Embed Size (px)
Citation preview
1. Analiza este definita: a. ca fiind o metodã de cercetare si cunoastere bazata pe descompunerea sau
desfãsurarea unui fenomen în partile sale componente, precum si pe stabilirea
factorilor care îl determina; b. ca fiind o metodã de cercetare si cunoastere bazata pe descompunerea sau
desfãsurarea unui fenomen economic in partile sale determinante si stabilirea
factorilor care sunt influentati de acest fenomen; c. ca fiind o metodã de cercetare si cunoastere bazata pe descompunerea sau
desfãsurarea unui fenomen economico-financiare in partile lor componente si
determinarea indicatorilor care influenteaza natura lor.
2. Factorii care influenteaza rezultatele activitatii economice pot fi grupati dupa anumite
criterii: a. dupa natura, continutul, modul in care sunt stabiliti, efortul efectiv al
analizatorului, gradul de sistematizare, posibilitatile de programare, stadiul
circuitului economic, posibilitatea de verificare a actiunii lor; b. dupa continutul (natura), caracterul, modul cum actioneaza, efortul propriu al
societatii, gradul de sintetizare, dupa cum este situat izvorul actiunii, posibilitatile
de previziune, dependenta fata de variatia fenomenului analizat, dupa intensitatea
actiunii lor; c. dupa continutul, modul in care interactioneaza, stare, efectul obtinut in urma
analizei, gradul de concentrare, posibilitatile de determinare,durata de exercitare a
influentei, modul in care contribuie la obtinerea rezultatului.
3. Factorii care influenteaza rezultatele activitatii economice, clasificati dupa continutul
(natura) lor sunt: a. factori cantitativi, calitativi, de structura; b. factori simpli, compusi; c. factori tehnici, tehnologici, organizatorici, economici, sociali, politici, demografici,
psihologici, biologici, ecologici, naturali.
4. Factorii care influenteaza rezultatele activitatii economice, clasificati dupa continutul
(natura) lor sunt: a. factori cantitativi, calitativi, de structura; b. factori simpli, compusi; c. factori tehnici, tehnologici, organizatorici, economici, sociali, politici, demografici,
psihologici, biologici, ecologici, naturali.
5. Formula de calcul a coeficientului Gini –Struck este: a.
;
b.
;
c.
.
6. Productia fizica reprezinta:
a. totalitatea valorilor de intrebuintare rezultate din activitatea industrial-productiva a unei
entitati economice, care pot fi puse in circuitul economic;
b. ansamblul indicatorilor de eficienta rezultati din activitatea comerciala a unei societati;
c. totalitatea valorilor de intrebuintare rezultate din activitatea generala a unei firme, care pot
fi puse in circuitul economic.
7. Coeficientul mediu de sortiment ( ) se poate determina dupa formula:
a. ;
b. ;
c. .
8. Valoarea recalculata a productiei fabricate se stabileste:
a. prin diferenta dintre valoarea efectiva cu valoarea programata a productiei pe fiecare
sortiment, luandu-se in calcul valoarea minima rezultata din comparatie;
b. comparand valoarea efectiva cu valoarea programata a productiei pe fiecare sortiment,
luandu-se in calcul valoarea minima rezultata din comparatie;
c. prin diferentadintre valoarea efectiva cu valoarea programata a productiei pe fiecare
sortiment, luandu-se in calcul valoarea maxima rezultata din comparatie.
9. Valoarea recalculata a productiei fabricate se stabileste:
a. prin diferenta dintre valoarea efectiva cu valoarea programata a productiei pe fiecare
sortiment, luandu-se in calcul valoarea minima rezultata din comparatie;
b. comparand valoarea efectiva cu valoarea programata a productiei pe fiecare sortiment,
luandu-se in calcul valoarea minima rezultata din comparatie;
c. prin diferentadintre valoarea efectiva cu valoarea programata a productiei pe fiecare
sortiment, luandu-se in calcul valoarea maxima rezultata din comparatie.
10. Formula de calcul a coeficientului de nomenclatura este:
a. ;
b. ;
c. .
11. Formula de calcul a coeficientului de nomenclatura este:
a. ;
b. ;
c. .
12. Caracterizarea modificarii structurii productiei de la o perioada la alta poate fi urmarita cu ajutorul:
a. coeficientului mediu de structura ;
b. coeficientul de nomenclatura ;
c. coeficientul mediu de sortiment .
13. Caracterizarea modificarii structurii productiei de la o perioada la alta se face cu:
a. coeficientul mediu de structura ;
b. coeficientul de nomenclatura ;
c. coeficientul mediu de sortiment .
14. Coeficientul mediu de structura (asortiment) se determina dupa modelul:
a. ;
b. ;
c. .
15. Coeficientul mediu de structura se determina dupa formula:
a. ;
b. ;
c. .
16. Cheltuielile intreprinderii, dupa natura lor se grupează in: a. cheltuieli pentru riscuri şi cheltuieli, cheltuieli cu taxa pe valoare adaugata; b. cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare, cheltuieli extraordinare; c. cheltuieli extraordinare, cheltuieli financiare si cheltuieli exceptionale.
17. Cheltuielile intreprinderii, dupa natura lor se grupeaza in: a. cheltuieli pentru riscuri si cheltuieli, cheltuieli cu taxa pe valoare adaugata; b. cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare, cheltuieli extraordinare; c. cheltuieli extraordinare, cheltuieli financiare si cheltuieli exceptionale.
18. Veniturile intreprinderii , dupa natura lor se grupeaza in : a. venituri din productie , venituri din prestari de servicii si venituri financiare; b. venituri productive , venituri neproductive si venituri financiare; c. venituri din exploatare , venituri financiare , venituri extraordinare.
19. Veniturile intreprinderii , dupa natura lor se grupeaza in : a. venituri din productie , venituri din prestari de servicii si venituri financiare; b. venituri productive , venituri neproductive si venituri financiare; c. venituri din exploatare , venituri financiare , venituri extraordinare.
20. Veniturile din exploatare cuprind:
a. diferente favorabile de curs valutar;
b. venituri din productia de imobilizari;
c. despagubiri si penalitati incasate.
21. Veniturile din exploatare cuprind:
a. diferente favorabile de curs valutar;
b. venituri din productia de imobilizari;
c. despagubiri si penalitati incasate.
22. Evolutia cheltuielilor aferente veniturilor se poate analiza cu indicatorul:
a. profitul de exploatare aferent productiei obtinute (destinat vanzarii);
b. rata eficientei costurilor aferente exploatarii (cheltuieli la 1000 lei CA);
c. rata medie de eficienta a cheltuielilor totale (cheltuieli la 1000 lei venituri) ( ).
23. Evolutia cheltuielilor aferente veniturilor se poate analiza cu indicatorul:
a. profitul de exploatare aferent productiei obtinute (destinat vanzarii);
b. rata eficientei costurilor aferente exploatarii (cheltuieli la 1000 lei CA);
c. rata medie de eficienta a cheltuielilor totale (cheltuieli la 1000 lei venituri) ( ).
24. Modificarea ratei medii de eficienta a cheltuielilor totale se datoreaza influentei a doi factori. Care
dintre urmatorii factori reprezinta unul dintre cei care influenteaza modificarea ratei?
a. rata de eficienta a cheltuielilor pe categorii de venituri ( );
b. structura cheltuielilor ( );
c. suma cheltuielilor totale.
