Analizai poziia financiar a unei ntreprinderi din sectorul desfacerii cu amnuntul de produse alimentare: Indicator 31.12.n Imobilizri 40000 Stocuri 2000 Creante 500 Disponibiliti 1000 Capitaluri proprii 30000 Datorii mai mari de un an 5000 Datorii de exploatare 8500 Datorii bancare pe termen foarte scurt 0 Lichiditatea curent=2000+500+1000/8500=3500/8500=0.41 Valoarea fiind mult mai mic de 2 nu ofera garania acoperirii datoriilor curente din activitatea curent Lichiditatea imediat=500+1000/8500=1500/8500=0.18 Valoarea fiind mult mai mic de 2 nu ofera garania acoperirii datoriilor curente din activitatea curent Solvabilitatea=capitaluri proprii/total pasiv Solvabilitatea=30000/43500=0.6 (o valoare mai mic de 1,5 dovedete c societatea nu are capacitatea de a-i achita datoriile pe termen scurt, mediu i lung) FR=capitaluri proprii+datorii pe termen lung-imobilizari nete, FR=30000+5000-40000=-5000 FR negativ reflecta o stare de dezechilibru financiar pe termen lung realizat pe baza capitalurilor proprii NFR=stoc+creante-datorii de exploatare NFR=2000+500-8500= -6000 TEZORERIA NETA TN=FR-NFR TN=-5000-6000=-11000 Trezoreria net negativ evideniaz existena unui deficit monetar la ncheierea exerciiului. n acest caz, o parte din nevoia de fond de rulment este finanat din creditele de trezorerie.

S se calculeze fluxul de numerar disponibil pentru acionari n cazul unei ntreprinderi despre care se cunosc urmtoarele: cifra de afaceri 10000 u.m., cheltuieli materiale 4500 u.m., cheltuieli salariale 4000, cheltuieli cu amortizarea 500 u.m., cheltuieli cu dobnzi 300 u.m., impozit pe profit 200 u.m., cumprri de mijloace fixe pe parcursul anului 1000 u.m., venituri din vnzarea mijloacelor fixe 500 u.m., creterea activului circulant net 200 u.m., datorii financiare la nceputul anului 1000, datorii financiare la sfritul anului 1200 u.m.. Astfel vad eu rezolvarea (Cf IAS 7 Situatia fluxurilor de trezorerie) Datele te obliga sa folosesti metoda directa: Flux din activitati de exploatare = Incasari de la clienti (Si +Vvanz Pierderi din creante

Sf) - Plati catre fr si angajati - Dobanzi platite - Impozit pe profit platit = (10000-4500)-4000 -300-200 = 1000 Flux de numerar din activitati de investitii=Vanzari de mijloace fixe-Achizitii imobilizari (mijloace fixe) = 500-1000=-500 (flux de numerar din investitii folosit) Flux de numerar din acticitati de finantare = Venituri financiare - Datorii financiare = 1000-1200=-200 CASH FLOW TOTAL = Flux din activitati de exploatare+Flux de numerar din activitati de investitii+Flux de numerar din acticitati de finantare = 1000-500-200=300

S calculai fondul de rulment prin dou metode, capitalurile proprii i s comentai pe scurt situaia fiecrei societi.

V4.A1. Bilanurile contabile ale A, B, C i D se prezint astfel Imobilizri necorporale (fond comercial) Imobilizri corporale Imobilizri financiare (aciuni) Stocuri Creane Disponibiliti Capital social Rezerve Profit Obligaii nefinanciare Obligaii financiare - din care pe termen lung

A 25.000 100.00 0 15.000 180.00 0 220.00 0 10.000 70.000 15.000 5.000 250.00 0 210.00 0 110.00 0

B C D 30.000 0 5.000 75.000 85.000 110.000 25.000 250.00 0 280.00 0 15.000 80.000 10.000 10.000 310.00 0 265.00 0 200.00 0 30.000 275.00 0 300.00 0 20.000 85.000 20.000 10.000 300.00 0 295.00 0 210.00 0 10.000 300.000 350.000 25.000 90.000 25.000 5.000 600.00 0 80.000 75.000

Se cere:* a. S calculai fondul de rulment prin dou metode, capitalurile proprii i s comentai pe scurt situaia fiecrei societi.

b. S calculai activul net contabil i activul net corectat pentru fiecare societate, prin ambele metode. c. Care din cele 4 societi prezint cei mai favorabili indicatori de solvabilitate i lichiditate i de ce? * Explicarea oricrui calcul sau oricrei prezentri este obligatorie. Rezolvare: Bilan contabil A Imobilizrile necorporale (fond comercial ) Imobilizri corporale Imobilizri financiare Stocuri Creane Disponibiliti TOTAL a. Capital s. , rezerve , profit ( capital 25.000 propriu ) 90.000 Datorii termen scurt , obligatii nefinanciare 100.000 si financiare 350.000 Datorii termen lung ,obligaii financiar pe 15.000 termen lung 110.000 180.000 220.000 10.000 550.000 TOTAL 550.000

Determinarea prin ambele metode a activului net contabil i activul net corectat ale societii. Activul Net contabil al ntreprinderii a. datorii = 550.000 460.000 90.000 b. Metoda aditiv = Metoda substractiv Activul Net contabil = Total active Total

Activul Net contabil = Capitaluri proprii + rezultatul net (dup distribuire) = 90.000

a) Indicatorul lichiditii curente

Active curente

(Indicatorul capitalului circulant) = ----------------Datorii curente

- valoarea recomandat acceptabil - n jurul valorii de 2; - ofer garania acoperirii datoriilor curente din activele curente. ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE NETE= A.C . + CHELT AVANS datorii teremen scurt Venit avans

TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE= NETE Subventii pt investitii

A.I. + ACTIVE CIRCULANTE

b) Indicatorul lichiditii imediate (Indicatorul test acid) =

Active curente - Stocuri -------------------------Datorii curente

Active curente = Stocuri + creante + Disponibilati + Investitii financiare pe termen scurt Datorii curente = Datorii nefinanciare pe teremen scurt + Datorii finaciare pe teremen scurt Solvabilitatea generala = Total active ( val. nete )/ Total datorii Bilanul funcional A Bilanul funcional reflect n activ funciile de investiii, exploatare i trezorerie ale ntreprinderii, iar n pasiv reflect funcia de finanare a ntreprinderii (din surse proprii sau din mprumuturi bancare). Studierea bilanului funcional duce la determinarea masei capitalurilor folosite n ntreprindere i structura acestora, n scopul determinrii ratei de capitalizare, fructificare sau de actualizare. Pentru determinarea bilanului funcional este necesar a se elimina influenele elementelor de activ fictive, prin corijarea contului de rezultate cu valoarea acestora. Astfel, se va corija contul de rezultate n minus cu valoarea activelor fictive (-25.000 )

Astfel, n urma acestor corecii bilanul funcional se prezint astfel: ACTIV PASIV Capitaluri proprii Capital s. rezerve , profit fond comercial

Functia de investitii Functia de exploatare Functia de trezorerie TOTAL

Imobilizari 115.000 Stoc+Creante( 400.000 ) Obligatii nefinanciare( 150.000 150.000 Disponibilitati 10.000 275.000

65.000

Functia de finantare

Obligatii financiare TOTAL

210.000 275.000

Bilant financiar ACTIV I. Imobilizari C F II. Stocuri plus creante III. Disponibilitati Total activ 115.000 400.000 10.000 525.000

PASIV IV. Capitaluri permanente( capital propriu + oblig finance. t. lung V. Obligatii nefinanciare VI.Obligatii financiare pe termen scurt Total pasiv

175.000 250.000 100.000 525.000

Acest bilan st la baza determinrii urmtorilor indicatori: Fond de rulment net global Necesarul de fond de rulment Trezoreria Echilibrul financiar al firmei rezult din relaia: Fond de rulment net global - Necesarul de fond de rulment = Trezoreria ntreprinderii Rezult c = IV I = II V = III - VI

Fond de rulment net global 115.000= 60.000

= 175.000

Rezult c din capitalurile permanente, respectiv capitaluri proprii i datoriile financiare pe termen lung se acoper activele imobilizate rmnnd o resurs de 60.000 pentru finanarea activitii curente (activele circulante) Necesarul de fond de rulment 250.000 = 150.000 = 400.000

Rezult c stocurile i creanele sunt finanate doar n parte din obligaiile nefinanciare pe termen scurt, rmnnd o diferen neacoperit 150.000 care trebuie acoperit din alte surse, fie din surse de capital permanent, fie din mprumuturi financiare pe termen scurt. Trezoreria 100.000 = - 90.000 Iar echilibrul financiar al firmei: rulment 150.000 Fond de rulment net global - Necesarul de fond de = Trezoreria ntreprinderii 60.000 = - 90.000 = 10.000 -

Activul Net Corectat al ntreprinderii 1. Metoda substractiv = Total active

Activul Net Corectat reevaluate corijate Total datorii 175.000 2. Metoda aditiv

= 525.000 350.000 =

Activul Net Corectat = Capitaluri proprii + Total influene rezultate din nlocuirea valorilor contabile cu valorile economice

= 175.000

Precizai influenta asupra situaiilor financiare determinata de diferentele de pre.

