ANCA DRAGU

STUDII DE

PSIHOLOGTB SPORTTVi

I)

I

*-?ll,::mB n. t:r. g-,1:)tf,: f,t*lr I*.'** J-$ti

cuv.&NT inarNrn

Domeniul Psihologiei sportive iqi ldrgeqte ariade preocupdri de la clarificarea conceptual[ in sferaactivitlgii psihocomportamentale a celui angajat insitualii specifice agonisticii pAnd la fundamentareademersurilor metodologice qi practice ale intervenfieiantrenorului in pregdtirea de performanfd. Asfel esteflxat obiectivul de experimentare a capacit[1ilormaximale ale omului gi de cdutare a cdilor declobAndire a acestora.

Lucrarea de falI este un efantion alpreocupirilor qi rezultatelor obginute prin investigafiiasupra sistemului reactivitigii psihice a sportivilor, prindecodificarea semnificafiilor acestuia qi determinareainterrelafiei factorului psihologic cu cel biologic gisocial.

Prin confinutul ideatic, prin metodologiaaplicatd, prin tehnicile investigatorii folosite, cercetIrileexpuse reprezintd. un util fundament teoretico_pragmatic atdt pentru antrenori, qat $i pentru studenfiicare se pregdtesc in domeniul educafiei fizice gisportului de performanl5. in acelagi timp, sportiviiaflali incl in plinl afirmare au prilejul de acongtientiza oportun propria conduitl $i, pe aceastibaz\., de a se autoregla in raport cu solicitdrile qi

)

Tipografia Universitdlii "OVIDIUS" Constanla

rrivt'lrrl rlc rrslrint[io.Sttrcliilc cx1'rr-rsc pledeazl cu argumentele proprii

1rt:ntrrr cu - in condiliile "exploziei" sportului de

pe r'lirrnran[i"r - psihologia, aldturi de teoriaiurtrclliurentLrlui sportiv, medicinl qi igiend si se

constituie intr-o echipi inalt calificatl in pregltireacarnpionilor.

IntregLrl dcmers stiinliflc psihologic a putut firciilizat printr-o colaborare strdnsd cu sportivii,antrenorii .si specialiqtii - teoreticieni ai rarnurilor de

s1'rort clrora le adr-rcem cuvenitele mulEumiri.

Autorul

DIRIJAREA PSIHOLOGICAA ANTRENAMENTULUI SPORTIV

inq vBnnREA opTIMIZARu pERFoRMANTEI

I.FUNDAMENTE TEORETICE

I. CAPACITATEA PSIHICA A SPORTIVULUI

Capacitatea de perfornranll, mr"rltiplu conditrionatdsc expriml dif'erit in fiecare ramur[ de sport, in raport cucerinfele acesteia; sint sporturi ?n care factorLrl somatic areo pondere foarte mare, tot a$a cum in altele capacitatea decf ort aerob sau anaerob este hotdritoare; pregltirea tehnicdsau tactict-r difer[ rsi ele de la un sport la altLrl potrivitlimprllui de solicitare ntotricl, de colaborare cu parteneriisau impotrivit adversal'ulLri. in toate sporturile, ?ntre factoriihotiritori ai perfbrmanlei, ca o componentl impoftantl acapacitllii de performanf[, se aflS capacitatea psihici asportivului, ea inslqi rezultantl a combinlrii originale afactorilor genetici cu cei educafionali 1;i sociali.

Factorii psihici rlspunzltori de conduitit sportivuluiindeplinesc fLrncfii diferite, ?ntre care cele de adaptare-leglare detrin rolul cel mai important. Reunili in ceea cenumim capacitate psihici, ace;ti factori asigurl, pe de oparte, Iatura cle activism qi inten{ionalitate, de proiect qi deexecufie, de control qi apreciere, in limitele unei conduitecorect ardecvate, $i, pe de alti parte latura stimulatoare,activatoare care determinii cre$terea potenfialului derealizare pinir la Iimitele de care dispune individul cainzestrare qi nivel de invItrare.

Capacitatea psihicd este un sistent de particularitlli,

tlc stiu'i ,si procese care garanteazd, eficientra activitltiiinrliviclului; ca se prezintd ca o sintezd specific individuald,originall, condilionatl in principal de aptitudini, atitudini;i irrviitrare. Crersterea ei poate aduce ?nsemnate progresepcrlirrrnanfei cu conditria s[ fie cunoscute atitcaracteristicile componentelor sale, cit gi nivelul gi

ccrinfele specifice fieclrui sportiv. Din acest unghi devedere precizlm cd, la fiecare sportiv, capacitatea psihicdare o structurl operafionald, constind din corelarea sinteticla unui imens numdr de elemente aparent eterogene(percepfii, decizii,' deprinderi, priceperi, autopricepere) qi

este suslinut6 energetic gi atitudinal de trdslturitemperanrentale, caracteriale, motivafionale, afective qivolitive. [nventarierea acestor elemente, nu conduce, insd,clircct, la dirijarea lor; este necesar sd fie adlugat efortul dediagnozi a nivelului real ;i actual al capacitdfii qi stlriipsihice a spoftivului.

Cercetarea analiticd qi sinteticd a tris[turilorpersonalitdfii spoftivilor in diferite ipostaze gi activitdlieste prima conditrie a unei corccte qi eficiente asistenfe qi

pregltiri psihice. in acest scop cercetarea se orienteaz[ spreglsirea clilor qi mijloacelor de cre$tere gi stimulare acapacitltrii psihice in raport cu cerinfele ramurii de sport,iar pe de altl parte spre dezvoltarea imunit[gii la agenficlezorganizatori, entropici.

Creqterea gi pdstrarea capacitdlii psihice asportivului se constituie ca obiective majore ale acgiunii depregltire gi asistenld psihicd a sportivului care are ca idealcontinua creqtere a performanfei, expresie a permaneteitendinfe de plogres care-i anim[ pe cei angajafi indeplqirea qi inillarea potenfelor umane.

2. NECESITATEA ASISTENTEI PSIHOLOGICE ASPORTIVULUI CA DEMERS CU CARACTERSTIINTIFIC

Asisten{a psihologicd este recunoscutd in ultimavfcme ca o componentd indispensabill a procesului de

prcgltire a sportivului gi de realizare a performanfei.Aceasta cuprinde un ansamblu de mdsuri ce vizeazd,

susfinerea sportivului in timpul efortului specific,r:onducerea la nivel maximal a performanfei de care este

capabil.Desigur, conceptul de asistenfd psihologicd este

tlcosebit de complex, implicind mlsuri de organizare,coordonare Ei control a activitdlii sportivului; in acelaqi

timp comport[ aspecte de protecfie gi sprijin, dar, mai ales,

rnlsuri de formare a unor mecanisme eficiente de

autoconducere qi autocontrol.Problematica deosebit de complex[ a asistenfei

psihologice se impune tot mai mult, deoarece sportul de

inaltl performanf[ - activitate de limit[ a capacitdlilorLrmane - soliciti maximal resursele fizice ;i psihice aleindividului angrenat in activitatea motrici. in aceste

condilii, orice dereglare, oricit de find la nivelulntecanismelof comportamentale va fi in mlsur[ s[ atragdclupl sine diminuarea performanfei.

Acfionind asupra structurii psihice a sportivului, insensul reechilibrlrii qi optimizdrii funcfionale a acesteia,

asistenfa psihologicd are o importanf[ majord pentru

valoarea gi nivelul performanlei sportive.Considerlm personalitatea sportivului ca un sistem

hipercomplex, interactiv gi dinamic, ceea ce face ca

formarea gi educarea acesteia sI reprezinte un caz

r)lrticulilr ilr asistcrl[ci psihorogice, activitate ce arertrultiplc dinrursiuni

Se procede azra inifial la diagnoza sportivului pentrustabilirca gradLrlui de corerafie intre cerinlete psitroiogicealc ramurii de sporr gi nivelul qi particulariti'gileindjviduale a principalelor procese gi funclii psihice.Psihodiagnoza se finalizeazd, cu intocmirea- pronluloipsihologic individual.

;r tk: tensiunea indus[ de marea competifie.DupI concurs, psihologia pune accent tot mai mare

lsupra alegerii mijloacelor optime de refacere qi reglareu comportamentului, indicate fiind mijloacele sugestiveprin care se mobilizeazl energiile latente ale individului.

Pentru cre$terea eficienfei acgiunii de asistentrdpsihologic[, ea trebuie sd aibl ca noti dominantl continuat'olaborare dintre psiholog gi antrenor, glsirea reciprocd aunor mijloace de rezonan(d intelectuall r;i acfionall,rlc:sl'l$urarea unei actiuni sistematice r;i de duratl, folosireacompetenlei qi a altor specialiqti (medici, maseori,tchnicieni etc.), astfel ?ncit conducerea sportivului sprer'rrlmile inaltei performanle si fie rezultanta unei concepfii;tiinlifice, programatl, cu valoare explicativi, deirrterdicfie, de proiectare. O asemenea activitate ?l poaterlctermina pe sporliv sd-qi atingl obiectivele dupI principiulrrrinimului de efort gi a randamentului maxim.

3. FACTORI PSIHOLOGICI AI PREGATIRIISPORTIVE

Concepfia modernl asupra pregltirii in vederearrrarii performan!e utilizeazYa frecvent termenul de"antrenament total" prin care se exprimd conlucrarea unuinLrmar mare de factori de confinut, determinanfi airczultatelor inalte. intre acegtia factorul psihologic ocup[run loc distinct, el fiind, pe de o parte element indispensabilconstitutiv qi inseparabil al pregltiriifizice, tehnice, tactice;i teoretice, iar pe de altl parte, ca antrenament pslhologicpropriu-zis, indeosebi ca antrenament de psihoreglare, darf i antrenament psihoton, antrenament mental. Se porneqte

Pe aceastl bazl antrenorul poate (qialcltuiascl programa gi planul concretpsihologici, analitic, folosind miiloaceleantrenamentului.

se impune) sdde pregdtirespecifice ale

Un ef-ect Og rezonanfl asupra performanfei ilp'oduce asistenfa psihorogicd privitoaie ra ispecte speciareale pregltirii pentru concurs, moment in cbre pri,oritaresint: nivelul de prcgItire, motivagia, echilibrul emolional,rcacfii la fr-usrrare etc. Semnalate fiind de priirof og,antrenorul trebuie si elaboreze programarea stirilor a1prepara(ie, in conformitate cu obiectivele concursului. I

Pentru conformarea la acestea, antrenorul, ?ndrumatcle psiholog trebuie sd vizeze asigurarea, incl ?nainte deconcurs a unui climat de incredere, de securitate psihicl,de colaborare gi comunicare perfectd cu sportivul. Deasemeni, in timpul concursului se va urmdri, pe de o pafte,nivelul motiva{ional optimal (prin evitarea stlrilor desubmotivalie sau supramotivatriej, iar pe de alta, rezistenlala factori perturbatori (funcfie de reacjii ra frustrare, niv"rde anxietate, echiribru emofionar). o astfer de intervenfiearc ca efect evitarea consecintreror negative are stresuiuiemofional, produs de trlirea tensionali a egecului sausuccesului, de nunreroasele frr_rstrIri, de accidente, precum

rfe lir iclcca cit psihicur este prenar angajatin actvitate ca ocolrcliIic a accsteia, dar gi ca un agent al optimizlriic:onclu i toi perlbrmanf iale.

Prezenla factorului psihologic ?n pregltire a fizicd,tchnicii, teclreticl gi tacticd se justificl prin aceea cd:- ?n activitatea din antrenament gi concurs esteangrcnatd intreaga personalitate a sportivului, asigurindparticiparea lui congtientd prin care s?nt angajate giidi."u,pasiunile, interesele, motivafia ca forfe energetice care ilsusfin qi il orienteazd cdtre performanJe de valoare;

- se formeazd sportivilor capacitatea de a se dirijasinguri, de a se cunoagte, de a se conduce gi u ,"autoeduca;

- dezvoltd capacitatea sportivilor de a.?nvinge qidepdgi obstacolele care se interpun in carea reatlzariiobiectivelor, de a-qi mobiliza resuisere fizice qi psihice ramomentul oportun;

- contribuie la formarea unui comportament flexibir.cu o capacitate de adaptare rargr gi variatd ra situaliileschimbltoare, imprevizibile gi neobignuite care upui inantrenament sau concurs; este vorba de formareacapacit5lii de reglare qi autoreglare a comportamentului,exprimatr atit prin posibiritatea de apricare a procedeerortehnico-tactice invdlate in modur cel mai eficient c?t qi prinposibilitatea (invrfatd) de a-gi stipini emofiire negative saureacfiile impulsive;

- contribuie in mod specific la creqtereaperformanfelor prin formarea coiectd a deprindlrilormotrice, tehnice gi tactice, prin asigurarea climatului optimnecesar- mobirizdrii res u rselor propri i pentru obli nerea celormai bune rezultate, a resurseror de ordin intelectuar. afectiv

1r volitiv;- il pune pe sportiv in situafia de a-qi "programa't

trr cunduce acfiunile in raport cu cele ale adversarului gi cucrrrrdifiile intrecerii, ca urmare a inducerii uneirrrllptabilitlfi rapide qi flexibile.

Aqadar, factorul psihologic este implicat ingn'cgitirea fizici a sportivului, asigurind capacitatea unui"rlialog" al acestuia cu propriul corp,cu obiectele cu careirr.'Iioneaz5, cu adversarul sau cu natura, in condiliilerlil'icile, de mare tensiune qi angajament ale cdutlriipcrlbrmanlei.

$i pregitirea tehnici este saturatd de factorulpsihologic, ea fiind o formd specificd de ?nv[garepcrceptiv-motricI, invdlare motric6, invdfare condilionatl1i invllare inteligent[, a cdror mecanisme de automatizare,rlc transfer, suprainvdfare, de comunicare, de ?nvdlarerrrcntald etc. s?nt infelese gi pot fi conduse numai prin('onceperea organismului angajat in activitatea sportivd caun sistem psiho-comportamental deschis, capabil derrtrtoreglare.

in acelagi timp, pregitirea tactici nu poate eludal'irctorul psihic, deoarece ea presupune o activitate mental-rrcIionalI de rezolvare a unor situagii problematice, pebazarrngajdrii proceselor intelectuale (informafionale girk:cizionale), a proceselor reglatorii (volitive gi afective).

In sfirgit, pregitirea teoretici, ca sistem organizatr lo cunogtinle care descriu gi explic[ procesele qi

li'rromenele unei activtlfi, este aceea care asigurd conduitat'orrqtientd a sportivului ce devine capabil sd se

Irrrtoconduci, s[ se proiecteze in situalii noi, p.rinrrrccanisme de modelare, sI se autoregleze qi sd se

IIt0

irillor'('l.it('i.

Itlcilc: rrrai sus cnunfate atestl prezenta factoruluirrsilr.lrgic. rlir plirr gi permanent in toatr structura girlinanrica plocesului antrenamentului. A ignora o ur"rn"n"o.calitate inseanrni a diminua gansere atingerii performanleiin condilii sigr"rre qi cu maxinrum de randament.

4, CERINTELE PSIHOLOGICE ALE RAMURILORDE SPORT

Cunoaqterea cal.acteristicilor de ordin psihologic alramurilor de sport este necesarl potrivit urmltoirelorconsiderente:

- cerinfele de ordin tehnic Ai tactic precum giparticularitdlile ant'enamentelor gi concursurilor stau labaza selectriei sportivilor pentru ramura respectivd;

- conducerea gtiinfificii a procesului de pr.egltire sebazeazTa pe cunoa$terea de crtre antrenor;i de critre sportiva particularitltrilor de bazd. ale acestor ramuri;

- pregitirea gi asisten{a psihologici a sportivului ?nantrenament .,si concurs sint determinate de caracteristicilere f-l ectirri i spec i fice in congti i n f a acestu ia a partic u I aritili I orramurii de sport.

a. AtletismulAtletismul este un sport al marii precizii at?t din

punct de vedere arl misurlrii performantrei, cit gi alexecufiei propriu-zise. l'nsuqirea deprinderilor specifice setace pe baza unui studiu minufios al miqclrii, ceea cepresupune un numlr extrem de ridicat al repetirilor, pindse va ajunge la o execufie ?n conformitate cu modelul.

('oncursul atletic este mult saturat emolional dinr ,nr/ir liispunderii directe qi personale a sportivului ?n

I'r,lr:i, l)r'ccum qi din cauza efortului intens care urmeazd sIlri' tlcclanqat brusc qi suslinut p?nd la limitele

1',',, r lrr I rtirfilor.Comune tuturor probelor sint: intensitatea stlrilor

, tn{)(ionale, lupta impotriva efectelor lor negative gi

rrr, ortlirile de voin!5 indreptate spre invingerea.r(l\'('r'sarLllui direct sau indirect (mlsurdtoarea).

Alergirrile din atletism sint spectaculoase prin lupta,lrrt'r:tl pe care o furnizeazl concurentrii. Cele de vitezd,'lcri aspecte de scurtd duratS, dar intense; pe concurenfirr irrtereseazl adversarii principali qi culoarul pe careurlrcaze'r sI alerge, starea pistei, viteza vintului. De multe,,ri stlrile psihice ale atletului sint influenlate de priceperea'.rru atitudinea starterului r;i precizia starturilor: in cele mairnrrltc cazLrri, dupl citeva starturi greqite performan[ele,rtlc{ilor au cle sr-rf-erit. Alerglrile de fond qi semifond se

( iu'lctefizeazl prin elenrente noi qi pregnante: in primulrrrrl de importanla pe care o au percepliile de timp inrlozirrea efbrtLrlui ;i apoi. importanga gindirii tactice caretrcbuie sl-l conducl in final pe sportiv pe un loc cit mail,rur. in leglturl cu aceasta se impune valoarea simlr-rluitrrnpului, a tempoului, auzului adversarului in stabilirearrromentului cle atac 5i tactica de er "duce trena" sau de a

irf lepta in plr-rton mon-lentul prielnic sprintulr,ri.Probele de slrituri qi arunclri au pregnant ;i

('aracteristici organizatolice, permitrind mai muIte incerciri.Stirrile psihice ale sportivului sint influenlate de ordineacxecufiei incercirilor, de succesele initriale ale adversarilorrlo concurs, ca qi de succesele sau insuccesele proprii. in

i trirl i

Ii

4 !, rii if:irrrrrl\ a' r

. r,1,3 . ,

': ' il, ,t$"

t2

rlri"r v.crlc s-a stabilit ca linie tacticd orientareasportrvului spre mobilizarea deplin[ gi intensl pentru p;i;,inc'crcarc, moment cind oboseito nujli spune incl cuvintut;i c?rrcl psihicul este mai pulin influlntrat de desfdqurareacvcnimentelor. Un element caracteristic.qi al acestor p.ob.cste dependenfa duratei concentrdrii atenfiei ;i "rnobilizdrii voinlei ?nainte de ?ncercare de urmrtorii factori;- gradul de precizie ar eranurui (de la citeva secunde laaruncarea sulilei la 20-30 de secunde la sdritura inlungime);- importan{a incercdrii pentru concurent: in special laultimele incerclri timpul de mobilizare se dubleazd;-. particularitdlire individuare de pregdtire qi varoareadeprinderilor formate in activitate.

. Independent de probe, atlefilor le este necesari obund vitezd, de execufie, capaciiate de concentrare aateinliei, rezistenfl la - oboseall Si factorii ,rr"rrungi,

capacitate de adaptare la ritm i*pur, un bun simikinestezic, reprezentlri spatriale, coordonare generall,echilibru emofional.

b. CaiacSport ciclic, in care durata probelor de concurs este

de la 2la 4 minute, solicitd efort in regim O" f"rte, "i""e?ndeminare general[, un bun siml aI echilibrului qi alritmului, reprezentdri spafiale pentru o oportunl aprecierea distanfelor, precizie a miqClrilor, atenfie distributivl,

capacitate de concentrate a atenfiei, perseverenfd, simfkinestezic dezvoltat.

c. CanotajFace parte din ramurile de sport cu efort ciclic, in

care durata proberor de concurs vaijazd, de la 4 min. 0a

lrrrt'r) lrr (r nrin. (la bdrbagi), solicitind rezistenfl in regim

'1,' lorlri. SLrb aspectul particularitdlilor psihomotrice esterr,', r'ri;ui o bunl indeminare generald, vttezd de execufie,,rrl,rpt;rlr: la ritm impus, capacitate de concentrare a,rtr'rrIrt'i, l)orseverenld, echilibru emofional, activism, simfIrrrt'rtczic, un bun echilibru intre procesele nervoaseI rrrrr l;r n rctttale.

rl. Lupte liberel.uptele libere se incadreazd.in grupa sporturilor cu

rrr,rrrilcstil"i complexe ale calitdlilor f'tzice care necesitlrrrrlrur:u-ca, in egald mdsurd, a vitezei, forfei, rezistenfei gi

r r r t lt' r r rirr irri i. Veri ga pri ncipald o constituie pregdtirea fizicd,rrrrlrirurll cu o pregdtire tehnico-tacticd corespunzdtoare,,l.rrrirrant fiind caracterul ofensiv, cu treqeri rapide de la,rt.rt' ll aplrare qi contraatac.

Sub aspectul solicit[rilor psihice se poate afirma cdt'rrlil gama proceselor psihice este puternic implicatd inrrrtrrrrcntele de ?ncordare qi mobtltzare a eforturilor inr,'rlt:r'ca domin[rii adversarului. Sint solicitate qi se cultivd',,'rrsrbilitatea kinestezic[,orientarea in spafiu, percepfiilerrrrst:iirilor proprii qi ale adversarului. Marea incdrc[turd,'rrrolional6 din timpul intrecerii trebuie controlatd qi

,, lrilibratd, atit prin efort de voinfd, cit gi distribuirearntr'ligentd a efortului in vederea obginerii victoriei. inrrrt rrrrcrtul luptei, curajul qi dirzenia, perseverenta qi'.t:r;rinirea de sine, bine susfinute gi orientate de orrrotivafie optimall gi o gindire rapidd, precisl qi

,rrrlicipativl sint modalitdgi eficiente de adaptare a

, orrrportamentului motric la cerintrele specifice luptelor.e. Tenis de cimpSolicitlrile psihice sint condi[ionate de natura

t4 15

iilrlr,iliiit'ii l'izicc irr corrrpcti!ii sistem turneu care presupunrlnir sirll tkrLt'i irrt?lniri in 24 de ore, cu o durat[ medii del.-4 r.c; cl.rt,l clepus este variabir in funcfie de adversar,tlc ,bioctivLrl intirnirii gi de climat. in asemenea conditii seccre Lrn bun sin-rf kinestezic, coordonare generald, pre'ciziarnirscirii, capacitate de concentrare a atenfiei, reprezentlrispafiale fine ;i discriminatorii, capacitate de anticipare,vitezd de decizie, vitezd de reacfie qi vitezr de executie-capacitate de adaptare la ritm impus, echilibru

"rnotrional,rczistengi la situafii frustrante, niver optimar at anxietdlii,perseverenfd, echilibrul proceselor nervoase fundamentaie.

f. Tenis de masdDeqi solicitlrile s?nt minime in ceea ce privegte

for1a, ritmul desfdqurlrii intrecerii (mai murte int?rniri in 14ore) qi solicitirrile intense pentru concentrarea atenliei ca .

,si a vitezei de reacfie gi execufie, fac din acest spori unuldintre cele nrai solicitante sub aspect nervos, ceea cereclamd inalli parametrii la nivelul proceselor psihice: un1''bun echilibrLr emofionar, strpinire de sine, activism, niveroptimal al arrxietl{ii. reprezentlri spatriale, bun simfkinestezic, perseverenfd, rezistenfl Ia monotonie, adaptarela ritm impus, coordonare ochi_m?nI

I I. MI'TODOLOGIA CERCET,iRII

I. IPOTEZELE $I SARCINILE CERCETARII

Nc-am propus verificarea urmdtoarelor ipoteze:a. Indicatorii somatici qi cei motrici nu sint

',rrlrt'rt:rrti pentru a fi dirijali in vederea atingerii,rlut't'livolor de performanf[. Practica sportivl reclamd cutrrt rrrai multd exigenfd respectarea indicatorilor psihici,rlrlcrr'rr[ia[i pe ramuri de sport.

b. Seleclia sportivilor, cd qi dirijarea,rrrtrt'rrarnentului acestora pe criterii psihologice se varr',rlrz:r dupl aplicarea criteriilor somatice gi motrice.

c. Interven!ia psihologicd urm[reqte asigurarea

1 '.'r li rrnanfei vizate indeosebi in condiliile pregdtirii,t'rrsibil^egale a adversarilor.

in vederea verificdrii acestei ipoteze ne-ani propusr,';rl izirlca urmdtoarelor sarcini:

- Stabilirea nivelului de dotare qi dezvoltare psihicl,r sportivilor alegi in vederea aprecierii gradului de,rlrortrrrritate al individului in raport cu exigenla ramurii de',lx)r't, ca gi cu cele ale competiliei;

- Identificarea variabilelor de personalitate sau a

trrrsiturilor psiho-motrice ce urmeaz[ a fi ameliorgte prin,rrrlrl:nament;

- Aprecierea dinamicii sistemului psihic al fiecdrui,,porliv ca urmare a acfiunii mdsurilor preconizate;

- Selecfionarea modalitlfilor optime de dirijareI rsrlrologici a antrenamentului.

1ntlt6

2. t,( )'t't ll. t)ti stJultjcTl

irr c.l.bor're cLr direcfia cruburui sportiv $corarrrr'.2 clin co'stanfa s-a stabirit echipa de antrenor-i, condusr;i controlati de prof.Rotaru Nicolae, precum qi ramurile desport gi lotul de sportivi, dupl cum urmeazi:Atletism- antrenori: Boroianu Constantin

Chiricufl Nicr"rlinaMihlilescu Dumitra StanaGevat CeciliaSzeme{ai Andrci

- sportivi: Constantin Beatrice n.1974Datcu Daniel n.l9l0Niculae Alina n.1975Prundeanu Veronica n.1973

Caiac- antrenori: Sarchizian Valentin- sportivi: Baciu Marcel n.1971

Carp Maricica nJ97TCarp Niculild n.t97lTaiutLr Constantin n.1973

Canotaj- antrenori: Sarchizian Norica

Zola lr"rcica- sportivi: Buc;d Ecaterina n.l97T

Marin Claudiu n.1972Chivlran Alexandru n.l9iZDima Nelu n.1971Filip Cornel n.lg72Flangea Daniel n.1971Gheorghe Daniel n.l9l I

Mdnase Mihai n.1911Pavel S[ndica n.19]2Petre Emilia n.1971Stamate Viorica n.1912Zaborlld, Mioara n.1971

Irrplr'libcrc,rrrtrclrol'i: Blrbdtei Ioan

Bucur Petru Ioan'.lrrrrlrvii Bircd Mircea n.1975

Dinicu Daniel n.1916Giurescu Marius n.1975Holburl Ionel n.l9l4Prundeanu Nicu n.1916

$erban Nicu n.1977Stancu Constantin n.l9l6

I r.rris rlc ciynp,rrrtrt'not'i : Macovenciuc lon'.lrtrrtivi: BIdici Anca n.l9l6

Pdrdu Iulian n.1977StoicaAlexandra n.1978

l , rris tlc masi,rrtr('t)ol'i: Cojocaru Anton

HaEoti StelianFilimon Viorel

'.lrorlivi: Berbecaru Adriana n.l9l5Cojoc Nicoleta n.1979Dumitru Bogdan n.1915Mlnac Antonela n.1978Nicu Traian George n.1974Niculae Laura n.1974Rusu Constantin n.1975

t8 lL)

Sibriu Arabela n.1975Stoian Sorin n.l9l5TeodorescuClrdlin n.l9l2

3. TEHNICI EXPERIMENTALE

Ne-am orientat spre un sistem de probepsihotehnice qi teste de personalitate care sr faciliteze undiagnostic complex qi integral al sportivului angrenat incucerirea inaltelor performanfe. Laboratorul de psihologiedi' cadrul Universitrlii "OVIDIUS" constanfa, specializatin psihologie sportivd, oferl posibilitlfi de cunoagtereanalitici a nivelr-rlui functriiror qi proceselor psihice capremize, dar qi ctr rezultat al unei acfiuni de mareangajament energetic.

Pornind de la cerinfele specifice fieclrei ramuri despoft aflate in studiu, am aplicat sportivilor un numdr de13 probe care au reprezentat elemente de confinut inintocmirea F iqelor de anarizi psihorogici, elaboratl pentrufiecare sportiv qi puse Ia dispozigia antrenorilor.

Investigarea subiecfilor a avut loc in doul etape:iLrnie 1987 gi mai 1988, astfel incit intervalul sr favorizezeaparilia unor muta{ii psiho-comportamentale in sensuldorit de antrenor qi sugerat de psiholog. in cea de a douaetapd s-a luat in considerafie aspectul de stabilitate al unortrrsituri de personalitate, motiv pentru care testare a a vizatnumai aspectele de psihomotricitate, perfectibile mai rapidprin antenament.

a. Probe psihotehnice:l. Proba grosimilor - vizeazd, senzaliile tactile

angajate in actriunea direct[ cu obiectere (greutate, rachetr,

r rrprll ;rtlvcrsarului etc.), care, dup[ un numdr mare de

rt lr' t.ln llcrrrrit formarea "simfului obiectului" prinnrr,lrlrt ririlr: structurale produse la nivelul analizatoruluir,l trl. rlc lcrstructurarea pragurilor senzoriale ce are dreptr,,r',('( rrr(ri posibilitatea aprecierii fine a detaliilor gi a

ilil,r{ l('trsliciltlr noi ale obiectelor.Mrisurlm aceastd capacitate cu rondele de tip

ll,rur,rrrlcll, care sint minuite alternativ cu mina dreapt6,nrrr,r strrrgi-r ..si ambele miini in vederea diferenfierii dupd

;!rrt',ru('. ('alil'icativul "f.bine" corespunde la 150 puncte.

l. l)rcba greuti{ilor - se adreseazd senzafiilorl, r r', I r' z, i t'c, scrrzaf iile muculo-articulare informind sportivulrl,'.,;rrc nriqcarea qi poziEia diferitelor pdrli ale,'rl'.rrrrsrrrtrlLri, dind scoarfei posibilitatea sI controleze gi sd

r rr111;11111g ucliunile motrice planificate. Cu cit sportivul este

rrt,rr rrrrtrcnat ,si, deci. experienfa sa motricd este mailr,1,,rt;r, r'u atit este mai capabil sd perceapd mai precis,lrrlr (rr, amplitudinea, rapiditatea qi forfa necesar[; lr , ltt:itii lliqcdrii.