25. Modificarea ratei medii de eficienta a cheltuielilor totale se datoreaza influentei a doi factori. Care
dintre urmatorii factori reprezinta unul dintre cei care influenteaza modificarea ratei?
a. rata de eficienta a cheltuielilor pe categorii de venituri ( );
b. structura cheltuielilor ( );
c. suma cheltuielilor totale.
26. Cheltuielile variabile includ:
a. cheltuieli cu protectia mediului inconjurator;
b. cheltuielile cu materiile prime si materialele directe;
c. impozitele si taxele locale.
27. Cheltuielile variabile includ:
a. cheltuieli cu protectia mediului inconjurator;
b. cheltuielile cu materiile prime si materialele directe;
c. impozitele si taxele locale.
28. Analiza dinamicii cheltuielilor variabile se face in functie de urmatorii indicatori:
a. cheltuieli variabile la 1000 lei venituri din exploatare;
b. cheltuieli variabile la 1000 lei venituri financiare;
c. cheltuieli variabile la 1000 lei venituri extraordinare.
29. Analiza dinamicii cheltuielilor variabile se face in functie de urmatorii indicatori:
a. cheltuieli variabile la 1000 lei venituri din exploatare;
b. cheltuieli variabile la 1000 lei venituri financiare;
c. cheltuieli variabile la 1000 lei venituri extraordinare.
30. Analiza dinamicii cheltuielilor variabile se face in functie de urmatorii indicatori:
a. cheltuieli variabile la 1000 lei valoare adaugata;
b. cheltuieli variabile la 1000 lei productie fabricata;
c. cheltuieli variabile la 1000 lei cifra de afaceri.
31. Analiza dinamicii cheltuielilor variabile se face in functie de urmatorii indicatori:
a. cheltuieli variabile la 1000 lei valoare adaugata;
b. cheltuieli variabile la 1000 lei productie fabricata;
c. cheltuieli variabile la 1000 lei cifra de afaceri.
32. Cheltuielile fixe propriu-zise sunt formate din:
a. amortizari, servicii telefonice, prime de asigurare, impozite si taxe locale, etc.;
b. salariile personalului de conducere;
c. alte cheltuieli administrativ-gospodaresti.
33. Cheltuielile fixe propriu-zise sunt formate din:
a. amortizari, servicii telefonice, prime de asigurare, impozite si taxe locale, etc.;
b. salariile personalului de conducere;
c. alte cheltuieli administrativ-gospodaresti.
34. Cheltuielile relativ fixe cuprind:
a. serviciile telefonice;
b. amortizari;
c. salariile personalului de conducere.
35. Cheltuielile relativ fixe cuprind:
a. serviciile telefonice;
b. amortizari;
c. salariile personalului de conducere.
36. Indicatorii folositi in analiza factoriala a cheltuielilor fixe sunt:
a. cheltuieli variabile la 1000 lei venituri din exploatare;
b. cheltuieli fixe la 1000 lei venituri din exploatare;
c. cheltuieli fixe la 1000 lei venituri financiare.
37. Indicatorii folositi in analiza factoriala a cheltuielilor fixe sunt:
a. cheltuieli variabile la 1000 lei venituri din exploatare;
b. cheltuieli fixe la 1000 lei venituri din exploatare;
c. cheltuieli fixe la 1000 lei venituri financiare.
38. Formula de calcul a indicatorului, utilizat in analiza factoriala a cheltuielilor fixe, cheltuieli fixe la
1000 lei venituri din exploatare este:
a.
;
b.
;
c.
.
39. Formula de calcul a indicatorului, utilizat in analiza factoriala a cheltuielilor fixe, cheltuieli fixe la
1000 lei venituri din exploatare este:
a.
;
b.
;
c.
.
40. Ca notiune economica, amortizarea este:
a. expresia valorica a uzurii fizice a mijloacelor fixe, inclusa in costul produselor;
b. expresia cantitativa a uzurii fizice a mijloacelor fixe, inclusa in costul produselor;
c. expresia valorica si cantitativa a uzurii fizice a mijloacelor fixe, inclusa in costul
produselor.
41. Ca notiune economica, amortizarea este:
a. expresia valorica a uzurii fizice a mijloacelor fixe, inclusa in costul produselor;
b. expresia cantitativa a uzurii fizice a mijloacelor fixe, inclusa in costul produselor;
c. expresia valorica si cantitativa a uzurii fizice a mijloacelor fixe, inclusa in costul
produselor.
42. Pentru analiza factoriala a cheltuielilor materiale la 1000 lei venituri de exploatare folosim relatia:
a. ;
b. ;
c. .
43. Pentru analiza factoriala a cheltuielilor materiale la 1000 lei venituri de exploatare folosim relatia:
a. ;
b. ;
c. .
44. Asupra analizei cheltuielilor cu amortizarea actioneaza doi factori de gradul I. Identificati care din
urmarorii factori se refera la aceasta:
a. venituri extraordinare ( ) si suma amortizata;
b. cheltuieli din exploatare si suma amortizata (A);
c. venituri din exploatare ( ) si suma amortizarii (A).
45. Asupra analizei cheltuielilor cu amortizarea actioneaza doi factori de gradul I. Identificati care din
urmarorii factori se refera la aceasta:
a. venituri extraordinare ( ) si suma amortizata;
b. cheltuieli din exploatare si suma amortizata (A);
c. venituri din exploatare ( ) si suma amortizarii (A).
46. Cheltuielile cu personalul se clasifica dupa elementele componente, astfel:
a. salarii tarifare, sporuri, premii, cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala;
b. salarii nete, contributia la asigurarile sociale, ajutorul de somaj, fondul de sanatate;
c. impozitul pe salarii, fondul de sanatate, pensia suplimentara.
47. Cheltuielile cu personalul se clasifica dupa elementele componente, astfel:
a. salarii tarifare, sporuri, premii, cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala;
b. salarii nete, contributia la asigurarile sociale, ajutorul de somaj, fondul de sanatate;
c. impozitul pe salarii, fondul de sanatate, pensia suplimentara.
48. Pentru cheltuieli salariale la 1000 lei venituri de exploatare putem folosi modelul:
a. ;
b. ;
c. .
49. Pentru cheltuieli salariale la 1000 lei venituri de exploatare putem folosi modelul:
a. ;
b. ;
c. .
50. Analiza corelatiei dintre dinamica productivitatii muncii si dinamica salariului mediu se realizeaza
cu ajutorul indicelui corelatiei ( ), calculat dupa formula:
a.
;
b.
;
c.
.
51. Analiza corelatiei dintre dinamica productivitatii muncii si dinamica salariului mediu se realizeaza
cu ajutorul indicelui corelatiei ( ), calculat dupa formula:
a.
;
b.
;
c.
.
52. Modelul pentru determinarea cheltuielilor totale cu dobanzile este:
a. ;
b. ;
c. .
53. Modelul pentru determinarea cheltuielilor totale cu dobanzile este:
a. ;
b. ;
c. .
54. Costul marginal ( ) reprezinta:
a. costul ultimei unitati de produs realizate;
b. cheltuieli totale de productie;
c. costul unei unitati aditionale dintr-un produs.
