TEXTUL LIRIC repere de analizaTITLU

= cuvnt, sintagm sau text care st n fruntea unei poezii, concentrnd problematica tratat.= in poezie sunt utilizate frecvent titluri metaforico-simbolice, originale i expresive, destinate sa orienteze ateptrile cititorului ( Amurg violet, Cuvinte potrivite, Flori de mucigai ).= poate exprima timpul, spaiul; poate fi cuvnt-cheie ( Plumb, Luceafrul; Testament, de Tudor Arghezi), sintagm: Malul Siretului, Flori de mucigai sau text: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, Fiind biet, pduri cutreieram.

INCIPIT

= formul introductiv ntr-o oper literar, cu o anumit relevan artistic; = are valoare anticipativ, uneori sugereaz semnificaia ntregului text; = tine de construcia exterioar a operei literare. Exemple

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii = Titlu= primul vers;

Leoaic tnr, iubirea = Titlu= primul vers;

Dormeau adnc sicriele de plumb Plumb ( primul vers );

Nu-i voi lsa drept bunuri, dup moarte Testament, de T. Arghezi;

A fost odat, ca-n poveti Luceafrul, de Mihai Eminescu.

Elemente de compoziie i de ordin structural1. titlu;

2. incipit;

3. secvene poetice;

4. relaii de opoziie i de simetrie;

5. elemente de recuren : motivpoetic, laitmotiv;

6. instanele comunicrii n textulpoetic: eul liric.

TEXTUL LIRIC repere de analizaELEMENTE DE RECURENTA ( repetiie ):motiv poetic = unitate structural minimal, relevnd o situaie tipic i avnd semnificaii simbolice . Prin repetare, devine element de recuren i laitmotiv.Ex: luna, lacul, stelele, luceafrul, teiul, codrul TEMA NATURII;Obs: Tema = element din structura operei literare; un aspect din realitatetransfigurat in opera ( despre ce e vorba n oper= ideea central ): iubirea, rzboiul, natura, istoria, moartea, geniul.laitmotiv = motiv central care se repet de mai multe ori ntr-o oper, pentru a accentua imaginea artistic. In poezie, se integreaz uneori refrenului. Obs: Refren = cuvnt, vers sau chiar strof care se repet ntr-o poezie pentru a accentua o anumit idee poetic.Ex: Copacii albi, copacii negri / Stau goi n parcul solitar/ ( alb + negru gri= cromatica dezolarea ) Decor de doliu funerar / Copacii albi, copacii negri. ( G. Bacovia, Decor )

TEXTUL LIRIC repere de analizaInstanele comunicrii n textul poetic: EUL LIRICvocea interioar a creatorului de poezie;vocea care exprim gndurile i sentimentele poetului;mrci gramaticale: pronume , adjective pronominale posesive i verbe la persoana I;a nu se confunda cu personalitatea real a autorului.Tipuri de lirism: subiectiv i obiectivLIRICA SUBIECTIVA: lirica eului ( pers. I )( Eu nu strivesc corola de minuni a lumii )=confesiv, monologalLIRICA OBIECTIVA ( pers. a III-a ): lirica rolurilor- G. Clinescu ( poetul exprim direct sentimentele altei persoane ): poezie teatral; lirica mtilor Tudor Vianu ( n Luceafrul lui Mihai Eminescu, n fabule: autorul se ascunde sub masca altor personaje o alt personalitate exprim sentimentele poetului, gndurile lui Eminescu despre locul fiinei umane n Univers Demiurgul ).Analiza limbajului poetic sub aspectul particularitilor stilisticeA) Figuri de stil (tropii):figuri sintactice i de construcie (enumeraia, repetiia, paralelismul sintactic, refrenul, simetria, antiteza, invocaia retoric, inversiunea )figuri semantice: epitet, comparaie, personificare, hiperbol,metafora, oximoron, simbol ( Bacovia : plumb= depresia; galben=boala )

