Upload
anon128243919
View
20
Download
5
Embed Size (px)
Citation preview
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ „ ION IONESCU DE LA BRAD ” DIN IAȘI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
PROIECT DE DIPLOMĂ
Îndrumător științific,
Prof. Univ. Dr. Gerard Jităreanu
Absolvent,
Elena Andreea Anastasiei
2013
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ „ ION IONESCU DE LA BRAD ” DIN IAȘI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMICĂ ÎN
AGRICULTURĂ
EFICIENȚA ECONOMICĂ A
TEHNOLOGIILOR UTILIZATE LA
PRINCIPALELE CULTURI DIN CADRUL
FIRMEI
S.C. LIV AGRO GRUP S.R.L. DOROHOI
Îndrumător științific,
Prof. Univ. Dr. Gerard Jităreanu
Absolvent,
Elena Andreea Anastasiei
IAȘI – 2013
CUPRINS
Lista tabelelor şi a figurilor ......................................................................................................... 4
Lista tabelelor ......................................................................................................................... 4
Lista figurilor.......................................................................................................................... 5
INTRODUCERE ........................................................................................................................ 7
PARTEA I .................................................................................................................................. 9
Capitolul 1. IMPORTANȚA ȘI NECESITATEA PROBLEMEI LUATE ÎN STUDIU ............... 9
Capitolul 2. CERCETĂRI ÎN ȚARĂ ȘI STRĂINĂTATE PRIVIND PROBLEMA LUATĂ ÎN
STUDIU ................................................................................................................................... 11
2.1. Lucrările solului ............................................................................................................. 11
2.2. Fertilizarea ..................................................................................................................... 17
2.3. Combaterea buruienilor .................................................................................................. 21
Capitolul 3. DESCRIEREA CADRULUI NATURAL .............................................................. 27
3.1. Așezarea geografică ....................................................................................................... 27
3.2. Regimul temperaturilor .................................................................................................. 27
3.3. Regimul precipitațiilor ................................................................................................... 29
3.4. Regimul vânturilor ......................................................................................................... 30
3.5. Aspectul pedologic ........................................................................................................ 31
3.6. Aspectul geomorfologic ................................................................................................. 32
3.7. Aspectul hidrologic ........................................................................................................ 32
3.8. Vegetația........................................................................................................................ 33
Capitolul 4. ASPECTE ECONOMICO – ORGANIZATORICE ............................................... 34
4.1. Scurt istoric .................................................................................................................... 34
4.2. Mijloace de producție..................................................................................................... 35
4.3. Organizarea muncii ........................................................................................................ 36
4.4. Structura culturilor și producția obținută la S.C. Liv Agro Grup S.R.L. Dorohoi ............ 38
PARTEA a II – a ...................................................................................................................... 39
Capitolul 5. EFICIENȚA ECONOMICĂ LA CULTURILE DE GRÂU DE TOAMNĂ,
PORUMB ȘI FLOAREA SOARELUI ÎN PERIOADA 2009 - 2012 ......................................... 39
5.1. Eficiența economică la cultura de grâu de toamnă în perioada 2009 – 2012 .................... 40
5.2. Eficiența economică la cultura de porumb în perioada 2009 – 2012................................ 50
5.3. Eficiența economică la cultura de floarea soarelui în perioada 2009 - 2012 .................... 60
Capitolul 6. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ....................................................................... 70
BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................................... 72
Lista tabelelor şi a figurilor
Lista tabelelor
Tabelul 2.1.1. Consumul de motorină și forța de muncă a două locații în Austria de Est .......... 13
Tabelul 2.1.2. Consumul de motorină la sistemul convențional și no-tillage .............................. 14
Tabelul 2.1.3. Rezultatele obținute la porumb boabe în nord-estul României ............................ 15
Tabelul 2.1.4. Influența sistemului de lucrare a solului asupra producției de grâu.......................16
Tabelul 2.2.1. Conținutul de elemente minerale și metale grele din produsele agricole .............. 18
Tabelul 2.2.2. Cantitatea de azot recomandată a se aplica la niveluri medii de recoltă ............... 19
Tabelul 2.3.1. Nivelul pierderilor de producție cauzate de buruieni la diferite plante de câmp ... 22
Tabelul 2.3.2. Durata perioadei critice și a intervalului de toleranță pentru unele culturi ........... 23
Tabelul 2.3.3. Eficacitatea erbicidelor aplicate la hibridul Evelina în sistemul no-tillage ........... 25
Tabelul 2.3.4. Producția de boabe la hibridul Evelina cultivat în sistemul no-tillage.................. 26
Tabelul 3.2.1. Temperaturile aerului înregistrate la Stația Meteo Botoșani în 2008 - 2012 ........ 29
Tabelul 3.3.1. Precipitații medii lunare înregistrate la stația Meteorologică Botoșani ............... 30
Tabelul 3.4.1. Frecvența și viteza vânturilor la Stația Meteorologică Botoșani .......................... 31
Tabelul 4.2.1. Baza tehnico-materială a S.C. Liv Agro Grup S.R.L Dorohoi ............................. 35
Tabelul 4.4.1. Fluxul tehnologic pe perioada 2009 - 2012 ......................................................... 38
Tabelul 5.1.1. Tehnologia de cultură a grâului de toamnă în anul 2009-2010, soiul Arieșan ...... 40
Tabelul 5.1.2. Tehnologia de cultură a grâului de toamnă în anul 2009-2010, soiul Magistral .. 41
Tabelul 5.1.3. Eficiența economică la cultura grâu de toamnă în anul 2009-2010 ...................... 42
Tabelul 5.1.4. Tehnologia de cultură a grâului de toamnă în anul 2010-2011, soiul Arieșan ...... 43
Tabelul 5.1.5. Tehnologia de cultură a grâului de toamnă în anul 2010-2011,soiul Suceava 84 . 44
Tabelul 5.1.6. Eficiența economică la cultura grâu de toamnă în anul 2010-2011 ...................... 45
Tabelul 5.1.7. Tehnologia de cultură a grâului de toamnă în anul 2011-2012, soiul Arieșan ...... 46
Tabelul 5.1.8. Tehnologia de cultură a grâului de toamnă în anul 2011-2012,soiul Suceava 84 . 47
Tabelul 5.1.9. Eficiența economică la cultura grâu de toamnă în anul 2011-2012 ...................... 48
Tabelul 5.1.10. Eficiența economică la cultura grâu de toamnă, media anilor 2009-2012 .......... 49
Tabelul 5.2.1. Tehnologia de cultură a porumbului în anul 2009 – 2010, hibridul DKC 4490.....50
Tabelul 5.2.2. Tehnologia de cultură a porumbului în anul 2009 – 2010, hibridul DK 440.........51
Tabelul 5.2.3. Eficiența economică la cultura de porumb în anul 2009 – 2010............................52
Tabelul 5.2.4. Tehnologia de cultură a porumbului în anul 2010 – 2011, hibridul DKC 4490.....53
Tabelul 5.2.5. Tehnologia de cultură a porumbului în anul 2010 – 2011, hibridul DK 440.........54
Tabelul 5.2.6. Eficiența economică la cultura de porumb în anul 2010 – 2011............................55
Tabelul 5.2.7. Tehnologia de cultură a porumbului în anul 2011 – 2012, hibridul DKC 4490.....56
Tabelul 5.2.8. Tehnologia de cultură a porumbului în anul 2011 – 2012, hibridul DK 440.........57
Tabelul 5.2.9. Eficiența economică la cultura de porumb în anul 2011 – 2012............................58
Tabelul 5.2.10. Eficiența economică la cultura porumb, media anilor 2009 – 2012.....................59
Tabelul 5.3.1. Tehnologia de cultură a florii soarelui în anul 2009 – 2010. hibridul NK Brio.....60
Tabelul 5.3.2. Tehnologia de cultură a florii soarelui în anul 2009 – 2010, hibridul Rigasol.......61
Tabelul 5.3.3. Eficiența economică la cultura de floarea soarelui în anul 2009 – 2010................62
Tabelul 5.3.4. Tehnologia de cultură a florii soarelui în anul 2010 – 2011, hibridul NK Brio.....63
Tabelul 5.3.5. Tehnologia de cultură a florii soarelui în anul 2010 – 2011, hibridul Rigasol.......64
Tabelul 5.3.6. Eficiența economică la cultura de floarea soarelui în anul 2010 – 2011................65
Tabelul 5.3.7. Tehnologia de cultură a florii soarelui în anul 2011 – 2012, hibridul NK Brio.....66
Tabelul 5.3.8. Tehnologia de cultură a florii soarelui în anul 2011–2012,hibridul NK Adagio...67
Tabelul 5.3.9. Eficiența economică la cultura de floarea soarelui în anul 2011 – 2012................68
Tabelul 5.3.10. Eficința economică la cultura de floarea soarelui, media anilor 2009 – 2012......69
Lista figurilor
Figura 2.1.1-Relația dintre tipurile texturale de sol și sistemul de lucrări solicitate de acestea ...11
Figura 3.4.1 - Roza vânturilor în municipiul Botoșani…………………………………………. 31
Figura 4.3.1 - Organigrama S.C. Liv Agro Grup S.R.L. Dorohoi................................................. 37
Figura 5.1.1 - Eficiența economică la cultura grâu de toamnă, media anilor 2009 – 2012.......... 49
Figura 5.2.1 - Eficiența economică la cultura porumb, media anilor 2009 – 2012...................... 59
Figura 5.3.1 - Eficiența economică la cultura floarea soarelui, media anilor 2009 – 2012........... 69
7
INTRODUCERE
În ansamblul economiei, agricultura reprezintă una din ramurile de mare importanţă,
având un rol pe care nici o altă activitate economică nu-l poate substitui întrucât cererea de
alimente este esenţială şi are caracter permanent pentru existenţa umană.
Agricultura s-a afirmat ca un domeniu de activitate de mare complexitate, determinată de
structura complexă a activităţilor din această ramură şi a proceselor de muncă, de legităţile
biologice de dezvoltare a plantelor şi animalelor, de varietatea sistemelor de cultură, de
structurile tehnologice şi de condiţiile naturale. Această activitate complexă determină o serie de
particularităţi tehnice, economice şi sociale, care imprimă legităţilor economice generale o
manifestare specifică în agricultură.
Orice unitate agricolă modernă, indiferent de profil, dimensiune şi spaţiul socio-economic
în care activează, necesită un stil de conducere bazat pe flexibilitate, dinamism şi previziune,
ceea ce este de neconceput fără o informare complexă, operativă şi de calitate, care să stea la
baza luării deciziilor.
Scopul realizării în cât mai bune condiţii a activităţii de conducere este:
creşterea profitului firmei şi a ratei profitului;
îndeplinirea şi depăşirea obiectivelor prevăzute, planificate pentru o anumită perioadă de
timp;
folosirea raţională a resurselor materiale, financiare şi umane existente în firmă la un
anumit moment;
reducerea continuă a costurilor, ca mijloc principal de creştere a profitului în economia
de piaţă;
creşterea productivităţii muncii (exprimată în venituri/salariat sau muncitor şi ore/tone de
produs).
Realizarea unui management performant în agricultură, ca în orice ramură a economiei
naţionale, este posibilă numai cunoscând perfect evoluţia diverselor fenomene economico-
financiare, variaţia lor faţă de prevederi şi în dinamică, precum şi diagnosticul corect al
perioadei.
Direcția progresivă a acestui domeniu m-a determinat să aleg tema lucrării „Eficiența
economică a tehnologiilor utilizate la principalele culturi din cadrul firmei S.C. Liv Agro Grup
S.R.L”, Dorohoi, județul Botoșani.
8
Tema luată în studiu îşi propune să dezbată principalele tehnologii folosite pentru
obţinerea unor recolte ridicate şi stabile, la culturile de grâu, porumb și floarea soarelui, eficiența
economică a culturilor precum și identificarea factorilor limitativi ai producției în condiţiile
folosirii cât mai eficiente a resurselor materiale și umane.
Proiectul este compus din două părți diferite, una care face referire la considerațiile
teoretice din acest domeniu și una reprezentată de contribuțiile proprii dobândite în urma
desfășurării stagiului de practică la firmă.
Capitolul I este dedicat importanței și necesității problemei luate în studiu în lucrarea de
diplomă.
Obiectivul lucrării expus în capitolul II se referă la elaborarea cercetărilor efectuate în
țară și în străinătate, privind lucrările solului, fertilizarea culturilor și combaterea buruienilor din
culturile agricole.
În capitolul III sunt prezentate condițiile de cadru natural în care au fost desfășurate
cercetările, prezentând pe scurt așezarea geografică a firmei, regimul temperaturilor predominant
în zonă, regimul precipitațiilor, regimul vânturilor, aspectul pedologic, aspectul geomorfologic,
aspectul hidrologic dar și vegetația prezentă în zona respectivă.
În capitolul IV sunt prezentate câteva aspecte economico - organizatorice ale firmei,
privind istoricul firmei, mijloacele de producție deținute în patrimoniul societății, organizarea
muncii în cadrul firmei, cat și structura culturilor și producția obținută la S.C. Liv Agro Grup
S.R.L. Dorohoi.
Scopul cercetărilor din capitolul V, a fost acela de a identifica indicatorii de eficiență
economică, obținuți prin realizarea fișelor tehnologice pe culturi, în perioada 2009 – 2012.
Analizând indicatorii calculați din punct de vedere al productivității plantelor cultivate,
conform inputurilor din devizele cadru, se poate constata că producția obținută a fost superioară,
sporind astfel eficiența economică a firmei.
În ultimul capitol sunt prezentate concluziile și recomandările lucrării de diplomă, din
care rezultă că obiectivele stabilite au fost îndeplinite.
Pe baza rezultatelor obținute se desprinde concluzia că scopul și obiectivele lucrării au
fost integral realizate, contribuind astfel, pe măsura posibilităților, la îmbogățirea fondului de
cunoaștere în domeniul eficienței economice a tehnologiilor de cutivare.
Măsurile tehnologice sunt tratate pe principiul obţinerii maximului de randament, în
condiţiile unei eficienţe economice certe, şi a respectării criteriilor ecologice de protecţia
mediului agricol cu toate componentele sale, sol-plantă-apă-cultivator.
9
PARTEA I
Capitolul 1. IMPORTANȚA ȘI NECESITATEA PROBLEMEI LUATE ÎN
STUDIU
Agricultura reprezintă un sector cu un considerabil potenţial, ocupând, prin tradiţie, un
loc important în structura economiei româneşti. Ea reprezintă un factor important al stabilităţii
sociale şi al menţinerii echilibrului ecologic, fiind ramura care asigură hrană populaţiei şi
importante cantităţi de materii prime pentru industriile alimentare şi alte industrii nealimentare.
Dezvoltarea agriculturii nu poate fi exclusiv economică, bazată pe principiul profitului
maxim imediat, ci va trebui să devină o dezvoltare durabilă, capabilă să găsească criteriile cele
mai adecvate de optimizare a raportului nevoi-resurse.
Ca activitate umană specializată, agricultura cuprinde atât sfera producţiei, cât şi părţi din
distribuţia bunurilor şi serviciilor agricole, fiind considerată de unii economişti un “sector vital”
al vieţii socio-economice. Cu cât componenta comercială creşte ca pondere în totalul producţiei
agricole, cu atât agricultura va fi mai performantă, iar agricultura României mai integrată în
circuitul economic intern şi internaţional (Elena Cofas, 2009).
Eficiența economică conferă sensul realizării echilibrului economic, iar echilibrul
economic este condiția cea mai importantă pentru o economie eficientă. Eficiența economică
ridicată se obține în condițiile aplicării în procesul de producție a unor tehnologii moderne și care
valorifică la cote superioare materiile prime și energia, asigurând produse de calitate superioară
la un cost redus.
Eficienţa exprimă, în esenţă, calitatea activităţii economice de a utiliza raţional factorii de
producţie. Ea este o cerinţă fundamentală pentru economie şi trebuie să ghideze în permanenţă
acţiunile şi deciziile economice, fiind percepută ca un termen de evaluare, un concept valoric, ce
se măsoară prin raportul dintre valoarea producţiei obţinute şi valoarea resurselor consumate.
Pentru a spori practicile de management care să asigure produse de înaltă calitate şi
abilităţi competitive, exploataţiile agricole vor trebui să adopte metode de asistare a deciziei şi un
management corespunzător. În aceste condiţii, exploataţiile care doresc să devină şi/sau să
10
rămână competitive au nevoie de resurse de calitate adecvată: resurse financiare, materiale,
energetice și umane (Elena Cofas, 2009).
Agricultura este ramura de bază a producţiei României, ramură a producţiei materiale, în
care, cu ajutorul plantelor verzi şi sub acţiunea diriguitoare a omului, are loc transformarea
energiei cinetice a soarelui, în energie potenţială - materia organică -, singura formă de energie
accesibilă organismului omenesc şi animal.
În ultimele decenii grija pentru satisfacerea cerințelor față de hrana populației a condus la
sporirea ritmului de intensivizare a agriculturii (Gheorghe Budoi, Aurelian Penescu, 1996).
Agricultura îndeplinește rolul de piață de desfacere pentru o serie de produse industriale.
Ea absoarbe o imensă forță de muncă, inclusiv o mare parte din cea disponibilizată prin
restructurarea industriei, contribuind astfel la diminuarea ratei șomajului.
Populația folosită în agricultură la nivel global este de 42%, făcând-o de departe cea mai
răspândită ocupație umană. Din păcate, produsele agricole contează doar circa 4,4% (estimare
din 2005) din produsul brut mondial, care este calculat prin adiționarea tuturor produselor brute
interne ale tuturor țărilor (Chiran A. și colab., 2007).
O trăsătură fundamentală a agriculturii românești constă în faptul că potențialul natural
ridicat poate asigura necesarul intern de alimente de bază pentru o populație mult mai numeroasă
decât cea existentă în prezent. Importul de alimente ar trebui să fie doar o sursă de completare și
diversificare a consumului.
În scopul producerii energiei termice în cazane, în România sunt folosite, în mod
tradiţional, paie de la cereale şi alte resturi vegetale, agricole, cum ar fi: ştiuleţi (ciocălăi) de
porumb, pănuşe şi tulpini de porumb, tulpini de soia, tulpini de mazăre și tulpini de floarea
soarelui.
Biocombustibilul reprezintă o sursă regenerabilă de combustibil care este produsă prin
procesarea anumitor plante. Există două tipuri principale de biocombustibil folosite în
prezent: bioetanolul produs din porumb, trestie de zahăr sau grâu şi biodieselul produs din
seminţe de rapiţă, soia sau palmier. Bioetanolul, care reprezintă 90% din totalul de
biocombustibil fabricat este obţinut prin fermentarea zahărului din diverse cereale sau din
biomasa vegetală, în timp ce biodieselul prin esterificarea uleiului vegetal este extras din
seminţele de soia sau rapiţă şi adăugarea de metanol (http://www.infoomg.ro).
Potrivit unui raport al Congresului SUA, în 2011 recolta de porumb a SUA a fost
destinată următoarelor scopuri: 40% producţiei de etanol, 36% nutreţ, 11% alimentaţie, 13%
exporturilor (http://www.agrointel.ro).
