Upload
capatina-olga
View
31
Download
0
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Analiza economica la entitate, partea 2-a la teza de licenta.Nivel teza de licenta, analiza economico-financiara.
Citation preview
1.Analiza programei de productie si comercializare la intreptrindere
Orice unitate de productie care doreste să se dezvolte în condiţiile dure ale
economiei de piaţă se confruntă permanent cu cel puţin trei probleme de bază:
1)ce bunuri trebuie să producă si in ce cantităţi;
2)pentru cine trebuie să le producă;
3)cum trebuie să le producă.
În opinia mea si a experţilor, rezolvarea corectă a acestor probleme este legată de
argumentarea şi determinarea judicioasă a volumului activităţii de bază
(mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor) Producatorul trebuie să produca marfa care
permanent este solicitata pe piata de desfacere si poate sa asigure profitul scontat.
Desfăşurarea activităţii de productie si comercializare in condiţii de profitabilitate
si totodata menţinerea echilibrului financiar necesită o atenţie deosebită orientată
spre rezultatele obţinute, deoarece ele nu sunt întotdeauna în concordanţă cu
eforturile proprii ale colectivelor de muncă şi practic apar sub influenţa unui sistem
de factori obiectivi şi subiectivi determinaţi insuficient după valoarea lor
particulară.
Intreprinderea S.A.”First Audit International” nu dispune de Raport statistic de
Productie.
b)Analiza îndeplinirii programului de producţie pe sortimente
Prin sortimentul productiei se subintelege enumerarea completa a produselor
fabricate, lucrarilor executate si serviciilor prestate sau clasificarea lor pe grupe
omogene mari.
În practica analitică se utilizează mai multe metode de apreciere a programului
de producţie pe sortimente:
-pe baza evidenţierii celui mai mic procent la unul din produsele la care programul
n-a fost îndeplinit;
-pe baza calculului coeficientului mediu pe sortimente (Ks) care se determina ca
raportul dintre volumul productiei fabricte in limitele sortimentului programat si
volumul productiei programateş
-în cazul unui nomenclator larg de produse fabricate,pentru calculul coeficientului
mediu pe sortimente se recomandă următoarea relaţie:
Ks=qn0*Iq/100+qi0,
Unde:
qn0=ponderea programata a produselor la care nivelul programat nu a fost realizat;
Iq=indicele individual al produselor respectiveş
qi0=ponderea programata a produselor fabricate la care programl a fost indeplinit.
Totuşi , în cele mai dese cazuri îndeplinirea programului de producţie pe
sortimente se apreciază in baza coeficientului mediu pe sortimente calculat prin
relaţia:
Ks= Vol.prod.fabr.în limita sortimentului programat / Vol.prod.fabr.programat * 100
Intreprinderea S.A.”First Audit International” nu produce produse si din acesta cauza nu poate fi indeplinit tabelul privind aprecierea indeplinirii programului de productie pe sortimente.
c)Analiza calitatii productiei si ritmicitatii productiei
In conditiile economiei de piata un rol semnificativ il joaca calitatea productiei
fabricate.Piata de desfacere reglementeaza cerintele prioritare fata de calitatea
produselor prin introducerea obligatorie a certificatului de calitate pe fiecare
produs in parte,precm si prin stimularea producatorului cu un pret avantajos de
vinzare.
Prin calitatea productiei se subinteleg proprietatile particulare ale fiecarui produs
fabricat care corespund unor cerinte strict determinate de piata de desfacere sau
satisfac anumite necesitati ale consumatorului.
In practica analitica se utilizeaza un sistem larg de indicatori ce caracterizeaza
calitatea produselor care depinde de particularitatile sectorului economiei nationale
din care face parte intreprinderea analizata, precum si de parametrii specifici ai
produselor fabricate si posibilitatile reale de masuare a calitatii acestor produse.
S.A.”First Audit International” nu se duce o astfel de evidenta, nu se clasifica
productia dupa calitate superioara, de gradul I sau II .
Prin ritmicitate se subintelege indeplinirea programului de productie conos¡rm
graficului stabilit.De regula, graficul acesta poate fi intocmit pe diferite perioade de
timp:
- in limita anului – pe trimestre ;
- in limita trimestrului - pe luni;
- in limita lunii – pe decade ;
- in limita decadei – pe zile;
- in limita zilei- pe schimburi.
In cele mai dese cazuri, analiza ritmicitatii productiei se efectueaza pe decade, luni,
trimestre. Foarte frecvent apelam la coeficientul mediu de ritmicitate (Krt)
care se calculeaza ca raportul dintre volumul productiei fabricate efectiv in limitele
ritmicitatii programate si volumul programat al productiei prin urmatoarea relatie:
Krt = Volumul productiei fabricate in limita ritmicitatii programate / Volumul programat
al productiei fabricate * 100
d)Analiza structurii venitului din vinzari, valorii adaugate.