55. Costul marginal ( ) reprezinta:
a. costul ultimei unitati de produs realizate;
b. cheltuieli totale de productie;
c. costul unei unitati aditionale dintr-un produs.
56. Costul marginal (Cmg) se calculeaza :
a. prin raportarea cresterii cheltuielilor totale ( ) la cresterea productiei ( );
b. prin raportarea cresterii cheltuielilor partiale ( ) la cresterea productiei ( ) ;
c. prin raportarea cresterii cheltuielilor fixe ( ) la cresterea productiei ( ).
57. Costul marginal (Cmg) se calculeaza :
a. prin raportarea cresterii cheltuielilor totale ( ) la cresterea productiei ( );
b. prin raportarea cresterii cheltuielilor partiale ( ) la cresterea productiei ( );
c. prin raportarea cresterii cheltuielilor fixe ( ) la cresterea productiei ( ).
58. Rentabilitatea reflecta:
a. capacitatea firmei de a utiliza resursele proprii;
b. capacitatea entitatii economice de a produce profit;
c. gradul de realizarea a productiei programate.
59. Rentabilitatea poate fi definita ca fiind:
a. capacitatea firmei de a utiliza resursele proprii;
b. capacitatea unei societati de a obtine profit prin utilizarea factorilor de productie si a
capitalurilor, indiferent de provenienta acestora;
c. gradul de realizarea a productiei programate.
60. Marimea absoluta a rentabilitatii este exprimata de:
a. rata lichiditatii;
b. rata solvabilitatii;
c. profit.
61. Rentabilitatea utilizeaza pentru pentru exprimare doi indicatori:
a. rata lichiditatii;
b. rata solvabilitatii;
c. profitul si rata rentabilitatii.
62. Rata rentabilitatii economice ( )se calculeaza dupa formula:
a. ;
b.
;
c. .
63. Rata rentabilitatii economice ( )se calculeaza dupa formula:
a. ;
b.
;
c. .
64. Profitul brut (profitul impozabil) reprezinta:
a. rezultatul exploatarii la care se adauga depasirile fata de nivelurile legale la unele
categorii de cheltuieli si din care se scad nivelurile fiscale prevazute;
b. rezultatul financiar la care se adauga depasirile fata de nivelurile legale la unele categorii
de cheltuieli si din care se scad nivelurile fiscale prevazute;
c. rezultatul exercitiului inaintea impozitarii la care se adauga depasirile fata de nivelurile
legale la unele categorii de cheltuieli si din care se scad nivelurile fiscale prevazute.
1
65. Rezultatul impozitarii (fiscal) este diferit de rezultatul exercitiului inaintea impozitarii,
pentru ca se impun unele corectii, astfel: a. rezultatul exploatarii la care se adauga depasirile fata de nivelurile legale la unele
categorii de cheltuieli si din care se scad nivelurile fiscale prevazute; b. rezultatul financiar la care se adauga depasirile fata de nivelurile legale la unele
categorii de cheltuieli si din care se scad nivelurile fiscale prevazute; c. rezultatul exercitiului inaintea impozitarii la care se aduna cheltuielile care
depasesc nivelul admis prin acte normative (de exemplu cheltuieli de protocol,
cheltuieli de transport) si cele neadmise a se scadea din rezultatul impozabil (de
exemplu amenzi si penalitati).
1
66. Rata de rentabilitate arata:
a. gradul in care capitalurile sau utilizarea resurselor societatii aduc profit;
b. gradul in care capitalul social aduce profit;
c. gradul in care rezervelepermanente sau rezervele proprii aduc profit.
67. Rata de rentabilitate exprima:
a. gradul in care capitalul permanent sau capitalul propriu aduce profit;
b. gradul in care capitalul social aduce profit;
c. gradul in care rezervelepermanente sau rezervele proprii aduc profit.
68. Rata rentabilitatii financiare se poate defini:
a. ca un produs intre profit si capitaluri in calitatea lor de surse de finantare a firmei;
b. ca un raport dintre rezultatul (profitul) net si capitalul propriu;
c. ca o diferenta intre profit si capitaluri in calitatea lor de surse de finantare a firmei.
69. Rata rentabilitatii financiare se exprima:
a. ca un produs intre profit si capitaluri in calitatea lor de surse de finantare a firmei;
b. ca un raport intre profit si capitaluri in calitatea lor de surse de finantare a firmei;
c. ca o diferenta intre profit si capitaluri in calitatea lor de surse de finantare a firmei.
70. Pragul de rentabilitate reprezinta:
a. acea dimensiune a activitatii firmei in care veniturile din vanzarea bunurilor, lucrarilor,
serviciilor sunt mai mari decat cheltuielile;
b. acea dimensiune a activitatii firmei in care veniturile din vanzarea bunurilor, lucrarilor,
serviciilor sunt mai mici decat cheltuielile;
c. acea dimensiune a activitatii firmei in care veniturile din vanzarea bunurilor, lucrarilor,
serviciilor sunt egale cu cheltuielile , profitul fiind zero.
71. Pragul de rentabilitate din exploatare reprezinta:
a. acea dimensiune a activitatii firmei in care veniturile din vanzarea bunurilor, lucrarilor,
serviciilor sunt mai mari decat cheltuielile;
b. acea dimensiune a activitatii firmei in care veniturile din vanzarea bunurilor, lucrarilor,
serviciilor sunt mai mici decat cheltuielile;
c. punctul in care veniturile din vanzarea bunurilor si prestarea servicilor acopera chltuielile
generate de obtinerea si comercializarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor, iar
rezultatul este nul.
72. Ce reprezinta bilantul?
a. document oficial de gestiune a firmei care reda o imagine fidela, clara, completa a
patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute;
b. document de sinteza al contabilitatii in partida simpla, in care se reflecta situatia
patrimoniului firmei;
c. document de sinteza al contabilitatii in partida simpla, in care se reflecta rezultatele
financiare ale perioadei de gestiune.
73. Ce exprima bilantul?
a. document oficial de gestiune a firmei care reda o imagine fidela, clara, completa a
patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute;
b. document de sinteza al contabilitatii in partida simpla, in care se reflecta situatia
patrimoniului firmei;
c. document de sinteza al contabilitatii in partida simpla, in care se reflecta rezultatele
financiare ale perioadei de gestiune.
74. In activul bilantului sunt reprezentate:
a. datoriile pe termen scurt (platibile intr-un an);
b. mijloacele pe care le utilizeaza firma pentru realizarea obiectului ei de activitate;
c. datoriile pe termen lung (platibile intr-o perioada mai mare de un an).
75. In activul bilantului sunt reprezentate:
a. datoriile pe termen scurt (platibile intr-un an);
b. mijloacele pe care le utilizeaza firma pentru realizarea obiectului ei de activitate;
c. datoriile pe termen lung (platibile intr-o perioada mai mare de un an).
76. Rata activelor imobilizate ( ) se foloseste in:
a. analiza structurii activului;
b. analiza structurii pasivului;
c. analiza structurii activului si pasivului.
77. Rata activelor imobilizate ( ) se foloseste in:
a. analiza structurii activului;
b. analiza structurii pasivului;
c. analiza structurii activului si pasivului.