1. epitet= caracteristic a unui substantiv sau verb pentru a nfia imaginea lui aa cum se reflect n fantezia autorului;2. metafora= relatie de analogie intre sensurile a 2 cuvinte : regina nopii moart= luna, ca o regin a nopii;3. oximoron= asocierea a 2 termeni opui: dulce jale, farmec dureros, dureros de dulce, jale, var de noiembrie, ntuneric alb, mort frumos cu ochii vii.4. sinestezia= acord de senzaii ( vizuale, auditive, olfactive, tactile, motorii ); pictura parfumata cu vibrari de violetfiguri de sunet: aliteraie: joc de consoane: Vjind ca vijelia i ca plesnetul de ploaie, Si zalele-i zuruie crunte;onomatopee: buf, trop; asonana: joc de vocale: Ale turnurilor umbre peste unde stau culcateNunul mare, mndrul soare i pe nun, mndra lun.

TEXTUL LIRIC repere de analizaVERSIFICAIAVersulalb ( fr rim );liber ( fr rim, ritm , cu metri diferii ), dar cu ritm interior.

Strofa = subdiviziunea unei poezii. In funcie de numrul de versuri, strofa se numete: monovers (1v), distih (2v), teret (3v), catren (4v), cvinarie (5v), sextin , polimorf ( 7-12 v ).

Orice vers are rim, ritm,msur:RIMA= potrivirea sunetelor la final de vers MUZICALITATEA:aabb = mperecheat; abab = ncruciat ; abba = mbriat; aba = nlnuit ; aaaa= monorima.Feminin= accent pe penultima silab ( luminozitate, deschidere ): Peste vrf de rmurele / Trec n stoluri rndunele.Masculin= accent pe ultima silab ( nchidere, ntuneric ): La paa vine un arab/ Cu ochii stini, cu glasul slab.

II. RITM = reprezint o succesiune recurent de uniti prozodice echivalente. Aceste uniti prozodice sunt picioarele metrice definite ca uniti ritmice n care silabele accentuate (_/) i cele neaccentuate (U) se succed dup un anumit model.

a) ritm bisilabic: - troheu ( - U )= ritm optimist, caracteristic poeziei populare: Doi-n,/ doi-n,/ cn-tic/ dul- ce ( -U / -U/ -U / -U );iamb ( U - ) = gravitate, solemnitate, tristee: A fost/ o-da / -t ca-n / po-veti ( U-/ U-/ U-/ U- ).

b) ritm trisilabic: - dactil ( -UU ): Mih-nea n/-ca-le-c /, ca-lul su / tro-po-t ( -UU/ -UU/ -UU/ -UU );-amfibrah ( U-U ): Pe vo-d-l / z-re-te/ c-la-re/ tre-cnd ( U-U/ U-U/ U-U/ U-U/ U- );anapest ( UU- )=ritm solemn: A-le tur/ -nu-ri-lor/ ( UU-/ UU- ).

III. MASURA VERSURILOR = numrul de silabe dintr-un vers (4 / 15-16).

Atat de frageda Mihai EminescuIarna Vasile Alecsandri Eu nu strivesc corola de minuni a lumii Lucian BlagaAlgoritmul de interpretare a unei poezii include o succesiune de operaii i anume:a) descoperirea elementelor de structur (pri, tablouri, strofe) i a procedeelor de compoziie prin care se formeaz un ntreg (antitez, paralelism, retrospecie etc.);b) relevarea sentimentului dominant (ex., iubirea), a strilor lirice trite (ex., regret, fericire, team);c) consemnarea motivului / motivelor prin care este abordat tema operei (ex., motivul dorului);d) identificarea elementelor (a figurilor de stil) care pun n lumin substana artistic a operei i descifrarea sensurilor lor conotative i denotative;e) definirea modului n care se individualizeaz imaginile artistice (au statut de cuvinte-cheie ale operei, de laitmotiv; sunt plasate la nceputul / la sfritul versului pentru a atrage atenia etc.);f) formularea temei operei (iubirea);g) raportarea titlului operei la mesajul ei;h) elucidarea viziunii autorului vizavi de problema de via abordat: (a) iubirea nseamn suferin; b) iubirea este o energie acaparatoare etc.

