Axa prioritara: 3 - Locuri de munca pentru toti

Titlul proiectului:”Antreprenor o sansa pentru viitor”

Contract: POCU/82/3/7/104798

ANALIZA MEDIULUI ANTREPRENORIAL

DIN JUDETUL CONSTANTA, REGIUNEA SUD-EST

Intocmit,

Monica Stancu, Expert comunicare promovare

Lucian Savoiu, Asistent comunicare promovare

Avizat,

Eugen Irimia, Manager Proiect

MEDIUL DE AFACERI DIN ROMANIA IN CONTEXTUL PROGRAMULUI DE GUVERNARE 2018-2020

Potrivit Programului de guvernare 2018-2020, in domeniul politicilor economice, obiectivul strategic il constituie implementarea unui alt model de politica industriala, care sa genereze cresterea economica inteligenta a Romaniei. Este prioritar ca Romania sa treaca de la modelul bazat pe industrii intensive in forta de munca slab calificata si industrii cu grad redus de prelucrare catre industrii inovative, energie si industrii ecologice. Politica industriala activa trebuie bazata pe subventii conditionate de indicatori de performanta, abordare policentrica si concentrare pe clusterele de competitivitate. Specializarea productiei pe industrii cu intensitate tehnologica ridicata va fi de natura sa genereze castiguri de competitivitate si sa reduca dependenta exporturilor romanesti de cateva ramuri industriale. Pilonii principali ai politicii de reindustrializare nationala sunt: cercetare – dezvoltare – inovare, dezvoltarea spiritului antreprenorial pentru dinamizarea pietei nationale, accesul la finantare si la pietele de capital, promovarea investitiilor ca factor de dezvoltare economica, stimularea accesarii fondurilor europene. Statul se va implica activ, in principal prin instituirea parghiilor necesare de dezvoltare, inclusiv constituirea de fonduri de investitii si prin demararea de proiecte de investitii publice cu impact semnificativ de tip greenfield sau brownfield, acordarea de facilitati pentru investitii private, indiferent de natura capitalului social (autohton sau strain).

Politica Guvernului Romaniei in ceea ce priveste mediul de afaceri este centrata pe sustinerea intreprinzatorilor privati si pe stimularea liberei initiative.

Actiunile Guvernului urmaresc consolidarea unui mediu de afaceri stabil si predictibil, eliminarea monopolurilor de stat nejustificate din punct de vedere economic, consolidarea liberei competitii, cresterea transparentei mediului de afaceri si a politicilor guvernamentale, respectiv a politicii monetare, precum si liberalizarea pietei muncii.

Sprijinirea sectorului IMM reprezinta o prioritate a programului economic. Contributor de importanta strategica la cresterea economica si crearea de locuri de munca, sectorul intreprinderilor mici si mijlocii trebuie sa beneficieze din partea statului de politici publice ce vizeaza o reglementare inteligenta, consultare sistematica cu organizatiile reprezentative, un sistem fiscal atractiv, cresterea accesului la finantare, simplificarea procedurilor si debirocratizare.

Masuri propuse in cadrul Programului de guvernare 2018-2020:

- Dezvoltarea Agentiilor Regionale de Atragere de Investitii si Promovare a Exportului (identificarea oportunitatilor de investire de la nivel local si realizarea unor proiecte de investitii „la cheie”; informare cu privire la facilitatile acordate investitorilor – un exemplu fiind schemele de ajutor de stat instituite cu scopul de a sustine investitii noi la nivel national; sprijin pentru investitori in vederea obtinerii avizelor necesare, racordarea la utilitati si contractarea serviciilor

suport necesare demararii activitatii; stabilirea de parteneriate cu institutii finantatoare de la nivel european si international, camere de comert bilaterale, ambasadele straine din Romania; atragere de investitii straine cu 65 sprijinul ambasadelor Romaniei din strainatate)

- Continuarea programului Romania Start-up Nation (infiintarea mai multor start-up-uri si cresterea competitivitatii acestora, noi locuri de munca bine platite in economie)

- Strategic Invest Romania - Program de ajutor de stat pentru sustinerea investitiilor strategice ale antreprenorilor autohtoni (dezvoltarea capitalului autohton, sustinerea industrializarii Romaniei, cresterea numarului de firme.)