11
Capitolul 2. CERCETĂRI ÎN ȚARĂ ȘI STRĂINĂTATE PRIVIND
PROBLEMA LUATĂ ÎN STUDIU
2.1. Lucrările solului
Profesorul Irimie Staicu a afirmat în anul 1969 că „plantele cultivate ca și
microorganismele folositoare trebuie să găsească în sol aer, căldură, apă, hrană și celelalte
condiții de viață”. Tehnologia de bază a lucrării solului era aratul care venea în sistem din cele
mai vechi timpuri, începând cu plugul cu brazdă de lemn și terminând cu modernele pluguri de
azi, reversibile, eficiente și puțin consumatoare de energie.
Tehnologiile agricole ca verigi nu pot fi separate una de alta, pentru că ele reprezintă o
continuitate dialectică, dublată de suprapuneri și intervenții care pot lucra în mod adițional sau
sinergic atunci când sunt respectate regulile științei și cele ale naturii, ecologiei.
Cercetările moderne demonstrează faptul că solurile sunt cu atât mai eficiente pentru cultura
plantelor cu cât ele lasă solul într-o stare cât mai apropiată de cea naturală.
Sistemul de lucrări ale solului se corelează foarte strâns și cu textura solului. Scopul acestei
corelări constă în mărirea volumului edafic al solului în așa fel încât plantele de cultură să
găsească condiții potrivite de vegetație. Indiferent de structura lui prin corelarea lucrărilor
solului, cu includerea de materie organică în sol se poate crea un raport între plante, rădăcini și
sol convenabil lansării de durabilitate în sistem (figura 2.1.1).
Numeroase cercetări au fost destinate elaborării unor sisteme de lucrare minimă a solului, în
diferite variante, inclusiv „zero tillage”, cu sau fără mulcire, semănat pe biloane etc.
Sistemul de lucrări minime are o influiență puternică asupra însușirilor fizice, chimice și
biologice ale solului, cu efecte benefice asupra producției agricole.
Agricultura conservativă are în vedere toate componentele sistemului tehnologic agricol:
modul de lucrare a solului, managementul resturilor vegetale, rotația culturilor, fertilizarea,
protecția împotriva bolilor și dăunătorilor, controlul riguros al buruienilor.
12
Soluri nisipoase
Lucrări
convenționale
Soluri lutoase
Semănat direct
Lucrări reduse
Soluri argiloase
Figura 2.1.1. - Relația dintre tipurile texturale de sol și sistemul de lucrări solicitate de
acestea (Berca M., 2011)
Cercetările efectuate pe un sol de tip luvisol, cu panta de 9 % în centrul Croației, privind
pierderile de sol prin eroziune la diferite sisteme de lucrare a solului, au arătat că, arătura
efectuată pe direcția deal–vale a determinat pierderea unor cantități de sol prin eroziune, funcție
de cultură, între 38,18 și 5,10 t/ha, iar arătura adâncă, efectuată pe direcția curbelor de nivel,
între 5,25 și 0,18 t/ha. Cele mai mici pierderi de sol prin eroziune s-au înregistrat la variantele
lucrate în sistemul minim de lucrări cu mulci (între 13,54 și 0,13 t/ha) și în varianta arată la 30
cm, cu subsolaj (2,90 și 0,06 t/ha) (Kisic Ivicaa, 2006).
Cercetările efectuate de Dimitrov și colab., (2006), pe un sol vertisol halpic (FAO, 1992),
cu un conținut de argilă de 62 % (˂ 0,01 mm), densitatea aparentă de 1,2 g/cm3, capacitatea de
apă în câmp de 40%, coeficient de ofilire de 22%, pH (KCl) 5,9, au semnalat modificări
semnificative ale însușirilor fizice, sub influiența diferitelor variante de lucrare a solului, a
fertilizării și a rotației culturilor (Dimitrov I. D., 2006).
În condițiile climatice umede și răcoroase din Danemarca, cu soluri nisipo-lutoase,
sistemul minim de lucrări este practicat cu succes, însă în cazul semănatului direct și în cazul
lucrărilor superficiale, la 3 - 4 cm adâncime, s-a constatat că acestea determină creșterea
densității aparente și rezistența la penetrare a solului. Sistemul minim de lucrări a determinat, în
comparare cu lucrarea cu plugul, creșterea densității aparente la 1,6 g/ cm3(Lars J., 2006, citat de
Ailincăi C., 2007).
13
După 37 de ani de experimentare a diferitelor sisteme de lucrare a solului, la câmpul
experimental de la Halle, Germania, pe un sol de tipul luvisol gleic, Ulrich, S. A, a constatat că
lucrarea cu cizelul și sistemul no- tillage au determinat creșterea conținutului de carbon organic
în stratul superficial de sol (0-10 cm), în comparație cu arătura.
Cercetările efectuate pe cernoziomul cambic din cadrul Stațiunii Didactice a USAMV
Iași au scos în evidență influența extrem de complexă a sistemelor de lucrare asupra însușirilor
fizice și hidrofizice ale solului. Într-o serie de experiențe, executate în diferite localități din
Podișul Moldovei, Jităreanu G., Onisie T., și Răus L. (1997, 1999, 2000, 2001, 2004, 2006, citat
de Ailincăi C., 2007), au constatat că însușirile fizice ale solului și, în special, stabilitatea hidrică
a structurii solului au oscilat în funcție de lucrarea de bază aplicată, faza de vegetație, și
tehnologia specifică fiecărei culturi.
Prin trecerea de la agricultura convențională la lucrări reduse și la semănatul direct,
costurile pentru lucrările solului au fost reduse de peste patru ori. Principalele resurse de
economie le constituie în primă fază reducerea consumurilor, care la nivelul Austriei de Est sunt
cele prezentate în următorul tabel (tabel 2.1.1).
Tabelul 2.1.1.
Consumul de motorină și forța de muncă în funcție de sistemul de bază al lucrărilor
solului – media a două locații în Austria de Est
( date comunicate de Camera de Agricultură din Niederӧ stereich)
Sisteme de lucrări Consum motorină Consum forță de muncă
l/h diferență % ore/ha diferență %
1. Convențional (disc) gruber,
arat, gruber, semănat
48,5 Mt 100 2,19 Mt 100
2. Lucrări reduse, dezmiriștit,
gruber, grapă circulară (inelară),
semănat
23,0 25,5 47,4 1,07 -1,12 48,8
3. Semănat direct 6,2 -42,3 12,7 0,35 -1,84 15,9
În S.U.A. se practică sistemul no-tillage pe milioane de hectare, în primul rând din
considerente economice, deoarece tona de porumb se produce cu cheltuieli mult mai puţine
comparativ cu sistemul convenţional. Asemenea calcule economice, în condiţiile specifice din
Lunca Dunării, sunt prezentate în tabelul (tabel 2.1.2).
14
Tabelul 2.1.2.
Consumul de motorină la sistemul convențional și no-tillage la cultura de porumb la S.C
Agro-Chirnogi, județul Călărași, în perioada 2004-2006
Rezultatele experiențelor efectuate în regiunea de nord – est a României arată că dacă
solul este pregătit pentru lucrări minime, rezultatele, atât în ceea ce privește calitatea solului cât
și a nivelului recoltelor arată avantajele sistemelor de conservare (tabel 2.1.3.).
Alegerea epocii potrivite pentru efectuarea lucrărilor de arat sau discuit se face în funcție
de umiditatea solului, care, dacă este prea mare, se produce compactarea, iar dacă so lul este prea
uscat, se pulverizează agregatele și se degradează structura. Alegerea unui sistem potrivit de
lucrare a solului determină acumularea unei rezerve mai mari de apă în sol (Guș P., și colab.,
1998).
În condiții de secetă, adâncimea arăturii se reduce pentru a evita dislocarea unor bulgări
mari cu consumuri mari de combustibili sau se înlocuiește printr-o lucrare cu plugul fără
întoarcerea brazdei (paraplow) sau cizelul. Pentru cultura grâului, în toamnele secetoase, care
sunt foarte frecvente în Câmpia Moldovei, lucrarea de arat se poate înlocui cu lucrarea efectuată
cu grapa cu discuri grea, fără ca producția să scadă mai mult de 5 - 6 %, față de lucrarea de arat
la 20 cm adâncime (Jităreanu G., 1996, citat de Ailincăi C., 2007).
Sistemul clasic Sistemul no-tillage
Lucrări mecanice efectuate Consum
litri/ha
Lucrări mecanice efectuate Consum
litri/ha
1. Arat + grăpat toamna 29,0 1. - -
2. Discuit + grăpat primăvara 12,0 2. - -
3. Discuit + grăpat primăvara 12,0 3. - -
4. Lucrat cu combinatorul 5,0 4. - -
5. Semănat cu SPC – 8 4,5 5. Semănat cu Massey Ferguson 4,0
6. Praşila I mecanică 4,0 6. Aplicat erbicide (preem.) 1,2
7. Praşila II mecanică 4,0 7. Aplicat erbicid Icedin 1,2
8. Praşila III mecanică 4,0 8. Aplicat erbicid Mistral 1,2
9. Recoltat cu combina Claas 15,0 9. Recoltat cu combina Claas 15,0
Total consum 89,5 Total consum 22,6
67 litri/ha economie, în sistemul no-tillage
15
Tabelul 2.1.3.
Rezultatele obținute la porumb boabe în nord-estul României prin trecere de la
sistemul convențional la sistemul conservativ de lucrări ale solului
Nr.
Crt
Variante Recoltă la porumb Consum
motorină
l/ha
Stabilitatea
hidrică a
agregatelor
structurale %
Kg/ha %
1. Lucrări intensive cu plug 2750 100,0 34,6 63,65
2. Lucrări intensive dar cu disc, mașini
încorporate
2910 105,82 27,06 67,83
3. Lucrări fără plug, conservare nivel I
(Cisel, disc vibrocultor)
3030 119,18 28,2 68,70
4. Lucrări fără plug + agregate complexe 3280 119,27 21,5 63,07
5. Lucrări fără plug. Lucrări conservare
grad II ( minime)
3520 128,00 24,7 70,72
6. Idem alte mașini 3430 124,73 18,7 70,2
Din cercetările efectuate de Costache I. și Dumitrescu N. (1979), privind influiența
lucrărilor solului asupra producției de porumb și asupra eroziunii solului, rezultă că la
cernoziomul cambic afectat de eroziune moderată, pe un versant cu panta de 20 %, din Câmpia
Moldovei, efectuarea arăturii pe linia de cea mai mare pantă a determinat creșterea ratei de
eroziune de trei ori, față de arătura efectuată paralel cu direcția curbelor de nivel. Arătura
efectuată numai pe direcția generală a curbelor de nivel în vară, după grâu, a determinat
acumularea unei rezerve de apă în sol la desprimăvărare, cu 21,3% mai mult față de arătura în
toamnă, după porumb (citat de Ailincăi C., 2007).
Lucrările solului pentru grâul de toamnă trebuie să asigure: acumularea şi păstrarea în sol
a întregii cantităţi de apă provenite din precipitaţiile din timpul verii şi al toamnei, acumularea în
sol a unei cantităţi cât mai mari de substanţe nutritive prin stimularea proceselor de nitrificare, un
strat de sol afânat, dar în acelaşi timp „aşezat”, pentru înrădăcinarea bună a plantelor şi pentru
preîntâmpinarea procesului de „descălţare”, un pat germinativ fără bulgări în care sămânţa să
poată lua un contact cât mai strâns cu particulele de sol pentru a răsări în timp scurt şi
combaterea buruienilor, a bolilor şi dăunătorilor care aduc mari prejudicii producţiei de grâu
(Bîlteanu, 1998; Lupu, 2009, citat de Lupu C., 2010).
16
În urma cercetărilor efectuate se constată că practicând sistemul no-tillage s-a realizat o
economie de combustibil de 67 litri de motorină la sistemul no-tillage față de sistemul
convențional.
Sistemul de lucrare a solului, prin acțiunea directă şi efectele indirecte, influențează
însuşirile de fertilitate ale faeoziomului argic şi determină modificări ale stării culturale a
terenului, care impun diferențieri tehnologice pentru cultura de grâu. Sistemele de lucrare a
solului modifică în primul rând însuşirile fizice şi chimice, iar apoi pe cele biologice şi
fitosanitare. Sistemul convențional de lucrare a solului şi sistemele neconvenționale, unde
lucrarea solului se face cu paraplow, cizel şi grapă rotativă, influențează diferit însuşirile de
productivitate şi producția la cultura de grâu.
Producțiile de grâu realizate prin folosirea sistemelor neconvenționale de lucrare a solului
cu cizel sau paraplow sunt apropiate de cele obținute în sistemul clasic, situându-se la nivelul de
97,8 – 98,2% (tabelul 2.1.4) comparativ cu martorul, lucrat cu plugul reversibil. Diferența de
producție este semnificativ negativă în varianta lucrată cu grapa rotativă.
Tabelul 2.1.4
Influența sistemului de lucrare a solului asupra producției de grâu
Sistemul de lucrare Producția de grâu Diferența ±
Kg/ha %
Plug reversibil + disc 2x 4263 100 Mt.
Grapă rotativă 4150 97,3 - 113
Cizel + grapă rotativă 4189 98,2 - 74
Paraplow +grapă rotativă 4170 97,8 - 93
DL (p 5%) = 108 q/ha; DL (p 1%) = 164 q/ha; DL (p 0,1%) = 263q/ha
Eficiența economică este diferită în funcție de sistemul de lucrare a solului.
Producțiile obținute la grâu au fost cuprinse între 4150 - 4263 kg/ha, iar prin valorificarea
acestora s-au obținut între 2075 – 2131,5 lei/ha. Valoarea cea mai mare a producției, fǎrǎ a ține
seama de cheltuielile făcute, a fost realizată la varianta lucrată cu plugul, urmată de variantele
lucrate cu paraplow şi cizel, iar cea mai mică a fost realizată la lucrarea cu grapa rotativă.
Cheltuielile totale sunt influențate de lucrările solului, acestea având valori medii cuprinse între
1400,26 – 1542,3 lei/ha, valoarea maximă fiind în sistemul clasic cu arătură şi minimă în
sistemul în care s-a lucrat cu grapa rotativǎ. Calculând profitul la unitatea de suprafață a rezultat
faptul că în sistemul clasic se înregistreazǎ spor de 2,4 până la 7,7 % în sistemul neconvențional,
lucrare cu cizel şi paraplow şi până la 14,9 % în cazul variantei lucrate cu grapa rotativă. Chiar
17
dacă profitul este mare, acest sistem de lucrare este nesigur, fiind condiționat de mersul vremii,
în principal de cantitatea totalǎ a precipitațiilor şi distribuția acestora în cursul perioadei de
vegetație.
Datele obținute confirmă că nu este suficientă aprecierea numai după nivelul producției,
fiind necesar raportarea şi la cheltuielile făcute pentru realizarea acesteia.
În urma experințelor acumulate din cercetările efectuate, (Berca M., 2011) a ajuns la
concluzia că România deține un mozaic de soluri, între care se regăsesc peste 70% din tipurile de
sol ale lumii. Lucrările solului se desfășoară conform cercetărilor efectuate pe toate meridianele
pământului. Neefectuarea corectă a lucrărilor solului poate conduce la pierderi de recoltă de până
la 70% și la distrugerea uneori iremediabilă a solurilor.
Respectarea regulilor, a algoritmului rezultat din cercetări, a logicii, experienței și
inputurilor în folosirea sistemelor de lucrări și a mașinilor poate conduce la obținerea unor
funcționalități asemănătoare ale terenurilor, indiferent de tipul solurilor, ceea ce ar putea ușura
managementul tehnic, economic și ecologic (Berca M., 2011).
2.2. Fertilizarea
Sistemul de nutriție a plantelor reprezintă procese inovative complicate, care își propun să
rezolve atât problemele legate de o bună și echilibrată hrănire a plantelor, dar să conserve
inclusiv fertilitatea solului, sau să adauge în fiecare an ceva la zestrea acesteia.
Nutriția pe fond se face numai cu produse minerale, denumite îngrășăminte iar folosirea
lor corectă și integrată are la bază cunoașterea complexă a nutriției minerale a plantelor, ca și
efectuarea continuă de noi cercetări inovative care să corecteze sistemele în dinamica lor în
funcție de condițiile climatice, pedologice și tehnologice în continuă schimbare.
Fertilitatea (rodnicia pământului) este însușirea esențială a solului, formată de-a lungul
timpului, prin acumularea progresivă în roca dezagregată și alterată (sub acțiunea atmosferei,
hidrosferei și biosferei) a elementelor nutritive și în primul rând a azotului.
Rotaţia şi fertilizarea reprezintă verigi tehnologice de bază ale agriculturii moderne, care
contribuie la creşterea potenţialului productiv al solului. Cercetările realizate, atât în ţară, cât şi
în străinătate, arată că prin rotaţia culturilor se asigură armonizarea factorilor ce contribuie la
creşterea şi dezvoltarea plantelor de cultură,
Calitatea şi nivelul producţiei sunt rezultatul interacţiunii dintre oferta regimului de
nutriţie din sol şi variaţia condiţiilor climatice.
Îngrășămintele contribuie la creșterea producției și la îmbunătățirea calității produselor
agricole, și indirect, la creșterea rezistenței plantelor la buruieni, dăunători și patogeni.
18
Pentru ca plantele să crească și să se dezvolte normal, au nevoie de carbon, hidrogen,
oxigen, pe care le iau din aer și apă, plus alte 13 elemente minerale esențiale numite substanțe
nutritive sau fertilizatori, pe care le iau în mod normal din sol. Dintre cele 13 substanțe nutritive,
cele mai importante pentru plante sunt azotul (N), fosforul (P) și potasiul (K) denumite
fertilizatori principali. Acești nutrienți înlocuiesc îngrășămintele ce sunt absorbite de plante.
Lipsa sau existența insuficientă a vreunei substanțe nutritive duce la scăderea accentuată a
recoltei (Avarvarei I. și colab., 1999).
Din analizele efectuate, privind conținutul de elemente și de metale grele la produsele
agricole obținute la culturile de grâu, porumb, soia și floarea soarelui s-a constatat că, la azot,
conținutul din boabe și producția secundară a fost mai mare la soia, iar celelalte elemente se
încadrează în limitele normale, care se întâlnesc în cazul fertilizării clasice minerale sau organice
(tabelul 2.2.1).
Tabelul 2.2.1.
Conținutul de elemente minerale și metale grele din produsele agricole, obținute de
la culturile agricole fertilizate în condiții optime cu azot și fosfor
Nt % K % P % Zn ppm Cu ppm Ni ppm
Porumb boabe 1,18 1,20 0,463 1,08 0,20 0,04
Porumb coceni 0,34 0,43 0,131 1,69 0,30 -
Floarea soarelui 1,68 0,89 0,556 3,54 0,66 0,04
Grâu boabe 1,51 0,46 0,475 1,17 0,15 -
Soia boabe 3,03 1,48 0,475 2,07 0,40 -
Efectul îngrășămintelor asupra producției depinde de foarte mulți factori, dintre care
umiditatea și însușirile solului, prezența buruienilor, dăunătorilor, patogenilor, felul
îngrășămintelor și gradul de amestecare cu volumul de sol explorat de rădăcinile plantelor au o
mare importanță la stabilirea dozelor de îngrășăminte (Louise O., Fresco, 2003).