Pe parcursul analizei programului de producţie şi comercializare, un rol
semnificativ îl joacă şi examinarea indicatorului rezultativ care reflectă activitatea
operaţională a întreprinderii şi anume venitul din vînzări. Din punct de vedere al
conţinutului economic, acest indicator reflectă suma venitului obţinută de
întreprindere pe parcursul anului de gestiune din vînzarea produselor activităţii
operaţionale. Structura acestui venit este reflectată în anexa nr. 5 la raportul
financiar „ Anexă la Raportul privind rezultatele financiare”. Conform acestui
document financiar, venitul din vînzări poate fi determinat prin relaţia:
VV = VPV + VVM + VPS + VCC + VAA,
unde VV – venitul din vînzări; VPV- volumul productiei vindute sau venitul din vînzarea produselor finite; VVM – venitul din vînzarea mărfurilor; VPS – venitul din prestarea serviciilor; VCC – venitul din contractele de construcţie; VAA – venituri din alte feluri de activităţi care constituie pentru întreprindere activitatea operaţională(de bază).
La prima etapă a analizei se examinează structura şi dinamica modificării
acestui indicator rezultativ prin următorul tabel analitic: (tab.1.1)
Tabelul 1.1 Aprecierea dinamicii şi structurii venitului din vînzări
Indicatori Anul precedent Anul de gestiune Abaterea (+,-)Suma, mii lei
Ponderea, %
Suma, mii lei
Ponderea, %
mii lei %
A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2
1.Venituri din vînzarea produselor activităţii operaţionale-totalInclusiv:
478431 100 604424 100 -107113 -
1.1din vînzarea produselor finite
- - - - - -
1.2 din vînzarea mărfurilor - - - - - -1.3 din prestarea serviciilor 478431 100 604424 100 +1259931.4 din contractele de constructie
- - 25000 - -
1.5 din alte feluri de activitati care constituie pentru întreprindere activitatea operatională(de bază)
- - - - - -
În baza datelor din tabelul 1.1se observă o tendinţă de reducere a venitului din
vînzări faţă de anul precedent cu 107113 mii lei. Această abatere a fost determinată
de influienţa pozitiva a prestarea serviciilor – cu 125993 mii lei. Examinind
structura venitului din vînzări la S.A. „First Audit International” , observăm că
ponderea principală îi revine celui de-al treilea element „Prestarea
serviciilor”,care pe parcursul anului de gestiune constituie respectiv 100%.
La etapa a doua a analizei este necesar să se examineze factorii care au
influenţat aceste modificări.Luînd în considerare conţinutul formulei „Balanţa
producţiei” şi descompunerea ei în elemente componente ,vom menţiona că asupra
modificării volumului producţiei vîndute influenţează următorii factori:
1) modificarea soldului producţiei în stocuri la începutul perioadei de gestiune;
2) modificarea volumului producţiei fabricate;
3) modificarea rezultatelor inventarierii producţiei finite la depozitele
întreprinderii;
4) modificarea soldului producţiei în stocuri la finele perioadei de gestiune.
Pe lîngă acesti patru factori care depind de activitatea întreprinderii, poate fi
determinată şi influenţa factorului care nu depinde de întreprindere , ci de piaţa de
desfacere a mărfurilor produse, si anume modificarea preţurilor la produsele
vîndute.
Calculul şi aprecierea tuturor factorilor menţionaţi mai sus se efectuează prin
metoda balanţieră.
Valoarea adaugata din punct de vedere al continutului economic, reprezinta
contributia productiva proprie a intreprinderii pe parcursul undei perioade de
activitate(de regula in curs de un an). Analiza-diagnostic a acestui indicator
recunoaste valoarea adaugata aferenta atit productiei fabricata cit si a celei vindute.
In practica analitica , valoarea adaugata poate fi calculata prin doua metode:
- metoda sintetica;
- metoda analitica.
Potrivit metodei sintetice din valoarea productiei fabricata sau vindute se scad
consumurile si cheltuielile intermediare de la terti. Formula de baza in acest caz va
fi: VA = VPF - Ci sau VA = VPV - Ci, unde
Ci reprezinta consumurile si cheltuielile intermediare provenite de la terti,care
cuprind materiile prime si materiale, energia, combustibilul, apa, serviciile externe.
