1

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ "A. D. XENOPOL"

Nr. 698/12.06.2008

ANALIZA SWOT

Scurt istoric al Bibliotecii Judeţene ,,A.D.Xenopol’’ ARAD

Nucleul primei biblioteci publice din Arad a fost constituit în anul 1881, în cadrul Societăţii culturale “Kölcsey” care oferea

doar membrilor săi cele 1.523 volume. Despre o bibliotecă publică a oraşului se poate vorbi începând cu anul 1913, când aceasta începe să funcţioneze în clădirea

Palatului Cultural. Fondul de carte veche, de patrimoniu, aproximativ 22.000 volume, provenit în cea mai mare parte din biblioteca Ordinului

Minoriţilor şi a Gimnaziului Regal Superior (1873), azi liceul “Moise Nicoară”, înscrie biblioteca noastră în rândul deţinătorilor de valori bibliofile.

Acestora li se adaugă bibliotecile unor personalităţi de marcă ale vieţii româneşti: A.D. Xenopol, Vasile Goldiş, Iosif Moldovan, Coriolan Petran şi un însemnat număr de periodice.

În prezent, biblioteca deţine aproximativ 500.000 de publicaţii în limba română şi în limbi străine - engleză, franceză, germană, maghiară, precum şi alte documente audio - vizuale (albume, partituri, discuri, CD-uri, DVD-uri, casete audio). Colecţiile au caracter enciclopedic, adresându-se tuturor categoriilor socio-profesionale şi de vârstă, oferind informaţii în diferite domenii: filosofie, psihologie, drept, economie, literatură beletristică, istorie, geografie, ştiinţe exacte ş.a.

Serviciile bibliotecii asigură condiţii optime pentru studiu, documentare-cercetare sau recreere. Fondul de publicaţii este structurat pe următoarele secţii, destinate relaţiilor cu publicul:

Str. Gh. Popa de Teiuş, nr. 2 – 4, 310022, Arad, C.P. 181 Tel/fax: +(4)0257-256510; Tel: +(4)0257-270725 E-mail: bja-director@aradlibrary.org; bja-achizitii@aradlibrary.org

www.aradlibrary.org Cont: RO77TREZ02124670220XXXXX

Trezoreria Municipiului Arad C. F: 3678300; Reg. Com.: 1/50635/04

2

SECŢIA COLECŢII SPECIALE pune la dispoziţie, la cerere, pentru studiu, peste 20.000 U.B.-uri de secolul XV-XVIII în limbile franceză, latină, greacă, germană, ebraică, maghiară etc.

SECŢIA ÎMPRUMUT ADULŢI oferă prin acces liber la raft cărţi din toate domeniile cunoaşterii. SECŢIA PENTRU COPII asigură micilor cititori o lectură instructivă, într-o ambianţă plăcută, atât în sala de lectură cât

şi în LUDOTECĂ. SALA DE LECTURĂ dispune de un fond specializat pe domenii: literatură de referinţă (enciclopedii, lexicoane,

dicţionare) şi periodice destinate consultării, cercetării sau documentării. SERVICIUL DE INFORMARE BIBLIOGRAFICĂ elaborează bibliografii la cerere, sinteze ale bibliografiei locale. SECŢIA DE ARTĂ ŞI MULTIMEDIA găzduieşte cartea de artă, documente audio-vizuale, colecţii electronice dar şi

manifestări culturale de microgrup: expoziţii de carte, de pictură, audiţii muzicale, vizionări de filme documentare, conferinţe, dezbateri, lansări de carte, întâlniri cu personalităţi culturale, serate literar - muzicale etc.

A. FACTORI INTERNI

I. POTENŢIALUL CULTURAL

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE MĂSURI Valorificarea patrimoniului cultural bibliofil prin: - Expoziţii bianuale de carte rară; - Simpozionul bienal naţional cu

participare internaţională “Momente din istoria lecturii publice”

- Tipărituri - Expoziţii temporare tematice în

colaborarea cu alte instituţii - O bogată ofertă culturală de programe,

proiecte, evenimente, acţiuni culturale în raport cu nevoile culturale şi categoriile de vârstă ale publicului

Lipsa certitudinii că invitaţii onorează angajamentele

Posibilitatea de a stimula material, prin contract, invitaţii Reactualizarea contractului de parteneriat cu instituţiile de invăţământ

3

- Acces gratuit la internet - Accesul cititorilor la sistemul

multimedia al bibliotecii - Ludoteca – spaţiul educativ şi de

divertisment pentru copii

Număr insuficient de posturi de lucru Număr insuficient de posturi de lucru

Creşterea numărului de calculatoare puse la dispoziţia cititorilor Creşterea numărului de posturi de lucru

