Upload
vunhu
View
227
Download
2
Embed Size (px)
Citation preview
1
CASA
CORPULUI
DIDACTIC
SATU MARE
Vizat, Nr. 1365 10.09./2015
Inspector Şcolar General,
Prof. Călin Durla
ANALIZA DE NEVOI PRIVIND
FORMAREA cONTINUĂ pentru anul şcolar 2015-2016
- STUDIU -
2
Potrivit reglementărilor legale în vigoare, cadrele didactice reprezintă grupul cheie in
realizarea reformei educaţionale, având o dublă calitate, de proprietari şi de agenţi ai reformei,
care le oferă o nouă perspectivă educaţională, precum şi posibilitatea adoptării unei strategii
didactice. Participarea personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic la activităţile de
formare profesională continuă este reglementată prin Legea 1/2011 şi OMECTS nr.
5554/07.10.2011.
Analiza nevoilor de formare continuă este determinată de complexitatea fenomenului,
de multitudinea de factori ce influenţează exercitarea profesiei didactice: factori individuali, de
organizaţie şi de sistem. Formarea profesională continuă este importantă din perspectiva celor
trei categorii de factori. Programele de formare a cadrelor didactice sunt elaborate şi evaluate la
nivel naţional, dorindu-se o armonizare a politicilor naționale cu cele europene. În ultimii ani,
învăţământul românesc a cunoscut şi cunoaşte o continuă schimbare şi transformare cu
repercursiuni pozitive şi efecte evidente asupra educarii/formării cadrelor didactice.
Cunoaşterea nevoilor de formare a cadrelor didactice presupune o investigaţie detaliată şi
complexă a tendinţelor şi perspectivelor sistemului de educare/formare a cadrelor didactice.
Perspectiva tradițională și contemporană a formării cadrelor didactice, urmărite pe axele:
vârstă/ vechime; nivel de formare; instituţional; profil de competenţă; curriculum; strategii de
formare; forme de organizare; evaluare; certificare; mobilitate academică/mobilitate
profesională; accente de formare; abordare specifică, ne permit analiza comparativă a acestora.
În mod tradiţional, formarea iniţială şi continuă a personalului didactic porneşte de la o
înţelegere predominant academică şi comportamentalistă. Paradigmele moderne pun accent pe
statutul cadrului didactic ca membru al unei structuri organizaţionale definite (şcoala) şi a unei
comunităţi (profesionale, locale), ceea ce solicită şi o acceptare diferită a rolurilor şi a
identităţilor profesionale. Perfecţionarea şi dezvoltarea profesională condiţionează cariera
didactică evolutiv, fiind supuse legilor managementului resurselor, nevoilor de mobilitate, de
flexibilitate a cadrelor didactice. Formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice din
perspectiva tradiţională implică abordarea de tip academic, iar perspectiva modernă pune
accentul pe latura pragmatică, personală, reflexivă şi creativă a procesului.
Activităţile de formare continuă se subordonează conceptelor de educaţie continuă şi
permanentă şi au următoarele atribute specifice fundamentale:
- formarea continuă presupune cu precădere activităţi de formare profesională precum
calificarea, specializarea, respecializarea, perfecţionarea sau reconversia şi mai puţin formarea
şi dezvoltarea personală, activităţi ce revin componentei de life long learning;
- formarea continuă presupune o prealabilă formare iniţială, de nivel colegiu, licenţă, master, doctorat.
Programele de formare continuă vizează dezvoltarea competenţelor şi aprofundarea
cunoştinţelor profesionale dobândite într-o formă de instruire iniţială de tipul celor mai sus
amintite. În dezvoltarea personală aspectele legate de motivaţie şi cunoaştere se integrează
foarte bine formându-se convingerea ,,puterii asumate” la nivel psihologic (,,empowerment
psihologic”). Acest fapt determină creşterea motivaţiei pentru profesie la cadrele didactice.
Era informaţiei şi a globalizării reclamă o atitudine deschisă faţă de capacităţile umane
de înţelegere şi interacţionare cu o lume din ce în ce mai complexă şi plină de provocări.
Sursele alternative de informare: internetul, biblioteca, mass-media deschid o nouă dimensiune
actului educativ, liberalizând accesul la informaţie, ordonată acum după principii
(inter)subiective. Autoeducaţia, sub toate formele ei (educaţia continuă), minimalizează rolul
educatorului, accentul fiind pus pe self-development, ştiinţific, cultural şi profesional.
Învăţământul noului mileniu îşi creează o diversitate de contexte adecvate pentru exprimare,
constituindu-se într-un proces dinamic multiform aflat mereu la dispoziţia individului şi
situându-se predominant în afara instituţiilor tradiţionale. După mediul unde este organizată
formarea, există trei forme de perfecţionare: perfecţionare internă, perfecţionare externă şi
perfecţionare prin forme mixte. Cele mai productive s-au dovedit a fi modalităţile mixte.
3
Şcoala deţine un rol esenţial fiind necesar să devină şi un mediu prielnic, suportiv pentru
perfecţionare, putându-se finaliza cu trecerea spre forme de autoperfecţionare.
Autoperfecţionarea ţine de condiţia subiectivă a cadrului didactic, de nivelul aspiraţional şi
motivaţional. Preocuparea pentru autoperfecţionare este una dintre coordonatele fundamentale
ale activităţii profesorului care cuprinde toate laturile personalităţii sale. Dacă premisele
subiective ale autoperfecţionării asigură motivarea, cele obiective asigură conţinutul şi
modalităţile de realizare. Astfel, un loc important îl ocupă calitatea pregătirii iniţiale şi a
stagiilor de perfecţionare.
Pornind de la două dimensiuni, una legată de concepţia subiectului ce se doreşte a fi
dezvoltată (bun profesionist sau motor al schimbărilor), iar alta de poziţia procesului de
formare în raport cu locul de lucru (modifică sistemul, sau restabileşte echilibrul), putem atribui
formării continue patru funcţii principale, care se referă la individ în cadrul unei organizații.