Metoda analitica prevede insumarea elementelor componente ale valorii
adaugate si anume: VA = Crm + Umf + Ac + Rnet , unde
Crm – consumuri privind retribuirea muncii( inclusiv CAS) ;
Umf – suma uzurii mijloacelor fixe cu destinatie de productie aferenta anului de
gestiune;
Ac – suma altor consumuri si cheltuieli;
Rnet - suma rezultatului net:profit (pierdere).
Aceasta metoda de calculare a valorii adaugate da posibilitatea sa se efectueze un
studiu mai aprofundat al acestui indicator din punct de vedere al elementelor
consecutive ce formeaza baza valorii adaugate si al ponderii lor in suma totala a
indicatorului rezultativ.
2.Analiza asigurarii si utilizarii eficiente a resurselor umane.
a)Analiza asigurarii intreprinderii cu resurse umane sub aspect cantitativ si
calitativ:
În contextul relaţiilor economiei de piaţă o atenţie deosebită trebuie să se acorde
eficienţii utilizării factorilor de producţie, deoarece atît cantitatea cît şi calitatea
lor influenţează esenţial asupra rezultatelor economico-financiare obţinute de
întreprindere în urma activităţii desfăşurate.
Actualmente, în Republica Moldova, majoritatea resurselor materiale utilizate în
sfera de producţie sunt foarte costisitoare şi numai resursele umane continuă să
rămîna nejustificat de ieftine.
Forţa de muncă este unicul factor important care este capabil să producă valori
noi.Concomitent, acest factor joacă un rol determinant în dirijarea procesului de
productie , este creatorul si animatorul mijloacelor de producţie.
Actualmente orice unitate de productie trebuie să asigure necesităţile în resurse
umane de sine stătătoare ,precum şi utilizarea lor eficientă.Folosirea raţională a
resurselor umane este rezultatul îmbinării justificate a aspectelor cantitative si
calitative ,care presupun, respectiv utilizarea lor integrală in procesul lor de
producţie.
Pentru un studiu mai amplu al asigurarii întreprinderii cu resurse umane din
punct de vedere structural este necesar sa se tină cont de posibilităţile de grupare
ale personalului unei întreprinderi după anumite criterii:
a) din punct de vedere al legaturii cu activitatea desfăşurată:
- personal din activitatea de bază,
- personal din activitatea secundară;
b) în funcţie de rolul personalului din activitatea de bază în procesul de
producţie:
- muncitor;
- funcţionari.
În acest context , scopul principal al analizei constă în:
-Studierea modificarilor absolute si relative ale efectivului pe întreprindere şi pe
categorii de personal;
-Studierea structurii personalului şi raportului dintre numarul mediu scriptic al
salariatilor din activitatea de bază şi activitatea secundară, pe de o parte , si
numarul total al muncitorilor şi functionarilor din activitatea de bază, pe de altă
parte. De regulă,cu cît ponderea muncitorilor în numarul total al personalului din
activitatea de bază este mai mare, cu atit condiţiile de organizare a procesului de
producţie şi capacitatea acestuia sunt mai favorabile.Este de menţionat că
ponderea muncitorilor depinde in mare măsură şi de particularităţile sferei de
producţie referitoare la întreprindere.Aprecierea asigurării întreprinderii cu
resurse umane pe categorii de personal se efectuează cu ajutorul tabelului analitic
2.1. Toată informaţia necesară la nivel efectiv se ia din Raportul statistic nr.1-m
(anual) „Munca”( cap.1 „Efectivul de personal existent şi fondul de retribuire a
muncii”)
Tabelul 2.1
Aprecierea asigurării întreprinderii cu personal pe categorii în dinamică
Categorii de personal Anul
precedent
Anul de gestiune Abaterea absolută(+,-)
programat efectiv Programată faţă de anul precedent
Efectivă faţă de anul precedent
Efectivă faţă de nivelul prognozat
A 1 2 3 4=2-1 5=3-1 6=3-2
1.Numărul mediu scripnic al salariaţilor-totalInclusiv:
13 10 6 -3 -7 -4
1.1personal din activitatea de bază,din care:
7 4 5 -3 -2 1
1.1.1muncitori 10 12 12 2 2 0
1.1.2funcţionari 6 6 6 0 0 0
1.2personal din
activitatea secundară
9 5 5 -4 -4 0
Din tabelul de mai sus rezulta ca la S.A. „First Audit International” se observa o
tendinta de reducere a efectivului de personal fata de anul precedent atit la total cit
si pe fiecare activitate in parte, inafara de muncitori la care a crescut numarul fata
de anul precedent cu 2.Astfel, numarul mediu scriptic al salariatilor in total pe
intreprindere s-a redus fata de anul precedent cu 3 persoane, inclusiv personalul din
activitatea de baza cu 3 persoane si personalul din activitatea secundara cu 4
persoane.Numarul functionarilor a ramas acelasi.
b)Analiza utilizării timpului de muncă:
Analiza utilizării timpului de muncă prevede descoperirea rezervelor interne legate
nemijlocit de folosirea completă a timpuli disponibil, precum si a cauzelor care au
provocat pierderile de timp i om-zile şi om-ore evidenţiate în perioada de gestiune.