78. Fondul de rulment (FR) reprezinta:
a. partea din capitalul propriu utilizata pentru finantarea activitatii curente de exploatare;
b. partea din capitalul permanent destinata si utilizata pentru finantarea activitatii curente de
exploatare;
c. partea din capitalul social utilizata pentru finantarea activelor imobilizate.
79. Fondul de rulment (FR) existent se determina:
a. ca diferenta intre capitalul propriu si activele imobilizate;
b. ca diferenta intre capitalul permanent si activele imobilizate;
c. ca diferenta intre capitalul social si activele circulante.
80. Nevoia de fond de rulment (NFR) exprima:
a. volumul fondului de rulment prevazut sa asigure activele imobilizate;
b. volumul fondului de rulment prevazut sa asigure necesarul de capital permanent;
c. volumul fondului de rulment prevazut sa asigure activele circulante (stocuri, creante, etc.).
81. Nevoia de fond de rulment (NFR) reprezinta:
a. volumul fondului de rulment prevazut sa asigure activele imobilizate;
b. volumul fondului de rulment prevazut sa asigure necesarul de capital permanent;
c. activele circulante care trebuie sa fie finantate din fondul de rulment.
82. Trezoreria neta reprezinta:
a. corelatia dintre fondul de rulment si nevoia de fond de rulment;
b. corelatia dintre capitalurile permanente si nevoia de fond de rulmen ;
c. corelatia dintre capitalurile permanente si activul imobilizat.
83. Trezoreria neta sau disponibilul banesc reprezinta:
a. activele circulante lichide care stationeaza intre doua roratii;
b. corelatia dintre capitalurile permanente si nevoia de fond de rulment;
c. corelatia dintre capitalurile permanente si activul imobilizat.
84. Factorii care intervin in rezultatele activitatii economice, dupa caracterul lor sunt: a. factori cantitativi, calitativi, de structura; b. factori tehnici, organizatorici, economici; c. factori cu actiune directa, factori cu actiune indirecta.
85. Factorii care intervin in procesul de analiza, clasificati dupa modul in care actioneaza sunt: a. factori care actioneaza simultan, factori care actioneaza indirect; b. factori cantitativi, calitativi, de structura; c. factori cu actiune directa, factori cu actiune indirecta.
86. Factorii care intervin in procesul de analiza, clasificati in functie de efortul propriu al
societatii pe actiuni sunt: a. factori care actioneaza simultan, factori care actioneaza indirect; b. factori cantitativi, calitativi, de structura; c. factori dependenti de efortul propriu si factori independenti de efortul propriu.
87. Factorii care intervin in procesul de analiza, clasificati dupa gradul de sintetizare sunt: a. factori simpli, factori compusi; b. factori compusi, factori complementari; c. factori elementari, factori complementari.
88. Factorii care intervin in procesul de analiza, clasificati dupa cum este situat izvorul actiunii
sunt: a. factori interni (endogeni) si factori externi (exogeni); b. factori compusi, factori complementari; c. factori elementari, factori complementari.
89. Factorii care influenteaza rezultatele activitatii economice, clasificati dupa posibilitatile de
previziune sunt: a. factori simpli, compusi; b. factori previzibili (certi sau determinabili), factori imprevizibili (nondeterminabili
sau aleatori); c. factori cantitativi, calitativi, de structura.
90. Factorii care influenteaza rezultatele activitatii economice, clasificati dupa posibilitatile de
previziune sunt: a. factori simpli, compusi; b. factori previzibili, factori imprevizibili; c. factori cantitativi, calitativi, de structura.
91. Factorii care influenteaza rezultatele activitatii economice, clasificati dupa dependenta fata
de variatia fenomenului analizat, sunt: a. factori ficsi (constanti) si factori variabili; b. factori care actioneaza in cadrul unor procese controlate, fara sa implice riscuri,
factori care actioneaza necontrolat sub influenta unor forte din mediul extern
firmei; c. factori dominanti (sau factori “cheie”) si factori secundari.
92. Factorii care influenteaza rezultatele activitatii economice, clasificati dupa tipul de
legatura intre factori sunt: a. factori cu marime determinata a influentei si factori cu marime variabila a
inflentei; b. factori care actioneaza in cadrul unor procese controlate, fara sa implice riscuri,
factori care actioneaza necontrolat sub influenta unor forte din mediul extern
firmei; c. factori interni, factori externi.
93. Tipurile de analiza economico-financiare, grupate dupa raportul intre momentul in care se
efectueaza analiza si momentul desfasurarii fenomenului, sunt: a. analiza post-factum sau post-operatorie, analiza previzionala sau analiza
prospectiva; b. analiza calitativa, analiza cantitativa; c. analiza statica, analiza dinamica.
94. Tipurile de analiza economico-financiare, grupate dupa raportul intre momentul in care se
efectueaza analiza si momentul desfasurarii, sunt: a. analiza postfactum sau analiza activitatii si analiza prospectiva; b. analiza calitativa, analiza cantitativa; c. analiza statica, analiza dinamica.
95. Analiza corelatiei dintre creante si obligatii se poate face cu urmatorii indicatori:
a. durata de imobilizarea a obligatiilor;
b. durata de folosire a rezervelor proprii;
c. durata de imobilizare a creantelor.
96. Analiza corelatiei dintre creante si obligatii se poate face cu urmatorii indicatori:
a. durata de imobilizarea a obligatiilor;
b. durata de folosire a rezervelor proprii;
c. durata de imobilizare a creantelor.
97. Lichiditata reprezinta:
a. proprietatea elementelor patrimoniale de a se tramnsforma in bani;
b. posibilitatea investitorului de a-si transforma in bani plasamentul in actiuni;
c. abilitatea unei firme de a-si plati la termenele prevazute obligatiile de plata.
98. Lichiditata reprezinta:
a. proprietatea elementelor patrimoniale de a se tramnsforma in bani;
b. posibilitatea investitorului de a-si transforma in bani plasamentul in actiuni;
c. abilitatea unei firme de a-si plati la termenele prevazute obligatiile de plata.
99. Rata rentabilitatii financiare a capitalurilor proprii exprima:
a. eficienta utilizarii mijloacelor economice de natura activelor imobilizate sau circulante;
b. remunerarea capitalurilor actionarilor, introduse ca aport, sau profitul net lasat firmei
pentru autofinantare;
c. eficienta diferitelor laturi ale activitatii economico-financire a firmei.
100. Rata rentabilitatii financiare a capitalurilor proprii exprima:
a. eficienta utilizarii mijloacelor economice de natura activelor imobilizate sau circulante;
b. remunerarea capitalurilor actionarilor, introduse ca aport, sau profitul net lasat firmei
pentru autofinantare;
c. eficienta diferitelor laturi ale activitatii economico-financire a firmei.
101. Managerii firmei actioneaza asupra ratei rentabilitatii financiare prin influentarea:
a. vanzarilor generate de utilizarea pasivelor;
b. modul de finantare a activelor din capitalul propriu si datorii;
c. rentabilitatii brute a veniturilor.
102. Managerii firmei actioneaza asupra ratei rentabilitatii financiare prin influentarea:
a. vanzarilor generate de utilizarea pasivelor;
b. modul de finantare a activelor din capitalul propriu si datorii;
c. rentabilitatii brute a veniturilor.