Aprcciem aceastd capacitate folosind qase cilindri,lr tr;r lirnrrardell de greutdli diferite pe care sportivul le,rr lr,rrr'rzi'i alternativ cu mina dreaptd, mAna stdngd qi

, r r r r I'r' lt' r r riii n i. Pentru calificativul "f.bine" punctajul maxim, .tt tlt' lflO puncte.

l. Proba discurilor - mdsoard valoarear,

1 r t' z,r' rr t iir"i lor spaf iale . Precizia execufiei este strins legatd

,1, rrrurgilrca pe care sportivul o are despre un anumit, \r'r( itiu, reprezentdrile ideo-motorii (ale miqcdrii, ale, rlrlr'1 t1'11v1', ale spaliului inconjurltor) favorizind o execufie,,,rt't t;i. O reprezentare clarl qi precisl a acfiunii de

rn,lr'plinit in raport cu circumstafele reduce efortul de

2l20

irr(''Ir(' ri voirti'i, scLrrtcazii momentur deriberrrii qi."stiruic , c.nrrilie a .portunit5fii acteror voruntare. in;rccla;;i tilnp, reprezentarea mentall a exerciliiloruuusitLra[iilor qi tranpunerea lor ?n limbaj interior este ocondigie a ?nv5trIrii motrice, cit $i a perfecfionlriicxecufiei, prin restructurarea qi reactualizarea deprine"rrb;.

Testdm aceastl capacitate cu discuri de tipBonnardell, punctajul maxim fiind de 300 de puncte. --r

4. Capacitatea de adaptare la o ac{iune motricicu ritm impus. Este o calitate psihomotri.A profunaimplicatl in multe ramuri de sport, in care

""""ugiu ur"caracter ciclic, sau sint necesare schimbdri ,uu u.iurre.,rapide de tempou gi ritm, impuse de modul de desfl'Eurarea intrecerii, de varoarea adveisarurui sau de sarcini tactice.

Mlsurdm aceastl capacitate cu psihotempometru,valorile apreciate cu calificativlul ,,f.bine,, fiind ;" p"J;507o.

. Cu acelagi aparat misurlm viteza de execu(ie _

timpul scurs intre momentul declanglrii gi momentulincheierii unei migclri singulare qi privei;te miqcdrileaciclice (slrituri, aruncdri, etc.). Este o calitate perfectibiliprin exercifiu, de aceea cunoagterea ei este de o deosebitdimportanlr pentru imbundtdlirea tehnicii qi vizareaperformanlei.

Valorile care corespund calificativului ,,f.bine,, sintcuprinse intre 0,5-1.

5. Capacitatea de coordonare qi disociere amiqcirilor manuale. Corectitudinea qi armonizareamiqcirilor solicitr o crescutr capacitate de coordonare,realizare a migcirilor cu ambele ,iini, in planuri qi alrecliicliferite, concomitent cu deplasarea organismului intr_un

t,,rttu nr;lr rrrtrlt sztt-r mai pulin delimitat.l;olosirrr aparatul DCMM, la care valoarea ce poate

lr ,rl,lcr rlrl;i ctt urr calificativ "f.bun." este sub l-0,5.l'r'nlrrr lnarea performanld nu sint suficiente doar

, ,rlrt,rIr lrsilronrotrice de nivel superior, ci gi trlslturi de

1* r..,n;rlrt:rlLr compatibile cu exigenlele qi tensiunea psihicd

'ir il, r,rl('rlt: competilia SpOrtivd.

r,,.lr lrr ;rccst scop ne-am orientat asupra urmltoarelor

l.'l'cstul Toulouse-Pidron stabileqte valorile, .rt',r, rlritii rlc concentlare a atengiei Ei distribulia energiei

;,.rlrrr t', [)c etape, asupra realizlrii unei sarcini de

r, llrt l;ut:. Proba de baraj de semne se executd, pe

' | \('rlt(), tinrp de I minut, performan[a realizatia

rl,rt'r lrrrtlu-sc in procente. Valorile "f.bune" sint peste 507o.

-1.'l' cs tul d e p erseverare R. B. Cattell i n ves ti gheaz'|a

i,rr rorul p cil o capacitate de performare intr-o activitate

1r,',lt' nivclul mediu de rezisten[[; mdsoard facilitatea,rrlrrt't'tului cle a efectua alternativ doul sarcini motorii

, lrlrr rlcr (prin 7 subteste). Valorile optime sint, , 'r,'slrunzitoare claselor 9-12.

-1. 'l'est complex de temperament. Temperamentulr, ;rrt'zirrtir latura dinamico-energeticI a personalitlfii,, \t)rn)inclu-se prin rapiditatea sau incetineala desflquririi

I rr't t'solor psihice, rezistenla la efort r;i stress, prin

, , lrrliblu, dinamica qi expresivitatea proceselor afective. Inrr ,rlitutc intilnim rar un tip temperamental pur, majoritatea,,uu(:nilor fiind reprezentanlii unor tipuri combinate a

, .u irctcristicilor sangvinice, flegmatice, colerice, 9irrrt'llrrcolice. Cunoagterea trlslturilor temperamentale,lt'vino o necesitate exprimatl gi de principiul

22 L)

individualizlri i pregltirii.Testul aplicat relevl ?n mod analitic confinutul

trdsdturilor temperamentale, prin: dinamica proceselornervoase, panicularitdtrile proceselor de cunoaqtere,reactivitatea emofionall, autoreglarea atitudinii, aaf-ectivit[1ii gi a voinfei, atitudinea falI de semeni,capacitatea de afirmare proprie, combativitate, spirit dedisciplin[ gi conqtinciozitate, spirit de independenld gif'ermitate, capacitate de adaptare la situa{ii noi, nivet Oeaspiraf ie.

4. Tendinfe psihoneurotice. Testul',Woodworth_Matheus" prin cele T6 de intrebiri inchise probeaz[ opttendin!e psihoneurotice: hiperemotivitate, obsesiuni gipsihastenie, tendinfe schizoide, tendinfe paranoice,tendinfe depresive gi ipohondrice, tendinfe impulsive giepileptice, instabilitate, nonconformism, expiimate ?;variate grade de intensitate. Este importantl cunoa$tereanaturii gi intensitrlii tendintrelor pentru orientarea activitdliiantrenorului cu sportivul ?n tratarea acestuia, in modul deexprimare a cerinfelor, ?n aprecierea qi prevedereacomportdrii sportivilor in situafii dificile, neprevdzute, dee$ec sau de succes.

5. Introversie-extroversie. "Inventarul depersonalitate H.Y.Eysenck", prin cele 57 de intrebdripermite stabilirea tipului introvertit, extravertit gi nevrotic.Extraveftitul este activ, cautl emofii gi iqi urr.nf riscul, aretendinJe agresive. Introvertitul este controlat, ponderat,echilibrat, demn de incredere, anxios. Nevroticulcaracterizeazd, pe cei cu labilitate emofionald,h iperreceptiv itate.

tr 'l't.sl dc anxietate R.B.Cattell. Pune in evidenfd,

tr rrr , ,'lr' .10 de intrebdri, cinci factori de anxietate:,L;rr,11,111';1 t'onqtiinlei de sine (Q3-), forla Eu-lui (C-),r1,,, , nrrl.rlt' lcrrdinfl paranoicd (L), inclinarea sprei rltr,rlrrlrlltt' (0), tensiunea ergicl (Q4). Cotele adrnisibile

lit ntnr ;rr'livitatea de performanfd corespund valorilorlr',ru,rl("':.\. 4 gi 5, dar qi pentru 6 qi 7 - valori

ilrt',,|'ilil./iiloal'c pentru cei "anxioqi", ea urmare a

,,r11|1s1s11;11ii pcrmanente cu situa!ii stressante (tipice pentru

' r; 1 spt'l rlr i lc sportive).l. Inventarul factorilor de personalitate

l,nlllirrrl-Zimmermann pune in evidenfd zece factori de

;', r',,'rr;rlitirtc: activism, autocontrol, ascendenl[ (afirmare

|,t |,l,r r(' t, sociabilitate, stabilitate emofionald, obiectivitate,,r' r'pt;u't:ir semenilor, inclinare spre meditafie, cooperarernt''l'riu.L: sociald, responsabilitate), masculinitate.I'r, lrrcnrrca rirspunsurilor brute la cele 300 de intreb[rirrr, lll,,t' si transformarea in note T, dela25la 75 conducel,r , rlrlirrcrea pentru fiecare factor a unui scor cu

' rrrrulit:a[ie calitativd (de la "F.slab" la F.bine").ll. 'Iestul de reac(ie la frustrare - S.Rosenzweig

' .r{' ;r('coptat ca "un procedeu proiectiv restrins, destinat sd

r, l.r't' tipLrrile de reacfii la stressurile vielii curente" Sintl,r, zr'rrtute 24 de situalii sub forml de imagini ?n care doult,, r',,)nilio sint angajate intr-un dialog, din care unul pune,, rrrlrt'bare inscris[ in desen iar subiectul pus in situafierr' l)ur(' sI dea rlspunsul, desigur transpunindu-se in rolul

t,, r,,{)nuiului. In prelucrarea rdspunsurilor se urm[regte pe,1, () l)arte direcfia agresiunii, iar pe de alta tipul der,,rr lic. Conform cu ponderea nevoilor frustrate, apar

'rrrr;itoarele tipuri de reaclie: a) de predominare a

24 25

obstacolului frustrant (cu accentuarea severitlgiiobstacolului, consideratd ca favorabild, fdrd importanf[), de

apirare a Eu-lui (acuzind un obiect sau o persoandexterioard, acceptl responsabilitatea qi iqi face reproguri, nudeclard pe nimeni vinovat), de persistenld a trebuinfei(pentru solufionarea situafiei se apeleazd la ajutor dinafard., subiectul rezolvd. singur sau agteaptd ca timpul saucircumstanfele sI aducl rezolvarea).

Aplicind probele menfionate, noi am alcltuit unprofil psihologic al fieclrui sportiv, din care reiese valoareacapacit[lilor psihomotrice gi a trdsdturilor de personalitate,mdsura in care se apropie de exigenlele psihologice pentruramura de sport practicat, astfel incit antrenorul sIcunoascd direcfia in care poate interveni ameliorativ,sau capacitatea pe care se poate fundamenta inpregitire, vizind scopuri de complementaritate.

III.I. NIVELUL PARAMETRILOR PSIHICIrNt)t\'ll)tlALI

n. '\'l'l,lt'[ISMProbe psihomotrice Ei de personalitate

- l{4I -24ll I ltt)

26 21

tzi 50 5lt i9,gc/a i.6 I - 3n,4(

- 5 l,ltir- 33.8i

- 224

I - 120

ll,90v -100

'/ - l(l4lt -36/il -0/ilt - 52

iangv. - 221le9. - 32

loleric - 4Melanc. - 3

ll( tt{) 1,2 t6,\c/a t.57 - 25,6

1.29,6II- 3 1,7

Probe de personalitate

b. CAIAC Probe psihomotrice

',,' ,,,,,:j

lt ^l

rNl

' l{ N

r I lt

Temperament c-z Catrell Eysefick Rownzweig

| '40|I,411

[t - t5(]

rv , I40v -71{

vl , "t2

Vil - t56

vilt- 5?

Srngv.2lFlegm.23Coleric. ll

Mel!ilo. l5

G-50 0-40R-40 F-45A-50 T-5-5s-50 P-65E-55 M-fi)

Q3-ltc-ltL-6l, -'704- 6

li

Anrbivrlent

MinciuniEchilibrc(

M>E'>

I,140lt -24llt - t50lv - 140

v -104VI ,0Vlt , r56

VIII- 52

Sangv.23FIegm.23Coleric 5

Melnnc. l6

c-50 ()-60R-55 F-60A-50 T-50s-6{) P-60E-65 M-60

Q3-5c-4L- t00'604- 5

E>i>E'

I - I{)2

I?4lil-30tv0V -26vl -l)vll - r04

VIII, 5:

Sangv. l7Flegm.2ltColeric ?

Melonc. l5

G-an) o-45R-45 F-60A-60 't'50s-55 P-60E-60 M-65

Q3-ec-2L-tl0-4()4- 4

IntroverlitMinc'uDiEchilibrdt

E>E'>M

I -134

II . {)

ilt,60tv -40v -52vl l)

VlI - t56vilr- 52

Sangv.32Flegm. 2 |

Coleric llMelanc- 6

G-65 c)-40R-5{) F-45A-50 T-50s-50 P-55E-a)0 M-50

Q3-7c-4

0,J(r4- 6

1

AnrbivalentMiociilniEchilibrat

>E>I'

Nr. Nume $iprcnume

Creutili Repr

sp.

Coord.

disoc.

nranulll

Adrprla

rttnl

V iteaexeculie

Concen

atenl.

Persv

t].M 50 t50 ().xN i5.61/r l. t4 | - 29.92

II .j7.03

lil- 1't.94

2

II

2 C,M. I I4U zztl 0.75 29.5ltn l.(x) I - 31r.46

Il - 4$;t4ilr- 32.35

ll 60 2lt0 0,li I 4r) tt/" t.75 I -3ar

lt - 32,5

III- ]It

2

C.N ?50 0.5 | 5ll.82t/r 1.64 | - 42.30

n - l5.nIIt- 36.76

2

II IO 300 0.52 l7'/,, t.78 r - 54.4

II - i6.2III- 33.3

4 T.C I ll0 2li(, 0.'14 53.37'/, t.6l I - 4(r.1 5

II.50ul- 42.64

2

tl

28 29

C. CANO'T'AJ Probe psihomotrice

Nfeil,

Nilnre lrprcnInte

Cr)siDr i Creutiili Cl!n cl.

nranurll

Adilpt.lr rlnl

Vitezn

execulie

ConceD

are,ll.

Pe rse v

u.E l0() t.94 i4tt | - 18.46

u - 40.74

III 36.?(r

MC 50 0..slt 32.t t.09 I - 34.(r I

ll - 27;74

lll- l'1.(t4

I

c.A | 5{) 0.-l 22.({/n {).94 I - 3ri.46

lt - 57.4

Iil- 36.?(r

4 D.N 5() '70 0.50 45.t5(X, 2.00 I -t'lll-44lil- 44

2

j F.( 20 {).50 JO.8t/. 2.1.|l I - r-5.25

ll - t5Ill- t0,:ir

I:D 90 {}.59 35.4t)i i4t( | - 32.6t)

u - 31.:11

lll- 27.t)

C.D. o d) 0.4 1 29.t 4th 0.4-l I - 4().lltII - 66.6()

IIt- 411.52

M.M 30 l0 0.29 44.26t/. 2.11 |,50il , 64.13 t

ilt- 47.()5

l

P.S 4tj 5r) ().40 I t\.4tt l I - 2ll.li4It - 42.59

III- 30.1i8

t{) P,E 70 I l{l 0.It9 s].)t,t 0.59 | - ?1r.?:

II - 46.29

ilt- ilt.?-'l

s.v '7tl {) (rx 24. t.t l.t1 I , 11.69

II.52III- 29.4r

-i

7.M. |00 t.t)6 !2.5'/, 0.76 I - 48,0?

II - 4r{.t4II, 51.4?

30 -il

Probe de personalitate

v {)

vt 16

v il 5lvill t0

;l V 5:I vt 0

,,r Vll l0ri vill 52

r',ri *--'i--s:-

lri vt 11

I l) Vil l{}

l0 Vilt 52

cnlpcftnlenl ;:L attell ,ysncr ()EDZWet!

;ilr!v. I 7

rlegn. -i3

i)lefic I I

4elilnc.6

r-l-r u-nJl-55 F-60\-50 T-50

-)J P-)f

'-(n) M-rd)

:.-4,-6r-5)4- 4

ilrl - 5

4iDciuniichilibrJt

>m>b

rle!m.25

lolefic I 3

,,lela[c. I I

r-55 F-70\-45 T-35-6{} P-60

'-55 M 5('

,-'7r-5)4- 5

:otrl - 6

,|inciunilchilibfat

M>f

,icsnr. i/lo'cr ic 4,4elanc.5

l-55 F-6{)\-4{) T-50

50 P-55t-50 M-40

,-4l-'t)4- l:(il{l - 6

,4 inciuDi

ichilibrrl

v l.lvt 16

VII 52

vill 52

'illlCv. | )

:ot-eric li,4ehDc.9

j,?0 o-40r-5{) F 45

\-50 T-55-J) P-))

t,5i M - 6()

!.t-|,-,8.-n,-3)4- lt

itrll ' 7

illtotvdt.,inciunii

|to v t(,,.1 vt 0

r,o vil-l5r.t0 vlll- 52

'legnr- I 5

l()leric l4,4elilne. l9

f. - 50 F -70\ , 45 T,40i-65 P-55t-45 M-6()

--'lt-'1at4- 4

fotal - 7

r'tinciuni

;chilibrut

VI ,0vll - t{)

vill 52

.letnt ifirleric 9

,4elnnc.5

r,-45 F-fi)\-50 'r-45;,65 P-55t - 65 t\'t - 5{)

--3)-314- I

titrrl -

,'linciunii

lehilibrrl

l >M

VI ]6vil - l0vilt- t0I t,

:le!nr. l9i)leric | 2

"4elrnc.6

r.-50 F-fi)\ 55 T-55i,5(i P-55r-6{} M-45

:-3..,7,-5

,4- 4

iilal - 6

4inciuniiiclrilibrrt

{>t >t

lrr(' V - I

,rx vt - lr

t\0 vll 2r

I'lr) vill- |

:legm.23

l{)leric 7

,4elunc.7

r-50 F-fi)\-50 T-50i-55 P-45r-50 M-45

!,t-t-'.,|.'l.|

-d

)4- 6

\trtr| - (.)

irncet

{eu r([rc

1> t

tt/| 't2

rr , t5()

v,80

v ll(vl ,,t6VII , 2OI

VIll- 1 0,

rlegnr. l13

4elaic '7

r-))t-(n)\,5t);-60, (){)

u-6{,

T,45P-60M-40

:3,-4

)4- 6l'otrl - 5

{inciunllchilibrtt

IJ -r4u v ,l5tI -96 vt -12II, 90 VII " 2OI

v - t{)0 vltl 52

rlegm 21

loleric 9

!4eianc.6

(-)J

\-55;-50r-50

u-i{)F-45T-75P-60M-45

)-4)4-'7fotal - 6

iinccr

\euf(trtc

-|2| -24II I20V.RII

v -t3lvl -36VII - IO,

vlil- t0,

rangv, llrlegrr I I

loleic 23

i4elnbc. l0

<_55\-45i-50

F50T-40P-45M45

t)- z

t-3

-l)4, 4

itral - 3

!,linciunl

lchilibrat

/xI '24 VI -3(ril-30 vil,0v 20 vllr,52

'legrr. l7

-oterrr /

!4elanc. l-l\-55;-.50

u-))F-45T -10P,50M-5-5

)-8)4- 6

fotal - 7

i,linciu nI{ev(ilic

d. LUPTE LIBEREProbe psihomotrice $i de personalitate

uII

ruDrc lt[enume

jfeutrlt

i

lisoc.

\0dpl.I ritm

vtI. 0e

rxeeul\lenlle ofentwetg

{{) l.d /

I - 4lt. t4II. 44, I I

v ,26t,24il -'t2il-()ilt t04v-4{)lIIt- 52

L>l>b

I (,

I-30tI- 2'/

)U (,

17.03

I] 30.1{3

v26I .4Ii/l -0II - -10

,/il - 104

v rd)

/IIt - 52

14r ) .56

32 -1J

C. TENIS DE CAMP

f. TENIS DE MASA

Probe psihomotricc

Probe psihomotricc

!unt!- r ;frilril

rrnuilli

\!l,rlt l.r rilI r'IIE fil

xccu{re

o[ccn rlenl

| , i5.18Il, 19.4 |

).s7

II t')

I)| - .r7.0:i

il- i-].u2I {x,

{l , ilr.21ll t1.64

J ).t

II xl

Nl

Pr enunll

C rcutil i Crosirti R(frsll

C(xn1l

tnrtrtrali

Adrpthritm

V iteza AInlre Pe rse vr re n 1ii

B.A ril) It0 {)9 lll.{)9 t.i-l | - i2.(illl - (rl.lllll 42.(r4

4

ll 6( 1(l 25r) {). it) .s0 .2lt I l('It 21.1)

ilt- 15.?

(:.N t() i0 1.10 0., ).1 l l.5b 0.71r I 'i4.(rl11 , 40.74

lll 2t.t)4

5

It i0 40 l4{) ().64 4t.t r .08

I

tl

2

l8

Dt] ti0 Ir0 ()5 50,911 t.4'7 I - -i2,69

ll - 4(r.29

Iil- 45.5r{

| 5{) t.t0 0. i.l 4t.5 1,04 | - 2-',t.2

lt - 22.2

lll- 16.r)

ill

0.N{l iL-s5 t.()? | - lN.rl6

lt 1'7 .71

Iil 19.!1

|40 0.-s0 55 I .() | ().(t

II, l{.li

Iil- 0.7

I s{) ().x0 t4 05 t.3 | - 18.84

il .r5. lil|t, 11 ()1

Il0 0.:r9 Ll( | ,l0.l{lt 15.9

lil- r9 l{

I r() {}.0 i -t 7., l .7i | . ll{.sil - -il.|Iil- 1r6.5

5

I l() | .0( 47.Ii8 I .5-1 I - i2.?5il-50ilt- 4x.-52

.10 |0 0.rn) 20.2-1 0.'72 | - 40..llt

il - 44.44

Iil 4r.17

4

Il0 0.6.1 7 I.4l | , l{).liI I 1.1.7

llt- l!.4

4ll l.llt t().1 t.0-l I _ :t8.46

il - .Is. t.1

ilt- r6.76

I fi{) ).(n) i9.5 t.t) I ll.,lll - .i.tlil- 40.4

| 1{) I+0 0.95 L07 | - i{).?6ll - -14.+,1

il1, i() ?

4

Il0 I L)(J otl 4{) Lili | , il.1lt I ti.5

lll l(t.6

0

LO lt{) {).39 50.{l t.4'1 I 44.t.1

ll :l6.le

ilt- 1t.17

x0 t{) {) 0s 17..1 {).8 2

il,15ilr, 1l.n

IV.CONSIDERATII FINALE

1. RECOMANDARI PSIHOLOGICE DIIAMELIORARE A COMPORTAMENTULUIPSIHOMOTRIC

l. Asigurarea unei pregltiri teoretice pertinentc ihlegrturd cu aspectele de multilateraritate ale solicitrrikrrorganismului in tinpul efbnului: fizic, fiziologic,psihologic, motric, cu toate modificlrile funcfionale ce sOproduc.

2. Exersarea sportivilor pentru cunoa$teregparticLrlaritigilor psihomotricitrtrii: schema corporal[,coordonarea staticd, cooordonarea dinamicl, lateralitatc0,viteza de re;rcfie si de execufie, coordonarea perceptiv.motricd, astfel incit aceqtia sI-rsi elaboreze mecanisme dgcontrol, coordonare, ac{iune compensatorie. Aceasta sI sorealizeze prin obiective precise in antrenamcntrparticularizat, pe individ.

3. Formarea capacitdfii qi dezvoltarea ei la nivclulcle deprindere de apreciere obiectiva a niverului tl€pregdtire atins, ?n raport cu obiectivele propuse.

4. Infbrrnarea sistematicl a sportivilor asLlprladversarilor, particularitdtrilor acestora gi proiectarc$,irnpleuni cu sportivul, a mijloacelor optime de deplgirc uIor in vederea obtrinerii victoriei.

5. Ingreunarea condiliilor de antrenament in scopuldobindirii de cdtre sportivi a unor forme de comportanrcnlflexibile, deschise, ce pot fi adecvate situa(iil'rimprevizibile cu care se pot confrunta ?n concurs.

6. Cultivarea gi exersarea unor reaclii anticipativc,prin insLrqirea unei variet5li de scheme tactice orientative.

I ;it,ti lr t t'r'ttr't lll.I \lt nllt('l'ou, prin stimulare, a unei motivalii

tt'i, r | 1, 1rr,'zclrlatl, in general, de dispozilia de a

rr,r ,lr1r'1 111'111 cle perl'ormanfI - ca dorinfI de

*L 1r,r.rr, rlt' irnportan[[ concursului - transpusi ca

Ih1'r ,1, , 'rrlrrulliu'e ;i invingere a unor adversari de

I ltll r

lr

lll, i

| , ,lr 11 11g'1 in antrenament a unor mijloace.r, , '.turrr tlc dezvoltare a atenfiei, atit a gradului

rrrr,rrt'. r il ;i a stabilitdlii qi flexibilitdtrii.lrr .rtt'rr{itr antrenorului trebuie sd stea formarea

l I lllr t

:i:.

Stnlulrr, rrru',, rrllu' de nivel inalt, pentru o oportund

ftf*,rr",", .r ,,t orrr'loi asupra miqcdrilor organismului; cel

ift€r , 1,, ,', , rrrrjloc este reprezentat de exercilii de tip3fnlr:rtr, ,,ut' solicitd diversificat q intens mugchii,

Sitrl,',,r,, l, lrl':urtclttele.lo lrr t rrrllul sporturilor in care miqcarea specificd

flF r,rr ti t, | ( rr lit'o aten{ie deosebitl se va acorda formdrii

fi rl, ",,lt.rrr t'rrpacitilii de adaptare la ritm impus, prinitfg.ln:.r,,r (k't'xcrsnri in ritmuri gi tempouri variate.

| | l'olosirea de cdtre antrenor a sugestiei in stare

d* i r 1,lrr , orrvingltoare gi realistf, pentru a cultivair* r, '1,

r, .r rr lor'[cle proprii qi dorinfa de a invinge prindllp,r1,rrr,r |(",U|sclor reale.

| ' ln;rirrtc de concurs sI se realizeze o reducere aiir, ,ir, rlrirrr ('n)otionale (pozitive sau negative) prin:r.i,l, rr,r '.t'nrnil'icafiei strassante a concursLllui, evitarea

i,.,'r r' rt,,r r lrr sllcctacolul sportiv inainte de a concura,r,! rr.ui , t,r,,lrlt:lltclor de natut"ii conflictuald in familie sau

il .r, rr \ rl,il('it prll'eSiOnald.I I liolosind mijloacele sugestive se recomandd

3136

inclucerea la sportivi a unui ridicat grad de agresivilllt.,optim pentru dorinfa de a invinge, de a aborda cu cllr,trlintrecerea, de a se menfine in ofensivl in ciuda orictjrrrtrezultat.

14. Antrenorul si aibl in vedere asigurarea ulrrrrclimat de securitate psihicd, astfel, incit relalia cu sporlivlllsi permiti o comunicare de tip homeofilic.

15. Omogenizarea, la grupul de sportivi, ilregirnulr"ri de viatrI inainte de a concura, astfel incit fiecln.sI dispunir de un interval optim (de cca. 3 sdptdnritrr)pentrlr a intra in dispozitrie de concurs.

16. Getreralizarea la tofi sportivii a deprinderii rlt.

a se rupe, deconecta de factorii perturbatori externi r.c

acfioneazir in antrenament saLl concurs.17. Forrnarea deprinderilor de adaptare la situaliilc

cle a"steptare prelungitii pentru intrarea in concurs, ca ,si lusitr,ragiile de 1l'ustrare (decizii incorecte ale arbitrilor).

18. Folosirea unor mijloace specifice de sugcstrr,pentru antrenarea, mobilizarea unor resurse abscorrsr.,rreconqtientizate, latente pe care sportivii le de1in.

19. Exersarea antrenorilor pentrll insuqirr.utehrricilor de relaxare qi refacere psihicl qi aclionarea l)ntlintelrlediul acestora asLlpra sportivilor. Dintre mijlour:clt'reconrandate de literatura de specialitate, pentru inccllrrl,l'izIm initrierea in metoda de relaxare prin antrenalu(.rtlpsihoton, apreciind eficienla lui atit pentru punerea in stirn'cle forml - pentru concllrs, cit r;i in ameliorirn.irf'rrriclionalititgii fizice qi psihice. Op[iunea se justific:ri ;rplin aceea cI, dupd o perioadd de exersare (de cca 6 lrrrrr),poate deveni o capacitate proprie, de practic.irrt.inclependentii.

I,iii \N'II('A SISTEMULUI PSIHIC AL!' i! ll\ ll ( )li INVESTIGATI CA URMARE Ar ll! ;ll l\"lr\SLJRILOR PRECONIZATE

| , rrrr r rrrr t'sligir[ie, urmatd de psihodiagnozd a

i!!',,.i!ir l,,i,r, i,.r lrr rlispozifia antrenorilor atit a fiqei de

e;,,t, ,i 1, rlr,,l,,r'r( ri it I'iec[rui sportiv (ANEXA NR'l qi

,1,'l ,l' 'r t r[ qi a recomandirilor psihologice de

i;,r, = ,!1,, ,rr, lr()r;rtivit, diferenliat, pe procese psihice. Ca

e,,!!: i, 1,, ,r{ ,rn(r'cr)ol' a elaborat un plan de pregdtire

i r!.,!.', r'.r rr (;r(' crau prezente atit procesele psihice

i,, rrtrrr ilrl( rv('ntic, cit si mijloacele de antrenament

., t, r ,irr,, t .r.,rrpr.it acestora.| , r ,lr' ,r (loutt testare avlzat misurarea diferenlelor

',! !rjlr' .rlrt' ;rs{ll)l'a compclrtamentului psihomotric al

I ;rr rl.l

' ;rr rrrtrlcttt sil facem urmdtoarele constat[ri, cu

| ,, l l'|l lltl(' t rtt'lttzii:I ',p,,rlrvri iltvcstigafi sint extrem de inegal dotali'

i :!!.!, t,, r, rr(.u(' rrctivitlfii sportive, in general, qi, in1 ,,i 1,, rlrr riulltlt.it cle sport fa;[ de care au optat. Acest

, ,i | ,,, rt, rrtr,nt'azi asLlpra unei defectuoase seleclii, care

, ,' rlr,.rl l)r' baze riguros ;tiin[ifice. Este o premizl

' I r,rr'lnrtl t'czultatele celor doul testdri, constatdm.,!,!i,ii,i rri'1,;rlr: la sportivi, atit pe plan individual, cit qi

" r (l( "l)ort. Este o expresie a atitudinii diferite fatrd

! j , irrrr ,lt'r'i o motivatrie de tip inferior pe de o parte,

,1, ,rlt,r, stil de lLrcru dif'erit la antrenorii cu care s-a

' 'r , ! i r'lt' rnai frumoase acumuliri le-au realizat. ,r ,' ,1, lrr tcttis de cimp.