METODA CADRANELOR

incadrarea in universul poetic al autorului; incadrarea in curent, gen, specie tema si ideea poetica; structura compozitionala

identificarea si comentarea mijloacelor artistice folosite (la nivel prozodic, fonetic, stilistic etc.)relevarea sentimentului dominant, a strilor lirice trite

Atat de frageda Mihai EminescuIarna Vasile Alecsandri Eu nu strivesc corola de minuni a lumii Lucian BlagaCerinte:Redactati un eseu in care sa faceti analiza poetica a urmatoarelorversuri (strofa 1). In realizarea eseului veti avea in vedere urmatoarele repere:

incadrarea in universul poetic al autorului;incadrarea in curent, gen, specie;tema si ideea poetica;structura compozitionala;identificarea si comentarea mijloacelor artistice folosite (la nivel prozodic, fonetic, stilistic etc.);exprimarea unor opinii (personale sau nu) privind valoarea estetica a textului.

EXEMPLIFICARE CREATIE LIRICAAtat de frageda, M. EminescuAtt de frageda, te-asameni Cu floarea alba de cires, Si ca un nger dintre oameni In calea vietii mele iesi.

Abia atingi covorul moale, Matasa suna sub picior, Si de la crestet pna-n poale Plutesti ca visul de usor.

Din ncretirea lungii rochii Rasai ca marmura n loc - S-atrna sufletu-mi de ochii Cei plini de lacrimi si noroc.

O, vis ferice de iubire, Mireasa blnda din povesti, Nu mai zmbi! A ta zmbire Mi-arata ct de dulce esti,Ct poti cu-a farmecului noapte Sa-ntuneci ochii mei pe vechi, Cu-a gurii tale calde soapte, Cu-mbratisari de brate reci.

Deodata trece-o cugetare, Un val pe ochii tai fierbinti: E-ntunecoasa renuntare, E umbra dulcilor dorinti.Te duci, s-am nteles prea bine Sa nu ma tin de pasul tau, Pierduta vecinic pentru mine, Mireasa sufletului meu!Ca te-am zarit e a mea vina Si vecinic n-o sa mi-o mai iert, Spasi-voi visul de lumina Tinzndu-mi dreapta n desert.S-o sa-mi rasai ca o icoana A pururi verginei Marii, Pe fruntea ta purtnd coroana - Unde te duci? Cnd o sa vii?

(1879, 1 septembrie)

Atat de frageda, M. Eminescu- Grila de analiza - aparuta in 1879, dar scrisa cu trei ani mai inainte, poezia Atat de frageda...", de Mihai Eminescu, este alcatuita din noua catrene. Idila ce fixeaza in portret o gratioasa imagine a iubitei, Atat de frageda este, totodata, si o elegie delicata. Poezia a fost publicata la 1 septembrie 1879 in Convorbiri literare". Text indelung elaborat, acesta contine motive dezvoltate in cincisprezece variante si versiuni anterioare. Apartine ,structural si istoric , unei faze echilibrat romantice, de deplina maturitate si desavarsire artistica a operei marelui nostru poet. Tematic, se incadreaza in poezia visului de iubire, alaturi de creatii cum ar fi: Floare albastra", Lacul", Dorinta", Sara pe deal" s.a. In toate, poetul ii inalta iubirii un cant nepieritor, in care bucuria si suferinta, voluptatea si durerea, visul si dorul de dragoste iradiaza intregul univers al imaginarului eminescian. Toate sunt strabatute de un fior cosmic cu adancimi de vecie {Nimeni nu mai cantase ca el iubirea ca eveniment cosmic", scria Calinescu), iar clipa de dragoste devine aproape sacra: asezati sub teiul sfant" si privind aparitia stelelor (ca pe o noua Geneza), cei doi indragostiti reprezinta perechea eterna. In Atat de frageda..." insa, visata intalnire cu iubita este inlocuita printr-un cant de adoratie inchinat femeii pe care soarta i-o scosese in cale; inger si marmora, zana si pamanteanca, aceasta il va parasi, lasandu-l nefericit. Pierduta pentru vesnicie, ea va deveni icoana a Fecioarei, sentimentul erotic transformandu-se in veneratie religioasa; din aceasta pricina, poezia in discutie a fost incadrata in erotica mistica. Titlul este un epitet cu valoare de superlativ, sugerand frumusetea, puritatea si neprihanirea. Reluat in incipitul poeziei, titlul devine primul termen al unei comparatii plastice: Atat de frageda, te-asameni/ Cu floarea alba de cires". In intregul ei, comparatia mentionata ar putea trimite si la ideea fragilitatii fiintei umane - trecatoare ca florile in curgerea timpului. Alcatuita din noua strofe cu versuri de 9/8 silabe si ritm iambic, poezia ar putea fi impartita in doua secvente: - strofele I-VI (inclusiv); - strofele a VIl-a - a IX-a. Acestea se constituie in jurul imai multor motive literare: - al femeii-inger (strofa I); - al visului (strofele a Ii-a si a IV-a); - motivul lui Venus (strofele a IlI-a si a V-a); - motivul nuntii (strofele a IV-a si a Vil-a); - motivul despartirii (ultimele trei strofe).

