponderea documentaţiilor tehnico-economice valorificate prin vânzarea sau furnizarea de servicii în
perioada 2008-2010 în totalul documentaţiilor tehnico-economice elaborate în perioada 2008-2010
(49%)
Creşterea numărului de prototipuri în 2011 faţă de 2010 (sold conjunctural +6%);
Creşterea numărului de produse rezultate din activităţi de cercetare, bazate pe brevete, omologări
sau inovaţii proprii în 2009 faţă de 2008 şi în 2010 faţă de 2009 (sold conjunctural de +6% respec-
tiv +9%);
Creşterea numărului de modele fizice, modele experimentale, modele funcţionale în 2010 faţă de
2009 (sold conjunctural de +7%);
Personalul implicat în activitatea de CDI în 2010 ocupă poziţii în cea mai mare parte adecvate
competenţelor lor (81% dintre managerii unităţilor CDI susţinând acest lucru);
Susţinerea dezvoltării abilităţilor şi competenţelor personalului de către unităţile CDI în care acesta
îşi desfăşoară activitatea (75% dintre managerii unităţilor de CDI fiind de această părere);
Organizarea/participarea la cursuri/stagii de perfecţionare în ţară în perioada 2008-2011 (peste
63% dintre unităţile de CDI afirmând că personalul lor a participat la acest tip de formare);
Informarea relativ ridicată cu privire la politicile naţionale în domeniul CD (66% dintre unităţi fiind
informate în această privinţă);
Pachetele de informaţii ale programelor naţionale de finanţare CDI sprijină proiectele cu aplicabi-
litate economică (70% dintre unităţi consideră că prin structura sa, pachetul de informaţii sprijină
acele proiecte cu aplicabilitate economică);
Sistemul actual de raportare este destul de transparent (aproape 80% dintre unităţile observate con-
sideră că sistemul actual de raportare este destul de transparent);
Programele naţionale încurajează valorificarea rezultatelor de cercetare în economie (65% dintre
unităţi apreciază că prin programele naţionale se încurajează valorificarea rezultatelor de cercetare în
economie).
Puncte slabe Ponderea scăzută a brevetelor valorificate (transfer de drepturi de proprietate industrială, consul-
tanţă) în total brevete înregistrate în perioada 2008 – 2010 (9%);
Gradul de aplicabilitate în economie (potenţialul de valorificare) a rezultatelor de cercetare, dezvol-
tare, inovare (CDI) a fost relativ scăzut în perioada 2008-2010 (conform opiniei a 65% dintre ma-
nagerii unităţilor de CDI participanţi la cercetare);
Gradul de valorificare a rezultatelor CDI în economie este scăzut (după cum susţin 71% dintre ma-
nagerii unităţilor de CDI)
Scăderea activităţii de Cercetare, Dezvoltare, Inovare (CDI) în unităţile CDI în 2011 faţă de 2010
(sold conjunctural -6%);
Scăderea investiţiilor în activitatea CDI în perioada 2009-2011, cea mai mare scădere
înregistrându-se în 2009 faţă de 2008 (sold conjunctural -14%);
Ponderea unităţilor de CDI care au fost parteneri în proiecte europene (un procent cuprins intre 9-
12% dintre unităţile de CDI au participat ca parteneri în proiecte europene in perioada 2008-2011);
Scăderea numărului de rezultate de CDI în 2011 faţă de 2010, precum:
o Brevete de invenţie (sold conjunctural -10%);
50
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
o Citări în sistemul ISI ale cercetărilor brevetate (sold conjunctural -9%);
Ponderea rezultatelor de CD fără aplicabilitate (rezultate teoretice) în total rezultate de CD (59% din
rezultatele unei unităţi CDI, susţin managerii că sunt rezultate doar teoretice, neavând aplicabilitate);
Probleme legate de acoperirea cheltuielilor activităţii de CDI în perioada 2008-2011 (peste jumăta-
te dintre unităţile de CDI confruntându-se cu această problemă);
Evoluţia negativă a unor indicatori financiari în 2009-2011, precum:
o Capacitatea de atragere a surselor de finanţare interne CDT (solduri conjuncturale de la un
an la altul de cca -15%);
o Ponderea veniturilor din CDT în total venituri ale unităţii de CD (solduri conjuncturale de
la un an la altul de cca -9%);
Accesarea programelor europene care finanţează proiecte de CDI (doar 21% dintre unităţile de CDI
accesând aceste programe);
Prin evaluarea rapoartelor privind implementarea proiectelor nu se urmăreşte întotdeauna eficienţa
şi eficacitatea proiectelor, vis-a-vis de rezultatele aşteptate (media răspunsurilor pe o scala de la 1 la
6 fiind 4,04, iar opiniile putem să le considerăm omogene având un coeficient de omogenitate al se-
riei de date de sub 45%)
Puţine informaţii sunt conţinute în rapoartele de ITT/CDI referitoare la:
o Personalul implicat în activităţi de promovare, marketing a rezultatelor CDI
o Achiziţionarea de produse/tehnologii sau servicii noi/modernizate
o Activităţi de consultanţă (acordate sau primite)
o Activităţi de marketing şi promovare pentru CDI
(media răspunsurilor înregistrate pe o scală de la 1 la 6 fiind sub 4 puncte pentru fiecare dintre aceşti fac-
tori, iar opiniile înregistrate sunt destul de apropiate).