- Crearea Programului National de Dezvoltare a Antreprenoriatului–PNDA (cresterea atractivitatii pentru investitii in comunitatilor marginalizate, dezvoltarea infrastructurii de afaceri din Romania si cresterea atractivitatii Romaniei ca destinatie de investitii)

- Program pentru sprijinirea internationalizarii (cresterea exporturilor Romaniei si a IMM-urilor, prin participarea la targuri internationale cu stand de tara, misiuni economice, evenimente internationale in nume propriu .)

- Infiintarea liceelor de antreprenoriat (dezvoltarea abilitatilor antreprenoriale in randul tinerilor) - Programul Romania Profesionala - program de sustinere, in parteneriat public-privat, a scolilor

profesionale si de meserii, program care sa sustina formarea tinerilor in meserii necesare economiei (strungar, sudor, electricieni, mecanici etc).

In cadrul Politicilor in domeniul educatiei, Guvernul Romaniei isi propune dezvoltarea de programe de antreprenoriat de la scoala primara pana la universitati: Pentru elevii care aleg filiera vocationala sau pe cea tehnologica, deschiderea unor microintreprinderi (afaceri de familie etc.) trebuie sa fie principala optiune. Desi este foarte important sa adaptam invatamantul vocational la traditia economica a unei zone (in sensul existentei angajatorilor acolo), este chiar mai important sa ii invatam pe elevi ca ei insisi pot infiinta afaceri acolo unde este cerere pentru un serviciu, chiar daca un angajator nu exista.

In ceea ce priveste piata muncii, masurile propuse sunt:

Realizarea de studii cu privire la nevoile agentilor economici in ceea ce priveste asigurarea cu personal calificat, precum si la insertia absolventilor pe piata muncii.

Fundamentarea planurilor de scolarizare si a finantarii pe domenii de studiu, in functie de nevoile pietei muncii.

Revalorizarea invatamantului profesional si tehnic prin flexibilizarea sistemului – mai multe optiuni de formare profesionala pentru elevi, diferite tipuri de certificari care sa asigure acces pe piata muncii si sa asigure continuarea studiilor la niveluri superioare de calificare.

Formarea si dezvoltarea spiritului antreprenorial in invatamantul preuniversitar si universitar. Includerea elementelor de dezvoltare a competentelor socioemotionale pe toate palierele

sistemului de educatie. Dezvoltarea stagiilor de practica de specialitate/ internship. Realizarea de activitati de orientare si consiliere pentru elevi si studenti, cu accent pe

constientizarea cerintelor pietei muncii.

Programul de guvernare in domeniul Comunicatiilor si al Societatii Informationale propune imbunatatirea cadrului legislativ de reglementare in vederea sustinerii sistemului comertului electronic si a modernizarii comertului cu amanuntul prin mijloace media electronice in concordanta cu serviciile online transfrontaliere si asigurarea securitatii.

SITUATIA IMM-URILOR

Intr-o economie de piata functionala definitorie este concurenta libera si loiala si lupta pentru satisfacerea clientilor in scopul obtinerii de profit. Exista insa deseori situatii in care cooperarea se dovedeste a fi bine-venita, servind interesele comune ale intreprinzatorilor. Cooperarea inseamna, pe langa dezvoltarea schimbului de informatii la nivelul comunitatii de afaceri, si facilitarea relatiilor cu autoritatile publice si de reglementare legislativa.

Sondajele realizate de Agentia Nationala pentru IMM-uri au scos in evidenta faptul ca majoritatea IMM-urilor isi dezvolta afacerile intr-un climat de izolare fata de ceilalti actori de pe piata, izolare care nu este de natura sa favorizeze tocmai schimbul de experienta si de bune practici, sau sa conduca la atingerea unei greutati specifice a vocii cu care se exprima IMM-urile in mediul de afaceri.

