16
Anatomia topografica a regiunii orbitale A efectuat: Nicolai Dorina Grupa: 3305

anatomia topografica a regiunii orbitale

Embed Size (px)

DESCRIPTION

a

Citation preview

Page 1: anatomia topografica a regiunii orbitale

Anatomia topografica a

regiunii orbitale

A efectuat: Nicolai Dorina Grupa: 3305

Page 2: anatomia topografica a regiunii orbitale

Pereţii orbitei:

Peretele superior:

partea orbitală a frontalului:

• antero-lateral-fosa glandei lacrimale; antero-medial-foseta/spina trohleară

• conţine sinusul frontaldacă baza sinusului este un perete osos subţire unele sinuzite

se pot extinde în spatiul celular retrobulbar,si invers procesele aparute in spatiul celular

al orbitei se pot difuza spre meninge si sinusuri

• este delimitată anterior prin marginea supraorbitală care prezintă la unirea celor 2/3

laterale cu 1/3 medială gaura supraorbitală şi medial de ea incizura frontală, iar

presiunea digitală pe marginea supraorbitală în partea medială poate creşte durerea în

sinuzita frontală;

aripa mică a sfenoidului care prezintă între rădăcinile ei canalul optic, o comunicare

cu endobaza, prin care trec n. optic şi a. oftalmică.

– Peretele superior al orbitei desparte orbita de fosa craniană anterioară.

– Are raport cu sinusul frontal+lobul frontal al emisferei cerebrale de partea

Page 3: anatomia topografica a regiunii orbitale

Peretele medial:

procesul frontal al maxilarului cu creasta lacrimală anterioară;

osul lacrimal cu creasta lacrimală posterioară:

lamapapiracee a masei laterale a etmoidului;

faţa laterală a corpului sfenoidal (porţiunea prealară).

•Intre crestele ant. si poster.se gaseste fosa sacului lacrimal care prezinta inferior orificiul

canalului lacrimonazal prin care orbita comunica cu meatul nazal inferior

•Superior de lama papiracee sunt orificiile canatelor etoidale ant. Si posterior prin care se

realizeaza comunicarea cu fosa craniana anter.

Raporturi:

prin osul lacrimal are raport cu fosa nazală;

prin lama papiracee are raport cu celule etmoidale

(în consecinţă în sinuzite etmoidale inflamaţia

poate trece şi în orbită);

cu sinusul sfenoidal (în consecinţă,

sinuzitele sfenoidale pot da o reacţie

inflamatorie orbitală).

Page 4: anatomia topografica a regiunii orbitale

Peretele lateral:

•faţa orbitală a os. zigomatic-prezintă gaura zigomatico-orbitală prin care intră n. zigomatic;

•faţa orbitală a aripii mari a sfenoidului.

oAcest perete desparte orbita de regiunea temporală.

oEste principala cale de abord chirurgical al conţinutului orbitei.

Peretele inferior:

•faţa orbitală a corpului maxilarului:

• prezintă posterior şanţul infraorbital, care se continuă în peretele osos ce desparte orbita de

sinusul maxilar cu canalul infraorbital

• când peretele superior al canalului infraorbital este dehiscent anestezia tronc. periferica a n.

suborbital din canal poate prinde ramura inferioară a n. oculomotor şi apare diplopia:

• când peretele inferior al canalului infraorbital este dehiscent, în sinuzita maxilară apare nevralgia

infraorbitală deoarece nervul infraorbital are raport direct cu mucoasa sinusală inflamată;

• prin peretele inferior conţinutul orbitei are raport cu sinusul maxilar;

• faţa orbitală a osului zigomatic (antero-lateral);

•Procesul orbital al palatinului (postero-medial).

Page 5: anatomia topografica a regiunii orbitale

Aplicaţie practică:

La nivelul pereţilor, conţinutul orbitei are raporturi cu sinusurile

paranazale:

• peretele superior cu sinusul frontal,

• peretele inferior cu sinusul maxilar,

• peretele medial cu celule etmoidale şi sinusul sfenoidal.

Acest fapt permite propagarea infecţiilor în ambele sensuri.

Datorită raporturilor pereţilor, în fracturile lor se impune

colaborarea între oftalmolog, ORL-ist, OMF-ist şi neurolog.

Page 6: anatomia topografica a regiunii orbitale

Aditusul orbitei:

Delimitare:

• superior: marginea supraorbitala a frontalului care prezintă:

– incizura (gaura) frontală;

– incizura (gaura) supraorbitalâ;

– presiunea digitală la gaura (incizura) supraorbitalâ accentuează durerea din nevralgia de n. supraorbital;

• medial: creasta lacrimală anterioară a procesului frontal al maxilarului;

• lateral: marginea anterioară a arcadei front o-zigomatice care prezintă sutura fronto-zigomatică.

– palparea marginii laterale a aditusului poate decela o disjuncţie osoasă, de obicei zigomatică;

• inferior: marginea infraorbitalâ care se palpează atunci când se face anestezia la gaura

infraorbitala.

Conţinutul orbitei:

• globul ocular;

• mm. extrinseci ai globului ocular;

• vase şi nervi;

• grăsimea retro-orbitală.