Raportările conţin puţine informaţii despre brevete de invenţie, modele şi desene industriale, copy-
right, mărci înregistrate, reţete, etc. (în ce priveşte brevetele de invenţie, 48% dintre respondenţi
susţin că informaţii despre acestea se regăsesc în mică măsură în rapoarte, 66% au aceeaşi opinie în
ce priveşte modelele şi desenele industriale, în timp ce 55% referindu-se la copyright, mărci înregis-
trate, reţete etc. sunt de părere că informaţiile despre acestea sunt puţin prezente în rapoarte).
Oportunităţi
Susţinerea dezvoltării abilităţilor şi competenţelor personalului prin programe specifice de finanţa-
re;
Organizarea/participarea la cursuri/stagii de perfecţionare în ţară sau în străinătate;
Informarea cu privire la politicile şi programele europene de finanţare în domeniul CDI;
Realizarea de radiografii sistematice a situaţiei CDI (studii şi analize) care pot fundamenta politici-
le de ITT;
Schimbări în abordarea ITT introduse de Uniunea Inovării;
Deschiderea către domeniul ITT la nivelul UE;
Condiţii socio-economice şi tehnologice favorabile promovării ITT;
Incluziunea activă a spaţiului de cercetare în cel european;
Crearea de noi facilităţi pentru stimularea IMM-urilor;
Creşterea şi diversificarea activităţilor de parteneriat public-privat;
Potenţial mare de dezvoltare a sectorului serviciilor inovative şi de stimulare a fondurilor structurale;
Programe şi planuri naţionale şi europene pentru finanţarea CDI;
Dezvoltarea/Modernizarea infrastructurii CDI;
Încrederea într-o evoluţie pozitivă a managerilor unităţilor de CDI pentru 2012 faţă de 2011;
Deschidere pentru comunicarea directă la nivelul actorilor implicaţi în activităţile de ITT.
Ameninţări / Constrângeri
Lipsa de fonduri interne (din interiorul unităţii) pentru finanţarea proiectelor;
Lipsa de finanţare din surse externe pentru proiecte;
Existenţa unor întreprinderi consacrate în unele domenii care domină piaţa;
Alocaţii bugetare reduse pentru inovare şi transfer tehnologic;
51
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
Aplicare parţială a prevederilor comunitare privind cercetarea şi inovarea, în special legat de finanţare;
Criza economică care a contribuit la restrângerea activităţii de CDI prin diminuarea drastică a re-
surselor financiare pentru activitatea CDI;
Dezvoltare limitată a sectorului industrial local referitor la întreprinderi mici şi mijlocii inovative
Ameninţarea întreprinderilor mici şi mijlocii inovative prin delocalizarea agresivă a unor structuri
de producţie şi servicii din UE;
Probleme cu recrutarea personalului: lipsa calificării sau a experienţei profesionale adecvate.
7.2 Puncte tari, puncte slabe privind impactul politicilor ITT în mediul economic de la nivel regional
Punctele tari şi slabe în acest caz se reflectă în indicatorii folosiţi pentru analiza inovării la nivel re-
gional şi prezentaţi în Anexa 3.
Punctele slabe au fost identificate prin stabilirea a 2 tipuri de indicatori, şi anume:
1. Indicatori de risc de grad 1 – în această categorie intrând acei indicatori pentru care 7 regiuni de dez-
voltare au obţinut scoruri mai mici de 33 puncte.
2. Indicatori de risc de grad 2 – în această categorie intrând acei indicatori pentru care 6 regiuni de dez-
voltare au obţinut scoruri mai mici de 33 puncte.
Punctele tari au fost identificate prin indicatorii pentru care numărul regiunilor care au obţinut sco-
ruri peste 33 puncte este mai mare decât numărul regiunilor cu scoruri mai mici de 33 puncte.
Zonele de risc de grad 1 şi grad 2 (care corespund punctelor slabe) precum şi zona aferentă punctelor
tari sunt prezentate în figura 7.1.