38 39

3. paradoxal, la mLrlli sportivi apar rezullll€inf'e.ioarc la ce de a doua testare faie Oe prima,.""r;;';;;rrienteazr fie asup'a inconsecvenl.iin pregrtire, fie asu'r.aunui rnod def'ectuos cle aona"p"ra a antrenamenlulul,indeosebi sub aspectur principiurui tratirii individuariz'le,

4. Investigarea ne relevd faptLrl cI nici un sport rruse caracte'izeazi printr-un niver optim de dezvoitarc Insportivi a caritrtriror cercetate. DecLrrge ideea cd pertr.rtelaborarea unui model, pe rarnuri de spo,t, ne vom foloslcle paranretrii ce au atins niverur cer ma'i inart ar dezvortiirilIa sportivii cu cele mai bune perfbrmange.

5. Folosindu_ne cle rezultatele cercetlrii prezentc qli' continuare, ni se pare oportlrn si identificim un sistcltlcle factol'i psihici cu valoare dominanti, pentru fiec.r.eranruri de sport.

40

It I lf 'lFt ttt t

ANEXA NR.. 1

.I I \ I I.. \''OVIDIUS'' CONSTANTA| | | t( I rt, l)tt PSIHOLOGIE

t,'tsA DE ANALTZi

I'SiHOLOGICi

NICULAE ALINA

197 5

- vitezi, 60 m

ht,,,,' l. I

ff',r,'

e1,,,

\ !'irii, I

EXAMINATOR.

I. SENZATII TACTILEnivel de dezvoltare

recomandiri:

2. SENZATII KINESTEZICEnivel de dezvoltare: valoarea extrem de sclzutd de 30de 50 de puncte ne atenfioneazd asupra dificultdlikrr.informare a scoarlei in leglturl cu pozilia corpului 5isegmentelor acestuia in spafiu.

recomandiri: in cadrul pregltirii fizice genera'lcrecomandd exercitrii acrobatice prin care s[ fie solicitgrupe variate de muqchi, tendoane, Iigamente.

3. REPREZENTARI SPATIALEnivel de dezvoltare: valori foarte bune polreprezentdrile spafiale (220 qi 280 de puncte), oporturpentru specificul probei, cdnd intregul efort fizic ,si psilrtrebuie rafional distribuit in Lrnitlfi minime de timp

recomandiri: capacitatea reprezintl o bunl plemizl pcntrUrezultate inalte, la proba pentru care s-a specializat.

i. rntapul DE REACTTEnivel de dezvoltare

recomandiri:

5. VITEZA DE EXECUTIEnivel de dezvoltare: de la prima la cea de a doua tcslll,Bviteza s-a imbunltitrit de la valoarea 1,9 Ia 0,12 ccc:ir r,F

t,i I t,{ , trvt' optilniste in legdtur[ cu posibilitdgile

r, ..rtlt.ttr'l()r Ilaltc.

;l,u I lrrrrtl tlcterminatit de tipul de A'N.S.,\ rr, . .r poutc fi folositd ca potenfial

,rtt,'rr.rl rrr pt:t'lbcIionarea tehnicii.

{f'1r II i I I \ l)lr ADAPTARE LA RITM IMPUS

I rfr rl, r'rll:u'(': valorile oblinute la ambele testdri

tff l! f r,,,r, ,le )6(/o Si 360/o. Proba de vitezd cere o

* t.t r , lrrlrl,r,rrt' iltllc excita;ie qi inhibilie caracteristicd

rlr'1ll,,r ,lt'rrlrn alc acliunii sau susfinerii unui ritm

r ;urll'Lr)orlll trebuie si selecteze exercltltlr.t t'r'i succesive qi rapide de la un ritm larrt rrt' r'itrt'turile accelerate.

* r ,rr I rr n N t t)lr cooRDoNARE $I DISOCIERE

ft{irt'rt .r

litel rlr rlrrvoll:tt'c: proba de vitezd pe care o practicl

*Frrti',r rnl)nn('o pcrfectd coordonare a organismului 9i a

sFcrr' rrt, l,,r ,rt t'stttia pentru asigurarea economiei

?l*r:r tr, r Vrtlolilc obtrinute (1,1 qi l,l3) nu sunt

ltlilfirrl rl, r,u ( ilt tirlltlrt cu rezultate fidiCate.

f Fl rrilrrrl,rr i: irt antrenament accentul sI se pund pe

i r' ,,,i ,1, t rt'rt'i[ii care solicitd o coordonare find pentru

i*i,, i'r ' rr1'11' lrgilC.

A1AL 43

8. COORDONAREA OCULO-MOTORIEnivel de dezvoltare

recomandiri:

9. VOLUMUL ATENTIEI STABILITATEA ATENTIEInivel de dezvoltare: cea de a doua testare estesemnificativd, valorile distribuite pe cei trei timpi: I - 2lII - 24,4; III - 26p atestd o putere de concentraproximativ egali pe tot parcursul rezolvdrii sarcimotrice. Este o calitate dar qi un rezultat al pregiitispecifice probei.

recomandiri: puterea de mobilizare pe totbunI finalizare justificl increderea intr-oridicatd.

parcursul ;iperfornrir

r 0. TENDTNTE PSrHO-NEUROTTCErrivel de dezvoltare: o ugoarl instabilitate (1.5,9'pucste singura prezenfl in sitemul tendinfelor psihoneuroticeezr ce gardnteazd un sistem nervos sinitos.cchilibrat.

recomandiri: instabilitatea, pentru a fi satisfdcutl ltlantrenament, se recomandl organizarea acestuia in condilllvariate, cu solicitdri variate, cu variafi adversari.

I 1. TRASATURI DE VOINTAnivel de dezvoltare: degi coeficientul de perseverenfl eutgsc'/azut (2) sportiva este un om care-qi cunoagte hitnscopurile, este con$tiincioasl in rapor-t cu sarcinilc dlantrenament.

Hffrl ,tl I r rrrl'.lrilrt iOzitltea este pulin contradictorie

fu1n,ri , 'r l,rrrtrrl ..;rrr r:xpeditiv, de aceea i se recomandl

lfti ,1, ,1, r rlrrr r ,il(' (:cI nrLrltl minuliozitate.

I dr rt, , r,'lt.rr r': r'stc anxioasl in legdturl cu realizarea

-=11 ! .nr ,lr ,lrlrr'rrltate crescindl sau noi. de aceea

rl, 1,,rt lr rrrrprcvizibile.

e|trl!il I t'{ illrililcrrta confruntare cu sarcini variate init.r,rI irr , , rrr'.lrlrric un bun exerciliU de educare a

l*rl' r rl,,ltit'

lfi i, \ll l,l ll)11

*l rlr rl, r t oll:tt-t':I'l IRSCNALITATE (G.2.)

lli r', \ | | rlil l'l.MI)BI{AMENTALErl rlr rl,'/\olllu'c: este Ltn temperament sangvin cu,tf r lrllrr, rrlt' llr:gnratice, acestea manifestdndu-se inr1, 1'l rr, .r r,rrrlt'i ;i autoreglarea emotivitltrii; este un

flliril 1,,,r rr.rr { rr t'xtcr-iuriziri refinute. Atitudinea rationalptnr,l,, ' ' t, ',r'rrsilrilir la impresia pe care o face celor din

flr r ,, , il, ru Ir'l tlc aspirafie ridicat qtie si-qi uttlizezeir11r.r, rr rlrl, rrr,lrvitlttitle.

I rl'rr,urrl.r r r: tttiti t'utl' intllnim un astf-el de tipi: rr,1,' r ,rr, nt.rl t'iu'o este icleal in raport cu situaliile., j!'1 .lrll'rll,ll('

44 45

I.5. REACTII LA FRUSTRAREnivel de dezvoltare: -------

recomandiri:

I6. NIVEL DE ANXIETATEnivel de dezvoltare:

recomandiri:

I7. INTROVERSIE -

nivel de dezvoltare:

retomandiri

EXTRAVERSIE

RECOMANDARI FINALE: din punct de vederepsihomotric qi a tr[slturilor de personalitate, sportiva poatefi recomandatd pentru activitatea de performanfd in ramurade sport pe care gi-a ales-o.

ANEXA NR. 2

l{l v |iRSITATEA " OVIDIUS" CONSTANTAAN()RATORUL DE PSIHOLOGIE

FISA DE ANALIZA

PSIHOLOGICA

Nrunele ;i pr"enumele: DIMA NELU )

l)irta na$terii: l3 octombrie 1971

S pocialitatea: canotaj

Vcchime: I an

46EXAMINATOR.

I. SENZATII TACTILEnivel de dezvoltare

recomandiri:

2. SENZATII KINESTEZICEnivel de dezvoltare: foarte slab dezvoltat simful muscular,reprezentat de cele 70 de puncte realtzate. Este deficitariinfbrmarea scorgei ?n legdturd cu miqclrile organismului,ceea ce ingreuneazl at0t invllarea c0t gi perf'ecfionarea.

recornandiri: in sistemul pregltirii fizice generale trebuiesI fie incluse gi exercilii acrobatice, acestea solicitdndintens gi variat rnugchii, tendoanele qi ligamentele.

3. REPREZENTARI SPATIALEnivel de dezvoltare: -------

recomandiri:

4. TIMPUL DE REACTIEnivel de dezvoltare

recomandiri:

5. VITEZA DE EXECUTIEnivel de dezvoltare: valoare 2 este un rezultatnesatisficltor pentru cerinfele ramurii de sport pe care opractici.

recomandiri: fiind determinatd predispozilional de tipulcle A.N.S., viteza poate fi compensatd printr-o ridicatd r;i

,rtt' r rl r-r pregltire tehnicl.

I' I.APACITATEA DE ADAPTARE LA RITM IMPUSrrtvr'l de dezvoltare: valoare de 45,l5Vo nu corespunderrrvtrlului de cerinle ale ramurii de sport.

r r,t'onrandiri: in pregltire trebuie pus accentul pe executlrirrr ritmuri dif'erite cu schimblri frecvente $i succesive.

/ COEFICIENT DE COORDONARE $I DISOCIEREN I ANUALArrivcl de dezvoltare: o fbarte bund capacitate der oordonare generall exprimatl de coeficientul de 0,50,r r'oa ce corespunde realizirrii de acfiuni motrice finrlilbren{iate, in sistem, eficiente, cu randament.

rccomandiri: este o premiz[ psihofizicd ce poate fiIolositd pentru compensarea altora ce se manifestd deficitar.

N COORDONAREA OCULO-MOTORIErrivel de dezvoltare

rccomandiri:

(). VOLUMUL ATENTIEI STABILITATEA ATENTIEIrrivel de dezvoltare: dupd distribulia energiei psihice pe

ce le trei momente ale acf iunii motrice este vlditdrrecesitatea unui timp mai lung pentru incdlzire, dupd careorganismul iqi poate menline capacitatea energeticd pend

la finalizare.

48 4L)

recomandiri: se poate conta pe finiq-ul bun in elaboraplanului tactic.

IO, TENDINTE PSIHO-NEUROTICEnivel de dezvoltare: obsesiunile ;i depresia au valori ucrescute (144 - 130) in sistemr"rl tendinfelor psihoneuroti

recomandiri: in atenfia antrenorului trebuie sd stea faptucd aceste tendin[e, ?n conditrii de stress, oboseald

1;

fl'ustrare se pot modifica prin cregterea nivelului lor.

I 1. TRASATURI DE VOINTAnivel de dezvoltare: manifesti putere de voinld in legdtucu actele bine mortivate, a clror logicd o ?nfelege.

recomandiri: pornind de la aceastd capacitate trebuiecultivatd perseverenfa qi in leglturl cu acliuni mai pufinpldcute, monotone, care se repetl dar sunt strict necesare.

I2. ECHILIBRU EMOTIVnivel de dezvoltare: in general stlp0nit dar poate avea giiegiri nejustificate, explozive. Pune mult suflet in ceea ceface, motiv pentru care igi face gnji in legdtur[ cuposibilitdlile de reuqit[, ceea ce-i cre$te nivelul deanxietate.

recomandiri: cultivarea preciziei qi sigurantrei in acfiuneva fi in mf,surI sd inducd qi echilibrul necesar.

I3. TRASATURI DE PERSONALITATE (G.2.)nivel de dezvoltare: cu excepfia obiectivitllii care este deun nivel slab, toate celelalte trdslturi de presonalittae se

lfln l;r ttivel nrediu, bine gi foarte bine: activism,

ighrr'urrtrul, ascendenld, sociabilitate, echilibru, acceptarea

l€nrrr r lor', cooperare, bdrbdlie.

f?r,ornlndiri: este o structurl optimi pentru activitatea de

ftsrlolrnanfd, cu condilia educ[rii obiectivitifii pentru ohtrrrir rrpreciere de sine gi a celorlalli (altfel sunt intrefinutetlf,rrle: rlcpresive qi obsesive).

14 I'ITASATURI TEMPERAMENTALE0lvcl de dezvoltare: imbinarca trlsiturilor sangvinice,fllprrratice gi colerice, cu o reactivitate refinuti qi

lurrlnrlatd, dar qi cu momente explozive, cu trliri afectivelf rf('lrse qi durabile pe care le exteriorizeazi ca atare, cu ovrrrn[I ce oscileazd de la hotlr0ri rafionale ferme larlcll'isIri sau acliuni sub impulsul de moment.

t'e comandiri: trebuie cultivat nivelul de aspirafie gi

r'irpacitatea de valorificare la maximum a insugirilorpnrplii.

I5. REACTII LA FRUSTRARErrivel de dezvoltare: acuzd. un obiect sau o situaliecxterioarl ca fiind agresoare, opundndu-se satisfaceriitlcbuinfelor. Este o espresie a forfei Eu-lui carc igi asumdclaborarea de solutrii proprii pentru inllturarca obstacolelor.

recomandiri: acest tip de reaclie agresivd gi responsabildcste compatibilir cu situaliile competifionale

5l

16. NIVEL DE ANXIETATEnivel de dezvoltare: anxietate medie superioarir tlrtconfruntlrii sistematice cu situalii frustrante, expriro puternicd fbrf[ a Eu-lui, intolerant, de lipsa sccurlsociale ca si de nevoile sale nesatisfdcute.

recomandiri: cultivarea climatului de incrcrlcrtsecuritate psihicl pentru sportiv. Cunoagterea, cu nrtiinteres, a trebuinfelor sale latente.

I7. INTROVERSIE . EXTRAVERSIEnivel de dezvoltare: ambivalent, are capacitalcirrezolva situalii dificile prin mijloace proprii, totuqilucru nu ii conferd echilibru nervos, rlmdndnd corrtillstan de' tensiune. incordarea nervoasi poate gcncrgcomportament inadecvat situafiilor.

recomandiri: educarea frdnelor conditrionate, a sl

de sine

RECOMANDARI FINALE: din punct dcpsihomotric qi a trdsdturilor de personalitate, sporlpoate fi recomandat pentru activitatea de perforrrrirrrflfamura de sport pe care gi-a ales-o.

ll,r,t 1til,,,\ $t AUTOREGLAREAIIIII'I III t \ NI I.]N'I'TJLUI SPORTIVILORftr rr.i I til NAMttNT $I CONCURS

l**tErl,!r | :! !rr,'r rrrr.lloilr;e bio-psiho-sociale (pedagogice)

t!r !!{r I (- rt:5tcre a eficientei activitdfii,trrr tr\ rlot ,sr iullrenofilor (lupte libere)

| | ntr 1l \ st,oR'ItvA - REZULTAT $I EXPRESIE{ I'NI I I'ITI.](;A'I'IRI EFICIENTE

t;1,11111 rlt' 1rt'r'lirrrnantrd al epocii moderne cunoa$teilitl ' ' ilr r r' tiliti inalte ce nu pot fi atinse numai prin*,1' I', rl{'r lr()nittc ale tehnicii de pregltire prinli rt , r. rrr:ri llcs, prin implementarea unor factori

Et ll,lrr,rrr. tlirrtrc care cei medico-biologici qi

rEr' I rrrr t'1r si clevinl decisivi cAnd se hotdrdqte| !r ;,,'rrrr ulrri irr circuitul inaltei performanfe.It, rn l'apt incontestabil acela cd qtiinfa

ftilil? illillilr s1lortiv, in deplind concordanld cutF;,l l '.t rrn[clor contemporane a inregistratirfl,rl'11{ \irlturi, chiar mutafii semnificative inrrr l' r' lrrrrt o nlctodice, mlrturiefiindrezultatelemereur,in,l, l,r' ('urc sportivii romdni le inscriu pe

ltttttlt tl, rrrltlr ttit(iOnale.:iu put('n), insd, a nu recunoagte cI inregistrim, in

,rrrrrr lr;rrrrlicap biologic inifial nevoia unor efofturii , ,rr riltr(lantent minim, iar, pe de altl parte, maiirr r r rlllrrrntiri internafionale, sportivi care ne oferd!: '.rrlrl('pentru situarea la cel mai inalt nivel pierd,,,,r, lr' r'pinii, in mod paradoxal. Se confirmd, astfel,

52 53

ideea - exprinratd deja gi unanim acceptatd,

aplicatl - c[ sportivul trebuie privit ca

hipercomplex motric, fiziologic, psihologic qi

poate fi condus cu eficienf[ numai prinmijloacelor in funclie de aceastl realitate.

dar pa

un siste

social,

Procesul sistematic de antrenament iqi propurlodificarea continu[ a nivelului de pregdtire al sportivilorcu tendinga generald de cregtere, dupd o traiectorie ciclicdin fiecare ciclu existd o fazd. de pregdtire optimd inatingerii perfbrmanfelor sportive superioare, fazd denumicle specialiqti formi sportivi.

Viziunea medico-fiziologic[, psihologicd r;i

pregdtire concurl la circumscrierea formei sportive ca

unitate armonioasl a tututor dimensiunilor personalitdlisportivului angrenat in activitatea de performanfd: fizipsihologicd, tehnico-tacticd.

Specialigti teoreticieni ai antrenamentului sportidif-erenfiazd trei faze ale procesului de dezvoltare a formeispoftive: de dobdndire, de menlinere, de pierderetemporard. Prima fazia corespunde cregterii niveluluigeneral al posibilitdfilor funclionale ale organismului, de

clezvoltare a calitdfilor motrice qi psihice, de formare gi

consolidare a deprinderilor motrice generale; in cea de adoua fazl se asigur[ stabilizarea sistemului de componentece corespunde stlrii de pregltire optimd; in a treia fazd,

apare necesitatea prevenirii creqterii exagerate a efectelorcumulative ale antrenamentului pentru a se asiguraposibilitatea refacerii organismului. Existenla acestor faze

ne atenfioneazl asupra stadiilor succesive pe care procesulcle dirijare a formei sportive trebuie sI le traverseze cu

oblicativitate.

Vizirrnea fiziologiei sportive apreciazd, formafv{l crr o stare calitativl noud,caracterizal.d de unIul hiologic ridicat qi o mare promptitudine inllttt'cit tuturor resurselor necesare indeplinirii in cele

htrrrc condilii a etbrtului specific, rlspuns rapid qi

lorrnt tl sistemelor r;i aparatelor angrenate in efort,lrrir: l'uncfionald maximl in repaos qi eficiengd mare

€foll. rel'acere rapidl a capacitdlii de efort. Consecinleleor curacteristici se reflectl ?n rezultate sportive inalte,

fS n stnbilitate deosebitl in tirnp.l)in pLrnct de vedere biochimic starea de form[

{frl'livir este caracterizatd, de un bun echilibru hormonal gi

ll trrctubolismului proteic, lipidic, glucidic, hidromineral,€een co indicl o bunl funcfionalitate hepatic[ qi renald qi

1tn er:hilibru endocrin corcspunzltor.Psihologia sportivd romdneascd are meritul de a fi

;trcr:iz,at aspecte specifice gi analitice ale formei sportive,rlirr unghiul slu de vedere remarcdnd existenfa, in acest

llrz. a unor componente psihice variabile qi a unora cu

ull'ircter de stabilitate, rcalizarea formei sportive laIt lrrrcnul planificat qi oblinerea de performanle propuse

Itrrziindu-se pe constituirea gi consolidarea componentelorpsihice cu caracter stabil, ?n vreme ce componentelegtsihice variabile dau explicafie eqecurilor sau iegirilor"rrc.iustificate" din formd. Cunoagterea gi analiza acestorcotnponente pot reprezenta elemente de conqtientizarc a

rrrotodologiei corespunzdtoare de antrenament, pentruirrrlrenor, iar pentru sportiv factor de optimizare a

cirpacitllii de reglare qi autoreglare a conduitei sportive.Cunoaqterea acestor dimehsiuni ale formei sportive

rrlc individulLri angajat in cucerirea qi ridicarea continu[ a

selecta

54 55

perfbrmanlei organismului uman ne face sii afirmlmprogresul sportiv este condifionat cu gradul de utilizarecelor rnai moderne mijloace de investigare a capacit[1ilde dirijare biologicl, psihologicl, tehnic[ gi tacticl,modelare a comportamentului in raport de solicitispecifice ramurii de sport.

Evoluind ondulatoriu, forma sportivului ridicdprobleme mai ales sub aspectul obginerii ei la momentulproiectat qi a menfinerii ei un interval corespunz[tor de

tirnp. din aceastl viziune considerarea organismului uman

ca un sistem cibernetic deschis, capabil de autoreglare ne

indreptlfegte sI credem cI efortul specialigtilor trebuieconcentrat tocmai spre educarea qi ridicarea la o inaltdvaloare a capacitdlilor raglatorii ale organismului,capacitlli cu valoare aptitudinalS, care, pe fondulpredispozilional al individului, trebuie conqtient orientatespre valorificare nraximl qi create acele condilii care

reprezintl factori facilitatori, de stimulare gi men{inere.

TI. CONCEPTUL DE REGLARE $IAUTOREGALRE.

Reglarea este, aqa cum o definegte Diclionarul de

psihologie, un proces optimizator de acfiuni exercitate de

un sistem asupra altui sistem in vederea trecerii de la oanumit[ stare de organizare aqa-numitd "slab[" la una "mai

bun[". Actriunile reglatoare sunt alese dintr-o mullime de

acliui posibile; totalitatea posibilitllilor de alegere gi

variere a valorilor influenfelor de reglare fiind inscriseintr-un program. Potrivit finalitllilor urmiirite, reglareapoate fi de mai multe feluri: reglarea competitivi ce

luutlcrizeazd, situafiile cAnd un sistem trebuie sd

rrlr('ureze cu un alt sistem, dacI obiectul regldrii este

ir ('lirf i pentru amdndoud. in acest caz desflqurarea regldrii\,r tlcpinde nu numai de acfiunea mecanismului de

,,,rnirndI al sistemului respectiv, ci qi de contraactriunilerrrct'unismului de comandd ale sistemului advers. Pentrurlzolvarea cazului, fiecare sistem trebuie sd gdseascd oir\('nrenea strategie care sd permitd neutralizarea cdqtigurilor

!r lrnplificarea pierderilor adversarului. Reglarea de

rlr.zvoltare are ca notd specificd faptul cd sistemele iqi

1rt'r'l'ccfioneazl permanent organizarea iniliald, ca rdspunsl,r solicitdrile mediului extern, realizAnd trecerea sistemuluil,r o formulir noui de interacfiune ;i coechilibrare currrt'tliul. Reglarea homeostatici (de stabilizare) arc ca',;rrcinl de a menfine in limitele unor valori precis,k'lcrminate coordonatele anumitor procese qi fenomene. In',rrrcinile de stabilizare, eficienga regllrii este apreciatd dupd"rlrrlata menfinerii mlrimilor reglabile in limite admisibile;rrr cazul in care se produc anumite deviafii,.sistemul de

rt'glare acltoneazd in direcfia reducerii sau inldturdrii lor.lic:glarea programati presupune un program-lege dupd( iu'e o variabilii sub acfiunea Llnor operatori trece succesiv,lc la valoare la alta, fiind obiligatorie oprirea la una final[.

Autoreglarea are drept condilie principaldIt'ocl-back-ul pozitiv qi negativ; informafia reproductivdt'ste prelucratl qi convertitd in informafie de comandd.r\utoreglarea presupune complementaritatea funcliilor de

, omandd qi de control. Autoreglarea poate fi conceputd

lrotrivit proprietifilor de duratd, eficienld qi finalitate qi

rrplicatl ?ntregului sistem psihocomportamental al omului.Problemele compofiamentului optim gi randamentul

56 57

superior al activitdlii omului sunt studiate de biopsihologie, pedagogie, sociologie clutAndu-se identifilegilor care explicd manifestdrile omului gi orienteaz[asupra mijloacelor de creqtere a randamentului, ca o formdsuperioard de adaptare la solicitdrile externe.

$tiintrele amintite au descoperit mecanisme dereglare gi autoreglare, unele dintre acestea fiind ?ndscute,necondilionate, asigurdnd eficienfa reacfiilor vitale incondilii standard; altele sunt condifionate, rezultate aleinv[1[rii, opera]ionale in condilii variabile, schimbdtoare.

De o insemndtate deosebitd sunt qi modalitdgile dereglare intenfionate, voluntare, dirijate din exterior sauautoconduse. Acestea sunt regldri gi autoregldri de naturdpsihologici, pe care literatura de specialitate le considerdcd, urmdresc realizarea unei influenfe pozitive asuprastdrilor psihice care nu mai pot fi controlate de factori saumecanisme proprii conduitelor invifate, pe de o parte, iarpe de alta urmdresc realizarea unei mai rapide qi stabilerefaceri psihice dupd efort.

Aqa cum menfioneazl literatura de specialitate,reglarea qi autoreglarea psihicl vizeazd., cu prioritate,controlul emotivitdtii,. controlul nivelului motivaliei gi

aspiraliei, controlul qi mobilizarea capacitdlilorintelectuale, cregterea capacitdgii de angajare volifionald,mobilizarea energeticS, echilibrarea, reechilibrarea saunormalizarea unor stdri psihice momentan negative(anxietate, agitagie, pasivitate, nedncredere, agresivitate,ingdmfare, apatie etc).

Reglarea gi autoreglarea psihicd au un pronunlatcaracter bidimensional stabilit prin influenfdrile de tipactivator, pe de o parte, $i, pe de altd parte, cele de tip

prrl il:rctic-curativ a diferitelor stdri qi funcfii psihiceItttplicate in performafa sportiv[.

Formele specifice regldrilor psihice sunt: prinitrtcrvcnfie din afard, in care rolul antrenorului, medicului,prrlrologului este hotdrdtor pentru organizarea procesului deprcgltire, planificarea performanfelor, anticipareartlrrn[iilor, crerlterea responsabilitdgilor qi motivafiei; cea

rlc a doua forml este o reglare autonomd, autoreglare,rcrrlizatd pe baza cunoaqterii de sine, autoaprecierii,rrrrloconducerii, autocontrolului, care se realizeazd larrrvolul sferei ideative, emofionale, volitive, motivafionale.

III. MIJLOACE BIO.PSIHO.SOCIALE DEREGLARE $I AUTOREGLARE

Ceea ce caracterizeaz/a momentul actual ?n

rkrrneniul perfbrman{ei sportive este necesitatea cregteriivcrtiginoase a eforturilor psihice limitl pentru atingerearrivelelor din ce in ce mai ridicate ale potenlialului uman.Irr acest scop a crescut brusc volumul eforturilor dinillltrenament, a sporit intensitatea lor; a crescut, de

irsemenea, num[rul concursurilor. Potenfarea eforturilor qi

ir capacitdtii de lucru specifice cere elaborarea unorruijloace gtiinlific fundamentate de activare, menfinere qi

refacere a proceselor ce caracterizeazd o anumitd stare

lirnclionald a organismului aflat la un inalt grad de

solicitare. Printre acestea de o mare importanld sint:nrijloacele biologice, mijloacele psihologice qi mijloacelepedagogice.

Mijloace biologice:a) ALIMENTATIA. Respectarea regimului de viafd

58 59

gi a regimului alimentar in tot timpul antrenamentuluiqi in concurs, reprezintd un factor de bazd'

condilioneazd pregdtirea organismului la un nivel cAt

ridicat qi realizarea performanfelor superioare, in contin

cre$tere.Organismul are nevoie de elemento pentru crefte

gi refacerea celulelor, dar qi pentru,acoperirea cheltuielienergetice, pentru a nu fi nevoit s[-qi consume reze

Aceastd energie ii este necesard atdt pentru satisffuncfiilor vitale (circulafie, respirafie, secre!ie, tonus

muscular) gi pentru adaptarea la condiliile mediului extern

cit qi pentru cheltuiala energeticd din timpulantrenamentelor gi competitriilor.

Caracterul rafional al alimentafiei este dat de

existenfa unei concordanfe qi a unui echilibru permanent

;i perfect intre conginutul de calorii (aspectul cantitativ) qi

substanfele nutritive (aspectul calitativ), pe de o parte, gi

trebuinfele organismului, pe de altd parte. Astfel se

realizeazd echilibrul nutritiv al organismului, ca o

consecintrd a echilibrului alimentar. Echilibrul nutritivreprezinti acea stare bund in care se gdseqte organismulsportivului, ca urmare a unei alimentagii rafionale, in care

metabolismul se desfiqoard normal, fdcdndu-l apt pentru un

randament neuromuscular maxim. Acesta se realizeazd prin

atingerea qi menfinerea unei greutdli optime, greutate lacare sportivul realizeazd cele mai bune performanfe. Estenecesar ca fiecare sportiv sd-qi cunoascd greutatea optimd,pe care^s[ qi-o menlin5 printr-o alimentafie ralionald.