Atat de frageda, M. Eminescu- Grila de analiza - La nivel metaforic. in primele sase strofe, imaginea femeii adorate se constituie dintr-o suita de comparatii: ...te-asameni/ Cu floarea alba de cires", ca un inger dintre oameni", Plutesti ca visul de usor", Rasai ca marmura"; aparitia luminoasa care pluteste parca pe deasupra lucrurilor apartine mitului si visului de iubire; bratele reci si marmoreene sunt ale anticei Venus evocata de Eminescu si in poezia Venere si Madona". Proiectia in mit se adanceste in versul Mireasa blanda din povesti" (s.n), cel de al doilea epitet trimitand la imaginea unei zane. Dintre epitetele primei parti se cuvine a fi mentionat cel din versul Cei plini de lacrimi si noroc" , ochii iubitei integrand-o in randul pamantenilor condusi de capriciile norocului (ca in Luceafarul"). In ultimele trei strofe, plecarea iubitei umple sufletul poetului de o tristete prelungita etern (Pierduta vecinie pentru mine"); in aceste conditii, comparatia: S-o sa-mi rasai ca o icoana/ A pururi verginei Marii" sacralizeaza faptura adorata, punandu-i pe frunte nimbul puritatii. Figura iubitei ingeresc-senzuala (diafana, usoara, pura, dar cu ochi fierbinti si gura calda). In plan semantico-morfologic, repetarea verbului a rasari" in doua pozitii {Rasai ca marmura" si sa-mi rasai ca o icoana ") confera lumini de mit si de sfintenie femeii din visul de iubire. Eul liric ar putea fi privit in mai multe ipostaze: - ipostaza umana in care vocea lirica deplange soarta care i-a scos in cale, in fulguratiile unei clipe (Ca te-am zarit e a mea vina") , o iubire imposibila; - ipostaza de mire mitic, a carui mireasa din povesti" dispare, ramanand o amintire duioasa (Mireasa sufletului meu!"); - ipostaza orfica ar putea fi dedusa incepand chiar cu metafora nuntii: ca si Euridice (moarta in ziua nuntirii sale cu Orfeu), iubita se pierde in negura departarii, ramanand etern mireasa". Ramas singur intr-o lume golita de iubire (Tinzandu-mi dreapta in desert"), noul Orfeu isi va duce povara vremii, pana cand moartea il va intoarce in Univers si-l va preface in Luceafar. Textul comentat confirma caracterul unitar al liricii eminesciene, prin prezenta unor teme, motive si particularitati de limbaj apartinand marelui poet.

EXEMPLIFICARE CREATIE LIRICADorinta, M. EminescuVino-n codru la izvorulCare tremura pe prund,Unde prispa cea de brazdeCrengi plecate o ascund.

Si n bratele-mi intinseS alergi, pe piept s-mi cazi,S-ti desprind din crestet valul,S-l ridic de pe obraz.

Pe genunchii mei sedea-vei,Vom fi singuri-singurei,Iar n par infiorateOr s-ti cada flori de tei.

Fruntea alba-n parul galbenPe-al meu brat ncet s-o culci,Lasind prada gurii meleAle tale buze dulci...

Vom visa un vis ferice,Ingina-ne-vor c-un cntSinguratice izvoare,Blinda batere de vint;

Adormind de armoniaCodrului batut de ginduri,Flori de tei deasupra noastraOr s cada rinduri-rinduri.