Directia Mediu de Afaceri din cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat stabileste ca prioritati pentru imbunatatirea mediului de afaceri:

Facilitarea intrarii pe piata a firmelor/Facilitarea dezvoltarii afacerilor

o Masuri propuse: inregistrarea prin posta/posta electronica a firmelor (e-registration); imbunatatirea procedurilor de luare in evidenta la administratia finantelor publice locala si la oficiul de munca; simplificarea procesului de licentiere/obtinere de permise etc

Respectarea contractelor

o Masuri propuse: simplificarea procedurilor de executare silita in caz de neplata; dezvoltarea instantelor de arbitraj

Imbunatatirea guvernantei corporatiste

o Masuri propuse: transparenta raportarii financiare, a informatiilor privind actionariatul majoritar (rude, terti beneficiari etc)

Imbunatatirea procedurii de iesire de pe piata

o Masuri propuse: simplificarea procedurii de lichidare voluntara si de lichidare prin faliment

Directia Mediu de Afaceri din cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comert si Antreprenoriat isi propune ca directii de actiune pentru crearea unui mediu de afaceri deschis si stimulativ pentru dezvoltarea economica:

1. Institutionalizarea structurilor de dialog intre guvern si mediul de afaceri

2. Asigurarea unui cadrul de reglementare stabil si coerent, armonizat cu practicile international

3. Simplificarea barierelor administrative de intrarea/iesirea pe piata a firmelor

Carta alba a IMM-urilor din Romania 2016 (elaborata de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania)

MEDIUL DE AFACERI DIN REGIUNEA SUD-EST

Regiunea Sud-Est dispune de o industrie diversificata. Sunt reprezentate aproape toate ramurile industriale: industria petrochimica, metalurgica, constructoare de masini, industria materialelor de constructii, industria alimentara si textila.

Productivitatea muncii pentru IMM-uri in Regiunea Sud-Est a cunoscut un trend ascendent, in perioada 2010-2011 (225 mii lei/pers.). La nivel regional, cea mai ridicata productivitate o au intreprinderile din industria extractiva si industrie prelucratoare.

Ca numar de intreprinderi inovatoare, Regiunea Sud-Est a urcat pe a 2-a pozitie cu 36,90% intreprinderi inovative (1054 din total), depasind nivelul national.

Un sector important pentru regiune cu un numar semnificativ de angajati este cel naval. In regiune functioneaza 5 santiere navale, la Braila, Galati, Tulcea, Mangalia, Constanta.

Portul Constanta este principalul port maritim al Romaniei, situat strategic pentru a aproviziona cu marfuri Europa Centrala si de Est si devenit recent cel mai mare port de containere din Marea Neagra, prevazut de asemenea, cu dane de descarcare pentru marfuri dar si cu un terminal modern pentru calatori.

Dupa distributia IMM-urilor la 1.000 locuitori, la nivel national, in anul 2011, Regiunea Sud-Est ocupa locul 4 (cu 54.809 IMM-uri), un trend crescator inregistrand si numarul personalului angajat, nivelul cifrei de afaceri si a investitiilor brute. Sectorul tertiar concentreaza 64,11% din intreprinderile din Regiunea Sud-Est si jumatate din salariatii din regiune, dinamica acestui sector fiind pozitiva.

Turismul in regiune este caracterizat de existenta unor resurse naturale specifice, cum ar fi litoralul Marii Negre si Delta Dunarii, statiunile balneo-climaterice renumite in tara si strainatate, pensiuni agro-turistice (in special in zonele montane din Vrancea si Buzau si in Delta Dunarii). De asemenea, turismul ecumenic este prezent in regiune, in special prin manastirile din nordul Dobrogei, din muntii Buzaului si Vrancei, zona Galati, precum si prin turismul cultural prezent prin existenta vestigiilor culturale (situri arheologice, case memoriale). Regiunea Sud-Est este caracterizata printr-un potential turistic ridicat si divers. Patrimoniul bogat de resurse naturale, precum si patrimoniul cultural favorizeaza practicarea multor tipuri de turism cum ar fi: turismul de litoral, montan, de croaziera, turismul rural si ecologic, turismul cultural si religios.

Indicatorul traditional pentru compararea regiunilor din punct de vedere al nivelului de dezvoltare la nivelul Uniunii Europene este PIB regional pe cap de locuitor. Conform datelor Eurostat, anul 2010 arata ca Regiunea Sud-Est are un PIB/locuitor (standardul puterii de cumparare) de 38%, fiind a sasea regiune din Romania dupa regiunile Bucuresti-Ilfov, Vest, Centru, Nord Vest si Sud Muntenia. Valoarea acestui indicator in Regiunea Sud-Est o claseaza in categoria regiunilor mai putin dezvoltate, deoarece PIB-ul regional pe locuitor este mai mic decat 75% din PIB-ul mediu al UE-27, conform Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului pentru perioada de programare 2014-2020.

