Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, IasiFacultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Analiza structurii şi dinamicii resurselor financiare publice din bugetul consolidat al României

Student: Roxana Andreea

Specializarea: Contabilitate și Informatică de Gestiune

Grupa: 1225

1

Introducere

Prezentul proiect are drept scop, prezentarea și mai ales înțelegerea unei anumite părți a finanțelor, și anume, finanțele publice iar din acest domeniu, analiza structurii și dinamicii resurselor financiare publice din bugetul consolidat al României.

După o scurtă prezentare a structurii resurselor financiare publice din bugetul de stat si din bugetele locale, care oferă o bază teoretică a ceea ce urmează, pe baza informațiilor oferite de Ministerul Finanțelor Publice ți prin prelucrarea proprie a acestor informații, în următoarea parte a proiectului am analizat mutaţiile în structura resurselor financiare publice din bugetul de stat în perioada 2009-2011 precum și mutaţii în structura resurselor financiare publice din bugetele locale în perioada 2009-2011.

Pe baza graficelor ( prelucrare proprie pe baza informatiilor oferite de Ministerul Finanțelor publice ) se poate observă clar evoluția principalelor categorii de venituri ale bugetelui public al Românie.

Au fost analizați indicatori precum: veniturile curente, venituri fiscale, donații, venituri nefiscale, Subvenții, Venituri din capital, sume de la UE in contul plaților efectuate, operațiuni financiaresume încasate în contul unic, la bugetul de stat, contribuții de asigurari.

Proiectul este structurat pe trei capitole:

1. Structura resurselor financiare publice din bugetul de stat şi din bugetele locale– criterii şi componente (conform

clasificaţiei bugetare)

2. Mutaţii în structura resurselor financiare publice din bugetul de stat în perioada 2009-2011

3. Mutaţii în structura resurselor financiare publice din bugetele locale în perioada 2009-2011

2

Analza structurii si dinamicii resurselor financiare din bugetul consolidat al Romaniei

1. Structurarea resurselor financiare publice din bugetul de stat și din bugetele locale - criterii si componente (conform clasificatiei bugetare )

1.1 Conținutul resurselor financiare publice

Economia moderna este caracterizată de fenomenul cresterii mai rapide a necesarului de resurse decât a posibilităților de procurare a acestora. Resursele au caracter limitat, în timp ce cererea de resurse prezinta o accentuată tendință de crestere.

Resursele sunt elemente ale bogatiei unei natiuni. Resursele provenind din produsul intern brut, la care se adauga importul, sunt folosite pentru: consum, formare bruta de capital si export. Alaturi de resursele materiale, umane, valutare si informationale, un rol deosebit îl au resursele financiare.

Resursele financiare reprezinta totalitatea mijloacelor banesti necesare realizarii obiectivelor economice si sociale într-un interval de timp determinat.

În categoria resurselor financiare se includ resurselor financiare ale autorităților si instituțiilor publice, resursele întreprinderilor publice si private, resursele organismelor fara scop lucrativ, precum si resursele populatiei. Volumul resurselor financiare ale unei societati depinde de marimea produsului intern brut, precum si de posibilitatea apelării la resurse financiare externe (împrumuturi, ajutoare, donatii, transferuri cu caracter definitiv etc.).

Având în vedere distincția dintre finanțele publice si cele private, se pune problema raportului dintre resursele financiare ale societății si resursele financiare publice. Acesta este un raport ca de la întreg la parte, deoarece resursele financiare ale societății au o sfera de cuprindere mult mai largă.

Resursele financiare publice includ resursele administratiei de stat centrale si locale, resursele asigurarilor sociale de stat si resursele instituțiilor publice cu caracter autonom.

Resursele financiare publice împreuna cu resursele financiare private constituie, așadar, resursele financiare ale societății.

În teoria finanțelor publice, se consideră că alocarea efectiva a resurselor între sectorul public si cel privat determină o anumita proporție între acestea, putându-se accepta ca alocarea resurselor este optima dacă cerințele consumatorilor sunt satisfacute la nivelul maxim, prin intermediul sectorului privat si a celui public.

Utilizarea deplină a resurselor este o condiție necesată dar nu și suficientă pentru alocarea intersectorială optimă. Cerința utilizării depline a resurselor trebuie sa fie completată de condiția asigurării utilității maxime pentru consumatorii de bunuri si servicii.1

1 Filip, Gh., Finanţe Publice, Editura Junimea, Iaşi, 2010

3

1.2 Structurarea resurselor financiare publice2

Din ce in ce mai frecvent, se manifestă cererea sporită de resurse financiare generată de creșterea nevoilor sociale într-un ritm mai rapid decât creșterea produsului intern brut.