Acestea sunt: funcția de profesionalizare, funcția de adaptare profesională, funcţia de angajare
profesională și funcţia de organizare socioprofesională. Profesia didactică presupune
permanenta formare şi dezvoltare a cadrului didactic astfel încât acesta să poată să îi poată oferi
celui pe care îl învaţă o perspectivă comprehensivă asupra domeniului pe care îl predă. Cadrul
didactic din orice specializare se angajează astfel într-un proces de formare care îi va dezvolta
cariera periodic până la finalul acesteia.
Cariera în educaţie reprezintă succesiunea de etape de pregătire, formare şi
profesionalizare în câmpul educaţiei, de modelare, dezvoltare şi rafinare a competenţelor
educaţionale, a unor atitudini şi aptitudini specifice, de promovare a unor valori dezirabile.
Cariera didactică presupune realizarea aspiraţiilor profesionale în domeniu, precum şi obţinerea
unui echilibru între aşteptările personale şi cele profesionale. Formarea continuă implică şi
determină perfecţionarea, iar aceasta la rândul ei, duce la dezvoltare profesională, ceea ce
facilitează o carieră didactică în adevăratul sens al cuvântului. Toate acestea se află într-o
relaţie de interdependenţă, influenţându-se reciproc, fiecare aducându-şi aportul la progresul
celorlalte. Astfel, stimularea uneia va determina modificări la nivelul celorlalte verigi.
Pentru reuşita proceselor de asigurare a calităţii pentru sistemele de formare este de
remarcat necesitatea unei abordari complexe, integrate şi interdependente la nivelul celor trei
nivele de analiză (de analiză, nivel contextual și nivel de conținut), astfel încât conversia
elementului proiectiv într-o decizie de politică educaţională să reflecte generalul, întregul şi nu
părţile sale componente. Este de dorit ca, accentul la nivel strategic să fie pus pe proiectarea şi
determinarea unor criterii, norme, standarde care să definească în termeni evaluativi calitatea
unui proces/program.
Reforma învăţământului în România subliniază importanţa comutării accentului de
pe latura informativă a procesului educativ spre cea formativă, ce are ca şi consecinţă
armonizarea laturii cognitive a persoanei cu cea afectivă, atitudinală şi comportamentală.
În fapt, scopul ultim al educaţiei este pregătirea pentru viaţă a elevului, responsabilitate
care revine cu precădere cadrului didactic. În calitate de actor principal al procesului
instructiv – educativ, acesta se confruntă continuu cu o serie de provocări cărora trebuie
să le răspundă cu profesionalism şi tact pedagogic. Atât formarea profesională iniţială cât
şi cea continuuă a cadrelor didactice constituie premisa care asigură calitatea actului de
învăţământ.
În acest sens, CCD Satu Mare a efectuat un studiu explorator în perioada iunie-
septembrie 2015, privind identificarea nevoii de formare profesională a personalului din
învăţământul sătmărean. În cadrul acestui studiu, universul populaţiei a fost constituit din
profesori, cadre didactice din învăţământul primar şi preşcolar, personal didactic auxiliar,
personal nedidactic, personal de îndrumare şi control. Eşantionul este format din aproape 3000
de persoane.
4
Orice intervenţie de optimizare şi reformare în plan educativ are şanse de reuşită
doar dacă se bazează pe o bună cunoaştere a stării de fapt, respectiv a domeniului ce
urmează a fi supus schimbării. Din această perspectivă, analiza nevoilor educaţionale generale/
sistemice, precum şi a celor individuale devin prioritare în construcţia unui program/proiect de
formare şi perfecţionare instructiv-educativă.
Diagnoza nevoilor de formare s-a realizat în corelalre:
Cerinţele elaborate de MECȘ;
Rapoartele/ recomandările inspecţiilor şcolare efectuate de ISJ SM;
Rezultatele obținute de cadrele didactice din județ la examene și concursuri naționale;
Rezultatele chestionarelor aplicate în sistem;
Analiza fişei postului educabilului (standarde ocupaţionale, atribuţii de serviciu).
Analiza scopurilor organizaţionale particularizate la nivelul unităţilor de învăţământ din
teritoriu.
Identificarea obiectivelor de dezvoltare personală ale educabilului corelate cu scopurile
unităţii de învăţământ.
Identificarea „nevoilor de pregătire profesională” în vederea atingerii obiectivelor
personale şi a celor de sistem. Metoda cantitativă de cercetare utilizată a fost ancheta pe bază
de chestionar. Chestionarul conţine 5 întrebări care sondează gradul de satisfacţie al subiecţilor
cu privire la programele derulate în anul şcolar 2014-2015, precizarea domeniilor/
subdomeniilor în care ar fi utilă formarea în anul şcolar 2015-2016, precizarea competenţele
care trebuie formate, formele de organizare preferate. Subiecţii au dispus de libertatea unei
exprimări personale a răspunsurilor, doar 2 dintre întrebări fiind precodificate multiplu.
Analiza complexă a comunităţii de provenienţă a formabililor (nevoi şi probleme ale
comunităţii; integrarea instituţiilor şi politicilor educative în strategia comunitară);
Analiza documentară;
Discuţii individuale;
Focus grupul;
Analiza SWOT/ analiza PEST(E).
Chestionarele au fost aplicate pentru :
Sondarea opiniilor cadrelor didactice cu privire la programele de formare derulate de
CCD în anul şcolar 2014 - 2015;
Identificarea gradului de participare a cadrelor didactice la cursuri de formare;
Identificarea metodelor şi procedeelor adecvate activităților ce antrenează cadrele
didactice;
Identificarea perioadelor optime de organizare a cursurilor de formare;
Identificarea de noi domenii şi teme de cursuri de formare, pentru Oferta de formare
continuă propusă de CCD SM în anul şcolar 2015-2016, care să vină în întâmpinarea activităţii
cadrelor didactice;
Cercetarea asupra nevoilor de formare continuă a cadrelor didactice a scos în evidenţă
cele mai importante aspecte ale dezvoltării profesionale ale acestei categorii, recunoaşterea
necesităţii de a participa la activităţi de acest tip sub cele mai diverse forme, căutarea unor
modalităţi de suport precum supervizarea, toate sub imperativul desfăşurării unor servicii
educaţionale de consiliere de calitate.