In alimentafia normald a sportivului trebuie sd se

reglseascd toate substanlele hrlnitoarte, cum sunt protidele,

lipidele, gluciclele, apa, sdruri minerale, vitamine.

- protidele - au rol plastic, de formare qi creqterett t'clulelor gi fesuturilor tinere qi de refacere a celor uzate;utr 1i rol energetic, eliberdnd, prin ardere in organism, or'lrrtitate de cca 4,1 calorii mari. La sportivi nevoile de

lrrrrlide sunt calculate la peste 2 g/kilocorp/Z4 ore. inrfirrlurile caracterizate prin intensitate mare, concentraren('r'voasI, miqcdri rapide, eforturi dd forlI care cer orlt'zvoltare mare a masei musculare - cum sunt luptele -rslc nevoie (dupd Iakovlev) de 2,3-2,59 de protide/24 ore.l)irrtre acestea 600/o trebuie sd fie de origine animald qi

'l(l(/o de origine vegetald. Pentru un sportiv cu o greutate de/0 kg cantitatea de protide se ridicd la 160-180 g/24 ore.

- lipidele - au principal rol energetic, fiecare gramrlc lipide oxidat eliberdnd 9,3 cal. mari; au ;i rol plastic,rrrtrdnd in structura celulelor ?n acelaqi timp ajutdIcnomenul de termoreglare; reprezintd suport pentruvitamine liposolubile (A, D, E, F, K).lrr rafia sportivilor lipidele trebuie sd.furnizeze 25-307o dinIotalul de calorii, 70o/o de origine animald qi 3OVo deorigine vegetal5. Pentru un sportiv cu o greutate de 70 kgr:antitatea de lipide este de 120-130 g/24 ore.

- glucidele (hidrocarbonate, zaharuri) - ou, inprincipal, rol energetic qi de asemenea, rol plastic, ajutdndla cregterea qi refacerea fesuturilor. Mai important estelolul lor catalitic manifestat in metobolismul lipidelor.Glucidele iau r;i ele parte la termoreglarea organismului.Nevoia sportivului de glucide este de 650-700 gl24 ore,aceastd nevoie crescind in timpul probelor. Este, de aceea,recomandabil ca in ajunul competifiilor sportivii sdingereze o dozi utild de glicogen sub forml de fructozd, iarin timpul probei sI i se administreze glucozl, care se

60 6l

absoarbe repede.

- &p&, constituientul principal al materiei vii,Lrn factor nutritiv de o importanf[ covdrqitoare.organism apa are o provenienfd exogeni, prin ingerareaatarc sau sub formd de ceai, lapte, sLtpe etc, qi

proven ien [d en dogen d, rezultat'a din oxi darea hidrogenuldin protide, lipide gi glucide (cca 300 ml). Pe l0ngdin organism circuld apa din sucurile digestive, precumcea filtrat[ qi absorbit[ la nivelul celular.Apa are un rol biocatalitic, reprezentdnd mediul in careloc toate reacfiile ce caracterizeazd, viafa; are acfiuplasticS, intrind in structura celulei; este solventul princial tuturor substanlelor organice r;i anorganice ce intrdcompozilia mediului intern; are rol important ?n nutrifieeliminare; incleplineqte funcfii de termoregalre. Sportivin timpul efbrtului excesiv pierde, sub formdtranspirafie, pdnl la ciliva litri, care confine pe ldsdruri gi o serie de produse rezultate din metabolismuprotidelor - uree, amoniac, acid uric, acid lactic. in acelaqtimp, insd, se produce qi spolierea organismului de slrurifapt ce duce la sciderea potenfialului organismuluiRecuperarea apei se face prin consumarea de apd su

formir de apl potabild, supe, ciorbe, ceai, sirop, compofructe, zarzaval etc. Apa mineral[, vitaminizatd gi indulcitcu glucozd sau zahdr, ingeratl cu cca o ori qi jumdtateinainte de efort stimuleazd digestia gi inlltur[ mai repedefenomenul de oboseald.

- saruri minerale - au rol trofic, catalitic qi plasticin organism. Nevoile organismului sunt, ?n generalsatisflcute in cadrul alimentaliei obiqnuite, in care unelesunt aduse in cantitili mari - Cl, Na, Ca, K, S, iar altele in

mici - Ct, Zn, Mn, I, Fl. Slrurile de p, K,Na trebuie sd fie neaplrat asigurate in rafiasportivului, pentru a face fafd efortului

llFlt tttai

Mg, lic,llrlir a

It'llttl.vitaminele - au rol de enzime (fermentri) care

Inlerr'.*. reacliile chimice din organism, necesars pentruSfellt'rca gi reproducerea organismului, precum qi refacereaSttnrr, l,a sportivi vitaminele reiluc oboseala qi scurteazllltttprrl tlc refacere dupl efort, cresc rezistenfa la boli. Celefft.ll ilnportante pentru activitatea sportivd sunt vitamineleHf , ft2,86,812,C, A,D,E.

La stabilirea regimului alimentar al sportivuluillt'lrrrio sI se find cont de o serie de principii: spotivulIeulvcazd, efortul nu pe baza a ceea ce a ingerat, ci pebazattlcrvclor acumulate ?n organism, de aceea suntlultlinclicate excesele alimentare inainte de competifie;llr'nlr'r.l a efectua efort neuro-muscular este nevoie cattliirfoa sangvind sd abunde la nivelul organelor solicitateltr clbrt, in dauna celor mai pufin solicitate (stomacul);rlrrcli este necesar, adaptarea organismului la o noudrrlrrrrcntalie si se faci treptat (pentru prevenirea unorttrlburlri digestive); regimul alimentar trebuie diversificat1rc indivizi; in alcltuirea regimului alimentar sd se fin[lurrt de nevoile energetice ale sportivului, in funcfie de

lrclioada pregltitoare, competi[ionali sau de refacere.In perioada pregdtitoare alimenta(ia nu trebuie sI

iribl un volum mare, ci sI fie compusl din alimente cu onrare vafoare nutritiv[, repaftizate astfel: 25-30Vo - miculrlc.jun, 40-45o/a - masa de prinz,30-35Vo - masa de sear5.( )r'arul se va stabili in funclie de orele de antrenament: cul-3r/2 inainte de efort gi la 45-60 minute dupd efort).

,,

62 63

in perioada competitionald trebuie evi

schimbarea bruscd a regimului alimentar, deoarece ac

poate determina deregalrea reflexelor digestive form

in general se menfine alimentafia din perio

preg[titoare, cu introducerea unor alimente cu vcaloricd mai mare qi mai u$or asimilabile. Val

energeticd a unei rafii este indicat sd ajungd la cca 4

calorii, scopul alimentafiei in zilele care preced competili

fiind acela de a completa qi mlri rezerva din organism

anumite substanfe alimetare, in funcfie de natura efortul

Se atrage atenfia c[ sunt contraindicate rafiile

bogate in zahlr sau glucozd (supraalimentare), dar ni

prezentarea la competifie cu renunfarea la mas[.

sporturile care pun problema une.i anumite greutl

corporale, in competifii nu se va institui o cur[ de sl[bitprin practici empirice (sudalii prelungite, evacudri forfa

ale tubului digestiv), ci se va proceda la o curd de sl[biin timp, fdcut[ progresiv, printr-un volum afimentar mi

compus, in special din legume, fructe, brdnzl de vcarne slabd friptd sau fiartd, oirl etc., cu reducerea supel

ciorbelor, a cdrnii grase, untului, guncii' flinoaIichidelor qi dulciurilor.

in perioada de refacere alimentafia trebuie si aj

organismul sd elimine cdt mai repede substangele toxice

acumulate ?n timpul efortului, sd inllture oboseala, s6-qi

refacd pierderile de lichide, de elemente minerale qi pe cele

energetice. Se vor evita, cu strictefe excesele alimentare

care duc la supraincdrcarea organismului'b) SOMNUL trebuie s[ aibd o durati de cel pulin

8 ore pe zi, el fiind singurul mijloc natural de refacere a

sistemului nervos central qi, astfel, de ?nldturare a oboselii'

somnului este indicat sd fie mai mare pe perioadeleeolrcurs, cele mai indicate ore fiind de la 22-23 pdn[ la

*ll tlirnineafa; de asemena este recomandat ca sportivul sd

otlihneascl, chiar fdrd s[ doarmd, l-2 ore dup[ masa dellt,.

c) ODIHNA ACTIV{ organizatd intr-un mod pldcutgttttlribuie in mare mdsurl la recuperarea cdt mai rapidd a

filr'lclor.d) C;,LIREA 7RGANISMULUI asigurd creqterea

ftzistenlei generale a organismului sportivului fa15 de

Irrrllolnlviri, cdt qi fa[I de influenlele nefavorabile ale

ttrctliului.e) AUTOCONTROLUL favorizeazl conducerea in

ttrocl conqtient a regimului de via[[ de cltre sportiv; aceasta

lli poate nota ritmic o serie de date personale: pulsul,

f,r'oLltatea, apneea voluntar[, dinamometria, spirometria,rornnul, pofta de mdncare, dispozilia de lucru.

f) REFACEREA DUPi EFORT, deqieste un procesIratural, spontan, in condiliile activitSlii spotive de

lrcrformanfd se impune folosirea unor mijloace specificectre sd accelereze acest proces. Dintre- aceste mdsuri,lrnintim:

1. asocieri alimentare speciale gi preparateleproteice, care imbunltdlesc procesele metabolismului,completeazd resursele plastice gi energetice aleorganismului. Ele reprezintl complexe de substanle u$orasimilabile, vitamine qi s[ruri minerale care contribuie lacre$terea capacitdtii de lucru, intensificarea biosintezei. inprimul r6nd trebuie restabilit echilibrul hidroelectrolitic,prin consumarea de lichide alcaline ca laptele, apd minerallalcalin[, sucuri naturale de fructe, iar ca alimente: legume,

65

fructe proaspete, oud, brdnzeturi nefermentate, carne

pe$te sau de paslre (fiartl sau friptd), unt, paste fdi2. mdsuri hidro-fizio-terapeutice, reprezentate

serie de proceduri printre care eficace sunt: odihn[pozilie de relaxare, timp de l0-20 minute, pentru

revenire parfiald a aparatului circulator; baia caldl ge

timp de 15-20 minute, pentru inl[turarea transpirafieimurdiriei, are efect calmant asupra sistemului nervos

relaxant asupra musculaturii gi circulaliei; relaxarea

bazine cu apd caldl, cu u$oare miEclri de brafe qi picircpaos in pozilie ralaxatoare de 10-15 minute, asociat

consumul de lichide (apd minerald alcalind, sucurifructe); masajul relaxator, timp de 15-20 minute,grupele musculare ce au fost solicitate in efort.

3. somnul, de reguld de 8-9 ore sau mai mult,particularitlli individuale. Pentru a fi odihnitor su

indicate o serie de mdsuri: dug cald 10 min., ingerarea u

pahar de bere, medicamente ca aspirind, bromovarneprobramet, napoton, extraveral, belergon, in cazul icare somnul se dereeleaz[ din cavza oboselii.

4. refacere medicamentoasl - in conditrii specia

cu mari solicitdri psiho-fizice, in condigii dificile de

(hipobarism, diferenfi de fus orar) refacerea natu

trebuie potenlatd gi grdbit[ cu folosirea unor medicamen

prin stricta recomandare a medicului. Pot fi folosite pent

lefacerea neuro-psihicd polivitaminele, lecitina, glutde K qi Mg (Glutarom), fosfobion, bromoval etc;

ref-acerea neLrro-muscular[ - sdrurile de fosfor;sistemul cardio-respirator gi metabolic - gluco-vitaminedin complexul B gi vitamina C, gerovital, remineromul etc

M ijloace psihologiceItcglarea stdrii psihice a sportivilor se impune pe tot

nul activit[lii de performanf[ - in antrenament qi

- in vederea asigur[ri nivelului proceselor gi

psihice implicate in adoptarea celor mai bunecu maximum de eficien!5 gi economie, precum qi

nrenfinerea neschimbatd a principalilor parametriinulivitltii.

Reglarea qi autoreglarea psihicd vizeaza obiective

.* gt'$fterea clarit[1ii qi preciziei reprezentlrilor migclrilorpttlru elaborarea unui model mental ideal al execufiei8tilccte, care are rolul de a programa la nivel incongtientfltccunismele proceselor executorii ;

' r'r'e$terea gradului de concentrare a atenfiei gi dirijareaHtcslcia spre acele elemente care, de reguld, scapd

f nrrlrolului conqtiqnt;= urrtrenarea stabilit[tii atenfiei gi reducerea fluctuafiilorreesteia;- crearea unor montaje psihologice in raport cu efortul ce

Ilr,rbuie depus pentru obtrinerea rezultatului scontat;. sclderea semnificaliei stressante a competiliei;

loclucerea inclrc[turii nervoase a prestigiului: sportivul sI\c concentreze asupra participlrii sale in concurs gi nu latrtlul pe care ?l apdrd;

climinarea stlrilor afective negative, a supraincorddriispecifice stdrii de prestart;

irrllturarea blocajelor, a barierelor psihice;rnobilizare motivafionald optimall;crcarea obii;nuinlei de a se deconecta de factorii

lrcrturbatori externi :

66 61

- educarea stabilititii psihice;- abordarea cu calm a situaliilor de aqteptare prelungitda celor frustrante;- refacerea rapid[ qi eficient[ a rezervelor de e

nervoasl dupir antrenament gi concurs.Pentru atingerea acestor obiective de im

deosebiti in rcalizarea performanfei proiectate, s

indicate, in literatura de specialitate uromdtoarele mijlde reglare gi autoreglare:

a) Sugestia gi autosugestia. Se poate actsugestiv asupra unui individ in stare de hipnozd, ?n starerelaxare, cdt qi in stare de veghe.

Distinctria dintre sugestie $i autosugestie estede faptul cI in primul caz influenEarea individuluiproduce de cltre o alt[ persoanl, in timp ce inautosugestiei, cel care produce influenfarea este indiviinsuqi.

Sugestia sau situalia-sugestie este definitd caincitalie susceptibill sI declangeze reacliinemediate de instanlele reflexive ale gdndirii. Indiviconfruntat cu aceastl incitatrie venit[ din afarddinluntrul idLr trebuie si dispun6, totdeauna, in principiatdt de posibilitatea de a se conforma, cdt gi aceea de ase conforma mesajului incitaliei. El nu-gi dd seama,arareori, cI dispune de cele doud alternative. Taspectele viefii psihice, incepdnd cu senzafiilepercepliile pdn[ la decizii, rafionamente, atitudini qi opisunt susceptibile de a fi influenfate prin sugestie.

Sugestia in stare de veghe reprezint[ un mijindispensabil antrenorului pentru dirijarcomportamentului sportivului spre oblinerea , inal

S"u constatat c[ pentru a fi eficiente, sugestiileI sii l'ie acceptate de subiect; sd concorde cu sistemuli nlc persoanei, sd servoasc[ scopului propus, sd se

adecvat in ciclurile de activitate (antrenament).

llrcascd ciclurile respiratorii, s[ nu fie prea lungi, sIrtilivc, sd impresioneze, sd fie ritmice, sI fie realiste,riirrrple, sd fie convingdtoare, sI fie individualizate.b) Relaxarea analitici (Jacobson) implicd o serie

f117s succesive, incepAnd cu relaxarea musculard gi

Itt{irrd cu cea psihicd. In pozilia culcat pe spate,lre tttl incepe prin a congtientiza senzaliile delructurl dintr-o grupd musculard sau alta; se fac

f*en'i1ii de contractare a diferitelor grupe musculareplttru a rafina simful muscular; subiectul invaf[, apoi, sIill tttni contracte muqchii, urmind relaxarea dif'erenfiat[ pe

frultc musculare; intr-o fazd, ulterioard, subiectul,,sltttriliontizeazI tensiunile musculare reziduale, provocateide slirri afective, fiind condus, treptat, spre relaxarea

'. prlticL Subiectul invali astfel, sd-gi controleze tensiunilefllusculare ce apar in diverse situalii emofionale, sI le;€rfrrcir in rnod voluntar, ceea ce are ca efect instalareat'rtltttu lui.

c) Antrenamentul autogen (Schultz) cuprinde o

're lic de exelcilii menite sI provoace subiectului realizarea

lcrrzatriilor de greutate gi clldurl in rnembre, de calmare a

rrspirafiei qi a bltlilor inimii, de incllzire a plexului solar1r cle rdcoare a frunlii; aceste exercilii au rolul de a

;rrocluce destinderea subiectului qi de a-i induce o starelripnoidl.

69

d) Antrenamentul psihofiziologic (Ajuriaguer ,liffpfnrrtrrrr l unui act motor. In activitatea sportivl

derivat din antrenamentul autogen, porneqte de la princi ntrlluI itloomotor determin[ accelerarea si cresterea

cd fiecare emotie se traduce in modificlri de ordi lrttlei rrrvilllrii unor acte motrice, perfecfionarea

tonusului muscular. existdnd o dinamicd tonico-afecti Fttllr, r'orectarea unor gregeli in execulia miqclrilor,fFtlurir rlcprinderilor motrice dupd accidente $aucare controleazd atitudinile omului normal. Antrename

dI posibilitatea conqtientrz/arii formelor needucate

rirspunsuri tonice gi controlul lor. Subiectul iqi insuexerciliile de "greutate" qi "clldurd" din c

antrenamentului autogen, cu accent pe invdgdrea controlr-r-rusculaturii striate.

e) Antrenamentul psihoton este un procedeu

optimizare a mecanis'melor de adaptare a sportivuluisituafiile de antrenament qi, mai ales, la cele din concu

Se bazeazd. pe exerciliile ciclului inferiorzrntrenamentr"rl autogen, incluzdndu-se pe ldngd' faza

relaxare gi o fazd de activare, menitd sI punl sportivulfbrmd de competiTie.Faza de activare cuprinde exerciliicadrul cdrora subiectul realizeazd o concentrare

asupra unor elemente specifice ramurii de sport practi

sall exercilii respiratorii, fie exercitrii de incordamusculard, formule sugestive. Ca gi celelalte tehnicirelaxare, antrenamentul psihoton urmlregte oblinerea

stdri de destindere a organismului, reglarea funcfiivegetative qi o stare de clam psihologic, activarea, ca f,

clistinctl a acestui tip de antrenament, cuprinz6nd at6t

mobilizare muscular[, cdt qi o stimulare volitivd, inmobilizlrii resurselor psihice ale sportivului.

f) Antrenamentul ideomotor (mental) poate

considerat fie o etapd in cadrul antrenamentului psihoto(f aza de activare), fie o metodd de autoregla

independentd; el constd in repetarea mentald, intengion

rlrrilvrrr, l'amiliarrzarea sportivului cu situalia de

'ut\ !r tlcsensibilizarea fald de factorii stressanli,llir r Mccanismul antrenamentului ideomotor are laf, rr'1rrr'zt'rrtirrile ideomotorii, reprezentdri complexe ale

Sllfr i1rrl,'r, bazate pe o execufie personalS enterioard.

lFprr'zr'rrl:rlca voluntard a migcdrii determind excitarea

Ff,fff ulrr rrr:rvoqi care o dirijeazd,, stimulAnd tocmai acele

Fgtrlr t('rslici ale acestor centri care fuseserl activate

itrrrtrrtr', irr cadrul execufiei propriu-zise a migcdrii. inf {,*lt' rltr invi4are este bine ca antrenamentul mental s[ fielFrrlir;rt sr"rb conducerea antrenorului, urmdnd ca apoi,

rpnr I rv ii sl-l practice individual, in gedintre de l0- I 5rrtnlrl('z,ilnic.

g) Alte sisteme de relaxare sunt indicate de

lltr.r;rrura de specialitate din ultimul timp, dar stdpdnim mai

lrrrlrrr lohnicile de realizare. Sunt menfionate: tensiunearlrrr;rrrricl (Atlas), antrenamentul de conqtientizare

',t' r r zo ri al [ (Gi ndler), relaxarea funclionald (Fuchs), tehnicarnry'rlrilor pasive (Michaux), tehnica rdspunsului relaxatt llcttson).

Mijloace pedagogicein sistemul unor astfel de mijloace se prevede

,,tt ucturarea raf ionalS a antrenamentului, fapt ce presupune,rrr primul rdnd, imbinarea corectl a eforturilor qi odihnei,,rllcrnarea ritmicd a volumului, intensit[tii mijloacelor qi

rrrctodelor de antrenament. in acest context, se pretinde

70 7l

individLralizarea planului de antrenament, structuraoptinrl a microciclurilor de antrenament, competitrionalecie refacere, exercilii din alte ramuri sportive.

Inscriem, in 4ceeagi ordine de idei, tblosireapricepere a odihnei active: desflr;urarea'antrenementelorparc, pddurc, pe nralul rAurilor, pe malul mdrii; schimbaparatelor sportive qi a loculLri de practicare a lectriilorantrenament pentru cre$terea atractivitllii acestuia;clistragerea sportivului in intervalele dintre efectuareaefbrturilor mari prin fblosirea muzicii, ionizdrilor (iradiereacu llmpi cu cuar[), mijloace ce contribuie la o refacerenrai rapidd a capacitdtilor energetice ale organismului. icazul unui regim de munc[ qi viafl precis orientat de cdtreantrenor (gi intrat in obiqnuinfa sporlivului), cu respectarea

regulilor de igienl personall, alternarea corectl a lucruluiclin antrenament cu relaxarea, chiar in condiliile ef'ectudriicle cltre sportiv a unor eforturi mari, nu va conduce laoboseall sau supraantrenament.

Aldturi de aceste procedee considerlm cI in centrulacfiunii pedagogice trebuie sI se afle preocuparera pentru

clezvoltarea conqtiinfei de sine a capacitltii proprii fiecdruisportiv de a se cunoaqte ;i evalua in raport cu

posibilitllile, in vederea elaborlrii rispunsurilor optime ale

organismului la cerinfele impuse; un anumit nivel atins de

capacitatea de autoapreciere este o garanfie pentru un bunrrivel al autoeduclrii, al autoregldrii, al autorealiz'arii la

nivele din ce ?n ce mai inalte.in atenlia acliunii pedagogice a antrenoruh-ri trebuie

si stea gi educarea ,si formarea unor structuri motivafionalecorespunzltoare posibilitltrilor flecdrui sportiv, cu influenfdclirectl asupra menlinerii echilibrului neuropsihic.

t\' T,ARTICULARITATI PSIHO-FTZTOLOGTCEI,I: I,UPTELOR LIBERE

I rrptt:lc fac parte din grupa sporturilor cu

filHlrlr,',t;rrr cornplexe ale calitdtilor fizice, care necesitd

infl,trr,',*',,, irr egalI mdsur[, a vitezei, forfei, rezistenfei qi

t61f * r r r ;r r r, r r i i. Veri ga pri ncipal ir o constituie pregdtirea f izicS'

ifftl,trr,rt,r t'rr o pregdtire tehnico-tacticd corespunzdtoare,

dlnrtrr,rrrt l'iind caracterul ofensiv cu treceri rapide de la{lrrr l,r ;rlliirare qi contraatac.

l.lortul depus in cadrul antrenamentelor qi

t,rnrp('trIiilor de cltre luptdtori este un efort de intensitatei rl r,rlrrl:i, momentele de incordare maximald qi

crllnl,rrrrrrall fiind intercalate ?ntre pauze scurte de cdteva

lF{ un(l(' sau cu eforturi de intensitate moderatd qi micd.lfrrr,rr:r clbrtului variazd. fiind mai mare in antrenamentrlr'r ,rt rr concLrrs, unde intensitatea este foarte mare.

l)aranretrii.principali ai efortului determind amplerrr,rrlrlicr-u-i fiziologice constante la luptdtori. Angrenarea,rrrrrrlttnl a trenului inferior $i superior, solicitareap' nniurentl a organelor, aparatelor qi sistemelor aparginAnd.llrr'i somatice qi celei vegetative, asigurd o dezvoltare,rrrronioasl a intregului organism qi influenfe pozitive,r,,ul)r.il marilor funcliuni ale aparatelor qi a sistemelor.

Solicitarea sistemului nervos central qi periferic este

rrrIcnsif, urmdrindu-se imbunltlfirea dirijdrii qi coordon[rii,h'prinderilor motrice specifice luptelor. Se produce o

I't'rl'ccfionare a extero-recepfiei palmelor, imbunltllirear oordonlrii r;i vitezei de rcacfie, cre$terea capacitllii de( oncentrare la nivelul sf-erei motorii in vederea mobilizdrii, liciente a tutLlror grupelor musculare interesate in efort.

72 73

Momente de intensd incordare neoromuscuangreneazd in efort mari grupe musculare, solicit[ itendoanele, ligamentele, articulafiile. Mugchii exsunt fortificafi in procesele de ridicare a adversarului imurqchii flectori sunt solicitafi mai mult pentru fixaacetuia la saltea. Efortul muscular se bazeazd, mai alescontracfia prelungitd qi puternicd, fdrd, a exclude acfiurapide carc furnizeazd, elementele de surprizl in initrieunor procedee sau contraprocedee. in asemenea tipsol ici tare, m asa mu scul ard a l uptdtori l or reprezintd, 45 -din greutatea totalS a corpului.

Din punct de vedere biochimic efortul luptelorde tip mixt, anaerob-aerob, ponderea uneia sau alteia diaceste componente fiind determinatl de angajarea fizicd,partenerilor, in sensul cd o lupt[ "de a$teptare" permiutllizarea mai ampld a capacitlgii aerobe, in timp ce ubazatd, pe acliuni numeroase gi viguroase, obligdsportivi s[-qi utilizeze in cea mai mare misur[ capacianaerobd. Datoritd incorddrii musculare combinatlintensitatea gi menfinerea respirafiei in apnee, dimensiuniinimii se modific5, ca o reacfie pozitiv[ de adaptare Iinclrclturile suplimentare.

lmportante pentru acfiunea de intervenfieantrenorului in dirijarea judicioasd a pregltirii o are g

cunoagterea compoziliei sdngelui care suportd modificdsemnificative: confinutul de acid lactic cre$te de la 9,4 |cca 16 qi chiar 19; confinutul de glucozl ajunge la141-165 mga/o.

Sub aspectul solicit[rilor psihice se poate afirma cItoat[ gama proceselor psihice este puternic implicatd inmomentele de incordare gi mobilizare a eforturilor in

t€r rhrlrori"rii adversarului. Sunt solicitate qi se cultivdllrilrt;rtcl kinestezicd, staticd, capacitatea de orientare

tFrtliil. 1rt:rcepfiile miqcarilor proprii gi ale adversarului.rrrci'ircirturd emofionald din timpul intrecerii trebuie

tlnrlutir s;i echilibratd atat prin efort de voinfd, cdt qi

tllrrrrrrra inteligentd a efortului in vederea oblinerii

ll*lrrt rt'r. in momentul luptei curajul qi dirzenia,

ptrrvrrr:rt[a qi st[pAnirea de sine, bine suslinute qi

i*lerrtirlc de o motivafie optimalS qi o gdndire rapidd,

pter lrir |i anticipativd sunt modalitdfi eficiente de adaptare

I I unrlx)rtamentului motric la cerinfele specifice luptelor.

V. LOTUL DE SUBIECTI

in vederea experimentdrii unor mijloace optime de

r r 11, | ; r lc bio-psiho-social[ a comportamentului luptdtorilor in

rutr('nament qi concurs, am selecfionat echipa Clubului,tilrulliv gcolar nr.2 Constanfa, sportivii fiind legitimafi qi

ll ('lubul "Hidrotehnica" din localitate.Componenla lotului este extrem de eterogend sub

rr\l)cctul vdrstei, aceasta variind de la 16 ani la 30 ani, ca

1r sub aspectul statutului social - de la elevi la muncitolirr intelectuali, precum qi sub aspectul gradului de cultur[.l)irl se remarcl un ridicat grad de omogenitate sub aspectul

rrivolului de preg[tire qi a performanfelor realizate:- titlul de Campioni RSR - 7 sportivi (obginut o

rl;rt[, de trei qi cinci ori consecutiv)- locul II - in intreceri de nivel internafional - 2

s l)ortlvl- locul II - in intreceri de nivel nafional - 1 sportiv

- locul III - in intreceri de nivel nafional - 1 sportiv

/f74

locul V qi IV - in ?ntreceri de nivelsportiv

Aceqti sportivi sunt pregdtifi cu competenllpasiune de antrenorul prof.BIrb5tei Ion, sportivperformanfI, cu rezultate strdlucite in luptele libere;absolvent al Secliei de Edubafie fizicd. a InstitutuluiConstanfa profesor gradul II.

Dat[ fiind importanla problemei ce repreziobiectul studiului nostru pentru optmizarea pregdtiantrenorul, ca qi subiecfii s-au dovedit deschigi cIcolaborare, interesa{i de rezultatul cercetdrii qi receptivisugestiile propuse in vederea sigurlrii unei adaptlrimaxim de eficienfd solicitdrilor din competitrii.

VI. SISTEMUL DE METODE DE INVESTIGAT

Colectivul de psihologie a IEFS - Bucurer;ticonceput Chestionarul A-R87 ca un sistem de intrebdri crispunsul la alegere, cu rlspunsuri deschise, sau ierarhicle elemente, referitoare la:

- debut in activitatea sportivd- prima opfiune sportivl- sportul practicat sistematic, ?n prezent- factori determinanfi ai perfbrmanfei- factori determinanli ai performanfei personale- adaptabilitate la situatria de concurs- obiqnuinfe privitoare la.echipare, prezentare lalocul concursului, ?ncllzire, dependentra incllzirii defactori externi- echilibru emo{ional

I lrr:lori motiva{ionalilsgim alimentar, regim de viafd qi particularitdfi

tlt' pregdtire inainte de concursluctori facilitatori ai performanlei ridicaterlispozitria de concursrogim alimentar, dupi concursrrrijloace de relaxare dupd concursnrijloace de refacere dupd concursregimul de odihnd prin somn

;rrogramul alimentar zilnic- prezenla. unor obignuinfe negative (fumat, consumtlc alcool, somn neregulat)- reac{ii comportamentale in situalii limitd- reacfii de frustrare- tehnici de studiere a dinamicii performanfeipropnl.Rirspirnsurile sLrbiectrilor au fost ?nscrise in tabele

r rrrtlalizatoare sinoptice, in vederea unei mai bune gi

o; rt'r'ut i ve interpretdri.Pentru a identifica elemente structurale ale

pt'rsonalitilii sportivilor investigali, am aplicat('frcstionarul de opinii E.W., conceput pe baza a 210rrrllcblri. Rlspr"rnsurile inchise permit identificarea a qapte

l;rctoride personalitate: activism, sociabilitate, asumarea

rrscLrlui, impulsivitate, expresivitate, reflexibilitate,rr:sponsabilitate. DupI confinutul pe care psihologii Hans

l:ysenck gi Gleen Wilson il dau acestor factori, apreciemr'a testul este oportun pentru aprecierea corelafiei dintrerrcegtia qi capacitatea reglatorie a sportivului angrenat insituafia de pregltire sau de confruntare pentru o victorieindivizibild.