Cererea de resurse financiare publice este determinată de nivelul și evoluția cheltuielilor publice. Posibilitatea acoperirii cererii de resurse, la un moment dat este influentata de un ansamblu de facturi, printre care pot fi mentionati:

Factori economici, care determina o evolutie a produsului intern brut, ceea ce poate sa determine sporirea veniturilor impozabile;

Factori monetri (dobanda, credit, masa monetară=, care işi transmit influenta prin preţ

Factori sociali, ce presupun redistribuirea resurselor in scopul asigurării nevoilor de educaţie, sănătate, asigurări sociale etc

Factori demografici, care uneori pot afecta pot influenta numarul populaţiei active şi sporirea numărului contribuabililor

Factori politici şi militari care prin masurile de politica economica, sociala si financiara pe care le implica, pot avea ca efect cresterea productiei si a veniturilor, a contributiilor pentru asigurarile sociale, a fiscalitatii, presiuni asupra bugetului general consolidat, influentand, in acelasi timp, nivelul resurselor financiare publice;

Factori de natură financiară, care sintetizeaza influenta factorilor prezentati anterior, prin dimensiunea cheltuielilor publice.

Structura resurselor financiare publice difera de la o tara la alta, iar in evolutia istorica a acestora s-au inregistrat numeroase modificari. In continuare vom prezenta aceasta structura pe baza urmatoarelor criterii:

Din punct de vedere al continutului economic; Din punct de vedere al structurii organizatorice a statelor; Prin prisma bugetului general consolidat; În functie de ritmicitatea incasarilor la buget; În functie de provenienta.

După conţinutul economic, principalele categorii de resurse financiare publice sunt:

a) Prelevările cu caracter obligatoriu (impozitele, taxele, contribuţiile). Acestea se prezinta sub forma veniturilor fiscale şi nefiscale.

b) Cea mai mare parte a veniturilor publice o cosnstituie veniturile cu caracter fiscal. Aceste se inscriu în: - impozite, taxe si contributii directe, in cazul carora suportatorul real este considerat a fi insusi subiectul lor;

- impozite si taxe indirecte, in cazul carora suportatorul real nu coincide cu subiectul platitor, datorita fenomenului financiar de repercursiune.

c) Veniturile nefiscale sunt acele venituri care revin statului: in calitatea sa de proprietar de capitaluri avansate in procesul reproductiei economice (de pilda, dividendele); de la regiile publice sau societatile nationale autonome (apar sub forma intregului profit net al acestora sau a varsamintelor unei fractiuni din profitul net ramas dupa alimentarea fondurilor

2 Filip, Gh., Finanţe Publice, Editura Junimea, Iaşi, 2010

4

proprii); din diverse alte surse (sunt denumite venituri nefiscale diverse) cum sunt de pilda cele provenite din: amenzile si penalitatile aplicate; amenzile si penalitatile aplicate; valorificarea bunurilor confiscate; concesiunile realizate de institutiile publice; expertizele in domeniul navigatiei etc.

d) Resursele de trezorerie, intervin pentru acoperirea temporara a deficientelor curente ale bugetului national public. Ele au următoarele caracteristici: sunt imprumuturi pe termen scurt, contractate pe piata de capital, prin emisiunea si plasarea unor titluri de stat sub forma bunurilor de tezaur, a certificatelor de depozit; au caracter temporar si rambursabil; presupun un cost determinat de dobanda aferenta titlurilor de stat, precum si de cheltuielile ocazionate de punerea si retragerea din circulatie a titlurilor respective.

e) Resursele provenind din imprumuturi publice, se gestioneză tot prin sistemul trezoreriei publice.Sunt un mijloc de procurare a resurselor.

f) Finanţarea prin emisiunea monetară fără acoperire, ca mijloc de finanţare a deficitului bugetar, generează efecte negative pe termen mediu si lung, generate de inflaţie.

Sructura organizatorica a statelor reprezintă un alt criteriu de grupare a resurselor publice. Astfel, in statele de tip unitar, se deosebesc resurse publice ale bugetului centaral şi resurse ale bugetelor locale iar in statele de tip federal, resursele publice se structurează pe trei niveluri: resurse ale bugetului federal, resurse ale bugetelor statelor, regiunilor sau provinciilor membre ale federaţiei si resurse ale bugetelor locale.

Privită prin prisma bugetului general consolidat, structura resurselor financiare publice include:

a) Resursele financiare ale bugetului de stat, din care fac parte venituri curente ( impozite, taxe, venituri nefiscale, venituri din capital, donaţii şi sponsorizări, precum şi încasări din rambursarea împrumuturilor acordate)

b) Resursele financiare ale asigurarilor sociale de stat, care provin din contributiile pentru asigurarile sociale si din alte surse ce alimenteaza asigurarile sociale de stat.

c) Resursele financiare cu destinaţie specială, care constau, in general, din contributiile ce alimenteaza fondurile speciale constituite la nivel central.

d) Resursele financiare ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale cum sunt: impozitele, taxele si veniturile nefiscale cu caracter local; cotele si sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat; transferurile cu destinatie speciala de la bugetul de stat; alte venituri proprii ale bugetelor locale, inclusiv veniturile din capital.