Dorinta, M. Eminescu- Grila de analiza - Opinii critice fundamentale: " mobilul atractiei sale catre acest plan al apropierii a fost dorinta nepretentioasa de integrare in cursul simplelor bucurii muritoare"() . Erotica va constitui deci si ea o expresie din cele mai consistente ale creatiei eminesciene (Edgar Papu, in studiul "Nostalgia apropierii -Erotica", in volumul "Poezia lui Eminescu", vol."Eminesciana", Junimea, 1979). - curentul literar: romantismul - genul literar: liricul - specia literara: idila cu elemente de pastel - tematica: tema naturii si cea a iubirii - ideatica: dorinta de fericire se poate contopi cu dorinta/dorul de dragoste si cu dorinta vietuirii simple in mijlocul naturii - influente: folclorul romanesc (contopirea om-natura): "codrul-frate/casa", "brazda", "prispa" - motive literare eminesciene: perechea edenica (Adam si Eva in gradina paradisiaca), "flori de tei", "izvorul", "creanga", "visul"(motiv romantic de cior-culatie europeana) "Scenariul romantic" al iubirii-pasiune: "sa alergi", "sa-mi cazi in brate", "sa-ti desprind din crestet valul", "lasand prada gurii mele/ ale tale buze dulci" - personificarea - prin verb: "izvorul tremura" s.a., "vino-n codru la izvorul" - epitete: "infiorate (flori de teI), "dulci" (buze), "ferice" (vie), "singuratice" (izvoare), "batut de ganduri" (locutiune adjectivala cu valoare de epitet personificator), "blanda", "galben"

Dorinta, M. Eminescu- Grila de analiza - - valori stilistice la nivel morfo-sintactic: "sede-vei", "al meu brat", "ale tale buze" s.a. (inversiuni topice), "singuri-singurei", "randuri-randuri - cuvinte-cheie pentru realizarea atmosferei de vis si armonie (elemente de tipologie estetica clasicista): "armonia", "vom visa", "blanda","ingana-ne-vor" - imagini sonore: "ingana-ne-vor cu-n cant/Singuratice izvoare/Blanda batere de vant" - personificari (prin verb, respectiv prin epitet) - imagini cromatice: - "fruntea alba", "parul galben", auriul florilor de tei, verdele codrului (cromatism pastelat, linistitor) - particularitati de limbaj: ton familiar, colocvial; forme populare - natura-tablou esentializat: codru, izvor, flori de tei - elemente personificate, ocrotitoare, meditative, armonioase - cuvant-pivot romantic: vis (se va transforma, in etapa urmatoare a creatiei eminesciene, in sinonim al mortii-vis al nefiintei, ca si "somn" si "a adormi" - nivel sonor - muzicalitatea - prozodia: aparente catrene, in realitate distihuri rupte la cezura (dupa opt silabe), au rima incrucisata, preponderent masculina (cant/vann); ritm trohaic - atmosfera poetica: somn/vis, armonie; posibila sugestie tanatica(?): "Flori de tei deasupra noastra/Or sa cada randuri- randuri": iubire-somn/vis-moarte sugestie mioritica; aparenta simplitate Paralele literare: "Mai am un singur dor", "Floare albastra", "Sara pe deal", "Lacul" - compozitia: sase strofe - structura: un plan unic- cel al dorintei/vis ferice

EXEMPLIFICARE CREATIE LIRICAIarna, V. Alecsandri- jocul textului calchiat

Din vzduh cumplita iarn cerne norii de zpad, Lungi .; Fulgii ..,Rspndind ...

Ziua ninge, noaptea ninge, dimineaa ninge iar! Cu ; Soarele Ca ...Completati urmatoarele versuri conform propriei intelegeri si sensibilitati:

EXEMPLIFICARE CREATIE LIRICAIarna, V. AlecsandriDin vzduh cumplita iarn cerne norii de zpad, Lungi troiene cltoare adunate-n cer grmad; Fulgii zbor, plutesc n aer ca un roi de fluturi albi, Rspndind fiori de ghea pe ai rii umeri dalbi. Ziua ninge, noaptea ninge, dimineaa ninge iar! Cu o zale argintie se mbrac mndra ar; Soarele rotund i palid se prevede pintre nori Ca un vis de tineree pintre anii trectori.