Numeroase cercetări, efectuate în diferite condiții climatice, au arătat că folosirea unor
asolamente, care cuprind leguminoase și graminee perene, determină o valorificare foarte bună a
îngrășămintelor și contribuie la ameliorarea însușirilor fizice, chimice și biologice ale solului
(Lixandru Gh., 2006, Russell A. E., 2006).
Fertilizarea solului în cursul perioadei de vegetație a plantelor are ca scop creșterea
eficienței economice a îngrășămintelor și asigurarea plantelor cu azot în perioada critică și de
consum maxim.
19
Ținând cont de gradul de aprovizionare cu azot, de condițiile climatice și de nivelul
tehnologic, de dorința de a renunța la extragerea azotului din humus, dar în condițiile reciclării
materialelor organice ale fermelor, conform lui Brian F. 2002, (citat de Ailincăi C., 2007) ar
trebui să se aplice pentru zona europeană următoarele cantități de azot pentru producții
planificate la un nivel mediu de recoltă (tabelul 2.2.2).
Tabelul 2.2.2
Cantitatea de azot recomandată a se aplica indiferent de sursă la niveluri medii de
recoltă (Brian F., 2002)
Grupa de cultură Cultura Azot necesar
kg/ha
Producția așteptată
t/ha
Cereale
Grâu 110 – 140 4 – 6
Secară 80 – 100 3,5 – 5,5
Triticale 90 – 110 3,5 – 6,0
Orz toamnă furaj 100 – 120 3,5 – 6,0
Grâu primăvară 100 – 120 3,5 – 5,5
Orz primăvară furaj 80 – 100 3,5 – 5,5
Orz primăvară bere 50 – 70 3,5 – 7,0
Ovăz 70 – 90 3,5 – 5,0
Prășitoare
Porumb boabe (condiții irigații
România)
120 – 140 7,0 – 10,0
Porumb siloz (condiții irigații) 140 – 160 40,0 – 50,0
Sfeclă de zahăr 90 – 110 45 – 60
Sfeclă furajeră 120 – 140 7,0 – 10,0
Cartof consum 110 – 130 25 – 35
Cartof timpuriu și de sămânță 90 – 110 15 – 20
Plante uleioase și
proteaginoase
Mazăre, fasole boabe 0 – 60 2,5 – 4,5
Soia boabe 0 – 60 1,5 – 2,5
Rapiță- semințe 120 – 140 2,0 – 3,0
Floarea- soarelui 40 – 60 2,0 – 3,0
Culturi intermediare și
de furaj
Leguminoase 0 – 40 15 – 25
Câmp furajer cu leguminoase 125 – 200 8 – 12
Aplicarea gunoiului provenit de la animale poate să crească sau să descrească aciditatea
solului. În spațiul românesc îngrășămintele organice au fost în general considerate ca substituind
uneori parțial chiar și amendamentele cu Ca (Berca M., 2004).
20
Sistemul de agricultură cu lucrări minime determină creșterea conținutului de humus și
elemente minerale în stratul de la suprafață, în timp ce în sistemul convențional de lucrare a
solului este favorizată biodegradarea materiei organice pe adâncimea de 20-30 cm (Budoi Gh., și
colab., 1996).
În România, pe baza datelor Institutului de Pedologie și Agrochimie, cea mai mare
cantitate de îngrășăminte s-a folosit în anii 1985 – 1990, de circa 1.100 mii tone, care a făcut ca
în România să se folosească circa 75 kg azot, fosfor și potasiu pe unitatea de suprafață.
Aplicarea gunoiului provenit de la animale poate să crească sau să descrească aciditatea
solului (Wartmann și colab., 2009, citat de Ailincăi C., 2007). În spațiul românesc îngrășămintele
organice au fost în general considerate ca substituind uneori parțial chiar și amendamentele cu
Ca (Berca M., 2011).
Sistemul de agricultură cu lucrări minime determină creșterea conținutului de humus și
elemente minerale în stratul de la suprafață, în timp ce în sistemul convențional de lucrare a
solului este favorizată biodegradarea materiei organice pe adâncimea de 20-30 cm (Budoi Gh., și
colab., 1996).
Consumul mondial de îngrășăminte chimice a fost de 34,1 milioane tone în anul 1961,
114,2 milioane tone în 1979, 137,7 milioane tone în 1997 și se prognozează să crească la 165,1
milioane tone în 2015, 188 milioane tone în 2030 și 284 milioane tone în 2070.
În prezent, îngrășămintele contribuie cu 43% și cu 70 milioane tone de nutrienți, pentru
producția globală a culturilor, iar în viitor se estimează să crească până la 84 %, ceea ce
presupune că recolta îndepărtează din sol 207 milioane tone de nutrienți, în anul 2015, și o
cantitate dublă în 2030, ceea ce înseamnă că agricultura în lume, va deveni, din ce în ce mai
mult, dependentă de îngrășămintele minerale (Louise O. Fresco, 2003).
Numeroase cercetări efectuate în experiențe de lungă durată, conduse de FAO și alte
instituții guvernamentale sau private, au arătat că fertilizarea minerală este principala sursă care a
contribuit la creșterea producției cu 35-50%, obținându-se în medie, 10 kg spor de recoltă pentru
fiecare kg de îngrășământ mineral aplicat.
Rezultatele obținute în experiențele de lungă durată cu îngrășăminte, amplasate pe
cernoziomul cambic din Câmpia Moldovei, în condiții de neirigare, au semnalat modificări
importante asupra însușirilor fizice, chimice și biologice ale solului, după 40 de ani de
experimentare (Săndoiu I. D., Onisie T., 1992, 2002, Jităreanu G., 1999, 2000, 2004, 2006 și
colab., citat de Ailincăi C., 2007).
Cercetările efectuate privind influiența îngrășămintelor cu azot, fosfor și potasiu asupra
producției la diferite culturi agricole, în Podișul Moldovei, au arătat că îngrășămintele cu potasiu,
aplicate împreună cu cele de azot și fosfor, au determinat obținerea unor sporuri de producție de
21
400 – 470 kg/ha pe cernoziomul tipic de la Trifești, 250 – 320 kg/ha pe solul brun luvic de la
Lespezi și 14 – 26% (420 – 780) kg/ha pe cernoziomul cambic de la Podu Iloaiei, Iași (Dornescu
D. și colab., 1994).
În urma experiențelor staționare din țara noastră a rezultat că, la cultura grâului,
coeficientul de utilizare a azotului din îngrășăminte a crescut, prin diferite metode și epoci de
aplicare a acestora, de la 33,8% la 70%. La porumb, prin metodele de aplicare, coeficientul de
utilizare a azotului din îngrășăminte a crescut de la 56% la 68% și concomitent producția de
porumb pe unitatea de suprafață s-a ridicat de la 8,6 la 9,4 tone/ha, ceea ce justifică cheltuieli
care se fac cu aplicarea îngrășămintelor (Ailincăi C., 2007).
2.3. Combaterea buruienilor
Buruienile sunt “ plante străine într-o cultură agricolă, care produc pagube, consumând
apa și sărurile nutritive din sol și care duc la scăderea recoltei ”(Gheorghe Ionescu- Sișești).
Buruienile sunt plante din flora spontană, adaptate perfect la condițiile pedoclimatice locale, care
trăiesc împreună cu plantele de cultură, pe care le stânjenesc în creștere și dezvoltare, ajungând
chiar să le elimine din lan. Pagubele se manifestă nu numai prin scăderea recoltei (20- 100%) ci
și prin deprecierea calității acesteia, creșterea costului de producție, uzura prematură a mașinilor
de recoltat, creând probleme organizatorice, sanitare (Guș P., Lăzureanu A., Săndoiu D.,
Jităreanu G., Stancu I., 1998).
Particularitățile biologice și diversitatea condițiilor pedoclimatice îngreunează foarte mult
stabilirea metodelor de combatere, sau combaterea printr-o singură metodă, care nu este nici
eficientă și nici economică. Activitatea de combatere eficientă poate fi realizată prin folosirea
mai multor metode posibile de aplicat pentru fiecare caz în parte, metode care nu trebuie
considerate izolat, ci trebuie să fie integrate, adică să formeze un complex de măsuri, în care să
se completeze unele pe altele și aplicarea lor să conducă la realizarea și a altor cerințe din
tehnologia plantelor (Onisie T., Jităreanu G., 1999).
S-au făcut calcule în S.U.A. şi s-a ajuns la concluzia că lucrările solului reprezintă circa
16% din valoarea producţiei terenurilor arabile şi că aproape 50% din aceste cheltuieli se
datorează buruienilor.
În cadrul metodelor de combatere integrată a buruienilor sunt preferate atât unele metode
directe (prașile manuale și mecanice, plivitul), cât și metode indirecte (rotația culturilor,
utilizarea echilibrată a îngrășămintelor și amendamentelor, lucrările de bază ale solului,etc.).
În ţara noastră (Şarpe N., şi colab. 1976, citat de Ailincăi C., 2007) pierderile cauzate de
buruieni variază în limite foarte mari în funcţie de: specia cultivată, gradul de infestare cu
22
buruieni, condiţiile climatice (an secetos sau ploios), raportul dintre diferitele specii
de buruieni, potenţialul de fertilitate naturală a solului şi dozele de îngrăşăminte aplicate (tabelul
2.3.1).
Tabelul 2.3.1
Nivelul pierderilor de producție cauzate de buruieni la diferite plante de câmp
S-a constatat că, dacă buruienile apar mai devreme, pagubele cauzate de acestea sunt mai
mari, însă cele mai ridicate pagube se înregistrează dacă buruienile răsar odată cu plantele
cultivate sau la o dată foarte apropiată de aceasta.
Din cercetările efectuate de unii specialiști, porumbul trebuie menținut curat de buruieni
timp de 3 – 5 săptămâni după semănat sau 9 săptămâni după răsărire, în funcție de zonă. Dacă
porumbul va beneficia de o astfel de perioadă de răsărire, el va putea concura cu buruienile care
vor apărea după acest interval, pentru o perioadă de șase săptămâni. Rezultatele unor astfel de
experiențe au fost utilizate la definirea ,, perioadei critice pentru concurența cu buruienile” care
reprezintă perioada de după semănat sau plantat, în care plantele sunt foarte sensibile la
îmburuienare (tabelul 2.3.2).
Combaterea pe cale chimică sau erbicidarea este foarte eficientă, simplă, economică,
permiţând distrugerea buruienilor într-o perioadă scurtă de timp.
Metodele chimice se bazează pe utilizarea erbicidelor (preemergent sau postemergent) şi
reprezintă metodele cu impactul negativ cel mai puternic asupra indicilor calitativi ai produselor
agroalimentare şi asupra mediului ambiant.
Plantele Limitele pierderilor în parcelele neplivite sau
neprășite față de cele tratate cu erbicide
Grâu de toamnă 10 – 70 %
Orz 10 – 40 %
Porumb boabe 30 – 95 %
Floarea soarelui 15 – 55 %
Soia 40 – 84 %
Fasole 35 – 80 %
Mazăre 15 – 70 %
Trifoliene 40 – 100 %
Cartofi 42 – 72 %
Sfeclă pentru zahăr 53 – 96 %
In ulei 20 – 68 %
Cânepă sămânţă 10 – 52 %
23
Tabelul 2.3.2
Durata perioadei critice și a intervalului de toleranță pentru unele culturi
(R. L. Zimdhal, 1993, citat de Ailincăi C., 2007)
Erbicidarea aplicată raţional, în complex cu măsurile agrotehnice, contribuie la ridicarea
producţiei şi înlătură efectuarea unor lucrări manuale care absorb foarte multă forţă de muncă.
Astfel, dacă pentru executarea a trei praşile manuale pe rândul plantei de porumb sunt necesare
125,1 de zile-om, iar pentru executarea a două lucrări de plivit la grâu, 57,0 de zile-om la
suprafaţa de 100 ha, prin combaterea chimică a buruienilor de pe aceeaşi suprafaţă se consumă
numai 22 de zile-om.
Specialiştii susţin că erbicidarea este cea mai pretenţioasă lucrare din întreg complexul de
lucrări pentru protecţia plantelor.
În România, erbicidele au apărut în anul 1965, când s-a determinat ca, combaterea să se
facă mai mult prin metode chimice și preventive.
În acţiunile de combatere trebuie pornit de la pragul economic de dăunare (PED), adică
gradul de îmburuienare al unui teren şi a unei culturi care duce la diminuarea cantitativă şi
calitativă a producţiei şi de la care se justifică economic aplicarea măsurilor corespunzătoare de
combatere a buruienilor. Din studiile făcute, acest prag diferă, de exemplu de la 10-18 buruieni
anuale şi 2-3 perene la mp. Pentru cerealele de toamnă, la 5 – 10 buruieni anuale şi 1- 3 perene la
mp. La cartoful de toamnă Berca M. (2004), într-un studiu, se referă la managementul integrat al
buruienilor, în care trebuie să se integreze acţiunea de combatere. Autorul caracterizează
managementul buruienilor ca un sistem de dirijare şi control, care reduce influenţa buruienilor
până la pragul economic de dăunare, protejează mediul, conservă biodiversitatea şi armonizează
ecosistemul agricol cu cel natural, desigur prin mijloace ecologice.
Feyerabend G. din Germania afirmă: “Combaterea integrată a buruienilor este combinația
rațională a tuturor măsurilor care servesc la combaterea buruienilor”, având menirea să nu
permită buruienilor să concureze plantele de cultură la dobândirea de substanțe nutritive, apă,
lumină, să stânjenească lucrările de întreținere și de recoltare, să transmită plantelor boli și
dăunători și să micșoreze calitatea producției. Realizarea unui grad ridicat de eficacitate în
Cultura Durata perioadei critice
(săptămâni)
Durata intervalului de toleranță
(săptămâni)
Porumb 3 – 5 6
Soia 3 – 4 7 – 8
Cartof 6 8 – 9
Fasole 5 – 6 7 – 8
24
combaterea buruienilor cu cheltuieli reduse și cu o productivitate sporită a muncii și pentru
obținerea unor producții mari și de bună calitate, în condițiile protecției mediului, constituie
scopul principal în alegerea unui anumit sistem integrat de combatere (Onisie T., Jităreanu G.,
1998).
Metodele agrotehnice cuprind toate măsurile care se întreprind în tehnologiile de
cultivare a plantelor, în vederea reducerii gradului de îmburuienare a culturilor și a gradului de
infestare a solului cu semințe de buruieni.
Combaterea chimică a apărut ca o necesitate și a revoluționat tehnologia de cultură a
plantelor. Erbicidele și mașinile agricole au ridicat productivitatea în agricultura modernă. Prin
erbicid se înțelege ”o substanță chimică capabilă, funcție de concentrația la care este folosită și în
cazul prezenței unei constelații de factori naturali favorabili, să exercite, în mod total sau
selectiv, asupra țesuturilor sau metabolismului plantelor cu care intră în contact, un efect negativ,
care poate duce la moartea acestora” (Anghel Gh. și colab., 1972, citat de Jităreanu G., 1998).
Pentru eliminarea în totalitate a dezavantajelor aplicării erbicidelor, este necesar de la început
cunoașterea în amănunt a substanței active, dozei, epocii de aplicare, culturii la care se aplică, a
buruienilor și sensibilității lor față de erbicide. Folosirea erbicidelor trebuie considerată ca o
măsură care vine să completeze celelalte metode clasice de combatere a buruienilor.
La cultura porumbului, metodele preventive și agrotehnice pentru combaterea buruienilor
au o mare importanță, datorită creșterii lente, în primele 4 – 6 săptămâni, și a numărului redus de
plante la m2.
Cercetările efectuate în diferite zone pedoclimatice au arătat că îmburuienarea cu
dicotiledonate anuale este mai mare în cazul lucrărilor cu arătură și crește odată cu doza de azot,
față de lucrările superficiale cu discul. Lucrarea de arat a determinat reducerea îmburuienării cu
dicotiledonate perene, comparativ cu discuirea care a favorizat înmulțirea acestora.
Folosirea tehnologiei “no tillage” la cultura porumbului necesită anumite strategii pentru
combaterea buruienilor, care pot fi combătute prin două tratamente cu erbicide, din care unul
înainte de semănat, cu atrazin, alachlor sau metolachlor, pentru monocotiledonatele anuale, și alt
tratament postemergent, după răsărirea porumbului, pentru combaterea buruienilor
dicotiledonate anuale și perene (Șarpe N., 2008).
În perioada 1998-2002 a fost promovată în practică, la Şiria, judeţul Arad, (N. Șarpe,
2008) tehnologia fără arătură (no-tillage), iar rezultatele obţinute la cultura porumbului sunt
prezentate în tabelul 2.3.3.
În tabelul 2.3.4 sunt prezentate producţiile de boabe la hibridul Evelina. Analizând aceste
date, se constată că semănând porumbul în teren nearat şi netratat cu erbicide, tinerele plante sunt
concurate foarte mult de speciile de buruieni prezente deja de la semănat şi apoi de numeroase
25
specii termofile ca: Panicum capilare, Echinochloa crus-galli, Setaria spp. etc. Din cauza acestei
concurenţe „chiar din start" multe plante de porumb nu au ajuns să fructifice, iar altele abia au
format câteva boabe pe un ştiulete, astfel producţia de boabe s-a redus cu 94,7%, fiind practic
compromisă.
Tabelul 2.3.3
Eficacitatea erbicidelor aplicate la hibridul Evelina în sistemul no-tillage,
Şiria, judeţul Arad, 1998-2002
Erbicide aplicate Doze kg/ha Epoca de
aplicare
Greutatea
buruienilor, kg
Combaterea
buruienilor, %
1. Netratat – nelucrat - 31300 0,0
2. Roundup +
Guardian
+ Icedin Super
2 + 2
1,0
preem.
Postem
626 98,2
3. Roundup + Harnes
+ Icedin Super
2 + 2
1,0
preem.
Postem
639 97,4
4. Dual Gold +
Ring
2,0
25 g
preem.
Postem
3252 90,3
5. Dual Gold +
Icedin Super
2,0
1,0
preem.
Postem
680 98,8
6. Merlin Mix +
Icedin Super
2,0
1,0
preem.
Postem
305 99,3
7. Magnific 500 SE +
Icedin Super
6,0
1,0
preem.
Postem
306 99,8
În sistemul no-tillage combaterea chimică a buruienilor este mai complicată, în sensul că
trebuie folosite numai acele erbicide care asigură o eficacitate de 95-100%, deoarece nu se mai
poate interveni (în caz de eșec) cu praşile mecanice sau chiar manuale.
În tehnologia convenţională, în cazul când erbicidele au o eficacitate slabă, cultura se
poate salva intervenind cu praşile mecanice şi manuale. Situaţia se schimbă radical când este
vorba de sistemul no-tillage.