16 11

O ineditd viziune asupra personalitltii sportivulne-o dI psihanalistul Eric Berne care ne propuidentificarea stdrilor ego-ului prin "analicomunicafionald", pa baza Chestionarului personalatitudini qi opinii. Individul poate fi plasat ?n atitudide pdrinte-critic qi grijuliu, adult, copil-liber gi copiadaptat (model, supus, rebel). Aceste stdri sunt infeleseBerne ca sisteme care reunesc intelectual qi afectiv, tipude experienle trdite cu modelele de rdspunsuri dateFespectivele tipuri de situalii. St[rile de "pdrinte", "adult

,si "copil" sunt corelate cu dimensiunile personalitdtridescrise de psihanaliz[: "super-ego" (instanf[ normativvalorizatoare ,si moralizatoare, centratd pe ideea de datorie"ego" (instanf[ centratl pe principiul realitilii) ;i "id(funcliondnd dupd principiul pldcerii). Cele trei stdri al

ego-ului (pIrinte, adult, copil) sunt permanent prezente istructura psihicl a unei persoane qi, la un anumit moment,interacfiunea dintre persoanl gi situalie face sd devindactivl una dintre aceste stIri. Cercetarea noastrl gi-a propusidentificarea activdrii acestor stlri ale ego-ului sportivilor,energia lor psihic[ in confruntarea clr situatriilecompetitrionale. Aplicarea testului permite intocmirea uneileprezentlri pe "egograml" care reflrctl pondera energeticda dif'eritelor stlri ale eso-ului.

VII. PRIMELE REZULTATE

Instrumentele de investiga{ie prezentate au fostaplicate Iotului de subiecfi, iniEial, in ultima decadd a luniimai, perioadd care ?n planul de preg[tire corespundeperioadei competifionale, cdnd obiectul major este

fllrrp.r'rca virfului de form[ pentru oblinerea celor mai

hlnr' rt'zultate la turneul final al diviziei A de lupte libere.Chestionarul A-R 87Potrivit primului item care cere precrzarea vdrstei

tle. rlt'lrut in activitatea sportivd, r[spunsrile pot fi sintetizate

Srl I r'l :

la vdrsta de 16 ani - 3 subiecti15 ani - 2 subiecli14 ani - 2 subieclil2ani-2subiecfill ani-2subiecfigani-2subiectri

VArsta de debut corespunde 'perioadei specifice,,r'h'cIiei primare (8-10 ani) pentru 2 subiecli, iar perioadei

rpt'cifice selecfiei secundare (13-16 ani) pentru 7 subiecEi.

Nurrai trei subiecli debuteazd intre aceste vdrste.

$lrortul debutului este lupte - pentrtr 8 subiecfiinot-pentru2subieclifotbal - pentru 2 subiecfi

Fotbalr-rl qi inotul, sporturi ce solicitd o capacitaterk' coordonare generali foarte bun[, o bunl vitezd de

rt'rrcfie;i de execufie au fost practicate de cei trei subiecfi( irlc au debr"rtat la I I qi, respectiv, 12 ani in lupte, ceea ce

lrrstific[ selecfia lor pentru o perioad[ ce corespunde

rt'lecfiei secundare.in identificarea gi ierarhizarea factorilor ce pot

rlctermina performanla sportivd putem diferenfia treitcndile:

A.Voinfl puternicl - locul l - 3 rdspunsuri2 - 4 rdspunsuri3 - 5 rdspunsuri

78 19

Intensitatea pregltiri i

-locul l-3rlspunsuri2 - 3 rlspunsuri3 - 5 rlspunsuri

Volumul orelor de pregdtirelocul | - 4 rlspunsuri

2 - 2 rlspunsuri3 - 2 rlspunsuri4 - 3 rdspunsuri

B.Ultinrele locuri sunt ocupate, dupl cum urrM i neral izare. vitaminizare

ll - 3 rdspunsuril0 - 2 rlspunsuri8 - 4 rlspunsuri

1l - 1 rirspunsuri10 - 2 rlspunsuri9 - 3 rlspunsuri

ll - 2 rlspunsuri10 - 2 rlspunsuri9 - 3 rdspunsuri

C.Cele mai variabile ierarhizdri, chiar paradoxale

vizat factorii:Antrenor talentat, Relafia corectl ?ntre volum g

intensitate qi Respirafie corectl, aprecierile variazl deplasarea pe locul l qi 2 (1,3 qi respectiv I alegeri)locurife l0 ..si ll (2,1,6 alegeri).

Asemenea atitudini ne demonstreazl limite ipregltirea te oreticl cunoqtinge reduse ?n leglturl cu

rrl rrlimentar, fiziologic Ai psihologic implicafi inIttl sportiv.

lrcrrtru aprecierea factorilor favorizanfi aifnrrrr;urfei personale distingem tendinfe de polarizare arrrrrslrlilor:

Nivelul pregitirii - locul I - 1l rIsp.l)regdtireaadversarului - locul 2 - 4rdsp,

-locul 3-2rlsp.Spiritul de luptl al coechipierilor

-locul 2-4rdsp.locul 3-3rdsp.

H Pentru ultimele locuri au fost apreciafi factorii:Calitatea echipamentului - locul l0 - 3 rdsp.

-locul 9-3rdsp.Comportarea galeriei - locul l0 - 3 rdsp.

-locul 9-2rdsp.I' Evenimente din viafa particular[, Arbitraj, Calitatea

susfinltoarelor, de efort, Calmul qi luciditateaantrenorului inregistreazd r[spunsuri variabile, pe

toatd gama de elastificare (de le locul 2 la locull0).Un sportiv se declarl total imun fafd de factori

r' r lcriori cu valoare perturbatoare.in raport cu acest item, sportivii analiza[i

rlcrnonstreazd, in bunl mdsurd rezistenfd fatrd, de acfiunealrrc:torilor dezorganizatori ai comportamentului motric,Iotugi, ni se pare cd existd tendinfa de a se identificarrivelul de pregltire din antrenament cu perfromanfa din('oncurs. Este o realitate cd aceEti sportivi au obtinut innrod repetat rezultate scontate, totuqi, condiliile derrntrenament este indicat s[ fie cu un grad de dificultgate

- locul

Refacere dupl efort- locul

Arbitru corect- locul

80 8l

ridicat, in circumstanle variabile,plece de la congtientizare prinsubconqtient.

R[spunsul urmltor evidenfiazd, de altfel, un bechilibru emolional prin cele l0 din 12 rdspunsuri

sportivilor care acceptd s[ priveascl spectacolul s

?nainte de concurs, degi indicafiile psihologiei recoma

evitarea supra?nc[rclrii emolionale inainte de a concpentru o bund dirijare a energiei sihice in raportsolicit[rile de pe slatea qi incord5rile induse de acestea.

Depri nderi le de comportament-echipare, inc5'lziprezentare la antrenament gi concurs - care caracteriactivitatea motricd au stabilitate dar nu considerlmilustreaz[ pafticularitdli specifice procesului de instruideoarece sunt extrem de diferenfiate la cei 12 subiechiparea dureaz[ de la 5 minute la 30 minute, prezen

la locul de concurs de la 10la 60 minute. iarincdlzireala l5-30 minute. Degi existd diferenle individualecompotament potrivit acestor situafi, este neces

inscrierea ?ntr-un regim mai susfinut de apropiere

atitudinilor in raport cu concursul.Este demn de remarcat, in rdspunsurile subiecfi

prezenla in mod precumplnitor a motivafiei intrinsecifactor dinamizator qi suslinltor al mobiliz[rii pent

concurs: obiectivul de performanf[ - ca dorinfdautodepdqire, dispozilia de concurs - ca atitudine afectivimportanla concursului - transpusd in dorinfaconfruntare cu valori recunoscute. Pe ultimele locuri su

palsafi factorii: valoarea premiilor, dispozitria membrilfamiliei, starea galeriei, prezenta unor personalitdli, faptdemonstreazl o bund actiune educativ[ de inducere

frlltvr.krr superioare. Aceasti apreciere este confirmatd gi

$ rnr;rtrnsurile pentru item-ul 14 referitor la semnificafiaftfftlttrsului: pentru 9 din 12 subiecfi acesta este un mijlocS rrrtrsl'acere a trebuinfei de afirmare a calitdtrilor proprii.

l)eprinderile igienice privind alimentafia, odihna,*llivrlittea sexuald devin procuplri centrale ale conduiteilutrrrrrl sportivilor, Se realizeazd., de asemenea modificdrille urlrortului ?ntre intensitatea qi volumul pregdtirii, o maitlFnlii conservare a energiei neuro-psihice, mobilizareaflprlcn[ei gi a capacitdtilor intelectuale implicate in actulf nutrrr:. lntroducerea acestor modificdri in planul de reglaregf crrrnportamentului, insd, se realizeaz{, in momente totalrlllcritc, in raport cu momentul concursului, de la 5 la 30lllc. Situafia impune orientarea acliunii aducative sprenrurlil'icarea regimului de viagl astfel tncdt sportivul sIrltrpund de un interval optim pentru intrarea in starea derltrpozilie de concurs.

Sunt identificate, prin item-ul 17, surse ale unuirk'zcchilibru emofional inainte de concurs, pentru subieclii!rvcrstigafi acestea fiind reprezentate de "problemeliurriliale" gi "probleme gcolare sau profesionale"; un

',rrlricct afirmd cu convingere c[ "Nimic" nu-l poate enervaIrririnte de concurs. este cazul unui individ stdpdn pe sine,rltrrr, qi hotdr0t s[ obgin[ victoria independent de('tfcumstanle.

Dintre factorii ambientali care condilioneazl;rcr'formanfa r;i intdresc reacfiile pozitive, pe prim plan sunt( londiliile de cazare qi hranl bund", apoi "Arbitrajul

r'r)rect", considerafi factori obiectivi cu mare putere dernl'luenfare asupra capacitdlii reglatorii.

astfel incAt imunizareainteriorizare cdtre ni

82 83

Capacitatea de anticipare qi autoreglare inainte de

'concurs este resimlitd de citre cei mai mulgi subiecfi,

varianta "dacI sunt l6sat in pace sd md pot concentra"

avind 9 alegeri; de asemenea, folosirea, cu tact, de cdtre

arntrenor a sugestiei, inscris[ ln varianta "dacd antrenorul

md ambilioneaz6", primeqte 5 alegeri.

Item-ul 20 cere relatdri in leg[turd cu existenfa, inconduita dinaintea concursului, a unor "tabieturi". Le

considerim expresii ale unei perseverdri mari, cu efect

asupra' mobilitdfii comportamentului, raportat la situalii,

dar ele pot constitui qi verigi ale unor acte automatizate,

devenite veritabile necesitdfi. din cei 12 subiecfi, numai 5

declard cI au "tabieturi", pe carc preferd sI nu le dezv[luie;

ceilalli se pare cI sunt mai deschigi condiliilor variabile pe

care le ofer[ situafiile de intrecere.Alirnentafia ?nainte de concurs este o chestiune ce

cunoaqte aspecte strict particulattzate de la sportiv lasportiv; ca notd generald sesizdm cd nu sunt neglijate

principiile alimentare de bazd', iar subiecfii au formate

cleprinderi igieno-psiho-alimentare. Un singur subiect nu

consumd "nimic" inainte de concurs, fapt contraindicat de

igiena alimentafiei, deoarece pot apare tulburdri inrezervele energetice ale organismului. Privind alimentafia

clupd concurs, in 4 cazuri s-au manifestat tendinfe de

supraalimentare, atitudine contraindicatd deoarece ea poate

afecta vireza cle reaclie qi de execulie, eficienfa tehnicd'

forma. spoftivI, ?n general; se pare cd cei mai multri

subiecfi (8 din 12) au aceastl convingere, transferatd in

deprindere.Asupra mijloacelor de refacere subiecfii emit pdreri

extrem de diverse, flrd nici un fel de polarizare, ceea ce se

rrplicl, desigur, prin nivelul scdzut de informare asupra;r('('stora gi, in acelagi timp, prin absenfa unor tehnici binert;rlr0nite de relaxare fizicd, gi psihicd.

Cei mai mulli subiecli sunt de acord c[ nu poate fi;rt t'cptatd ideea "nu sunt necesare mlsuri speciale" dert'llcere dupd concurs, dar dintre cele indicate int lre:stionar, mijloacele fizoterapice sunt considerate celerrrrri indicate fiind, considerlm noi, gi cele mai uzitate alterrrorlalitdfi, ca de exemplu "complex de migclrilrsilro-fixice", nu sunt cunoscute qi nici practicate.

Tofi subiecfii demonstreazl cd se supun unuil)rogram riguros de somn cu o duratd optimd (8-10 ore) qirrrr interval bine ales (culcarea in jur de ora 22).Reprizelerlg somn din timpul zilei sunt variabile, in funcfie de

;rrogramul de antrenament cit gi de activitltrileprrfesionale.

Privind programul de alimentafie, tofi subiectrii iqi,rrlrninistreazd, rafia alimentari in masa frac[ionatl in 3-4;rrize. In cazul repartizirii in 3 mese (cu frecvenfa cea mairrr:rre in rdspunsuri - 9 subiecfi) este necesard corectarearr'parti!iei in procente, nefiind unanimitate de atitudini in;r('cst sens, dupd cum wmeazd,: la micul dejun 3OVo, laprinz 50Vo, seara 20Vo. in cazul a 4 mese (l subiect),rrrpartizarea valorii calorice se va face: micul dejunt5-30Vo, gustarea de dimineatl l0-15Vo, prdnzul 35-50Vo,rtrrrro I5-20a/o. Este, de asemenea, necesar sd se insiste,rslrpra mesei constante de dimineald.

In sistemul deprinderilor igienice cu efect pozitiv ser ontureazd in r[spunsurile subiecfilor (10 din lZ),lcprinderea de a face gimnasticd dimineafa, corespunzdtorrrrrui regim de vialI ralional ales.

84 85

Sonddnd opinia sportivilor asupra obiqnuinfelorfumat gi consum de alcool, constatdm cd tolipricipiul cd acestea sunt incompatibile cu activi

sportivd, prejudiciind-o, totugi sunt situafii - ocazie cdnd

consumd o mic[ cantitate de alcool. Acesta trebuie,

strictefe evitat! Aceeagi atitudine de consecvenfd

pespectarea regimului de via![ privegte 9i programul

somn optim, indiferent de evenimente extrasportive.

Pentru refacere, mijlocele folosite la club nu di

de cele aplicate la loturile nationale; ele sunt reprcze

de proceduri fizioterapice, de aceea este necesar ca s[ filirgite, diversificate gi adaptate necesitdlilor de

bio-psihic[.Anticiparea - moment al pregdtirii psihologice

concurs face obiectul item-ului 3J: varianta "m[ ga

la ce am de flcut in teren" care inregistreazd 8 a

expriml existenfa capacit[1ii de anticipare qi a spiritul

agonistic "m[ g0ndesc la victorii" - cu 7 alegeti.

in situaliile critice, ca 9i in urma greqelilor,

subiecEii luptdtori se menfin stenici, dornici de victorie, nu

se demobilizeazd, ci-qi organizeazd capacitatea de

autoreglare r;i adaptare eficientd la situaEie. Expresie a

acestei capacitdgi de autoreglare este identificarea

susfindtorilor energetici in concurs in conqtiinfa propriei

valori, dispozifia de concurs gi dorinfa de victorie. Cauzele

insucceselor in competifie nu sunt c[utate in factori

exteriori, ci se asum[ rlspunderea pentru conduita proprie,

cu con qtien ttzarea determinlri i i nterne a acestei a. Invocarea

r-rnui factor exterior - arbitrajul incorect - in multe situalii

ridicd aspecte de ordin moral, fagd de care atitudinea

sportivilor rlmine, inci, f[rd rezonanf[.

Nevoia de identificare si de recunoastere se

iltllrllce in cele mai multe situalii prin mijloace de

fllunlizare (albume, tlieturi din ziare) qi mai rar prin,Fllreli i personale, autoanalizl etc.

Chestionar de opinii E.W.Operdnd asupra a $apte variabile de personalitate:

&'lrvism, sociabilitate, asumarea riscului, impulsivitate,€*plcsivitate, relflexivitate qi responsabilitate acest test

fte l pus la indem0nd date prefioase despre corelalia dintrertrrrc(ura personalit[1ii qi comportamentul sportivilorlnrrl'r'untafi cu adversari puternici, situalii neprevdzute,prrrculoase, frustrafi de arbitrii sau public ostil, in condiliirlt: climat favorabile sau nu (ANEXA NR. l).

Pentru activism in I I cazuri valorile sunt medii gi

lrrrrro: 4 Mediu inferior, 6 Mediu superior, I Bine gi numai

rrrr subiect are valoarea Slabd. Acest subiect, insd este('irrnpion RSR - 1987, foarte interiorizat, cu un controlugrrros al recfiilor, acfioneazd cu multd economie de

rrri,scdri, cu selectarea unor mijoace de reacfie numai int'unlbrmitate cu capacitdfile reale de care dispune; prinirscmenea caracterisitici, valoarea sclzuti oblinut[ nu se

poate justifica.Sociabilitatea apare cu valori crescute pentru l1

tlin subiecfi: 2 au valoarea Bine, 7 - Mediu superior, 2

Mediu inferior gi I subiect obline valoarea Slab. Este

subiectul cel mai mn6r (16 ani), recent component al

t:chipei, mai rezervat qi datoritd rezultatelor care nu s-au

ridicat la valoarea celorlalgi; este de categoria 47kg.Asumarea riscului deqi ar trebui sd. caracterizeze

personalitatea luptdtorilor, numai 5 subiecfi au valori

8687

Mediu inferioare gi Mediu superioare, ceilalli 7

valori Foarte slab - 2 gi valoarea Slab. Considerdmaceqti din urmd sportivi, mai ales in concurs, nuhazardeazd. ?n abordarea unor scheme ce nu fac parte

r-epetoriul de preg[tire, conduita in lupte fiind predomialgoritmicd

Impulsivitatea cu l.valoare F.Slab, 7 Slab, n

l - Mediu superior qi 3 Mediu inferior demonstreazdbuni st[pdnire a fr0nelor condilinate, rezultantlantrenamentului ce pregltegte specific pentru fazele "

aqteptare".Expresivitatea cu I F.Slab, 7 Slab, 4

inferior coreleazd pozitiv cu atitudinile afectivesubiecfilor investigafi, imperturbabili, rezervafi, tempeextrem de calculafi.

Reflexivitatea inrecistreazd scoruri variabile: ISlab, 5 Mediu inferior, 6 Mediu superior ceea

corcspunde inclinagiilor celor mai mulEi spre analizl, sp

generalizare qi abstractizare, dorinfd de cunoaqtere. Estevariabill pe care antrenorul o poate folosi in pregdti

teoreticl din antrenament.Responsabilitatea are numai o valoare Medi

inbrioard qi 6 Mediu superioare, 5 Bine. Este un cOgti

pentru aceastd echipd care igi asumd acfiuni pe contpropriu, sunt de mare incredere, conqtiincioqi, faconfirmat in competilii.

Chestionarul personal de atitudini gi opiniiAvem in fal[ expresia grafic[ a energiei psihice

care o posedl fiecare stare a ego-ului sportivilor, priegogramd (ANEXA NR. 2).

( la notd generald sesizdm cd numai cu o excepfie,

ftthtr.t'1ii au o pozilie dezavantajooasd in starea de "adult"lrrr tlc "pdrinte nofmativ", in favoarea celei din urm5,

gper t'c semnificd faptul cd sportivul nu s-a realizat lailvrlrrl cxigenfelor extrem de ridicate, dar nici la nivelulflirtr tlo "copil liber", al posibilit[lilor incd nevalorificate,ilrh irspectul temerit[1ii, iniliativei, agresivitdfii. Nivelultspt('zontat de starea de "copil adaptat" corespunde sau este

ftrurle: apropiatd de acela al stdrii de "adult" ceea ce

Itr'rrchcazd o bun[ insuqire a regulilor sociale de

l nrrrpurtament, integrare optimd in atmosfera de grup, bundI unl)crare cu antrenorul.

VIII. RECOMAND;,RI BIO-PSIHO-PEDAGOGICE

flrcomandiri biologice .I Asigurarea unei alimentafii complexe, in care sI se

gdseascd toate substanfele hrdnitoare:. - protide 2glkg corp/2A ore pdn[ la 2,5 g. (60Vo deorigine animald)- Iipide 1,J-1,9 glkg corpl24 ore (70Vo de origineanimal[)- glucide l0g/kg corp/24 ore cu cre$terea cantitiliiin timpul competifiilor (sub formd de glucoz[ gi

fructozd)- vitamine, cu deosebire C, Bll, 86, 812.- apa sr,rb formd de apd minerald, api ?ndulcit[,sucuri naturale de fructe.

.1. inl[turarea obiceiului unor sportivi de a nuconsuma alimente inainte de concurs.

I Diferenfierea alimentafiei ?n conformitate cu planul

4.

de pregltire, astfel incdt in perioada competilionsd se introduc[ alimente cu valoare caloric[mare ;i mai ur;or asimilabile, iar in perioada

refacere sI se evite supraalimentafia.Menfinerea greut[fii corespunz[toare categoriei

concurs sd se facd printr-un control ritmic qi

alimentafie corespunzdtoare, evit0ndu-se tehnici

de sldbire rapid[.5. Formarea la sportivi a deprinderii de reparti

judicioasl a valorii calorice a alimentelor:pentru 3 mese pe zi: micul dejun 3Uo/o

prdnz 50o/o

seara 20Vo

pentru 4 mese pe zi: micul dejun 25-30o/o

gustarea lU-l5%o

rlinamica acesteia), mijloacele optime de menlineren unui potenlial biologic ridicat.('ontrol congtient asupra rlspunsurilor (rapide qi

coordonate) al sistemelor Ei aparatelor in efort.

Itccomandiri psihotogiceAsigurarea unei pregdtiri teoretice pertinente inlegdturd cu aspectele de multilateralitate ale

solicit[rii organismului in timpul efortului: frzic,f'iziologic, psihologic, motric, cu toate modific[rilel'uncfionale ce se produc.Exersarea sportivilor pentru cunoa$tereaparticul aritdgile psihomotricitdli i (schema corporald,coordonarea staticl qi dinamic[, lateralitate, vitezade reacfie gi execufie, coordonate perceptiv-

motric[) diferenfiat, astfel inc0t sportivul sd-qi

elaboreze mecanismele de control, coordonare,

acfiune compensatorie. Aceasta s[ se realizeze prinobiective precise in antrenament, pafticularizat pe

individ.Formarea capacitdlii - qi dezvoltarea ei la nivelulde deprindere - de apreciere obiectivd a niveluluide pregdtire atins, in raport cu obiectivele propuse.

Folosirea, de cdtre antrenot, a sugestiei sistematice,

in stare de veghe, convingdtoare qi realiste pentru

a cultiva incredere in forfele proprii qi dorinfa de

a invinge prin angajarea resurselor proprii.Informarea sistematic[ a sportivilor asupra

adversarilor, particularitdlilor acestora gi

proiectarea, impreund cu sportivul, a mijloacelor

35-50%o

15-20Vo

Sd se formeze convingeri la sportivi in legdturd

consistenla mesei de dimineafd.Menfinerea obiceiurilor de a evita fumatulconsumul de alcool (chiar gi ocazional)in funclie de orele de antrenament, precum 9i

intrarea in concurs. masa se va servi cu 3-3,5

inainte de efort qi 45-60 minute dup5.

intdrirea deprinderilor de refacere prin somn,

prelungirea duratei in perioada de concurs.

Folosirea miiloacelor locare de c[lireorganismului qi ionizare negativd la malul mIrii.Formarea deprinderilor de autocontrol ritmicefectelor regimului de viald asupra stdrii gene

a organismului, perioada necesard de refacere (qi

pranzseara

6.

7.

8.

9.

10.

lt.

90 9l

*l

optime de depdqire a acestora in vederea vIngreunarea condiliilor de antrenament indobindirii de cdtre sportivi a unor formecomportament flexibile, deschise, ce pot fi adecv

situaliilor'imprevizibile cu care se pot confruntaconcurs.

1. Folosirea, in antrenament, a unor exercifii specifipentru educarea atenfiei, atdt a graduluiconcentrare qi stabilitltrii, cdt gi a flexibilit[1ii ei.

8. Menfinerea, prin stimulare, a motivafiei intrireprezentat[ la luptltori de dispozifia de concu

obiectivul de performanfd. - ca dorinfdautodep[gire, importanfa concursului - transpusddorinld de confruntare qi deplqire a unor advers

de valoare.Cultivarea qi exersarea unor reactii anticipatiprin insuqirea unie varietlfi de scheme tactiorientative, cu caracter general.

Inainte de concurs sI se rcalizeze o reducereinclrclturii emo!ionale (pozitive sau negative) priscdderea semnificafiei - stressante a concursuluievitarea participdrii la spectacolul sportiv inaintea intra pe saltea, evitarea problemelor de natu

conflictuall in familie sau activitatea profesionald

ll. Omogenizarea, la grupul de sportivi investigali,regimului de viald inainte de concurs, astfel incfiecare sI dispund de un interval optim (cca

slptlnr0ni) pentru a intra in dispozigie de concurs.

12. Generalizarea, la toli sportivii a deprinderii de arupe, deconecta de factorii perturbatori externi ce

acfioneazd in timpul concursului.

| ,'rrrr;uca deprinderilor de adaptare la situafii dcr,.r( l)tiu-o prelungitd pentru intrarea in concurs, ca ;il,r,,rtrra[iile de frustrare (decizii incorecte alcrr I' rlr rr lui).| 'losir'oa unor mijloace specifice de sugestie pcnlru.il rlr('iliilltent, mobilizarea unor resurse absconsc,rr, , orrltienfizate, latente pe care subiecfii le cle{irr.| \('rsarea antrenorului pentru insuqirea tehnicilor,lt' rr:luxare psihicl gi ac{ionarea prin intermcclitrl.tr ('slora asupra sportivilor. Dintre mi-jloacclc:rr'r'onurfldrte de literatura de specialitate, penlnlrr( (:l)Llt am recomanda inilierea in metoda clc

rt'l;rxal'e prin antrenament psihoton, apreciirrcl,'lrt'icnfa lui atdt pentru punerea in stare de lilrrruilx'ntrlr concurs cdt qi in ameliorarea functrionalitt'itiilrzrce qi psihice. Op[iunea se justific[ qi prin acccl, ;i tlupi o perioadl de exersare (cca. 6 luni) poalcr lt'vcni o capacitate proprie, de practicalcrrrtlependent[.

Itccomandiri pedagogiceSllucturarea antrenamentului astfel incdt sI sc

lsigure concordan{i intre confinutul qi solicitlrilcrlrn cadrul antrenamentului gi cele din concLtrs:r;ind se intdlnesc Iuptltori de valoare f.apropiaticreqte ponderea efortr"rlui static, iar cdnd sunt mainrari diferenlele de nivel de pregdtire gi valoare,cre$te ponderea efortului dinamic. Se impune, deci,ca sportivul sd fie pregdtit atAt pentru eforturilestatice, cdt qi pentru cele dinamice (antrenamentul

c)

10.

92 93

5.

specific Ia saltea, cu partener).

2.

a-).

Marile grupe musculare sd fie pregdtite atdt

cdt gi dinamic ?n sifua1ii de tracliune qi impinLuptdtorul s[ fie deprins s5-gi dozeze efortultimpul intrecerii, durata acesteia fiind extremvariabil[ in funcfie de adversar qi de situafiaadoptat[.

4. in perioada pregdtitoare si se realizeze ogradatd, a volumului de lucru, o creqtere insuficia acesteia putdnd duce la instabilittperformanlelor.incheierea perioadei pregdtitoare specifice este

moment favorabil pentru plan ificarea participlri idiferite competifii de control, al intdlnirii.importanf[ minord, fiind realizatl astfel tranzilentd la perioada competifionald.

6. Deoarece in perioada competifional[ ieforturilor este foarte ridicatd este important s[controleze riguros reacliile biologice de adaptare

efort, pentru a se preveni starea

supraantrenament. Cind intensitatea efortuluimaximd este necesar s[ fie modificat[ in raportdinamica modificlrilor funcfionale.Individualizarea eforturilor rdmAne in aten

antrenorului ca o axiomi.Deoarece durata de luptd a sclzut in ultiperioadd, trebuie acordatd o atenlie sporit[ pregdtitehnico-tactibe, factorul rezistenfd influenfdndpufin performanfa.Verificarea eficienlei pregltirii prin teste

dinamometrie, de adaptare la efort, ca qi tes

ffl{lll l('e.

lrulnsn'ca cu pricepere a odihnei active.

Alt'stt' recomand[ri au fost inaintate antrenoruluiInrr concomitent cu comunicarea gi discutarea

t rrrrrltirtolor obfinute la testele aplicate, cu indicarea

fl rlrpt't'tate gi introduse in practica de antrenarnent.