Figura 7.1 Distribuţia numărului de regiuni după cele două grupe de scoruri (0-33 şi 33-100) pe indicatorii de inovare
Indicatori de risc de grad 1
Indicatori de risc de grad 2 Indicatori – puncte tari
52
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
Puncte slabe
Indicatori de risc de grad 1
Potenţialul de conducere a inovării
Absolvenţi de specializări ştiinţifice şi de cercetare la 1000 persoane cu vârsta între 25-34 ani
Ponderea populaţiei ocupate (personal angajat) cu studii superioare din populaţia ocupată (personalul angajat) (%)
Populaţia cu educaţie post-liceală sau universitară la 100 persoane cu vârsta între 25-64 ani
Nivelul de educaţie atins de tineri (% din populaţia cu vârsta 20-34 care a absolvit studii post-liceale sau universitare)
Ponderea personalului implicat în activităţi de cercetare – dezvoltare tehnologică (CDT) din total persoane ocupate (%)
Ponderea cheltuielilor cu salarii pentru personalul implicat în CDT din total cheltuieli cu salarii (%)
Potenţialul de creare a cunoştinţelor
Nr. UCD-uri publice cu activitate de CD la 1 mil. de locuitori
Cheltuieli publice de cercetare dezvoltare (% PIB regional)
Nr. UCD-uri private la 1 mil. de locuitori
Ponderea cheltuielilor în tehnologia medie - înaltă sau înaltă în total cheltuieli ale unităţilor (%)
Capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional
Cheltuieli TIC (% PIB)
Performanţa activităţilor de inovare
Angajarea în servicii de înaltă tehnologie (% din totalul forţei de muncă)
Ponderea întreprinderilor care au oferit consultanţă din total întreprinderi (%)
Proprietatea intelectuală
Nr. documentaţii tehnico-economice elaborate la 1 mil locuitori
Nr. documentaţii tehnico-economice achiziţionate la 1000 întreprinderi
Nr. brevete + cereri înregistrate la 1 mil. persoane
Nr. brevete achiziţionate la 1000 întreprinderi
Nr. mărci înregistrate + cereri de înregistrare la 1 mil locuitori
Indicatori de risc de grad 2
Potenţialul de conducere a inovării
Ponderea cheltuielilor de formare ale întreprinderilor din total cheltuieli (%)
Ponderea întreprinderilor care au personal implicat în promovare, marketing, prognoză şi supravegherea mediului
economic în total întreprinderi (%)
Potenţialul de creare a cunoştinţelor
Cheltuielile de CD ale întreprinderilor private (% PIB regional)
53
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
Capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional
IMM-uri care au introdus o inovare organizaţională (% din total IMM-uri)
Performanţa activităţilor de inovare
Exportul direct de produse de înaltă tehnologie ca parte din totalul exporturilor (%)
Nr. rezultatelor de CDT (produse, tehnologii, brevete, modele şi desene industriale, articole, studii, etc.) la
1.000.000 de locuitori
Proprietatea intelectuală
Ponderea documentaţiilor valorificate din total documentaţii elaborate/achiziţionate
Ponderea brevetelor valorificate din total brevete (%)
Număr modele şi desene industriale + cereri modele si desene industriale la 1 mil. persoane
Numărul de modele şi desene industriale achiziţionate la 1000 întreprinderi
Nr. copyright obţinute + cereri înregistrate la 1 mil locuitori
Nr. reţete, indicaţii geografice, specii vegetale şi animale, etc. înregistrate + cereri la 1 mil locuitori
Puncte tari
Potenţialul de conducere a inovării
Participarea la învăţarea continuă, la 100 persoane cu vârsta între 25-64 ani (%)
Ponderea celor cu vârsta între 25-45 ani din personalul antrenat în CDT (%)
Procentul mediu al celor cu vârsta între 25-45 ani din total personal antrenat în marketing, prognoză şi supraveghe-
rea mediului economic (%)
Procentul mediu al cheltuielilor cu salarii pentru personalul din marketing din total cheltuieli cu salarii (%)
Implicarea în promovarea rezultatelor cercetării
Susţinerea proiectelor de CDI la nivel regional
Capacitatea de inovare şi de integrare într-un sistem relaţional
Ponderea întreprinderilor inovative în total întreprinderi (%)
IM-uri care au introdus o inovare de proces (% din total IM-uri inovative)
Întreprinderi care au introdus o inovare de marketing (% din total întreprinderi)
IMM-uri care au introdus o inovare de marketing (% din total IMM-uri)
Ponderea întreprinderilor mici inovative în total întreprinderi mici (%)
Ponderea IM-urilor inovative în total IM-uri (%)
Întreprinderi care au introdus o inovare organizaţională (% din total întreprinderi non-inovative)
Întreprinderi care au realizat activităţi de inovare în cooperare (% din total întreprinderi inovative)
IMM-uri care au realizat activităţi de inovare în cooperare (% din total IMM-uri inovative)
Întreprinderi care au realizat activităţi de inovare în cooperare cu UCD-uri (% din total întreprinderi inovative)
Performanţa activităţilor de inovare
Procentul mediu al cheltuielilor pentru produse/servicii noi sau modernizate din totalul cheltuielilor la nivelul între-
prinderilor (sunt incluse aici atât produsele/serviciile noi pentru piaţă cât şi produsele/serviciile noi pentru întreprin-
deri) (%)
54
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
Ponderea rezultatelor valorificabile prin introducere în fabricaţie sau punere în funcţiune, din activităţile de CDT din
total rezultate CDT (%)
Procentul mediu al cheltuielilor pentru consultanţă din total cheltuieli ale firmelor care au primit consultanţă (%)
Procentul mediu al veniturilor din consultanţă din total venituri (%)
Procentul mediu al cheltuielilor pentru promovare, marketing şi distribuţie produse/servicii la export, din total chel-
tuieli ale firmelor cu activitate la export (%)
Ponderea întreprinderilor care au desfăşurat activităţi de promovare, marketing si distribuţie produse servicii în
vederea exportului, din total întreprinderi (%)
55
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
8. Concluzii
Analiza noastră a fost realizată într-un cadru delimitat de:
1. Responsabilitatea ANCS asumată pentru armonizarea politicilor naţionale de CDI cu cele dezvol-
tate la nivel european, în vederea racordării României la priorităţile ştiinţei şi tehnologiei în UE.