În practica analitică se aplică un şir de indicatori specifici privind formarea si
utilizarea fondului total de timp,şi anume:
1) fondul de timp calendaristic;
2) fondul de timp maxim disponibil;
3) fondul de timp efectiv utilizat;
4) timpul neutilizat în total din care
4.1)justificat;
4.2)nejustificat.
Fondul de timp maxim disponibil se clculează prin scăderea din fondul de timp
calendaristic a sărbătorilor legale şi zilelor de odihnă.El este formati din timpul
efectiv lucrat şi timpul neutilizat in total, inclusiv întreruperi de o zi;concedii de
maternitate şi boală; învoiri; concedii fără plată; îndeplinirea obligatiunilor
cetăţeneşti; absenţe nemotivate.
Deci, în acest caz, fondul de timp efectiv lucrat se calculează ca diferenţa dintre
fondul de timp maxim disponibil şi timpul neutilizat in total.Este necesar de
mentionat că evidenţa timpului de lucru se ţine în om-zile şi om-ore.Prin om-zile
se subînţelege ziua de prezenţă a muncitorului la lucru,fără a ţine seama de orele
lucrate în ziua respectivă.Într-o perioadă de timp lucrată putem destinge:
- om-zile lucrate efectiv în întreprindere;
- om-zile lucrate suplimentar ;
- om-zile în cadrul deplasărilor in interes de serviciu;
- om-zile lucrate în cadrul altor activităţi desfăşurate ca urmare a întreruperilor
de muncă în activitatea de bază.
Analiza utilizării timpului de muncă, de regulă, se efectuează în baza datelor din
Balanţa timpului de muncă în om-zile şi om-ore care se elaborează şi se adoptă
de fiecare întreprindere,conform unor acte normative privind formarea si
utilizarea timpului de muncă în perioada de gestiune.
Balanţa timpului de muncă (om-zile) tabelul 2.2
Indicatori Anul de gestiune
Pentru un muncitor Pentru toţi muncitorii
programat efectiv Abaterea
(+,-)
programat Efectiv Abaterea
(+,-)
A 1 2 3=2-1 4 5 6=5-4
1.Fondul de timp
calendaristic
365 365 - 428875 433255 +4380
2.Zile de odihnă şi
sărbători legale
112 109 -3 131600 129383 -217
3.Fondul de timp maxim
disponibil(rd1-rd2)
253 256 +3 297275 303872 +6597
4.Absenţe de la lucru-
total, inclusiv:
73 77 +4 85775 91399 +5624
4.1 concedii anuale şi
suplimentare
38 36 -2 44650 42732 -1918
4.2 concedii de studii 18 12 -6 21150 14241 -6909
4.3 concedii medicale 17 13 -4 19975 15431 -4544
4.4 concedii fără plată - 16 +16 - 18992 +18992
5.Fondul de timp
utilizat(rd3-rd4)
180 179 -1 211500 212473 +973
Situatia de fata nu poate fi justificata ,deoarece aceasta a provocat pierderi
esentiale in utilizarea fondului de timp maxim disponibil .
Acest compartiment de analiză poate fi completat şi prin examinarea sistemului
factorial ce stă la baza modificării în fondul de timp utilizat, om-ore (Th)
Th = Nm * Z * h
Unde:
Nm – numarul mediu scriptic al muncitorilor;
Z – numarul mediu de zile lucrate de un muncitor pe parcursul perioadei de
gestiune;
h – durata medie a zilei de lucru.
Calculul şi aprecierea acestor factori se efectuează prin Metoda substituţiei în
lanţ sau Metoda diferenţelor absolute .