V3.A2. Dispunei de urmtoarele date privind produsele finite la o societate comerciala: stoc la nceputul lunii 400.000 lei cost standard, diferente de pre favorabile la produsele in stoc 20.000 lei; intrri de produse finite in cursul lunii 600.000 lei cost standard; diferente de pre nefavorabile aferente produselor intrate 80.000 lei; ieiri de produse finite 900.000 lei cost standard. Precizai influenta asupra situaiilor financiare determinata de diferentele de pre. Rezolvare: K=(-20000+80000)/(400000+600000) = 0.06 =0,06*900.000=54.000 diferenta nefavorabila V3.A3. Se cunosc urmtoarele informaii privind societatea X, la 31.12.N: Informaii Valori contabile Imobilizri corporale 750.000 (1) Creane clieni (2) 150.000 Dobnzi de ncasat (3) 15.000 Amenzi de pltit (4) 16.500 Dobnzi de pltit (5) 7.500 (1)Baza de impozitare pentru imobilizrile corporale este 705.000 u.m. (2)Creanele clieni au o valoare brut de 162.000 u.m. i exist un provizion de depreciere a creanelor de 12.000 u.m. Provizionul nu este deductibil fiscal. (3)Presupunem c dobnzile sunt recunoscute fiscal n exerciiul n care acestea genereaz fluxuri de trezorerie. (4)Amenzile nu sunt deductibile fiscal. Cota de impozit pe profit: 30%.

La nceputul exerciiului N, exist un pasiv de impozit amnat de 3.000 u.m. S se calculeze i s se contabilizeze impozitul amnat, fr a compensa creanele i datoriile de impozit. Rezolvare: D.T. IMPOZABILE Activ VC > BF BF Datorii VC < BF D.T. DEDUCTIBILE Activ VC < Datorii VC > BF

BAZA FISCALA Activ BF = VC S.IMPOZABILE + S. DEDUCTIBILE Datorii BF = VC S. DEDUCTIBILE + S. IMPOZABILE

Imobilizari corporale sunt active , VC = 750.000 , baza de impozitare adica baza fiscala BF = 705.000 Rezulta VC >BF , o D.T. IMPOZABILA de 45.000 .

Creante clienti 150.000 , valoarea brura 162.000 , provizionul nedeductibil fiscal 12.000 Activ BF = VC S.IMPOZABILE + S. DEDUCTIBILE = 150.000 0 + 12.000 = 162.000 Rezulta VC BF , o D.T. IMPOZABILA de 15.000

Dobanda de platit recunoscute in ex. in care acestea genereaza fluxuri Datorii BF = VC S. DEDUCTIBILE + S. IMPOZABILE = 7.500 -7.5000 + 0 = 0 Rezulta ca VC > BF , o D.T. DEDUCTIBILA de 7.500

imob corp val cont = 750.000, baza imp = 705.000, dif temp impoz = 45.000 --- Vc > Bf (activ) = > dif. temp. impoz. creante clienti val cont = 150.000, baza imp = 162.000, dif temp deduct = 12.000 --- Vc < Bf (activ) = > dif. temp deduct dob de incasat val cont = 15.000, baza imp = 0 => dif temp impoz = 15.000 ----Vc > Bf (activ) = > dif. temp. impoz amenzi de platit dob de platit val cont = 7.500, baza imp = 0 => dif temp deduct = 7.500 --- Vc > Bf (datorie) = > dif. temp deduct total diferenta temporara impozabila = 45.000 + 15.000 = 60.000 = > datorie privind impoz. amanat : pasiv imp amanat la 31.12.N = 60.000 x 30% = 18.000 pasiv imp aman existent = 3.000 treb inreg pasiv de impoz amanat - diferenta de 15.000 (18.000 3.000) reprezinta reluarea datoriei privind impozitul amanat total diferenta temporara deductibila = 12.000 + 7.500 = 19.500 = > creanta privind impoz. amanat : activ impoz amanat = 19.500 x 30% = 5.850 inreg contabile: Cheltuieli cu impoz amanat = Impozit pe profit amanat 15.000 Impozit pe profit amanat = Venituri din impozit pe profit amanat 5.850

V2.A1. Bilanul contabil al societii furnizeaz urmtoarele informaii patrimoniale: Imobilizrile necorporale (know-how) 10.000, imobilizri corporale. 80.000, imobilizri financiare 10.000, stocuri 250.000, creane 300.000, disponibiliti 15.000, capitaluri proprii 125.000, obligaii nefinanciare

380.000, obligaii financiare 160.000 (din care datorii pe termen lung 100.000). Valoarea economic a elementelor de bilan este de 150.000 la imobilizrile corporale, 375.000 la stocuri, 250.000 la creane i de 50.000 la imobilizrile financiare. Se cere*: a. S elaborai bilanul funcional, bilanul financiar i bilanul economic, ale societii i s artai n ce scopuri sunt folosite de experi. b. S determinai prin ambele metode activul net contabil i activul net corectat ale societii. c. S determinai pragul de rentabilitate al societii tiind c rata de remunerare a activelor este de 15%. * Explicarea oricrui calcul sau oricrei prezentri este obligatorie. Rezolvare: Bilan contabil Imobilizrile necorporale (know-how) 10.000 Imobilizri corporale 80.000 Imobilizri financiare Stocuri Creane Disponibiliti TOTAL a. Bilanul funcional 10.000 250.000 300.000 15.000 665.000

Capitaluri proprii Obligaii nefinanciare Obligaii financiare (din care datorii pe termen lung 100.000)

125.000 380.000 160.000

TOTAL

665.000

Bilanul funcional reflect n activ funciile de investiii, exploatare i trezorerie ale ntreprinderii, iar n pasiv reflect funcia de finanare a ntreprinderii (din surse proprii sau din mprumuturi bancare). Studierea bilanului funcional duce la determinarea masei capitalurilor folosite n ntreprindere i structura acestora, n scopul determinrii ratei de capitalizare, fructificare sau de actualizare. Pentru determinarea bilanului funcional este necesar a se elimina influenele elementelor de activ fictive, prin corijarea contului de rezultate cu valoarea acestora. Astfel, se va corija contul de rezultate n minus cu valoarea activelor fictive (-10.000)

Astfel, n urma acestor corecii bilanul funcional se prezint astfel: ACTIV Functia de investitii Functia de exploatare Functia de trezorerie TOTAL PASIV Imobilizari 90.000 Stoc+Creante-Obligatii nefinanciare 170.000 Disponibilitati 15.000 275.000 Capitaluri proprii 115.000 Functia de finantare Obligatii financiare TOTAL 160.000 275.000

Structura bilanului financiar se prezint din punct de vedere teoretic astfel: ACTIV I. Imobilizari II. Stocuri plus creante III. Disponibilitati Total activ PASIV IV. Capitaluri permanente V. Obligatii nefinanciare VI.Obligatii financiare pe termen scurt Total pasiv

Acest bilan st la baza determinrii urmtorilor indicatori: Fond de rulment net global Necesarul de fond de rulment Trezoreria Echilibrul financiar al firmei rezult din relaia: Fond de rulment net global - Necesarul de fond de rulment = Trezoreria ntreprinderii n cazul nostru avem: = IV I = II V = III - VI

Bilant financiar ACTIV I. Imobilizari

90.000

PASIV IV. Capitaluri permanente

215.000

II. Stocuri plus creante III. Disponibilitati Total activ

550.000 15.000 655.000

V. Obligatii nefinanciare VI.Obligatii financiare pe termen scurt Total pasiv

380.000 60.000 655.000

unde: I. Imobilizari = imobilizri corporale 80.000 + imobilizri financiare 10.000 = 90.000 II. Stocuri+Creante = stocuri 250.000 + creane 300.000 = 550.000 III. Disponibilitati = disponibiliti 15.000 IV. Capitaluri permanente = capitaluri proprii 125.000 active fictive (know-how) 10.000 + datorii pe termen lung 100.000 = 215.000 V. Obligatii nefinanciare = obligatii nefinanciare 380.000 VI. Obligatii financiare pe termen scurt = obligatii financiare 160.000 - datorii pe termen lung 100.000 = 60.000 Dupa reeval Difere uare nte PASIV Dupa reeval uare Diferen te 185.00 0

ACTIV Active pe termen lung, din 200.00 110.00Capitaluri 115.00 care 90.0000 0 proprii 0 300.000 din care diferente Imobilizari din corporale 80.000 150.00070.000 reevaluare 0 185.000 Obligatii Imobilizari nefinanci 380.00 financiare 10.000 50.000 40.000 are 0 380.000 250.00375.00 125.00Obligatii 160.00 Stocuri 0 0 0 financiare 0 160.000 Creane 300.00250.00 0 0 50.000

185.000 0 0

Disponibi liti 15.00015.000 0 655.00840.00 185.00 TOTAL 0 0 0 TOTAL

655.00 185.00 0 840.000 0

Bilantul economic

ACTIV Active pe termen lung Stocuri Creane Disponibiliti TOTAL

PASIV 200.00 0 Capitaluri proprii 375.00 Obligatii 0 nefinanciare 250.00 0 Obligatii financiare 15.000 840.00 0 TOTAL 300.00 0 380.00 0 160.00 0 840.00 0

b.

Determinarea prin ambele metode a activului net contabil i activul net corectat ale societii. Activul Net contabil al ntreprinderii a. datorii = 665.000 540.000 = 125.000 b. Metoda aditiv Metoda substractiv Activul Net contabil = Total active Total

Activul Net contabil = Capitaluri proprii + rezultatul net (dup distribuire) = 125.000

Activul Net Corectat al ntreprinderii a. Metoda substractiv = Total active

Activul Net Corectat reevaluate corijate Total datorii 300.000 b. Metoda aditiv

= 840.000 540.000 =

Activul Net Corectat = Capitaluri proprii (mai puin activele fictive) + Total influene rezultate din nlocuirea valorilor contabile cu valorile economice = 115.000 + 185.000 = 300.000

c. Determinarea pragului de rentabilitate al societii n evaluare, pragul de rentabilitate este punctul de la care rentabilitatea generat e ntreprindere este superioar celei ce s-ar obine plasnd pe pia un capital echivalent cu activul net corijat. n evaluare pragul de rentabilitate se utilizeaza pentru calculul supraprofitului. n acest caz indicatorul la care se raporteaz acest prag de rentabilitate este rezultatul net, din compararea celor dou valori rezultnd goodwill-ul sau badwill-ul. Astfel, avnd n vedere datele noastre, vom avea: Pr = ANC * i = 300.000 * 15% = 45.000

S se prezinte nregistrrile contabile generate de majorarea capitalului social.