Specificul Regiunii Sud-Est il reprezinta disparitatile dintre nodurile de concentrare a activitatilor industrial si tertiare (Braila – Galati; Constanta – Navodari), centrele industriale complexe, areale cu

specific turistic (litoralul si Delta) si intinsele zone cu suprafete de culturi agricole si viticole (Buzau, Focsani).

In ceea ce priveste structura si dinamica intreprinderilor, cu peste 51.000 de unitati locale active, Regiunea Sud-Est se situa in anul 2011 pe locul IV la nivel national, dupa regiunile Bucuresti-Ilfov, Nord-Vest si Centru. Dintre IMM-urile existente in Regiune, cea mai mare parte activau in domeniul comertului (44%), 9.86% in industria prelucratoare, 8.66% in domeniul transport si depozitare, 8.06% in constructii. Analizand situatia IMM-urilor la nivel judetean, ponderea cea mai mare a acestora o detine judetul Constanta (36.30%), urmat de Galati cu 18.98%, Buzau cu 15.27%, Braila cu 10.98%, Vrancea cu 10.76% si Tulcea cu 7.68%.

Programele Agentiei de Dezvoltare Regionala Sud-Est sprijina dezvoltarea microintreprinderilor productive si a celor prestatoare de servicii care utilizeaza potentialul endogen al regiunii (resurse naturale, materii prime, resurse umane etc). Mai mult, microintreprinderile sunt incurajate sa utilizeze noi tehnologii, echipamente IT.

Masurile pe care si le propune ADR Sud-Est pentru dezvoltarea IMM-urilor sunt:

Continuarea pregatirii sectoriale a IMM din punct de vedere al preluarii standardelor europene Dezvoltarea serviciilor destinate microintreprinderilor, prin centrele de dezvoltare a IMM Sustinerea orientarii IMM-urilor in faza de initiere a afacerilor, in special prin incubatoare de

afaceri si tehnologice Continuarea actiunilor de dezvoltare a spiritului antreprenorial Simplificarea si imbunatatirea cadrului legislative si administrative Diminuarea fiscalitatii asupra IMM-urilor Stimularea exporturilor si implementarea tehnologiilor si tehnicilor de varf

Analiza SWOT

Puncte tari:

Industrie diversificata la nivel regional Grad diversificat al structurilor de sprijinire a afacerilor si existent a 4 zone libere (Basarabi,

Braila, Galati, Sulina) Cresterea eficientei energetice (parcuri eoliene) Pozitia geo-strategica a regiunii la granite de est a Uniunii Europene Regiunea este traversata de retele de transport paneuropene Existenta porturilor maritime, fluviale si fluvio-maritime din regiune Sectorul turistic bine dezvoltat (Delta, arii protejate) Pondere mare a populatiei cu varsta de munca (15-65 ani) Existenta resurselor piscicole Suprafete viticole importante

Puncte slabe:

Cresterea moderata a numarului de intreprinderi Nivelul redus al investitiilor straine in regiune Sisteme de transport urban neperformante si poluante Caracterul sezonier al turismului de litoral Productivitatea scazuta a muncii si rata scazuta de activitate si ocupare (putin peste 50%) Venituri mici ale populatiei din regiune Scaderea demografica Ponderea mare a populatiei rurale ocupata in agricultura de subzistenta Impactul antropic asupra biodiversitatii

Oportunitati:

Existent unor programe nationale si europene care sprijina dezvoltarea si diversificarea economiei regionale

Potential favorabil pentru productia de energie din surse regenerabile (energie eoliana, solara, biomasa)

Colaborarea transfrontaliera

Amenintari:

Sectoarele economiei traditionale nu mai asigura ocuparea si cresterea economica Competitivitatea scazuta a ofertelor turistice din regiune (comparativ cu tarile invecinate) Migratia populatiei tinere si a fortei de munca inalt calificata

MEDIUL DE AFACERI IN JUDETUL CONSTANTA

Judetul Constanta este situat in extremitatea sud-estica a Romaniei fiind limitat de marea Neagra la est, iar la nord de judetul Tulcea. Spre vest Dunarea desparte judetul Constanta de judetele Calarasi, Ialomita si Braila, iar la sud se afla o parte din frontiera de stat a tarii noastre cu Bulgaria.