Tot e alb pe cmp, pe dealuri, mpregiur, n deprtare, Ca fantasme albe plopii nirai se perd n zare, i pe-ntinderea pustie, fr urme, fr drum, Se vd satele perdute sub clbuci albii de fum. Dar ninsoarea nceteaz, norii fug, doritul soare Strlucete i dismiard oceanul de ninsoare. Iat-o sanie uoar care trece peste vi... n vzduh voios rsun clinchete de zurgli.

Iarna, V. Alecsandri- repere analiza literara - I. INTRODUCEREPASTEL = specie a genului liric, in versuri, eminamente descriptiva, in care se contureaza un tablou din natura, cu ajutorul caruia se exprima sentimentele si starile sufletesti ale eului liric. Termen imprumutat din artele plastice.creatorul pastelului romanesc;Convorbiri Literare, 1868-1869, publicate in volum in 1875.

II. INCADRAREA POEZIEI IN OPERA AUTORULUIpasteluri inspirate de spectacolul iernii, camp imens de senzatii si asociatii ;prin descriere, poetul creeaza imagini preponderent vizuale, dominate de culoarea alba a tabloului hibernal;titlul

III. ANALIZA STROFELORStrofa 1: - imaginea de fundal, grandios spectacol al fortelor naturii multimea epitetelor;- dimensiunea cosmica a anotimpului, dinamica fenomenelor naturale (comparatia ca un roi de fluturi albi, verbele la prezent);- existenta planului terestru este vag amintita, linia orizontului se pierde in infinitul alb (contur fluid personificarea si inversiune pe ai tarii umeri dalbi).

Strofa 2: - imbogateste dimensiunea cosmica a descrierii aparitia solara personificata, lipsita de stralucirea calda de odinioara (meditatie asupra trecerii timpului, comparatie nostalgico- filosofica ca un vis de tinerete);- ninsorile abundente sunt sugerate prin repetitii, enumeratie si adverbul;- fascinatie fata de mirificul tablou de iarna (epitete, personificare : Cu o zale argintie se imbraca mandra tara).

Strofa 3: - extinderea campului de observatie, detalii ale planului terestru: camp, deal, plopi, drum, sate;- albul imaculat, aproape ireal, fantasmatic;- comparatia ca fantasme albe plopii si metafora clabucii albi de fum - senzatia de iluzie, imagistica incetosata, pierduta in visul de zapada, repetitii si enumeratii cu rol emfatic;- predomina imaginile vizuale, jocul spatial (impregiur/ in departare), luminozitatea tabloului (frecventa vocalelor).

Iarna, V. Alecsandri- repere analiza literara -

III. ANALIZA STROFELORStrofa 4 - revenirea la viata, increderea in luminile si frumusetile ei: Dar ninsoarea inceteaza () oceanul de ninsoare;- metafora ce exprima atotputernicia iernii, epitetul (doritul soare), impletite cu imagini auditive si sugestia miscarii;- Eul liric apare in ipostaza de contemplator extaziat de natura, revigorat de aparitia saniei cu zurgalai, ca manifestare a bucuriei de a trai;- contururile devin din ce in ce mai clare;- intelegerea umana a sensului naturii, ca una dintre reprezentarile concrete ale Frumosului coplesitor prin perfectiunea sa.

IV. REALIZAREA ARTISTICA

catrene cu vers lung, de 15-16 silabe;ritm trohaic;rima imperecheataMuzicalitate, , simplitate armonioasa, incantarea sufletului cu ecouri ce dureaza dincolo de hotarul clipei.