V1.A3. Societatea pe aciuni M are un capital de 4.000.000 u.m., divizat n 4.000 de aciuni cu valoarea nominal 1.000 u.m. Presupunem c, n exerciiul N+1, societatea M procedeaz la majorarea capitalului prin emisiunea a 2.000 de aciuni noi, n numerar, la un pre de emisiune de 1.100 u.m.

La data majorrii capitalului social, o aciune M este evaluat la 1.150 u.m. Valoarea nominal: 1.000 u.m. S se prezinte nregistrrile contabile generate de majorarea capitalului social. Rezolvare: Valoare nominal/aciune = 1.000 um Pre de emisiune/aciune = 1.100 um Nr. aciuni noi emise = 2.000 aciuni Creterea capitalului social = Nr. aciuni noi emise X Valoare nominal/aciune = 2.000 aciuni X 1.000 um/aciune = 2.000.0000 um Valoarea primei de emisiune = Nr. aciuni noi emise X Valoarea de emisiune/aciune Nr. aciuni noi emise X Valoare nominal/aciune = 2.200.000 um 2.000.000 um = 200.000 um 456 = % 1011 1041 = 456 2.200.000 2.000.000 200.000 2.200.000

5121 5311 1011 1041

= 1012 2.000.000 = 106 200.000

S comentai evoluia strii de echilibru financiar al ntreprinderii.

V3.A1. Bilanurile contabile ale ntreprinderii pe ultimii trei ani se prezint astfel: Imobilizri necorporale (brevete) Imobilizri corporale N-2 N-1 N 50.000 50.000 50.000 150.00 100.00 80.000 0 0

Stocuri Creane Disponibiliti Capital social Rezerve Obligaii nefinanciare Obligaii financiare Se cere:*

250.00 0 300.00 0 25.000 75.000 15.000 370.00 0 315.00 0

280.00 0 280.00 0 20.000 75.000 10.000 375.00 0 270.00 0

300.00 0 310.00 0 30.000 75.000 10.000 450.00 0 235.00 0

a. S analizai n dinamic principalele funcii ale ntreprinderii i evoluia braului levierului n finanarea ntreprinderii. b. S comentai evoluia strii de echilibru financiar al ntreprinderii. c. tiind c rata de capitalizare este de 15% s determinai valoarea bilanului din anul n, corespunztoare anilor n - 6 i n + 4. * Explicarea oricrui calcul sau oricrei prezentri este obligatorie. Rezolvare: Bilantul funcional N-2 N-1

ACTIV Functia de investitii Imobilizari Stoc+CreanteFunctia de Obligatii exploatare nefinanciare Functia de trezorerie Disponibilitati TOTAL N-2 N-1

N

150.000 100.000 80.000 180.000 185.000 160.000

PASIV Capitaluri proprii

N-2 40.000

N-1 35.000

N 35.000 Functia de finantare

Obligatii 315.000 270.000 235.000 financiare 355.000 305.000 270.000

25.000 20.000 30.000 355.000 305.000 270.000 TOTAL N

4) Levierul (L) - reflecta gradul de ndatorare comparativ cu capitalul propriu.

Efect levier

7,88

7,71

6,71

S se contabilizeze operaia de achiziie, evaluarea datoriei la inventar i plata datoriei.

V2.A3. Pe 15 noiembrie N, societatea romneasc X a cumprat materii prime n valoare de 5.000 Euro. Plata furnizorilor se efectueaz pe 25 ianuarie N+1. Societatea X i nchide conturile, n fiecare an, la 31 decembrie. Cursul monedei europene a suportat urmtoarea evoluie: la 15 noiembrie N: 39.000 de lei;

-la 31 decembrie N: 40.100 de lei; la 5 februarie N+1: 40.000 de lei.

S se contabilizeze operaia de achiziie, evaluarea datoriei la inventar i plata datoriei. Rezolvare: la 15 noiembrie N: 39.000 de lei x 5.000 Euro = 195.000.000

-la 31 decembrie N: 40.100 de le x 5.000 Euro = 200.500.000 Diferente de curs valutar 5.000 x ( 40.100-39.000) = 5.500.000 ce afecteaza totalul cheltuielilor . 1.Achizitie materii prime 301 = 401 195.000.000 (5.000 x 39.000)

2. Reevaluare datorie la 31.12 N 665 = 401 5.500.000 = 5.000 x ( 40.100 39.000) = 5.000 x 1.100 3.Plata furnizori 401 = % 200.500.000

5121 765

200.000.000 (5.000 x 40.000) 500.000 = 5.000 x ( 40.100 40.000) = 5.000 x 100

Care este valoarea primei de conversie a obligaiunilor n aciuni

V2.A2. Societatea ABC a emis un mprumut obligatar de 10.000.000 obligaiuni cu un pre de rambursare de 4.100 lei/obligaiune i o valoare nominal de 4.000 lei/obligaiune. La dorina purttorului, obligaiunile pot s fie convertite n aciune, paritatea de conversie fiind: 1 aciune cu valoare nominal de 3.000 lei pentru o obligaiune. Purttorii a 2.000 de obligaiuni decid s converteasc titlurile lor n aciuni ale societii ABC. Care este valoarea primei de conversie a obligaiunilor n aciuni? Rezolvare: (2.000 x 4.100) 8.200.000 161 = 1012 6.000.000 (2.000 x 3.000 ) = 1044 2.200.000 ( 8.200.000 6.000.000 ) Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni( V.N. x Nr. Total de obligatiuni ) Capital social varsat ( V.N. x Nr actiuni ) Prime de conversie a obligatiunilor (V.N. Totala a obligatiunilor - V.N. Totala actiunilor ) Oblig.convertite n aciuni paritate: 1 aciune cu val.nominal de 3.000 lei pt.1 obligaiune. Prima de conversie a obligaiunilor n aciune este de 1.000/tiltu.

S se prezinte nregistrrile contabile generate de majorarea capitalului social.

V1.A3. Societatea pe aciuni M are un capital de 4.000.000 u.m., divizat n 4.000 de aciuni cu valoarea nominal 1.000 u.m. Presupunem c, n exerciiul N+1, societatea M procedeaz la majorarea capitalului

prin emisiunea a 2.000 de aciuni noi, n numerar, la un pre de emisiune de 1.100 u.m. La data majorrii capitalului social, o aciune M este evaluat la 1.150 u.m. Valoarea nominal: 1.000 u.m. S se prezinte nregistrrile contabile generate de majorarea capitalului social. Rezolvare: Valoare nominal/aciune = 1.000 um Pre de emisiune/aciune = 1.100 um Nr. aciuni noi emise = 2.000 aciuni Creterea capitalului social = Nr. aciuni noi emise X Valoare nominal/aciune = 2.000 aciuni X 1.000 um/aciune = 2.000.0000 um Valoarea primei de emisiune = Nr. aciuni noi emise X Valoarea de emisiune/aciune Nr. aciuni noi emise X Valoare nominal/aciune = 2.200.000 um 2.000.000 um = 200.000 um 456 = % 1011 1041 = 456 2.200.000 2.000.000 200.000 2.200.000

5121 5311 1011 1041

= 1012 2.000.000 = 106 200.000

Analiza financiara - ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR - FONDUL DE RULMENT

Analiza financiara - ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR - FONDUL DE RULMENT ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR SITUATIA NETA Situatia neta calculata ca diferenta intre activul total si datoriile totale contractate da o prima evaluare (contabila) a intreprinderii la data inchiderii exercitiului. Aceasta ecuatie fundamentala a bilantului reda averea neta a actionarilor respectiv activul neangajat in datorii. SITUATIA NETA = ACTIV - DATORII INDICATORI ANUL 1997 sfarsitul sfarsitul anului 1998 anului 1999 TOTAL ACTIV 11305661 86829329 10308781 3 DATORII 3306584 6531815 10532362 SITUATIE NETA 7999076 80297515 92555452 VARIATIA 72298438 12257937 SITUATIEI NETE Situatia neta 97 = 11305661 - 3306584 = 7999076 48437kof46hmc2u Situatia neta 98 = 868829329 - 6531815 = 80297515 Situatia neta 99 = 103087813 - 10532362 = 92555452 Situatia neta 00 = 123077986 - 10840145 = 112237841 Variatia situatiei nete98/97 = Situatia neta 98 - Situatia neta 97 = 72298438 om437k8446hmmc Variatia situatiei nete99/98 = Situatia neta 99 - Situatia neta 98 = 12257937 Variatia situatiei nete00/99 = Situatia neta 00 - Situatia neta 99 = 19682389 Situatia neta prezinta o crestere in timp, fapt ce semnifica o imbogatire a intreprinderii (o crestere a capitalurilor proprii), aceasta situatie marcheaza atingerea obiectivului major algestiunii financiare , si anume maximizarea valorii capitalurilor proprii, a activului net finantat din

sfarsitul anului 2000 123077986 10840145 112237841 19682389

aceste capitaluri.In toata perioada se observa o crestere a situatiei nete acest lucru aratand o imbogatire a patrimoniului, fiind rezultatul unei gestiuni sanatoase a firmei. FONDUL DE RULMENT Pentru realizarea echilibrului financiar la nivelul intreprinderii, trebuie sa se respecte principiul paritatii maturitatilor potrivit caruia alocarile permanente (imobilizari) trebuiesc finantate pe seama surselor permanente (capitalurile proprii si imprumuturile pe termen lung) datorita rotatiei mai lente a acestora; alocarile ciclice (activele circulante) se finanteaza pe seama surselor temporare (datorii pe termen scurt). Cu cat sursele permanente sunt mai mari decat necesitatile permanente de alocare a fondurilor banesti, cu atat intreprinderea dispune de o marja de securitate, care o pune la adapost de evenimente neprevazute. Acest surplus de resurse permanente, degajat de ciclul de finantare al investitiilor, poate fi rulat pentru reannoirea stocurilor si creantelor. Aceasta utilizare potentiala a marcat si denumirea lui, si anume aceea de fond de rulment. El este expresia echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la realizarea echilibrului finantarii pe termen scurt. FOND DE RULMENT = SURSE PEMANENTE - ALOCARI PERMANENTE Fond de rulment = (Capitaluri proprii + Datorii financiare) Imobilizari nete de amortizare INDICATORI inceputul anului 1998 CAPITALURI PROPRII 7999076 DATORII 0 FINANCIARE IMOBILIZARI NETE 8044206 FOND DE RULMENT -45129 VARIATIE FR sfarsitul anului 1998 80297515 0 83994763 -3697249 -3652119 sfarsitul sfarsitul anului anului 1999 2000 92555452 0 97294903 -4739451 -1042203 112237841 1205939 116078789 -2635009 2104442