Pentru aceste considerente trebuie să fie recomandate cele mai eficace erbicide (cu cea
mai mare responsabilitate din partea inginerului agronom) (N. Șarpe, 2008).
Din rezultatele obținute la S.C.D.A Podu Iloaiei, privind rezerva de buruieni din sol la
diferite rotații, care au fost menținute în staționar timp de 39 de ani, s-a constatat că potențialul
de îmburuienare este destul de mare în toate rotațiile însă, în monocultura de porumb și la
26
asolamentele de 4 ani + o solă săritoare cu leguminoase și graminee perene, gradul de infestare a
fost mult mai redus. Efectuarea unui tratament cu erbicide la pregătirea patului germinativ,
împreună cu două prașile mecanice și manuale, a determinat limitarea rezervei de semințe de
buruieni din sol, pe adâncimea de 0 – 30 cm, la 5192 – 13037 bc/m 2 (Ailincăi C. și colab., 2007).
Tabelul 2.3.4
Producţia de boabe la hibridul Evelina cultivat în sistemul no-tillage
Şiria, judeţul Arad, 1998-2002
Erbicide aplicate Doze kg/ha Epoca de aplicare Producția de boabe
Kg/ha %
1 2 3 4 5
1. Netratat – nelucrat - 630 5,3
2. Roundup + Guardian
+ Icedin Super
2 + 2
1,0
preem.
postem
8520 100,0
3. Roundup + Harnes
+ Icedin Super
2 + 2
1,0
preem.
postem
8430 98,9
4. Dual Gold +
Ring
2,0
25 g
preem.
postem
7730 90,7
5. Dual Gold +
Icedin Super
2,0
1,0
preem.
postem
8510 99,8
6. Merlin Mix +
Icedin Super
2,0
1,0
preem.
postem
8810 103,4
7. Magnific 500 SE +
Icedin Super
6,0
1,0
preem.
postem
8890 104,0
Integrarea la maxim a tuturor metodelor cunoscute pe plan mondial de combatere a
buruienilor constituie singura tactică cu ajutorul căreia se poate preîntâmpina, în cazul
buruienilor ca şi în cazul oricărei vietăţi, tendinţa de adaptare la noile condiţii şi apariţia de noi
forme mai rezistente şi mai greu de combătut cu mijloacele de care dispune omenirea.
Sarcinile care revin agriculturii în perioada actuală şi în perspectivă impun tot mai
stringent necesitatea adâncirii studiilor şi cercetărilor la nivel internaţional, de ţară, zonă şi
microzonă, datorită diversităţii condiţiilor naturale care influenţează rezultatele de producţie.
27
Capitolul 3. DESCRIEREA CADRULUI NATURAL
3.1. Așezarea geografică
Firma S.C Liv Agro Grup S.R.L. își are sediul principal în județul Constanța, iar filiala în
municipiul Dorohoi.
Societatea deține o fermă vegetală înființată în anul 2005 cu sprijin financiar
nerambursabil. Ferma exploatează suprafața de 1400 hectare teren arabil cultivat cu grâu,
porumb, floarea soarelui, soia, cartof și legume (morcov, ceapă).
Ferma este situată în nordul Regiunii de Dezvoltare Nord - Est, în extremitatea de nord
est a țării, pe raza municipiului Dorohoi, și a comunelor Broscăuți și Cordăreni.
În cadrul judeţului Botoşani, se găseşte în nord-vestul acestuia, la 35 km de municipiul cu
acelaşi nume pe DN 29 B ; se afla la 36 km de Darabani pe DN 29 A, la 40 km de Săveni pe DJ
292, la 45 km de oraşul Suceava pe DN 29 A şi la 150 km de Iaşi.
Ferma este situată în vecinătatea zonei de contact dintre Podişul Sucevei (regiunea de
dealuri înalte Bour-Ibănești de pe stanga Siretului) şi Câmpia Moldovei, în depresiunea Dorohoi,
pe cursul superior al râului Jijia, în aval de confluenţa acestuia cu pârâul Buhai.
Ca poziție pe glob, ferma este aşezată la intersecţia paralelei 47°68' N cu meridianul de
26°23'.
3.2. Regimul temperaturilor
Regimul temperaturilor constituie un factor determinant, deoarece limitează arealul de
răspândire al plantelor, condiționând direct creșterea și dezvoltarea lor. Temperatura exercită o
importantă influiență asupra proceselor fiziologice care au loc în plantă și asupra proceselor
fiziologice care au loc la nivelul lor.
Aşezarea în latitudine la nord de mijlocul distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord precum şi
conformaţia geografică a zonei fac ca teritoriul în care este situată ferma S.C. Liv Agro Grup
28
S.R.L să beneficieze de un climat temperat - continental cu nuanţe excesive caracterizat de
frecvenţa viscolelor iarna şi secete îndelungi vara.
Datorită aşezării geografice - 47º58´ latitudine nordică şi 26º23´ longitudine estică, razele
solare cad în cursul anului sub un unghi destul de diferit ca valoare, între solstiţiul de iarnă
(18º33´) şi solstiţiul de vară (65º 27´); aceasta impune variaţia în timp a cantităţii de căldură
primite.
Aşezarea geografică a acestei firme contribuie mai mult la apariţia diferenţelor de
temperatură între vară şi iarnă. Zona în care își desfășoară ferma activitatea este la contactul
dintre podişul Sucevei şi câmpia Jijiei, larg deschisă spre nord, nord-est şi est, adică spre
platourile şi câmpia Europei orientale – se află sub influenţa curenţilor de aer continentali, care
îşi măresc valorile lor termice pozitive sau negative.
Dintre toţi factorii climatogeni, deosebit de importantă este radiaţia solară, sub forma
globală, deoarece constituie sursa energetică primară care stă la baza tuturor proceselor şi
fenomenelor climatice. Radiaţia solară totală la Botoşani are valoarea de 108,64 kcal/cm2
, dar
aceasta prezintă variaţii importante de la an la an, datorită circulaţiei maselor de aer şi
caracteristicilor termo-hidrice.
În timpul anului variaţia radiaţiei solare totale este condiţionată, în principal de mărimea
zilei. Această situaţie permite creşterea radiaţiei începând din ianuarie, când are valori de 3,05
kcal/mp/lună şi până spre mijlocul verii (în iulie), când depăşeşte 15 kcal/cmp/lună. Deşi ziua are
durata maxima în iunie (15h 55´), radiaţia solară este maximă în iulie -15,85 kcal/cm2
- prin
asocierea favorabilă a celorlalţi factori de influenţă (insolaţia, nebulozitatea, umiditatea). În a
doua jumătate a anului, din august până în decembrie, radiaţia solară lunară scade continuu
De la lună la lună, variaţia temperaturii medii nu se face uniform. Între temperaturile medii
ale lunilor de vară (iunie-iulie şi iulie-august), diferenţele termice sunt în plus şi respectiv în
minus cu 1-2ºC. Diferenţe termice de 1-2°C sunt şi între temperaturile medii ale lunilor de iarnă
(decembrie-ianuarie şi ianuarie-februarie).
Temperatura medie pentru această perioadă luată în studiu este de 9,4°C. Cea mai caldă
lună, în medie, este iulie, aceasta înregistrând o temperatură medie de 20°C, iar cea mai scăzută
temperatură s-a înregistrat în luna ianuarie, când temperatura medie a fost de -2,2°C.
29
Tabelul 3.2.1
Temperaturile aerului înregistrate la Stația Meteo Botoșani, în perioada 2008 - 2012
Stația
Botoșani
Temperatura aerului °C
Temperatura
minimă
Temperatura
medie
minimă
Temperatura
medie
Temperatura
maximă
Media
temperaturilor
maxime
Ianuarie -27 -5 -2 16 1
Februarie -27 -5 -1 21 1
Martie -17 -2 3 25 7
Aprilie -3 5 9 27 13
Mai -1 10 15 30 20
Iunie 3 13 18 33 22
Iulie 3 15 20 36 24
August 6 13 19 37 24
Septembrie -2 10 15 34 21
Octombrie -7 5 10 28 14
Noiembrie -21 2 3 18 6
Decembrie -21 -3 -1 18 2
3.3. Regimul precipitațiilor
Precipitaţiile, în strânsă corelaţie cu temperatura, influenţează în mod direct creşterea şi
dezvoltarea plantelor.
Umiditatea relativă a aerului a avut o valoare medie anuală de 74% cu maxima medie în
decembrie (85%) şi minima în mai (65%).
Nebulozitatea medie a atmosferei are o valoare moderată (6,2). Ea a variat între 4,7 şi 7,2.
Există o medie de 153 de zile cu precipitații, cea mai mare cantitate de precipitații se
înregistrează în luna aprilie (15 zile), iar cea mai mică cantitate s-a înregistrat în luna octombrie
(9 zile).
30
Tabelul 3.3.1
Precipitațiile medii lunare înregistrate la Stația Meteorologică Botoșani
(2008 – 2012)
Botoșani
2009 – 2012
Număr de zile cu precipitații
Numărul mediu de zile
cu precipitații (ploaie)
Numărul mediu de zile cu
zăpadă
Numărul mediu de
zile cu precipitații
Ianuarie 4 12 14
Februarie 4 10 14
Martie 7 7 14
Aprilie 14 2 16
Mai 14 - 14
Iunie 14 - 14
Iulie 13 - 13
August 10 - 10
Septembrie 10 - 10
Octombrie 9 1 10
Noiembrie 9 5 14
Decembrie 7 9 16
3.4. Regimul vânturilor
Cele mai frecvente vânturi sunt cele din direcţiile nord-vest şi de sud-est. Viteza medie
lunară a vânturilor creşte din luna ianuarie (2,9 m/s), atinge maxima în martie (3,4 m/s) şi
descreşte până în iulie şi septembrie (2,5 m/s). Viteza medie anuală pentru perioada 2006-2011 a
fost de 2,9 m/s.
Cele mai puternice vânturi s-au înregistrat în mai 2006, 40 m/s, din direcţia sud-vest, în
octombrie 2007 şi în decembrie 2009 (28 m/s), din direcţia nord-vest.
Se poate spune că din punct de vedere climatic, zona studiată se caracterizează prin:
- primăveri scurte şi în general secetoase, cu vânturi frecvente care accentuiază evapotranspiraţia
apei din sol, grăbind uscarea lui;
- ploi abundente la sfârşitul primăverii şi mai ales la începutul verii;
- ierni reci, cu zăpadă nu prea multă, care este spulberată.
31
Aceste vânturi dominante aduc vara secete pronunţate, iar iarna viscole puternice, însoţite
de scăderea pronunţată a temperaturii.
Tabelul 3.4.1
Frecvenţa şi viteza vânturilor la Staţia Meteorologică Botoșani
Staţia Botoșani N NE E SE S SV V NV Calm
Frecvenţa % 30,9 8,5 1,4 4,4 13,5 10,1 4,0 6,3 20,5
Viteza m/s 3,1 2,2 1,2 2,8 3,8 2,4 2,0 2,3 -ț
Roza vânturilor din municipiul Botoșani este reprezentată în figura 3.4.1.
Figura 3.4.1 - Roza vânturilor în municipiul Botoșani
3.5. Aspectul pedologic
Solurile existente în această regiune sunt cele caracteristice silvostepei, iar, pe rama de
dealuri din vestul şi nordul oraşului sunt cele caracteristice silvostepei şi pădurii (brune şi brune
podzolite în diferite stadii de solificare).
Cernoziomul, în diferite etape de levigare, este tipul dominant de sol, acoperind majoritatea
terenurilor arabile.
32
Solurile sărăturoase se găsesc pe valea Jijiei, pe versanţii dealului Polonic, pe versantul
vestic şi pe cel estic ale dealului Trestiana, între cartierul Trestiana şi valea Lădăriţei, ca şi pe
versantul sud-estic al aceluiaşi deal.
Terenuri cu lacovişte şi sărături se întâlnesc pe versanţii cu alunecări de strate, ca în
“Ponoare”, la poalele dealurilor Beldiman şi Răileni, fiind folosite ca păşuni şi fâneţe. Pe şesul
Jijiei şi afluenţilor există aluviuni şi soluri aluviale. Ele sunt favorabile păşunilor şi fâneţelor, ca
şi cultivării legumelor şi zarzavaturilor, a plantelor furajere şi a sfeclei de zahăr.
3.6. Aspectul geomorfologic
Din punct de vedere geomorfologic, relieful din zona fermei face parte din microraionul
Dorohoi-Botosani, o subunitate situată în partea nord-vestică a Câmpiei Moldovei. Dealurile de
la nord, nord-vest şi vest au înălțimi în jur de 400 m (Măgura Ibăneşti-385 m, Pietriş – Dersca-
472 m). Ele alcătuiesc o ramă înaltă, forma unei semilune sau a unui arc cu deschiderea spre sud-
est. Contactul cu regiunea vecină, Câmpia Moldovei, cu un relief mai coborât cu aproximativ
200 m, se face printr-o zonă al cărei relief coboară în pantă puternică, alcătuind aşa numita
coastă a Ibăneştilor şi a Dorohoiului.
Spre est şi sud-est de oraş se întinde Campia Moldovei, cu dealuri domoale, văi largi
străbătute de ape, cu numeroase iazuri şi cu vegetaţie de luncă şi baltă.
Relieful cuprinde o regiune colinară fragmentată de Jijia şi afluenţii săi: pârâul Buhai şi
pârâul Morii. Înălţimea cea mai coborâtă a zonei pe care este situat oraşul e albia majoră a Jijiei
(140-150 m), iar cea mai ridicată pe dealurile Tirinca (193 m). Pe dreapta Jijiei perimetrul urban
ocupă părţi din dealurile Tirinca, Tintarul, Răileni, Criva și Pascari. Pe stânga văii Jijiei sunt
versanţii sudici şi sud-estici ai dealurilor Trestiana şi Zahorna. Restul teritoriului administrativ se
desfaşoară spre nord şi est pe dealurile Pripor-Lădăriţa, Dumbrăviţa, Buliga, Putreda, Bobeuca,
Ghilauca, iar spre est şi sud pe dealurile Beldiman, Dealu-Mare, Cruc.
3.7. Aspectul hidrologic
Apele subterane cuprind cantităţi importante de apă potabilă. Straturile acvifere libere
sunt situate mai ales în depozitele cuaternare şi în pătura superficială de la partea superioară a
Sarmatinului inferior. Ele pot fi împărţite în trei raioane hidrologice:
raionul platourilor interfluviale;
raionul versanţilor,
33
raionul din partea joasă a oraşului.
Apele de suprafaţă sunt reprezentate de reţeaua hidrografică şi lacurile din zonă. Reţeaua
hidrografică este formată de râul Jijia şi afluenţii săi, pâraiele: Buhai, Morii, Lădărița-Zahorna,
Tipisca-Bezercu și Putreda-Ghilauca.
Ferma este situată în vecinătatea zonei de contact dintre regiunea de dealuri înalte Bour-
Ibănesti de pe stanga Siretului şi Câmpia Moldovei, în depresiunea Dorohoi, pe cursul superior
al râului Jijia, în aval de confluenţa acestuia cu pârâul Buhai.
Spre vest, la circa 15 km se află valea Siretului, iar către nord-est şi est, la circa 35-40
km, se găsește valea Prutului.
3.8. Vegetația
Vegetaţia din zonă este tipic de silvostepă. Pădurile de foioase se găsesc spre vest şi nord,
iar stepă spre est şi sud-est. În vecinătatea mai îndepărtată a oraşului se dezvoltă subzona
gorunului (Hilişeu, Padureni, Dersca, Cobala, Horlaceni, Gorovei). În unele locuri se întâlnesc
grupări de silvostepă cu stejarul pedunculat (Quercus robur).
Pe lângă fag (Fagus silvatica), gorun (Quercus petraea) şi stejarul pedunculat (Quercus
robur), mai creşte carpenul (Carpinus betulus), jugastrul (Acer campestra), teiul alb (Tilia
tomentosa), arţarul (Acer platanoides), frasinul (Fraxinus excelsior), mărul pădureț (Malus
silvestris) etc.
Dintre arbuşti cităm: alunul (Coryllus avellano), cornul (Cornus mas), sângerul (Cornus
sanguinea), păducelul (Crataegus monogina), măceșul (Rosa canina), porumbarul (Prunus
spinosa) etc.
Stratul de ierburi este format din graminee: păiuşul de pădure (Festuca silvatica),
sunătoarea (Hypericum maculatum), umbra iepurelui (Asparagus tenuifolius), ghiocelul
(Galanthus nivalis), vioreaua (Scillabifolia bifolia), toporaşul (Viola odorata), grâuşorul (Ficaria
verna), fragul (Fragaria vesca) etc.
Din familia leguminoaselor înâlnim: lucerna (Medicago sativa), trifoiul mărunt
(Medicago lupulina), sulfina (Melilotus officinalis) etc., iar din familia Compositae cresc: coada
şoricelului (Achilea millefolium), pelinița de stepă (Artemisia pontica), iarba mare (Inula
helenium), holera (Xanthium spinosum) etc.
Pe păşunile şi fâneţele umede, de lângă ape întâlnim: piciorul cocoşului (Ranunculus
pedatus), rogozul (Carex vulpina), pipirigul (Equisetum fluviatile), coada calului (Equisetum
arvense) etc.
34
Capitolul 4. ASPECTE ECONOMICO – ORGANIZATORICE
4.1. Scurt istoric
SC Liv Agro Grup SRL, ,,firma mamă” are sediul social în România, județul Constanța.
Firma a fost înființată în data de 26.07.2004, și are ca obiect de activitate (conform CAEN 0150)
,, Activități în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creșterea animală)”.
S.C. Liv Agro Grup SRL Constanța, filiala Dorohoi, are sediul social în municipiul
Dorohoi, str. Progresului, nr. 75, județul Botoșani. Societatea a luat ființă în data de 21.10. 2004,
fiind înregistrată la Registrul Comerțului sub numărul de ordine J 07/521/2004. Încă de la
început firma a fost declarată ca societate comercială cu răspundere limitată, plătitoare de tva,
având Codul Unic de Înregistrare RO 16868463 din data de 21.10.2004.
Societatea deține o fermă vegetală înființată în anul 2005 cu sprijin financiar
nerambursabil prin Program Sapard, Masura 3.1 ,,Investiții în exploatații agricole”.
Ferma exploatează suprafața de 1400 hectare teren arabil cultivat cu grâu, porumb,
floarea soarelui, soia, cartof și legume (morcov, ceapă).
Terenul este situat pe raza municipiului Dorohoi, și a comunelor Broscăuți și Cordăreni,
și este arendat de la persoane fizice.
S.C. Liv Agro Grup S.R.L. Constanța, Filiala Dorohoi are ca obiect principal de activitate
– Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), a plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de
semințe oleaginoase (CAEN 0111).