103. Rata rentabilitatii costurilor reflecta:
a. marja bruta fata de cheltuielile variabile pe unitatea de produs;
b. capacitatea maxima de productie in expresie fizica;
c. raportul dintre rezultatul aferent cifrei de afaceri si costurile totale aferente vanzarilor.
104. Rata rentabilitatii costurilor exprima:
a. marja bruta fata de cheltuielile variabile pe unitatea de produs;
b. capacitatea maxima de productie in expresie fizica;
c. raportul dintre rezultatul aferent cifrei de afaceri si costurile totale aferente vanzarilor.
105. Rezultatul exploatarii se determina cu formula:
a. venituri de exploatare - cheltuieli de exploatare;
b. venituri de exploatare + cheltuieli de exploatare;
c. venituri totale - cheltuieli totale.
106. Rezultatul exploatarii se determina dupa relatia:
a. venituri de exploatare - cheltuieli de exploatare;
b. venituri de exploatare + cheltuieli de exploatare;
c. venituri totale - cheltuieli totale.
107. In cazul analizei factoriale a cheltuielilor fixe la 1000 lei cifra de afaceri, factorii de influenta sunt
substituiti in urmatoarea ordine:
a. volumul fizic al productiei vandute, preturile medii de vanzare unitare, cheltuielile fixe;
b. preturile medii de vanzare unitare, volumul fizic al productiei vandute, cheltuielile fixe;
c. cheltuielile fixe, volumul fizic al productiei vandute, preturile medii de vanzare unitare.
108. In cazul analizei factoriale a cheltuielilor fixe la 1000 lei cifra de afaceri, factorii de influenta sunt
substituiti in urmatoarea ordine:
a. volumul fizic al productiei vandute, preturile medii de vanzare unitare, cheltuielile fixe;
b. preturile medii de vanzare unitare, volumul fizic al productiei vandute, cheltuielile fixe;
c. cheltuielile fixe, volumul fizic al productiei vandute, preturile medii de vanzare unitare.
109. In cazul analizei factoriale a cheltuielilor variabile la 1000 lei cifra de afaceri, factorii de influenta
sunt substituiti in urmatoarea ordine:
a. preturile medii de vanzare, structura productiei vandute pe produse, costurile variabile
unitare;
b. structura productiei vandute pe produse, preturile medii de vanzare, costurile variabile
unitare;
c. costurile variabile unitare, preturile medii de vanzare, structura productiei vandute pe
produse.
110. In cazul analizei factoriale a cheltuielilor variabile la 1000 lei cifra de afaceri, factorii de influenta
sunt substituiti in urmatoarea ordine:
a. preturile medii de vanzare, structura productiei vandute pe produse, costurile variabile
unitare;
b. structura productiei vandute pe produse, preturile medii de vanzare, costurile variabile
unitare;
c. costurile variabile unitare, preturile medii de vanzare, structura productiei vandute pe
produse.
111. In cazul analizei factoriale a cheltuielilor fixe la 1000 lei venituri din exploatare, factorii de
influenta sunt substituiti in urmatoarea ordine:
a. productivitatea medie orara, fondul de timp total de munca, cheltuielile fixe din
exploatare;
b. cheltuielile fixe din exploatare, fondul de timp total de munca, productivitatea medie
orara;
c. fondul de timp total de munca, productivitatea medie orara, cheltuielile fixe din
exploatare.
112. In cazul analizei factoriale a cheltuielilor materiale la 1000 lei venituri din exploatare, factorii de
influenta sunt substituiti in urmatoarea ordine:
a. preturile medii de vanzare unitare, structura veniturilor de exploatare, cheltuieli materiale
la 1000 lei venituri;
b. structura veniturilor de exploatare, cheltuielile materiale la 1000 lei venituri;
c. cheltuieli materiale la 1000 lei venituri, structura veniturilor de exploatare.
113. In cazul analizei factoriale a cheltuielilor materiale la 1000 lei cifra de afaceri, factorii de influenta
sunt substituiti in urmatoarea ordine:
a. structura productiei vandute, preturile medii de vanzare unitare, cheltuielile materiale pe
produse;
b. preturile medii de vanzare unitare, structura productiei vandute, cheltuielile materiale pe
produse;
c. cheltuielile materiale pe produse, preturile medii de vanzare unitare, structura productiei
vandute.
114. Tipurile de analiza economico-financiare, grupate dupa modul de urmarire a fenomenelor,
sunt: a. analiza postfactum, analiza previzionala; b. analiza calitativa, analiza cantitativa; c. analiza statica, analiza dinamica.
115. Grupate dupa nivelul la care se desfasoara analiza, tipurile de analiza economico-
financiare sunt: a. analiza pe ramuri, analiza pe unitati, analiza pe probleme; b. analiza microeconomica, analiza macroeconomica; c. analiza statica, analiza dinamica.
116. Clasificate dupa criteriile de studiere a fenomenelor, tipurile de analiza economico-
financiare sunt: a. analiza tehnico-economica, analiza economico-financiara, analiza financiara; b. analiza microeconomica, analiza macroeconomica; c. analiza postoperatorie, analiza de planificare.
117. Tipurile de analiza economico-financiare, clasificate dupa obiectul analizat, sunt: a. analiza microeconomica, analiza macroeconomica; b. analiza economica, analiza financiara, analiza economico-financiara; c. analiza pe ramuri, analiza pe unitati, analiza pe probleme.
118. Analiza economico-financiara se defineste ca: a. un ansamblu de concepte si metode care trateaza informatiile contabile si alte
informatii de gestiune, in vederea formarii unor aprecieri pertinente referitoare la
situatia unei firme, la nivelul si calitatea performantelor sale, la gradul de risc intr-
un mediu concurential dinamic; b. un ansamblu de procedee care influenteaza informatiile contabile si informatiile de
gestiune, in vederea formarii unor aprecieri referitoare la situatia economica a unei
firme, la nivelul si calitatea rezultatelor sale si la gradul de risc; c. un ansamblu de metode care influenteaza informatiile contabile si pe cele
financiare, in vederea formarii unor aprecieri referitoare la structura unei firme, la
nivelul si calitatea performantelor sale.
119. Analiza postfactum reprezinta: a. determinarea evolutiei viitoare a unui fenomen economic pe baza cercetarii
factorilor de influenta; b. trecutul si prezentul, care prin cercetarea rezultatelor activitatii unei firme ne arata
gradul de indeplinire a obiectivelor propuse;
c. o etapa premergatoare, hotaratoare in elaborarea planului de afaceri al firmei.
120. Analiza previzionala reprezinta: a. determinarea evolutiei viitoare a unui fenomen economic pe baza cercetarii
factorilor de influenta; b. trecutul si prezentul, care prin cercetarea rezultatelor activitatii unei firme ne arata
gradul de indeplinire a obiectivelor propuse; c. o etapa premergatoare, hotaratoare in elaborarea planului de afaceri al firmei.
121. Analiza calitativa presupune: a. cercetarea fenomenului prin determinari cantitative exprimate prin greutate, volum,
numar suprafata; b. urmarirea esentei fenomenului, insusirile sale esentiale, factorii care sunt de
aceeasi natura cu fenomenul analizat; c. cercetarea fenomenului prin determinari calitative exprimate prin greutate, volum,
numar suprafata.