Oferta culturală a bibliotecii se diferenţiază de cea a celor mai multe dintre instituţiile culturale arădene şi este complementară altor instituţii de cultură (Revista ARCA, Edituri arădene, Filarmonica de Stat, etc)

Oferta culturală răspunde nevoilor de informare/formare, educare ale publicului. Biblioteca are o audienţă în creştere. Acest lucru se vede din numărul de participanţi la programele, proiectele şi activităţile culturale din audienţa instituţiei: 2005: - participanţi la programe culturale :

1245 - vizite la bibliotecă: 11.491 - vizite virtuale: 907 - ludotecă: 853 2006: - participanţi la programe culturale

:1541 - vizite la bibliotecă: 96.320 - vizite virtuale: 1.115 - ludotecă: 957 2007: - participanţi la programe culturale

Insuficienta participare a intelectualilor şi studenţilor arădeni la acţiunile noastre

O mai atentă promovare a acţiunilor noastre în rândul acestora

4

:1898 - vizite la bibliotecă: 106.724 - vizite virtuale: 2.018 - ludotecă: 1.206

La fel de revelatoare sunt şi cifrele care indică numărul total al utilizatorilor activi: 2005: 7.792 2006: 6.860 în condiţiile în care secţia “Împrumut carte adulţi a fost timp de 6 luni în inventar” 2007: 6.508 în condiţiile în care secţia “Artă şi Multimedia” precum şi filialele Aradul Nou, Sânicolaul Mic şi Gai au fost fie în inventar, fie închise.

Scăderea numărului de cititori activi ai bibliotecii

Găsirea unor mijloace alternative de atragere a cititorilor / utilizatorilor, dezvoltarea serviciilor Internet ale bibliotecii

Educaţia culturală, educaţia non-formală se află în centrul preocupărilor bibliotecii

O insuficientă comunicare cu mediul universitar arădean pentru identificarea nevoilor specifice studenţilor.

Continuarea demersurilor pentru stabilirea de contacte ritmice cu mediul universitar arădean

II. POTENŢIALUL UMAN

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE MĂSURI A crescut între anii 2001 – 2004 şi s-a stabilizat la 49 de angajaţi dintre care: 37 de specialitate, 10 personal auxiliar şi 2 personal de conducere.

Număr de personal insuficient în perspectiva diversificării şi dezvoltării ofertei culturale.

Efectuarea demersurilor pentru obţinerea în mod eşalonat a aprobărilor necesare măririi organigramei (2010 - 2015).

Număr insuficient de personal la secţia “dezvoltarea şi prelucrarea colecţiilor” cu misiunea precisă de introducere pe

Posibilitatea de a angaja pe o perioadă determinată (2 ani) un număr de 5-6 persoane pentru atingerea obiectivului de

5

calculator a unităţilor de bibliotecă din patrimoniul instituţiei. În momentul de faţă nici jumătate din cele aproape 500.000. U.B. nu au fost prelucrate informatizat.

introducere pe calculator a întregului fond de carte al bibliotecii.

În ultimii 6 ani se înregistrează o reală tendinţă de întinerire a personalului de specialitate prin schimbarea generaţiei: 40% sub 35 ani 22% între 35 şi 45 ani 38% peste 45 ani

Instalarea rutinei la cei peste 45 de ani; O mai slabă pregătire la nivelul celor sub 35 de ani din cauza scăderii nivelului general al învăţământului românesc.

Atribuirea de sarcini motivante care să valorizeze bogata experienţă profesională. Cursuri de formare profesională periodice în centrele CPPC . Atribuirea de sarcini şi de responsabilităţi cu grad de dificultate crescător. Implicarea în realizarea tuturor proiectelor reprezentative ale instituţiei.

O slabă motivare financiară pentru personalul până la 35 de ani.

Fidelizarea personalului prin demersuri pentru îmbunătăţirea grilei de salarizare pentru debutanţi.

Incapacitatea managerului instituţiei de a fideliza şi stabiliza personalul prin acordarea unor venituri suplimentare acordate lunar sub forma tichetelor de masă.

Continuarea demersurilor atât pe lângă C.J.A. cât şi în cadrul ANBPR pentru obţinerea tichetelor de masă.

Existenţa a doi specialişti în carte veche la secţia “Colecţii speciale”

Lipsa personalului specializat în conservare – restaurare carte veche

Crearea de posturi (cel puţin 2) pentru specializarea: conservare-restaurare carte veche şi documente de bibliotecă.