2. Strategia Naţională CDI pentru perioada 2007-2013 care este pusă în aplicare prin Planul Naţio-
nal de CDI, denumit generic PN II şi prin instrumentele complementare acestuia.
3. PN II şi instrumentele complementare acestuia care au permis obţinerea în perioada 2007-2013 a
rezultatelor prezentate în acest raport pentru informarea grupului ţintă al proiectului, rezultate ca-
re au condus la:
creşterea performanţei ştiinţifice, reflectată în recunoaşterea şi vizibilitatea cercetării
româneşti, în creşterea capacităţii de cercetare şi inovare a unităţilor de CDI prin:
- numărul de publicaţii ştiinţifice indexate ISI, BDI etc.;
- numărul de brevete;
- ponderea firmelor inovative.
dezvoltarea resurselor sistemului de CDI prin:
- creşterea numărului de cercetători performanţi, în special cei tineri;
- creşterea numărului de burse doctorale care să conducă la sporirea numărului de
doctoranzi ăi doctori, precum şi la atractivitatea carierei în cercetare;
- creşterea accesului la infrastructuri de CD performante.
antrenarea sectorului privat pentru activităţi de CD prin:
- creşterea IMM-urilor participante la programele CDI, componente ale PN II şi la ce-
le complementare acestuia;
- creşterea capacităţii de inovare, dezvoltare tehnologică şi asimilarea în producţie a
rezultatelor CD;
- creşterea şi crearea de parteneriate public-privat în sisteme CDI prin crearea de cen-
tre de competenţă, platforme tehnologice, centre de inovare şi transfer tehnologic,
incubatoare ştiinţifice şi tehnologice, clustere, interfeţe între cererea şi oferta de re-
zultate cuantificabile şi transferabile;
- creşterea firmelor inovative în calitate de parteneri sau beneficiari ai rezultatelor CD.
Prin tema abordată, “Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCS în domeniul transferului
tehnologic şi inovării (ITT)”, raportul de faţă alături de celelalte analize realizate până în prezent în cadrul
proiectului vor contribui într-o măsură importantă la fundamentarea activităţilor care urmează să fie desfăşu-
rate în perioada următoare de implementare a proiectului şi totodată vor putea sta la baza Strategiei Naţionale
în domeniul ITT.
Aşa cum a reieşit din raportul referitor la „Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a per-
formanţelor în domeniul inovării şi transferului tehnologic la nivel naţional”, unităţile CDI sunt interesate în
mod deosebit în elaborarea unei Strategii de Inovare la nivel naţional, care să joace un rol important în creş-
terea valorificării rezultatelor cercetării în economie. Pentru implementarea acestei strategii, conform opiniei
marii majorităţi a unităţilor CDI din România (peste 81% dintre acestea) este nevoie de:
Elaborarea de planuri de acţiune până la nivel judeţean (local);
Dezvoltarea de programe de finanţare a activităţilor de ITT adaptate nevoilor regionale/zonale de
dezvoltare;
Implicarea administraţiei publice locale (APL) alături de administraţia centrală (AC) în susţine-
rea programelor de finanţare;
Implicarea APL alături de AC în evaluarea şi monitorizarea proiectelor în domeniul ITT;
Politicile fiscale adecvate în vederea facilitării inovării şi transferului tehnologic;
56
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
Facilitarea accesului la infrastructura specifică de informare cu privire la ITT (baze de date cu
rezultate de cercetare, cu unităţi de CD, proiecte şi programe de finanţare etc.);
Furnizarea de asistenţă acordată firmelor pentru a deveni inovative prin aplicarea/valorificarea
rezultatelor de CDI în activităţile acestora.
Finalizarea procesului de armonizare a politicilor naţionale în domeniul ITT, pentru răspunde
Strategiei UE 2020, ar trebui să fie o Strategie în domeniul ITT la nivel naţional.
Pentru a putea atinge acest deziderat trebuie avută în vedere dezvoltarea competenţelor resurselor
umane în vederea îmbunătăţirii managementului ciclului de politici publice în domeniul ITT. Strategia de
inovare va conduce prin implementare la îmbunătăţirea procesului de transfer tehnologic din România (nu-
mărul rezultatelor obţinute în cercetare în special prin fonduri guvernamentale, care vor fi transferate în eco-
nomie, va creşte); parteneriate noi vor fi încurajate între mediul de cercetare şi cel economic; cercetarea va fi
abordată din perspectivă antreprenorială, obţinându-se în final o relaţie mai strânsă între mediul economic şi
cercetare).