c) Analiza productivitatii muncii:
Productivitatea muncii este o categorie economica semnificativa care determina
eficienta utilizarii resurselor umane in economia nationala la diferite niveluri si in
diferite activitati. Pina in prezent indicatorul generalizator de eficienta privind
utilizarea personalului productiv este productivitatea medie a unui salariat, care se
calculeaza ca raportul dintre volumul productie fabricate si numarul mediu scriptic
al salariatilor din activitatea de baza. De regula, majorarea acestui indicator in
dinamica sau fata de nivelul programat se apreciaza pozitiv, deoarece constituie un
factor intensiv in activitatea de productie.intru cit de procesul productiv sunt
nemijlocit legati nu toti salariatii ,ci numai categoria de muncitori, in practica
analitica se utilizeaza si indicatorul intermediar de eficienta-productivitatea medie
a unui muncitor. Tinind cont de evidenta timpului utilizat, acest indicator poate fi
divizat in:
a) productivitatea medie anuala a unui muncitor(Wm) care se calculeaza prin
relatia: Wm = VPF / Nm * 1000 ( lei)
b) productivitatea medie pe zi a unui muncitor ( Wz) care se calculeaza prin
relatia: Wz = VPF / Tz * 1000 (lei)
c) productivitatea medie pe ora a unui muncitor, care se calculeaza prin relatia:
Wh = VPF / Th * 1000 ( lei)
Analiza productivitatii muncii incepe cu examinarea generala a modificarii
productivitatii medii anuale a unui salariat si a unui muncitor in dinamica sau fata
de nivelul programat. Pentru aceasta se utilizeaza urmatorul tabel analitic:
Analiza generala a productivitatii muncii
Indicatori Semne
conventi
onale
Anul de gestiune Abaterea
absoluta
Ritmul in
%programat Efectiv
A B 1 2 3 4=2/1*100
1.Volumul productiei fabricate, mii lei VPF 4286.7 4395.9 109.2 102.55
2.Numarul de muncitori in schimb de
durata maxima, persoane
Nms 13 10 -4 76.93
3.valoarea medie a mijloacelor fixe de
productie, mii lei
MF 167296.
42
157645.
34
-9651.08 94.23
4.productivitatea medie a unui muncitor
in schimb cu durata maxima
Wms 57928.3
8
62798.5
7
4870.20 108.41
5.Inzestrarea muncii cu mijloace fixe Ims 2260762
.43
2252076
.29
-8686.14 99.62
6.Capacitatea mijloacelor fixe CMF 3902.69 3586.19 -316.5 91.89
7.Randamentul mijloacelor fixe RMF 0.0256 0.0278 0.0022 108.59
Examinind datele din tabelul de mai sus ,observam ca la intreprinderea S.A. „First
Audit International” randamentul mijloacelor fixe s-a majorat fata de nivelul
programat cu 0.0022 mii lei, ceea ce se apreciaza pozitiv. Concomitent inzestrarea
muncii cu mijloace fixe a sporit de la 57928.38 la 62798.57 mii lei , sau
suplimentar cu 4870.20 mii lei.
Reducerea capacitatii mijloacelor fixe de la 3902.69 pina la 3586.19 bani, arata ca
ritmul sporirii productieio fabricate fata de nivelul programat depaseste ritmul
respectiv al valorii medii al mijloacelor fixe de productie, ceea ce a influentat
pozitiv asupra randamentului acestora.Meritul intreprinderii consta si in faptul ca
randamentul mijloacelor fixe de productie a sporit in conditiile respectarii
concordantei justificate dintre ritmurile majorarii productivitatii medii pe un
muncitor in schimbul de durata maxima (108.41%) si inzestrarii muncii cu
mijloace fixe (99.62%)
Pentru examinarea mai aprofundata a situatiei evidentei in acest domeniu, vom
proceda la analiza factoriala care se efectueaza in doua etape.La prima etapa a
analizei se examineaza la nivel general influenta urmatorilor doi factori asupra
modificarii productivitatii medii a unui salariat:
a) Modificarea ponderii a muncitorilor in numarul total al salariatilor din
activitatea de baza ( delta Pm);
b) Modificarea productivitatii medii a unui muncitor ( delta Wm); deci la baza
acestei analize factoriala ,sta formula Ws = Pm * Wm
Calculul influentei factorilor generali asupra modificarii medii a unui salariat
Nr
de
calc
ul
Nr
de
subst
itutie
Indicatori(factori)
corelati
Productivita
tea medie a
unui salariat
Calculul influentei
factorilor
Rezultatul
influentei
factorilor
Denumire
a
factorilorPm Wm
1 2 3 4 5 6 7 8
1 0 75.64 7265.59 54957.69 X X x
2 1 74.32 7265.59 54957.69 54957.69-
54957.69
0 Delta Pm
3 2 74.32 7992.55 59404.05 54957.69-
59404.05
4446.36 Delta
Wm
Total X X X X 4446.36 x
Verificare: 54957.69-59404.05 = 4446.36
In baza rezultatelor obtinute se poate constata ca majorarea
productivitatii medii a unui salariat fata de nivelul programat a fost
determinat de influenta pozitiva a factorului 2 care a contribuit la
sporirea indicatorului rezultativ cu 4446.36 lei. Primul factor insa nu
a avut nici o influenta.
