Facultatea de Stiinte Economice Specializarea Marketing/ID Anul II Comerul internaional au cunoscut un avant deosebit incepand cu marile descoperiri geografice, cand au fost atrase in circuitul mondial noi teritorii. Comerul internaional a fost dintotdeauna o oglind a diviziunii internaionale a muncii, exprimand foarte fidel specializarea internaional. Pan in secolul trecut, fluxurile comerciale internaionale au fost dominate de comerul cu materii prime, pe relaia colonii metropole. Adevrata explozie a comerului internaional a survenit dup cel de-al doilea rzboi mondial, odat cu cuceririle tehnico-tiinifice, dar i cu mutaiile ce au survenit in ordinea economic mondial. !estrmarea imperiilor coloniale i cucerirea independenei de ctre tot mai multe state au dus la implicarea in fluxurile comerciale a tot mai muli participani. Practic, toate rile lumii sunt astzi anga"ate in circuitul economic mondial prin relaii de import i de export, fcand din comerul internaional cel mai cuprinztor flux al circuitului economic mondial. Analiza comerului internaional relev cateva caracteristici generale, ce definesc acest fluxurile sale# Comerul internaional este un flux dinamic. $aloarea exporturilor mondiale a crescutpermanent, a"ungand astzi la aproape % &&& miliarde de dolari. 'itmul de cretere al exporturilor mondiale a fost superior ritmurilor de cretere economic mondial sau a produciei manufacturate mondiale.Principalii importatori i exportatori, in 2013 (% din total) Tabelul. 1.1!in punct de vedere regional, cel mai mare comerciant al lumii rmane (niunea )uropean, care in formula sa de *+ de state, realizeaz aproximativ "umtate din exporturile mondiale.(rmeaz Asia, care impreun cu China i ,aponia dein peste o ptrime din exporturile mondiale i America de -ord, cu cca. ./0. Aceste evoluii sunt in parte rezultatul gruprii in aceste regiuni a celor mai avansate ri ale lumii, care sunt cei mai mari exportatori i importatori 1in cazul )uropei i al Americii de -ord2, in parte al dinamismului deosebit inregistrat in ultimul deceniu i "umtate de Asia, in special a Chinei, care a detronat ,aponia, devenind al treilea mare comerciant al lumii dar i datorit formrii de blocuri comerciale regionale.Comerul mondial pe principalele regiuni ( mld. !") Tabelul 1.2 Inrutirea termenilor schimbului in defavoarea rilor in dezvoltare , ca rezultat alevoluiei divergente a preurilor produselor cu grade diferite de prelucrare. Comerul exterior al rilor in dezvoltare este, in continuare, dominat de produse cu grad mai redus de prelucrare, chiar dac, pe ansamblu, ponderea materiilor prime a fost depit de produsele prelucrate. 3n plus, accesul pe pieele rilor dezvoltate este mai facil pentru produsele care incorporeaz mai puin tehnologie i care, in general, sunt mai ieftine decat cele avansate din punct de vedere tehnologic. 3nrutirea termenilor schimbului este amplificat i de perioadele de recesiune din economia mondial, cand rile cele maidefavorizate sunt primele care inregistreaz din plin efectele negative ale stagnrii sau descreterii economice. )voluia preurilor la materiile prime a fost, in general, descresctoare, ceea ce a provocat pierderi pentru rile ce ii aveau comerul concentrat pe materii prime. )xist, ins, i excepii, iar cea mai notabil este legat de petrol. 3mportana petrolului pentru economia mondial deriv din simplul fapt c modelul energetic actual este dominat de petrol, iar energia este fundamentul intregii dezvoltri economice. Crizele petroliere declanate in anii +& au dus la puternice transformri in ierarhia mondial i a constituit un factor agravant al crizei sistemului comunist.)voluiile recente pe piaa petrolului suscit foarte mult interes, atat din partea specialitilor, i nu numai. 4rile in dezvoltare sunt principalii exportatori de combustibili, cu o pondere in cretere 1de la /50 in .