Excelenţa şi competenţele esenţiale pentru domeniul de referinţă, în special cele legate de raportare
şi evaluare a impactului politicilor trebuie în special dezvoltate pentru angajaţii ANCS, ai autorităţilor admi-
nistrative centrale şi locale, într-o primă fază (proiectul de faţă), urmând ca ulterior competenţele legate de
antreprenoriat, creativitate, inovare să fie dezvoltate în special pentru angajaţii IMM-urilor.
Concluziile raportului întăresc fundamentele acestui proiect care prin obiective şi acţiuni răspunde
nevoii de adaptare şi aplicare a unui nou tip de politici publice în România în domeniul ITT, care decurge nu
doar din angajamentele României în calitate de stat membru al UE, dar şi din analiza noastră, contribuind
astfel la modernizarea administraţiei publice.
57
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
Anexa 1
Evoluţia numărului de rezultate CDI, pe tipuri de rezultate în perioada 2008-2011
(aprecieri ale managerilor unităţilor de CDI)
58
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
59
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
Număr de lucrări ştiinţifice/tehnice în reviste de specialitate cotate ISI
A crescut
(%)
Este aproximativ
acelaşi (%)
A scăzut
(%) Total (%) Sold conjunctural
2009 faţă de 2008 17.98 69.29 12.73 100.00 5.24%
2010 faţă de 2009 18.89 66.67 14.44 100.00 4.44%
2011 faţă de 2010 11.57 72.76 15.67 100.00 -4.10%
Valoarea factorului de impact cumulat al lucrărilor cotate ISI
A crescut
(%)
Este aproximativ
acelaşi (%)
A scăzut
(%) Total (%) Sold conjunctural
2009 faţă de 2008 14.23 73.17 12.60 100.00 1.63%
2010 faţă de 2009 15.60 72.40 12.00 100.00 3.60%
2011 faţă de 2010 10.12 77.33 12.55 100.00 -2.43%
Număr de citări în reviste de specialitate cotate ISI
A crescut
(%)
Este aproximativ
acelaşi (%)
A scăzut
(%) Total (%) Sold conjunctural
2009 faţă de 2008 14.58 74.17 11.25 100.00 3.33%
2010 faţă de 2009 14.34 73.36 12.30 100.00 2.05%
2011 faţă de 2010 11.16 75.62 13.22 100.00 -2.07%
Număr de brevete de invenţie
A crescut
(%)
Este aproximativ
acelaşi (%)
A scăzut
(%) Total (%) Sold conjunctural
2009 faţă de 2008 16.32 71.97 11.72 100.00 4.60%
2010 faţă de 2009 13.17 72.02 14.81 100.00 -1.65%
2011 faţă de 2010 8.16 73.88 17.96 100.00 -9.80%
Număr de citări în sistemul ISI ale cercetărilor brevetate
A crescut
(%)
Este aproximativ
acelaşi (%)
A scăzut
(%) Total (%) Sold conjunctural
2009 faţă de 2008 2.44 88.78 8.78 100.00 -6.34%
2010 faţă de 2009 3.38 87.92 8.70 100.00 -5.31%
2011 faţă de 2010 3.37 84.62 12.02 100.00 -8.65%
Număr de produse rezultate din activităţi de cercetare, bazate pe brevete, omologări sau inovaţii proprii
A crescut
(%)
Este aproximativ
acelaşi (%)
A scăzut
(%) Total (%) Sold conjunctural
2009 faţă de 2008 18.46 69.23 12.31 100.00 6.15%
2010 faţă de 2009 18.11 72.45 9.06 100.00 9.06%
2011 faţă de 2010 11.70 76.23 12.08 100.00 -0.38%
Număr de tehnologii rezultate din activităţi de cercetare, bazate pe brevete, omologări sau inovaţii proprii
A crescut
(%)
Este aproximativ
acelaşi (%)
A scăzut
(%) Total (%) Sold conjunctural
2009 faţă de 2008 14.66 74.06 11.28 100.00 3.38%
2010 faţă de 2009 14.34 73.90 11.76 100.00 2.57%
2011 faţă de 2010 10.62 76.92 12.45 100.00 -1.83%
60
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
Număr de studii prospective şi tehnologice şi servicii rezultate din activitatea de cercetare-dezvoltare, comandate de bene-
ficiar
A crescut
(%)
Este aproximativ
acelaşi (%)
A scăzut
(%) Total (%) Sold conjunctural
2009 faţă de 2008 12.60 74.02 13.39 100.00 -0.79%
2010 faţă de 2009 15.89 74.03 10.08 100.00 5.81%
2011 faţă de 2010 14.40 76.65 8.95 100.00 5.45%
Număr de lucrări ştiinţifice/tehnice în reviste de specialitate fără cotaţie ISI
A crescut
(%)
Este aproximativ
acelaşi (%)
A scăzut
(%) Total (%) Sold conjunctural
2009 faţă de 2008 21.03 69.05 9.92 100.00 11.11%
2010 faţă de 2009 18.90 69.29 11.81 100.00 7.09%
2011 faţă de 2010 11.51 75.79 12.70 100.00 -1.19%
Număr de comunicări ştiinţifice prezentate la conferinţe internaţionale cu comitet de program
A crescut
(%)
Este aproximativ
acelaşi (%)
A scăzut
(%) Total (%) Sold conjunctural
2009 faţă de 2008 14.34 71.31 14.34 100.00 0.00%
2010 faţă de 2009 14.17 72.87 12.96 100.00 1.21%
2011 faţă de 2010 12.70 75.00 12.30 100.00 0.41%
Număr de modele fizice, modele experimentale, modele funcţionale
A crescut
(%)
Este aproximativ
acelaşi (%)
A scăzut
(%) Total (%) Sold conjunctural
2009 faţă de 2008 11.72 78.91 9.38 100.00 2.34%