122. Analiza cantitativa presupune: a. cercetarea fenomenului prin determinari calitative exprimate prin greutate, volum,
numar suprafata; b. urmarirea esentei fenomenului, insusirile sale esentiale, factorii care sunt de
aceeasi natura cu fenomenul analizat; c. cercetarea fenomenului prin determinari cantitative exprimate prin greutate, volum,
numar, suprafata.
123. Analiza macroeconomica studiaza: a. fenomenele la niveluri agregate ca : ramurile economiei, economia nationala,
economie mondiala; b. fenomenele economice la nivel de firma si elementele ei ca sistem; c. activitatea economica si rezultatele obtinute de firma.
124. Analiza dinamica studiaza: a. fenomenele la un moment dat, relevand relatiile dintre elementele si fatorii care
determina o anumita pozitie a fenomenului cercetat; b. fenomenele economice in miscare, aratand pozitia lor intr-un sir de momente de
timp; c. fenomenele la un moment dat, relevand relatiile dintre functiile si fatorii care
determina o anumita pozitie a fenomenului cercetat.
125. Analiza statica cerceteaza: a. fenomenele la un moment dat, relevand relatiile dintre elementele si fatorii care
determina o anumita pozitie a fenomenului cercetat; b. fenomenele economice in miscare, aratand pozitia lor intr-un sir de momente de
timp; c. fenomenele la un moment dat, relevand relatiile dintre functiile si fatorii care
determina o anumita pozitie a fenomenului cercetat.
126. Factorii care determina schimbari de stare in functionarea sistemelor microeconomice
dupa continutul lor sunt: a. investirea capitalurilor, utilizarea resurselor, crearea si fabricarea produselor,
asigurarea eficientei economico-financiare; b. reducerea capitalului, acordarea de dividende, vanzarea produselor, asigurarea
echilibrului econoico-financiar; c. cresterea capitalului, acordarea de dividende, vanzarea produselor, asigurarea
echilibrului econoico-financiar.
127. Analiza financiara vizeaza: a. eficienta consumului de resurse in toate domeniile de activitate; b. fluxurile financiare ale firmei, modul de gestionare si de plasare a capitalurilor; c. efortul depus in vederea obtinerii ununi echilibru financiar.
128. Metoda unei stiinte (discipline stiintifice) reprezinta: a. modelele matematice moderne folosite pentru atingerea obiectivului; b. conditia de modelare a proceselor economico-financiare pe baza unei analize; c. o succesiune de procedee folosite pentru atingerea obiectivului.
129. Metodele analizei calitative urmaresc: a. esenta fenomenului, surpinderea legaturilor cauzale; b. metoda disciplinei stiintifice; c. succesiunea proceselor folosite.
130. Metodele analizei cantitative urmaresc: a. esenta fenomenului si surpinderea legaturilor cauzale; b. cuantificarea influentelor factorilor care explica fenomenul; c. esenta fenomenului si cuantificarea influentelor factorilor care explica fenomenul.
131. Metode ale analizei calitative sunt: a. comparatia, diviziunea si descompunerea rezultatelor, gruparea, generalizarea si
evaluarea rezultatelor; b. metoda substituirilor in lant si metoda balantiera; c. metoda fluxurilor, metoda ratelor, metoda corelatiei, metoda calculului matricial.
132. Nu sunt metode ale analizei calitative: a. comparatia, diviziunea si descompunerea rezultatelor; b. metoda substituirilor in lant si metoda balantiera; c. gruparea, generalizarea si evaluarea rezultatelor.
133. Nu sunt metode ale analizei cantitative: a. metoda calcului matricial si metoda calculului marginal; b. metoda substituirilor in lant si metoda balantiera; c. gruparea, generalizarea si evaluarea rezultatelor.
134. Tipurile de comparatie utilizate in practica analizei economico-financiare sunt: a. comparatii in timp, comparatii in spatiu, comparatii mixte, comparatii speciale; b. comparatii economice si comparatii financiare; c. comparatii bursiere si comparatii contabile.
135. Diviziunea si descompunerea rezultatelor se clasifica in: a. descompunerea in spatiu; b. descompunerea economica, mixta si speciala; c. diviziune in timp, diviziunea rezultatelor dupa locul de formare, descompunerea in
parti componente.
136. Criteriile dupa care se face gruparea sunt in functie de: a. stabilirea concreta a rezultatelor; b. obiectul analizei, continutul si forma de exprimare a datelor, variatia caracteristicii
de grupare; c. diagnosticul privind posibilitatile de redresare.
137. Generalizarea sau evaluarea rezultatelor se realizeaza in: a. raportul de analiza, studii de fezabilitate si evaluare; b. bilant, contul de profit si pierdere; c. situatia fluxurilor de trezorerie.
138. Printre metodele de analiza cantitativa se numara si metoda substituirilor in lant. Afirmaţi
care dintre următoarele fac referire la acestă metoda: a. se realizeaza pentru relatiile de tip determinist, care se reprezintra matematic sub
forma de produs sau de raport; b. permite evientierea cauzelor care au determinat modificarea unui rezultat; c. se foloseste in cazul relatiilor functionale de produs sau raport intre rezultatul
economic cercetat si factorii sai de influenta.
139. Printre metodele de analiza cantitativa se numara si calculului matricial. Afirmaţi care
dintre următoarele fac referire la acestă metoda: a. se masoara intensitatea legaturilor intre variabile; b. se realizeaza pentru relatiile de tip determinist, care se reprezintra matematic sub
forma de produs sau de raport; c. se foloseste in cazul relatiilor functionale de produs sau raport intre rezultatul
economic cercetat si factorii sai de influenta.
140. Asezarea factorilor in constructia modelului se face in ordinea conditionarilor lor
economice, substituirea realizandu-se astfel: a. intai factorul cantitativ, apoi cel structural si ultimul factorul calitativ; b. intai factorul calitativ, apoi cel structural si ultimul factorul cantitativ; c. intai factorul structural, apoi cel cantitativ si ultimul factorul calitativ.
141. Utilizarea substituirilor in lant presupune respectarea a trei principii. Identificati care
dintre urmatoarele afirmatii reprezinta unul dintre principiile acestei metode cantitative: a. asezarea factorilor in constructia modelului se face in ordinea conditionarilor lor
economice- intai factorul calitativ, apoi cel structural si ultimul factorul cantitativ; b. un factor a carui influenta nu a fost calculata se considera la valoarea efectiva
(realizata); c. substituirile se fac succesiv, pornind de la factorii directi spre cei indirecti.
142. Cifra de afaceri reprezinta: a. diferenta dintre valoarea veniturilor din vanzarea marfurilor si produselor intr-o
perioada determinata; b. suma partiala a veniturilor din vanzarea marfurilor si produselor intr-o perioada
determinata; c. suma totala a veniturilor din vanzarea marfurilor si produselor intr-o perioada
determinata.
143. La nivelul firmei modelul de analiza factoriala a cifrei de afaceri este in functie de: a. numarul de salariati, productivitatea muncii si gradul de valorificare a productiei; b. cantitatea vanduta si pretul de cumparare; c. indicele preturilor de cumparare si indicele inflatiei.