Avand o suprafata de 7.071 km2, judetul Constanta reprezinta 3% din teritoriul Romaniei, ocupand locul 8 intre judetele Romaniei. Structura administrativ teritoriala a judetului Constanta cuprinde 3 municipii, 9 orase, 58 de comune si 189 sate.

Conform informatiilor disponibile in pagina de internet a Directiei Judetene de Statistica Constanta - www.constanta.insse.ro - la data de 1 iulie 2015, datele statistice referitoare la populatia cu domiciliul in judet sunt urmatoarele:

- Total persoane = 769.666, din care: 395.511 femei ( 51,39%) si 374.155 barbati (48,61%)

- Densitate = 108,8 locuitori pe kmp.

- Populatie urbana = 536.910 (69,76%)

- Populatie rurala = 232.756 (30,24%)

- Populatie civila ocupata la sfarsitul anului 2014 = 291.600 persoane (37,89%)

Activitatile industriale sunt concentrate mai ales in centrele urbane, in special de mari dimensiuni, si sunt foarte putin prezente in mediul rural.

In judetul Constanta profilul industrial este orientat spre activitati din sectorul mecanic si chimic. Productia de nave si mijloace de transport acvatice este un sector de varf, concentrand 12.21% dintre firmele care activeaza in judet. O pondere importanta de firme opereaza in industrial metalelor si a produselor din metal, in prelucrarea cauciucului si a maselor plastice, precum si in repararea, intretinerea si instalarea de masini si echipamente. Industria alimentara este singurul sector al industriei traditionale in care opereaza un procent insemnat de firme (15%).

Primul judet din regiune pentru activitatea industriala, Constanta concentreaza si cea mai mare pondere de intreprinderi active in domeniul constructiilor (36% din totalul regional). Judetul Constanta detine 45.88% din firmele din domeniul “Comert”. Fiind un centru universitar puternic, domeniul “Activitati profesionale stiintifice si tehnice” inregistreaza o valoare importanta de 11.64% in activitatea acestui judet, 10.10% din firmele care activeaza in domeniul “Hoteluri si restaurante”, 13.36% din firmele din transport si 3.36% din firmele cu activitati imobiliare.

In judetul Constanta este concentrata in cea mai mare parte activitatea turistica din regiune, in anul 2011 aici regasindu-se peste 87% din capacitatea de cazare turistica si 79% din capacitatea turistica in functiune. Judetul Constanta detine primul loc in regiune atat la numarul de sosiri ale turistilor romani, cat si la numarul de sosiri ale turistilor straini.

Principalul punct de atractie turistica in judetul Constanta il constituie litoralul cu activitatile estivale specific. In plus fata de acestea, peisajul natural ofera obiective turistice care pot au fost structurate de

catre Agentia de Dezvoltare Regionala Sud-Est in trei propuneri de trasee turistice care combina obiective apartinand patrimoniului natural si cultural:

Traseul Murfatlar – Adamclisi – Ion Corvin – Oltina (podgoriile Murfatlar, monumentul Tropaeum Traiani, pestera Sf.Andrei, Manastirea Dervent, Pacuiul lui Soare – cetatea Vicina)

Traseul Constanta – Ovidiu – Gura Dobrogei – Casian – Istria (cetatea Histria, pesterea Sf.Ioan Cassian, rezervatia ornitologica Histria-Sinoe – complex lacustru, rezervatia naturala Cheile Dobrogei)

Traseul Mamaia – Eforie Nord – Eforie Sud – Techirghiol – Costinesti – Olimp – Neptun – Jupiter – Cap Aurora – Venus – Saturn – Mangalia – Hagieni – Vama Veche – 2 Mai

Economia Constantei este una din cele mai puternice din Romania. Cel mai mare port la Marea Neagra, Centrala Nucleara de la Cernavoda, rafinaria Petromidia, industria navala, cele zece statiuni turistice unde sunt concentrate aproape o treime din totalul locurilor de cazare din tara, constituie tot atatea centre majore de dezvoltare. Judetul are 43.981 de firme active.

Top 3 firme dupa cifra de afaceri (mld.lei) 2015/2016

Rompetrol Rafinare SA- 9,8/8,7

Ameropa Grains SA- 2,3/2,6

Daewoo Mangalia Heavy Industries (DMHI) SA- 2/2

Top 3 firme dupa numarul de angajati 2015/2016

DMHI SA- 2.585/2.389

RAJA SA- 2.032/2.091

Polaris M Holding- 1.454/1.411

Economia judetului Constanta a inregistrat scaderi, la cele mai importante capitole, in anul 2017.