2010 faţă de 2009 15.38 76.54 8.08 100.00 7.31%
2011 faţă de 2010 14.23 76.15 9.62 100.00 4.62%
Număr de prototipuri
A crescut
(%)
Este aproximativ
acelaşi (%)
A scăzut
(%) Total (%) Sold conjunctural
2009 faţă de 2008 12.12 77.49 10.39 100.00 1.73%
2010 faţă de 2009 12.34 80.00 7.66 100.00 4.68%
2011 faţă de 2010 14.47 76.60 8.94 100.00 5.53%
Număr de normative, proceduri, metodologii, reglementări şi planuri tehnice noi sau perfecţionate, realizate în cadrul
programelor naţionale sau comandate de beneficiar
A crescut
(%)
Este aproximativ
acelaşi (%)
A scăzut
(%) Total (%) Sold conjunctural
2009 faţă de 2008 10.37 81.74 7.88 100.00 2.49%
2010 faţă de 2009 13.11 78.69 8.20 100.00 4.92%
2011 faţă de 2010 13.06 79.18 7.76 100.00 5.31%
61
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
Anexa 2
Evoluţia indicatorilor financiari ai activităţii de CDI în perioada 2008-2011
(aprecieri ale managerilor unităţilor de CDI)
62
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
63
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
Capacitatea de atragere a surselor de finanţare interne CDT (fonduri atrase pe plan intern per personal cu activitate
CDT, mil lei/om)
A crescut
(%)
Este aproximativ
acelaşi (%)
A scăzut
(%) Total (%) Sold conjunctural
2009 faţă de 2008 10.30 63.46 26.25 100.00 -15.95%
2010 faţă de 2009 11.65 62.46 25.89 100.00 -14.24%
2011 faţă de 2010 11.04 62.66 26.30 100.00 -15.26%
Capacitatea de atragere a surselor externe de finanţare CDT (fonduri atrase pe plan extern per personal cu activitate
CDT, mil lei/om)
A crescut
(%)
Este aproximativ
acelaşi (%)
A scăzut
(%) Total (%) Sold conjunctural
2009 faţă de 2008 11.48 74.18 14.34 100.00 -2.87%
2010 faţă de 2009 13.31 72.58 14.11 100.00 -0.81%
2011 faţă de 2010 12.20 69.11 18.70 100.00 -6.50%
Ponderea veniturilor din valorificarea produselor/tehnologiilor noi sau modernizate din totalul veniturilor CDT
A crescut
(%)
Este aproximativ
acelaşi (%)
A scăzut
(%) Total (%) Sold conjunctural
2009 faţă de 2008 10.41 74.72 14.87 100.00 -4.46%
2010 faţă de 2009 13.55 74.36 12.09 100.00 1.47%
2011 faţă de 2010 13.45 76.00 10.55 100.00 2.91%
Ponderea veniturilor din CDT din total venituri ale unităţii de CD
A crescut
(%)
Este aproximativ
acelaşi (%)
A scăzut
(%) Total (%) Sold conjunctural
2009 faţă de 2008 9.43 72.45 18.11 100.00 -8.68%
2010 faţă de 2009 9.33 72.39 18.28 100.00 -8.96%
2011 faţă de 2010 10.74 69.63 19.63 100.00 -8.89%
Ponderea veniturilor din consultanţă din total venituri ale unităţii de CD
A crescut
(%)
Este aproximativ
acelaşi (%)
A scăzut
(%) Total (%) Sold conjunctural
2009 faţă de 2008 8.26 82.57 9.17 100.00 -0.92%
2010 faţă de 2009 5.83 83.41 10.76 100.00 -4.93%
2011 faţă de 2010 8.89 81.78 9.33 100.00 -0.44%
Ponderea veniturilor din valorificarea de documentaţie tehnico-economică din total venituri din CDT
A crescut
(%)
Este aproximativ
acelaşi (%)
A scăzut
(%) Total (%) Sold conjunctural
2009 faţă de 2008 6.51 84.65 8.84 100.00 -2.33%
2010 faţă de 2009 7.76 83.11 9.13 100.00 -1.37%
2011 faţă de 2010 6.36 84.55 9.09 100.00 -2.73%
64
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
Ponderea veniturilor din exploatarea brevetelor din total venituri din CDT
A crescut
(%)
Este aproximativ
acelaşi (%)
A scăzut
(%) Total (%) Sold conjunctural
2009 faţă de 2008 6.15 86.59 7.26 100.00 -1.12%
2010 faţă de 2009 5.46 87.43 7.10 100.00 -1.64%
2011 faţă de 2010 4.86 89.19 5.95 100.00 -1.08%
Ponderea veniturilor din exploatarea modelelor şi desenelor industriale protejate din total venituri din CDT
A crescut
(%)
Este aproximativ
acelaşi (%)
A scăzut
(%) Total (%) Sold conjunctural
2009 faţă de 2008 2.82 90.96 6.21 100.00 -3.39%
2010 faţă de 2009 5.00 87.22 7.78 100.00 -2.78%
2011 faţă de 2010 4.97 87.29 7.73 100.00 -2.76%
Ponderea veniturilor din copyright din total venituri din CDT
A crescut
(%)
Este aproximativ
acelaşi (%)
A scăzut
(%) Total (%) Sold conjunctural
2009 faţă de 2008 2.19 90.71 7.10 100.00 -4.92%
2010 faţă de 2009 3.80 88.59 7.61 100.00 -3.80%
2011 faţă de 2010 4.32 89.19 6.49 100.00 -2.16%
65
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
Anexa 3
Factori, subfactori şi indicatori de analiză a inovării
66
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
67
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
Factori Subfactori Indicatori de evaluare
Potenţialul de
conducere a
inovării
Educaţie formală
şi non-formală
Absolvenţi de specializări ştiinţifice şi de cercetare la 1000 de persoane cu vârsta între