Activitățile secundare, reprezentate prin codul CAEN, sunt:
0113 – Cultivarea legumelor și a pepenilor, a rădăcinoaselor și a tuberculilor;
0116 – Cultivarea plantelor pentru fibre textile;
0119 – Cultivarea altor plante din culturi nepermanente;
În ceea ce privește exploatarea terenului arabil preluat în arendă, pentru realizarea
producției societatea:
Asigură aprovizionarea cu materii prime și materiale necesare cultivării terenului
(semințe, îngrășăminte chimice, etc.);
35
Execută ansamblul lucrărilor solului cu mijloacele mecanice aflate în dotarea societății,
înființarea culturilor și recoltarea producțiilor obținute;
4.2. Mijloace de producție
Pentru respectarea tehnologiilor de cultură şi încadrarea lucrărilor agricole, pe cât posibil,
în epoca optimă, ferma S.C. Liv Agro Grup S.R.L, are în dotare proprie o bază materială
modernă achiziționată cu fonduri proprii și fonduri europene, având în componență clădiri,
magazii, depozite, mașini și utilaje, care sunt prezentate în tabelul 4.2.1.
Tabelul 4.2.1
Baza tehnico – materială a S.C. Liv Agro Grup S.R.L. Dorohoi
Nr. crt. Denumirea echipamentului Buc.
1. Combinator Granchio 1
2. Mașină de erbicidat 1
3. Scarificator Attila 1
4. Combină recoltat cartof 1
5. Freză rebilonat cartof 1
6. Cutivator CF9 3
7. Semănătoare SPC 8 FS 1
8. Tractor Fendt Farmer 308 C1 4
9. Semănătoare Mascar Maxi 4
10. Aparat de erbicidat Agrio 2
11. Distribuitor îngrășăminte chimice Amazonae 2
12. Combină de recoltat Claas Lexion 540 3
13. Tractor Fendt 936 Vario TMS Profi 1
14. Cultivator Horsch Terrano 6 FX 1
15. Semănătoare păioase Horsch Pronto 1
16. Presă de balotat Mascar Corsa 120 1
17. Culegător porumb Geringhoff PCA 870 3
18. Instalație de irigat 1
19. Mașină de plantat cartof Grimme GL 34 T 1
20. Freză bilonat cartof Grimme GF 75-4 1
21. Buncăr recepție Grimme RH 20-45 1
22. Elevator 450 EK 1
36
24. Instalație încărcat în lăzi automat 1
25. Sistem ridicare ceapă pentru combina Grimme 1
26. Mașină de semănat de precizie 1
27. Mașină de inspecție 2500X1100 2
28. Mașina de administrat îngrășăminte chimice MXL 2500 2
29. Mașină de recoltat ceapa WR 150 1
30. Cultivator cu fertilizator CF 910544 2
31. Plug reversibil Rabe 4
32. Plug semipurtat Lemken 1
33. Tractor Valtra T 190 2
34. Remorcă basculantă Krampe Goliat 1
35. Semiremorcă basculantă SKI 24 SL 3
4.3. Organizarea muncii
Aplicarea normelor de muncă în agricultură contribuie la creșterea productivității muncii,
reducerea costului de producție, generalizarea metodelor de muncă avansate și la ridicarea
calificării muncitorilor servind în același timp la organizarea muncii și salarizarea personalului.
Rolul forţei de muncă în cadrul structurii de producţie este deosebit de important
deoarece efectuarea la timp şi în bune condiţii a unui complex de lucrări, mai ales în agricultură,
influenţează în mod hotărâtor rezultatele.
Orice activitate cu caracter progresiv din spaţiul rural trebuie să fie susţinută cu un volum
corespunzător de forţă de muncă.
Necesarul de forţă de muncă dintr-o exploataţie agricolă variază de la o exploataţie la
alta, în funcţie de momentul executării lucrărilor agricole. Această repartizare a forţei de muncă,
necesită organizarea unor formaţiuni de muncă a căror dimensiune şi structură să asigure
efectuarea lucrărilor conform cu tehnologia stabilită, menite să asigure un nivel ridicat al
producţiei.
S.C. Liv Agro Grup S.R.L Dorohoi deține o bază materială corespunzătoare, cu personal
capabil să rezolve cu competență problemele pe care le ridică practica agricolă.
37
38
4.4. Structura culturilor și producția obținută la S.C. Liv Agro Grup S.R.L. Dorohoi
Societatea S.C. Liv Agro Grup S.R.L. Dorohoi exploatează anual suprafața de
aproximativ 1400 hectare teren arabil cultivat cu grâu de toamnă, porumb, floarea soarelui, soia,
cartof și legume, împărțite pe 28 sole.
Tabelul 4.4.1
Fluxul tehnologic pe perioada 2009 – 2012
Denumire culturi Suprafața ( hectare)
Perioada 2009 – 2010
Suprafața (hectare)
Perioada 2010 – 2011
Suprafața (hectare )
Perioada 2011 – 2012
Grâu de toamnă 267,10 419,44 306,68
Porumb 284,03 396,29 491,37
Floarea soarelui 451,04 267,26 289,1
Soia 236,42 185,58 161,58
Cartof 90,72 60,74 80,58
Legume (morcov,
ceapă)
70,69 70,69 70,69
TOTAL 1400 1400 1400
Producțiile medii obținute de ferma S.C Liv Agro Grup S.R.L în perioada 2009 – 2012
sunt :
Grâu de toamnă– 3891 kg/ha;
Porumb – 6821 kg/ha;
Floarea soarelui – 2955 kg/ha;
Soia – 1400 kg/ha;
Cartof – 18000 kg/ha.
39
PARTEA a II – a
Capitolul 5. EFICIENȚA ECONOMICĂ LA CULTURILE DE GRÂU DE
TOAMNĂ, PORUMB ȘI FLOAREA SOARELUI ÎN PERIOADA 2009 - 2012
Înregistrarea unor producții mari este în mare măsură condiționată de aplicarea corectă și
integrală a tehnologiilor moderne bazate pe recomandările științifice și pe experiența acumalată
în cadrul firmei.
În fermele agricole se întocmesc tehnologii de producţie pentru fiecare cultură, în funcţie
de destinaţia produselor, de caracteristicile solului, de posibilităţile de irigare sau neirigare, de
planta premergătoare, de sistemul de maşini, de aplicarea erbicidelor, de tratamente contra
bolilor şi dăunătorilor. Toate tehnologiile trebuie să cuprindă soluţii pentru sporirea producţiilor
şi reducerea cheltuielilor, incluzând numai consumurile specifice care se justifică, în vederea
creşterii profitului.
În economia de piaţă este necesar ca, la fundamentarea economică a tehnologiilor de
producţie, să se ia în considerare şi posibilităţile de reducere a consumului de energie prin
stabilirea bilanţului energetic optim.
În vederea sporirii recoltelor la hectar în condiţiile unor consumuri economice
fundamentale de combustibil şi energie şi a obţinerii de profit, se tinde spre elaborarea unor
tehnologii simplificate, prin comasarea unor verigi tehnologice, substituirea celor mari
consumatoare de energie cu altele care necesită un consum redus.
Eficiența economică a fost determinată pe baza determinării indicatorilor economici:
profit brut, rata profitului, costul de producție, venitul mediu la hectar și cheltuielile medii la
hectar, indicatori ce au fost calculați pe baza fișelor tehnologice ale celor trei culturi. La
calcularea eficienței economice s-au folosit prețurile reale ale inputurilor și produselor obținute
la nivelul anilor 2009 – 2012, practicate în cadrul Firmei S.C. Liv Agro Grup S.R.L.
40
5.1. Eficiența economică la cultura de grâu de toamnă în perioada 2009 – 2012
În unitatea S.C. Liv Agro Grup S.R.L. s-a efectuat un studiu la cultura de grâu de toamnă.
Această cultură ocupă aproximativ 11,4% din întreaga suprafață, fiind cultivată în acest an pe
267 ha.
Studiul s-a realizat pe 2 sole în fiecare an, pe fiecare solă fiind cultivat câte un nou soi. În
perioada 2009 – 2010 suprafața ocupată de aceste 2 sole a fost de 160 ha (tab. 5.1.1, tab. 5.1.2).
Tabelul 5.1.1
Tehnologia de cultură a grâului de toamnă în anul agricol 2009–2010 la soiul Arieșan
Veriga tehnologică Caracteristici
Soiul Arieșan
Rotația culturilor - planta premergătoare: soia
Fertilizarea
- Fertilizare de bază: administrat îngrășăminte chimice: Fendt 410 + MXL
2500, cu capacitatea buncărului de 2500 litri și lățimea de lucru de 28 m,
folosind îngrășământul complex Murtonik 20:20:0, în doze de 200 kg/ha, în
septembrie, decada III;
- Fertilizare fazială:
I. Fendt 410 + MXL 2500, cu capacitatea buncărului de 2500 litri și lățimea de
lucru de 28 m, folosind uree, în doze de 90 kg/ha – în mustul zăpezii;
II. Fendt 410 + MXL 2500, utilizând uree, în doze de 90 kg/ha în luna martie;
Lucrările solului
- Arat la 20 cm cu tractorul Valtra T 190 + PR Rabe, 5 trupițe;
- Discuit: Fendt 308 C1 + grapă cu discuri Amazone Catros, cu lățimea de
lucru de 6 m, în septembrie decada II;
- pregătirea patului germinativ: Fendt 936 Vario, 360 CP, + cultivator
Gaspardo – septembrie decada III.
Semănatul
- efectuat cu tractorul Fendt 410, 100 CP + semănătoare Horsch Pronto cu
lățimea de lucru de 6 m;
- norma de sămânță: 190 - 220 kg/ha;
- epoca de semănat: octombrie, decada I;
- distanța dintre rânduri: 12,5 cm;
- adâncimea de semănat: 4 – 5 cm.
Întreținerea
culturilor
- erbicidat postemergent cu tractor Fendt 380 C + Amazone UX 5200 folosind
erbicidul Lintur în doze de 0,15 l/ha, în aprilie, decada I.- Aplicat tratament cu
insecticidul Actara, în doze de 0,7 kg/ha și cu fungicidul Artea 330 EC, în doze
de 0,4 l/ha, cu tractorul Fendt 308 C1 + Amazone UX 5200;
Recoltarea - Combină Claas Lexion 540
Producția 3580 kg/ha
41
Tabelul 5.1.2
Tehnologia de cultură a grâului de toamnă în anul agricol 2009 – 2010 la soiul Magistral
Din analiza costului de producție se observă o creștere a efortului financiar pe unitatea de
produs odată cu creșterea cheltuielilor de producție la ambele sole luate în studiu în perioada
2009 – 2010 (tab. 5.1.3).
Veriga tehnologică Caracteristici
Soiul Magistral
Rotația culturilor - planta premergătoare: soia
Fertilizarea
- Fertilizare de bază: administrat îngrășăminte chimice: Fendt 410 + MXL
2500, cu capacitatea buncărului de 2500 litri și lățimea de lucru de 28 m,
folosind îngrășământul complex 18:46:0, în doze de 200 kg/ha, în septembrie,
decada III;
- Fertilizare fazială:
I. Fendt 410 + MXL 2500, cu capacitatea buncărului de 2500 litri și lățimea
de lucru de 28 m, folosind azotat de amoniu, în doze de 100 kg/ha – în mustul
zăpezii;
II. Fendt 410 + MXL 2500, utilizând uree, în doze de 100 kg/ha în luna martie;
Lucrările solului
- Arat la 18 cm cu tractorul Valtra T 190 + PR Rabe, cu 5 trupițe;
- discuit: Fendt 308 C1 + grapă cu discuri Amazone Catros, cu lățimea de
lucru de 6 m, în septembrie decada II;
- pregătirea patului germinativ: Fendt 936 Vario, 360 CP + cultivator Horsch
Terrano 6 FX, în septembrie decada III.
Semănatul
- efectuat cu tractorul Fendt 410, 100CP + semănătoare Horsch Pronto cu
lățimea de lucru de 6 m;
- norma de sămânță: 200 - 220 kg/ha;
- epoca de semănat: octombrie, decada I;
- distanța dintre rânduri: 12,5 cm;
- adâncimea de semănat: 5 – 6 cm.
Întreținerea
culturilor
- erbicidat postemergent cu tractor Fendt 380 C + Amazone UX 5200 folosind
erbicidul Lintur în doze de 0,15 l/ha, în aprilie, decada I.
- Aplicat tratament cu insecticidul Actara, în doze de 0,7 kg/ha și cu fungicidul
Artea 330 EC, în doze de 0,4 l/ha, cu tractorul Fendt 308 C1 + Amazone UX
5200;
Recoltarea - Combină Claas Lexion 540
Producția 3450 kg/ha
42
Tabelul 5.1.3
Eficiența economică la cultura de grâu de toamnă în anul 2009 - 2010
Specificare Sola GI
Soiul Arieșan
Sola GII
Soiul Magistral
Suprafața (ha) 85 75
Preț de vânzare (lei) 0,55 0,55
Cheltuieli medii (lei/ha) 1634 1605
Cheltuieli totale (lei) 138890 120390
Producția medie (kg/ha) 3580 3450
Producția totală (kg) 304300 258750
Cost de producție (lei/kg) 0,45 0,46
Venit mediu (lei/ha) 1969 1897
Venit total (lei) 167365 142312
Profit mediu brut (lei/ha) 335 292
Rata profitului (%) 20,5 18,19
Dintre cele două soiuri luate în studiu în anul agricol 2009 – 2010 cel mai productiv s-a
dovedit a fi Arieșan, cu o producție medie de 3580 kg/ha.
Soiul Magistral a înregistrat o producție medie de 3450 kg/ha.
Astfel, la un preț de vânzare de 0,55 lei/kg, venitul mediu obținut a fost de 1969 lei/ha
pentru soiul Arieșan și 1897 lei/ha pentru Magistral.
Cheltuielile medii la hectar au fost de 1634 lei la Arieșan, respectiv 1605 lei la soiul
Magistral.
Din calculele efectuate se observă o creștere a profitului în funcție de soi. Cel mai mare
profit brut mediu se obține la soiul Arieșan de 335 lei/ha, iar la soiul Magistral valoarea
profitului mediu brut a fost de 292 lei/ha.
Raportând profitul brut/ha la cheltuielile medii/ha s-a obținut o rată a profitului de 20,5 %
pentru soiul Arieșan și o rată de 18,19 % pentru soiul Magistral.
În perioada 2010 – 2011 suprafața luată în studiu a fost de 160 ha (tab. 5.1.4, tab. 5.1.5).
43
Tabelul 5.1.4
Tehnologia de cultură a grâului de toamnă în anul agricol 2010 – 2011 la soiul Arieșan
Veriga tehnologică Caracteristici
Soiul Arieșan
Rotația culturilor - planta premergătoare: porumb
Fertilizarea
- Fertilizare de bază: administrat îngrășăminte chimice: Fendt 410 +
MXL 2500, cu capacitatea buncărului de 2500 litri și lățimea de
lucru de 28 m, folosind îngrășământul complex Murtonik 20:20:0, în
doze de 200 kg/ha, în septembrie, decada III;
- Fertilizare fazială:
I. Fendt 410 + MXL 2500, cu capacitatea buncărului de 2500 litri și
lățimea de lucru de 28 m, folosind azotat de amoniu, în doze de 100
kg/ha – în mustul zăpezii;
II. Fendt 410 + MXL 2500, utilizând azotat de amoniu, în doze de
100 kg/ha în luna martie;
Lucrările solului - Arat la 18 cm cu tractorul Valtra T 190 + PR Rabe, 5 trupițe;
- Discuit: Fendt 308 C1 + grapă cu discuri Amazone Catros, cu
lățimea de lucru de 6 m, în septembrie decada II;
- pregătirea patului germinativ: Fendt 936 Vario, 360 CP, +
cultivator Gaspardo – septembrie decada III.
Semănatul
- efectuat cu tractorul Fendt 410, 100 CP + semănătoare Horsch
Pronto cu lățimea de lucru de 6 m;
- norma de sămânță: 190 - 220 kg/ha;
- epoca de semănat: octombrie, decada I;
- distanța dintre rânduri: 12,5 cm;
- adâncimea de semănat: 4 – 5 cm.
Întreținerea culturilor
- erbicidat postemergent cu tractor Fendt 380 C + Amazone UX
5200 folosind erbicidul Lintur în doze de 0,15 l/ha, în aprilie, decada
I.
- Aplicat tratament cu insecticidul Actara, în doze de 0,7 kg/ha și cu
fungicidul Artea 330 EC, în doze de 0,4 l/ha, cu tractorul Fendt 308
C1 + Amazone UX 5200;
Recoltarea - Combină Claas Lexion 540
Producția 3820 kg/ha
44
Tabelul 5.1.5
Tehnologia de cultură a grâului de toamnă în anul agricol 2010 – 2011 la soiul Suceava 84
Veriga tehnologică Caracteristici
Soiul Suceava 84
Rotația culturilor - planta premergătoare: soia
Fertilizarea
- Fertilizare de bază: administrat îngrășăminte chimice: Fendt 410
+ MXL 2500, cu capacitatea buncărului de 2500 litri și lățimea de
lucru de 28 m, folosind îngrășământul complex Murtonik 20:20:0,
în doze de 200 kg/ha, în septembrie, decada III;
- Fertilizare fazială:
I. Fendt 410 + MXL 2500, cu capacitatea buncărului de 2500 litri
și lățimea de lucru de 28 m, folosind uree, în doze de 120 kg/ha –
în mustul zăpezii;
II. Fendt 410 + MXL 2500, utilizând uree, în doze de 100 kg/ha în
luna martie;
Lucrările solului
- Arat la 18 cm cu tractorul Valtra T 190 + PR Rabe, 5 trupițe;
- Discuit: Fendt 308 C1 + grapă cu discuri Amazone Catros, cu
lățimea de lucru de 6 m, în septembrie decada II;
- pregătirea patului germinativ: Fendt 936 Vario, 360 CP, + PR
Rabe cu 5 trupițe, în septembrie decada III.
Semănatul - efectuat cu tractorul Fendt 410, 100CP + semănătoare Amazone,
cu lățimea de lucru de 4 m;
- norma de sămânță: 190 - 220 kg/ha;
- epoca de semănat: octombrie, decada I;
- distanța dintre rânduri: 12,5 cm;
- adâncimea de semănat: 4 – 5 cm.
Întreținerea culturilor
- erbicidat postemergent cu tractor Fendt 380 C + Amazone UX
5200 folosind erbicidul Lintur în doze de 0,15 l/ha, în aprilie,
decada I.
- Aplicat tratament cu insecticidul Actara, în doze de 0,7 kg/ha și
cu fungicidul Artea 330 EC, în doze de 0,4 l/ha, cu tractorul Fendt
308 C1 + Amazone UX 5200;
Recoltarea - Combină Claas Lexion 540
Producția 3750 kg/ha
45
Din analiza costului de producție se observă o creștere a efortului financiar pe unitatea de
produs odată cu creșterea cheltuielilor de producție la ambele sole luate în studiu în perioada
2010 – 2011 (tab. 5.1.6).