FR 97 = (7999076+0) - 8044206 = -45129 FR 98 = (80297515 + 0) - 83994763 = - 3697249

FR 99 = (925555452 +0) - 97294903 = -4739451 FR 00 = (112237841 + 1205939) - 116078789 = -2635009 VARIATIA FR 98/97 = -3697249 - (-45129) = -3652119 VARIATIA FR 99/98 = -4739451 - (-3697249) = - 1042203 VARIATIA FR 00/99 = -2635009 - (-4739451) = 2104442 Marimea negativa a fondului de rulment reflecta absorbirea unei parti din resursele temporare pentru finantarea unor necesitati permanente, contrar principiului de gestiune financiara : la necesitati permanente se aloca surse permanente, astfel alocarile pe termen lung sunt finantate prin resurse pe termen scurt. Aceasta situatie ar putea fi mai putin nefavorabila daca firma ar duce o politica de investitii - o orientare spre dezvoltare - accentuata. In orice caz fondul de rulment negativ are implicatii serioase asupra trezoreriei si a capacitatii ei de plata. In anul 2000 se observa o tendinta de remediere a acestui dezechilibru pe termen lung, fondul de rulment, desi in continuare negativ este la jumatate fata de valoarea anului precedent, firma gestionand mai bine resursele atrase de la actionari sau creditori. NEVOIA DE FOND DE RULMENT Este expresia echilibrului financiar pe termen scurt, a echilibrului dintre necesarul si resursele de capitaluri circulante (ale exploatarii). NFR = ALOCARI CICLICE - SURSE CICLICE NFR = (STOCURI + CREANTE) - DATORII DE EXPLOATARE INDICATORI STOCURI CREANTE DATORII DE EXPLOATARE NFR VARIATIA NFR ANUL 1997 sfarsitul sfarsitul sfarsitul anului 1998 anului 1999 anului 2000 753777 885917 3306584 -1666890 494092 829320 6531815 -5208403 -3541512 273839 717386 10532362 -9541137 -4332734 545942 614770 9634206 -8473494 1067643

NFR97 = (753777 + 885917) - 3306584 = - 1666890

NFR98 = (494092 + 829320) - 6531815 = -5208403 NFR99 = (273839 + 717386) - 10532362 = - 9541137 NFR00 = (545942 + 614770) - 9634206 = - 8473494 VARIATIA NFR98/97 = -5208403- (- 1666890) = - 3541512 VARIATIA NFR 99/98 = - 9541137- (-5208403) = - 4332734 VARIATIA NFR 00/99 = - 8473494- (- 9541137) = 1067643 NFR este de asemenea negativ. Exista un surplus de resurse temporare, aceasta stare este acceptata doar daca este rezultaatul accelerarii vitezei de rotatie a activelor circulante si al angajarii unor datorii cu scadente mai relaxate. Altfel semnifica aprovizionarea defectuoasa a stocurilor. TREZORERIA NETA (TN) Trezoreria neta este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei activitati echilibrate si eficiente. Ea releva calitatea echilibrului general al intreprinderii atat pe termen lung cat si pe termen scurt. INDICATORI FOND DE RULMENT VARIATIE FR NFR VARIATIA NFR TREZORERIE NETA VARIATIA TN ANUL 1997 ANUL 1998 ANUL 1999 -45129 -1666890 1621761 -3697249 -3652119 -5208403 -3541512 1511154 -110607 -4739451 -1042203 -9541137 -4332734 4801686 3290532 ANUL 2000 -2635009 2104442 -8473494 1067643 5838485 1036799

Trezoreria neta este pozitiva in toti acesti ani evidentiind ca exercitiile financiare s-au incheiat cu un surplus monetar, expresia concreta a profitului net din pasivul bilantier si a altor acumulari banesti. Cresterea trezoreriei nete in 1999 fata de 1998 si respectiv in 2000 fata de 1999 reprezinta cash- flow- ul ce revine actionarilor sub forma de dividende de incasat si/sau profit de reinvestit. ANALIZA REZULTATELOR DE GESTIUNE ALE FIRMEI SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE

MARJA COMERCIALA = VANZARI MARFURI - COSTUL MARFII VANDUTE INDICATORI ANUL 1997 ANUL 1998ANUL 1999 ANUL 2000 1998943 1154011 844932 3254892 1695766 1559126 3761390 1624260 2137130

VANZARI MARFURI 2142879 CH. CU MARFURILE 1372136 MARJA COMERCIALA 770743

PRODUCTIA EXERCITIULUI = PRODUCTIA VANDUTA +/- PRODUCTIA STOCATA + VENITURI DIN PRODUCTIA DE IMO INDICATORI ANUL 1997ANUL 1998 ANUL 1999 ANUL 2000 19585302 116059 25655039

PRODUCTIA VANDUTA 12431706 14000302 PRODUCTIA STOCATA 0 26855

Aplicarea IAS 1 - Determinati marja bruta pentru societatea BETA,

Exercitiul 8: Determinati marja bruta pentru societatea BETA, despre care se cunosc urmatoarele informatii (in mil lei): - venituri din vanzarea produselor finite 100.000.000; - TVA colectata 25.000.000; - venituri din vanzarea de semifabricate 25.000.000; - venituri din vanzarea marfurilor 15.000.000; - intrari de produse finite 65.000.000; - iesiri de produse finite 36.000.000; - cheltuieli cu marfurile 10.000.000;

- intrari de semifabricate 2.000.000; - iesiri de semifabricate 1.000.000. Raspuns: Marja bruta = Cifra de afaceri (100.000.000 + 25.000.000 + 15.000.000) Costul bunurilor vandute (36.000.000 + 10.000.000 + 1.000.000) = 93.000.000 mii lei.

Deoarece o prezentare dupa functii nu permite previziunea fluxurilor de trezorerie viitoare, IAS 1 solicita intreprinderilor prezentarea in note a unor informatii aditionale cu privire la natura cheltuielilor inclusiv cheltuielile cu amortizarea si cele de personal. OMF 1752/2005 ofera un model de anexa in structura careia este prezentata o nota informativa privind gruparea cheltuielilor dupa functii. Detalierea costului bunurilor vandute (cheltuielile activitatii de baza + cheltuielile activitatii auxiliare + cheltuielile indirecte de productie) se indeparteaza de spiritul normelor Internationale si al principiilor contabile (conectarea cheltuielilor la venituri nu mai este respectata deoarece relatia este valabila pentru determinarea costului de productie nu a costului bunurilor vandute), dincolo de faptul ca mentine metode depasite de determinare a costului de productie (o grupare a cheltuielilor in directe si indirecte are valente limita-te in ceea ce priveste controlul costurilor si analiza performantei).

Indiferent de prezentarea aleasa (dupa natura sau dupa functii), IAS 1 furnizeaza un format identic de prezentare, in ceea ce priveste posturile ce urmeaza rezultatului din exploatare:

+/- Rezultatul din exploatare + Veniturile din participatii + Alte venituri financiare - Costurile finantarii Rezultatul inaintea impozitarii - Cheltuiala cu impozitul pe profit Profitul perioadei

290.000.000 87.000.000 180.000.000 240.000.000

317.000.000 27.520.000 289.480.000

Aplicarea IAS 1 - Care sunt veniturile/cheltuielile ocazionate de aceasta tranzactie

Exercitiul 7: Societatea ALFA vinde 100 titluri de participare (actiuni) emise de BETA la un pret de vanzare de 120.000 lei/actiune. ALFA a achizitionat titlurile BETA la un pret de 100.000 lei/actiune. Care sunt veniturile/cheltuielile ocazionate de aceasta tranzactie? Raspuns: ALFA trebuie sa recunoasca un venit (din imobilizari financiare cedate) de 12.000.000 lei pentru pretul de vanzare si o cheltuiala (privind imobilizarile financiare cedate) de 10.000.000 lei.