25-34 ani
Ponderea populaţiei ocupate (personal angajat) cu studii superioare din populaţia ocupată
(personalul angajat) (%)
Populaţia cu educaţie post-liceală sau universitară la 100 de persoane cu vârsta între 25-
64 ani
Ponderea personalului (populaţiei ocupate) specializat(e) prin activităţi de formare conti-
nuă (internă sau externă) din personalul (populaţia ocupată) cu studii superioare cu vâr-
sta între 25-64 ani (%)
Ponderea cheltuielilor de formare ale întreprinderilor din total cheltuieli (%)
Participarea la învăţarea continuă, la 100 de persoane cu vârsta între 25-64 ani (%)
Nivelul de educaţie atins de tineri (% din populaţia cu vârsta 20-34 care a absolvit studii
post-liceale sau universitare)
Personal implicat
în activităţi de
cercetare – dez-
voltare tehnolo-
gică (CDT)
Ponderea personalului implicat în activităţi de cercetare – dezvoltare tehnologică (CDT)
din total persoane ocupate (%)
Ponderea celor cu vârsta între 25-45 ani din personalul antrenat în CDT (%)
Ponderea cheltuielilor cu salarii pentru personalul implicat în CDT din total cheltuieli cu
salarii (%)
Personal implicat
în promovare,
marketing, prog-
noză şi suprave-
gherea mediului
economic
Ponderea întreprinderilor care au personal implicat în promovare, marketing, prognoză şi
supravegherea mediului economic în total întreprinderi (%)
Procentul mediu al personalului implicat în promovare, marketing, prognoză şi suprave-
gherea mediului economic în total personal (%)
Procentul mediu al celor cu vârsta între 25-45 ani din total personal antrenat în marke-
ting, prognoză şi supravegherea mediului economic (%)
Procentul mediu al cheltuielilor cu salarii pentru personalul din marketing din total chel-
tuieli cu salarii (%)
Susţinerea inovă-
rii la nivelul
autorităţilor pu-
blice
Încrederea în cercetarea românească a reprezentanţilor autorităţilor publice locale
Implicarea autorităţilor publice locale în promovarea rezultatelor cercetării
Susţinerea proiectelor de CDI la nivel regional de autorităţile publice locale
Potenţialul
de creare a
cunoştinţelor
Public Nr. UCD-uri publice la 1 milion de locuitori
Cheltuieli publice de cercetare dezvoltare (% PIB regional)
Privat
Nr. UCD-uri private la 1 milion de locuitori
Cheltuielile de CD ale întreprinderilor private (% PIB regional)
Ponderea cheltuielilor în tehnologia medie - înaltă sau înaltă în total cheltuieli ale unităţi-
lor (%)
Capacitatea de
inovare şi de
integrare
într-un sistem
relaţional
Capacitatea de
inovare
Ponderea întreprinderilor inovative în total întreprinderi (%)
Ponderea întreprinderilor mici inovative în total întreprinderi mici (%)
Ponderea întreprinderilor medii inovative în total întreprinderi medii (%)
Ponderea IM-urilor inovative în total IM-uri (%)
Cheltuieli de inovare (% din PIB)
Întreprinderi care au introdus o inovare organizaţională (% din total întreprinderi)
IMM-uri care au introdus o inovare organizaţională (% din total IMM-uri)
Întreprinderi care au introdus o inovare de produs (% din total întreprinderi inovative)
IMM-uri care au introdus o inovare de produs (% din total IMM-uri inovative)
IM-uri care au introdus o inovare de produs (% din total IM-uri inovative)
Întreprinderi care au introdus o inovare de proces (% din total întreprinderi inovative)
IMM-uri care au introdus o inovare de proces (% din total IMM-uri inovative)
IM-uri care au introdus o inovare de proces (% din total IM-uri inovative)
Întreprinderi care au introdus o inovare de marketing (% din total întreprinderi)
IMM-uri care au introdus o inovare de marketing (% din total IMM-uri)
Nr. entităţi ITT raportat la 100 de UCD-uri
Cooperare şi
colaborare
Întreprinderi care au realizat activităţi de inovare în cooperare (% din total întreprinderi
inovative)
IMM-uri care au realizat activităţi de inovare în cooperare (% din total IMM-uri inovati-
ve)
Întreprinderi care au realizat activităţi de inovare în cooperare cu UCD-uri (% din total
întreprinderi inovative)
Cheltuieli TIC (% PIB)
68
Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCSîn domeniul transferului tehnologic şi inovării
Performanţa
activităţilor de
inovare
Realizarea de
produse/tehnolo-
gii sau servicii
noi/modernizate
pe piaţă sau im-
plementarea de
tehnologii noi/
modernizate la
nivelul organiza-
ţiei
Angajarea în servicii de înaltă tehnologie (% din totalul forţei de muncă)
Angajarea în sectorul de producţie de tehnologie medie - înaltă sau înaltă (% din totalul
forţei de muncă).