Pastelurile sunt un sir de poezii, cele mai multe de o simtire asa de curata si de puternica a naturei, scrise intr-o limba asa de frumoasa incat au devenit fara comparare cea mai mare podoaba a poeziei lui Alecsandri, o podoaba a literaturii romane indeobste.( Titu Maiorescu, Directia noua in poezia si proza romana, 1872)

EXEMPLIFICARE CREATIE LIRICAEu nu strivesc corola de minuni a lumii, L.BlagaEu nu strivesc corola de minuni a lumii i nu ucid cu mintea tainele, ce le-ntlnesc n calea mea n flori, n ochi, pe buze ori morminte. Lumina altora sugrum vraja neptrunsului ascuns n adncimi de ntuneric, dar eu, eu cu lumina mea sporesc a lumii tain - i-ntocmai cum cu razele ei albe luna nu micoreaz, ci tremurtoare mrete i mai tare taina nopii, aa nbogesc i eu ntunecata zare cu largi fiori de sfnt mister i tot ce-i neneles se schimb-n nenelesuri i mai mari sub ochii mei- cci eu iubesc i flori i ochi i buze i morminte.

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, L.Blaga - Grila de analiza - face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii romne din perioada interbelic, alturi de Testament de Tudor Arghezi i Joc secund de Ion Barbu. Poezia este aezat n fruntea primului su volum, Poemele luminii (1919), i are rol de program (manifest) literar, realizat ns cu mijloace poetice (nu este un text teoretic n proz).art poetic, deoarece autorul i exprim crezul liric (propriile convingeri despre arta literar i despre aspectele eseniale ale acesteia) i viziunea asupra lumii. Prin mijloace artistice, sunt redate propriile idei despre poezie (teme, modaliti de creaie i de expresie) i despre rolul poetului (raportul acestuia cu lumea i creaia, problematica cunoaterii).art poetic modern, pentru c interesul autorului este deplasat de la tehnica poetic la relaia poet-lume i poet-creaie.aspecte relevate n textul poetic: exacerbarea eului creator ca factor decisiv n raportul interrelaional stabilit cu cosmosul, sentimentul absolutului, interiorizarea i spiritualizarea peisajului, tensiunea liric.ideile poetice se vor regsi ulterior n alte volume i i vor gsi formularea i corespondena n plan teoretic-filozofic n lucrarea Cunoaterea luciferica (1933), volum integrat n Trilogia cunoaterii. text poetic, cu limbaj metaforic, avnd, ca la Eminescu, un plan filozofic secundar. Sintagmele poetice se asociaz cu serii verbale simetric antitetice: - lumina altora" - sugrum (vraja), adic strivete, ucide (nu sporete, micoreaz, nu mbogete, nu iubete); - lumina mea" - sporesc (a lumii tain), mrete, mbogesc, iubesc (nu sugrum, nu strivesc, nu ucid).

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, L.Blaga - Grila de analiza - Antiteza este marcat i grafic, pentru c versul liber poate reda fluxul ideatic i afectiv. In poziie median sunt plasate cel mai scurt [dar eu") i cel mai lung vers al poeziei (eu cu lumina mea sporesc a lumii tain"). Conjuncia adversativ dar, reluarea pronumelui personal eu", verbul la persoana I singular, form afirmativ, sporesc (a lumii tain), afirm opiunea poetic pentru un mod de cunoatere - cu lumina mea" - i atitudinea fa de misterele lumii. Ampla comparaie aezat ntre linii de pauz funcioneaz ca o construcie explicativ a ideii exprimate concentrat n versul median. Plasticizarea ideii poetice se realizeaz cu ajutorul elementelor imaginarului poetic blagian: lun, noapte, zare, fiori, mister. Finalul poeziei constituie o a treia secven, cu rol conclusiv, dei exprimat prin raportul de cauzalitate (cci). Cunoaterea poetic este un act de contemplaie (tot ...se schimb... sub ochii mei') i de iubire (cci eu iubesc").Elemente de recuren n poezie sunt: misterul i motivul luminii, care implic principiul contrar, ntunericul. Discursul liric se organizeaz n jurul acestor elemente. Nivelul morfosintactic repetarea, de ase ori n poezie, a pronumelui personal eu - susine caracterul confesiv;verbe la timpul prezent, modul indicativ - plasarea eului poetic ntr-o relaie definit cu lumea (prezentul etern i prezentul gnomic);seriile verbale antonimice, cu forme afirmative i negative - redau opiunea poetic pentru o form de cunoatere, de raportare a eului poetic la lume, care st sub semnul misterului;- opoziia ntre adjectivul posesiv mea i adjectivul nehotrt altora, determinani ai substantivului lumina; conjuncia i, prezent n zece poziii - confer cursivitate discursului liric i accentueaz ideile cu valoare gnomic; enumerarea prin i din versul final - aaz pe acelai plan elementele universului; prepoziia cu, utilizat n trei poziii, marcheaz funcia sintactic de complement circumstanial instrumental - semnificnd cile, mijloacele de cunoatere a lumii; conjuncia adversativ dar n poziie median n ansamblul poeziei - susine paralelismul structural.