Evidenţierea unei eventuale diferenţe între tipurile de formare agreate (între nevoile de
formare pe specialitate şi dezvoltare personală şi celelalte tipuri de formare);
Identificarea percepţiei cadrelor didactice debutante asupra procesului lor de integrare
profesională;
5
Obiectivele analizei de nevoi:
Identificarea problemelor cu care se confruntă cadrele didactice debutante, din
perspectiva diferiţilor factori implicaţi în procesul de integrare profesională a tinerilor
(debutanţi, directori, profesori metodişti);
Stabilirea direcţiilor prioritare de acţiune în vederea realizării eficiente a formării
continue;
Adoptarea celor mai potrivite decizii privind designul activităţilor propuse.
Utilizarea informaţiilor cât mai complete în definirea backgroundului problemelor;
Definirea cât mai precisă şi comprehensivă a problemelor;
Să se poată genera soluţii alternative pentru problemele identificate;
Să permită monitorizarea a cât mai mulţi factori (timpul, resursele materiale, abilităţile
persoanelor).
Pentru realizarea unei analize cât mai cuprinzătoare şi reale a situatiei iniţiale s-a aplicat
analiza SWOT şi PEST. Pornind de la obiectivele specifice menționate mai sus, s-au conturat şi
anumite obiective cu caracter practic-aplicativ.
În realizarea diagnozei privind nevoile de dezvoltare profesională a personalului din
învăţământul preuniversitar al județului Satu Mare sunt prelucrate date furnizate din mai multe
surse de documentare. Se au în vedere atât nevoile de formare identificate în „mediul intern” al
şcolii de către responsabilii de formare împreună cu directorii instituţiilor de învăţământ cât şi
nevoile identificate de către persoane din „mediul extern” al şcolii, de către inspectorii de
specialitate, în timpul inspecţiilor şcolare, precum şi de către profesorii metodişti ai Casei
Corpului Didactic Satu Mare, în cadrul vizitelor de monitorizare. Stabilirea nevoilor de formare
pe discipline a fost realizată de către inspectorii şcolari de specialitate în urma inspecţiilor la
care au participat și profesorii metodiști ai Casei Corpului Didactic, ori în urma discuţiilor
individuale sau cu responsabilii de comisii metodice şi a analizei chestionarelor aplicate.
Un alt instrument utilizat în stabilirea nevoilor de formare o constituie „Fişa de
monitorizare” completată de către profesorii metodişti ai Casei Corpului Didactic Satu Mare în
cadrul vizitelor de monitorizare în şcoli. Unul dintre obiectivele monitorizării a fost colectarea
analizei nevoilor de formare continuă în concordanţă cu planul managerial al unităţii de
învăţământ, cu competenţele profesionale şi competenţele specifice dezvoltării profesionale.
Pentru stabilirea nevoilor de formare ale bibliotecarilor şi profesorilor documentarişti
sau a responsabililor de Centre de documentare şi informar,e la nivel judeţean, s-au folosit
chestionarele de anchetă, discuţiile individuale, focus grup, instrumente prin care au fost
identificate temele de interes, tipurile de activităţi de formare precum şi alte sugestii referitoare
la activităţile de formare care vor fi organizate în anul şcolar 2015 – 2016.
Centralizarea datelor statistice rezultate în urma prelucrării acestor tipuri de instrumente
de colectare a datelor va constitui punctul de plecare în realizarea analizei nevoilor de formare
pentru anul şcolar 2015 – 2016, iar pe baza acestei analize se va fundamenta oferta de formare.
Eşantionarea
Au fost propuse pentru ancheta cu chestionare 3643 cadre didactice, provenind din 141
de unităţi de învăţământ din judeţ. Au răspuns solicitărilor un număr de 2824 respondenţi,
proveniţi din 105 de unităţi şcolare. S-a ţinut cont de opiniile tuturor respondenţilor,
chestionarele fiind completate corect de către aceştia.
Dimensiunile cercetării:
Localizarea resurselor umane;
Identificarea iniţiativelor de formare;
Identificarea modalităţilor de realizare a activităţilor de formare;
6
Gradul de disponibilitate al cadrelor didactice pentru formare/dezvoltare profesională;
Valorificarea la clasă a competenţelor dobândite în cadrul activităţilor de formare continuă
- caracterul practic aplicativ al competenţelor dobândite;
Domeniile în care formarea personală poate fi îmbunătăţită.
Indicatori ai cercetării
Mediul de provenienţă a unităţilor şcolare;
Nivelul de învăţământ la care predau cadrele didactice;
Disponibilitatea cadrelor didactice pentru dezvoltare profesională;
Aplicabilitatea competenţelor dobândite în urma participării la cursuri de formare;
Forma de organizare a activităţilor agreată de cursanţi;
Domenii care manifestă interes pentru dezvoltare profesională proprie.
Analiza nevoilor de formare ne-a oferit date pentru:
a. Identificarea disfuncţionalităţilor din activitatea cadrelor didactice;
b. Definirea standardelor de performanţă pe categorii profesionale;
c. Elaborarea unor programe de formare continuă care să asigure calitatea în procesul
educaţional.
Interpretarea rezultatului
Primele aspecte vizate în chestionar au fost cele legate de identificare/localizare a
resurselor materiale şi a celor umane. Chestionarul a fost aplicat în 105 de unităţi şcolare: 46
din mediul urban şi 59 din mediul rural (fig. 1).