Potrivit datelor oficiale, exporturile sunt in scadere, la fel si traficul de marfuri prin Portul Constanta si pe Canalul Dunare Marea Neagra. Importurile, in schimb, au cunoscut o crestere puternica.

In industrie, productia a scazut in primele zece luni ale anului 2017 cu 0,4% fata cea din aceeasi perioada a anului 2016.

„In primele opt luni ale anului 2017, fata de primele opt luni ale anului 2016, exportul a scazut cu 4,3%, dar importul a crescut cu 10,0%”, se arata intr-un document oficial al Directiei Judetene de Statistica din Constanta.

„Traficul de marfuri prin portul Constanta insumeaza 36,1 milioane tone in perioada ianuarie-

septembrie 2017 si este cu 3,1% mai mic decat in aceeasi perioada din 2016”, se arata in documentul DJS Constanta.

Economia judetului Constanta a inregistrat si cresteri, la unele capitole. Unul dintre acestea este numarul de locuinte nou construite in judetul Constanta. In primele trei trimestre ale anului 2017 au fost finalizate 2920, cu 610 mai multe decat in aceeasi perioada din anul 2016.

Conform informatiilor publicate de Directia Judeteana de Statistica Constanta in legatura cu evolutia principalilor indicatori statistici ai Judetului Constanta in perioada ianuarie – august 2018:

Numarul turistilor sositi in primele opt luni ale anului 2018 a fost de 1106,7 mii persoane, fata de 1058,8 mii persoane in aceeasi perioada din 2017, inregistrandu-se o crestere de 4,5%. Si numarul innoptarilor creste: 4263,5 mii innoptari in primele opt luni ale anului 2018, fata de 4085,3 mii innoptari inregistrate in aceeasi perioada din 2017. Turistii straini, in numar de 48494 persoane in perioada ianuarie-august 2018, aproximativ acelasi cu numarul turistilor straini sositi in primele opt luni din 2017 si detin o pondere de 4,4% in totalul turistilor.

In luna august 2018 preturile de consum (la nivel national) sunt cu 2,22% mai mari decat in decembrie 2017. Preturile de consum au crescut cu 1,23% la marfurile alimentare, cu 3,21% la marfurile nealimentare si cu 1,56% la servicii. Rata medie lunara a inflatiei a fost de 0,3% in primele opt luni ale anului 2018, fata de 0,1% in aceeasi perioada din 2017.

In industrie, productia a crescut in primele opt luni ale anului 2018 cu 13,0% fata de cea din aceeasi perioada a anului 2017. Cifra de afaceri din industrie creste in primele opt luni ale anului 2018 cu 27,5% fata de nivelul inregistrat in aceeasi perioada din 2017.

Agentii economici din judetul Constanta au exportat, in primele sase luni ale anului 2018, marfuri in valoare de 948,6 milioane euro si au importat marfuri in valoare de 1612,7 milioane euro (exportul este exprimat in preturi FOB, iar importul in preturi CIF). In structura, in aceasta perioada predomina produsele din capitolul „combustibili si uleiuri minerale” atat la export cu 56,9% (produse petroliere), cat si la import cu 79,4% (petrol si, in cantitati mai mici, produse petroliere). De asemenea, la export ponderi importante mai detin produsele din capitolul „cereale” (11,4%), produsele din capitolul „vapoare, nave si structuri plutitoare” (5,0%), produsele din capitolul „materiale plastice si articole din materiale plastice” (5,8%) iar la import produsele din sectiunea „produse chimice” (5,1%). Fata de primele sase luni ale anului 2017, exportul a crescut cu 10,2%, iar importul a crescut cu 33,7%.

Traficul de marfuri prin portul Constanta insumeaza 21,9 milioane tone in semestrul I 2018 si este cu 4,7% mai mare decat in semestrul I 2017. Traficul prin Canalul Dunare - Marea Neagra, in volum de 6,1 milioane tone marfuri in semestrul I 2018, a crescut cu 6,6% fata de volumul inregistrat in acelasi semestru al anului 2017. Numarul total al navelor tranzitate a crescut cu 4,6% in primul semestru al anului 2018 fata de cel inregistrat in semestrul I 2017, iar numarul navelor straine care au traversat canalul, a scazut cu 19,9%.