I!{. I)INAMICA REZULTATELOR

l)rrpir r-rn interval de 4 luni au fost reaplicate testele

reprczintl instrumentul cercetdrii noastre asupra

rrryr lot de subiecfi. Apreciem c[ intervalul este relativ

fftttf ;rcrrtru a aprecia rezultatele ca reprezentAnd efect al

ifiervt'rrlici dirijate a antrenorului. De altfel modificdri

l:trrrrrlrctlive nu au ap[rut decdt in micd mdsuri. Pe de altd

tsttr pcrioada in care au fost investigafi subiecfii - luna

lgptnnl)ric - este o perioadd preg[titoare, deci cu alte

rthlet'irvc specifice, imediatd perioadei de refacere.(lhestionarul A-R-87Apare o modificare in ierarhizarea factorilor

afetrrninafi ai performanfei sportive, cele mai multe

rlrrrrlici"rri pe locul 1 qi 2 avAnd factorul "relafia corectd

Intrt' vtrlum qi intensitate", trece pe locul 2 in ietarhizare

vrrrrr[i-r puternicd", iar pe locul 3 apare "alimentalie

r rrlt't't[".Pentru aprecierea factorilor favorizanfi ai

;rrrlormanfei individuale, global rlm6ne pe locul | "nivelul

1,rc11ritirii mele", de asemonea rdmdne pe locul 2"ptegdttteair(lvorsarului" qi trece pe locul 3 "arbitrajul".

S-a modificat atitudineafa[d, de spectacolul sportiv

rrurinte de a concura,laT dintre sportivi, deqi, chiar acegtia

.7

8.

9.

94 95

declarau cd le este necesar pentru cunoaqterea general[

nivelului concursului, dar au cedat in fafa argu

psihologice.Antrenorul a acfionat pozitiv in sensul omogen

atitudinii sportivilor privitor la prezentarea din timp (

l5 min.) la locul concursului qi adoptarea unei peri

optime de incdlzire (cca 20 minute). Asupra dura

echipdrii timpul r[m0ne neschimbat, potrivit obiqnuinle

proprii. Prezenfa motivafiei intrinseci in rdspunsuri

subieclilor corespunde acliunii antrenorului de cultivare

acesteia, premizd fiind gi marea pasiune a acestuia pe

ramura de sport cdreia i s-a dedicat, transferat[ poziti

elevilor sdi.

La 8 din cei 12 subiecfi s-au produs modificdri

alcltuirea resimului de viatd, in concordanfd cu sugestii

fdcute: cu cca 3 sdptdmdni inainte de concurs este neces

acordarea unei atenJii sporite alimentaliei corec

somnului odihnitor, activitllii sexuale, ca qi modifiraportului intre volum qi intensitatea pregdtirii, cu c

intensit[1ii.Ca surse ale dezechilibrului emofional su

menfionali, pe acelaqi loc "problemele familiale" - locul

gi "problemele lgcolare sau profesionale" pe locul 2.

Modificdri de clasament apar in enunfarea factori

ambientali care condi;ioneazd' performanfa, pe primul

fiind cu cele mai multe alegeri "dacd adversarii su

puternici" r;i pe locul 2 "dacd arbitrii sunt corecfi" (acel

loc ca la prima testare). Este o emancipare de fobiectivi cu valoare perturbatoare qi aprecierea concursulu

in raport de factori subiectivi.

,,\rrgrcnarea in concurs se face pe bazas unor factoriFrgnitt\'r, locul I "dacd sunt llsat in pace sd mI pot!ffffr r'lrlr;r", ca qi la testarea inigial[, ca gi Iocul 2 "dac7a

dtrlrlrror rrl rnit ambigioneazl".l)e prinderile alimentare s-au modificat foarte pufin

tfrlr ,r.,|t't'tul reprizelor zilnice, in sensul cd 1 sportiv careflr ,,r' ,rlirrrcnta ?nainte de concurs a fost determinat sd nulr 1r1111'7,' acest aspect de importanld deosebitd.br rrrrnrlt';rtive sunt reducerile totale ale tendinfelor de*rpr,r,rlrrrrcntal'e in perioada de refacere. S-au plstratrlr,1'rn(l('rile corecte de ingienl a somnului, ca qi defr rr.,lrn{i qi evitare a fumatului qi bluturilor alcoolice. ini r,rzuli acestea mai sunt consumate "ocazional". Se

lr.l.,tr('irzri in continuare la cei l0 sportivi deprinderea de a

1r,rr trcil gimnastica de inviorare, fdrd ca ea sd fie introdus[Irr rr'1'rrrrul de viafd al celorlalli doi.

lleferitor la mijloacele de refacere, in rlspunsurilelutrr()r irpar menfionate tehnicile noi introduse de antrenor,

'l,u 1rt:rrtru a menfiona prin ce mijloc igi revine cel mair,,nr tlLrpi concurs, pe primele locuri sunt men[ionate

f rrrrrlclapie" gi, respectiv "cdteva zile de odihnl totald"l,r1rt t'c sugereazl lipsa unor convingeri ferme in leglturd

' l ('licienla antrenamentului psihoton pe care au inceput,,,r I pl'actice in comun.

Pentru ceilalli itemi rdspunsurile nu se modificl,, nutil'icativ, pe ansamblu.

Chestionarul de opinii E.W.Indicafiile date antrenorului au vizat mijloace de

rr tronare in vederea ameliorlrii unor variabile psihice a,ror valoare obfinutl nu concordl cu solicitlrile psihice

96 97

ale luptelor.Pentru subiectul nr.l s-a recomandat acf

asupra "activismului" care inr"egistrase o valoare a

"Mediu inferior" (12). Modificarea este minimd - I

rlrenfindndu-se in aceeagi calitate "Mediu inferior"; apar

pentru celelalte variabile astfel de mici modificdri,pdstrarea in aceleagi limite calitative. Se.poate aprecia

sensul intervenfiei nu gi-a atins obiectivul.Pentru subiectul nr.2 intervenfiile vizau doi f

de personalitate "Activism" - apreciat "Mediu inferior" (1

si "Asumarea riscului" - "Slab" (8). S-au inregi

niodificdri semnificative numai pentru al doilea fsportivul oblindnd calificativul "Mediu superior" (16),

confirmat ili de antrenor prin conduita curajoasd, de a

a unor elemente de mare periculozitate in antrenament.

Pentru subiectul nr.3 nu se inregistreazd modifica urmare a intervenliei antrenorului, pdstrAnd pen

factorul vizat "Asumarea riscului" calificativul "Slab" (1

iatl de 9).Subiectul nr.5 reclama intervenlii pentru trei fac

"Activism", "Asumarea riscului", "Responsabilitate

Numai ultimul a fost modificat de la "Mediu inferior" (1

la "Mediu superior" (19).

Subiectul nr.6 igi pdstreazd valori neschi

semnificativ.Subiectul nr.7 pentru factorul "Asumarea riscului

calificativ "Slab" obline la o a doua testare valoarea I

"Mediu superior".Subiectul nr.8 cu valori "Slab" pentru "Activism

qi F.Slab" pentru "Asumarea riscului" este refrac

oriciror influenle, avAnd o f.mare incredere in si

rrrrt' irrteriorizat, refinut in exteriorrzareailrr, bine dotat qi cotat ca spotiv, sociabil

opiniilor qi

qi cu forfdIrrllrrcrr(are se pistreazd la valorile iniliale.

Srrbiectul nr.9 este influenfat pentru modificareallrrrlrri "Asumarea riscului" cu calificativul "f.slab" (5),

tgnrrlrr-se obginerea calificativului "Mediu inferior" (l 3).

l)cr-rtLr,r urmdtorii subiecli apreciem numai

t,htrrllrrca valorii pentrLl "Impulsivitate" la subiectul nr.l 1,

*flr;rrrtlrr-i valoarea "Mediu superior" la "Mediu inferior"

llato privire de ansamblu ne premite sd apreciem cd

tpnrlrvii luptltori au, o dotare la cote ridicate a factorilorHr t('/,onan[i in comportamentul sportiv, deqi, paradoxal,

Un \lx)r't al riscului, curajului, angajdrii, evidenliazd valoriIt il/ulc pentru "activism" qi "asumarea riscului". Se

nt{'rrIinc observafia justificatl, fdcutd inilial in legltur[ cu

felrlr'rr(er de angajare hazardati intr-o intrecere in care

;rrt'lliilirea tehnicl este o condilie hotdritoare pentru

rir loric; schemele trebuie bine automatizate.

Chestionarul P.A.O.Direcfia intervenfiei noastre a vizat cre$terea

rrrlorilor pentrLl starea de "adult" prin acliuni de orientarerl,u precisd spre scop, stimularea independenlei ?n acliune

1i tlr:cizii, finaltzarea intenfiilor ce corespund capacitdgilor.| 'orrcomitent s-a urmlrit reducerea valorilor pentru "starea

rh' plrinte normativ", corespunzltor tendinlelor de

' nr('ncipare de reguli de politeld, cultivarea spiritului

' rnrpetitiv, agresivist de luptd, ca gi reducerea valorilor,t,rrii de "copil adaptat" pentru cultivarea creativitdlii,,lrorrtaneitlfii, mobilizarea resurselor energiei de

98 99

expresivitate, agonistice, trebuinla de realizare.Mijloacele de intervenlie sgestivd in stare de

ar fi trebLrit bine susfinute de antrenamentul psihoton,realizat ?n prea micl misurl, a$a cum indicd mrnodificlri din egogramd.

X. CONCLUZII

- Cercetarea, de mare utilitate pentru optimpregltirii sportivilor, ar fi fbst de mare eficienflasupra aceluiagi lot de subiectri ar fi actrionat o echiptrspecialigti.

- Oblinerea unor mLrtatii in tehnicaantrenament qi concurs nu poate fi decdtirrtervenfii competente de lungl duratd.

de acfionare

- Asimilarea tehnolosiilor de actionarercfacerea psiho-fizicd presupune exersarea qi abilitaintr-un cadru organizat, institufionalizat, al antrenorilor.

- Factorii biologici, rnai ales cei alimentari nu

alli sub un control riguros al antrenorului, diriiareafi'rcdndu-se numai ?n corelalie cu declarafiile subiecfilor.

- Factorii psihologici, pentru a fi relavantri

cercetare ar trebui investigafi qi folosind alte teste (

Echilibru emolional - F. qi M.Gauguelni, pentru TentinPsihoneurotice Woodworth-Mathews).

I

rezultanta u

,-i

z

ul

za/0

r\

Ftsf,

zaq&

.rq

F6

aFI

7pJa

e

FH

r

qtF

baq

xH

udtsq

Fts-!)

:

Fa

o

D*<J

69

q

Fq

FFJ

4.oc

1444.F

FU

q

F

tsUo

f Z tz zrz z z z

100

J

U

?F

&

I

r

J

FJ

Fz,<

FIz

r

F

z

n

6

FILl

=q

Fut?z 7. z z z ! z z

(\l

^)zXz4

z

az

FF

A:vi:4<1jZ*a\vO

I

F

zAvFaaT''!

rlv

ANTRENAMBNTUL AUTOGENt\il.f r,oc DE AMELIORARE A CAPACITATII

I)E PERFORMANTA A SPORTIVILOR

I. VALENTELE REGLATORII $I FORMATIVE

. ALE ANTRENAMENTULUI AUTOGEN

in fala solicit[rilor specifice activit[trii de

lrrr lorrnan![, organismul sportivului rdspunde mobilizdndnlr'rgia sa de adaptare, energie cdreia nu-i cunoaqtem, incd,

1rr. rlt:plin, posibilitdtile. Apelul la modalitdti de dominare,r \lstcmului nervos gi, implicit, menfinerea echilibruluiIrrrrt'Iional al organismului au adus in atenfia practicii

',;rorliVo mijloacele refacerii psihofizice care, spre

rh'osobire de refacerea pasivd, combind refacerea tonusului

rrrrrscnlar folosind un optimum de luciditate, o stare de

r rliilcn[[ dirijatd cdtre propria sferl somato-viscero-,'rrro(ionald..

Este deja asimilatd ideea cd. in activitatea, orrrpetifionald sportivul trebuie antrenat qi in direcgia

rIrbindirii capacitdfii de autoreglare, de dirijare optimd a

''llclgiei fizice gi nervoase in funclie de solicitlri.Relaxarea psihofizic[ antreneazd o diminuare a

,rt tivitltii zonelor din creer implicate in apari(ia stdrilorrrrrofionale, in aparilia dialogului tonico-emofional, dialog,rtirt de caracteristic pentru sportiv qi care, in esenfd,

rrurterializeazi acfiunea reciproc[ fizicd gi psihicS. Grafie

r,'laxdrii tensiunile tonico-emofionale scad, generdnd starea

rlt' confoft fiziologic, relaxarea nereducAndu-se numai lar lt:contractare, aceasta din urml referindu-se numai la,,tarea de hipotonie indusd mugchilor de c[tre cortex, ci

103

prveqte ansamblul comportamentului viefii vegetative Metoda conceputd de J.H.Schultz este, in esen![, ortlri de autodecontractare concentrativd. subiectulrrlrr-qi, prin concentrare, o stare ce declangeaz[

a aceleia de relafie. Relaxarea, deci, trebuie conceput[o stare globall care presupune nu numai intervescoarfei, ci gi a centrilor de reglare subcorti urrlractarea mugchilor, manifestatd prin senzafia

clecontractarea poate fi consideratd in acest context doar tivd de greutate (hipotonia musculard) gi senzafia de

o etapd pregltitoare a relaxlrii, doar o manevrd prin lrrrij (vasodilatafia perifericd); concomitent se

putem, pe cale somaticl, muscular[, si influentrdm stIosihice.

'r,lrrrogte ritmul cardiac qi respirator, organiSmul

rrr'liciind de economie de energie biologicd. in fazeleDintre mijloacele de refacere psihofizicl cu arie 'rioare ale antrenamentului refacerea se exprim[ qi prin

rdsp0ndire mai larg5: refacerea musculard progresi ll('r'ca capacitdfii de autosugestie, sportivul put0nd s[-qil;rrrqeze, in mod voluntar, controlul congtient atAt asupraJacobson, metoda lui E. de Winter metodele lui Durand

Bousigner, metoda lui Luthe, antrenamentul autoreglaal lui Schultz are virtutea de a fi nu numai o tehnicl

rr somatice; viscerale cdt gi emoginale; in acelagi timprttr capacitatea de concentrare a atenfiei in mod selectiv

psihoterapie, ci gi o tehnicd cu caracter autoformativ. su llttt spre interiorul propriului corp, cit qi in zona lumiiacest aspect efectele asupra funcliilor respiratorii ftlrnrc. Odatl dobinditl capacitatea de disciplinare a

ggirrrismului, sportivul poate sI-$i dirijeze energia cdtre

rft'rr leprezentdrilor, a imaginafiei qi a gindirii utilizabilehr ;rt'tivitatea de invdlare qi perfecfionare motricl.

Mecanismul de bazl al antrenamentului autogen illeprt:zintd sugestia qi autosugestia, pornind de la punctul

rlr' vcdere conform clruia fiinla umanl nu foloseqte decdt

;rrrr(iul sau in mod ineficient potenfialul slu psihofiziologicrll,rptativ, antrenarea dispozitriilor latente ale organismuluirr',rlizdndu-se prin forfa specificd de induc;ie, reglaj gi

r urrlrol al cuv0ntului. in acest sens, se considerd cd

f rrtrr;csul ?nv5[[rii " care tsi trage iz,vorul din fondul

l, t,, I t t g i c p r im u r" condilioneaz[ cregterea randamentului, iarrlur perspectiva personalit[1ii implicd afirmarea qi

r h' zvoltarea val ori Ior existenf iale proprii.

circulatorii sunt notabile. Respirafia, utilIaprovizionarea organismului cu combustibilul vioxigenul, are efecte semnificative asupra dispozifiiaf'ective: o respirafie superficiall, insuficientl intrefiapatia, pesinrismul, demoralizarea; agresivitateainsolitl de o respirafie rapidd gi superficiald; starealiniqte r;i calm se insofesc de migclri respiratorii mai

conqtienfI; respirafia poate influenfa stirile afective ci

,si profunde. Corelativ, orice gest respirator se transfer[,rndsurd mai mult sau mai pulin sesizabild, in stare

le poate imprima o anumitl tonalitate. Pe calea respirafieieste indusd o acfiune de reglare asupra nucleilorsubcorticali responsabili ai controlului cardiovascular, eeea

ce evidenEiazl sinergismul funcfional cardiorespirator.

104 105

II. METODOLOGIA CERCETARII

Lotut de subiecfi. in vederea experivalenfelor reglatori ale antrenamentului autogen, cfltvizdnd creqterea nivelului performanfei, am selecfiechipa Clubului sportiv qcolar nr.1 din Constanfagimnastici ritmici condusl de prof. antrenor DamiMirela. Echipa este compusd din 8 gimnaste - categoriavdrstd de 13 ani, angajate in activitatea de porforman!42-8 am. Sunt sportive de valoare, fapt atestat prin titluricampioane nafionale (pe echip[ c6t qi pe obiecte), caclasdri inalte in intreceri interna{ionale.

Cercetarea s-a desf5gurat in perioada fr

octombrie 1989, perioadd in care sportivelor li s-a ap

tehnica relaxlrii de tip autogen in conformitate cu pde acfiune conceput gi indicat de noi antrenoarei (Anexa 1).

Consider0nd antrenamentul autogen sub aspecposibilit5lilor reglatorii c6t qi de dezvoltare, am avutvedere variabile psihice pe care ne-am propus slidentificlm qi s[ le misurim prin urm[toarele mijloace:

a) in vederea aprecierii nivelului capacitdgipsihomotrice am aplicat:

1. Proba greutililor care permite stabilinivelului de dezvoltare al senzatriilor muculo-articulareinformeazd despre migcarea ,si pozilia diferitelor plrgicorpului, ddnd scoarfei posibilitatea sd controleze gi

comande acfiunile motrice planificate. Cu cOt sportiva es

mai antrenatd qi, deci, experienfa sa motric[ mai bogatl,

lfffl cste .mai capabil[ sd aprecieze mai precis direcfia,

ltnplitudinea, rapiditatea gi forfa necesard efectudrii

ftttlliirii. Punctajul pe care trebuie sd-l realizeze gimnasta

perrlrLr calificativul "f.bin€'' este de 160-180 puncte.

2. Proba discnrilor Bonnaedell - identificd nivelultelrrr:zentdrilor ideo-rnotorii; o reprezontare clard a acfiuniirlr irrdeplinit reduce efortul de atenfie gi de voinfd,n'rrrleazd rnomentul deliber[rii qi constituie o condilie a

tportunitdtii actelor voluntare; reprezent[rile mentale ale

err'r'cifiilor gi transpunerea lor in limbaj interior reprezintd

n t'ondifie a ?nvdtrdrii gi perfecfiondrii miqcdrii. Pentru

nrlrlicativul "f.bine" sunt necesare 250-300 puncte.

3.Yiteza de execufie are pentru gimnastica ritmicd

!r o seurnificafie de expresivitate qi spectaculozitate,

rrtrcutiile in vitezd fiind mai bine apreciate de arbitraj.lvl ri s u rIm aceastl capac itate pri n psihotempometru, valori le

r r' oorespund calificativului "f.bine" fiind peste coeficientulI

4. Capacitatea de concentrare a aten{iei' Amirplrcat testul "Toubuse - Pi6ron" care apreciazd prinr ocl'icientul de exaetitate (vahrri f.bune peste 60).('oncentrarea aten{iei este inrptrsd de necesitatea orientdrii,,t'lcctive asupra unei anumitg surse care va pune stdpOnire

pr' subiect.

5. Coeficientnt do intetigen[i il lulm in disculie, t'rrsiderind inteligenta ca aptitudine generald de adaptare

r orrqtient[.la condigiile qr situaliile noi de viafa, activitatea

106 107

competilional[ oferind ganse celui ce-qi poate

conduita in conformitate cu circumstantrele. Am apli

testul Raven (Matricele Progresive Raven) cu 12 figuridificultate progresivd pentru care subiectul trebuie sd a

segmentul decupat printr-o analizd. abstractd privind fgi detaliile. Calificativele se acordd in raport cu centile

,(de la 5 la 95) corespunzdtoare punctajului oblinut.

b) Din perspectiva marii performanfe ne-a

orientat qi asupra unor trisituri de personalitacompatibile cu exigenfele gi tensiunile psihice generate

competifia sportivd pe care le-am diagnosticat prin:

l. Test complex de temperament ce rele

varietatea de aspecte implicate in reactivitacomportamental[: dinamica proceselor nervfundamentale, particularitllile proceselor de cunoagte

reactivitatea emolional6, autoreglarea atitudinii,afectivitdlii gi voinfei, atitudine fa{d de semeni, capaci

de afirmare, combativitate, spirit de disciplinl, spiritindependenlI, capacitate de adaptare la situafii noi, ni

de aspirafie. Sunt identificate modalit[lile proprii celortipuri temperamentale de corelare a aspectelor menlionate

2. Inventar de personalitate Eysenck-varianta A

apreciazd, dimensiunile introversie/extraversie $ineuroticism care au rezonan![ ?n adaptabilitatea la

contextul solicitdrilor externe.

3. Echilibrul emofional. Afectivitatea ingimnastica ritmicd are un rol adaptativ, dinamogen,

fllnlulizator, energizant. Sensibilitatea afectivi trebuie sd se

lf,,,lr;irrgd pozitiv asupra executiei, conferind acesteia o

Irll;i superioard de expresivitate; in acelaqi timp trebuie

fnlr;rrrate efectele emofiilor negative. Am apreciat valoarea

nr i'\tui echilibru prin timpul de revenire din gregald inlr/rl cxecufiei unor sarcini de dificultate crescdndd gi sub

ilr tnrrea unor factori perturbatori. Limita corespunz[toare

nrrrrr cchilibru optim este 200ms.

4. Tendin{e psihoneurotice evidenfiate de testul

lVoorlworth-Mathews: emotivitate simpld, obsesiuni qi

prrlrrstenie, tendinle schizoide, tendinfe paranoice,

trrrtlin{e depresive qi ipohondrice, tendinle impulsive 9i

rprlcptice, nonconformism, exprimate in variate grade de

Irrlt'rrsitate, limita normalitSlii fiind 120.

c) Variabila fiziologicl permite un control obiectiv

l rt'r'citat asupra organismului supus antrenamentului

inrtogen ?n scopul aprecierii efectelor acestuia asupra

,rgrrratului circulator qi respirator.Au fost intocmite bisdptdmdnal protocoale de

rlrt:gistrare a frecven{ei cardiace (FC), a frecven[eir ls;riratorii (FR), a tensiunii arteriale (TA) inunrrltoarele ipostaze: valoarea initrialS in ortostatism,

lrrloarea de incilzire, valoarea de efort specific, valoarea

rk' efort de dezvoltare qi valoarea dupf, relaxare. Dupd

rrrsuqirea de cltre sportive a etapei minimale qi a etapei

,rvansate a antrenamentului autogen, s-a procedat la

rrrregistrarea indicatorilor FC gi FR in tinrpul relaxlriirrrrinutul 5, 10, 20) ?n vederea aprecierii gradului de

,rrrtomatizare a tehnicii de relaxare.

108 r09

Urmdrind oblinerea unei mai inalte obiectivitdti

efectelor antrenamentului autogen, am procedat gi

examinarea electroe ardiografici a sportivelorinregistrarea s-a efectuat imediat dupd efort 9i in timpu

relaxdrii pe bazi de autocomenzi-

110

III. CORELAREA FACTORILOR FIZIOLOGICI'DE COMPORTAMENT PSIHOMOTRIC $I DE

PERSONALITATE.

Aplicarea programului de antrenament autogen s-a

rr'irliz,at de citre antrenoare - care a fost instruitd in vederea

lrrrrSirii tehnicilor sugestive - in condiliile indicate de

rufor'. Jinind cont de virsta gimnastelor (12-14 ani)purrrlcrea a revenit heterosugestiei, indeosebi in etapa

rrurimal[ a antrenamentului, urmlrindu-se ca, progresiv, sd

,,r' lirrmeze'deprinderea de conducere autonom[ a relaxdrii.

Am considerat necesar ca formele sugestive sd fie

rrrr.,rliat insolite qi de verbalizarca efectelor pe care trebuie

',,r lo oblind sportivele, pentru creqterea forgei evocatoare

,r lcestora. in acelaqi scop s-a sti?nulat imaginafia prin.,uAorarea plasticd a modificdrilor ce urmau a fi induse

rr r'zi Anexa nr.1 ).Adiacent efectului de relaxare s-a urmlrit educarea

,,rpacitltii de autocontrol Ei autoeducare voluntarl a

,'rganismului prin formule persuasive ("Voi reuqi sd md

,hrrrrin pentru c[ vreau sI reuqesc!"). Exerciliile de

,u'livare, adresate controlului muscular la nivelulnrr,rnbrelor - cu accent pe virfuri, genunchi, degete -, gat

'.r l'acial, prin st[pinirea controlului respirator accentueazd,,tirfea generald de bine, de confort fizic, generatoare de

triiri afective pozitive, incredere in sine, siguranfd. Este

r;rtlrul care favorizeazd cultivarea "gindirii pozitive" prin

,rtircarea subconqtientului sportivelor, cu ideea posibilitdtii,,blirterii performanlei scontate, a delinerii unor capacitdli

rt'ule care le conduc spre rezultate pe mlsura pregdtirii'

Sportivele au fost capacitate cltre programul de

1,rcg[tire, fiind stabilitd o relafie de dependentd intre

l1l

periormanti.Desflqurarea cercetdrii revell la cele opt sportlve o

cliferenliere a manifestlrilor comportamentale induse prin

sr.rgestie, in funclie de reactivitatea fiziologicd' de nivelul

pslhomotricitdlii, ca qi in funclie de trdsdturile de

iersonalitate - ca factori interni -, precum qi in funcfie de

ambianld, asistenfd, evenimente - ca factori externi'

Pentru noi au fost mai uqor de decelat factorii

interni pe care i-am considerat ca influenfdnd in mod

semnificativ "permeabilitatea" la tehnicile sugestive' in

timp ce factorii externi, extrem de variabili de la o qedin![

la alta, au rlmas in afara posibilitdlii de evaluare

(indeosebi sub aspectul rezonanfei produse in reactivitatea

subiecliolor); intervenlia noastrd a fost orientatd in sensul

limitdrii influenlei unor astfel de factori'

Am apreciat cd exist[ in experienla anterioard a

sportivelor o serie de achizitrii - in planul senzafiilor

kinestezice , a rcprezentdrilor spafiale qi a nivelului de

inteligenld - pe care ne putem baza ca pe "seturi

pregdiitoare" pentru facilitarea .elaborlrii tUtO-"I:,11l,Y

Lrg"onirrnului la infl uenfele sugestive, infelegerea adecvatd'

acieptarea directd a formulelor' asigurarea acordului

resoectarea acestuia qi dobdndirea capacititrii de inaltl .rtr'nl ionale, de gindire.Indicii fiziologici FC, FR, TA au fost irrregistrafi de

t,r'rronalul cabinetului medical in ipostaza inilialI, dupirrr iilzire, dupl efort specific, dupl efor-t de dezvoltare qi,,1,',rgur', dupl relazare. Am extras (vezi Anexa nr.3)r,rlolile ob{inute de sportive inaintea desflgur[rii' \t)('r'irlentulLri gi apoi cele atinse dupl asimilarea tehnicii,l, t'laxare de tip autogen, valori ce revell semnificative

'lrlt'rcnfe individuale exprimate atit in ritmul gi

1'r,rlrutzimea invllirii cit gi in valoarea performanfei. Mai' r rrlcnte sunt, in acest sens, datele pe care ni le oferllr,rtiVa F.A. - cotatd de noi ca etalind cei mai buni

1'.rr:rrnetri qi sportiva S.G. - mai refractarl influenfelorrrr',tnrclive cir qi celor sugestive.t irrrl icele allturate ilr,rstrazl sugestiv aceste aprecierirlrr'.1.2)

Fig.l Frecvenfa cardiacd

112

/ ,/ _.

-Telorahliott./ t.tr.4utt*futqp

Fig.2 Frecvenfa respiratorie

La o analizi general[, indicii fiziologici FC, FR

TA - inregistragi dupd relaxare au valori ce corespund u

regldri optime (FC-72-66; FR-18-12) la sportivele c

corelativ, au oblinut valori bune qi pentru nivelu

senzaliilor kinestezice (1 30-1 5), reprezentdri spaliale

250), vitezd de execulie (1,44-1, 65-1,85), capacitatea

concentrare a atenfiei (53-55,7).