In functie de ritmicitatea incasarii lor la buget, resursele financiare publice se grupeaza in:

a) resurse ordinare (curente): sunt cele considerate normale, firesti pentru constituirea bugetului public si se incaseaza la buget cu o anumita regularitate, in cadrul fiecarui exercitiu bugetar. Acestea include: veniturile fiscale; contributiile pentru asigurarile sociale de stat; contributiile ce alimenteaza fondurile speciale; veniturile nefiscale.

b) Resursele extraordinare (întamplătoare sau incidente) sunt acele resurse la care statul recurge in situaţii excepţionale când resursele curente nu mai acopera cheltuielile publice. Resursele extraordinare cuprind: imprumuturile de stat interne si externe; transferurile, ajutoarele si donatiile ; sumele rezultate din lichidarea participaţiilor de capital in străinătate si din valorificarea peste graniţă a bunurilor statului.

După provenienţă, resursele financiare publice se grupează in:

5

a) Resurse interne, sunt cele de tipul impozitelor, taxelor, contributţiilor, veniturilor nefiscale, împrumuturilor contractate de la persoane fizice şi juridice din propria ţară, altor venituri exceptinale.

b) Resurse extene : imprumuturi de stat contractate la institutii financiare internationale (FMI, Banca Mondiala, BERD s.a.), la guvernele altor ţări, la bănci cu sediul în alte state, la orice alţi deţinători străini de capitaluri bănesti.La acestea se adauga diferite transferuri externe primite sub forma ajutoarelor nerambursabile de la organismele internaţionale sau din partea altor state

În România, resursele financiare publice sunt structurate pe criterii economice, în conformitate cu structura sistemului bugetar. Resursele financiare publice se constituie si se gestioneză printr-un sistem unitar de bugete, şi anume : bugetul de stat; bugetul asigurarilor sociale de stat; bugetele fondurilor speciale; bugetele trezoreriei statului; bugetele instituţiilor publice autonome, bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetele instituţiilor publice finanţate integral din veniturile proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice şi bugetul fondurilor externe nerambursabil.

Principalele categorii de resurse publice sunt3:

I. Resursele bugetului de stat: 1. Venituri curente: a).venituri fiscale:

- impozite directe - impozite indirecte - venituri nefiscale

2. Venituri din capital II. Resursele bugetului de stat : 1. Venituri fiscale:

- contributia pentru asigurarile sociale - alte contributii

2. Venituri nefiscale III. Resursele bugetelor locale : 1. Venituri proprii:

- venituri fiscale - venituri nefiscale

2. Cote si sume defalcate din venituri ale bugetului de stat 3. Cote aditionale la unele venituri ale bugetului de stat si ale bugetelor locale 4. Transferuri cu destinatie speciala de la bugetul de stat IV. Resursele fondurilor speciale

3 Văcărel, I. (coord.) , Finanţe publice , E.D.P., Bucureşti, 2008

6

2. Mutaţii în structura resurselor financiare publice din bugetul de stat în perioada 2009-2011 Bugetul de stat este o categorie fundamental a știintei finanțelor, la definirea căreia concura o abordare juridical si alta economica. Abordarea economica a conceptului de buget subliniaza coarelațiile macroeconomice și, în special, legatura cu nivelul si evolutia produsului intern brut4.

2.1 Evoluția finanțelor publice pe termen mediu Reevaluarea principalilor indicatori macroeconomici, reglementarea şi implementarea măsurilor de reformă impuse de recentele evoluţii macroeconomice, precum şi a celor care fac obiectul acordului de împrumut încheiat între România şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), Comisia Europeană, Banca Mondială şi celelalte instituţii financiare au determinat rectificarea bugetului pe anul 2009.Totalul resurselor bugetare disponibile a scăzut cu 6,2 miliarde lei în condiţiile reducerii veniturilor bugetare şi fondurilor nerambursabile estimate precum şi creşterii deficitului bugetar:

Structura resurselor disponibile in anul 2009

Buget initia (mld lei)

Buget initial % PIB

Buget rectificat (mld. lei)