In semestrul I 2018 au fost finalizate 1787 locuinte, cu 388 locuinte mai multe decat in semestrul I 2017.

STRUCTURI DE SPRIJIN PENTRU DEZVOLTAREA SECTORULUI IMM IN JUDETUL CONSTANTA 1. ZONA METROPOLITANA CONSTANTA - http://www.zmc.ro/

Obiective:

Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii de transport, telecomunicatii si energie;

Reducerea disparitatilor dintre localitatile situate in zona metropolitana;

Dezvoltarea de noi zone rezidentiale si cartiere de locuinte;

Dezvoltarea si imbunatatirea serviciilor publice;

Protectia mediului si dezvoltarea durabila;

Dezvoltarea turismului si a sectorului tertiar;

Dezvoltarea economica integrata;

Dezvoltarea resurselor umane, cresterea ratei de ocupare si combaterea excluziunii sociale si a dezechilibrelor sociale;

Atragerea de noi investitii si cresterea accesului la resurse.

2. Agentia pentru Dezvoltare Regionala Sud-Est - http://www.adrse.ro/

Agentia pentru Dezvoltare Regionala a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est are drept obiectiv dezvoltarea regionala prin initierea si mentinerea de parteneriate institutionale intra-regionale, inter-regionale si internationale.

A fost creata cu scopul de a contribui la facilitarea absorbtiei fondurilor de tip structural la nivelul celor sase judete componente ale Regiunii (Braila, Buzau, Constanta, Galati, Tulcea, Vrancea), atat prin activitatea de promovare a identitatii regionale cat si prin administrarea programelor europene care fac parte din strategia de post-aderare elaborata de Uniunea Europeana.

3. Camera de Comert, Industrie, Navigatie si Agricultura Constanta (CCINA Constanta) www.ccina.ro

CCINA Constanta reprezinta, apara si sustine interesele comunitatii de afaceri din judetul Constanta.

CCINA Constanta se implica activ in realizarea de actiuni ce vizeaza asigurarea, la nivel regional, a unui mediu de afaceri solid, colaborand cu institutiile si autoritatile administratiei publice, judetene si locale, precum si cu structurile regionale, in scopul dezvoltarii economico - sociale a zonei, inclusiv prin parteneriate de tip public – privat.

EXEMPLE DE SUCCES

1. Victor Maxim nici nu a implinit 29 ani, dar se poate lauda cu un palmares bogat de initiative civice. Victor este coordonator la Let's Do it, Romania si s-a facut cunoscut in oras pentru proiecte precum curatarea plajelor dintre Mamaia si Navodari. Dupa ce a monitorizat zona el a reusit sa obtina sprijinul Ambasadei Americane la Bucuresti si zeci de soldati americani cantonati la Mihail Kogalniceanu l-au insotit in actiunea de ecologizare care a avut loc in iarna lui 2014.

Dar activitatile lui Victor Maxim nu se opresc aici. El a pus pe picioare o alta initiativa apreciata. Biblioteca Colorata a inceput cu mai multe zone de lectura in diferite parcuri si piatete ale municipiului Constanta. Cititori de toate varstele puteau sa imprumute cartile oferite gratuit de Victor si de sponsorii sai, edituri din toata tara. Atunci cand a venit iarna, antreprenorul constantean ar fi putut sa depoziteze toate cartile in cutii si sa astepte iar caldura. El a discutat insa cu reprezentantii Tomis Mall si a reusit sa obtina un spatiu generos la ultimul etaj al cladirii situate in centrul orasului Constanta. Zona s-a transformat rapid intr-o biblioteca non-conformista in care poti sa gasesti peste 10.000 de volume din toate domeniile. Cartile sunt noi, dar oricine poate sa doneze volumele vechi de acasa. Biblioteca Colorata este deschisa de la orele 10.00 la 22.00 in fiecare zi a saptamanii. 2. La capitolul "tineri antreprenori" putem sa-i punem pe lista si pe Andrei Eduard Burghelia si Mihnea Calugaru. La numai 16 ani, cei doi elevi din Constanta au reusit sa-si vada visul cu ochii. Ei au reasizat o firma de curierat pe bicicleta. Afacerea a pornit in vara anului 2014 si tinerii se mandresc ca nu polueaza orasul, dar ofera servicii de curierat ieftine si rapide. Ideea i-a venit lui Eduard pe cand avea 13 ani, dar ea nu a fost pusa in practica decat 3 ani mai tarziu, odata cu participarea la o competitie de antreprenoriat numita "Compania Anului 2014", organizata de Junior Achievement Romania. Primii clienti nu au intarziat sa apara. Tinerii garantau livrarea oricarui colet de dimensiuni rezonabile in 90 minute de la primirea comenzii. Au avut insa dificultati atunci cand au inregistrat afacerea la Registrul Comertului pentru ca era nevoie de o persoana care avea 18 ani impliniti care sa semneze toate hartiile. Au rezolvat totul rapid, cu ajutorul unei prietene si acum se bucura ca pot sa faca bani pentru munca lor cinstita. Tarifele de expeditie pornesc de la 8,5 lei si merg pana la 22 lei in functie de zona unde trebuie livrat coletul si de greutate. Tinerii ofera reduceri pentru clientii noi si nu se dau in laturi nici macar atunci cand afara a nins sau este frig. 3. Logistic Park