Continuand studiul de caz, situatia elementelor financiare se prezinta astfel:

1. Venituri din interese de participare

87.000.000 180.000.000

2. Venituri din diferente de curs valutar 267.000.000 3. 4. 5. Venituri financiare - total Cheltuieli privind dobanzile Cheltuieli cu diferentele de 75.000.000 165.000.000

curs valutar 6. Cheltuieli financiare - total

240.000.000

7. Rezultat financiar a. b. Profit Pierdere

27.000.000 -

Contul de profit si pierdere presupune, de asemenea, prezentarea urmatoarelor informatii:

Rezultatul curent a. Profit b. Pierdere Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Rezultatul extraordinar a. Profit b. Pierdere Venituri totale Cheltuieli totale Rezultatul brut Impozitul pe profit Rezultatul net 1.377.000.000 1.060.000.000 317.000.000 27.520.000 289.480.000 317.000.000 -

Interesele minoritare reprezinta un post specific contului de propfit si pierdere consolidat (care se intocmeste pentru un grup de societati). In contextul studiului de caz, acesta ar putea fi prezentat de maniera urmatoare:

a. Venituri b. Alte venituri c. Variatia stocurilor de produse finite si lucrari in curs d. Materii prime si furnituri consumate

800.000.000 145.000.000 190.000.000 320.000.000 15.000.000

e. Cheltuieli cu redevente, chirii 100.000.000 f. Cheltuieli cu prestatii externe 180.000.000 g. Cheltuieli cu personalul h. Cheltuieli cu amortizarile i. Alte cheltuieli din exploatare 220.000.000 10.000.000 j. Rezultatul din exploatare (a+b+c-d-e-fg) 290.000.000 Clasificarea cheltuielilor dupa natura este orientata spre satisfacerea nevoilor informationale ale puterii publice in vederea calculului agregatilor la nivel macroeconomic. Produsul intern brut se determina luand in calcul valoarea adaugata, indicator determinat cu usurinta cu ajutorul unui cont de profit si pierdere prezentat dupa natura. Un astfel de model nu permite aprecierea nivelului si structurii costurilor de productie, deoarece metodele de calculate a acestora se bazeaza pe o clasificare a cheltuielilor dupa destinatie (cheltuieli directe si indirecte) sau in functie de evolutia lor in raport cu volumul productiei obtinute (cheltuieli variabile si cheltuieli fixe). Cheltuielile cu materiile prime, cu materialele, cu amortizarea sum directe, daca pot fi identificate a servi realizarii unui produs, executari: unei lucrari sau prestarii unui serviciu, sau indirecte, daca nu putem efectua o astfel de identificare fara alte rationamente economice de atribuire. Aceleasi cheltuieli pot sa evolueze in functie de volumul productiei (si in acest caz sunt variabile) sau sa se mentina relativ constante in timp (costuri fixe).

Reglementarile contabile din Romania restrang libertatea intreprinderilor de a opta intre cele doua forme de prezentare. Prezentarea unui model cu delimitarea cheltuielilor dupa functii (productie, administrativa, distributie si uneori cercetare-dezvoltare) ofera date necesare gestiunii intreprinderii, dar poate contura o imagine subiectiva a performantei, datorita interconditionarii dintre functiile intreprinderii (care face dificila alocarea cheltuielilor de exploatare intre acestea). Standardul international nu propune o structura rigida a situatiilor financiare, ci presupune exercitarea rationamentului profesional in aprecierea caracterului semnificativ al unui element de venit/cheltuiala. Elementele sunt prezentate distinct daca sunt semnificative, iar aceasta se apreciaza in functie de natura sau importanta lor. In contextul studiului nostru de caz, o prezentare dupa functii ar putea imbraca urmatoarea forma:

a. Venituri b. Costul vanzarilor (1) c. Marja bruta (a-b) d. Alte venituri d. Cheltuielile administrative e. Alte cheltuieli din exploatare

800.000.000 580.000.000 220.000.000 145.000.000 65.000.000 10.000.000

f. Rezultatul din exploatare (c-d- 290.000.000 e) (1) costul vanzarilor reprezinta iesirile de produse finite in decursul perioadei. Structura costului de productie prezentata in textul aplicatiei se refera la produsele finite obtinute in decursul perioadei.

Costul vanzarilor cuprinde ansamblul cheltuielilor ocazionate de aprovizionari, servicii prestate de terti, manopera, cheltuielile cu chiriile si amortizarea spatiilor destinate procesului de productie aferente productiei vandute. Costurile de distributie sunt constituite din cheltuieli angajate pentru promovarea si distribuirea bunurilor produse si/sau comercializate de intreprindere (cheltuieli cu

publicitatea, cheltuieli cu personalul angajat in cadrul functiei distributie, amortizarea, chiria aferenta spatiilor cu destinatie comerciala). Aplicarea IAS 1 - Determinati cifra de afaceri neta si rezultatul din exploatare pentru societatea ALFA

Exercitiul 6: Determinati cifra de afaceri neta si rezultatul din exploatare pentru societatea ALFA, despre care se cunosc urmatoarele informatii (valori exprimate in mii lei): - venituri din vanzarea produselor finite 100.000.000; - venituri din vanzarea marfurilor 50.000.000; - TVA colectata 28.500.000; - cheltuieli cu materiile prime 20.000.000; - cheltuieli cu chirii si redevente 10.000.000; - cheltuieli cu remuneratiile personalului 20.000.000; - subventii pentru exploatare primite 30.000.000 (din care 15.000.000 aferente cifrei de afaceri, iar 15.000.000 aferente cheltuielilor cu materiile prime).

Raspuns: Cifra de afaceri neta = venituri din vanzarea produselor finite (100.000.000) + venituri din vanzarea marfurilor (50.000.000) + subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri (15.000.000) = 165.000.000 mii lei. Cheltuielile cu materiile prime sunt corectate cu valoarea subventiei pentru exploatare aferente acestora (15.000.000). Rezultatul din exploatare = cifra de afaceri (165.000.000) -cheltuieli cu marfurile (5.000.000) - cheltuieli cu materiile prime (5.000.000) - redevente (10.000.000) cheltuieli cu personalul (20.000.000) = 125.000.000 mii lei. Aplicarea IAS 1 - studiu de caz / Structura costului de productie

Studiu de caz 2: Dispunem de urmatoarele informatii cu privire la societatea ALFA (sumele sunt exprimate in mii lei): - venituri din vanzarea produselor finite 500.000.000, - venituri din vanzarea semifabricatelor 300.000.000, - TVA colectata 152.000.000, - venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri 120.000.000, - intrari de produse finite 770.000.000, - iesiri de produse finite 580.000.000, - cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile 320.000.000, - cheltuieli cu personalul 180.000.000, - cheltuieli cu dobanzile 75.000.000, - venituri din participatii la societatile asociate 87.000.000, - venituri din diferente de curs valutar 180.000.000, - cheltuieli cu diferentele de curs valutar 165.000.000, - cheltuieli cu amenzi si penalitati 10.000.000, - cheltuieli cu servicii prestate de terti 100.000.000, - venituri din subventii aferente materiilor prime 25.000.000, - cheltuieli cu redevente si chirii 15.000.000, - cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor corporale 220.000.000, - cheltuiala cu impozitul pe profit 27.520.000. Structura costului de productie este urmatoarea:

Elemente

Valori (mii lei)

Materii prime si materiale consumabile Cheltuieli cu personalul

320.000.000 150.000.000 200.000.000

Cheltuieli cu amortizarea 100.000.000 Cheltuieli cu servicii, prestatii externe Total 770.000.000

Cheltuieli administrative: cheltuieli cu redevente, chirii 15.000.000; cheltuieli cu personalul 30.000.000; cheltuieli cu amortizarea imobiliziirilor corporate 20.000.000.

Reglementarile din Romania propun un cont de profit si pierdere cu o clasificare a cheltuielilor dupa natura.

Identificarea si alocarea elementelor de venituri si cheltuieli In cadrul veniturilor din exploatare, locul primordial il ocupa cifra de afaceri - este constituita din vanzari de bunuri, lucrari si de servicii legate de activitatea de baza a intreprinderii. Potrivit referentialului international, reducerile financiare (ca, de exemplu, scontul) se deduc din valoarea cifrei de afaceri. In Romania, scontul (reducere acordata pentru plata inainte de scadenta) constituie cheltuiala financiara pentru cel care il acorda. Un element particular al contului de profit si pierdere prevazut de OMF 1752/2005 consta in modalitatea de prezentare a veniturilor din subventii de exploatare. Acestea sunt fie deduse din valoarea cheltuielilor cu materiile prime, materialele consumabile, cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu prestatiile externe, fie aditionate la cifra de afaceri, tocmai pentru a evidentia efortul intreprinderii la activitatea de exploatare. O astfel de prezentare faciliteaza comparatiile intre intreprinderile care beneficiaza de subventii pentru vanzarea bunurilor, lucrarilor, serviciilor la preturi mai

mici decat pretul pietei sau pentru a le diminua costurile si intreprinderi care nu beneficiaza de astfel de forme de ajutor public. Subventiile de exploatare nu trebuie confundate cu subventiile pentru investitii (sume oferite de administratia publica pentru achizitia sau productia de active fixe). Contul de profit si pierdere prezinta posturi de venituri si cheltuieli din ajustarea unor elemente din bilantul contabil. Activele bilantului sunt ajustate cu ocazia deprecierii acestora sau unei aprecieri care urmeaza insa unei deprecieri. Deprecierea imbraca forma cheltuielilor cu amortizarile si provizioanele. Pot fi ajustate si elemente de datorii (provizioane pentru riscuri si cheltuieli). In determinarea ajustarii activelor circulante intra, pe langa cheltuieli / venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante, si pierderile din creante si veniturile din creante reactivate. In aceste conditii, veniturile/cheltuielile din exploatare se prezinta astfel:

1. a. b.

Cifra de afaceri Productia vanduta Venituri din subventii de exploatare aferente

920.000.000 800.000.000

cifrei de afaceri nete 2. 3. 4. 5. 6. 7. Variatia stocurilor (c/d) (1) Productia imobilizata Venituri din exploatare total Cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile (2) Cheltuieli cu redevente, chirii

120.000.000 190.000.000 1.110.000.000 295.000.000 15.000.000 100.000.000

Cheltuieli cu prestatiile externe 180.000.000

8. 9. a. b.