6

III. POTENŢIALUL FINANCIAR

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE MĂSURI Există contract de management semnat până în anul 2011.

Bugetul anual, în creştere din 2002 până în prezent este satisfăcător: 2002: 46.990,80 lei 2003: 66.905,75 lei 2004: 69.483,80 lei 2005: 930.270,20 lei 2006: 1.242.886,57 lei 2007: 1.353.232,86 lei

Aprobarea cheltuielilor de capital o dată la 2 ani.

Intensificarea demersurilor pentru obţinerea anuală a cheltuielilor de capital.

Veniturile proprii obţinute din încasarea abonamentelor la bibliotecă, din copii xerox şi din trecerea pe suport digital a documentelor de bibliotecă sunt în uşoară scădere faţă de anul 2002: 2002: 22.049 lei 2003: 20.092 lei 2004: 20.095 lei 2005: 20.097 lei 2006: 18.543 lei 2007: 17.592 lei Pe de altă parte, biblioteca este o instituţie cu alocaţii bugetare 100% iar veniturile proprii nu se regăsesc într-un capitol separat. Veniturile proprii nu constituie un indicator al eficienţei instituţiei.

O uşoară scădere a numărului de utilizatori şi implicit a numărului de beneficiari ai serviciilor de xerocopiere sau de trecere pe suport digital a diferitelor documente.

Donaţiile rămân o modalitate complementară de îmbogăţire a colecţiilor

Cauzele scăderii volumului donaţiilor : - scăderea drastică a producţiei

Căutarea de surse de donaţii alternative (instituţii, edituri, persoane private) prin

7

editoriale a Ministerului Culturii şi Cultelor;

- donaţiile individuale sunt aleatorii. 2004: 5.646 U.B. în valoare de 26.953 lei; 2005: 4.903 U.B. în valoare de 33.020 lei; 2006: 4.754 U.B. în valoare de 30.936 lei; 2007: 2.579 U.B. în valoare de 8.197 lei

continuarea campaniei de presă care să promoveze imaginea bibliotecii ca şi colector, conservator şi redistribuitor al bibliotecilor private în lichidare.

Au fost atrase resurse financiare internaţionale în cadrul a două proiecte: - 1.000 Euro pentru Expoziţia de

ilustraţie de carte erotică de la Biblioteca Naţională a Ungariei -septembrie-decembrie 2007;

- 11.960 Euro pentru Proiectul European “ANIMALITER” prin programul “CULTURA 2007-2013” în perioada 2007-2009.

Sumele atrase nu au fost mari dar ele certifică intrarea Bibliotecii Judeţene Arad în circuitul cultural european.

Continuarea demersurilor pentru promovarea pe plan internaţional a colecţiilor speciale în circuitul valorilor culturale europene.

IV. POTENŢIALUL MATERIAL

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE MĂSURI Situarea în centrul municipiului a sediului central facilitează accesul.

Spaţiul de depozitare deficitar. Dificultatea de a înfiinţa noi servicii din lipsă de spaţiu. Lipsa unei instalaţii adecvate care să

Repunerea în discuţie a proiectului din 1992, de construire a unei clădiri anexă la actualul sediu central. Continuarea demersurilor pentru

8

permită accesul persoanelor cu handicap.

obţinerea finanţărilor necesare pentru amenajarea rampei de acces sau a liftului.

Existenţa unei curţi interioare Lipsa unor dotări care să permită activităţi specifice bibliotecii în aer liber în perioada mai - septembrie.

Continuarea demersurilor pentru întocmirea unui proiect de amenajare în curtea interioară a unui “Foişorul Lecturii”.

Arhitectura clădirii asigură confortul. Vechimea clădirii solicită lucrări periodice de întreţinere şi reparaţii

Prevederea în BVC al fiecărui exerciţiu financiar a cheltuielilor de reparaţii şi întreţinere precum şi aprobarea acestora.

Existenţa a cinci filiale: - filiala Sânicolaul Mic; - filiala Aradul Nou; - filiala Micalaca; - filiala Aurel Vlaicu; - filiala Gai.

Pierderea spaţiului filialei Aradul Nou Absenţa unor filiale în cartiere cu potenţial uman cert: Grădişte, Alfa, Confecţii – Bujac.