Tabelul 5.1.6
Eficiența economică la cultura de grâu de toamnă în anul 2010 – 2011
Specificare Soiul Arieșan Soiul Suceava 84
Suprafața (ha) 75 85
Preț de vânzare (lei) 0,85 0,85
Cheltuieli medii (lei/ha) 2258 2189
Cheltuieli totale (lei) 169350 186065
Producția medie (kg/ha) 3820 3750
Producția totală (kg) 286500 318750
Cost de producție (lei/kg) 0,59 0,58
Venit mediu (lei/ha) 3247 3187
Venit total (lei) 243525 270937
Profit mediu brut (lei/ha) 989 998
Rata profitului (%) 43,79 45,59
Prețul de vânzare pentru anul 2010 – 2011, la grâul de toamnă a fost de 0,85 lei/kg.
Analiza efectuată în anul 2010 – 2011 relevă o creștere a profitului în funcție de soiul
cultivat. Profitul brut mediu cel mai mare realizat la cultura de grâu în acest an a fost obținut la
soiul Suceava 84 de 998 lei/ha, iar la soiul Arieșan s-a înregistrat un profit mediu brut de 989
lei/ha.
Rata profitului indică o rentabilitate bună pentru cele două soiuri cultivate. Astfel, rata
profitului indică o rentabilitate ridicată pentru soiul Suceava 84 de 45,59%, la un profit mediu
brut de 998 lei/ha și cheltuieli de 2189 lei/ha. Pentru soiul Arieșan rentabilitatea înregistrată a
fost de 43,79%, deoarece la un profit mediu brut de 989 lei/ha, cheltuielile au fost de 2258 lei/ha.
Costul de producție a fost de 0,58 lei/kg la soiul Suceava 84, respectiv 0,59 lei/kg la soiul
Arieșan.
Din analiza efectuată rezultă că în anul 2010 – 2011 soiul Suceava 84 a înregistrat cele
mai mari valori la indicatorii economici analizați privind eficiența economică.
În perioada 2011 – 2012 suprafața luată în studiu a fost de 160 ha (tab. 5.1.7, 5.1.8).
46
Tabelul 5.1.7
Tehnologia de cultură a grâului de toamnă în anul agricol 2011 – 2012 la soiul Arieșan
Veriga tehnologică Caracteristici
Soiul Arieșan
Rotația culturilor - planta premergătoare: soia
Fertilizarea
- Fertilizare de bază: administrat îngrășăminte chimice: Fendt 410
+ MXL 2500, cu capacitatea buncărului de 2500 litri și lățimea de
lucru de 28 m, folosind îngrășământul complex 18:46:0, în doze de
200 kg/ha, în septembrie, decada III;
- Fertilizare fazială:
I. Fendt 410 + MXL 2500, cu capacitatea buncărului de 2500 litri
și lățimea de lucru de 28 m, folosind azotat de amoniu, în doze de
120 kg/ha – în mustul zăpezii;
II. Fendt 410 + MXL 2500, utilizând uree, în doze de 90 kg/ha în
luna martie;
Lucrările solului
- Arat la 18 cm cu tractorul Valtra T 190 + PR Rabe cu 5 trupițe,
în septembrie decada II;
- pregătirea patului germinativ: Fendt 936 Vario, 360 CP, +
cultivator Gaspardo , în septembrie decada, III.
Semănatul
- efectuat cu tractorul Fendt 410, 100CP + semănătoare Horsch
Pronto cu lățimea de lucru de 6 m;
- norma de sămânță: 190 - 220 kg/ha;
- epoca de semănat: octombrie, decada I;
- distanța dintre rânduri: 12,5 cm;
- adâncimea de semănat: 4 – 5 cm.
Întreținerea culturilor
- erbicidat postemergent cu tractor Fendt 308 C1 + Amazone UX
5200 folosind erbicidul Lintur în doze de 0,15 l/ha, în aprilie,
decada I.
- Aplicat tratament cu insecticidul Actara, în doze de 0,7 kg/ha și
cu fungicidul Amistar Extra, în doze de 0,7 l/ha, cu tractorul Fendt
308 C1 + Amazone UX 5200;
Recoltarea - Combină Claas Lexion 540
Producția 4230 kg/ha
47
Tabelul 5.1.8
Tehnologia de cultură a grâului de toamnă în anul agricol 2011 – 2012 la soiul Suceava 84
Veriga tehnologică Caracteristici
Soiul Suceava 84
Rotația culturilor - planta premergătoare: soia
Fertilizarea
- Fertilizare de bază: administrat îngrășăminte chimice: Fendt 410
+ MXL 2500, cu capacitatea buncărului de 2500 litri și lățimea de
lucru de 28 m, folosind îngrășământul complex Murtonik 20:20:0,
în doze de 200 kg/ha, în septembrie, decada III;
- Fertilizare fazială:
I. Fendt 410 + MXL 2500, cu capacitatea buncărului de 2500 litri
și lățimea de lucru de 28 m, folosind uree, în doze de 90 kg/ha –
în mustul zăpezii;
II. Fendt 410 + MXL 2500, utilizând azotat de amoniu, în doze de
90 kg/ha în luna martie;
Lucrările solului
- Arat la 18 cm cu tractorul Fendt 936 Vario TMS Profi + PR
Rabe, 5 trupițe;
- grapă cu discuri Amazone Catros, cu lățimea de lucru de 6 m, în
septembrie decada II;
- pregătirea patului germinativ: Fendt 936 Vario, 360 CP, +
cultivator Horsch Terrano – septembrie decada III.
Semănatul
- Efectuat cu tractorul Fendt 410, 100 CP + semănătoare Horsch
Pronto cu lățimea de lucru de 6 m;
- norma de sămânță: 190 - 220 kg/ha;
- epoca de semănat: octombrie, decada I;
- distanța dintre rânduri: 12,5 cm;
- adâncimea de semănat: 4 – 5 cm.
Întreținerea culturilor
- erbicidat postemergent cu tractor Fendt 308 C1 + aparat de
erbicidat Agrio, folosind erbicidul Lintur în doze de 0,15 l/ha, în
aprilie, decada I.
- Aplicat tratament cu insecticidul Actara, în doze de 0,7 kg/ha și
cu fungicidul Amistar Extra, în doze de 0,7 l/ha, cu tractorul Fendt
308 C1 + Amazone UX 5200;
Recoltarea - Combină Claas Lexion 540
Producția 4520 kg/ha
48
Din analiza costului de producție se observă o creștere a efortului financiar pe unitatea de
produs odată cu creșterea cheltuielilor de producție la ambele sole luate în studiu în perioada
2011 – 2012 (tab. 5.1.9).
Tabelul 5.1.9
Eficiența economică la cultura de grâu de toamnă în anul 2011 - 2012
Specificare Sola GI
Soiul Arieșan
Sola GII
Soiul Suceava 84
Suprafața (ha) 80 80
Preț de vânzare (lei) 0,85 0,85
Cheltuieli medii (lei/ha) 2326 2483
Cheltuieli totale (lei) 186080 198690
Producția medie (kg/ha) 4230 4520
Producția totală (kg) 338400 361600
Cost de producție (lei/kg) 0,54 0,54
Venit mediu (lei/ha) 3595 3842
Venit total (lei) 287640 307360
Profit mediu brut (lei/ha) 1269 1359
Rata profitului (%) 54,55 54,73
În acest interval de timp, soiurile alese spre analiză au înregistrat cele mai mari valori ale
producției, respectiv soiul Suceava 84 a realizat o producție de 4520 kg/ha iar soiul Arieșan a
realizat o producție medie de 4230 kg/ha.
Raportând cheltuielile totale la producția totală s-a obținut un cost de producție de 0,54
lei/kg pentru ambele soiuri luate în studiu.
Prețul de vânzare a grâului de toamnă în această perioadă a fost de 0,85 lei/kg.
Profitul mediu brut realizat în această perioadă a fost de 1269 lei/ha pentru soiul Arieșan
și 1359 lei/ha pentru soiul Suceava 84.
Rata profitului brut indică o rentabilitate maximă pentru soiurile cultivate, soiul Arieșan
înregistrând o rată de 54,55 %, iar soiul Suceava 84 o rată de 54,73 %.
Din analiza efectuată rezultă că în anul 2011 – 2012 soiul Suceava 84 a înregistrat valori
mai mari ale indicatorilor economici (profit mediu brut 1359 lei/ha și rata profitului brut 54,73
%), în comparație cu soiul Arieșan, la care s-a obținut un profit mediu brut de 1269 lei/ha și o
rată a profitului de 54,55 %.
49
Tabelul 5.1.10
Eficința economică la cultura grâu de toamnă, media anilor 2009 – 2012
Specificare 2009 – 2010 2010 - 2011 2011 – 2012
Producția (kg/ha) 3515 3785 4375
Profitul brut (lei/ha) 313,5 993,5 1314
Cost de producție (lei/kg) 0,45 0,58 0,54
Cheltuieli (lei/ha) 1619,5 2223,5 2404,5
Venituri (lei/ha) 1933 3217 3718,5
Comparând anii luați în studiu putem observa că cele mai mari producții medii obținute la
cultura de grâu de toamnă s-au înregistrat în anul 2011 – 2012, valoarea înregistrată fiind de
4375 kg/ha iar cele mai mici producții s-au înregistrat în anul 2009 – 2010, valoarea producției
fiind de 3515 kg/ha. În anul 2010 – 2011 producția medie a fost de 3785 kg/ha.
Rata medie a profitului a înregistrat cea mai mare pondere în anul 2011 – 2012, în valoare
de 54,73%, în comparație cu 18,19%, cea mai mică valoare înregistrată în anul 2009.
Cel mai ridicat profit brut s-a obținut pe media anului 2011 – 2012, în valoare de 1314
lei/ha, cu un cost de producție de 0,54 lei/kg. Cel mai scăzut profit s-a obținut pe media anului
2009 – 2010, în valoare de 313,5 lei/ha, cu un cost mediu de producție de 0,45 lei/kg.
Figura 5.1 – Eficiența economică la cultura grâu de toamnă, media anilor 2009 - 2012
50
5.2. Eficiența economică la cultura de porumb în perioada 2009 – 2012
În unitatea S.C. Liv Agro Grup S.R.L. s-a efectuat un studiu la cultura de porumb.
Această cultură ocupă aproximativ 14,28% din întreaga suprafață, fiind cultivată în acest an pe
284 ha.
Studiul s-a realizat pe 2 sole în fiecare an, pe fiecare solă fiind cultivat câte un nou hibrid.
În perioada 2009 – 2010 suprafața ocupată de aceste 2 sole a fost de 200 ha (tab. 5.2.1,
tab. 5.2.2).
Tabelul 5.2.1
Tehnologia de cultură a porumbului în anul agricol 2009 – 2010 la hibridul DKC 4490
Veriga tehnologică Caracteristici
Hibridul DKC 4490
Rotația culturilor - planta premergătoare: grâu de toamnă
Fertilizarea
- Fertilizat de bază: Fendt 410 + cultivator Gaspardo, folosind
îngrășământ DAP 18:46:0 în doză de 160 kg/ha, la semănat;
- Fendt 308 C1 + cultivator Horsch Terrano 6 FX, folosind uree –
150 kg/ha, la prașila I;
Lucrările solului
- Arat la 30 cm - Valtra T190 + PR Rabe 5 trupiţe, în iulie, decada
II ;
- Discuirea arăturii - Fendt 308 C1 + grapă cu discuri Lemken;
Pregătirea patului germinativ:
- Fendt 410 + cultivator Gaspardo - aprilie decada II;
- Fendt 308 C1 + combinator Lemken - aprilie decada II;
Semănatul
- Fendt 308 C1 + semănătoare Mascar Maxi;
- norma de semănat: 20 kg/ha;
- adâncimea de semănat: 8 cm;
- distanța dintre rânduri: 75 cm;
- epoca de semănat: aprilie, decada III
Întreținerea culturii
- Erbicidat preemergent: Fendt 308 C1 + aparat de erbicidat
Agrio, folosind erbicidul Gardoprim Gold, în doză de 4 l/ha, în
mai, decada I
- Prăşit mecanic: Fendt 308 C1 + cultivator Gaspardo iunie,
decada II
Recoltarea - tractor Valtra T 190 + culegător porumb Geringhoff
Producția 4850 kg/ha
51
Tabelul 5.2.2
Tehnologia de cultură a porumbului în anul agricol 2009 – 2010 la hibridul DK 440
Veriga tehnologică Caracteristici
Hibridul DK 440
Rotația culturilor - planta premergătoare: grâu de toamnă
Fertilizarea
- Fertilizat de bază:
I. Fendt 410 + cultivator CF 9, folosind îngrășământ DAP 18:46:0
în doză de 180 kg/ha, la semănat;
II. Fendt 308 C1 + cultivator Horsch Terrano 6 FX, folosind azotat
de amoniu – 160 kg/ha, la prașila I;
- Fertilizat foliar: cu tractorul Fendt 308 C1 + Amazone UX 5200,
Murtonik 20:20:20 în doze de 2 kg/ha în iulie, decada I;
Lucrările solului
- Arat la 30 cm - Valtra T190 + PR Rabe 5 trupiţe, în iulie,
decada II ;
- Discuirea arăturii - Fendt 308 C1 + grapă cu discuri Lemken;
Pregătirea patului germinativ:
- Fendt 410 + cultivator Horsch Terrano 6 FX - aprilie decada II;
- Fendt 308 C1 + combinator Granchio - aprilie decada II;
Semănatul
- Fendt 308 C1 + semănătoare Mascar Maxi;
- norma de semănat: 20 kg/ha;
- adâncimea de semănat: 8 cm;
- distanța dintre rânduri: 75 cm;
- epoca de semănat: aprilie, decada III
Întreținerea culturii
- Combaterea mecanică a buruienilor cu tractorul Fendt 936 Vario
+ sapă rotativă, în iunie, decada I;
- Prășit mecanic cu tractorul Fendt Farmer 308 C1 + cultivator CF
9, în iunie, decada II;
- Erbicidat postemergent cu tractorul Fendt Farmer 308 C1 +
aparat de erbicidat Agrio, folosind erbicidul Gardoprim Gold, în
doză de 4 l/ha în iunie, decada II;
Recoltarea - tractor Valtra T 190 + culegător porumb Geringhoff
Producția 5300 kg/ha
52
Din analiza costului de producție se observă o creștere a efortului financiar pe unitatea de
produs odată cu creșterea cheltuielilor de producție la ambele sole luate în studiu în perioada
2009 – 2010 (tab. 5.2.3).
Tabelul 5.2.3
Eficiența economică la cultura de porumb în anul 2009 – 2010
Specificare Sola GI
Hibridul DKC 4490
Sola GII
Hibridul DK 440
Suprafața (ha) 110 90
Preț de vânzare (lei) 0,70 0,70
Cheltuieli medii (lei/ha) 2549 2796
Cheltuieli totale (lei) 280480 251640
Producția medie (kg/ha) 4850 5300
Producția totală (kg) 533500 477000
Cost de producție (lei/kg) 0,52 0,52
Venit mediu (lei/ha) 3395 3710
Venit total (lei) 373450 333900
Profit mediu brut (lei/ha) 846 914
Rata profitului (%) 33,18 32,68
Prețul de vânzare pentru anul 2009 – 2010, la porumb a fost de 0,70 lei/kg.
Analiza efectuată în anul 2009 – 2010 relevă o creștere a profitului în funcție de hibridul
cultivat. Profitul brut mediu cel mai mare realizat la cultura de porumb în acest an a fost obținut
la hibridul DK 440, de 914 lei/ha, iar la hibridul DKC 4490 s-a înregistrat un profit mediu brut
de 846 lei/ha.
Rata profitului indică o rentabilitate bună pentru cei doi hibrizi cultivați. Astfel, rata
profitului indică o rentabilitate ridicată pentru hibridul DKC 4490 de 33,18%, la un profit mediu
brut de 846 lei/ha și cheltuieli de 2549 lei/ha. Pentru hibridul DK 440 rentabilitatea înregistrată a
fost de 32,68%, deoarece la un profit mediu brut de 914 lei/ha, cheltuielile au fost de 2796 lei/ha.
Costul de producție a fost de 0,52 lei/kg atât la hibridul DKC 4490, cât și la hibridul DK
440.
Din analiza efectuată rezultă că în anul 2009 – 2010 hibridul DKC 4490 a înregistrat cele
mai mari valori la indicatorii economici analizați privind eficiența economică.
53
În perioada 2010 – 2011 suprafața luată în studiu a fost de 200 ha (tab. 5.2.4, tab. 5.2.5).
Tabelul 5.2.4
Tehnologia de cultură a porumbului în anul agricol 2010 – 2011 la hibridul DKC 4490
Veriga tehnologică Caracteristici
Hibridul DKC 4490
Rotația culturilor - planta premergătoare: soia
Fertilizarea
- Fertilizat de bază: cu tractorul Fendt 308 C1 + Amazone,
folosind îngrășământul DAP 18:46:0, în doze de 160 kg/ha, în
aprilie, decada III;
- Admnistrat îngrășăminte cu tractorul Fendt 308 C1 + cultivator
Horsch Terrano 6 FX, folosind azotat de amoniu, în doze de 180
kg/ha, la prașila I;
Lucrările solului
- Arat la 30 cm - Valtra T190 + PR Rabe 5 trupiţe, în iulie,
decada II ;
- Discuirea arăturii - Fendt 936 Vario + disc Amazone Catros;
- Pregătirea patului germinativ:
- Fendt 410 + cultivator CF 9 - aprilie decada II;
- Fendt 308 C 1 + combinator Granchio - aprilie decada II
Semănatul
- Fendt 308 C1 + semănătoare Mascar Maxi;
- norma de semănat: 20 kg/ha;
- adâncimea de semănat: 8 cm;
- distanța dintre rânduri: 75 cm;
- epoca de semănat: aprilie, decada III
Întreținerea culturii
- Erbicidat preemergent: Fendt 308 C1 + aparat de erbicidat
Agrio, folosind erbicidul Gardoprim Gold, în doză de 4 l/ha, în
mai, decada I
- Prăşit mecanic: Fendt 308 C1 + cultivator Gaspardo iunie,
decada II
Recoltarea - tractor Valtra T 190 + culegător porumb Geringhoff
Producția 9150 kg/ha
54
Tabelul 5.2.5
Tehnologia de cultură a porumbului în anul agricol 2010 – 2011 la hibridul DK 440
Veriga tehnologică Caracteristici
Hibridul DKC 440
Rotația culturilor - planta premergătoare: grâu de toamnă
Fertilizarea
- Administrat îngrăşăminte chimice: Fendt 308 C1 + cultivator
Gaspardo – îngrășământ complex 18:46:00 – 150 kg/ha – aprilie,
decada III
- Fertilizat foliar: Fendt 308 C1 + Amazone UX 5200 - uree – 180
kg/ha – iulie, decada I;
Lucrările solului
- Arat la 30 cm - Valtra T190 + PR Rabe 5 trupiţe, în iulie, decada
II ;
- Discuirea arăturii - Fendt 308 C1 + grapă cu discuri Lemken;
Pregătirea patului germinativ:
- Fendt 410 + cultivator Gaspardo - aprilie decada II;
- Fendt 308 C1 + combinator Lemken - aprilie decada II;
Semănatul
- Fendt 308 C1 + semănătoare Mascar Maxi;
- norma de semănat: 20 kg/ha;
- adâncimea de semănat: 8 cm;
- distanța dintre rânduri: 75 cm;
- epoca de semănat: aprilie, decada III
Întreținerea culturii
- Erbicidat preemergent: Fendt 308 C1 + aparat de erbicidat
Agrio, folosind erbicidul Gardoprim Gold, în doză de 4 l/ha, în
mai, decada I
- Prăşit mecanic: Fendt 308 C1 + cultivator Gaspardo iunie,
decada II
Recoltarea - tractor Valtra T 190 + culegător porumb Geringhoff
Producția 8980 kg/ha
Din analiza costului de producție se observă o creștere a efortului financiar pe unitatea de
produs odată cu creșterea cheltuielilor de producție la ambele sole luate în studiu în perioada
2010 – 2011 (tab. 5.2.6).