Cheltuieli cu personalul Ajustarea valorii imobilizarilor corporale Cheltuieli Venituri (3)

220.000.000 220.000.000 10.000.000 (4) 820.000.000 290.000.000 -

10. Alte cheltuieli din exploatare 11. Cheltuieli din exploatare total 12. Rezultatul din exploatare a. b. Profit Pierdere

(1) (2) (3) (4)

variatia stocurilor are sold creditor si se determina prin diferenta dintre intrarile si iesirile de produsele finite; cheltuielile cu materiile prime - venituri din subventii aferente materiilor prime (320.000.000 - 25.000.000); se refera la cheltuielile cu amortizarea; cheltuielile cu amenzile si penalitatile. Contul de profit si pierdere si performanta financiara a intreprinderii

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE SI PERFORMANTA FINANCIARA A INTREPRINDERII

Contul de profit si pierdere ofera utilizatorului informatii cu privire la performanta financiara. Performanta este interpretata diferit de catre utilizatori:

- managerii sunt concentrati asupra performantei globale; - investitorii actuali si potentiali sunt interesati de rentabilitatea investitiilor lor; - salariatii interesati de stabilitatea si rentabilitatea intreprinderii; - creditorii de solvabilitatea intreprinderii; - partenerii comerciali de stabilitatea intreprinderii. Performanta poate fi determinata pe baza relatiei: Rezultat = Venituri Cheltuieli

Delimitarea profit contabil trezorerie

Profitul contabil nu trebuie confundat cu trezoreria intreprinderii. O crestere monetara nu inseamna neaparat o crestere in averea actionarilor (venit), deoarece poate fi compensata de o descrestere in alt activ (incasarea unei creante) sau de cresterea unei datorii (contractarea unui credit bancar).

Conceptele de venit si de cheltuiala in viziunea cadrului conceptual international

Raportare la averea proprietarilor

Venitul - este perceput ca o sursa de imbogatire; - reprezinta o crestere a avantajelor economice

viitoare. Cheltuiala - este o sursa de saracie; - reprezinta o diminuare a avantajelor economice viitoare. Venitul - o crestere a avantajelor economice viitoare are loc odata cu cresterea unui activ sau diminuarea unei datorii. Cheltuiala - o diminuare a avantajelor economice viitoare presupune o diminuare de activ sau cresterea unei datorii.

Raportare la definitiile activului si datoriei

Capitalul propriu este element rezidual:

capital propriu crestere capital propriu diminuare

- cresterea unui activ si diminuarea unei datorii - diminuarea unui activ si cresterea unei datorii

Capital propriu = Activ Datorii

Variatiile activelor / datoriilor vor determina variatii ale capitalurilor proprii. Astfel, rezultatul contabil poate fi determinat prin relatia:

Rezultat = Capital propriu exerc.N Capital propriu exerc.N-1 Investitiile proprietarilor + Distribuiri in favoarea proprietarilor

Un venit / cheltuiala va fi recunoscut(a) in contabilitate daca: - raspunde definitiei; - cresterea / diminuarea de avantaje economice viitoare poate fi masurata fiabil. Numai elementele ce corespund atat definitiilor cat si critriilor de recunoastere sunt incluse in contul de profit si pierdere.

Particularitatile contului de profit si pierdere intocmit conform OMF 1752/2005

Modelul presupune urmatoarea schema generale:

I. II. III. IV. V. VI.

Venituri din exploatare Cheltuieli din exploatare Rezultatul din exploatare (I-II) Venituri financiare Cheltuieli financiare Rezultatul financiar (IV-V)

VII. Rezultatul curent (I+IV-II-V) VIII. IX. X. XI. Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Rezultatul extraordinare (VIII-IX) Venituri totale (I+IV+VIII)

XII. Cheltuieli totale (II+V+IX) XIII. XIV. Rezultatul brut (XI-XII) Impozitul pe profit

XV. Rezultatul net al exercitiului financiar

De regula, o activitate extraordinara genereaza cheltuieli. Exemple de activitati extraordinare: nationalizari, calamitati, exproprieri. Aceasta e o activitate anormala atat prin natura sa cat si prin efectele sale. Daca, prin impunerea unei stari de necesitate (situatii de criza, razboi) intreprinderea este obligata sa produca anumite bunuri, veniturile obtinute din vanzarea acestora au caracter extraordinar. Norma internatioanala IAS 1 revizuita interzice prezentarea separata a elementelor extraordinare. Motivul rezida infaptul ca natura unei tranzactii, nu frecventa sa, trebuie sa determine modul de prezentare in contul de profit si pierdere. Aplicarea IAS 1 - Exercitiul 5 (studiu de caz rezolvat cu explicatii))

Exercitiul 5: Pe baza urmatoarelor informatii, determinati valoarea bilantiera a activelor imobilizate, a activelor circulante si a capitalurilor proprii: imprumuturi acordate pe termen lung 653.000 u.m.; constructii 954.000 u.m.; provizioane pentru deprecierea imprumuturilor acordate pe termen lung 15.750 u.m.; investitii financiare pe termen scurt 68.350 u.m.; materiale consumabile 268.000 u.m.; furnizori-debitori 64.125 u.m.;

-

provizioane pentru riscuri si cheltuieli 65.850 u.m.; amortizarea constructiilor 354.000 u.m.; rezerve 280.500 u.m.; subventii pentru investitii 65.000 u.m.; capital social 800.000 u. m.; titluri de participare definute pe termen lung 90.000 u.m.; mdrfuri 65.000 u.m.; terenuri 255.000 u.m.; rezultat reportat 56.000 u.m.

Raspuns: Sunt active imobilizate: - imprumuturile acordate pe termen lung (la valoare neta) 637.250 u.m.; - constructiile (la valoare neta) 600.000 u.m.; - titlurile de participare 90.000 u.m. si - terenurile 255.000 u.m. Valoarea bilantiera totala este de 1.582.250 u.m. Sunt active circulante: - investitiile financiare pe termen scurt 68.350 u.m.; - materialele consumabile 268.000 u.m.; - furnizorii-debitori 64.125 u.m.; - marfurile 65.000 u.m.. Valoarea bilantiera totala este de 465.475 u.m. Sunt capitaluri proprii: - rezervele 280.500 u.m.; - capitalul 'social 800.000 u.m. - rezultatul reportat 56.000 u.m.

Valoarea bilantiera totala este de 1.136.500 u.m.

Daca am incerca sa transpunem bilantul contabil intocmit conform OMF 1752/2005 intr-un bilant conform IAS 1, atunci acesta s-ar prezenta astfel:

Elemente ACTIVE Active necurente 1. Cheltuieli de dezvoltare 2. Cladiri (la valoare neta) 3. Echipamente tehnologice (la valoare neta) 4. Titluri de participare 5. Titluri de plasament Active curente 1. Stocuri 2. Creante 3. Cheltuieli in avans 4. Lichiditati si echivalente de lichiditati 5. Alte active financiare CAPITALURI PROPRII SI DATORII 1. Capital social 2. Rezerve 3. Rezultatul exercitiului Interese minoritare Total capitaluri proprii

N-1

N 10.050.000 2.350.000 (1) 1.000.000 400.000 550.000 300.000 100.000 7.700.000 (2) (3) 300.000 800.000

300.000 (4) 6.100.000 (5) 200.000

1.200.000 (6) 700.000

(7) 1.958.000 3.858.000

Datorii necurente 1 . Datorii purtatoare de dobanzi 2. Furnizori 3. Alte datorii Datorii curente 1 . Datorii purtatoare de dobanzi 2. Fumizori 3. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 4. Alte datorii Total capitaluri si datorii

4.500.000 (8) 3.200.000 1.000.000 (9) 300.000 1.692.000 (10) 500.000

500.000 (11) 300.000

(12) 392.000 10.050.000

(1)

La sfarsitul exercifiului N exista certitudinea ca cheltuielile de dezvoltare vor aduce intreprinderii in viitor avantaje economice viitoare. De aceea ele sunt recunoscute in activ. (2) La stocuri raman doar marfurile in valoare neta de 300.000 de mii lei. Prezenfa avansurilor platite furnizorilor de stocuri intr-un post de stocuri nu este o practica in spiritul standardelor Internationale, ci este specifica modelului de bilant din Directiva a IV-a. (3) Aici vom duce si avansurile platite furnizorilor de stocuri. (4) Lichiditatile sunt reprezentate de casa si conturile la banci in suma de 6.000.000 mii lei. Echivalentele de lichiditati sunt titlurile de valoare care vor fi vandute in maxim 3 luni de la data inchiderii bilanfului. Presupunem ca jumatate din titlurile de plasament detinute pe termen scurt sunt echivalente de lichiditati (100.000 mii lei). (5) Aici vom duce titlurile de valoare care nu sunt echivalente de lichiditafi dar care vor fi vandute intr-o perioada mai mica de un an. (6) Aici vom duce cele doua categorii de rezerve (rezerve si rezerve din reevaluare). (7) Rezultatul exercitiului este ajustat. Spuneam in contextul analizei imobi-lizarilor necorporale ca cheltuielile de constituire nu ar trebui sa figureze in activul bilantului deoarece nu vor aduce intreprinderii in viitor avantaje economice. Daca fntreprinderea noastra ar respecta definitia activului, ea va trebui sa inregistreze aceste cheltuieli de constituire in contul de profit si pierdere si astfel rezultatul brut ar fi cu 50.000 mii lei mai mic. Datoria cu impozitul pe profit ar fi si ea mai mica cu 8.000 mii lei (50.000*16%). Rezultatul net din bilant ar fi mai mic cu 42.000 mii lei (50.000 8.000). Deci, rezultatul net va fi ajustat astfel: 2.000.000 - 42.000 = 1.958.000 mii lei.