Obţinerea unui nou spaţiu în acelaşi cartier Continuarea demersurilor începute pentru înfiinţarea unei noi filiale în cartierul Grădişte (o clădire anexă a Şcolii Generale nr. 13 Arad). Continuarea demersurilor pentru identificarea de locaţii pentru proiectatele filiale: Alfa, Confecţii – Bujac.

Vechimea clădirilor pentru filiale: Sânicolaul Mic, Aradul Nou şi Gai

Lucrări de întreţinere şi reparaţii.

Biblioteca Judeţeană “A.D. XENOPOL” este o bibliotecă de tip enciclopedic cu un fond de carte de 475.000 U.B. la 31 Decembrie 2007. Achiziţia de carte în ultimii 4 ani din alocaţii bugetare se prezintă astfel: 2004: 3.283 U.B. în val. de 91.515,50 lei 2005: 4.791 U.B. în val. de 117.459,17 lei 2006: 9.118 U.B. în val. de 162.120,87 lei 2007: 9.795 U.B. în val. de 283.803,92 lei

Fondurile pentru achiziţia de carte care să acopere toate domeniile nu sunt niciodată suficiente. Scăderea producţiei editoriale . Creşterea preţului unitar al cărţii în general.

Creşterea alocaţiilor bugetare Permanenta adaptare la condiţiile pieţei de carte din România.

Existenţa fondului de carte veche (aprox. 22.000 U.B.) în colecţiile bibliotecii

Lipsa unui laborator de conservare – restaurare carte veche

Continuarea demersurilor pentru înfiinţarea unui laborator de conservare – restaurare documente de bibliotecă.

9

Între anii 2002 – 2008 numărul de calculatoare a crescut de la 4 ( calculatoare vechi obţinute din donaţie) la 30, dintre care nici unul mai vechi de 3 ani.

Calculatoarele filialelor nu sunt legate în reţeaua calculatoarelor de la sediul central astfel încât utilizatorii din cartiere nu au acces la baza centrală de date.

Începerea demersurilor pentru a lega calculatoarele din filiale la reţeaua sediului central.

Existenţa unei persoane specializate în efectuarea anumitor operaţii de digitizare a documentelor cu o aparatură de slabă productivitate.

Lipsa unor dotări speciale pentru eficientizarea digitizării documentelor de bibliotecă: carte veche, periodice.

Continuarea demersurilor pentru dotarea bibliotecii cu o instalaţie performantă (scanner tip BOOKEYE) pentru digitizarea documentelor.

Lipsa unui serviciu specializat:”Punct de informare comunitară”

Amenajarea pe termen scurt a unei săli cu destinaţia: ”Punct de informare comunitară” inclusiv servicii de e-learning

Existenţa posturilor individuale de ascultare-vizionare a documentelor audio-video.

Numărul redus al acestor posturi: 3 Creşterea numărului de posturi individuale de ascultare audio-video din cadrul Sălii de Artă şi Multimedia

Existenţa unui luminator în care a funcţionat odată un mic lift de materiale.

Instalaţia liftului a fost dezafectată Începerea demersurilor pentru dotarea instituţiei cu un mic lift de materiale care să facă legătura între depozitul Sălii de lectură şi Sala de lectură.

V. MARKETING ŞI P.R.

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE MĂSURI Cercetarea audienţei respectiv a nevoilor culturale se face prin aplicarea de chestionare, de statistici lunare, trimestriale, anuale

Practica se dovedeşte uneori greoaie, datorită indiferenţei sau slabei receptivităţi ale utilizatorilor.

Continuarea cu fermitate a demersurilor de studiere a cererii/ofertei culturale legată de lectura publică.

10

Strategia de promovare a instituţiei îmbracă forme şi modalităţi multiple: - distribuirea lucrărilor editate de

instituţie în reţeaua naţională a bibliotecilor din judeţ şi din ţară, către revistele literare şi de cultură din ţară.

- editarea şi difuzarea bianuală a

pliantelor – program, a caietelor-program de expoziţie, a fişelor pentru diferite acţiuni/evenimente

- site-ul bibliotecii

Aria limitată de distribuire a tipăriturilor arădene Slaba vizibilitate a ofertei culturale în sistemul publicitar arădean

Găsirea altor destinatari, pe lângă cei existenţi până în prezent, ai lucrărilor editate de B.J.A. şi implicit creşterea tirajelor tipăriturilor Înfiinţarea mai multor panouri publicitare pentru instituţiile culturale arădene, în punctele nodale ale municipiului şi chiar în fiecare cartier. Actualizarea ritmică a site-ului bibliotecii precum şi a informaţiilor de pe info-kiosc.