Buget rectificat % PIB

205,6 35,5% 199,4 37,5%Venituri din economie

183,5 31,7% 166,7 31,4%

Fonduri nerambursabile

10,27 1,8% 8,5 1,5%

-preaderare 5,13 0,9% 4,6 0,9%-postaderare 5,14 0,9% 3,9 0,7%

Deficit public 11,78 2,0% 24,4 4,6%

În totalul veniturilor bugetare au fost incluse şi resursele suplimentare generate de revenirea la nivelul contribuţiilor sociale din ianuarie 2008 (4,34 mld lei), devansarea în anul 2009 a programului de creştere aferent accizelor pentru ţigarete şi alte produse din tutun, prevăzut pentru anul 2010 (0,59 miliarde lei). În comparaţie cu bugetul adoptat iniţial, veniturile bugetare au fost revizuite în scădere cu 18,8 mld lei (printre care: TVA 5 mld lei, accize 2,6 mld lei, impozitul pe profit 1,7 mld lei, impozitul pe venit 1,8 mld lei, contribuţii de asigurări sociale 2,3 mld lei, venituri nefiscale 3,2 mld lei)

4 Văcărel, I. (coord.) , Finanţe publice , E.D.P., Bucureşti, 20087

2.1.1 Principalele evoluţii fiscal bugetare în perioada 2009-20115

Lgislatie Prognoza 2009-2012Impozitul pe venit – menținerea cotei unice de impozitare directa de 16% a veniturilor si asigurarea echității în repartizarea sarcinii fiscale pentru persoanele cu venituri mici.

Pe termen mediu estimăm aceeaşi evoluţie prudentă a salariilor în concordanţă cu productivitatea iar încasările din impozitul pe venit se vor stabiliza la 3,6% din PIB în 2011.

Impozitul pe profit- menținere cotei unice de impozitare directă de 16%. - Introducerea unui impozit minim datorat de contribuabilii care declară impozit pe profit mai mic decât impozitul minim propus, precum şi de către microîntreprinderile care declară impozit pe veniturile microîntreprinderilor mai mic decât impozitul minim propus. - Impozitarea rezervelor din reevaluarea imobilizărilor fixe. - Neimpozitarea profitului neinvestit

Estimăm că veniturile din impozitul pe profit vor reveni la nivelul de 2,3% din PIB în 2011 în contextul relansării creşterii economice.

TVA- menținerea actualelot cote de TVA - Introducerea obligației depunerii lunare a decontului de taxă pe valoarea adăugată de către persoanele impozabile care vor realiza achiziții intracomunitare, chiar dacă au o cifra de afaceri sub 100 mii Euro

Pe termen mediu veniturile din TVA vor înregistra o evoluţie ascendentă în contextul implementării măsurilor privind îmbunătăţirea colectării şi vor atinge 7,8% din PIB în anul 2011.

Accize – devansarea programului de creștere a accizelor pentru țigarete și produse de tutun în 2009 si majorarea accizelor pentru unele grupe de bauturi alcoolice, cu impact bugetar si in 2010

Se aşteaptă ca veniturile din accize să atingă 3,1% din PIB în anul 2011.

Contribuții la asigurările sociale- Reglementarea prin Codul fiscal a contribuţiilor de asigurări sociale.

Evoluţia moderată a câştigului salarial mediu brut pe termen mediu va conduce la diminuarea ponderii contribuţiilor până la 10,1% din PIB în anul 2011.

Cadrul bugetar pe termen mediu este orientativ şi nu include măsurile fiscale şi administrative ce vor fi luate pentru creşterea ponderii veniturilor în PIB pe termen mediu.

5 Sursa informaţiilor: Programul de convergenţă, Guvernul României

8

Mid lei

2009 2010 2011Impozitul pe profit 2,2 2,2 2,3Impozit pe venit 3,4 3,5 3,6TVA 7,4 7,5 7,8Accize 2,9 3,4 3,1Contribuții sociale 10,3 10,0 10,1

Sursa: Ministerul Finanţelor Publice (calculate conform metodologiei cash)

2.2 EXECUŢIA BUGETULUI DE STAT AL ROMÂNIEI

2009 2010 2011Venituri curente 53.530,0 64.825,1 77.058,3Venituri fiscale 49.405,0 56.305,1 69.527,7Impozitul pe profit, salarii, venit si castiguri din capital

16.796,7 14.460,1 15.604,1

Impozite si taxe pe proprietate 54,0 4,5 -0,5Impozite si taxe pe bunuri si servici 31.789,8 41.222,4 53.227,9Impozitul pe comertul exterior (taxe vamale) 655,5 574,0 673,7Alte impozite și taxe fiscale 108,9 44,1 22,5Contributii de asigurari 414,7 395,0 215,4Venituri nefiscale 3.710,3 8.125,0 7.315,2SubvențiiVenituri din capital 39,3 282,6 275,6Donații 500,9 0,0

Sume de la UE in contul plaților efectuate 1.189,1 2.457,5 1.650,7Operațiuni financiare 1,9 6,3 1,1Sume încasate în contul unic, la bugetul de stat -82,0 -21,6 385,5