La a doua etapa a analizei factoriale care se efectueaza dupa urmatoarea
formula:Wm=Z*h*Wh In acest context se poate mentiona ca productivitatea
medie a unui muncitor poate sa se modifice pe parcursul perioadei de gestiune
sub influenta urmatorilor trei factori:
a) Modificarea numarului mediu de zile lucrate de un muncitor pe an;
b) Modificarea duratei medii a zilei de lucru a unui muncitor;
c) Modificarea productivitatii medii a unui muncitor
3.Analiza utilizarii eficiente a mijloacelor fixe
Analiza asigurarii cu mijloace fixe si a eficientii utilizarii acestora, de regula, se
incepe cu examinarea structurii, miscarii si starii funcionale a mijloacelor fixe in
dinamica. Acest studiu se efectueaza in baza datelor din anexa la bilantul contabil
dii Raportul financiar anual ( Capitolul 1, Existenta si miscarea activelor pe termen
lung, paragraful 1.2 „Active materiale” ) .La prima etapa a analizei se examineaza
structura mijloacelor fixe ale intreprinderii pe categorii si modificarile intervenite
pe parcursul anului de gestiune in dinamica. Pentru aceasta se utilizeaza urmatorul
tabel analitic:
Aprecierea structurii mijloacelor fixe ale intreprindeii pe categorii in dinamica
Tipuri de mijloace fixe pe
categorii
La finele anului
precedent
La finele anului de
gestiune
Abaterea
Suma, mii
lei
Ponderea,
%
Suma, mii
lei
Ponderea,
%
Mii lei %
A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2
1.Mijloace fixe-total din
care:
180913 100 180913 100 0 0
1.1 Cladiri - - - - - -
1.2 Constructii speciale - - - - - -
1.3Masini, utilaje, instalatii
de transmisie
10700 16.90 10700 16.90 0 0
1.4 Mijloace de transport - - - - - -
1.5 Alte mijloace fixe 170213 83.10 170213 83.10 0 0
1.6 Mijloace fixe arendate pe
termen lung
- - - - - -
In baza datelor din tabel se poate constata ca intreprinderea S.A.” First Audit
International” valoarea totala a mijloacelor fixe pe parcursul anului de gestiune
este zero. Aceasta abatere a fost determinata de modificarile pozitive intervenite la
masini, utilaje si instalatii de transmitere , care tot este egal cu zero.
c) Aprecierea eficientei utilizarii mijloacelor fixe:
Eficienta utilizarii mijloacelor fixe se determina ca raportul dintre marimea
efectului obtinut,(fie VPF, VA, VV, Pb) si marimea efortului depus ( valoarea
medie a mijloacelor fixe de productie) . eficienta utilizarii mijloacelor fixe se
concretizeaza in cresterea mai rapida a rezultatelor obtinute fata de efortul depus si
nu in reducerea valorii medie a mijloacelor de productie. In practica analitica,
eficienta utilizarii mijloacelor fixe de productie poate fi examinata cu ajutorul mai
multor indicatori generalizatori sintetici. Insa cele mai dese cazuri apelam la
urmatorii indicatori calitativi:
1)Randamentul mijloacelor fixe ( Rmf) ,care se deremina ca raportul dintre volumul
productiei fabricate si valoarea medie a mijloacelor fixe de productie si poate fi
predat prin formula Rmf = VPF / MF ( lei);
2) Capacitatea mijloacelor fixe ( CMF) , care este un indicator invers proportional cu
randamentul mijloacelor fixe si se reflecta valoarea medie a mijloacelor fixe de
productie ce revine la un leu productie fabricata. Acest indicator se calculeaza prin
relatia: CMF = MF / VPF * 100 sau 1/ RMF * 100 ( bani);
3) Inzestrarea muncii cu mijloace fixe ( IMF) , care reflecta valoarea medie a
mijloacelor fixe de productie ce revine la un muncitor in schimbul cu durata
maxima: IMF = MF / Nms * 1000 (lei)
4.Analiza utilizarii eficiente a resurselor materiale
Aprovizionarea si asigurarea integrala si oportunaa intreprinderi cu matere prime si
resurse materiale necesare influentiaza direct atit activitatile desfasurate cit si
rezultatele acestei activitati,
Desfasurarea a procesului de aprovizionare a intreprinderi cu resurse umane nu se
poate realiza fara un program de aprovizionare care sa prevada asigurarea
necesarului respectiv in mod ritmic si operativ cel putin pentru un an.de mod de
care se deruleaza procesul de aprovizionare depinde constituirea rezervelor pentru
materie prima si materiale precum si ritmicitatea productiei.