Page 7: anatomia topografica a regiunii orbitale

Vasele si nervii orbitei:

Artera oftalmică:

Este ramură din artera carotidă internă care străbate canalul optic însoţită de nervul optic după care

trece pe peretele medial al orbitei împreună cu nervul nazociliar.

Ramuri:

• aa. ciliare posterioare

• aa. etmoidale anter.

şi posterioară,

• a. lacrimală,

• ramuri musculare,

• ramuri palpebrale

mediale

• a. centrală a retinei,

• a. supraorbitalâ,

• a. supratrohleară,

• a. dorsală a nasului

Page 8: anatomia topografica a regiunii orbitale

Venele:

• se varsă în sinusul cavernos - v. oftalmică superioară;

• în plexul venos pterigo-maxilar - v. oftalmică inferioară.

Page 9: anatomia topografica a regiunii orbitale

Nervii:•

n. frontal;

•n. lacrimal;

•n. nasociliar;

•n. optic;

•n. oculomotor;

•n. trohlear;

•n. abducens;

•n. zigomatic;

Page 10: anatomia topografica a regiunii orbitale

Aplicaţie practică:

In cursul proceselor inflamatorii din regiunile feţei prin anastomozele venoase ale venelor oftalmice,

agenţii microbieni pot ajunge la nivelul sinusului cavernos şi poate să apară ulterior tromboflebita

sinusului cavernos.

Page 11: anatomia topografica a regiunii orbitale

Zona palpebrală:

Se suprapune aditusului orbitei şi este alcătuită din pleoapa super + infer

Stratigrafie:

• Pielea fină şi mobilă.

• Ţesutul subcutanat

• Se raspindesc liber edemele in cazul proc. Inflamatorii locale+dif. Afectiuni

• Se infiltreaza usor cu singe in traumatismul cerebral

• Plan muscular striat:m. orbicular pleoapelor + m. ridicator al pleoapei super.

• La dereglarea functiei m. ridicator al pleoapei super.coborirea pleoapei super.=ptoza

• Contractura spastica exagerata a m. orbicularblefarospasmul

• Linie intermediana=planul de unire intre partea ant a pleoapeiinterventii chirurgicale pt disecarea pleoapei in 2 foi

anatomice

• Orificii punctiforme miciorificii de deschidere a canalelor glandelor Meibomius

• Plan muscular neted: mm. tarsali superior şi inferior.

• Membrana fibro-cartilaginoasă tarsală.

• La rad. fiecarei gene sunt glande sebacee,ducturile excretorii ale carora se deschid in foliculii pielosiei se pot

infecta formind urcior extern+intern,salazionul

• Conjunctiva palpebrală -se reflectă la niv. fundurilor de sac continuind cu conj.bulbară

• Poseda slaba protectie antivirala,constituind o poarta de intrare pt infectiile exogene: conjunctivite

catarale+purulente(gonococica,foliculara acuta epidemica, pseudomembranoase, difterica, adenonevirotica,

nodulare cronice,primavaratica,eruptive acute

Page 12: anatomia topografica a regiunii orbitale
Page 13: anatomia topografica a regiunii orbitale

Zona palpebrală:

Vascularizatie bogata- arterele provin din a. oftalmica

determina patologia inflamatorie a pleoapei:

Dermatozele

oSimptomatice:eritem,edem,ulceratii,dermatite alergice

oPropriu-zise:impetigo,eczema,erizipel,supuratii palpebrale

oBlefaritele=bolile marginilor libere a pleoapelor

oEritematoasa

oScuamatoasa

oUlceroara

buna cicatrizare a plagilor

vitalitatea lambourilor in plastiile cutanate

Inervatie

•n.motori provin din:

– Oculomotorul comunpt m. ridicator al pleoapei sup

– N. facialpt m. orbicular

•n. simpatici

•n. senzitivi

– N. trigemen prin n. oftalmic cu ram:nazala,lacrimala,frontalapt pleoapa superioara

– N. submaxilar cu ram. Suborbitarept pleoapa inferioara

în paralizia n. facial nu se va putea închide fanta palpebrală, iar lacrimile se vor scurge pe obraz,

epifora, iar datorită epiforei "filmul lacrimal" se va evapora rapid şi se va produce cheratita

Page 14: anatomia topografica a regiunii orbitale

Aparatul lacrimal:

•glanda lacrimală

•Glanda lacrimala propriu-zisa

•Glandele accesorii Krause,Henle,Wolfring

•căile lacrimale

Incep in Unghiului intern al ochiului la niv. Lacului

lacrimal prin punctele lacrimalept manevre

de dezobturare in afectiuni :

•Congenitale- prin presiune digitala in reg. presaculara

•Dobindite- intereseaza:

•Canaliculele lacrimale- in canaliculite

•Sacul lacrimal+ canalul nazolacrimal- dacriocistite

Contractia m. orbiculari,Hornerdrenaj activ al lacrimilor

Plexul venos al sacului lacrimal comunica cu sinusul cavernospropagarea unui proces inflamator

de la sac in sinusul cavernos cerebral(tromboflebita)

Eversiunea punctului lacrimal provoaca o lacrimare permanenta

Orice iritatie trigeminala,oftalmica provoca un reflex de lacrimare de partea excitata

.

Page 15: anatomia topografica a regiunii orbitale
Page 16: anatomia topografica a regiunii orbitale

Multumesc pentru atentie!!!