Procentul mediu al cheltuielilor pentru produse/servicii noi sau modernizate din totalul cheltu-
ielilor la nivelul întreprinderilor (sunt incluse aici atât produsele/serviciile noi pentru piaţă cât
şi produsele/serviciile noi pentru întreprinderi) (%)
Procentul mediu al CA din exportul de produse/servicii noi sau modernizate din total CA
(sunt incluse aici atât produsele noi pentru piaţă cât şi produsele noi pentru întreprinderi) (%)
Exportul direct de produse de înaltă tehnologie ca parte din totalul exporturilor (%)
Procentul mediu al cheltuielilor pentru tehnologii noi sau modernizate din totalul cheltu-
ielilor (%)
Activităţi de CDT
Ponderea veniturilor din CDT din total venituri (%)
Nr. rezultatelor de CDT (produse, tehnologii, brevete, modele şi desene industriale,
articole, studii, etc.) la 1 milion de locuitori
Ponderea rezultatelor valorificabile prin introducere în fabricaţie sau punere în funcţiune,
din activităţile de CDT din total rezultate CDT (%)
Activităţi de
consultanţă (ser-
vicii)
Ponderea întreprinderilor care au primit consultanţă din total întreprinderi (%)
Procentul mediu al cheltuielilor pentru consultanţă din total cheltuieli ale firmelor care
au primit consultanţă (%)
Ponderea întreprinderilor care au oferit consultanţă din total întreprinderi (%)
Procentul mediu al veniturilor din consultanţă din total venituri (%)
Activităţi de pro-
movare, marke-
ting şi distribuţie
Ponderea întreprinderilor care au desfăşurat activităţi de promovare, marketing şi distribuţie
produse servicii în vederea exportului, din total întreprinderi (%)
Procentul mediu al cheltuielilor pentru promovare, marketing şi distribuţie produse/servicii la
export, din total cheltuieli ale firmelor cu activitate la export (%)
Proprietatea
intelectuală
Documentaţii
tehnico-economice
(documentaţii de
realizare produse/
servicii, studii de
fezabilitate, studii
de piaţă, planuri de
afaceri, proiecte
tehnico-econo-
mice, etc.)
Nr. documentaţii tehnico-economice elaborate la 1 milion de locuitori
Nr. documentaţii tehnico-economice achiziţionate la 1000 de întreprinderi
Ponderea documentaţiilor valorificate din total documentaţii elaborate/ achiziţionate
Brevete
de invenţie
Nr. brevete + cereri înregistrate la 1 milion de locuitori
Nr. brevete achiziţionate la 1000 de întreprinderi
Ponderea brevetelor valorificate din total brevete (%)
Modele şi desene
industriale
protejate
Număr modele şi desene industriale + cereri modele si desene industriale la 1 milion de
locuitori
Numărul de modele şi desene industriale achiziţionate la 1000 de întreprinderi
Altele (copyright,
mărci înregistrate,
reţete, indicaţii
geografice, specii
vegetale şi anima-
le, etc.).
Nr. copyright obţinute + cereri înregistrate la 1 milion de locuitori
Nr. mărci înregistrate + cereri de înregistrare la 1 milion de locuitori
Nr. reţete, indicaţii geografice, specii vegetale şi animale, etc. înregistrate + cereri la 1
milion de locuitori
Titlul proiectului: Dezvoltarea capacităţii ANCS de elaborare a politicilor publice în domeniul inovării şi al transferului tehnologic pentru asigurarea unei dezvoltări socio-economice durabile.Cod SMIS 24120Editorul materialului - Autoritatea Naţională pentru Cercetare ŞtiinţificăData publicării - Ianuarie 2012“Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.”
Proiectul este implementat de:Autoritatea Naţională pentru Cercetare ŞtiinţificăStr. Mendeleev, nr. 21-25, sect. 1, 010362, BucureştiTel: 021.316.29.77; Fax: 021.318.30.71www.ancs.ro