Instituţiile de învăţământ implicate în cercetare au fost următoarele:
1. Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Satu Mare
2. Colegiul Naţional ”Doamna Stanca” Satu Mare
3. Colegiul Naţional Kolcsey Ferenc Satu Mare
4. Colegiul Tehnic “Elisa Zamfirescu” Satu Mare
5. Colegiul Tehnic “Iuliu Maniu” Carei
6. Colegiul Tehnic “Unio-Traian Vuia” Satu Mare
7. Gradiniţa ”Magic Kids” Satu Mare
8. Gradiniţa cu Program Prelungit ,,Draga Mea “ Satu Mare
9. Gradiniţa cu Program Prelungit Nr. 11, Satu Mare
10. Gradiniţa cu Program Prelungit Nr. 33, Satu Mare
11. Gradiniţa cu Program Prelungit Nr.7 Satu Mare
12. Gradiniţa cu Program Prelungit Voinicelul Satu Mare
13. Gradiniţa cu Program Prelungit Guliver Satu Mare
14. Gradiniţa cu Program Prelungit Nr. 1 Satu Mare
15. Gradiniţa cu Program Prelungit Nr. 1 Tasnad
16. Gradiniţa cu Program Prelungit Nr. 5 Satu Mare
17. Gradiniţa cu Program Prelungit Nr. 9 Satu Mare
18. Gradiniţa cu Program Prelungit Nr.1 Carei
19. Gradiniţa cu Program Prelungit Nr.13 Satu Mare
20. Gradiniţa cu Program Săptămânal ,,Floarea De Lotus” Odoreu
21. Liceul cu Program Sportiv Satu Mare
22. Liceul de Arte “Aurel Popp” Satu Mare
23. Liceul Reformat Satu Mare
24. Liceul Romano-Catolic „Josephus Calasantius“ Carei
25. Liceul Tehnologic “Constantin Brâncuşi” Satu Mare
26. Liceul Tehnologic Tarna Mare
7
27. Liceul Tehnologic ,,Anghel Saligny” Turţ
28. Liceul Tehnologic ,,George Bariţiu” Livada
29. Liceul Tehnologic “Ioniţă G. Andron” Negreşti Oaş
30. Liceul Tehnologic ”Simion Bărnuţiu” Carei
31. Liceul Tehnologic Ardud
32. Liceul Tehnologic De Industrie Alimentară "George Emil Palade" Satu Mare
33. Liceul Tehnologic “Petofi Sandor” Lazuri
34. Liceul Tehnologic “Petru Cupcea” Supuru De Jos
35. Liceul Tehnologic Tăşnad
36. Liceul Teologic Romano-Catolic „Ham Janos” Satu Mare
37. Liceul Teoretic Carei
38. Liceul Teoretic German “Johann Ettinger” Satu Mare
39. Şcoala Gimnazială “Viorel Sălăgean” Beltiug
40. Şcoala Gimnazială Nr. 10 Satu Mare
41. Şcoala Gimnazială “Dr. Ştefan Vonhaz” Petreşti
42. Şcoala Gimnazială Pişcolt
43. Şcoala Gimnazială Viile Satu Mare
44. Şcoala Gimnazială "Csury Balint", Agris
45. Şcoala Gimnazială ,,Aurel Haiduc”, Trip
46. Şcoala Gimnazială ,,Dr. Vasile Lucaciu” Satu Mare
47. Şcoala Gimnazială ,,George Cosbuc’’ Medieşu Aurit
48. Şcoala Gimnazială ,,Petofi Sandor” Livada
49. Şcoala Gimnazială ,,Vasile Lucaciu” Apa
50. Şcoala Gimnazială ,,Wesselenyi’’ Hodod
51. Şcoala Gimnazială “ Octavian Goga” Satu Mare
52. Şcoala Gimnazială “Bălcescu-Petofi” Satu Mare
53. Şcoala Gimnazială “Fenyi Istvan” Căpleni
54. Şcoala Gimnazială “Mircea Eliade “Satu Mare
55. Şcoala Gimnazială “Soltesz Janos” Ambud
56. Şcoala Gimnazială “Vasile Lucaciu” Carei
57. Şcoala Gimnazială ” Constantin Brâncoveanu” Satu Mare
58. Şcoala Gimnazială ”Avram Iancu” Satu Mare
59. Şcoala Gimnazială „Ion Creangă” Satu Mare
60. Şcoala Gimnazială „Lucian Blaga“ Satu Mare
61. Şcoala Gimnazială „Vasile Lucaciu” Lucăceni
62. Şcoala Gimnazială Acâş
63. Şcoala Gimnazială Andrid
64. Şcoala Gimnazială Berveni
65. Şcoala Gimnazială Botiz
66. Şcoala Gimnazială Călineşti Oaş
67. Şcoala Gimnazială Cehal
68. Şcoala Gimnazială Certeze
69. Şcoala Gimnazială Ciumeşti
70. Şcoala Gimnazială Culciu Mare
71. Şcoala Gimnazială Doba
72. Şcoala Gimnazială Dobra
73. Şcoala Gimnazială Dorolţ
74. Şcoala Gimnazială Drăguşeni
75. Şcoala Gimnazială Foieni
8
76. Şcoala Gimnazială Gheorghe Bulgăr Sanislău
77. Şcoala Gimnazială Gherţa Mică
78. Şcoala Gimnazială Halmeu
79. Şcoala Gimnazială Homorodu De Mijloc
80. Şcoala Gimnazială Nr 1 Negreşti Oaş
81. Şcoala Gimnazială Nr 3 Carei
82. Şcoala Gimnazială Nr. 1 Carei
83. Şcoala Gimnazială Nr.3 Negreşti Oaş
84. Şcoala Gimnazială Oar
85. Şcoala Gimnazială Odoreu
86. Şcoala Gimnazială Oraşu Nou
87. Şcoala Gimnazială Păuleşti
88. Şcoala Gimnazială Petri Mor
89. Şcoala Gimnazială Pir
90. Şcoala Gimnazială Poiana Codrului
91. Şcoala Gimnazială Pomi
92. Şcoala Gimnazială Porumbeşti
93. Şcoala Gimnazială Racşa
94. Şcoala Gimnazială Săuca
95. Şcoala Gimnazială Socond
96. Şcoala Gimnazială Terebeşti
97. Şcoala Gimnazială Tiream
98. Şcoala Gimnazială Tirşolţ
99. Şcoala Gimnazială Turulung
100. Şcoala Gimnazială Valea Vinului
101. Şcoala Gimnazială Vama
102. Şcoala Gimnazială Vetiş
103. Şcoala Gimnazială “Mihai Viteazul” Moftinu Mic
104. Şcoala Gimnazială”Tempfli Jozsef” Urziceni
105. Şcoala Gimnazială Tăşnad
Casa Corpului Didactic, cu ajutorul formatorilor şi a profesorilor metodişti, caută să
răspundă cererii de formare din judeţ, pentru toate nivelurile de învăţământ preuniversitar şi
pentru toate ariile curriculare. Orice intervenţie de optimizare şi reformare în plan educativ are
şanse de reuşită doar dacă se bazează pe o analiză reală, veridică, pe cunoaşterea stării de fapt,
respectiv a domeniului ce urmează a fi supus schimbării.