Sursa informatiei: Ministerul Finantelor Publice

9

Impozitul pe profit

Impozit pe venit TVA Accize Contribuţii sociale

0

2

4

6

8

10

12

200920102011

2.2.1 Evoluția veniturilor curente in perioada 2009-2011

Prelucrare proprie (toate graficele reprezinta prelucrare proprie pe baza informatiilor de la Ministerul Finantelor Publice)

Se observă, că veniturile curente, la nivelul bugetului de stat au inregistrat o creștere de6% in 2010 față de 2009 și de 7% in 2011 față de 2010.Pe ansamblu, s-a inregistrat o crestere a veniturilor curente de 13% in 2011 raportat la anul 2009.Această creștere a veniturilor a fost determinată în principal de creşterea veniturilor din impozite şi taxe pe bunuri şi servicii, a veniturilor din impozite şi taxe pe proprietate și venituri nefiscale.

Cea mai importantă creştere au înregistrat-o veniturile din taxa pe valoare adăugată +14,3% şi cele din accize +11,5%. Atât ca volum, căt şi ca procent , creşterea încasărilor din TVA este cea mai spectaculoasă. Principala motivaţie este desigur creşterea cotei de impozitare de la 19 la 24%. Cele mai importante scăderi apar în dreptul încasărilor din impozitul pe salarii şi venit , a celor din impozitul pe profit , şi în cazul contribuţiilor de asigurări . Proporția veniturilor fiscale, contribuțiilor din asigurări si a veniturilor nefiscale din totalul veniturilor curente.

10

2009 2010 20110.00

10,000.00

20,000.00

30,000.00

40,000.00

50,000.00

60,000.00

70,000.00

80,000.00

90,000.00

Venituri curente

Venituri curente

27%

33%

39%

Venituri curente2009 2010 2011

92%

1%7%

2009Venituri fiscale Contributii de asigurari Venituri nefiscale

87%

1% 13%

2010Venituri fiscale Contributii de asigurari Venituri nefiscale

Se observa că cea mai mare parte a veniturilor curente, sunt datorate veniturilor fiscale iar ponderea ce mai mică o constituie veniturile din contributii de asigurări.

Veniturile fiscale au înregistrat in 2009 o pondere de 28% din totalul veniturilor curente si au crescut pâna in 2010 cu 4% iar în 2011 au crescut față de 2009 cu 12%, evoluţii favorabile înregistrându-se la taxa pe valoarea adăugată , accize , impozit pe venit, impozit pe profit. Spre deosebire de veniturile fiscale, Contribuțiile din asigurări au înregistrat scăderi de la un an la altul: de -1% in 2010 față de 2009 și de -19% până în 2011.Această scădere se datorează în bună măsură scăderii numărului de salariați și diminuarea conformării voluntare, scutirea firmelor care angajează șomeri de plata CAS pe o perioada de 6 luni și facilități rezultate din facilitarea tehnică, reducerea salariilor personalului bugetar,dar a fost de asemenea afectat și de impactului de lărgire a bazei de impozitare și de introducerea contribuțiilor sociale pentru personalul militar , care nu sunt reflectate de evoluția bazei macroeconomice de impozitare considerate. În cazul veniturilor fiscale, acestea au inregistrat o crestere de 24% până în 2010 și o scădere de 5% in 2011 față de 2010.Pe ansamblu, veniturile fiscale au crescut din 2009 până în 2011 cu 19%. Aceastea au crescut ca urmare a măsurilor de restabilire a echilibrului bugetar cum ar fi: includerea în bugetul de stat a sumelor aferente reducerii drepturilor salariale în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii; virarea la bugetul de stat a unor sume provenite din sursele proprii de finanţare ale operatorilor economici cu capital majoritar de stat, ca urmare a încasării dividendelor de la operatorii

11

90%

0% 9%

2011Venituri fiscale Contributii de asigurari Venituri nefiscale

2009 2010 20110.00

10,000.00

20,000.00

30,000.00

40,000.00

50,000.00

60,000.00

70,000.00

80,000.00

Venituri fiscaleContributii de asigurariVenituri nefiscale

economici cu capital de stat, precum şi a vărsămintelor la bugetul de stat din profitul net al BNR.

2.2.2 Evoluția veniturilor din capital

Din totalul veniturilor din capital înregistrate in cei trei ani, anului 2009 ii revin 7%, anului 2010 îi revin 47% din total iar anului 2011, 46%. Se observă că veniturile din capital au crescut foarte mult in 2010 față de 2009 (243,3 mil lei) și au inregistrat o ușoară scădere îm 2011 față de 2010 (7 mil lei). Acest tip de venituri rezulta din vanzarea unei parti din avutia patrimoniului public Izvorul acestor venituri nu este activitatea din anul bugetar în care se încasează, ci este vorba de valorificarea unor bunuri ce s-au acumulat în patrimoniul public,fiind rezultatul utilizării unei părţi din resursele bugetare ale perioadelor trecute. Tocmai dea ceea veniturile de acest gen nu sunt curente; ele provin din capital.