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, L.Blaga - Grila de analiza - Nivelul lexico-semantic - terminologia abstract, lexicul mprumutat din sfera cosmicului i a naturii este organizat ca forme sensibile ale cunoaterii!' (tefan Munteanu); cmpul semantic al misterului realizat prin termeni/ structuri lexicale cu valoare de metafore revelatorii: tainele, neptrunsul ascuns, a lumii tain, ntunecata zare, sfnt mister, ne-neles, ne-nelesuri i mai mari; - opoziia lumin-ntuneric relev simbolic relaia: cunoatere poetic (prin iubire i creaie) - cunoatere logica; sens denotativ/ sensuri conotative, limbajul metaforic - cuvntul poetic nu nseamn, ci sugereaz; plasarea vocabulei eu n poziie iniial i repetarea ei evideniaz (auto)definirea relaiei eu-lume.Nivelul stilistic - limbajul artistic i imaginile artistice sunt puse n relaie cu un plan filozofic secundar; organizarea ideilor poetice se face n jurul unei imagini realizate prin comparaia ampl a elementului abstract, de ordin spiritual, cu un aspect al lumii materiale, termen concret, de un puternic imagism; se cultiv cu predilecie metafora revelatorie, care caut s reveleze un mister esenial pentru nsui coninutul faptului, dar i metafora plasticizant, care d concretee faptului, fiind ns considerat mai puin valoroas.Nivelul fonetic - pauzele marcate de cezur* i de dispunerea versurilor cu msur inegal, n funcie de ritmul interior; - sublinierea ideilor prin alturarea cuvintelor din aceeai familie lexical (ne-neles- ne-nelesur); - eufonia versurilor sugereaz amplificarea misterului.

Particulariti prozodice - Poezia este alctuit din 20 de versuri libere (cu metrica variabil), al cror ritm interior red fluxul ideilor i frenezia sentimentelor. - Forma modern este o eliberare de rigorile clasice, o cale direct de transmitere a ideii i a sentimentului poetic.

Ritmul poeziei moderne nu mai urmeaz succesiunea formal a picioarelor metrice. n acest caz accentele de intensitate sunt nlocuite cu cele afective i stilistice, cadenele sunt construite contrapunctic, prin contrastul dintre cuvintele-cheie accentuate i contextul cu fluxul firesc al ritmului vorbirii.

*-distanteaza" imaginea iubitei catre absolut, o singularizeaza ca proiectie luminoasa, ca ipostaza angelica. Imbinarea detaliilor portretului concret, ancorat in lumea fizica, a naturii sau a spatiului familiar, cu cele ale portretului hierofanic, cu alunecare in metafizic, e un procedeu regasit si in alte poezii eminesciene.-Iubita careia i se adreseaza glasul poetic e aici o intrupare fragila, delicata, o imagine ingereasca si totusi carnala, in zamislirea careia poetul reuneste materiile cele mai diafane" (G. Calinescu). Imponderabila, frageda, ea pluteste parca ireala. Ipostaza celui atarnat" de faptura cu ochii plini de lacrimi e a visatorului pasiv, ramas in expectativa admirativa Si suferind pentru departarea iubitei. Comparatia, epitetul(destul de tocit", de altfel), hiperbola, inversiunea, formele populare ale unor termeni sau categorii gramaticale, ingambamentul, metafora dezvoltata, rimele rare (ca in strofa ultima) sunt, in inventar, cateva procedee ale acestei creatii poetice.)*T1 troheu accent pe prima silaba, I2 iambic, accent pe a doua*********CEZR, cezuri s.f. Pauza ritmica in interiorul unui vers, care il imparte in parti de obicei egale (emistihuri), pentru a usura recitarea si a sustine cadenta. Din lat. caesura, fr. csure. *