(8) (9)

Aici sunt duse creditele primite de la banci cu scadenta mai mare de un an. Presupunem ca din cei 400.000 mii lei reprezentand subventia pentru investitii, 300.000 mii lei vor fi trecuti pe venituri intr-o perioada mai mare de un an iar restul intro perioada mai mica de un an. Partea din subventie care va mai sta in bilant: eel putin un an va fi datorie necurenta iar restul va fi datorie curenta. (10) Aici sunt duse creditele primite de la banci cu scadenta mai mica de un an. (11) Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt exigibile intr-o perioada mai mica de un an; (12) Aici sunt duse veniturile in avans, subventiile pentru investitii care vor fi trecute la venituri in anul urmator si datoria cu impozitul pe profit de 100.000 mii lei diminuata cu 8.000 mil lei ca urmare a ajustarii de la (7). Aplicarea IAS 1 - Exercitiul 4 (studiu de caz rezolvat cu explicatii)

Exercitiul 4: Se cunosc urmatoarele informatii (in mil lei): cheltuieli cm chiriile 40.000; actiuni proprii rdscumparate in vederea anuldrii lor 100.000; valoarea mijloacelorfixe detinute in leasing financiar 175.000; obliga-tiuni cumpdrate de la intreprinderea BETA 60.000 (din care obligatiuni in valoare de 10.000 vorfi rdscumparate de intreprinderea emitentd in anul urmdtor); fond comercial 500.000 (din care 200.000 sunt cheltuieli angajate de intreprindere); cheltuieli cu diferente de curs valutar 30.000; amortizarea mijloacele fixe detinute in leasing financiar 50.000; cheltuieli de constituire 10.000; proiectul de dezvoltare A a ocazionat cheltuieli de 80.000, iar proiectul B cheltuieli de 90.000 (doar pentru proiectul B exista certitudinea rationald ca intreprinderea va obtine avantaje economice viitoare); cheltuieli de cercetare 60.000; actiuni proprii rdscumparate in vederea garantdrii unui credit pe termen lung 200.000. Identificati activele imobilizate si precizati care este totalul acestora. Variante de rdspuns: a) 835.000;

b) 815.000; c) 775.000;

d) 865.000; e) 975.000.

Raspuns:

Sunt active imobilizate: - cheltuieli de constituire 10.000; - cheltuieli de dezvoltare ocazionate de proiectul B 90.000; - fond comercial achizitionat 300.000; - mijloace fixe detinute in leasing fmanciar (la valoare neta) 125.000; - actiuni rascumparate pentru garantarea creditului pe termen lung 200.000; - obligatiunile ce nu vor fi rascumparate in anul urmator de intreprinderea emitenta 50.000. Totalul acestor elemente este de 775.000 mii lei. Deci, varianta corecta este c.

Care sunt activele circulante?

B. Active circulante I. Stocuri 1 . Marfuri (la valoare neta) 2. Avansuri platite furnizorilor de stocuri

7.400.000 400.000 300.000 100.000 700.000

II. Creante 100.000 1 . Avansuri platite furnizorilor de servicii 2.Clienti III. Investitii financiare pe termen scurt 1 . Titluri de participare 2. Titluri de plasament IV. Casa si conturi la banci 600.000 300.000 100.000 200.000 6.000.000

O particularitate a acestui model de bilant este aceea ca avansurile platite furnizorilor de stocuri, desi sunt inregistrate in conturi de creante contul 4091/analitic ,,Furnizori debitori pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor"), figureaza in bilant nu la creante ci la stocuri (100.000). Avansurile platite furnizorilor de lucrari si servicii figureaza la creante (suma de 100.000). In modelul de bilant sunt evidentiate in posturi distincte creantele comerciale si creantele financiare iar restul creantelor (ca, de exemplu, avansurile platite salariatilor, TVA de recuperat, debitori diversi etc.) sunt cumulate in postul ,,Alte creante". Sunt considerate investitii financiare pe termen scurt titlurile de valoare care vor fi vandute in anul urmator intocmirii bilantului dar si imprumuturile acordate altor intreprinderi si care au scadenta in anul urmator. Aici vom include titlurile de participare care vor fi vandute in anul urmator (100.000), dar si acele titluri de plasament ce vor fi vandute in anul urmator (200.000).

Care sunt cheltuielile in avans?

C. Cheltuieli in avans

300.000

Cheltuielile in avans sunt reprezentate de acele plati sau angajamente efectuate in perioada curenta, dar care vor fi imputate cheltuielilor perioadei sau perioadelor urmatoare. Aici vom incadra chiriile platite in avans din studiul nostru de cm.

In acest model de bilant, primele de rambursare a imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni se deduc din valoarea imprumutului obligatar. Identificarea si alocarea datoriilor:

Potrivit cadrului conceptual international, o datorie reprezinta o obligatie prezenta a intreprinderii ce decurge dintr-un eveniment trecut si pentru a carei decontare se asteapta sa aiba loc o iesire de resurse ce incorporeaza avantaje economice. D. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an 1. Credite primite pe termen lung 2. Credite primite pe termen scurt 3. Furnizori 4. Alte datorii (impozitul pe profit de platit) E. Active circulante respectiv datorii curente nete (fond de rulment) F. Total active minus datorii curente G. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an 1. Credite primite pe termen lung 2. Credite primite pe termen scurt 3. Furnizori H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli I. Venituri in avans 1.100.000 200.000 300.000 500.000 100.000 6.400.000 8.000.000 4.200.000 2.800.000 400.000 1.000.000 300.000 600.000

E = B + C D - I (exclusiv subventiile pentru investitii) = 7.400.000 + 300.000 - 1.100.000 - 200.000 = 6.400.000 F = ( A - Subventiile pentru investitii ) + E = 2.000.000 + 6.000.000 = 8.000.000 Total datorii = D + G + H + I = 6.200.000.

Unul din avantajele acestui model de bilant este acela ca datoriile sunt evidentiate in primul rand in functie de scadente si apoi in functie de natura lor. Aceasta va presupune in practica descompunerea soldului final al fiecarui cont de datorie in partea cu scadenta mai mica de un an si partea cu scadenta mai mare de un an. Astfel, la datoriile ce trebuie platite intr-o perioada mai mica de un an va trebui dusa si partea cu scadenta in anul urmator a datoriilor care au fost initial angajate pe termen lung (creditul de 200.000). De asemenea, o datorie care a fost initial angajata pe termen scurt va fi dusa la datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an, daca ii este reesalonata scadenta si aceasta depaseste un an de la data bilantului (creditul de 400.000). Sunt evidentiate in posturi distincte datoriile financiare pe termen lung si datoriile comerciale iar restul datoriilor sunt cumulate in postul ,,Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si alte datorii pentru asigurarile sociale". Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt, in viziunea IAS 37 ,,Provizioane, active eventuale si pasive eventuale", datorii a caror scadenta sau marime este nesigura. Ele pot avea scadenta in anul urmator sau intr-o perioada mai mare de un an si se stabilesc in urma unor estimari. Din acest motiv sunt prezentate distinct in bilantul contabil.

Identificarea si alocarea capitalurilor proprii:

J. Capital si rezerve 1 . Capital social 2. Rezerve 3. Rezerve din reevaluare 4. Rezultatul exercitiului

3.900.000 1.200.000 500.000 200.000 2.000.000

Pe langa aceste elemente care nu pun probleme de identificare, in masa capitalurilor proprii si-au facut aparitia noi structuri precum: primele de conversie a obligatiunilor in actiuni, rezervele pentru actiuni proprii, rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a IAS, rezultatul reportat provenit din modificarile politicilor contabile si din corectarea erorilor fundamentale. Aceste structuri vor fi detaliate in modulele urmatoare.

O proba a corectitudinii rationamentelor efectuate in cadrul acestui exercitiu este verificarea ecuatiei bilantiere.

ACTIVE DATORII = CAPITALURI PROPRII 10.100.000 6.200.000 = 3.900.000 IAS 1 - Intocmire Bilant - Studiu de caz 1

Studiu de caz 1: Se cunosc urmatoarele informatii (toate cifrele sunt exprimate in mii lei): rezerve 500.000; cheltuieli de constituire 50.000; furnizori 1.500.000 (din care cu scadenta mai mare de un an 1.000.000); cheltuieli de dezvoltare 1.000.000; cladiri 500.000; provizioane pentru riscuri si cheltuieli 300.000; amortizarea cladirilor 100.000; echipamente tehnologice 800.000; rezerve din reevaluare 200.000; amortizarea echipamentelor tehnologice 250.000; titluri de participare 400.000 (din care titluri in valoare de 100.000 vor fi vandute in anul urmator); credite primite pe termen lung 3.000.000 (din care cu scadenta in anul urmator 200.000); marfuri 350.000; provizioane pentru deprecierea marfurilor 50.000; clienti 600.000; avansuri platite furnizorilor 200.000 (din care pentru stocuri 100.000); credite primite pe termen scurt 700.000 (din care pentru un credit de 400.000 s-a amanat scadenta cu 2 ani);

-

titluri de plasament 300.000 (din care titluri in valoare de 100.000 reprezinta o garantie pentru un credit a carui scadenta este de 5 ani); capital social 1.200.000; conturi la banci 6.000.000; venituri in avans 600.000 (din care subventii pentru investitii 400.000); rezultatul exercitiului 200.000; chirii platite in avans 300.000; impozit pe profit de platit 100.000.

Identificarea si alocarea activelor: Potrivit referenfialului contabil international, un activ reprezinta o resursa economica controlata de intreprindere ca urmare a unui eveniment trecut si de la care se asteapta sa se obtina avantaje eco-nomice viitoare pentru intreprindere.

Valoarea unui activ in bilant = Valoarea de intrare (Amortizare + Provizioane pentru depreciere) A. Active imobilizate I. Imobilizari necorporale 1 . Cheltuieli de constituire 2. Cheltuieli de dezvoltare 950.000 II. Imobilizari corporale 400.000 1 . Cladiri (la valoare neta) 2.Echipamente tehnologice (la valoare neta) 300.000 III. Imobilizari fmanciare 1 . Titluri de participare 2. Titluri de plasament 100.000 550.000 400.000 2.400.000 1.050.000 50.000 1.000.000 Care sunt activele imobilizate?