%%&, la 670 in *&&72, iar rile dezvoltate principalii importatori, cu o pondere in scdere 1de la +.0 in .%%&, la /60 in *&&72. Preul petrolului a atins cote extrem de inalte, ceea ce a fcut ca factura pentru energie a rilor net importatoare s fie deosebit de incrcat, dar a i contribuit la sporirea 8averii9 rilor net exportatoare. 3n plus, dac precedentele creteri ale preului petrolului au fost de scurt durat, aceast ultim evoluie pare s se transforme intr-o permanen, dat fiind faptul c ea nu mai este dominat de factori con"uncturali sau politici, ci de creterea in termeni reali a cererii de energie la nivelul marilor consumatori i , mai ales, datorit avantului deosebit al transporturilor in marile ri 1cazul Chinei i 3ndiei care, impreun, depesc * miliarde de locuitori2.Tripolizarea comerului internaional este una dintre cele mai evidente tendine ale acestui flux. :ripolizarea se afl, ins, intr-o dinamic permanent, dac avem in vedere faptul c acum un deceniu triada era format din (), ;(A, ,aponia, iar astzi ea este format de (), ;(A, China. !e asemenea, i intre aceti lideri se poate schimba ierarhia,ansele ca China s detroneze ;(A nu sunt atat de mici. Considerm c din acest punct de vedere, precizarea cea mai corect ar fi c din ce in ce mai mult aceast tripolizare vizeaz blocurile comerciale mari# (), -AC, iar cele existente tind s ii consolideze din ce in ce mai mult poziia. () se extinde tot mai mult, zona Asia - Pacific se contureaz din ce in ce mai convingtor ca o viitoare putere economic, rile de pe continentul african se strduiesc s realizeze grupri funcionale, toate pe fondul unui efort susinut din partea =>C de a asigura un comer cat mai liber.-otiunea de flux economic international desemneaza forma concreta de realizare a schimburilor reciproce de activitati, care depasesc caracterul sporadic in relatiile dintre parteneri din tari diferite=rice flux economic international se defineste prin urmatoarele elemente# ? obiectul schimbului valori materiale, banesti si spirituale sau activitati tertiare side cooperare@? orientarea geografica@? o anumita frecventa, valoare, volum si importanta. :otalitatea fluxurilor de valori materiale si banesti, de rezultate ale creatiei stiintifico-tehnice si ale activitatilor prestatoare de servicii care fac obiectul schimbului reciproc deactivitati dintre economiile nationale, privite in stransa lor impletire si interconditionare,alcatuiesc circuitul economic mondial. !in punct de vedere al naturii fizice a obiectului, fluxurile componente alecircuitului economic mondial pot fi# ? fluxuri comerciale# fluxuri de marfuri corporale si fluxuri de marfurinecorporaleAcomert invizibil1fluxurile de tehnologie sub forma licentierii,brevetelor de inventie, a operatiunilor de BnoC-hoC, consulting-engineering etc@fluxurile de prestari de servicii etc.2? fluxuri de cooperare economica internationala@? fluxuri financiar-valutare.Caracteristicile circuitului economic mondial#? caracterul obiectiv fiecare tara, indiferent de marime sau asezare geografica,resimte necesitatea participarii la circuitul economic mondial pentru largirea pieteide aprovizionare si desfacere, plasamente sau surse de capitaluri si tehnologii etc.@? caracterul concretistoric sereferalafaptulcaformelesimecanismeledederulare a fluxurilor componente difera, ca esenta sau mod de manifestare, de la operioada la alta@? accelerarea vitezei de evolutie este atestatade ritmurile rapide de crestere afluxurilor comerciale@? diversificarea tot mai mare a fluxurilor componente si, in cadrulacestora, accentuarea diversificarii continutului lor@? adancirea interdependentelor dintre fluxurile componente fluxurile demarfuri antreneaza nu numai pe cele valutare, ci si relatiile de cooperare, fluxurilede cunostinte tehnico-stiintifice etc.