144. Interesul fiecarei firme vizeaza: a. o diminuare a cifrei de afaceri pentru obtinerea unui profit (moderat sau mai mare)
care poate asigura o certitudine in viitor; b. o crestere a cifrei de afaceri pentru obtinerea unui profit (moderat sau mai mare)
care poate asigura o certitudine in viitor; c. o reducere a cifrei de afaceri pentru obtinerea unui profit (moderat sau mai mare)
care poate asigura o incertitudine in viitor.
145. Care dintre urmatoarele afirmatii reprezinta una din etapele de analiza ale rezultatului
economic al intreprinderii: a. descompunerea abaterii rezultatului economic pe factori de influenta; b. reducerea fiecarui factor in functie de substitutia preliminara; c. descompunerea relatiilor de tip statistic.
146. Volumul activitatii unei firme este dimensionat de elemente ca: a. capacitatea firmai de a plasa capitalul pe piata interna; b. capacitatea de productie, resursele (materiale, umane, financiare), cererea de
produse (piata); c. restructurarea personalului in functie de productia realizata.
147. In analiza cifrei de afaceri se au in vedere urmatorii indicatori: a. gradul de satisfacere a productiei; b. gradul de insuficienta a cererii; c. gradul de utilizare a capacitatii de productie.
148. In analiza cifrei de afaceri, pe langa diagnosticul intern, trebuie avute in vedere: a. salariatii si concurenta; b. cererea si concurenta; c. piata si concurenta.
149. Piata trebuie studiata in studii de fezabilitate printr-o analiza cantitativa si calitativa.
Aratati care dintre urmatoarele afirmatii fac referire la analiza cantitativa. a. piata trebuie studiata in studii de fezabilitate printr-o analiza cantitativa pentru a
vedea capacitatea de absorbtie a produselor pe care le produce firma; b. piata trebuie studiata in studii de fezabilitate printr-o analiza calitativa pentru a
vedea capacitatea de absorbtie a produselor pe care le produce firma; c. piata trebuie studiata in studii de fezabilitate printr-o analiza calitativa care va
urmari cunoasterea gusturilor, nevoilor consumatorilor fata de produsele firmei.
150. Valoarea adaugata reprezinta: a. diminuarea valorii ce se obtine din activitatea tehnico-productiva si de
comercializare a firmei; b. cresterea de valoare ce se obtine din activitatea tehnico-productiva si de
comercializare a firmei; c. diferenta dintre valoare ce se obtine din activitatea tenico-productiva si valoarea de
comercializare a firmei.
151. Vaoarea adaugata (VA) se determina prin doua metode. Afirmati care dintre urmatoarele
metode fac referire la determinarea acestui indicator (VA): a. metoda de repartitie si metoda aditiva; b. metoda analitica si metoda de repartitie; c. metoda sintetica si metoda aditiva.
152. Determinarea valorii adaugate (VA) prin metoda sintetica se realizeaza prin: a. diferenta dintre volumul total de productie si comercializare si consumurile
intermediare de la terti (M); b. valoarea marfurilor vandute si costul acestora; c. costul marfurilor vandute si volumul total de productie.
153. Valoarea adaugata (VA), conform metodei adtitive, se determina prin insumarea
urmatoarelor elemente: a. provizioanele, amortizarea, dividendele, profitul net al exercitiului, rezultatul din
exploatare, veniturile extraordinare; b. salariile personalului administrativ, cotele de impozitare, provizioanele,
dividendele. profitul brut al exercitiului; c. salarii si cheltuieli cu personalul, impozitele si taxele statului, amortizarea,
dobanzile, dividendele, profitul net al exercitiului.
154. Identificati care dintre urmatoarele formule reprezinta rata variatiei valorii adaugate (Rv):
a. ;
b. ;
c. .
155. Rata de remunerare a valorii adaugate (VA) reprezinta: a. ponderea detinuta de fiecare element component (ca expresie a remunerarii
diferitilor parteneri) in valoarea adaugata VA; b. expresia productivitatii globale, a bogatiei create cu un anumit nivel de activitate; c. ponderea detinuta de valoarea adaugata VA in cifra de afaceri CA.
156. Factorii care influenteaza rezultatele activitatii economice pot fi grupati dupa anumite
criterii: a. dupa natura, continutul, modul in care sunt stabiliti, efortul efectiv al
analizatorului, gradul de sistematizare, posibilitatile de programare;
b. dupa continutul, caracterul, modul in care actioneaza, efortul propriu al societatii,
gradul de sintetizare, posibilitatile de previziune; c. dupa continutul, modul in care interactioneaza, stare, efectul obtinut in urma
analizei, gradul de concentrare, posibilitatile de determinare.
157. Factorii care influenteaza rezultatele activitatii economice, clasificati dupa continutul lor
sunt: a. factori cantitativi, calitativi, de structura;
b. factori simpli, compusi;
c. factori tehnici, organizatorici, economici, sociali, politici, demografici, psihologici,
ecologici.
158. Formula de calcul a coeficientului Gini –Struck este: a.
;
b.
;
c.
.
159. Productia fizica reprezinta:
a. totalitatea valorilor de intrebuintare rezultate din activitatea productiva a unei firme, care
pot fi puse in circuitul economic;
b. ansamblul indicatorilor de eficienta rezultati din activitatea comerciala a unei societati;
c. totalitatea valorilor de intrebuintare rezultate din activitatea generala a unei firme, care pot
fi puse in circuitul economic.
160. Coeficientul mediu de sortiment ( ) se poate determina dupa formula:
a. ;
b. ;
c. .
161. Coeficientul mediu de sortiment ( ) se poate stabili dupa modelul:
a. ;
b. ;
c. .
162. Analiza economica cerceteaza: a. activitatile sau fenomenele, din punct de vedere economic, respectiv al consumului
de resurse si al rezultatelor obtinute; b. fenomenele prin determinari cantitative exprimate prin greutate, grad, suprafata,
volum, numar, durata; c. fenomenele la niveluri agregate.
163. Dupa raportul intre momentul in care se efectueaza analiza si momentul desfasurarii
fenomenului, se disting doua tipuri fundamentale de analiza: a. analiza cantitativa si analiza calitativa; b. analiza microeconomica si analiza macroeconomica; c. analiza post-factum sau analiza post-operatorie si analiza previzionala sau analiza
prospectiva.
164. Din punct de vedere al urmaririi insusirilor esentiale sau al determinarilor cantitative ale
fenomenelor, se disting doua tipuri de analiza: a. analiza calitativa si analiza cantitativa; b. analiza microeconomica si analiza macroeconomica; c. analiza post-factum sau analiza post-operatorie si analiza previzionala sau analiza
prospectiva.
165. Dupa nivelul la care se desfasoara analiza, distingem: a. analiza pe ramuri si analiza pe termen scurt; b. analiza microeconomica si analiza macroeconomica; c. analiza statica si analiza dinamica.
166. Dupa modul de urmarire in timp a fenomenelor, se disting: a. analiza pe termen scurt si analiza pe termen lung; b. analiza microeconomica si analiza macroeconomica; c. analiza statica si analiza dinamica.