55
Tabelul 5.2.6
Eficiența economică la cultura de porumb în anul 2010 - 2011
Specificare Sola GI
Hibridul DKC 4490
Sola GII
Hibridul DK 440
Suprafața (ha) 100 100
Preț de vânzare (lei) 0,75 0,75
Cheltuieli medii (lei/ha) 4717 4451
Cheltuieli totale (lei) 471730 445100
Producția medie (kg/ha) 9150 8980
Producția totală (kg) 915000 898000
Cost de producție (lei/kg) 0,51 0,49
Venit mediu (lei/ha) 6862 6735
Venit total (lei) 686250 673500
Profit mediu brut (lei/ha) 2145 2284
Rata profitului (%) 45,47 51,31
În acest interval de timp, hibrizii aleși spre analiză au înregistrat cele mai mari valori ale
producției, respectiv hibridul DKC 4490 a realizat o producție de 9150 kg/ha iar hibridul DK 440
a realizat o producție medie de 8980 kg/ha.
Raportând cheltuielile totale la producția totală s-a obținut un cost de producție de 0,49
lei/kg pentru hibridul DK 440 și un cost de producție de 0,51 lei/kg la hibridul DKC 4490.
Prețul de vânzare a porumbului în această perioadă a fost de 0,75 lei/kg.
Profitul mediu brut realizat în această perioadă a fost de 2145 lei/ha pentru hibridul DKC
4490 și 2284 lei/ha pentru hibridul DK 440.
Rata profitului brut indică o rentabilitate maximă pentru hibrizii cultivați, hibridul DKC
4490 înregistrând o rată de 45,47 %, iar hibridul DK 440 o rată de 51,31 %.
Din analiza efectuată rezultă că în anul 2010 – 2011 hibridul DK 440 a înregistrat valori
mai mari ale indicatorilor economici (profit mediu brut 2284 lei/ha și rata profitului brut 51,31
%), în comparație cu hibridul DKC 4490, la care s-a obținut un profit mediu brut de 2145 lei/ha
și o rată a profitului de 45,47 %.
În perioada 2011 – 2012 suprafața luată în studiu a fost de 200 ha (tab. 5.2.7, tab. 5.2.8).
56
Tabelul 5.2.7
Tehnologia de cultură a porumbului în anul agricol 2011 – 2012 la hibridul DKC 4490
Veriga tehnologică Caracteristici
Hibridul DKC 4490
Rotația culturilor - planta premergătoare: soia
Fertilizarea
- Administrat îngrăşăminte chimice: Fendt 410 + cultivator
Gaspardo, folosind 16:16:16 în doză de 150 kg/ha, în aprilie
decada III; Fendt 308 C1 + cultivator Gaspardo, folosind azotat de
amoniu – 150 kg/ha, la adâncimea de 10 cm, în iunie decada I;
- Fertilizat foliar: Fendt 308 C1 + Amazone UX5200, utilizând
uree, în doze de 180 kg/ha - iulie decada I.
Lucrările solului
- Arat la 28-30 cm – Valtra T 190 + plug Lemken, în iulie, decada
II ;
- Discuirea arăturii - Fendt 308 C1 + grapă cu discuri Lemken;
- Pregătirea patului germinativ: Fendt 308 C1 + cultivator CF 9 -
aprilie decada II; Fendt 308 C1 + combinator Lemken – aprilie,
decada II;
Semănatul
- Fendt 308 C1 + semănătoare Mascar Maxi;
- norma de semănat: 20 kg/ha;
- adâncimea de semănat: 8 cm;
- distanța dintre rânduri: 75 cm;
- epoca de semănat: aprilie, decada III
Întreținerea culturii
- Erbicidat preemergent: Fendt 308 C1 + aparat de erbicidat
Agrio, folosind erbicidul Gardoprim Gold, în doză de 4 l/ha, în
mai, decada I
- Prăşit mecanic: Fendt 308 C1 + cultivator Gaspardo iunie,
decada II
Recoltarea - tractor Valtra T 190 + culegător porumb Geringhoff
Producția 6400 kg/ha
57
Tabelul 5.2.8
Tehnologia de cultură a porumbului în anul agricol 2011 – 2012 la hibridul DK 440
Veriga tehnologică Caracteristici
Hibridul DK 440
Rotația culturilor - grâu de toamnă;
Fertilizarea
Administrat îngrăşăminte chimice:
- Fendt 308 C1 + cultivator Gaspardo, folosind 18:46:0 în doză de
170 kg/ha, în aprilie decada III;
- Fendt 308 C1 + cultivator Gaspardo, folosind azotat de amoniu –
150 kg/ha, la prașila I;
Lucrările solului
- Arat la 25 cm - Valtra T190 + PR Rabe 5 trupiţe, în iulie,
decada II ;
- Discuirea arăturii - Fendt 308 C1 + grapă cu discuri Lemken;
Pregătirea patului germinativ:
- Fendt 410 + cultivator Gaspardo - aprilie decada II;
- Fendt 308 C1 + combinator Lemken – aprilie;
Semănatul
- Fendt 308 C1 + semănătoare Mascar Maxi;
- norma de semănat: 20 kg/ha;
- adâncimea de semănat: 8 cm;
- distanța dintre rânduri: 75 cm;
- epoca de semănat: aprilie, decada III
Întreținerea culturii
- Erbicidat preemergent: Fendt 308 C1 + aparat de erbicidat
Agrio, folosind erbicidul Gardoprim Gold, în doză de 4 l/ha, în
mai, decada I
- Prăşit mecanic: Fendt 308 C1 + cultivator Gaspardo iunie,
decada II
Recoltarea - tractor Valtra T 190 + culegător porumb Geringhoff
Producția 6250 kg/ha
Din analiza costului de producție se observă o creștere a efortului financiar pe
unitatea de produs odată cu creșterea cheltuielilor de producție la ambele sole luate în studiu în
perioada 2011 – 2012 (tab. 5.2.9).
58
Tabelul 5.2.9
Eficiența economică la cultura de porumb în anul 2011 - 2012
Specificare Sola GI
Hibridul DKC 4490
Sola GII
Hibridul DK 440
Suprafața (ha) 95 105
Preț de vânzare (lei) 0,85 0,85
Cheltuieli medii (lei/ha) 4014 4119
Cheltuieli totale (lei) 381330 432495
Producția medie (kg/ha) 6400 6250
Producția totală (kg) 608000 656250
Cost de producție (lei/kg) 0,62 0,65
Venit mediu (lei/ha) 5440 5312
Venit total (lei) 516800 557812
Profit mediu brut (lei/ha) 1426 1193
Rata profitului (%) 35,52 28,96
Dintre cei doi hibrizi luați în studiu în anul agricol 2011 – 2012 cel mai productiv s-a
dovedit a fi DKC 4490, cu o producție medie de 6400 kg/ha.
Hibridul DK 440 a înregistrat o producție medie de 6250 kg/ha.
Astfel, la un preț de vânzare de 0,85 lei/kg, venitul mediu obținut a fost de 5440 lei/ha
pentru hibridul DKC 4490 și 5312 lei/ha pentru hibridul DK 440.
Cheltuielile medii la hectar au fost de 4014 lei la hibridul DKC 4490, respectiv 4119 lei
la hibridul DK 440.
Din calculele efectuate se observă o creștere a profitului în funcție de hibridul cultivat.
Cel mai mare profit brut mediu se obține la hibridul DKC 4490 de 1426 lei/ha, iar la hibridul DK
440 valoarea profitului mediu brut a fost de 1193 lei/ha.
Raportând profitul brut/ha la cheltuielile medii/ha s-a obținut o rată a profitului de
35,52% pentru hibridul DKC 4490 și o rată de 28,96% pentru hibridul DK 440.
59
Tabelul 5.2.10
Eficiența economică la cultura porumb, media anilor 2009 – 2012
Specificare 2009 – 2010 2010 - 2011 2011 – 2012
Producția (kg/ha) 5075 9065 6325
Profitul brut (lei/ha) 880 2214 1309
Cost de producție (lei/kg) 0,52 0,50 0,63
Cheltuieli (lei/ha) 2672 4584 4066
Venituri (lei/ha) 3552 6798 5376
Analizând anii 2009 – 2010, 2010 – 2011 și 2011 – 2012 putem observa că producțiile
medii în anul 2010 – 2011 au fost de 9065 kg/ha, față de 5075 kg/ha înregistrate în anul 2010 –
2011. În anul 2011 – 2012 producția medie a fost de 6325 kg/ha.
Cea mai bună rată medie a profitului a fost obținută în anul 2010 – 2011 de 51,31%, la
hibridul DK 440, față de 28,96% obținută în 2011 – 2012.
Cel mai ridicat profit brut s-a obținut pe media anului 2010 – 2011, în valoare de 2214
lei/ha, urmat de media anului 2011 – 2012, în valoare de 1309 lei/ha. Cel mai scăzut profit brut
s-a obținut pe media anului 2009 – 2010.
Costul de producție a oscilat pe media celor trei ani analizați, în 2010 – 2011 înregistrând
un cost mediu de 0,50 lei/kg, în anul 2009 – 2010 înregistrând un cost mediu de 0,52 lei/kg, iar
în anul 2011 – 2012 costul mediu a fost de 0,63 lei/kg.
Figura 5.2 – Eficiența economică la cultura porumb, media anilor 2009 - 2012
60
5.3. Eficiența economică la cultura de floarea soarelui în perioada 2009 - 2012
În unitatea S.C. Liv Agro Grup S.R.L. s-a efectuat un studiu la cultura de floarea soarelui.
Această cultură ocupă aproximativ 21,42% din întreaga suprafață, fiind cultivată în acest an pe
450 ha.
Studiul s-a realizat pe 2 sole în fiecare an, pe fiecare solă fiind cultivat câte un nou hibrid.
În perioada 2009 – 2010 suprafața ocupată de aceste 2 sole a fost de 300 ha (tab. 5.3.1,
tab. 5.3.2).
Tabelul 5.3.1
Tehnologia de cultură a florii soarelui în anul agricol 2009 – 2010 la hibridul NK Brio
Veriga tehnologică Caracteristici
Hibridul NK Brio
Rotația culturilor - planta premergătoare: grâu de toamnă
Fertilizarea
Administrat îngrăşăminte de bază:
- Fendt 308 C1 + cultivator CF 9, cu îngrășământul complex 18:46:0, în
doze de 160 kg/ha, la semănat;
- Fendt 308 C 1 + Amazone UX5200, uree, în doze de 150 kg/ha, la
prașila I.
Lucrările solului
- Arat la 25 cm - Valtra T190 + PR Rabe 5 trupiţe, în iulie, decada II ;
- Discuirea arăturii - Fendt 380C + grapă cu discuri Lemken;
Pregătirea patului germinativ:
- Fendt 410 + cultivator Gaspardo - aprilie decada II;
- Fendt 308 C 1 + combinator Lemken - aprilie decada II
Semănatul
- Fendt 308 C1 + semănătoare Mascar Maxi;
- norma de semănat: 4,5 kg/ha;
- adâncimea de semănat: 5 cm;
- distanța dintre rânduri: 70 cm;
- epoca de semănat: aprilie, decada III
Întreținerea culturii
- Erbicidat preemergent:
Fendt 308 C1 + Amazone UX 5200, folosind erbicidul Gardoprim Gold
în doză de 4 l/ha, în mai, decada I;
- Erbicidat postemergent:
Fendt 410 + Amazone UX 5200 - erbicidul Fusilade, în doze de 1 l/ha,
în iunie decada II;
Recoltarea Combina Claas Lexion 540
Producția 1800 kg/ha
61
Tabelul 5.3.2
Tehnologia de cultură a florii soarelui în anul agricol 2009 – 2010 la hibridul Rigasol
Veriga tehnologică Caracteristici
Hibridul Rigasol
Rotația culturilor - planta premergătoare: porumb
Fertilizarea
- Administrat îngrăşăminte de bază:
I. Fendt 308 C1 + cultivator CF 9, cu îngrășământul complex
18:46:0, în doze de 180 kg/ha, la semănat;
II. Fendt 308 C1 + Amazone UX5200, azotat de amoniu, în doze
de 180 kg/ha, la prașila I.
Lucrările solului
- Arat la 25 cm - Valtra T190 + PR Rabe 5 trupiţe, în iulie, decada
II ;
- Discuirea arăturii - Fendt 380C + grapă cu discuri Lemken;
Pregătirea patului germinativ:
- Fendt 410 + cultivator Gaspardo - aprilie decada II;
- Fendt 308 C 1 + combinator Lemken - aprilie decada II;
Semănatul
- Fendt 308 C1 + semănătoare SPC 8 FS;
- norma de semănat: 4,0 kg/ha;
- adâncimea de semănat: 5 cm;
- distanța dintre rânduri: 70 cm;
- epoca de semănat: aprilie, decada III
Întreținerea culturii
- Erbicidat preemergent:
Fendt 308 C1 + Amazone UX 5200, folosind erbicidul Gardoprim
Gold în doză de 1,5 l/ha, în mai, decada I;
- Erbicidat postemergent:
Fendt 410 + Amazone UX 5200 - erbicidul Fusilade, în doze de 1
l/ha, în iunie decada II;
Recoltarea Combina Claas Lexion 540
Producția 1680 kg/ha
Din analiza costului de producție se observă o creștere a efortului financiar pe unitatea de
produs odată cu creșterea cheltuielilor de producție la ambele sole luate în studiu în perioada
2009 – 2010 (tab. 5.3.3).
62
Tabelul 5.3.3
Eficiența economică la cultura de floarea soarelui în anul 2009 - 2010
Specificare Sola GI
Hibridul Rigasol
Sola GII
Hibridul NK Brio
Suprafața (ha) 153 147
Preț de vânzare (lei) 1,28 1,28
Cheltuieli medii (lei/ha) 1862 2048
Cheltuieli totale (lei) 285036 301128
Producția medie (kg/ha) 1680 1800
Producția totală (kg) 257040 264600
Cost de producție (lei/kg) 1,10 1,13
Venit mediu (lei/ha) 2150 2304
Venit total (lei) 329011 338688
Profit mediu brut (lei/ha) 288 256
Rata profitului (%) 15,46 12,54
Dintre cei doi hibrizi luați în studiu în anul agricol 2009 – 2010 cel mai productiv s-a
dovedit a fi NK Brio, cu o producție medie de 1800 kg/ha.
Hibridul Rigasol a înregistrat o producție medie de 1680 kg/ha.
Astfel, la un preț de vânzare de 1,28 lei/kg, venitul mediu obținut a fost de 2150 lei/ha
pentru hibridul Rigasol și 2304 lei/ha pentru NK Brio.
Cheltuielile medii la hectar au fost de 1862 lei la hibridul Rigasol, respectiv 2048 lei la
hibridul NK Brio.
Din calculele efectuate se observă o creștere a profitului în funcție de hibrid. Cel mai
mare profit brut mediu se obține la hibridul Rigasol de 288 lei/ha, iar la hibridul NK Brio
valoarea profitului mediu brut a fost de 256 lei/ha.
Raportând profitul brut/ha la cheltuielile medii/ha s-a obținut o rată a profitului de
12,54% pentru hibridul NK Brio și o rată de 15,46% pentru hibridul Rigasol.
În perioada 2010 – 2011 suprafața luată în studiu a fost de 300 ha (tab. 5.3.4, tab. 5.3.5).
63
Tabelul 5.3.4
Tehnologia de cultură a florii soarelui în anul agricol 2010 – 2011 la hibridul NK Brio
Veriga tehnologică Caracteristici
Hibridul NK Brio
Rotația culturilor - planta premergătoare: porumb
Fertilizarea
- Administrat îngrăşăminte de bază:
I. Fendt 308 C1 + Amazone, cu îngrășământul complex 18:46:0, în
doze de 180 kg/ha, la semănat;
II. Fendt 308 C 1 + Amazone, azotat de amoniu, în doze de 180
kg/ha, la prașila I.
Lucrările solului
- Arat la 25 cm cu tractorul Fendt 936 Vario + PR Rabe 5 trupiţe,
în iulie, decada II ;
- Discuirea arăturii - Fendt 308 C 1 + Amazone;
- Pregătirea patului germinativ:
Fendt 308 C1 + cultivator Gaspardo - aprilie decada II;
Fendt 308 C1 + combinator Granchio - aprilie decada II
Semănatul
- Fendt 308 C1 + semănătoare SPC 8 FS;
- norma de semănat: 4,5 kg/ha;
- adâncimea de semănat: 5 cm;
- distanța dintre rânduri: 70 cm;
- epoca de semănat: aprilie, decada III
Întreținerea culturii
- Erbicidat preemergent:
Fendt 308 C1 + aparat de erbicidat Agrio, folosind erbicidul Dual
Gold în doză de 1 l/ha, în mai, decada I;
- Erbicidat postemergent:
Fendt 410 + Amazone UX 5200 - erbicidul Fusilade, în doze de 1
l/ha, în iunie decada II;
Recoltarea Combina Claas Lexion 540
Producția 3760 kg/ha
64
Tabelul 5.3.5
Tehnologia de cultură a florii soarelui în anul agricol 2010 – 2011 la hibridul Rigasol
Veriga tehnologică Caracteristici
Hibridul Rigasol
Rotația culturilor - planta premergătoare: porumb
Fertilizarea
- Administrat îngrăşăminte de bază:
I. Fendt 308 C1 + cultivator CF 9, cu îngrășământul complex
18:46:0, în doze de 160 kg/ha, la semănat;
II. Fendt 308 C1 + Amazone UX5200, uree, în doze de 160 kg/ha,
la prașila I.
Lucrările solului
- Arat la 25 cm - Valtra T190 + PR Rabe 5 trupiţe, în iulie, decada
II ;
- Discuirea arăturii - Fendt 380C + grapă cu discuri Lemken;
- Pregătirea patului germinativ:
Fendt 936 Vario + cultivator CF 9 - aprilie decada II;
Fendt 308 C 1 + combinator Granchio - aprilie decada II;
Semănatul
- Fendt 308 C1 + semănătoare Mascar Maxi;
- norma de semănat: 4,0 kg/ha;
- adâncimea de semănat: 5 cm;
- distanța dintre rânduri: 70 cm;
- epoca de semănat: aprilie, decada III
Întreținerea culturii
- Erbicidat preemergent:
Valtra T 190 + Amazone UX 5200, folosind erbicidul Gardoprim
Gold în doză de 4 l/ha, în mai, decada I;
- Erbicidat postemergent:
- Fendt 410 + Amazone UX 5200 - erbicidul Fusilade, în doze de
1 l/ha, în iunie decada II;
Recoltarea Combina Claas Lexion 540
Producția 3450 kg/ha
Din analiza costului de producție se observă o creștere a efortului financiar pe unitatea de
produs odată cu creșterea cheltuielilor de producție la toate solele și în toți anii analizați (tab.