Analiza procesul de aprovizionare poate fi structura pe mai multe segmente,cum ar
fi:
-acoperirea necesarul de aprovizionat cu contracte corespunzatoare incheiate intre
intreprinderi sio furnizori
-realizarea programului a intreprinderi in total si pe principale resurse materiale,
-asigurarea necesarului de materi prima si resurse materiale pentru productie din
punct de vedere cantitativ,calitativ si la termen.
Analiza aprovizionari si asigurari interprinderi cu resurse materiale se incepe cu
aprecierea generala a planului de aprovizionare a intreprinderi cu diferite feluri de
materiale pe parcursul perioadei de gestiune.
Pentru o analiza mai aprofundata a procesului de aprovizionare a intreprinderi
cu resurse umane este necesar sa se aprecieze corespunderea furnizari efective a
resurselor materiale cu datele din contractele incheiate cu furnizorii intreprinderii.
Acesta etapa a analizei data posibilitate se evidentiem cum se respecta conditile
contractelor pe fiecare tip de materiale,inclusiv cantitate,calitate si termenele
stabiliate.
Toate datele corespunzatoare pentru acesta analiza se afla in sectia de
aprovizioanare a intreprinderii.La examinarea lor se utilizeaza urmatorul tabel
analitic:
Aprecierea planului de aprovizioanare a intreprinderii cu resurse naturale nu se
utilizeaza la SA „First Audit International”
b)Analiza generala a utilizarii resurselor materiale in procesul de
productie
In practica analitica eficienta utilizarii resurselor materiale poate fi examinata in
baza urmatoriilor 2 indicatori genaralizatori sintetici:
1)randamentul resurselor materiale consumate(Rrm) care se determina ca
raportul dintre volumul productiei fabricate si consumul total de materiale prin
relatia:Rrm=VPF/CM(lei)
2)consumul specific de materiale (Csm) care se determina ca raportul dintre
consumul total de materiale si volumul productiei fabricate prin relatia:
Csm=CM/VPF*100(bani) sau Csm=1/Rrm*100(bani).
Din punct de vedere al continutul economic, cu cit consumul de materiale este mai
mic,cu atit eficienta utilizarii resurselor materiale este mai mare si invers.
Acestii indicatori se calculeaza si se aprecieaza in baza urmatorului tabel:
Analiza eficientei utilizarii resurselor materiale nu se foloseste la întreprindere.
5.Analiza consumurilor si cheltuielor intreprinderii
In conditiile economiei de piata obtinerea veniturilor maxime cu consumuri si
cheltuieli minime este scopul de baza al fiecarui agent economic.
Consumurile reprezinta resursele utilizate pentru fabricarea produselor,executarea
lucrarilor si prestarea serviciilor in scopul obtinerii unui venit.De regula,acestea
sunt legate nemijlocit de procesul de productie si,deci,apar pina la comercializarea
produselor finite,marfurilor si prestarea serviciilor.Spre deosebire de
consumuri,cheltuielile apar in urma activitatiieconomico-financiare a intreprinderii
si nu sunt legate nemijlocit de procesul de productie.Ele se reflecta in Raportul
privind rezultatele financiare si la determinarea profitului(pierderii) perioadei de
gestiune pina la impozitare se scad veniturile obtinute din diferite activitatii.
Este de stiut faptul ca reducerea consumurilor si a cheltuielilor numai cu 1 %
contribuie la majorarea cu mult mai mare atit a profitului brut,cit si a profitului
perioadei de gestiune pina la impozitare,decit majorarea cu 1% a venitului din
vinzari.In acest context este necesar a evidentia sarcinile principale ale analizei
sub doua aspecte:
1.Privind analiza consumurilor:
1.1 Aprecierea generala a structurii costului productiei.
1.2Aprecierea consumurilor la 1 leu productie fabricata.
1.3Aprecierea consumurilor directe in costul productiei.
1.4Aprecierea consumurilor indirecte in costul productiei.
1.5Evidentierea rezervelor interne de reducere a consumurilor in costul productiei
pe viitor si elaborarea masurilor concrete privind implementarea acestora in
practica.
2.Privind analiza cheltuielilor:
2.1Aprecierea generala a cheltuielilor intreprinderii pe feluri de activiatii.
2.2Aprecierea costului la 1 leu venit din vinzari nete.
2.3Analiza cheltuielilor comerciale.
2.4Analiza cheltuielilor generale si administrative.
2.5Analiza altor cheluieli operationale.
2.6Evidentierea rezervelor interne de reducere a cheltuielilor intreprinderii pe
viitor si elaborarea masurilor concrete privind implementarea acestora in practica.
a)Analiza structurii costului productiei.