Analiza SWOT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
CCD SM reprezintă principalul organizator şi
furnizor de programe de formare continuă a
personalului didactic din judeţul Satu Mare;
Iniţiază şi organizează periodic, programele
proprii de formare propuse anual prin Oferta de
formare, activităţi ştiinţifice, metodice, educative
cu impact pozitiv asupra beneficiarilor;
Colaborarea cu formatori şi profesori cu
experienţă didactică pentru susţinerea de stagii de
formare, care sunt parteneri ai CCD;
Lipsa unui sistem omogen, flexibil
şi constant de comunicare cu managerii
unităţilor de învăţământ şi responsabilii
cu formarea continuă cu privire la
formarea debutanţilor şi a
suplinitorilor;
Nu s-a monitorizat suficient
activitatea de formare continuă la
nivelul unităţilor de învăţământ;
Dificultate în diseminarea
9
Oferă consultanţă de specialitate, metodică şi
psihopedagogică personalului didactic/ nedidactic/
didactic auxiliar din judeţ;
Susţine şi editează revista proprie “Şcoala
sătmăreană”;
Este centru metodologic pentru bibliotecarii şi
documentariştii din judeţ,
Dispune de fond documentar, destinat
informării cadrelor didactice;
Dezvoltă relaţii de parteneriat educaţional în ţară
şi străinătate;
Dezvoltă abilităţi de comunicare şi cooperare cu
instituţiile cu rol educativ în comunitatea rurală
(familia, biserica, autorităţi locale, asociaţii şi
organizaţii, etc.);
Dezvoltă relaţii de parteneriat cu furnizori de
formare continuă externi organizând cursuri în
cadrul unor proiecte commune;
Iniţiază cadrele didactice în elaborarea şi
implementarea de proiecte;
Dispune de bază materială pentru T.I.C.;
Colaborează cu parteneri pe plan local și
naţional pentru proiectarea programelor de
formare, cu furnizorii de programe.
Experienţa acumulată de personalul instituţiei pe
parcursul anilor de activitate şi în urma participării
la programe/ stagii de formare;
o Imaginea pozitivă a CCD SM reflectată în mass-
media;
Aprecierea pozitivă de către cursanţi a
programelor de formare derulate de CCD SM în
judeţ şi a altor activităţi;
Oferta diversificată de programe de formare
propusă în baza analizei de nevoi de formare,
corelată cu nevoile reale ale cadrelor didactice sau
semnalate de conducerile unităţilor şcolare;
o Parteneriatele cu unităţile şcolare pentru
derularea unor activităţi metodico-ştiinţifice şi
culturale;
Rolul recunoscut al CCD de promotor, subliniat
în reforma educaţională;
Cunoaşterea “sistemului” de către CCD Satu
Mare şi cunoaşterea CCD Satu Mare de către
“sistem”;
Concepţie dinamică de promovare a imaginii
instituţionale în comunitatea locală, prin
intermediul paginii web, a forumului de discuţii,
prin mass-media;
Preocupare pentru redactarea şi editarea
materialelor informative de interes educaţional;
informaţiei;
Cantitatea mare de informaţie
prelucrată electronic care determină
timp de lucru pe calculator prelungit;
Volum mare de muncă, număr
insuficient de angajaţi.
Lipsa fondurilor necesare pentru
achiziţionarea unor obiecte de
inventar şi a publicaţiilor ştiinţifice
sau pedagogice recente.
Uzura fizică şi morală a unei părţi
din materialul didactic existent, a
publicaţiilor şi a mijloacelor de
inventar.
Insuficienta preocupare şi
colaborare în vederea identificării
resurselor extrabugetare.
Diminuarea fondurilor alocate
pentru dezvoltarea profesională.
Dificultăţi de deplasare a
formabililor/formatorilor în anumite
centre de formare;
Insuficienta informare, documentare
şi preocupare a unei părţi a cadrelor
didactice şi a managerilor pentru
obţinerea de fonduri nerambursabile în
vederea dezvoltării profesionale şi
instituţionale;
Insuficienta motivare şi implicare a
responsabililor cu dezvoltarea
profesională din şcoli pentru
determinarea nevoii de formare sau
pentru mobilizarea participării cadrelor
didactice la unele cursuri de formare
continuă;
Resurse umane insuficiente;
Sincope în fluxul informaţional cu
unităţile şcolare datorate faptului că nu
toţi directorii de şcoli informează la
timp personalul didactic despre
acţiunile desfăşurate de CCD;
Neconcordanţa între statul de funcţii
şi ROF (CCD Satu Mare nu are
angajaţi pe posturile: secretar,
administrator, îngrijitor);
Lipsa monitorizării de impact a
programelor/cursurilor de formare ce ar
asigura un feedback reglator real al
activităţii de formare, lipsa unui mijloc
propriu de deplasare în teritoriu;
10
Manifestarea de către o parte a cadrelor didactice
a unui interes deosebit pentru angrenarea în
parteneriate şi proiecte internaţionale;
Parteneriatele interne şi externe cu specialişti
recunoscuţi în derularea ofertei de programe de
formare;
Valorificarea proiectelor derulate prin
cooperarea transfrontalieră;
Dotarea parţială a CCD cu echipamente tehnice
competitive: laptop, videoproiector, imprimante
laser şi color, reţea de calculatoare cu acces
nelimitat la etc;
Diversitatea formelor de organizare a
activităţilor de formare: ateliere, mese rotunde,
stagii, seminarii, simpozioane,
conferinţe,traininguri;
Concepţia modernă şi eficientă de documentare,
consultanţă şi informare de specialitate, realizată
prin comunicare verbală şi scrisă: reuniuni, buletine
informative, agende didactice, oferte educaţionale,
reviste, suporturi de curs, imprimate pe compact
discuri;
Oferta de programe de formare acoperă o arie
largă de stagii şi module de formare;
Efortul de utilizare eficientă a resurselor
financiare aflate la dispoziţie şi de atragere a unor
resurse extrabugetare;
Poziţia geografică a judeţului Satu Mare este
favorabilă derulării proiectelor de cooperare
transfrontalieră;
Valorificarea specificului cultural local, judeţul
nostru fiind un judeţ multicultural şi multietnic;
Deschidere către comunitate;
Percepţie în general pozitivă a beneficiarilor
serviciilor asupra instituţiei;
Locaţia CCD SM – situată în centrul oraşului;
Existenţa unei oarecare inerţii şi a
formalismului în formarea continuă;
Spaţiile existente insuficiente pentru
derularea activităţilor de formare;
Capacitatea redusă a corpului
profesoral de a se adapta la schimbări;
Unele computere din sala
multimedia sunt uzate fizic;
Inexistenţa unei edituri a CCD Satu
Mare.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
Strategia MECŞ cu privire la formare continuă
prin programe şi proiecte;
Noua viziune asupra misiunii şi funcţiilor CCD
cuprinse în Regulamentul de organizare şi
funcţionare al CCD;
Noua deschidere a ISJ faţă de activitatea de
formare a cadrelor din judeţ şi implicare în
problematica CCD;
Existenţa formatorilor locali în mai multe
direcţii de formare; construirea pieţei locale de
ofertă;
Receptivitatea tinerelor cadre didactice
(debutanţi şi suplinitori) faţă de formarea
Ofertă insuficientă de programe
formative pentru debutanţi şi
suplinitori în vederea pregătirii pentru
examenul de definitivat şi titularizare;
Disponibilitatea redusă faţă de
inovaţie a multor membri ai
personalului din învăţământ;
Scăderea interesului unor categorii
de cadre didactice pentru activitatea de
formare (mai ales după obţinerea
gradului I);
Lipsa de responsabilitate a unor
manageri şi responsabili cu formarea
11
profesională.