5.3.6).
65
Tabelul 5.3.6
Eficiența economică la cultura de floarea soarelui în anul 2010 – 2011
În acest interval de timp, hibrizii aleși spre analiză au înregistrat cele mai mari valori ale
producției, respectiv hibridul NK Brio a realizat o producție medie de 3760 kg/ha iar hibridul
Rigasol a realizat o producție medie de 3450 kg/ha.
Raportând cheltuielile totale la producția totală s-a obținut un cost de producție de 0,93
lei/kg pentru hibridul NK Brio și un cost de producție de 0,97 lei/kg la hibridul Rigasol.
Prețul de vânzare la floarea soarelui în această perioadă a fost de 1,45 lei/kg.
Profitul mediu brut realizat în această perioadă a fost de 1650 lei/ha pentru hibridul
Rigasol și 1930 lei/ha pentru hibridul NK Brio.
Rata profitului brut indică o rentabilitate maximă pentru hibrizii cultivați, hibridul
Rigasol înregistrând o rată de 49,22 %, iar hibridul NK Brio o rată de 54,79 %.
Din analiza efectuată rezultă că în anul 2010 – 2011 hibridul NK Brio a înregistrat valori
mai mari ale indicatorilor economici (profit mediu brut 1930 lei/ha și rata profitului brut 54,79
%), în comparație cu hibridul Rigasol, la care s-a obținut un profit mediu brut de 1650 lei/ha și o
rată a profitului de 49,22 %).
În perioada 2011 – 2012 suprafața luată în studiu a fost de 300 ha (tab. 5.3.7, tab. 5.3.8).
Specificare Sola GI
Hibridul Rigasol
Sola GII
Hibridul NK Brio
Suprafața (ha) 143 157
Preț de vânzare (lei) 1,45 1,45
Cheltuieli medii (lei/ha) 3352 3522
Cheltuieli totale (lei) 479336 552954
Producția medie (kg/ha) 3450 3760
Producția totală (kg) 493350 590320
Cost de producție (lei/kg) 0,97 0,93
Venit mediu (lei/ha) 5002 5452
Venit total (lei) 715357 855964
Profit mediu brut (lei/ha) 1650 1930
Rata profitului (%) 49,22 54,79
66
Tabelul 5.3.7
Tehnologia de cultură a florii soarelui în anul agricol 2011 – 2012 la hibridul NK Brio
Veriga tehnologică Caracteristici
Hibridul NK Brio
Rotația culturilor - planta premergătoare: porumb
Fertilizarea
- Administrat îngrăşăminte de bază:
I. Fendt 308 C1 + Amazone, cu îngrășământul complex 18:46:0, în
doze de 150 kg/ha, la semănat;
II. Fendt 308 C 1 + Amazone, uree, în doze de 180 kg/ha, la
prașila I.
Lucrările solului
- Arat la 25 cm cu tractorul Valtra T 190 + PR Rabe 5 trupiţe, în
iulie, decada II ;
- Discuirea arăturii - Fendt 308 C 1 + Amazone;
- Pregătirea patului germinativ:
Fendt 308 C1 + cultivator Gaspardo - aprilie decada II;
Fendt 308 C1 + combinator Granchio - aprilie decada II
Semănatul
- Fendt 308 C1 + semănătoare Mascar Maxi;
- norma de semănat: 4,5 kg/ha;
- adâncimea de semănat: 5 cm;
- distanța dintre rânduri: 70 cm;
- epoca de semănat: aprilie, decada III
Întreținerea culturii
- Erbicidat preemergent:
Fendt 308 C1 + aparat de erbicidat Agrio, folosind erbicidul
Gardoprim în doză de 4 l/ha, în mai, decada I;
- Erbicidat postemergent:
- Fendt 410 + Amazone UX 5200 - erbicidul Fusilade, în doze de
1 l/ha, în iunie decada II;
Recoltarea Combina Claas Lexion 540
Producția 3380 kg/ha
67
Tabelul 5.3.8
Tehnologia de cultură a florii soarelui în anul agricol 2011 – 2012 la hibridul NK Adagio
Veriga tehnologică Caracteristici
Hibridul NK Adagio
Rotația culturilor - planta premergătoare: grâu
Fertilizarea
- Administrat îngrăşăminte de bază:
I. Fendt 308 C1 + Amazone, cu îngrășământul complex 18:46:0, în
doze de 180 kg/ha, la semănat;
II. Fendt 308 C 1 + Amazone, azotat de amoniu, în doze de 150
kg/ha, la prașila I.
Lucrările solului
- Arat la 25 cm cu tractorul Valtra T 190 + PR Rabe 5 trupiţe, în
iulie, decada II ;
- Discuirea arăturii - Fendt 308 C 1 + Amazone;
- Pregătirea patului germinativ:
Fendt 308 C1 + cultivator CF 9 - aprilie decada II;
Fendt 308 C1 + combinator Granchio - aprilie decada II
Semănatul
- Fendt 308 C1 + semănătoare SPC 8 FS;
- norma de semănat: 4,5 kg/ha;
- adâncimea de semănat: 5 cm;
- distanța dintre rânduri: 70 cm;
- epoca de semănat: aprilie, decada III
Întreținerea culturii
- Erbicidat preemergent:
Fendt 308 C1 + aparat de erbicidat Agrio, folosind erbicidul Dual
Gold în doză de 1,5 l/ha, în mai, decada I;
- Erbicidat postemergent:
Fendt 410 + Amazone UX 5200 - erbicidul Fusilade, în doze de 1
l/ha, în iunie decada II;
Recoltarea Combina Claas Lexion 540
Producția 3230 kg/ha
68
Tabelul 5.3.9
Eficiența economică la cultura de floarea soarelui în anul 2011 - 2012
Specificare Sola GI
Hibridul NK Adagio
Sola GII
Hibridul NK Brio
Suprafața (ha) 157 143
Preț de vânzare (lei) 1,40 1,40
Cheltuieli medii (lei/ha) 3317 3647
Cheltuieli totale (lei) 520830 521640
Producția medie (kg/ha) 3230 3380
Producția totală (kg) 507110 483340
Cost de producție (lei/kg) 1,02 1,07
Venit mediu (lei/ha) 4522 4732
Venit total (lei) 709954 6624
Profit mediu brut (lei/ha) 1205 1085
Rata profitului (%) 36,32 29,75
Prețul de vânzare pentru anul 2011 – 2012, la floarea soarelui a fost de 1,40 lei/kg.
Analiza efectuată în anul 2011 – 2012 relevă o creștere a profitului în funcție de hibridul
cultivat. Profitul brut mediu cel mai mare realizat la cultura de floarea soarelui în acest an a fost
obținut la hibridul NK Adagio de 1205 lei/ha, iar la hibridul NK Brio s-a înregistrat un profit
mediu brut de 1085 lei/ha.
Rata profitului indică o rentabilitate bună pentru cei doi hibrizi cultivați. Astfel, rata
profitului indică o rentabilitate ridicată pentru hibridul NK Adagio de 36,32%, la un profit
mediu brut de 1205 lei/ha și cheltuieli de 3317 lei/ha. Pentru hibridul NK Brio rentabilitatea
înregistrată a fost de 29,75%, deoarece la un profit mediu brut de 1085 lei/ha, cheltuielile au fost
de 3647 lei/ha.
Costul de producție a fost de 1,02 lei/kg la hibridul NK Adagio, respectiv 1,07 lei/kg la
hibridul NK Brio.
Din analiza efectuată rezultă că în anul 2011 – 2012 hibridul NK Adagio a înregistrat cele
mai mari valori la indicatorii economici analizați privind eficiența economică.
69
Tabelul 5.3.10
Eficința economică la cultura de floarea soarelui, media anilor 2009 – 2012
Specificare 2009 – 2010 2010 - 2011 2011 – 2012
Producția (kg/ha) 1955 3605 3305
Profitul brut (lei/ha) 272 1790 1145
Cost de producție (lei/kg) 1,11 0,95 1,04
Cheltuieli (lei/ha) 1955 3437 3482
Venituri (lei/ha) 2227 5227 4627
Comparând anii luați în studiu putem observa că cele mai mari producții medii obținute la
cultura de floarea soarelui s-au înregistrat în anul 2010 – 2011, valoarea înregistrată fiind de
3605 kg/ha iar cele mai mici producții s-au înregistrat în anul 2009 – 2010, valoarea producției
fiind de 1955 kg/ha. În anul 2011 – 2012 producția medie a fost de 3305 kg/ha.
Rata medie a profitului a înregistrat cea mai mare pondere în anul 2010 – 2011, în valoare
de 54,79%, în comparație cu 12,54%, cea mai mică valoare înregistrată în anul 2009.
Cel mai ridicat profit brut s-a obținut pe media anului 2010 – 2011, în valoare de 1790
lei/ha, cu un cost de producție de 0,95 lei/kg. Cel mai scăzut profit s-a obținut pe media anului
2009 – 2010, în valoare de 272 lei/ha, cu un cost mediu de producție de 1,11 lei/kg.
Figura 5.3 – Eficiența economică la cultura floarea soarelui, media anilor 2009 – 2012
70
Capitolul 6. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
În urma activităților desfășurate în realizarea proiectului de diplomă, efectuat în cadrul
S.C. LIV AGRO GRUP S.R.L. Dorohoi, unde s-au urmărit aspectele economice și condițiile de
tehnologie, privind sistemele de lucrare ale solului, sistemele de fertilizare și de întreținere a
culturilor de grâu de toamnă, porumb și floarea soarelui, în perioada 2009 – 2012, s-au desprins
o serie de concluzii generale:
Concluzii privind cultura grâu de toamnă:
- Studiu de caz pentru cultura grâu de toamnă a fost realizat pe 2 sole cu o suprafață de 160
de hectare. În anul 2009 – 2010 s-au cultivat soiurile Arieșan și Magistral, iar în perioada
2010 – 2012 s-au cultivat soiurile Arieșan și Suceava 84;
- Comparând anii luați în studiu putem observa că cele mai mari producții medii obținute la
cultura de grâu de toamnă s-au înregistrat în anul 2011 – 2012, valoarea înregistrată fiind
de 4375 kg/ha iar cele mai mici producții s-au înregistrat în anul 2009 – 2010, valoarea
producției fiind de 3515 kg/ha. În anul 2010 – 2011 producția medie a fost de 3785
kg/ha.
- S-a dovedit că cel mai eficient erbicid a fost Lintur, aplicat în doze de 0,15 l/ha, care a
asigurat un bun control al buruienilor încă din primele faze de vegetație.
- Cea mai bună rată medie a profitului brut s-a obținut în anul 2011 – 2012, la soiul
Arieșan, de 54,55% iar cea mai scăzută rată medie a profitului brut s-a obținut în anul
2009 – 2010, la soiul Magistral, de 18,19%.
- Cel mai ridicat profit s-a obținut pe media anului 2011 – 2012, în valoare de 1314 lei/ha,
iar cel mai scăzut profit s-a înregistrat pe media anului 2009 – 2010, în valoare de 313,5
lei/ha.
- Costul de producție cel mai mare a fost de 0,58 lei/kg, pe media anului 2010 – 2011, iar
cel mai mic cost de producție a fost de 0,45 lei/kg, în anul 2009 – 2010.
71
Concluzii privind cultura porumb:
- Studiul privind cultura porumbului a fost realizat pe 2 sole, cu o suprafață totală de 200
hectare. Hibrizii cultivați în perioada 2009 – 2012 au fost: DKC 4490 și DK 440.
- Analizând anii 2009 – 2010, 2010 – 2011 și 2011 – 2012 putem observa că producțiile
medii în anul 2010 – 2011 au fost de 9065 kg/ha, față de 5075 kg/ha înregistrate în anul
2010 – 2011. În anul 2011 – 2012 producția medie a fost de 6325 kg/ha.
- Ca plantă premergătoare în cultura porumbului a predominat grâul de toamnă, iar în 2010
– 2011, 2011 – 2012 hibridul DKC 4490 a avut ca planta premergătoare cultura de soia;
- Lucrările solului s-au realizat la momentul optim, ținând cont și de planta premergătoare.
- Cel mai ridicat profit brut s-a obținut pe media anului 2010 – 2011, în valoare de 2214
lei/ha, dar cu un cost de producție de 0,50 lei/kg.
- Cel mai scăzut profit brut s-a obținut pe media anului 2009 – 2010, în valoare de 880
lei/ha, dar cu un cost de 0,52 lei/kg.
- Cea mai bună rată medie a profitului s-a înregistrat în anul 2010 – 2011, de 51,31%,
la hibridul DK 440, iar cea mai scăzută rată medie a profitului în anul 2011 – 2012, de
28,96%.
Concluzii privind cultura de floarea soarelui:
- Studiul de caz privind cultura de floarea soarelui a fost realizat pe 2 sole cu o suprafață
totală de 200 hectare. În anii 2009 – 2010 și 2010 - 2011 au fost cultivați hibrizii Rigasol
și NK Brio, iar în anul 2011 – 2012 au fost cultivați hibrizii NK Brio și NK Adagio.
- Interacțiunile dintre lucrările de bază aplicate solului și sistemele de fertilizare, au
determinat în condiții climatice favorabile producții maxime la sola cultivată cu hibridul
NK Brio de 3760 kg/ha, în anul 2010 – 2011. Producția minimă s-a obținut în anul 2009
– 2010 la hibridul Rigasol, de 1680 kg/ha.
- S-a dovedit că cel mai eficient erbicid a fost Gardoprim Gold, aplicat în doze de 4 l/ha.
- Profitul brut cel mai ridicat s-a dovedit a fi pe media anului 2010 – 2011, de 1750 lei/ha,
la un cost de producție de 0,95 lei/kg.
- Profitul brut cel mai scăzut s-a dovedit a fi de 272 lei/ha, pe media anului 2009 – 2010, la
un cost de producție de 1,11 lei/kg.
- Cea mai bună rată a profitului s-a obținut în anul 2010 – 2011, de 54,79%, față de
12,54%, obținută în anul 2009 – 2010.
72
BIBLIOGRAFIE
1. Ailicăi C., 2007. Agrotehnica terenurilor arabile. Editura Ion Ionescu de la Brad, Iași.
ISBN: 978-973-7921-98-7.
2. Ailincăi C. și colab., 2007. The change of physical and chemical characteristics in cambic
chernozem, as influenced by soil erosion, in the, Moldavian Plain. Cercetări Agronomice
în Moldova, Anul XXXX, vol. 1 (129).
3. Avarvarei I. și colab., 1999. Agrochimia, Editura Stiteh, Iași.
4. Berca M., 2004. Managementul integrat al buruienilor, Editura Ceres, Bucureşti.
5. Berca M., 2011. Agrotehnica. Editura Ceres, București. ISBN: 978-973-40-0899-5.
6. Brezuleanu S., 2009. Management în agricultură. Editura Tehnopress, Iași. ISBN: 978-
973-702-689-7.
7. Budoi Ghe., Penescu A., 1996. Agrotehnica. Editura Ceres, București. ISBN: 973-40-
0358-5.
8. Caia A., Magazin P., Ștefan G., 1998. Economie agrară. Editura Ion Ionescu de la Brad,
Iași. ISBN: 973-98424-1-0.
9. Chiran A., Dima F. M., Gîndu Elena, 2007. Marketing în agricultură. Editura Alma
Print, Galați. ISBN: 978-973-88341-4-9.
10. Cofas Elena., 2009. Eficiența sistemelor informatice în analiza rentabilității
exploatațiilor agricole. Editura Ars Academica, București. ISBN: 978-606-8017-11-2.
11. Dimitrov I. D., și colab., 2006. Impact of Agricultural Practices on the Reduction of
Unfavorable Soil and Climatic Conditions Stress on Field Crops, Advances in Geoecology,
38, Germany, ISBN: 3-923381-52-2.
12. Dornescu D. și colab., 1994. Evoluția producțiilor de porumb în trei decenii de aplicare
staționară a îngrășămintelor pe două tipuri de sol din Podișul Moldovei. Analele ICCPT
Fundulea, Vol. LXI.
13. Guș P., Lăzureanu A., Săndoiu D., Jităreanu G., Stancu Iancu., 1998. Agrotehnica.
Editura Risoprint, Cluj Napoca. ISBN: 973-9298-67-2.
14. Guş P., T. Rusu, Ileana Bogdan, 2003. Sisteme convenționale şi neconvenționale de
lucrare a solului. Editura Risoprint, Cluj-Napoca.
15. Guş P., D.I. Săndoiu, G. Jităreanu, A. Lăzureanu, S. Iancu, 2008. Agrotehnica.
Editura Risoprint, Cluj-Napoca.
16. Jităreanu G., Onisie T., Zaharia M., 1998. Influența lucrărilor solului și a fertilizării
asupra stării fizice și a producțiilor în condițiile din Câmpia Moldovei. Lucrări științifice,
Universitatea Agronomică Iași, Seria Agronomie, vol. 41.
73
17. Kisic Ivicaa și colab., 2006. Water erosion under different crops in Croația,
International Soil Tillage Research Organisation 17 th Triennial Conference. Kiel,
Germany.
18. Lixandru Gh., 2006. Sisteme integrate de fertilizare în agricultură. Editura PIM, Iași.
ISBN: 973-7967-06-7.
19. Louise O., Fresco, 2003. IFA/FAO Agriculture Conference ,,Global Food Security and
the Role of Sustainability Fertilization”, Rome, Italia.
20. Lupu C., 2010. Influiența lucrării de bază a solului asupra producției de grâu și a unor
însușiri ale solului în condițiile de la S.C.D.A Secuieni. I.N.C.D.A. Fundulea, volumul
XXVIII, nr. 2.
21. Magazin P., Chiran A., Caia A., Ștefan G., 1994. Economie agrară – lucrări practice.
USAMV Iași.
22. Onisie T., Jităreanu G., 2000. Agrotehnica. Editura Ion Ionescu de la Brad, Iași. ISBN:
973-8014-35-2.
23. Russell A. E., 2006. Nitrogen Fertilization and Cropping System Impact on Soil Quality
in Midwestern Mollisols, Soil Sci. Soc. Am. J. 70-249-255.
24. Sin Ghe., Partal Elena, 2010. Influența rotației și a fertilizării asupra producțiilor de
grâu și porumb în contextul variațiilor climatice. I.N.C.D.A. Fundulea, volumul XXVIII,
nr. 1.
25. Șarpe N., 2008. Patruzeci de ani de cercetare privind sistemul no-tillage la porumb în
condițiile din România. I.N.C.D.A. Fundulea, volumul XXVI.
26. Volf M., 2008. Agrochimie. Editura Rennaissance, București. ISBN: 978-973-8922-46-4.
27. http://www.agrointel.ro.
28. http://www.infoomg.ro.