2.2.3Venituri din donații Pe ansamblul celor trei ani, se observă că doar in2010 s-au obtinut venituri din donații in valoare de 500,9 mil lei. Aceste venituri s-au obținut prin donația unor sume de bani, de către persoane fizice sau juritice, pentru contracararea crizei economice.

12

2009 2010 20110

50

100

150

200

250

300

Venituri din capital

Venituri din capital

2009 2010 20110

100

200

300

400

500

600

Donații

Donaţii

2.2.4 Evoluția veniturilor obtinute din sume de la UE în contul plăților efectuate

In 2010 veniturile provenite din sume de la UE au fost mai mari cu 1.268,40 față de 2009, dar, in 2011 mai mici cu 806,80 față de 2010.

2.2.5 Evolutia veniturilor din operatiuni financiare

Alăturat veniturilor curente și celor de capital, clasificația indicatorilor, privind finanțele publice cuprinde si o parte care redă veniturile provenite din încasari de sume cu ocazia rambursării de către debitori a ratelor scadente aferente împrumuturilor acordate din bugetul de stat. Din graficul de mai sus se observa că cele mai multe venituri din operatiuni financiare, la nivelul bugetului de stat, s-au realizat în anul 2010. În 2011, aceste venituri au scăzut drastic, Înregistrand o valoare cu 0,8 mil lei mai mica decat in anul 2009.

13

2009 2010 20110.00

500.00

1,000.00

1,500.00

2,000.00

2,500.00

3,000.00

Sume de la UE in contul plaților efectuate

Sume de la UE in contul plaţilor efectuate

2009 2010 20110

1

2

3

4

5

6

7

Operațiuni financiare

Operaţiuni financiare

2.2.6 Evolutia veniturilor din sume încasate in contul unic la bugetul de stat.

2.2.7 Evoluția PIB in perioada 2009-2011 Milioane lei

2009 2010 2011PIB 505.503 511.581 547.829

Anul 2011 a marcat pentru economia României reintrarea pe o traiectorie de creștere economică, produsul intern brut real înregistrând o majorare de 2,5% după declinul abrupt de 6,6% din 2009 și, respectiv, contracția de 1,6% în 2010. Comparativ cu prognozele inițiale avute în vedere la elaborarea Strategiei fiscal bugetare pentru perioada 2011-2013, dar și cu prognozele din toamna lui 2011 ale Comisiei Europene și ale Comisiei Naționale de Prognoză, creșterea economică a fost mai mare cu un punct procentual, în principal ca urmare a șocului favorabil de ofertă în agricultură, reflectat la nivelul utilizării PIB în consumul privat și variația stocurilor. Contibuțiile principale la creșterea economică înregistrată au revenit formării brute de capital fix (+1,5 pp., corespunzătoare unei creșteri anuale în termeni reali de 6,3%) și variației stocurilor (+1,4 pp.), în condițiile în care creșterea cheltuielilor de consum final ale populației și

14

2009 2010 2011480,000

490,000

500,000

510,000

520,000

530,000

540,000

550,000

560,000

PIB

PIB

2009 2010 2011

-200

-100

0

100

200

300

400

500

Sume încasate în contul unic, la bugetul de stat

Sume încasate în contul unic, la bugetul de stat

ale instituțiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației au avut o contribuție pozitivă de 0,8 pp. (creștere anuală reală de 1,3%), datorată expansiunii componentei autoconsum și piață țărănească. Contribuții negative au revenit exportului net (-0,8 pp.), în condițiile unei expansiuni mai ridicate în termeni reali a importurilor (+10,5%) decât cea a exporturilor (+9,9%) și, pe fondul ajustărilor de cheltuieli din sectorul public, consumului total al administrațiilor publice (-0,6 pp., corespunzător unei contracții de 3,5% în termeni reali). Pe partea de ofertă, cele mai mari creşteri ale volumului de activitate s-au înregistrat în agricultură, silvicultură și pescuit (+11,3%), industrie (+5%) și construcții (+2,6%), în timp ce evoluţii negative s-au înregistrat în informații și comunicații (-2,2%), intermedieri financiare și asigurări (-1,1%), precum și administrație publică și apărare, învățământ, sănătate și asistență socială (-2,7%).