167. Dupa orizontul de timp pe care se desfasoara, distingem: a. analiza pe termen scurt si analiza pe termen lung; b. analiza economica si analiza macroeconomica; c. analiza statica si analiza calitativa.
168. Diagnosticul entitatii economice presupune: a. determinarea problemelor supuse analizei; b. prezentarea rezultatelor intr-un raport in care se reflecta obiective, stari, aprecieri,
recomandari; c. organizarea activitatii de exploatare.
169. Rentabilitatea economica reprezinta: a. remunerarea bruta a capitalurilor permanente (proprii si imprumutate pe termen
lung); b. remunerarea neta a capitalurilor proprii; c. remunerarea neta a capitalurilor permanente (proprii si imprumutate pe termen
lung).
170. Rata rentabilitatii financiare se determina: a. ca raport intre rezultatul exercitiului inainte de deducerea sarcinilor financiare,
respectiv dobanzilor si impozitelor si capitalul permanent; b. ca raport dintre rezultatul (profitul) net si capitalul propriu; c. ca raport intre rezultatul.
171. Care dintre urmatoarele afirmatii reprezinta una din etapele de analiza ale rezultatului
economic al intreprinderii: a. delimitarea obiectului analizei, care presupune constatarea anumitor fapte, fenomene,
rezultate;
b. determinarea factorilor dintre fiecare element si subiect analizat;
c. urmarirea in timp a fenomenelor analizate.
172. Gradul in care capitalul sau folosirea resurselor entitatii economice aduc profit este reflectat in:
a. rata rentabilitatii;
b. rata lichiditatii;
c. rata solvabilitatii.
173. Rata rentabilitatii capitalului avansat sau ocupat se stabileste ca:
a. raport intre rezultatul brut al exercitiului si capitalul circulant;
b. raport intre rezultatul net al exercitiului si capitalul fix;
c. raport intre rezultatul curent al exercitiului si capitalul avansat (fix si circulant).
174. Rata rentabilitatii comerciale se determina:
a. ca raport intre rezultatul aferent cifrei de afaceri a entitatii economice si cifra de afaceri
evaluata in preturi de vanzare, exclusiv TVA;
b. ca raport intre rezultatul aferent cifrei de afaceri a entitatii economice si cifra de afaceri
evaluata in preturi de vanzare, inclusiv TVA;
c. ca raport intre rezultatul aferent cifrei de afaceri a entitatii economice si cifra de afaceri
evaluata in costuri, exclusiv TVA;
175. Rentabilitatea economica arata:
a. cat profit net revine unei unitati de capital permanent;
b. cat profit brut revine unei unitati de capital;
c. cat din rezultatul curent revine unei unitati de capital social;
: B PTS: 1
176. Analiza lichiditatii se poate realiza cu ajutorul urmatorilor indicatori:
a. solvabilitatea generala, solvabilitatea financiara, capacitatea bruta de rambursare a
datoriilor;
b. solvabilitatea generala, solvabilitatea financiara, lichiditatea imediata;
c. lichiditatea curenta, lichiditatea rapida, lichiditatea imediata;
C PTS: 1
177. Lichiditatea rapida exprima:
a. capacitatea societatii de a-si onora datoriile pe termen scurt din creante si disponibilitati
banesti;
b. masura in care datoriile curente pot fi acoperite pe seama activelor curente.
c. masura in care datoriile exigibile pe termen scurt pot fi acoperite pe seama
disponibilitatilor banesti;
178. Solvabilitatea generala se poate aprecia cu ajutorul indicelui de:
a. solvabilitate financiara;
b. solvabilitate generala;
c. solvabilitate economica.
179. Echilibrul economico-financiar al entitatii economice reprezinta:
a. masura in care sursele potentiale de autofinantare degajate din activitatea de exploatare pot
acoperi datoriile totale ale firmei;
b. masura in care activele totale ale entitatii economice pot acoperi datoriile financiare (pe
termen lung) ale acesteia;
c. un sistem de corelatii prin care se stabilesc anumite proportionalitati in cadrul fluxurilor
financiare si intre ele.
180. Pentru exprimarea sintetica a multiplelor corelatii implicate de echilibrul economico-financiar se
folosesc cu prioritate urmatorii indicatori:
a. rata autonomiei financiare, rata de finantare a stocurilor, rata de autofinantare a activelor,
rata datoriilor;
b. rata autonomiei financiare, rata autonomiei economice, rata de autofinantare a stocurilor.
c. rata autonomiei economice, rata autonomiei financiare, rata de autofinantare a stocurilor.
181. Riscul de exploatare evalueaza:
a. capacitatea societatii de a se adapta in timp util si cu cel mai mic cost la variatiile mediului
in care activeaza;
b. capacitatea societatii de a mentine echilibrul financiar;
c. capacitatea societatii de a se adapta in timp util si cu cel mai mare cost la variatiile
mediului in care activeaza.
182. Dintre modalitatile de caracterizare si analiza a calitatii productiei mentinam: a. coeficientul de exploatare sau al beneficiarului, care se utilizeaza in cazul
produselor simple si care presupune parcurgerea unei singure etape; b. indicatori financiare, specifici fiecarei ramuri; c. coeficientul echivalentei tehnice sau al parametrului unic, prin intermediul caruia
insusirile calitative ale unui produs sunt reduse la una singura;
183. Cheltuielile materiale detin ponderea determinanta in totalul cheltuielilor de exploatare si
sunt formate din: a. cheltuieli cu materiile prime, cheltuieli cu materialele consumabile, cheltuieli
privind energia si apa, precum si alte cheltuieli materiale b. cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare si cheltuieli extraordinare; c. cheltuieli cu materiile auxiliare, cheltuieli salariale, cheltuieli cu materiile prime, cheltuieli
cu materialele consumabile.
184. Capacitatea bruta de rambursare a datoriilor arata:
a. masura in care activele totale ale societatii pot acoperi datoriile financiare (pe
termen scurt) ale acestuia; b. masura in care datoriile pot fi acoperite pe seama activelor;
c. masura in care sursele potentiale de autofinantare degaja din activitatea de
exploatare pot acoperi datoriile totale ale societatii.
185. Factorii care influenteaza nivelul cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri sunt: a. structura cifrei de afaceri, pretul de vanzare (exclusiv TVA) si costul unitar; b. structura veniturilor din exploatare si rata de eficienta a cheltuielilor pe tipuri de
venituri din exploatare; c. structura cifrei de afaceri si rata de eficienta a veniturilor pe tipuri de cheltuieli din
exploatare.
186. Etapele analizei cheltuielilor entitatii economice in contextul diagosticului sunt cuprinse
in: a. analiza veniturilor aferente cheltuielilor totale, analiza veniturilor de exploatare,
analiza eficientei cheltuielilor (costurilor) variabile, analiza eficientei cheltuielilor
fixe ale entitatii economice (sau indirecte), etc; b. analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale, analiza cheltuielilor de exploatare,
analiza eficientei cheltuielilor (costurilor) variabile, analiza eficientei cheltuielilor
fixe ale entitatii economice (sau indirecte), etc;
c. analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale, analiza veniturilor de exploatare,
analiza veniturilor cu dobanzile, analiza eficientei cheltuielilor fixe ale entitatii
economice (sau indirecte), etc;