Permeabilitatea la acIiunea sugestivd nu

exista nici in afara determin[rii din partea dimensiunil

relativ stabile ale personalitilii: temperament (tip

activitate nervoasd superioard), introversie-extarversi

neuroticism, tendin{e psihoneurotice.Apreciem ca "sugestibili" subiectrii la care

'irrtroverti{i" (fig.nr.1,2) (vezi Anexa nr.2) - cu o

,rt'1 ivitate fiziologicd semnificativ mai pronunfatd. Subiecfii'rrrnbiverti{i" cu o incredere crescutd in propria persoand

r.,r rranifestd tendin!5 de independenfd, fapt ce ii face mai

1,rcu sugestibili. Aceea$i atitudine de impermeabilitate o

,'r,identiazd qi subieclii "echilibrafi" cu un nivel ridicat de

,trrbilitate emofionald qi control rafional, in raport cu cei"rreurotici", sensibili gi anxioqi. condilia neuroticlltvorizeazd aspectul dezorgamzator in prezenta unei surse

I'r i ncipal perturbatorii.Sub aspectul temperamentului, subiecfii investigafi

rrpurfin tipului de sistem nervos puternic (vezi Anexanr.2) - fortra excitafiei orientdndu-se cdtre o sugestibilitater'rcSCUtd, in timp ce forfa relativ mai crescutd a inhibiliei(lr) cazul flegmaticilor) orienteazd individul cdtre

rronsugestibilitate. Asociem particularitdlilor de dinamicd, orticald qi fzrctorul .intelectual-atitudinal - inteligen{a -

( iu'e are un rol mediator extrem de activ, ceea ce face ca

rrrteligen!a de nivel superior sd corespundl capacitdlii,,ubiectului de a ?nfelege mesajul persuasiv qi s[-qirrrotiveze rafional acceptarea lui. Performanfele cele mailrune in adoptarea comportamentului reglator l-a oblinutspotiva cr-r coeficientul intelectual cel mai crescut - 95

t cntile.Interf'erenle semnificative apar qi 1a nivelul

tcndin{elor psihoneurotice - care au evidenfiat - intostarea iniliall valori crescute pentru "emotivitate simpll":lrL 6 din cele 8 sportive (196-252), valori care se

rrrnelioreazl, intrdnd in limitele acceptabile ca urmare a

rcgllrii sugestive (8a). Cu toate aceste corecfii, variabilacchilibru emo{ional" - apreciatl in raport cu realizarea

ugtne0

Qa&uo

valori

fiziologice reprezintd reflectarea modificlrilorinduse prin antrenamentul autogen. S-au

asemenea modificdri in mod specific la

orginregist

subiecli

l15114

incdliire sJertsIs6ili6

unei sarcini de dificultate crescdndl sub acfiunea unor

stimuli perturbatori, inregistreazd o abia perceptibiltr

ameliorare sub influenfa antrenamentului autogen. Este

cazul sportivei F.A. celre, de altfel, prezint[ cea mai

favorabill dinamicd a factorilor fiziologici, psihomotrici qi

de performan![. (fig.3)

Mijloc eficient de obiectivitate a efectelorantrenamentr-r lui autogen am considerat a fielectrocardiograma (vezi Anexa nr.4) care, anahzatd'

comparativ la cele doud sportive, reveld urmdtoarele

semnificalii:- sportiva F.A. prezintd in efort o F.C. de 79, care

scade 1a 68 in timpul relaxdrii, ceea ce reflect[ atdt

o bunl adaptare 1a efort, cit qi insuqirea tehnicii de

autorelaxare; indicele Sokolov-Lion=4,7cmcorespunde hipeftrofiei ventriculare stAngi, expresie

a adaptdrii cardiovasculare la acfiunea fiziologicd a

efortului; unda T negativd in V.,, Vu, V, expresie aincdrcdrii func{ionale a inimii; segmentul STsupradenivelat, caracteristicd pentru sportivii foartebine antrenafi.- sportiva S.G. prezintd in efort o F.C. de 82, carescade la 78 in timpul relaxlrii, dar aceastd valoareeste crescutd falI de valoarea inigiall; in derivafiaD, gi AVL sunt manif'estate tulburdri de conducerea impulsului electric intraventricular; in V1, V4, Vs,Vu segmentul ST este subdenivelat, particularitatepentru un grad deficitar de antrenament pentru osportivd aflatd de peste 8 ani in activitatea deperformanfS.Apreciem cd

' lr'ctrocardiogramlrrrcgistrarea FC, FR

l'('iltru antrenoare,llrtcctiVe.

aceste particularitlfi evidenfiate devalideazd, valorile oblinute prinqi TA - mlsurltori mai accesibile

dar predicitibile pentru aprecieri

IV. CONCLUZII:

- Corelarea strAnsd intre variabila psihomotricd qi de

1rr'rsonalitate cu eficien!a antrenamentului autogen ne,rt('n[ioneazd asupra necesitdtrii acfionlrii asupra factoruluirrrr rlivalional intrinsec in cazul subiectrilor ce se,, I r i rcteri zeazla pnn dezechi I ibru emof ional, s I abd capacitate,lt concentrare a atenfiei, coeficient intelectual scdzut.

- Efectele formative multidirecf ionale alerrrtrcnamentului autogen il recomendd ca mijloc de

, ,t,l irnizare a pregitirii sportive in vederea inalteil'( l lormante.

I l1

s.t --PnnlQshrt,--a/Dnb,.€'AytFig.3 Factori psihomotrici

lt6

- Dobindirea capacitdlii de st[pAnire congtientd a

tonusului muscular rgi a funcliilor respiratorie qi cardiacd ilconduce pe sportiv la economisirea consumului de energie

psihofizic[ $i, cleci, creqterea randamentului

antrenamentului.- Stdpinirea ritmului cardiac Ei respirator deschide'

,

pentru gimnarstica ritmicd, posibilitd{i de stdpdnire ^,'

iectriilor afecrive in sensul cre;terii expresivitllii qi, pe de

altd parte, climinuarea efectelor emofiilor negative'

- Eclucarea "gdndirii pozitive" prin formule

sugestive determinl, subconqtient, cultivarea increderii in

foitrele qi capacitdtile proprii, abordarea cu sigurangd de

sine a oricdror incerc[ri.- Antrenamentul autogen cultivd starea de vigilenfd

qi creqte receptivitatea subiectului.faf[ de propria sferd

somato-viscerald-emolionald, ca dimensiune a capacit[1ii

autoreglatorii.- Antrenamentul autogen desflqurdndu-se sistematic'

in timp, cu rezonanf[ asupra procesului de invdtare

motrici, se constituie ca rniiloc eficace al pregltirii

psihologice.

ANEXA NR.l

I'I,AN DE ANTRENAMENT AUTOREGLATOR\I I.]'T'ODA REFACERII ACTIVE

Echipa de gimnastici ritmicd CSS 1 Constanfa

Cadrul de desfiqu.u..: in sala de gimnastic[, pe

,,,rltcle, temperaturd moderatd, luminozitate redusS, aerisire,

l,,rrd muzical in surdin[, ambian[[ agreabild

I,\ I'A TIPT]I- DE

EXERCI'III

COMENZI(AUTO(]OMENZI)

Di-lRATA EFECTE

2 3 4

N4INIMAI-A L Oblinerea

senzrlici de

odihni.

- Corpul sc c(nrtuctiipulernic, rPoi se

decontfrcti cit !Itiprofund: rimine in

rceastii stueSe.espirii rdinc, apoi

ritmul ircetrne\te. l-r fel

va sciidcn 5i

amplitudrner.

- Ochii se irchid. lar

pleoapele se acoPerl cu

ceva Noule 'i dens (drclnu este sulicigDt de

irtuDefic in srli)

5- l0sedlnle

5',-6'

Sesizafea

ditererlei iDtre cele

drruii stlrinnidgoriste

- Sesizrteu

dilbreDter intre

r itnrul fespirrt(x'

incordrt cLr cel

dccontrrctill- Sportivul ifiin-!usterzlpre()cuprlel pcnttu'oblrncreil scnzallel

de odihni 5i tonus

ol)tinr

L Cloncentruer

ateilliel insprc

i nleri(x ul

cir pului-

Mii corrcenlrez trsuprl

corpului meul

- Nici lrn rlt.uind nu nrl

tilmintil- Corpul nlcu vr l,disciplinilt I Puternrc I

Mobilizrt I

Senzalic de

oclihnl

il9l18

Odilrna se

propagi tsupra

nlu$hil(il telei

.1. IlclrccrcrInUrSChil(Jl

nrasivLrlui iacill

' Aici \l xcunr incerc sirn,l rlonIn. \lt Dtt

c0n1()lczl Voi reulincest luc[r Peillru ciivrcau iii rculescl

(l(r'pul rlcu este supus

\'oinler Inclc!

- M:i sirnt clrlnl:i!

Liniflitil- Muschii Iclci mele siillrctiicLrli. odrhnrtr!

- Mii sinr (trlihDitii $i

putern icii l

Retricut;i \i puternici!

,1 Ob(increr

scrzrlrci de

!fcuttfccorprurlli.

Sint in intre-uirlc

linitrtit,si crr clcsiivirSire

c rl nt.

- -fo!i Dru\chii ini sint

destin5i 5r rclrxali.- O lini,src lliculi mii

inc{)nj(Jrfji

Crlnrul nrii inundii.

Nimic nu-rni tulbutiliili\lcr.' Sinrf 0 llirce \i o linilteiIleriorrii pfolirndai.

- Sinl t.crlrl,si liili,stiti.- Bfrlul rleu drepi este

greu. din cc itr ce nrai

{reu-- llrtlul illeu drePt

dcvlne lol rDtt Ileu.O greulate cr dc Plumb

inri cuprtnclc utnirul,brrlul. rllirlr \r i!i0ngc.

l)inii lr (le!:otc.

Briltul Ineu drcPt este

l.greu.- []fil1ul ilrcu dtcpt cslc

f.greu cir dc plunb

Simt lrrriltc,\i grcutrleT]ORNlTit-L

ASEMANiTOARE SE

ITOI.OSLSC $l PIIN fRUlNDl l(l.L,l{lrAPROCRLSIVA AsDNT-A',llEl D[CiREtl'l'A flr t.nBRAI'lrr. s'l lNC. LAI'ICIoItIJI- I)REPT :iIAPOI I,A PICIORUI,s'ftNC.

t0- l5

ledrDle rt0-15'

fleneral iztretscnza{iei de

!lfeuttrle.

'O lini5te pliicutii miiirnpreso!fli.- Crlnrul mii inundii ft)t

r)tt Dull- Sint {) linille $i o pace

interiorri- Sint cornplct cllntii

Inlretul nreu corp este

destins,si relaxat- Umerii. brulele.

miinile, picioarele sintgreie. Lgrcle

- lntregul Dteu c(!p este

f.sreu.

- intre-uul rneu cup cste

cupfilts de o gteutrtef.mare

- Crrpul nreu este greu.

greu cr dc plumb- Linifter !i lreuratertlii irnpresoar ii .- Siilt li)trrle clnnrl filiniltitii

- Relircere

nrusculrri,sineuropsrhicii

5. Oblinerea;i

-!c0efrlrzilreaserlzilltet de

c lil d uri.

- O c;ilduri plicuti irnicuprinde l)falul drept.

O ciiltlurri plicutri inicupfindc bfillul dfept.rDlra dferptii $i iijungepinii Ir dc-uelc.

- Vasclc rlc singe se

dilrtl iii simt crlcluri inbrrlul dr cpt.- O ciildurri plicuti inricuprin(lc brtlIl $i ntinildfcnl)lii.

' Bfrlul (lrcpt devine

cilld. cr si cunr nr Iiculundrl iItr-o brrccirl dii.

' llfrlul (lrcpi devinerrvtrurt 1nil,0 (illLtLI.l

oclihni torfc.- l-inifte. !feU{tle,ail dufi.

Liniflca fi echilibrulnli intprcsor(i.. SE FOI-OSESC

COMENZI SIMII,AREPENI'RIi INDUC]I]REA!iENZAllLl DE

C-ALDIIItA LA t]RATI]Is'flNc lir r-A

I'lCtoAIil:

5, I0

iiedlnlet5'-20'

5 Sedinle20'

- Abserlla

coIh ilctulll.disciplinafeilDtrrsculilturii

- lntregul meu corp este

relaxnt. pedect liniltit- O clldurii pllcutl inicuprinde uDerii, bralele'

miinile, picioorele.

- O clldurl Pliicutl imi

cuPrinde tot corpul.

- intregul nleu corp este

sclldat int!'o clldurlpllcutl.- intregul nreu corP este

cuprins de o cl]durIpllcutl ca itrtf{) bliecaldI.- Sint liniitill $i relaxall.

- Linifter li echilibrul

mI impresoarl.- MI hs cuprinsii de

tihntr seninii lsi

necontenitul echilibru.

- Sint iD it)tegime

liniftiti.- Sint cu desiivir$ire

calmI.- intregul nreu corP este

relaxat, destins, inert.

- intregul meu corp este

greu.

- Simt iD tot corptll l)

greutcte coPle$ik)are.

- Corpul este greu $i

destins ctr ur Arc in

reptrus.

- O ciildurii agreabilii irricupdnde tot corPul.

- Tot c(nlul meu este

sciildat irttur cllduriipllcutl li Iini$tik)ilre.

- Sint o ciildurii Pldcutlcrre-mi cLlPrinde tot

c()Ipul

Genertlizaretsenzaliei de

cllduri.

- lnimr nreil bate liniltit,fi)arte liniltit.- lnima nlea bate liniltit$i egal, iDpriistiind tot

singele irr corp.

- Inimr nrel bilte liniltit$r egnl.- Inima pilrcl lucreazllil sine.

- Inima nlea bate lini$tit

$i egal.

- sint perl'ect lini$titii si

relaxatl.

- Control con$tienl

$l ilguros asupra

fitnului cardiac.

l. Reglrrea

ritmului cadinc

- Respirnlia devine

protundl, sportivul

dobinde$te mijlocde lichidare a

restan[el0r de

r)xigen.

2. Reglue!fi tN ulu i

respiratot.

- Respirtrlill mea este

ti)arte Iinistitii !i rarii.

- Respir liber $i aproape

de la sine trerul din jurul

meu.

- Respir ctrlm $i lini$titItrfu eIr)rt,

- Respir li)arte calm $i

Iini$tit.

- Pllminii nlei vor lr

odihnili. calni,pulefnlcr.

5 $edinle - Permite

ilccentuarea

oxigeniirii gi

nutri!iei tesuturilor,cu etect inrestrbiliretr mtirapidI r retlcerii.

- Sint pertect ctlnrl $i

reltxatii.- Sinl pertbct lini$titii.- Abdomenul neu este

li)urte Iioiltit fi relAXat.

- Mu$chii rbdomenului

meu siot destin$i, orice

tensiune dispiltg.

- Plexul st)lu este

cuprins de o clldurlpliicutI- Plexul sr)lar este colil

$t retaxat.

- lninrt bnte rur !iputernic.

- Respiilrrlitr este calml

,si lini$titii.- Plexnl soltr se retilce.

3. Reglrrea

plexului solar.

L Retlcerea

nltrsivului lucial

$i r c(npului

- SLlgertrfcil. printr{)singurl tin niul[ {senzolici de greutilte-

ciilduri la nivelulpleorpelir. nilndibulei.fiunlii ,si c(npului in'intregirrc-

ll,rl IAVANSATA

AVANSATA

t23

4. Exerciliipentru inducereu

vilst)c(mstt ictieiin zrna tiunlii.

- Eliminareiletbctului

vtrsodilatiiriiputernice.

5. Oblinereareilceriipfofunde.

- Md sinrt bine.- Corpul este greu!

Fierbinte! Molelit!- lnima b{te rar,puteuic.- Respirulir este lini$titI,filra.- Plexul solar radiazlciildurii odihnitoare in totcorpul.- Fruntetr esrc rlcoroasl.- Mi sint fi)rrte bine,

din ce in ce-mai bine.

- Corpul meu se

{)dihnefte, elininloboseala din el.

- Acum ctrpul meu

eliminl todtii obosetla.

- Musculiltura

decontrilcluralai.

- Vasele srngvinedilatate.

- Organele

intrrnbdonlinale $i

nrusculilturil

s(nrilticli iri-uilte dintrbundentl cu singe.- RitDul carditrc.

rar puternic,

ec0nonrcos.

- lntensiticarea

oxigeniirii

!esu!urllof.- Cimpul senz(nic-perceptiv se

estonpeuzl.

l,)xercitii de imagina{ie (la liberul arbitru al sportivei)

irnagini vizuale: nori albi, pufoqi; o figurd uman[rgreabil[; un peisaj deconectant; un obiect de artd.; onnagine floral[ sau animal[ agreabil[.

imagini auditive: fragmente de muzici deconectantdvocald, in$trumentald, corald, mixt6; triluri de pdslri,ilrLrrmurul ploii, voci agreabile.

imagini kinestezice: fragmente de balet, patinaj artistic,girnnasticd; figuri umane in niiqcare.

imagini tactile: mingiierea frunfii de vint.imagini gustative: senzalii aromate; ingerarea unor

illimente gustoase.

imagini olfactive: senzafii de aspirare a unor||ori

imagini combinate: vizuale + auditive,kinestezice, olfactive + auditive.

parfumuri,

vizuale +

124125

CICLUL II, FOARTE AVANSAT

- previzut pentru o etaPi viitoare

Fiecare etapd este urmatd de exerci(ii de activa(dupd antrenamentul psihomuscular a lui Alexeev):

Sint concepute cinci exercilii care' combi

relaxarea cu incordarea musculari 9i cu respirafia:

l. in pozifia qezind sau culcat, dupd o expi

flux de singe cald curge pe miini, de la umeri pind

degete, incdlzind brafele' Exerciliul se repetd timp de z

minute cu o frecvenfd respiratorie, 4-6 respiralii pe min

2. Dupd ce a1i obtrinut relaxarea qi cdldura in

incordareA musculard in sus, spre umeri. Relineli respirali

pe inspiralie (apnee pozitivd) timp de 3-4 secund

incordind muqchii brafelor. Apoi, fdcind o expiragie len

gi calmd, destindeli musculatura bralelor in sens invers

la umeri 1a degete, concentrind pasiv atenlia (1

incoradar€a muqchilor mimicii) asupra senzafiei

obiqnuit[, stringeli pumnii cu aproximativ jumdtate di

forfa maxim[ de care dispunefi. Pe inspiragie continua

destindere musculard.Trebuie sd vd imaginali cd bralele au devenit cev

mai grele, qi-au sporit parcd dimensiunile.

in acelaqi timp, pe expirafie, vd imaginafi cd u

oxpirafie destindeli muqchii menfionafi (ca la comanda"pe loc repaus") cu autosugerarea senzafiei de c[ldurd incorp.

4. Pe inspirafie ridicafi uqor gitul qi umerii. Pe

expirafie coborili umerii qi gitul. Vd sugerafi senzalia de

tlestindere qi cdldurd in zona gitului.5. Muqchii mimicii se incordeaz[ uqor pe inspirafie.

l'c expirafie se relaxeazd musculatura fe1ei. Se sugereazd

scnzafia de destindere in zona fefei.

Distribulia etapelor antrenamentului:- etapa I - minimald - 20 minute zilnic, dupl antrenament.

- 2 luni- etapa II - semiavansatd - I 5 - 20 minute zilnic, dupd

antrenament.

etapa III- 2 luni

- avansatd - 15 - 20 minute zilnic, dupd

antrenament.- 6 luni

Mijloace de obiectivizare:Pentru prima etapd - se verific[ hiper qi respectiv,

' hipotonia musculard prin ridicarea (de cdtre

experimentator) a braplui qi piciorului care

cad greu in cazul instaldrii - relaxdrii.

Se apreciazd prin misurarea timpuluinecesar.

Pentru etapa a II-a - se inregistreazd modific[rile de

ritm cardiac qi resPirator duPd

antrenamentul de relaxare, fagd de

momentul initrial (duPd efort).

Pentru etapa a III-a - se inregistreazd modificdrileneuro.musculare prin elecromiograf.

pe inspiralie, indreptafi virfurile picioarelor spre interior

in acelaqi timp, incordafi cu jumdtate din forld maxime

mugchii labei piciorului, gambei, coapsei. Pe expira!

atenfia se concentreazd' pe senzaliile de destindere

clldurd in picioare.3. Pe insPirafie

abdomenului qi sPatelui,

incordali muqchii PiePtulu(ca la comanda "dreP!i"), iar

t26 127

ANEXA NR.2

FACTORI

PSTHOMOTRICI FIZIOI,OC ICI{DE REI,AXARI])

lestilrca I tcstarca lI

i

liub. Scnzalir

kincstezice

Reprcz

rprltrleVitez:i

de

exec,

(\nceDtr

rtcnlrel

Tesl de

intelig.F.C F,R T.A E.C.C

IloI 5{l

250 1.65 5-5.7

95

57 66

+

l2

I l/-5.5

I t/56l{

lt (.

|20

i t0

t-50 | .44 49.5

50

45 12 tli l(y-5

(,ll

cl.c

I30 2(X) 1.45 41.3

15

.50 72 I r(y5

62

V.M

I20 I90 ().92 4.5.'J

9{)

li4 lu t1/6

713

t20 | 110

o.lt4

l.()0 37 oo l6 I t/5

Il0

t{{ )

I 7()

().(r

0.7It 40.2

50

14 9() 24 t(y-5

16

N.M

1(X)

(x)

|90

0.71

I ,94 5t,825

37 7 I 0/5.5t{4

| {)(}

I t{)

fi)

I X{}

t)

tl 4

75

48

t{4

'1) [{ 9/J 5

li4

ANEXA NR ANI!XA NII.3

DINAMICA INDICILOR FIZIOLOGI CI

IN EFORT $I TN RELAXARE

F'ItI'CVENTA CARDIACi

rI,.I'IMAr,rs't'ARE

| .i sept. 1989

130 l3l

ANEXA 3''

ESTAREANTIALA

ll febr. I

LTIMAESTARE3 sept. 1989

IJL r la| _lJ

ANEXA

II.EGLAREA COMPORTAMENTULUIst'oLTIVILOR DE PERFORMANTA PE BAZA

I NSTRUMENTELOR DE IDBNTIFICARBA NIVELELOR DE PERSONALITATE

Performanfa sportivd cere profile biologice cu totulrlt.nrt'lrite, autentice excepfii, cirora le sunt proprii structuri

;nrlrrt'c specifice, zestrei native suprapunAndu-i-se calitdliptr'lrrt'r'ate qi perfecfionate p0nd la nivel de mdestrie.

Circumstanla sportivd determinI o' creqtere discret[rr tt'rrsiunii gi depresiei psihice, nlai ales la cei la care

rrrr'rrile ce urmeazd a le face fa!5 depdqesc potenfialulItrlt'lr:ctual.

Pornind de la convingerea cI fiinga umand nu

lnhrs,.:qte decdt partrial sau in mod ineficient potenfialul sdu

lrrlrologic adaptativ, antrenarea funcliilor neuropsihice qi

p,,rlrosomatice poate fi realizatd in mod eficient prinirrtt'r'rnediul procedeelor sugestive qi de influenfare ar r rrrtltritei, de tipul sistemelor relaxdrii autogene, al

,rrrrlrl if icdrii rsi selectlrii bio-f'eedback-ului etc.

Cercetarea noastrl gi-a pus problema cunoaqteriin,,rlrrlitdfilor de a controla procesul de influenlare qi, pe

,rr t'lstd bazd, elabor[rii unor strategii valide de stimulare qi

'r r('ntare a comportamentului sportiv.Ne-am orientat cdtre concepfia psihanalistului ERIC

Itl ,l{NE care elaboreazd (in lucrarea "Games People Play"tirrrVe Press, New York, 1964) conceptul de "stare aI I'o-ului" - ca sistem ce reunegte, intelectual qi afectiv,trlrtrli de experienle trlite cu modele de rdspunsuri date inrrrrrrri de situatii.

131

Pe baza Chestionarului personal de atitudiniopinii (PAO) Berne poate plasa individul in atitudinea"pdrinte", "adult", "copil", prima cuprinzdnd substirile"pdrinte critic" qi "pdrinte grijuliu", potrivit cdrora indiviimpune - cu grade diferite de persuasiune - moduri

reaclie adecvate anumitor circumstanfe, precum $i atitudiafective corespunzdtoare. Starea de "adult" reflectd

aspect al personalitdtii obiectivat printr-un com

ce corespunde unui mod propriu de infelegete a realitdlidependent de nivelul inteligenfei sale 9i a operativigdndirii. Starea de "copil", ca cea mai veche formafiuneEgo-ului, se diferenfiazd, in substdrile de "copil adaptal

"copil rebel" qi "copil liber".Stlrile menlionate corespund, evident, concepte

descrise de psihanalizd, de Super-Ego (instanga normativvalorizatoare qi moralizatoare), Ego (instanla bazatdprincipiul realitdtii) 9i Id (fincliondnd dupI principihedonic), cele trei stdri ("plrinte, adult", "copil") fiiprezenle continui in structura personalititii, interacfiu

dintre situalie qi individ acfion0nd, prioritar in faLrnei stdri.

Frecvenfa activdrii este datd de cantitatea de energ

psihici pe care o posedd fiecare din aceste stlri ale

Ego-ului, acesta putdndu-se vizualiza pe egogramd.

O asemenea imagine a structurii personalidtii ne

oferd posibilitatea unei intervenfii oportune, preci

direcfionat in sensul energizdrii, stimullrii tezetvel

nevalorificate, cel mai frecvent greu de dimension

conqtient de individ, astfel incdt rdspunsurile organismu

sd se acorde optim naturii solicitdrilor.

METODOLOGIA CERCETARII

VizAnd cre$terea nivelului performanfei prin

itlcntificarea resurselor biopsihice latente qi prin intervenliaililtrenamentului autogen cu preconizat efect reglatoriu qi

lutoreglatoriu, am folosit drept lot de subiec{i echipa de

gimnasticl ritmicl sportiv[ a Clubului sportiv qcolar nr.lrlin Constanfa, condusd de antrenor Damian Mirela, echipd

t'ompusd din l2 gimnaste de l3-14 ani (la data declanqdrii

r'xperimentului), angajate in activitatea de performanfd de

t pinl la 9 ani. Sunt sportive de valoare ridicatd, fapt

irlosta prin succesive titluri de campioane nafionale (pe

cchipd qi obiecte) qi clasdri ?nalte in intAlniri internafionale

tOarnpionatul mondial de la Atena din octombrie 1991).

Cercetarea s-a desflqurat incepdnd cu februarie

1989, sportivelor aplic6ndu-li-se tehnica relaxdrii de tipitLrtogen dupd r-rn plan de acfiune indicat de noi antrenoarei.

Introducerea unor noi acte comportamentale sau

stiu'i nu se realizeazd evident, pe un "teren gol". Este

rnotivul pentru care ?n momentul inifial al cercetdrii am

1r'ocedat la identificarea nivelului capacitdtilor

lrsiho-motrice qi de personalitate (probe de tip Bonnardell -

pcntru nivelul senzafiilor tactile, kinestezice,

rcprezentdrilor spaliale, apoi vttezd de reaclie, de execufie,

t'apacitate de concentrare a atenfiei, la care am addugat

rlcterminarea coeficientului de inteligenfd prin Matricele

l)rogresive Raven, test complex de temperament, inventar

tlc personalitate Eysenck - varianta A, test de echilibru

cmolional F.M.Gauguelin, test de tendinfe psihoneurotice

Woodworth-Mathews).Dar, pentru ca intervenfia noastrd sd fie oportund,

sir urmeze drumul cel mai scurt qi sigur prin folosirea

t39138

conditriilor preexistente, am procedat la aplichestionarului PAO, care, in final oferea posibilitateaa ne semnala dacd influenlarea a avut loc qi

modificarea s-a produs la nivelul stdrii vrzate de noistructura personal it61i i.

Un control obiectiv exercitat asupra organismune permite, desigur, variabila fiziologicd care apreciefectul antrenamentului autogen exercitat de noi asu

aparatului circulator gi respirator.Au fost intocmite bisdptdm0nal protocoale

inregistrare a frecvenfei cardiace (FC), frecrespiratorii (FR), tensiunii ar-teriale (TA) in urmltoaipostaze: valoarea inilialS in ortostatism, valoareaincdlzire, valoarea de efort specific, valoarea de efortdezvoltare gi valoarea dupd relaxare. Dupd insuqireacdtre sportive a etapei minimale qi a etapei avansate

antrenamentului, s-a procedat la inregistrarea indicatorilFC, FR, TA in timpul relaxdrii (minutul 5,10,20),vederea aprecierii gradului de automatizare a tehniciirelaxare.

Vizdnd acelagi obiectiv am procedat qi laexami narea el ectrocardio graficd a sportivelor; inre gi strarea

s-a efectuat imediat dupd efort qi in timpul relaxdriirealizatd. pri n autocomenzi.

INTERPRETAREA REZULTATELOR

Desfdqurarea cercetdrii reveld la cele dou[sprezecesportive o dif'erenfiere a manifestdrilor comportamentaleinduse prin sugestie, funcfie de reactivitatea fiziologic[, de

nivelul psihomotricit[1ii, de trlsiturile de personalitate, de

filve lcle stdrilor Ego-ului, precum qi in funclie de

ritn(d, asistenfd, evenimente colaterale.

Chestionarul PAO ne-a relevat faptul c[ structura qi

hlrtlul de a interacfiona al celor trei stdri ale Ego-ului la

tgrrrrlive ne permite a ne baza pe acestea ca pe "seturi

ple girtitoare " pentru facilitarea rdspunsurilor org ani smului

It inl'luenlele sugestive, inlelegerea adecvat5, acceptarea

tlrrcctd a formulelor, asigurarea acordului afectiv.

Vom analiza cazurrle extreme pe care ni le oferd

rportivele F.A. - cotatd de noi ca etalAnd cei mai buni

pirrametri gi sportiva S.G. - mai refractard influenfelor

irrtructive ca qi celor sugestive; ambele au aceeagi vechime

Irr llerformanfd.

llie,c lr@r----- A+!o/tJbe

Fig.l - Egograma PAO - sportiva F.A.

141

Fth Pb A

a!Crh-n

CH

-3o -

illlffig{

G

ffPth Ph A ctb cAd

140

T9trIILII

tII

I

--" /&ta tetbQ

Fig.2. - Egograrna PAO - sportiva S.G.

. Sportiva F.A. prezintd, cele mai ridicate valoripentru starea de "copil liber", ceea ce corespunde

deschiderii cdtre influenfele externe, creativitate, asumarea

riscului, dorintr[ de competifie, agresivitate, initriativd. Coteinalte sunt oblinute gi pentru starea de "copil adaptat",

ceea ce-i perrnite incadrarea in regimul sever al pregdtiriiin antrenament, suportarea situafiilor de a$teptare inainte

de a intra pe covor, stdpdnire de sine, autocontrol. Ego-ul"adult", pe de altd parte, este qi el puternidysigurdndu-isportivei capacitatea de urmdrire vigilentd qi perseverentd

a scopurilor, capacitate de decizie raprdd., capacitate de

obiectualizare a imaginii. Starea de "pdrinte grijuliu" este

cel mai slab prezentat, sportiva fiind mai mult inclinat[cltre spirit de rivalitate, dorinfa de a excela qi, mai pufin;

de a se pune in slujba altora. Ego-ul de "pdrinte critic" are

asemenea valori incdt permite sd sesizeze greqelile

eelorlalte sportive, sd-qi dezvolte capacitatea de

|tutoevaluare a execufiei gi nivelul de performanfd.Sportiva S.G. are cele mai inalte valori pentru

ttiuca de "copil rebel", ceea ce ne-a orientat c[treposibilitatea valorificdrii acestui potenlial pentru cultivareaIlrrativitdtii, a dorinfei de variafie expresivd, a spirituluiopozant ca modalitdti specifice de lupt[ pentru victorie.Acoastd stare, stimulat[ pentru a se intrefine la nivel, viza,cuncomitent cu cre$terea cotelor pentru starea de "copillibcr" gi de "adult" urmdrind o mai adecvatd integrare inrislcmul cerinfelor de antrenament qi concurs, tenacitate qi

rlecizii oportune. Egograma sportivei ne sugeredZd

lrrtcrvenfii qi in sensul diminudrii valorii pentru starea de"lriirinte grijuliu" care-i reduce'capacitatea de risc, curajul,Ittt'r'cderea in sine.