3. Mutaţii în structura resurselor financiare publice din bugetele locale în perioada 2009-2011

2009 2010 2011Venituri curente 40.707,

0 41.891,8 42.171,6

Venituri fiscale 36.708,8

34.524,3 33.023,9

Impozitul pe profit, salarii, venit si castiguri din capital

15.033,2

14.466,0 14.502,4

Impozite si taxe pe proprietate 3.323,8 3.797,1 3.976,9Impozite si taxe pe bunuri si servici 18.236,

2 16.129,2 14.414,7

Alte impozite și taxe fiscale 115,6 132,0 129,9Venituri nefiscale 3.998,2 7.367,6 9.147,7Subvenții 4.373,4 5.340,9 5.672,5Venituri din capital 370,4 294,6 396,8Donații 577,1 209,2 99,6Sume de la UE in contul plaților efectuate 725,7 2.279,9 3.517,8Operațiuni financiare 4,0 2,0Sume încasate în contul unic, la bugetul de stat 4,0 2,0

3.1 Evoluția veniturilor curente în structura resurselor financiare publice din bugetele locale

152009 2010 2011

39,500.00

40,000.00

40,500.00

41,000.00

41,500.00

42,000.00

42,500.00

Venituri curente

Venituri curente

Din graficul de mai sus se observa că veniturile curente au înregistrat o crestere de 2% în 2010 față de 2009 și o crestere foarte mică de aprox 0,02% in 2011 față de 2012.

Se observă că cea mai mare parte a veniturilor curente este dată de veniturile fiscale, acestea reprezentând o proporție de 90% din veniturile curente în 2009, 82% in 2010 și 78%în 2011. Proporția veniturilor nefiscale înregistrează o creștere de la un an la altul. Principalele componente ale veniturilor fiscale, care determină existența unei proporții remarcabile a veniturilor fiscale la nivelul veniturilor curente și evoluția acestora pe perioada celor trei ani sunt prezentate în graficul:

3.2 Evolutia veniturilor provenite din subvenții la bugetele locale

16

2009 2010 20110.00

5,000.00

10,000.00

15,000.00

20,000.00

25,000.00

30,000.00

35,000.00

40,000.00

Venituri fiscaleVenituri nefiscale

2009 2010 20110.00

1,000.00

2,000.00

3,000.00

4,000.00

5,000.00

6,000.00

Subvenții

Subvenţii

2009 2010 20110.00

2,000.00

4,000.00

6,000.00

8,000.00

10,000.00

12,000.00

14,000.00

16,000.00

18,000.00

20,000.00

Impozite si taxe pe bunuri si serviciAlte impozite şi taxe fiscaleImpozitul pe profit, salarii, venit si castiguri din capital

Veniturile provenite din subvenții au au înregistrat creșteri de la un an la altul: în 2011 subventiile au crescut cu 11% față de 2009, cea mai mare crestere înregistrânduse în 2010 ( 10%). Aceste subventii reprezinta un procedeu de completare a veniturilor publice locale.

3.3 Evoluția veniturilor din capital, la bugetele locale

Pe baza rezultatelor obținute, se observă ca veniturile din capital au inregistrat o scădere în 2010 față de 2009 (-11%). În 2011 aceste venituri au înregistrat,însă, o creștere de14% față de 2010, realizânduse, pe ansamblu, o crețere de aproximativ 4% în 2011 față de 2009.

3.4 Evoluția veniturilor din donații, la nivelul bugetului de stat

17

2009 2010 20110

100

200

300

400

500

600

700

Donații

Donaţii

2009 2010 20110

50

100

150

200

250

300

350

400

450

Venituri din capital

Venituri din capital

Proporția veniturilor obtinute din donații pentru fiecare an din totalul celor trei ani:

Din graficul de mai sus , se observă că cele mai multe donații au fost primite in anul 2009 ( 65% din totalul donațiilor), dupa care ponderea acestora a scazut de la un an la altul (24% in anul 2010 si 11% in anul 2011).

3.5 Evolutia veniturilor din sume de la UE in contul platilor efectuate, la nivelul bugetelor locale

2009 2010 20110

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

Sume de la UE in contul plaților efectuate

Sume de la UE in contul plaţilor efectuate

Pe baza datelor prezentate,se poate afirma ca sumele de la UE in contul plăților efectuate au înregistrat cresteri considerabile de la un an la altul.

18

65%

24%

11%

Donații2009 2010 2011

11%

35%54%

Sume de la UE in contul plaților efectuate

2009 2010 2011

Se observa că cele mai mari sume de la UE in contul platilor efectuaue s-au înregistrat în anul 2011 (54% din totalul sumelor pe ansamblul celor trei ani) iar cele mai puține in 2009 (11%). Asfel, în 2009, acestea sume, reprezentau valoarea de 725,7 mil lei,iar venitul total obținut din sume de la UE in contul plăților efectuate este de 6523,4 mil lei. În 2010 s-a înregistrat o crestere cu 24% din valoarea totala. In 2011 s-au realizat sume de la UE in contul plăților efectuate cu 19% mai mari față de anul precedent.