Analiza consumurilor intreprinderii incepe,de regula,cu examinarea structurii
costului productiei la nivel general.
Consumurile incluse in costul productiei cuprind urmatoarele elemente:
-consumuri de materiale;
-consumuri privind retribuirea muncii;
-consumuri indirecte de productie.
Toata informatia necesara pentru analiza poate fi utilizata atit in dinamica(in raport
cu perioada de gestiune precedenta),cit si comparativ cu nivelul programat
prevazut pentru perioada de gestiune curenta.
b)Analiza consumurilor directe in costul productiei
Conform prevederilor S.N.C.3 „Componenta consumurilor si cheltuielilor
intreprinderii”,in costul productiei se includ urmatoarele consumuri directe:
-de materiale;
-privind retribuirea muncii;
-privind contributiile la asigurarile sociale.
In practica analitica aceste consumuri pot fi examinate in doua compartimente:
1.Analiza consumurilor directe de materiale.
2.Analiza consumurilor directe privind retribuirea muncii.
Desi metoda si etapele de analiza la ambele compartimente sunt identice,in
continuare vom examina continutul acestora pe fiecare compartiment in parte.
1.Analiza consumurilor directe de materiale.
Referindu-ne la acest compartiment,vom mentiona ca procesul de analiza prevede
doua etape consecutive de examinare a consumurilor respective,tinind cont de
necesitatile analitice.
La prima etapa a analizei se examineaza componenta consumurilor directe de
materiale in costul productiei si tendinta modificarii acestora in dinamica sau
comparativ cu nivelul programat,recalculat la volumul productiei fabricate efectiv
in perioada de gstiune.
Pentru aceasta se utilizeaza tabelul analitic.Concomitent,in baza datelor din acest
tabel,pe fiecare element in parte al consumurilor directe de materiale,se calculeaza
si se apreciaza:
-abaterea absoluta ca diferenta dintre consumurile efective pe fiecare element de
consum in parte si cele de baza,recalculate la volumul productiei fabricate obtinut
in perioada de gestiune.
-abaterea relativa ca raportul dintre abaterea absoluta pe fiecare element de
consum si valoarea de baza recalculata.
-cota-parte a fiecarui element de consum respectiv in modificarea totala a
costului de productie ca raportul dintre abaterea absoluta pe fiecare element de
consum si costul productiei de baza,recalculat la volumul de productiei fabricate
obtinut in perioada de gestiune.
La etapa a doua a analizei,care se bazeaza pe calculul si aprecierea influentei
asupra modificarii consumurilor directe de materiale in costul productiei a
urmatorilor trei factori:
1.modificarea volumului productiei fabricate,lucrarilor executate si serviciilor
prestate-abaterea relativa a volumului productiei fabricate se inmulteste cu
consumurile directe de materiale pe fiecare element in parte din perioada de baza.
2.modificarea structurii si sortimentului productiei fabricate, lucrarilor
executate si serviciilor prestate-se determina ca diferenta dintre consumurile
respective recalculate si cele din perioada de baza minus marimea influentei
factorului 1.
3.modificarea nivelului de consum pe unitate de produs- se determina ca
diferenta dintre consumurile directe de materiale efective si cele recalculate.
c)Analiza consumurilor indirecte in costul productiei
Pe linga consumurile directe in costul productiei se includ si consumurile indirecte
de productie care dupa natura sa reflecta consumurile aferente deservirii si
gestionarii subdiviziunilor de productie in cadrul intreprinderii. Acestea cuprind:
-consumurile privind mentinerea mijloacelor fixe cu destinatie de productie in stare
de lucru;
-uzura mijloacelor fixe cu destinatie de productie;
-consumurile aferente perfectionarii tehnologiei si organizarii productiei;
-valoarea materialelor utilizate in scopul asigurarii unui proces tehnologic normal;
-salariile muncitorilor auxiliari si ale personalului administrativ din subdiviziunile
de productie, etc.
In functie de volumul productiei fabricate ,consumurile indirecte pot fi divizate in:
a) consumuri variabile
b) consumuri constante aferente produselor fabricate, lucrarilor executate si
serviciilor prestate.
De regula, consumurile variabile se modifica proportional cu volumul activitatii de
baza, iar cele constante ramin stabile, deci nu depind de acest volum.
Analiza consumurilor indirecte de productie prevede urmatoarea consecutivitate
in examinarea continutului acestora. Astfel , la prima etapa a analizei se
examineaza structura consumurilor respective in costul productiei la nivel general.
Acest studiu poate fi efectuat atit in dinamica cit si comparativ cu nivelul
programat. La intreprinderea „First Audit International” nu se efectueaza
analiza structurii consumurilor indirecte de productie la nivel general….