Existenţa programelor MECŞ şi a Proiectelor cu
finanţare, care susţin programe de formare a
cadrelor didactice.
Posibilitatea implicării în programe de cooperare
naţionale şi internaţionale prin accesarea unor
proiecte;
Întărirea rolului şi locului Casei Corpului
Didactic, ca furnizor de programe de formare
continuă, conf. OMECTS Nr. 5554/07.10.2011;
Interesul echipelor ministeriale pentru
eficientizarea activităţilor caselor corpului didactic;
Posibilitatea de informare şi comunicare cu alte
CCD-uri din ţară prin forum;
Posibilitate de informare şi comunicare rapidă cu
MECŞ prin portal;
Posibilitatea implicării personalului didactic în
programe de cooperare naţională şi internaţională;
Posibilitatea derulării unor proiecte
transfrontaliere datorită zonei geografice în care ne
aflăm;
Reforma sistemului de formare continuă a
personalului didactic din România în acord
cu sistemele de formare europene prin Proiectul
Strategiei de Formare iniţială şi Continuă a
Personalului Didactic;
Existenţa procedurilor de echivalare a cursurilor
din proiecte cu credite transferabile;
Existenţa programelor Comenius, Grundtving,
Leonardo etc., de parteneriat european şi formare
profesională;
Colaborare permanentă cu alte CCD-uri,
instituţii şi ONG-uri cu experienţă în astfel de
proiecte;
Legătura cu mass-media locală;
Deschiderea comunităţii locale spre serviciile
oferite de CCD;
Percepţia pozitivă a directorilor de unităţi de
învăţământ şi a cadrelor didactice faţă de serviciile
oferite de CCD;
Oferta variată de proiecte de perfecţionare
europene;
Oferirea de posibilităţi de formare continuă
tuturor solicitanţilor de perfecţionare;
Creșterea interesului şi a responsabilitatii
comunităţii locale pentru educaţie;
Bază largă de recrutare a colaboratorilor/
formatorilor;
Organizaţii dispuse să colaboreze cu CCD în
cadrul unor parteneriate.
continuă faţă de formarea continuă a
tuturor categoriilor de cadre didactice;
Distanţa relativ mare faţă de
centrele universitare, furnizoare de
formare continuă;
Costurile ridicate ale deplasării
formabililor în centrele universitare sau
în locaţiile altor furnizori;
Lipsa de deschidere şi
disponibilitate a unor furnizori de
formare (cadre didactice universitare)
de a se deplasa în localităţile de rurale.
Dificultăţi întâmpinate în preluarea
şi prelucrarea rapidă a informaţiei, mai
ales din zona rurală;
Ponderea redusă a auto-evaluării şi a
rezultatelor obţinute de către furnizorii
de formare în cadrul criteriilor de
autorizare, care să măsoare gradul de
satisfacţie al beneficiarilor formării
continue;
Formalitatea din sistemul
educaţional în particular, dar şi cea din
societatea românească în general;
Instabilitatea cadrului legislativ;
Migrarea cadrelor didactice tinere
către domenii de activitate/sectoare
economice mai bine plătite;
Reticenţă faţă de nou şi schimbare a
unor cadre didactice;
Necorelarea sistemului de salarizare
şi indemnizaţie al profesorilor metodişti
cu munca prestată;
Numărul redus de profesori
metodişti în funcţie de volumul şi
diversitatea activităţilor derulate prin
CCD;
Nu se finanţează achizionarea de
mijloace fixe şi obiecte de inventar;
Resurse umane CDI necalificate;
Piaţa programelor de formare
saturată.
12
Figura 1. Mediul de provenienţă al unităţilor şcolare în care s-a aplicat chestionarul privind
analiza de nevoi
Chestionarul a fost administrat unui număr de 2824 cadre didactice, a căror funcţii
didactice sunt următoarele:
Directori, directori adjuncţi - 136 - 4,8 %
Educatori - 332 - 11,7 %
Învăţători, institutori - 469 - 16,6 %
Profesori - 1810 - 64 %
Maiştri instructori - 53 - 1,86 %
Bibliotecari - 24 - 0,85 %
Figura 2. Funcţiile didactice ale respondenţilor
Distribuţia subiecţilor în funcţie de gen:
Masculin - 593 - 21%
Feminin - 2231 - 79 %
Urban 44%
Rural 56%
Mediul de provenienţă al unităţilor şcolare în care s-a aplicat chestionarul
13
Figura 3. Distribuţia subiecţilor în funcţie de gen
Timpul petrecut la catedră arată o distribuţie normal orientată puţin către vârste mai
tinere. Cel mai tânăr cadru didactic predă de mai puţin de 1 an, cel mai vârstnic de 47.