In anul 2007, cand in incinta fostei fabrici de furnire „Furnirom“ au fost puse bazele primului parc logistic din municipiul Constanta, nimeni nu isi imagina ce evolutie spectaculoasa va avea acest proiect. La vremea aceea, in Romania se vorbea mult despre parcurile industriale si logistice, dar putini stiau sa le organizeze. Sa investesti intr-o asemenea idee este intotdeauna riscant. Nu ai nicio garantie ca vei atrage clienti si ca vor prinde radacini, chiar daca analizele de piata sunt optimiste.

Parcul logistic a fost realizat in baza unui concept modern, care a fost dezvoltat pas cu pas, pe masura atragerii de noi clienti. Au fost construite hale noi, iar vechile cladiri, platformele, caile de acces, birourile au suferit un proces de reconversie si de modernizare in conformitate cu cerintele beneficiarilor.

Platforma parcului are o suprafata totala de 146.390 metri patrati. Suprafata desfasurata a cladirilor este de 48.748 metri patrati, iar gradul de ocupare a suprafetei comerciale utile este de 100%”, a precizat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, managerul comercial Cristian Pandichi.

A trecut un deceniu de la inaugurare si parcul logistic a ajuns la maturitate. Astazi, gazduieste 70 de clienti, cu activitati extrem de diverse: comert, industrie farmaceutica, piese auto, depozitare si distributie de alimente, bauturi racoritoare si alcoolice, de scule si materiale pentru constructii, servicii de curierat si altele. Clientii au inchiriat suprafete de 40 pana la 5.000 metri patrati.

Printre „locatari” sunt brand-uri sonore: Coca Cola, Pepsico, Augsburg International, Elit, Autonet, Internacks, Holver, Fan Courier, Rostec, Intrebrands, Aquila, Astara, Autonet, Mediplus si altele.

4. Nichiduta Trading

Nichiduta Trading, o companie infiintata in 2012 in Constanta de doi antreprenori, specializata in co-

mertul cu amanuntul al produselor pentru copii, asteapta cresteri cuprinse intre 20% si 40% in 2017, dupa ce in 2016 afacerile companiei au ajuns la 22 mil. lei, un avans de 57% fata de 2015.

Planurile de business vizeaza si exportul jucariilor spre tari ca Bulgaria si Ungaria incepand cu anul viitor.

„In mare parte consumatorii cumpara ce vad in parc si in malluri cand trec pe langa ele. Depinde si de sezon si de produsele noi care apar pe piata. Nu poti sa aduci un produs si sa fii sigur ca acela va avea vanzari“, a spus pentru ZF Daniel Minciuna, unul dintre actionarii Nichiduta Trading.

Gama de produse cuprinde jucarii si articole pentru copii si bebelusi, de la patuturi, carucioare, biciclete, produse de igiena, iar actionarul spune ca nu trimite jucariile in hipermarketuri sau magazine specializate pentru ca nu vede un avantaj pentru afacere. Jucariile sunt importate in mare parte din tari din Europa, precum Olanda, Germania, Italia, Spania sau Bulgaria, dar si China. Cu producatorii romani colaboreaza pentru produsele mari, patuturi, lenjerii, saltele, care se pot face mai usor pe piata locala.