Pe langa cele doua elemente din studiul de caz, in categoria imobilizarilor necorporale mai pot figura: concesiuni, brevete, licente, marci, drepturi si valori similare, fondul comercial achizitionat. In categoria imobilizarilor corporale pot figura si bunuri dobandite printr-un contract de leasing financiar, chiar daca intreprinderea noastra nu are proprietatea juridica a acestora. Desi din punct de vedere juridic sunt creante, avansurile platite furnizorilor de imobilizari sunt evidentiate intr-un post de imobilizari. In categoria imobilizarilor fmanciare vor figura titlurile de valoare care nu vor fi vandute in anul urmator intocmirii bilantului, dar si imprumuturile acordate altor intreprinderi si care au scadenta intr-o perioada mai mare de un an de la data bilantului. Aici vom duce titlurile de participare care nu vor fi vandute in anul urmator (300.000), dar si acele titluri de plasament pe care le vom imobiliza pentru a garanta creditul bancar pe o perioada de 5 ani (100.000). Bilantul contabil si pozitia financiara a intreprinderii

BILANTUL CONTABIL SI POZITIA FINANCIARA A INTREPRINDERII

Majoritatea categoriilor de utilizatori de informatie contabila sunt interesati sa cunoasca: - volumul si structura activelor intreprinderii; - lichiditatea acestor active (capacitatea intreprinderii de a le transforma in bani intr-un orizont de timp); - structura financiara (raportul dintre capitalurile proprii si datoriile intreprinderii); - riscurile pe care si le asuma intreprinderea. Aceste informatii oferite de bilantul contabil definesc pozitia financiara a intreprinderii (potrivit IASB). Principalele posturi bilantiere (model recomandat Directiva a IV-a europeana de nspiratie britanica):

A. B. C. D. un an E. nete F. G. H. I. J.

Active imobilizate Active circulante Cheltuieli in avans Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de Active circulante, respectiv datorii curente Total active minus datorii curente Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an Provizioane pentru riscuri si cheltuieli Venituri in avans Capital si rezerve

Acest model are la baza ecuatia ACTIVE DATORII = CAPITALURI PROPRII si explica averea proprietarilor. E si F reprezinta indicatori economico-financiari, implicati in analize si fundmentarea unor decizii. E exprima fondul de rulment, iar F exprima capitalurile permanente sau sursele de finantare pe termen lung.

Fond de rulment = Active circulante + Cheltuieli in avans - Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an - Venituri in avans (exclusiv subventiile pentru investitii)

Fond de rulment = Capitaluri permanente (Active imobilizate Subventiile pentru investitii)

Capitaluri permanente = Capitaluri proprii + Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an + Provizioane pentru riscuri si cheltuieli Oferta de informatii contabile in cazul intreprinderilor care aplica SIC

Oferta de informatii contabile in cazul intreprinderilor care aplica SIC

Consta in setul de situatii financiare pe care intreprinderile sunt obligate sa le intocmeasca si sa le publice:

Situatia financiara Bilantul contabil

Continut - descrie pozitia financiara prin intermediul elementelor de active, datorii si capitaluri proprii

Contul de profit si pierdere

- descrie performanta financiara prin intermediul elementelor de venituri si cheltuieli Tabloul fluxurilor de trezorerie - descrie variatia trezoreriei de la un an la altul prin fluxurile de incasari si plati aferente diferitelor categorii de activitati Situatia variatiilor capitalurilor - descrie variatiile in averea proprietarilor intreprinderii proprii Politicile contabile si notele - prezentate prin note care descriu politicile contabile, explicative prelucrarile (tratamentele) utilizate pentru masurarea si contabilizarea lelementelor prezentate in situatiile financiare, explicatiile referitoare la incertitudini si eventualitati

Obiectivul situatiilor financiare consta in furnizarea de informatii care sa fie utile in luarea deciziilor. Intocmirea si prezentarea situatiilor financiare (IAS 1)

Intocmirea si prezentarea situatiilor financiare (IAS 1)

Cererea de informatii contabile in cazul intreprinderilor care aplica SIC

Utilizatorii situatiilor financiare intocmite si publicate de intreprinderi se impart in utilizatori externi si utilizatori interni.

Utilizatorii Finantatorii externi intreprinderii

Investitorii actuali si Interesati de informatii precum: potentiali - capacitatea intreprinderii de a * ex.1 realiza castiguri viitoare; - dividendele distribuite de

intreprindere; - riscul asociat investitiei; - modul de renumerare al managerilor; - rezultatul net pe actiune; - cotatiile actiunii pe diferite piete de capital. Reprezentati de creditorii bursieri si bancari. Creditorii bursieri sunt obligatarii informatii: - randamentul si riscul asociat unei obligatiuni; - cotatiile obligatiunilor; - gradul de indatorare a intreprinderii; - lichiditatea intreprinderii. Creditorii Creditorii bancari sunt interesati de informatii: - capacitatea de rambursare a imprumuturilor; - lichiditatea intreprinderii; - rentabilitatea intreprinderii; - modul de finantare a imobilizarilor; - structura financiara a intreprinderii; - garantiile pe care le poate oferi intreprinderea. - interesati in ce masura societatea

Furnizorii

* ex.2

debitoare va fi capabila sa isi indeplineasca obligatiile contractuale; - finanteaza intreprinderea prin creditul acordat (creditul comercial). - poate finanta prin acordarea de Statul subventii pentru investitii sau de subventii de exploatare. Locatorul - in cadrul unui contract de locatie. - interesati sa obtina informatii privind continuitatea activitatii intreprinderii ca o garantie a continuarii contractelor incheiate; - vizeaza politica de preturi si de servicii. Reprezentati de salariati si de sindicate. Salariatii sunt interesati de Sindicatele solicita informatii informatii: privind: - marimea si modul de utilizare a profitului; - informatii privind performantele sectoriale; - continuarea activitatii intreprinderii ca o garantie a conservarii locurilor de munca; - investitiile pe care intreprinderea le face in pregatirea si perfectionarea profesionala a salariatilor. - prin administratia fiscala, solicita informatii necesare stabilirii bazelor de calcul ale impozitelor si taxelor; Statul - puterea publica este reprezentata de contabilii nationali si staticieni. - reprezentati de colectivitatile locale, miscarile ecologiste, Alti utilizatori organizatiile de protectia consumatorilor, concurenta, tribunalele etc. Utilizatori Manageri - ei apeleaza la informatiile contabile care reflecta politicile de i interni exploatare, de investitii si de finantare pentru fundamentarea deciziilor lor; - politica salariala; - conditiile de munca; Partenerii sociali - modul de renumerare al managerilor.

Clientii ex.3

*

- folosesc atat informatiile facute publice, cat si informatii din contabilitatea curenta (au acces si la informatii din sfera contabilitatii de gestiune).

V6.A2. Dispunei de urmtoarele date la inchiderea exerciiului N: impozitul pe profit calculat si inregistrat la 30.IX.N 200.000 lei, din care pltit 100.000 lei, veniturile aferente exerciiului N 8.000.000 lei, din care dividende incasate 400.000 lei; cheltuielile aferente exerciiului N 5.600.000 lei, din care cheltuieli de protocol nedeductibile 300.000. Cota impozitului pe profit este de 16%. Care este suma impozitului pe profit datorat pe trimestrul IV.N, precum si cheltuliala cu impozitul pe profit care va afecta contul de profit si pierdere? Raspuns veniturile aferente exerciiului N 8.000.000 lei, - cheltuielile aferente exerciiului N 5.600.000 lei + impozitul pe profit calculat si inregistrat la 30.IX.N 200.000 lei, + cheltuieli de protocol nedeductibile 300.000 - dividende incasate 400.000 lei =2.500.000 X 16% = 400.000 NC 691=441 200.000 ( 400.000-200.000 ) 300.000 de plata S se elimine rezultatele interne.

V4.A3. n cursul exerciiului N, societatea-mam M cumpr un stoc de mrfuri, de la un furnizor extern grupului, la un cost de achiziie de 500.000 u.m. Ea vinde ntregul stoc de marf cumprat anterior, filialei F, la un pre de 600.000 u.m. Pn la nchiderea exerciiului N, filiala F nu a vndut stocul achiziionat de la M. S se elimine rezultatele interne. Rezolvare:

M cumpara stoc de marfa din afara grupului cu 500.000, il vinde lui F cu 600.000, la sf.ex. F detine intregul stoc. In M, profit 100.000 = 600.000 500.000

In F, profit = 0 La nivel de grup nu s-a inreg profit pt ca stocul nu a fost vandut

Eliminare rezultat intern A. M/F Eliminare profit intern 707 = % 600.000 607 500.000 371 100.000 Diferenta de valoare genereaza impozit amanat: Valoare contabila (G) = 0 Baza fiscala (F) = 100.000

Diferenta temporara deductibila = 100.000 Creanta impozit amanat = 25 % x 100.000 = 25.000 cu 16% 4412 Impozit amanat = 791 Venit impozit amanat 25.000 Care este mrimea rezultatului contabil si a celui fiscal si ce efecte au aceste valori in contul de profit si pierdere? sau

V4.A2. Dispunei de urmtoarele date in cursul exerciiului N: o intreprindere obine in cursul anului produse finite la costul de producie de 30.000 lei; ea vinde 30% din ele la preul de 38.900 lei, reducere comerciala inscrisa pe factura 10%. Intre cheltuielile ocazionate de

obinerea produselor finite sunt: materiale consumate 3.000 lei, salarii datorate 3.500 lei, salarii pltite 3.200 lei, dobnzi 400 lei, amortizare 1.600 lei. Care este mrimea rezultatului contabil si a celui fiscal si ce efecte au aceste valori in contul de profit si pierdere? Rezolvare: ??? Pret vz. 38.900 reducere comerciala 4111=701 35.010 35010 21000 = 14010 345=711 30.000 SC 3.890 = 35.010 711=345 9.000 SD ct 601= 3.000 ct 641=3.500 chelt. de personal ct 666= 400 ct 6811=1.600 V.A.= M.C + P.E. C.I. = 3.000 P.E . = 701+Variatia 711 = 35.010 + 21.000 = 56.010 (Variatia 711 =SC-SD) V.A. = 56.010-3.000 = 53.010 E.B.E = V.A. + CONT 7411 Chelt. Personal E.B.E. = 53.010- 3.500= 49.510 Rezultatul contabil = E.B.E. + Venituri proviz.- Chelt. Amortiz. + alte venituri alte cheltuieli Rezultatul contabil = 49.510 1.600( amortiz) - 400 ( chelt. dobanzile ) = 47.510 C.I.