Din interpretarea datelor reiese că respondenţii, la data aplicării chestionarului se aflau
într-o etapă sau alta de dezvoltare profesională: au gradul didactic definitiv – 26,5%, au gradul
didactic II – 20,99% gradul didactic I – 39,21%, respectiv debutanţi – 13,3%.
Distribuţia subiecţilor în funcţie de principalele variabile luate în calcul este una relativ
uniformă, raportabilă la distribuţiile corespunzătoare populaţiei ţintă avută în vedere. În ceea ce
priveşte genul subiecţilor predomină subiecţii de gen feminin, aspect explicabil atât prin
ponderea mai ridicată a acestora în populaţia ţintă, cât şi prin disponibilitatea mai ridicată a
acestora de a răspunde chestionarului utilizat. Au fost incluse în lotul de subiecţi toate
categoriile de respondenţi existente în populaţia ţintă, având în vedere genul, aria curriculară,
gradul didactic şi experienţa la catedră, aşa încât rezultatele se pot generaliza la nivelul
populaţiei ţintă.
Informaţiile culese de la subiecţii cuprinşi în acest eşantion pot fi considerate ca fiind
reprezentative pentru populaţia ţintă, dat fiind numărul relativ mare de subiecţi investigaţi şi
distribuţia relativ uniformă a acestora în funcţie de variabilele considerate relevante pentru
analiza de faţă.
Unul dintre itemii chestionarului solicită subiecţii să identifice domeniile în care s-ar
putea dezvolta din punct de vedere profesional. Din analiza răspunsurilor privind nevoia de
formare a cadrelor didactice, în funcţie de frecvenţa cu care au fost menţionate se desprind ca
fiind prioritare cursuri din următoarele domenii/subdomenii:
Domeniul Nr. răspunsuri Procentaj
Managementul proiectelor 1645 58,25 %
Didactica specialităţii 1621 57,40 %
Comunicare şi relaţionare 1597 56,55 %
Educaţie interculturală 1844 55,29 %
Educaţie anticorupţie 1809 48,05%
Tehnologia informaţiei 809 28,64 %
Management 791 28%
21%
79%
Distribuţia subiecţilor în funcţie de gen
Masculin Feminin
14
Educație antreprenorială 614 21,74 %
Educație pentru sănătate 523 18,51 %
Alternative educaţionale 506 17,91 %
Educație pentru egalitatea de șanse 411 14,55 %
Educație pentru protecția mediului 324 11,47 %
Tehnici de documentare în CDI/ educație pentru
informație 312 11,04 %
Consiliere și orientare 228 8 %
În domeniul Managementul proiectelor este de evidenţiată preferinţa cursanţilor pentru
cursuri ce vizează Programe internaţionale – 43.03% şi pentru Proiecte pe fonduri
structurale – 36,41%
Figura 4. Opţiuni exprimate pentru domeniul Managementul proiectelor
În domeniul Didacticii specialităţii este de evidenţiat preferinţa cursanţilor pentru
cursurile Strategii didactice – 35,34 % şi pentru cursul Evaluarea didactică – 26,28 %
Programe internaţionale
Proiecte pe fonduri structurale
Managementul programelor/activităţilor de formare
43,03%
36,41%
20,54%
Managementul proiectelor
15
Figura 5. Opţiuni exprimate – domeniul Didactica specialităţii
Interes sporit este manifestat pentru cursul Managementul clasei/grupei de elevi din
domeniul Management – 69,16 %.
Figura 6. Opţiuni exprimate – domeniul Management
Investigaţia realizată evidenţiază interesul manifestat de cadrele didactice pentru cursul
Managementul conflictului – 40,08% din domeniul Comunicare şi relaţionare.
Curriculum şi proiectare curriculară
Evaluarea didactică
Predare/ învăţare
Strategii didactice
17,46%
26,28%
20,92%
35,34%
Didactica disciplinei
69,16%
30,84%
Managementul clasei
Management instituţional
Management
Managementul clasei Management instituţional
16
Figura 7. Opţiuni exprimate – domeniul Comunicare şi relaţionare
În domeniul Tehnologiei informaţiei, se constată un interes crescut pentru programe:
utilizarea mijloacelor multimedia și instruirea în societatea cunoaşterii.
Figura 8. Opţiuni exprimate – domeniul Tehnologia informaţiei
Domeniul Interculturalitate şi incluziune a captat atenţia cadrelor didactice.
27,11%
40,08%
32,81%
Managementulcomunicării
Managementul conflictului Comunicare şiparteneriat şcoală-
comunitate
Comunicare şi relaţionare
16,56%
45,50%
14,09%
23,85%
Iniţiere IT (Word, Excel, PoverPoint)
Utilizarea mijloacelor multimedia
ECDL
Instruirea în societatea cunoaşterii
Tehnologia informaţiei
17
Figura 9: Opţiuni exprimate – domeniul Interculturalitate şi incluziune
În domeniul Alternative educaţionale, cursul “A doua şansă” a fost considerat de
acualitate în vederea formării continue.
Figura10. Opţiuni exprimate – domeniul Alternative educaţionale
11,93%
26,35%
20,98%
22,77%
17,97%
Şcoala incluzivă
Metode specifice în educaţia copiilorproveniţi din mediu defavorizat
Proiecte şcolare de educaţie interculturală
Strategii de incluziune a copiilor cu CES
Tehnici de dezvoltare a competenţelor şimodalităţi de integrare a copiilor în înv. de
masă
Interculturalitate şi incluziune
54%
46%
A doua şansă
Alternativa Step by Step
Alternative educaţionale
18
Din punctul de vedere al tipului de program, un interes deosebit este acordat de către cadrele
didactice pentru cursurile de formare acreditate de tip scurt sau mediu:
Figura 11. Opţiuni exprimate – Tipuri de program de formare
Ca modalităţi de abordare a formării, toate formele sunt agreate de către cursanţi în proporţie
relativ egală.