3.6 Evolutia veniturilor din operatiuni financiare la nivelul bugetelor locale

2009 2010 20110

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4

4.5

Operațiuni financiare

Operaţiuni financiare

Alăturat veniturilor curente si celor de capital, clasificația indicatorilor, privind finanțele publice cuprinde si o parte care redă veniturile provenite din încasari de sume cu ocazia rambursării de catre debitori a ratelor scadente aferente împrumuturilor acordate din bugetele locale.

În cazul veniturilor din operațiuni financiare, se observă, o scadere a acestora, in 2010, la jumatate fata de 2009, iar in 2011 nu se mai realizeaza venituri din operațiuni financiare.

19

Concluzii:

Pe baza analizei structurii si dinamicii resurselor financiare publice din bugetul consolidate al României, se poate afirma, că atât in cazul bugetului de stat, cat si in cazul bugetelor locale s-au înregistrat cresteri considerabile ale veniturilor curente din anul 2009 pana in anul 2011. De asemenea , se observă că cea mai mare parte a veniturilor curente este formată din venituri fiscale.

Veniturile provenite din capitaluri, în cazul bugetului de stat,in 2010 înregistreaza cel mai ridicat nivel, pe ansamblul celor trei ani analizați, în timp ce in cazul bugetelor locale, în acest an,înregistreaza cel mai scazut nivel.

În cazul sumelor de la UE in contul plătilor efectuate,bugetele locale au inregistrat cresteri remarcabile de la un an la altul, de asemenea, si bugetul de stat a realizat o crestere a sumelor în 2010 dar, urmată de o mică scadere în 2011 față de 2010.

Toate veniturile realizate, precum si evolutia lor pozitivă, în mare parte, au condus la o crestere a produsului intern brut de la un an la altul. Din 2009 până in 2011 acesta a crescut cu 42.326 mil lei.

România ştie care este drumul pe care va merge în următorii ani, drumul Europei Unite, dar pentru acest lucru este nevoie de curaj, perseverenţă, responsabilitate, parteneriat, disciplină.

20

Bibliografie

Filip, Gh., Finanţe Publice, Editura Junimea, Iaşi, 2010 Văcărel, I. (coord.) , Finanţe publice , E.D.P., Bucureşti, 2008 Buletinul MFP - http://www.mfinante.ro/execbug.html?pagina=buleti Anuarul statistic al României http://www.insse.ro Rapoarte şi analize ale Consiliului Fiscal http://www.consiliulfiscal.ro/

21

Contents1. Structurarea resurselor financiare publice din bugetul de stat şi din bugetele locale - criterii si componente (conform clasificatiei bugetare )..................................................................................................3

1.1 Conţinutul resurselor financiare publice.................................................................................................3

1.2 Structurarea resurselor financiare publice.............................................................................................4

2. Mutaţii în structura resurselor financiare publice din bugetul de stat în perioada 2009-2011....................7

2.1 Evoluţia finanţelor publice pe termen mediu........................................................................................7

2.1.1 Principalele evoluţii fiscal bugetare în perioada 2009-2011............................................................8

2.2 EXECUŢIA BUGETULUI DE STAT AL ROMÂNIEI........................................................................................9

2.2.1 Evoluţia veniturilor curente in perioada 2009-2011...................................................................10

2.2.2 Evoluţia veniturilor din capital......................................................................................................12

2.2.3Venituri din donaţii.........................................................................................................................12

2.2.4 Evoluţia veniturilor obtinute din sume de la UE în contul plăţilor efectuate.................................13

2.2.5 Evolutia veniturilor din operatiuni financiare..............................................................................13

2.2.6 Evolutia veniturilor din sume incasate in contul unic la bugetul de stat........................................14

2.2.7 Evoluţia PIB in perioada 2009-2011..............................................................................................14

3. Mutaţii în structura resurselor financiare publice din bugetele locale în perioada 2009-2011..................15

3.1 Evoluţia veniturilor curente în structura resurselor financiare publice din bugetele locale................15

3.2 Evolutia veniturilor provenite din subvenţii la bugetele locale............................................................16

3.3 Evoluţia veniturilor din capital, la bugetele locale................................................................................17

3.4 Evoluţia veniturilor din donaţii, la nivelul bugetului de stat.................................................................17

3.5 Evolutia veniturilor din sume de la UE in contul platilor efectuate, la nivelul bugetelor locale............18

3.6 Evolutia veniturilor din operatiuni financiare la nivelul bugetelor locale.............................................19

Concluzii:........................................................................................................................................................19

Bibliografie.......................................................................................................................................................19

22

23