Vizibilitatea instituţiei este în evidentă creştere în ultimii 7 ani. Acest lucru se vede din statistica apariţiilor în mass-media locală: 2005: 96 apariţii 2006: 102 apariţii 2007: 116 apariţii Colaborarea cu revista de specialitate “BIBLIOTECA”

Dezinteresul reprezentanţilor mass-media pentru evenimentul cultural, în general, difuzarea deficitară în mijloacele mass-media a ştirilor premergătoare acţiunilor bibliotecii. Un număr redus de colaborări: în anul 2005: 2 apariţii în anul 2006: 2 apariţii în anul 2007: 3 apariţii

O mai strânsă şi fermă colaborare cu reprezentanţii mass-media Creşterea numărului de colaborări

11

VI. CARE ESTE RELAŢIA INSTITUŢIEI DUMNEAVOASTRĂ CU:

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE MĂSURI 1. CONSILIUL JUDEŢEAN

ARAD: O relaţie corectă cu Consiliul Judeţean Arad

2. MEDIUL CULTURAL ARĂDEAN:

Colaborări cu Filarmonica de Stat Colaborări şi coproducţii cu Muzeul Judeţean Colaborări cu Uniunea Scriitorilor - Filiala Arad Casa de Cultură a Municipiului Arhivele Naţionale Membrii ai Uniunii Artiştilor Plastici -filiala Arad

Nu am avut colaborări cu celelate instituţii de cultură.

Găsirea de oportunităţi pentru colaborări cu Teatrul “IOAN SLAVICI” şi cu Teatrul de Marionete.

3. MEDIUL EDUCAŢIONAL – Parteneriate cu 7 licee şi 9 şcoli generale.

Nerespectarea de către şcoli, în totalitate, a calendarului parteneriatelor dintre acestea şi B.J.A.

O mai mare promptitudine şi receptivitate a instituţiilor de învăţământ faţă de angajamentul din parteneriate. Sistarea parteneriatelor cu şcolile ce nu îşi respectă angajamentele.

4. TURISM Turismul cultural

Nu s-au făcut decât primii paşi în acest sector: participarea la un simpozion internaţional pe tema turismului cultural.

Formarea profesională a unui angajat al bibliotecii cu specializarea turism cultural care, pe lângă alte atribuţiuni specifice bibliotecii, să aibă şi pe aceea de dezvoltare a turismului cultural.

5. RELAŢIA CU MASS -MEDIA: Este în general bună

Evenimentele bibliotecii, ca şi evenimentele culturale în general – mai puţin spectaculoase – concurează cu greu evenimentul politic sau faptul divers senzaţional.

Continuarea cu tenacitate a promovării acţiunilor instituţiei în mass-media locală, regională şi naţională.

12

B. FACTORI EXTERNI

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

I. Prin poziţia geografică avem acces facil înspre mari oraşe europene.

Atragerea polilor culturali din proximitate: Timişoara, Oradea.

II. Multietnicitate, multiculturalitate, diversitatea cititorilor Comunicare deficientă între comunităţile etno-culturale III. Buna poziţionare a sediului central facilitează accesul IV. MEDIUL ECONOMIC: Prosperitatea zonei (şomaj = 0)

Scăderea interesului pentru lectură pe suport clasic dar şi pentru lectură în general Confuzia sistemului de valori

V. MEDIUL POLITIC: Schimbările la nivelul administraţiei municipiului şi judeţului. Diversitatea opţiunilor politice exprimate

Politizarea funcţiei de conducere Favorizarea divertismentului de proastă calitate în raport cu oferta instituţiilor culturale specializate

VI. MEDIUL LEGISLATIV: Existenţa unei legi a bibliotecilor: L334/2002 republicată în M.O. Nr.132/11.02.2005, în baza Ordonanţei G.R. Nr.26 / 26.01.2006

Autorităţile locale la nivelul oraşelor, comunelor şi satelor din judeţ ignoră prevederile Legii bibliotecilor L334/2002, în numele autonomiei locale.

VII. MEDIUL TEHNOLOGIC: O infrastructură culturală relativ bună

Scăderea apetitului pentru lectura pe suport clasic şi implict căutarea de surse alternative de informare pe internet.

VIII. MEDIUL SOCIAL: Existenţa unei clase de mijloc tot mai preocupată de creşterea nivelului de trai. Gradul destul de ridicat de educaţie a unei proporţii semnificative a populaţiei în raport cu alte zone geografice ale ţării.

Activităţile profesionale ocupă aproape tot timpul indivizilor în detrimentul loisir-ului.

13