Figura 12. Modalitatea de organizare a activităţilor de formare
Nevoi identificate:
♦ Nevoi organizatorice: organizarea bazei de date privind furnizorii de formare şi grupurilor
ţintă pe categorii de personal didactic;
♦ Nevoi de comunicare: cu ISJ; cu mass-media; cu managerii şcolari; cu furnizorii de
programe; cu responsabilii cu formarea continuă din şcoli;
56,34%
31,57%
10,89%
1,20%
Acreditat de tipscurt sau mediu(mai puţin de 60
ore)
Acreditat de tip lung(între 61 ore şi 100
ore)
Neacreditat de tipscurt (mai puţin de
20 ore)
Neacreditat de tipmediu (între 21 şi 40
de ore)
Tip de program de formare preferate
27,26% 25,07%
30,13%
16,54%
1%
Stagii deformare
Dezbateri Ateliere Învăţareabazată peproiecte
Alte forme
Modalitatea de organizare a activităţilor de formare continuă pe care o preferați
19
♦ Nevoi de relaţionare eficientă cu beneficiarii de ofertă şi cu furnizorii de ofertă, precum şi
cu grupurile ţintă.
♦ Nevoi educaţionale identificate:
ASPECTE CE NECESITĂ AMELIORARE PROPUNERE CURS
▪ debutanţii şi suplinitorii îşi întocmesc cu
dificultate planificările anuale, proiectele pe unităţi
de învăţare şi cele pentru fiecare activitate (posedă
informaţie ştiinţifică din diverse surse, dar nu ştiu să
aleagă varianta potrivită)
Didactica disciplinei (proiectare curriculară)
▪ unele proiecte didactice cuprind prea multe
obiective, sarcini de învăţare pentru unitatea de timp
alocată (dozarea necorespunzătoare a timpului
didactic)
Didactica disciplinei (proiectare curriculară)
Managementul timpului
▪ unele cadre didactice (chiar şi cele cu vechime
mai mare la catedră) nu lucrează diferenţiat, nu
cunosc rezultatele cercetărilor privind inteligenţele
multiple şi posibilităţile de aplicare a acestora în
activitatea didactică
Teoria inteligenţelor multiple/ Şcoala
incluzivă/ Tehnici de dezvoltare a
competenţelor şi modalităţi de integrare a
copiilor în învăţământul de masă/ Educaţie
pentru egalitatea de şanse
▪ în timpul activităţii se preferă abordarea
frontală a colectivului, fiind implicaţi îndeosebi
elevii mai buni;
▪ există reţinere pentru activităţile pe grupe şi
pentru exploatarea modalităţilor de cooperare între
elevi, acestea fiind considerate cronofage;
▪ interacţiunea elev-profesor este insuficient
încurajată
Didactica disciplinei (metode activ-
participative)
▪ unele cadre didactice deţin puţine materiale
auxiliare confecţionate de ele însele ori prelucrate
după diverse studii de specialitate
Didactica disciplinei (metode interactive)
▪ utilizarea limitată (mai ales în şcolile rurale) a
metodelor alternative de evaluare (referate,
portofolii, proiecte, lecţii-spectacol, excursii, editarea
de reviste şcolare etc.);
▪ competenţele de autoevaluare ale unor cadre
didactice nu se sprijină pe fundamente ştiinţifice,
sunt aleatorii
Didactica disciplinei (evaluare)
▪ îndeosebi în mediul rural, dar şi în unele şcoli
urbane, majoritatea planificărilor, a proiectelor pe
unitate de învăţare, a fişelor, testelor etc. sunt
redactate manual (deşi există calculatoare în fiecare
unitate şcolară, puţini profesori le folosesc);
▪ utilizarea limitată a mijloacelor moderne de
comunicaţie şi de procesare a informaţiei
Iniţiere în utilizarea calculatorului;
Utilizarea mijloacelor multimedia în
activitatea didactică
Utilizarea TIC şi a mijloacelor multimedia în
optimizarea documentării
▪ relaţii mai puţin eficiente cu familiile elevilor,
dificultăţi în realizarea comunicării cu părinţii,
implicarea lor redusă în exploatarea potenţialului
elevilor şi în realizarea de activităţi extraşcolare
Şcoala şi familia
Soluţionarea conflictelor
20
▪ colaborare sporadică cu organele locale,
instituţii, fundaţii etc.;
Şcoala şi comunitatea
Gestionarea situaţiilor de criză
▪ competenţe reduse în ceea ce priveşte
realizarea proiectelor de parteneriat;
▪ necesitatea elaborării unor proiecte
educaţionale la nivel de catedră sau interdisciplinare
Elaborarea proiectelor educaţionale
▪ informaţii insuficiente privind consilierea
elevilor în scopul unei orientări şcolare potrivit cu
potenţialul intelectual şi cu aptitudinile fiecăruia
Consiliere şi orientare privind cariera;
Elaborarea proiectului de dezvoltare
personală şi profesională;
Managementul clasei
▪ întocmirea necorespunzătoare a proiectelor de
dezvoltare instituţională, implicarea unui număr
redus de cadre didactice în elaborarea şi derularea lor
Elaborarea proiectelor de dezvoltare
instituţională
▪ competenţe reduse în tehnici de documentare şi
în cultura informaţiei
▪ necesitatea derulării de proiecte educaţionale
inter/ transdisciplinare
Educație pentru informație
Tehnici de documentare în CDI
Utilizarea TIC şi a mijloacelor multimedia în
optimizarea documentării
Investigaţia realizată evidenţiază interesul manifestat de cadrele didactice şi didactice
auxiliare pentru formare continuă şi pentru dezvoltare profesională. În acest context,
construirea programelor de formare se va baza pe informaţiile colectate de la beneficiari,
aceasta fiind adaptată nevoii reale de formare.
Prelucrarea şi interpretarea statistică a tuturor categoriilor de instrumente utilizate în
investigarea nevoii de formare a condus la construirea unei imagini asupra realităţii concrete
din şcolile sătmărene. Avem deschidere şi orientare spre viitor, ca atare dorim ca prin
programele propuse să dezvoltăm colegilor noştri competenţe şi atitudini de educator capabil să
funcţioneze eficient în societatea actuală şi viitoare.
Director Casa Corpului Didactic Satu Mare
prof. dr. Ioan Viman