"Radiografierea", de aceastd manierd, a structurii

lrclsohalit[1ii fiecdrei sportive ne-a permis ca planul de

Iulllenament propus antrenoarei sd prevadd pentru secfiunea"cxorciEii de imaginafie" conlinuturi adecvate sursei

nrcrgetice asupra cdreia trebuie aclionat stimulatoriu sau

irrhibitor. Modificdrile, chiar minime pe care le-am obfinutlrc incurajeazi asupra . potengialitdlii unei asemenea

t rr lcrvenlii dirii ate.

Intr-o proporfie, care nu este neglijabil[, inregistrdmrr corelafie pozitivI intre capacitatea psihomotric[ qi

rrrgestibilitate, reflectati in valoarea indicilor fiziologici.lixpresivitatea comportamentului tn cadrul sugestibilitdliirrrclude componente ale activdrii fiziologice, decelabile inrrrlnifestdri de tipul reactivitdlii senzorio-motorii,

lrt'r'ceptiv-atenfionale, de gdndire.

t42 143

Valorile indicilor fiziologici FC, FR, TA obfide sportive in momentul inilial al experimentului qi

asimilarea tehnicii de relaxare de tip autogen relevl, qi

semnificative diferenle individuale, exprimate atdtritmul qi profunzimea invlldrii cAt qi in vaperformanfei.

La o analizd general[, indicii fiziologici FC, FRTA inregistrali dupd relaxare au valori ce corespundregldri optime: FC=19-66; nivelul senzafiilor kinestezi

= 130-150, reprezentdri spafiale = 200-250, vitezdexecufie = 1,44-1, 65-1,85, capacitatea de concentrareatentiei = 53-55-7.

Permeabilitatea la acfiunea sugestivi nuexista nici in afara determinirii din partea dimensiunirelativ stabile ale personalitllii: temperament (tipactivitate nervoasd superioard), introversie-extraversneuroticism, tendin[e psihoneurotice. Apreciem"sugestibili" subieclii la care valorile fiziologice reprezireflecatarea modificdrilor organice induse p

antrenamentul autogen. S-au inregistrat ase

modificari in mod soecific la subiectii "introvertiti" cuactivitate fiziologicd mai pronunlatd. Subi"ambivalenfi", cu o incredere crescutd in propria pe

ii;i manifestd tendinla de independenfd, fapt ce-i facegreu segestibili. Aceeaqi atitudine de impermeabilitateevidenliazd qi subieclii "echilibrali", cu un nivel ridicatstabilitate emolionald gi control rafional, in raport cu"neurotici", sensibili qi anxioqi. Condilia neurotif av orize azd as pec tu I dezo r ganizator al comportam e n tu I u iprezenta unor surse principal perturbatorii.

Sub aspect temperamental, subiecfii investigafiillrnr'(in tipului de sistem nervos puternic, forfa excitalieiIrrrcrrtCndu-se cdtre o sugestibilitate crescutd, in timp ce

f rl [ir relativ mai crescutl a inhibitriei (in cazullh'grnaticilor) orienteazd sportivele de acest tip cdtre

nnrrsugestibilitate. AldturAnd particularitStrilor de dinamic[t'urtical5 gi factorul intelectual-atitudinal: inteligenfa, cu rollrctliator extrem de activ, face ca o inteligenl[ de nivelurpcrior sd corespundd capacitdfii subiectului de a infelegetrrrsujul persuasiv gi sd-gi motiveze rafional acceptarea lui.lf r ll'ormanfele cele mai bune in adoptarealurupoftamentului reglator le-a oblinut sportiva F.A. cu

lut'licientul intelectual cel mai crescut, 95 centile.Interferenfe semnificative apar qi la nivelul

h'rrrlinfelor psihoneurotice, care au evidenfiat in testarea

ttrr(iirlI valori crescute pentru "emotivitatea simpld", la cele

lrrsc sportive din l2 = 196-252, valori care se amelioreazi,trrlrltrd in limitele acceptabile ca urmare a autoregldriirrrl',cstive, la nivel de 84. Cu toate aceste corecfii, variabila"t't'lrilibru emolional", apreciat[ in raport cu realizarea uneiritr('ini de dificultate crescdndd sub acliunea unor stimuli

1rr'r I rrrbatori, inregistreazd o abra perceptibill ameliorare.M4loc eficient de obiectivare a efectelor

rr | | l I c n amentu I ui autogen, di rij at pe fundamentul cunoaqteri i

',t;rlilor Ego-ului il reprezintl qi electrocardiograma care,irrr;rlizatl comparativ la cele doul sportive, revellrr'rrrrrificafii diferite pentru segmentul ST supradimensionatr (' rrpare ca o caracteristici pentru sportivii f. binernlr'onali (F.A.) sau segmentul ST subdenivelat,

1r;rrticularitate ce caracterizeazd un grad inferior de,lrrlrcnament (S.G.).

145144

clevin

nu Ie

CONCLUZII

- Analiza stlrilor Ego-ului permite intervereglatorii a proceselor psihice, cu deosebire la sportiviiclificult[tri de adaptare sau hiperemotivitate;

- Folosindu-se de indicatorii relevafichestionarul PAO intervenlia sugestivd nu este oarbd,

vrzeazTa un element structural al personalitdtii identifica- Sportivii angrenatri intr-o asemenea inte

I N'I'ELIGENTA MIJLOCIRE TRANSFORMATOAREIN ()BTINEREA INALTEI PERFORMANTE SPORTIVE

"Singura. speranlir pentru o unitate permanentd a

omenrrii este aceea de a se conduce prin inteligengd,

prin cultivarea ei. printr-o educare a inteligenleituturora gi printr-o educare a inteligengei fleciruia".

G. Thomson

intruclt orice mijloc sau tehnicd de influenlare se

lrllcseazl unui om cu o personalitate distincti qi are inlt'rlcre folosilea tutLrror condiliilor sale interne pentrurlt'siivdrqirea lui, devine necesard studierea sportivului r;i

rlrrrtr-c.r viziune psihologicl, aceastl lstiinll pulind dirija'rli rr interior" performzrn{a.

Cu toate cI inteligenla face obiectul unorrrrrlclungate dispLrte qi cercetirri, iar ternrenttl este prezont

n nLrnreroase lucrlri qi publicalii de largir circulalie,Irtt'r'atura de specialitate nu ne of'er[ incl definitive qi

lorrvingirtoare rirspunsuri asupra naturii gi clezvoltlrii,rr't'slei variahilc psihice.

Unii autori considerit cir a vorbi despre inteligenfitrt'lruie sI nc raportlm la cLrnoa$tere, fr"rncfionalitaterrrlclcctuall, rnteligenfa fiind apreciatl ca "iltstrument de

lrrrroa;tere". In acest sens A.Binet aratl cir "inteligenga,

r orrsiclerat[ inclependent de lenomenele de sensibilitate qi

r oirr[ir, este irrainte de toate o'facultate de cunoaqtere cal'e

,'rlr: incLeptatir cittre lumea exterioarl qi care lucreazd s-t'r

rct'or-rstituie in intregime cu a.jutot'ul unor fragmente care',rrrrt clate". irr acceagi viziunc se aliniazd qi concepliile luil .( iIaparicle, A.Lalancle, Floriarr $tefdnescu-(iolurgir care

mai sigLrri pe sine, descoperindu-qi rezerve pe cintuiar,r cd le defin;- Ginrnarstele au demonstrat, in urma practi

antrenamentulr.ri aritocen o mai crescutd receptivitate fcle exigentrele antrenoarei, ntai rnultl toleran[I in relaliide echipl;

- Limbajul sugestiv. folosind tormuldri pozitivenu cle interdiclie, stimuleazii personalitatea, tendinIaafirmare, atdt de necesard in actul competifional;

- Reflectarea unui potenfial energetic mascat, later

necongtiqntizat r;i eviderr[ierea posibilitdlilor de valorificaa acestuia, deschide o perspectivl optimistd asup

disponibilitltrilor umane, at0t de exigent reclamate de inalperfonnanlir sportivL

141t46

^preciazd cd, inteligenfa inglobeaz[ toate funcfiile sau

procesele psihice care au ca obiect cunoa$terea - senzafiile,

memoria, imaginea, infelegerea, conqtiintra. Desigur, intr-oviziune modernd inteligenfa nu poate fi redusd la o surntr

a proceselor intelectuale, clar nici nu poate fi apreciatd inafara lor, refinem, insd, ca cea mai adecvat[ conceperea

inteligenfei ca funcfie de integrare, de organizarc a

proceselor psihice, de structurare gi de coordonare a

acgiunilor intelectuale.Au fost identificate qi alte puncte de vedere in

definirea inteligenfei. Astfel, incd din l9l2 L.Termaniifirml cI "un individ este inteligent in mdsura in care este

capabil de a gindi abstract". In acest sens P.Janet ne

demonstreazl prin variate mijloace practice cI activitateamentall este contruit[ din operalii care provin, genetic, din

interiorizarea acfiunilor practice. In abordarea operatorie a

inteligenEei existl pericolul confruntdrii inteligenfei cu

gindirea sau cu operafiile ei. De aceea trebuie avut invedere faptul c[ inteligen]a asigur[ doar modalitdtile de

funclionare a gdndirii, de operare concretd cu produsele

acesteia; un mod inteligent de operare cu Lln volum de

informalii asigurd qi o eficienld sporitd in activitate.Inteligenla mai este apreciatl qi ca o conduitd pe

niiisurd, care fine seama de circumstanfe. Aceasta impliclnoliunea de raporturi sau de relafii; vorbind de natura

adaptativd a inteligenfei, J.Piaget apreciazd' cd "adaptarea

trebuie caracterizald ca un echilibru intre acfiunea

organismului asupra mediului gi acfiunile interne".

Conduita inteligentd prin care se exprimd adaptarea

superioard a organismelor la mediu se realizeazd' prinmecanisme de acomodare qi asimilare care, insd, nu sunt

rl' rraturl organicd, ci de natur[ comportamental6 gi se vorrrrrrrrif'esta in orice formd de activitate: rezolvarea de

I'robleme, invdgare, in relafiile cu oamenii etc.

Din punctul de vedere al psihologiei personalit5liirntt:ligenfa este considerat[ fie ca o aptitudine generaldr, orrceplia sintetist[), fie ca un sistem de aptitudini{ r ( }nceplia analistd).

Incercdnd o sintetizare a punctelor de vedere, nuntate putem accepta inteligenla ca o aptitudine generald,r lrcrsonalitdtrii, avind ca funcfie stabilirea de raporturi,{ rl)(:r'area cu informalii, organizarea qi sistematizarea, rpcrienfei intelectuale in vederea adaptdrii cognitive la',rtrrafii noi gi a stabilirii unr,ri echilibru cu mediul fizic Ai,,,rt'ial. Trebuie, in acelaqi timp, s[ concepem inteligenla ca

r r proces dialectic, progresiv, constdnd in construcfii,

t'('ncralizdri, diferenlieri, coordondri de scheme psihice,, ()ntportamentale. Procesul acesta respectd anumite legit[firrtcrne - ca orice proces de dezvoltare organici - dar este,

rrr acelaqi timp, determinat de condiliile de ambianfd,rk'oilfece asimilarea qi acomodarea sunt, in ultim[ instanfd,rlrctate de experienfa practicl, de insuqirile obiectelor qi

l,'rromenelor, de condiliile de viaf[.Care este aportul inteligenfei in oblinerea

1,t'rl'ormanfei sportive? Psihologic, situaliile din cadrul, r'nipetifiilor sportive trebuie privite ca probeleme. Dupdl'lrraisse "orice situafie in care rdspunsul nu poate fi datrrrrcdiat constituie o problemS. Subiectul trebuie sd

,'rploreze situalia gi sd gdseasc[ in mod activ o solufie. Elrrrr poate sd ajungd la aceasta dec0t folosind un circuit lungi irr-e So opune circuitului scurt al rdspunsului reflex sau

.rrrtomat". Rezolvarea optiml a problemei - in cel mai scurt

149148

timp qi pe calea cea mai scurtd - presupune inteligenfd.Pentru jocurile de echipd, spre exemplu, pasa

mingiei, dribligul pdnl la gisirea unei solufii favorabilea guta la poartd presupune o problem[ de rezolvatlimpiedicarea adversarului de a gdsi posibilitatea de a ma

puncte constituie, de asemenea, o problemd. Situalia tactieste o permanentd cdutarc, individualS sau colectivd, avd

ca scop glsirea unor solulii favorabile in vederea marcdriide puncte sau anihilarea gansei adversarului de a marca,

Dar atdt gdsirea solutriei clt qi concretizarea ei presupun

stdpinirear perfectl a mijloacelor tehnice, cuprinderesituatriei tactice, cunoaqterea coechipierilor, anticipareairrten{iei adversarului, capacitatea de concentare.

Faptele de observalie ne-au permis sesizarea

numeroaselor situaf ii in care solutriile tactice gi chiarcomportamentul tehnic au fost obtrinute pe baza impliclriiprofunde a factorului inteligenfi. Numeroase ipostaze de

-1oc, in competilii sau antrenament, au relevat faptul cI insitr,rafii identice sportivii au Lrn comportament diferit, ca de

pilcl[: un sportiv cLl o constrtugie robustit r;i o tehnicdsr-rperioarl are Lrn contportament schematic qi mai pufin

ef icient, falI de Lln sportiv cu aceeaqi pregltire tehnicd dar

cu o capacitate de prevedere, de anticipare ;i de

solulionare rapid[ a situaliilor', ceea ce il face deosebit de

cl'icient pentru echipl.Pornind de la aceastl observafie ne-am propus sd

iclentificlm atributele definitorii ale inteligen{ei spotive qi

si-r clemonstrdrn experi mental corcl atri a coefici netu I u i ri dicat

de inteligenfr-r cu un comportament tehnico-tactic de nivelridicat.

in acest scop ne-am folosit de un lot de subiec{irr'lrrezentat de membrii componenfi ai echipei de handbal'lliclrotehnica" Constanla, ce cuprinde 16 sportivi, cu ovirlstd intre 18 qi 31 de ani, cu o vechime in activitatea

rlrortiv[ de performanlI intre 4 gi l5 ani.

Sarcinile cercetirii s-au inscris pe urmltoareler lrloclii:

'- identificarea celor mai semnificative situatrii de

lo(: care implicd qi solicitl participarea inteligenfei;- determinarea notelor caracterisitice ale inteligenlei

rpotive qi raportul acesteia cLr inteligenla generald;

- stabilirea coeficientulr,ri de inteligenll individuald

1rc baza unor teste psihologice clasice, precum Eii a unor

Icstc elaborate de noi;- stabilirea coeficientului de corelalie intre nivelul

rle inteligenlii individual gi eficienfa in joc;- cultivarea la sportivi a capacitdlii de

;rrrtocunoaqtere a nivelului de inteligenld qi dirijareat'rrorgiei psihice, in cadruljocului, cltre solufiondri rapide,

r'l iciente, originale;- orientarca interesului componenlilor echipei cltre

rt'alizarea, cu precddere, a unui joc "inteligent", cu faze

('irre sI sLrrprindl adversarul prin originalitate'spontaneitatea soluliilor qi eficienta acestora.

Metodele de cercetare:

- Observa{ia am aplicat-o la antrenament' inlompetifii qi in afara terenului propunindu-ne surprinderea

r'omportamentr-rlui sportivilor in variate ipostaze: in atac,

rrroclul personal in care efectueazd pasarea nringiei, modul

t50 l5l

in.care aruncl la poartl, cunt acfion eazd,inainte de a Imingea gi dupl ce a transmis_o coechipierului, rnoAuief ec.tueazd. dri b I i n gu I g i depdrs i rea indivi du al I, modulse demarcl, comportamentul in aplrare.

'l'cstul H.J.Eysenck este de o cuprindere ;irlrle xitate mai mare, noi ne-am 9t]tltul ca531oU1.,Oe

liirrrc video-spafiald formatd din 50 de itemi. Situaliile-

rhlcrnl din test solicitd serieri sub formd de imagini, in

tr'lro de,criterii pe care sd le descopere subiectul sau in

r,'iir., ,le o anumitd strategie de abordare a probelemei'- Convorbirea directi am realizat_o cusportiv in parte c6t gi in grup, solicit6nd din

generalizdrii lor.

subiec{ilor exprimarea opiniei asupra modului inrealizat solufionarea eficientd sau mai pufin eficiunor situafii de joc. Am urmlrit surprinderla graduluiconqtientizare a unor atitudini motrice, i; vede

i,, rezolvarea itemilor subiectul trebuie sd releve

ln;,,,.itut"a de a extrage anumite caracterisitici qi a opera

it,',,."rt"u sau abstragerea qi anticiparea unor relafii'

- Teste de inteligenfi. Ne_am orientat spre o sde teste neverbale deja cunoscute in practica fsiholoexperiementale: Testul Raven, testut H.J.EysenilTestul Kons gi un set original de probe de inteligenli,

Testul Raven Matricile progresive Raven) cuprinr5 serii diferite , de ra A ra E, fiecare serie fiind aridtuidin 12 figuri geometrice, ordonate potrivit unei dificultlliprogresive. Sarcina subiectului este de a alege .."u .,

Testul cuburilor Kohs - se utihzeazd pentru

lcrlitt'ea factoryrlui spafial al inteligenfei' Proba este

lrrrrccputd pebaza a 9 cuburi ale cdror falete sunt colorate

trr llb r;i rogu, in configuralii diferite' Prin combinarea mai

rrrrrltoicuburi se oblin 10 configuralii a cdror complexitate

,'r.;te progresiv. iroba mdsoar[ expresia analiticd 9i

,r,,ictic6 o ganOirii conceptuale pAn[ la nivelurile cele mai

rirlicate, strucutra spagial6, nivelurile mentale' tipul de

rrrtcligentd.- Facem ptecizarea cd rezultatele pentru toate aceste

l|.0itestedeinteligen![nusuntfuncfiedefactoriculturali,scolari sau exPerienfd.

Set original de probe de inteligen{i Am folosit o

baterie de probe care m[soar6: capacitatea de reaclionare

concretd, comprehensiune, organizatea cunoqtinfelor

anterioare, capacitatea de reactualizare rapid[ a

reprezentdrilor spafiale, spirit critic' infelegere qi

ralionament abstract.

Probelesolicit[subiectulinuirmdtoareledireclii:- pe baza anahzei perceptuale sI-qi organizeze

lipsegte dintr-o serie, din 6 variante: este vorba de a probacapacital"ea de anarizd, abstractd privind forma qi oetatiite,doui dimensiuni in progresie orizontald gi verticall. Seapreciazd, cI Testul Raven opereazd, cu depistareasimilitudinilor, soricitdnd organizarea crescutr a cdmpuruiperceptiv, capacitatea de a analiza gi organiza mental,elemente componente diferenfiale, utilLdnd operagiiperceptiv-logice.

t52 153

mental elementele componente diferenfiale gi s[ depistezofigurile corespunzitoare modelului dat (in setut A);

- solicitarea, pe baza operaliilor perceptiv-logice deeviclenliere a elementelor de asemdnare, de deosebiroabstrase mental din intregul concret, sd se continue o seriedatI, sI se elimine un obiect care nu se poate inseria (insetul B);

- pe baza reprezentlrilor spagiale qi a operdriiintuitiv-logice asupra unol caracterisitici date, sI se

sintetizeze tipurile care redau un ansamblu general (?n setulc);

- pe baza capacitlfii operative a gdndirii se ceresLrbiecfilor si-r rezolve situalii concrete date (in setul D);

- stlirbaterea labirirrtului care este adaptatspecificr-rlui .jocului de handbal, care solicitl calitlti alereprczentdri I or spaf iale, capac i tate de s i ntezd, adaptabi I itaterapidl la situatrii concrete, atenfie distributivd gi

operativitate a g0ndirii (in setul E);- se solicitd capacitatea de abstractizare gi

generaltzare, capacitate de organizare a unui materialperceput, capacitate integrativir a gAndirii (in setul F).

Testul se aplicl individual, intr-un timp care variaziacle lzi un minut (setul A), trei minute (setul B,C,E,), patrut

minute (setul D), cinci nrinute (setul F), respectdnd gradulcle dificulate al probelor (vezi ANEXA nr.l).

S-au acordat umdtoarele puncte: pentru setul A=8puncte, pentrLr setul B,C,D cate 9 puncte, pentru setul E=3pLrncte, pentru setr,rl F=21 de pr,rncte, iar calificativele aufost distribuite astfel: de la 2 puncte la 20 puncte =calificativ SLAB; dela2l puncte la 40 pr-rncte = calificativBUN; de la 4l puncte la 60 pLrncte = calificativ F.BUN.

Analiza rezultatelor obtinute

Metodele menlionate ne-au permis stabilirea

r'ocficientului se inteligenfl pentru fiecare component al

r't'lripei "Hidrotehnica" Constanla, evidenliindu-serlil'erenfe semniflcative de nivel, coeficientul de inteligen![ob[inut variind de la "foarte slab" la "deosebit de bun".

,\ceste diferen{e le punem in legdtur[ cu capacitatea

,liscriminatorie qi de sintezd, posibilitd;ile de organizare lr

rrrarterialului perceptiv, operativitatea gdndirii gi

( irpacitatea sa integrativd, adaptabilitatea rapid[ ;ir(rzolvarea eficient[ a situaliilol' cu care se confruntd.

La nivel global, echipa reahzeazd, ?n procente, o

vrrloare de 37,5o/o ttn coeficient de inteligen{d ridicat, ce

('()respuncle calificativlui "f.bun", in procent de 29,14/o

rrivelul coeficientului de inteligenld corespunde

.irl ificativr-tl ui " bun ", cal ificativr"rl " normal" este reprezentat

lc 20,3a/o, iar calificativul "slab" de 127a. Dilerenfiat' pe

lcste, imeginea rezultatelor se prezintd in ANEXA nr.2,

lig.l ,2,3 qi 4.

Unul clin obiectivele celcetdrii noastre fiind acela al

rtlentificlrii coeficientului de inteligenlI al fiecdrui spoftiv

i, r-nai ales, al modului in care acesta se manifestd in

t'onditriile concrete ale situafiei de joc, vom prezenta, in('ontinuare, in mod analitic .iLrcltorii, potrivit punctelor de

vedere men[ionate.Nivelul cel mai ridicat de inteligenf[ il

earacterizeazi pe sportivul G.A.: la Testul Raven - 95

ccntile, calif icativ "deosebit cle bun", la Testul Eysenck-(1.1. = 135, calificativ "foatte bLlll", la Testul cuburilor

l(ohs, proccntr-rl cumulat este de l00a/o, calificativ

154 t55

"deosebit de bun", la Setul original de inteligentd - 56

p"*", ""fificativ

"foarte bun"' Jucdtgtt :tj:,,|:f:iG;i;; ;"ntru qi pe inter, se remarcd prin calit[1ile t

fizice, aspect somatic iavorizant' :::: d?11-.,::

i"a"*a".ti deosebitd qi for16 remarcabil[' evidenliate

urun"erite la poartd. stdpaneqte majoritatea p-.:t:t"ttni." de prindere qi pasare a mingiei' de aruncare

poartd; abif in apliiarea procedeelor tehnice necesa

angajdrii pivotului; orientare foarte bund in teren' in j<

manifest[ capacitatea de a surprinde rapid ::lut:i tl"lill

dacd coechipierii se afld in situalii favorabile

discriminea zd,totceea ce se int0mpld p€.teren' pt"1?::i-li:

qi;turu*rntul dinamic al jucdtorilot ?in observalii pute

#;6;; modul de declanqu:t t:.u!.it-u, ?^::t:-::t:"*u"utui, cAnd, printr-o pas[ bine dinjatd spre extrema

mai bine plasat[, descoperd drumul cel mai scurt c

finalizare. O altd formd de manifestate a inteligenlei sal

in joc este gindirea -

diverg.entd' TLt^f:-:?'?^t:ii:,tn';;";-un3, *urtiple relalii c.e ar putea fi folosi

pentru solulio narea eficientd t" T1 -1?:,::l^.U"., *"".,ur"*"n"u siiualie o surprindem in superioritatea numenca

in atac a echipei, in care, din multitudinea de solutrii pe

carg le intrevede, o alege pe aceea cu qansele cele m

mari de reuqitd, cum ar "n, i" pildd' angaiarea oportund

extremei stingi apdrut6, surprinzdtor' in pozilie centrald,in

spaliul creat prin schimbarea ritmic[ a locurilor celor doi

pivoli (vezi ANEXA- nt'i, fie:l) P":ttj"":i:3:gt::i;'* ;t; ;;;acitatea sa liscriminatorie' realzatd p

baza vitezei perceptuale care-i permite. t"?1"11,":-j*ptAi,.," qi ixactiiate a configurafiei jocului'.

:"'.1"-1t":momentului in care poate realiza' neaqteptat' o interceplt

O notd a inteligenlei cu implicalii in tealizatea

rrl'icientl a acliunilor de joc este comportamentullntischemd. in declanqarea combinafiei .tactice "pivot int'ontru", jucdtorul G.A. aflat pe postul de inter dreapta,

irrlocuiegte angajarea obiqnuitd a centrului venit sd

lrrimeasc[ mingea pe ldngd blocajul f[cut de pivot, cu

irrrgajarea pivotului rlmas liber in momentul cAnd

lplrdtorul lui direct se elibereaz[ de blocajul fdcut de pivot

1i intervine la jucltorul care urmeazd sd primeascd mingea,

cr-:ntru, mod de acfiune mai pulin folosit, dar doveditrloosebit de eficient.

O.A., un alt jucdtor, a primit la Testul Raven - 95

ccntile, calificativul "deosebit de bun", la Testul Eysenck-(J.1. = 732, califrcativ "foarte bun", la Testul cuburilorKohs, procentul cumulat este de 96,17o, califieativ "foarte

lrun", la Setul original de inteligenfl - 46 de puncte,

t'llificativ "foarte bun". Este folosit pe postul de extrem[stingd ;i, uneori, pe postul de inter. Este suplu qi abil inrniqcdri, posedd o foarte bunl indemlnare specificd care-i

lrrciliteaz[ executarea unor procedee tehnice de mare finefe

;i subtilitate; se remarcd printr-o marc vitezd' de execufie,

cit gi vitezd - explozivi de reacfie; are miqcdri rapide qi

sigure in teren, este dinamic, cu pdtrunderi surprinzdtoare

5i hotdrdte. Atributele nivelului ridicat al inteligenfei,tloterminate cu testele folosite de noi, se concretizeazdinsolufionarea rapidl a situaliilor noi: in momentul in care

sr: angajeajd in aruncarea de pe extremd qi unghiul mic,

rtrsizeazd pivotul in pozilie favorabild centralS, gAndeqte un

rrrod de a-l pune in valoare pe acesta qi inlocuieqte

iu'uncarea cu o pasd datd pivotului. Conduita sa inteligentd

156157

atac cand intuim ca favorizantd pentru echipi depdqirea

unui apdrdtor mai slab, dirrjeazd" verbal plasamentul

pivolilor, astf'el inc0t jucdtorul rnai slab in apdrare, al

echipei adverse, sd r[mdnI fdrd sprijin din partea

coechipierilor preocupali de marcarea celor doi pivofi,pentru a-l ldsa pe atacant in situalia de "unu la unu".

Notele semnificative ale lui B.S. ii permit adoptarea unui

comportament original, de tip antischem[ care se opune,

clepdqind prin gradul de eficien!6, schemele cunoscute.

Sugestiv din zrcest punct de vedere considerdm a ficonduita jucltorului pe pozilia de centru ?n momentul cAnd

se declanqeaz/a atacul cu pase pe pdtrundere succesivd de

la extrema dreaptd, iar mingea ajunsi in posesia lui nu ornai paseazd interului-stAng angajat in pf,trunderea spre

poart[ pentru a primi mingea, ci o transmite direct

cxtremei stenga af'latI in pozilie favorabild de finalizare se

realizeazd un r-rnghi mare, creat prin deplasarea apdr[torului

rlirect lateral dreapta pentrLl a-l ajuta pe aplrltorul care

lirspurrde cle interul care in mod normal ar urma sd

prinreasc[ migea (vezi ANEXA nr.3 tig.2).Inteligenfa ca

irrstrument cle rer-r5itd se mlsoard, de fapt, prin conduita

e{'icientd in joc, ilustratl de B.S. prin posibiliti4ile rezultate

in unna cirLrtdrii celui mai bun plasament pentru

rlcclanSareu clcplrsirii, conjrrgat cu a$tepl'area 1i sesizarea

;l'rspunsului apit;irtorulr,ri, coldLritl care este o obiectivare a

capacitltii jLrc[torulLri de a.iudeca rapid situa!ia qi a

clabora schente proprii de acEir:ne.

A.N. obqine la Testul Raven - 50 centile, calificativ"normAl", Ia Testr-rl Eysenck-Q.l. = l2l' calificativ "bun",

la Testr-rl cuburilor Kohs, procentul cumulat este de 90,34/o,

calificzrtiv "fttarte bun", la Setul original de inteligenfl - 43

r59

este, de fapt, o conduitd eficientd, pe mdsura situaliei "N

concrete. Modul in care iqi dirijeazd energia psihici in Iactivitatea sportivi se reflectd in originalitatea in {manifestarea conduitei tehnice; pentru sporirea eficacitdEii {

arunclrii la poaftI ,si surprinderea portarului a creat o ,{

modalitate originall de finalizare pe contraatac prin'!procedeul de aruncare din sdritr"rrl pe la spate; ?n momentul l?n care jucltorr"rl se afld in atac qi apdrdtorul sdu direct I

practicd un marcaj strict, zrgresiv, el surprinde exact l

momentul intervenfiei acestuia qi simuleazd un fault foarte

tare (arbitru, de cele mai multe ori in astfel de situagii,

dicteaz'|d eliminarea adversarului pentru 2 minute). Un alt

atribut al inteligenfei sale este capacitatea de reactualizareir unor experienfe pozitive trecute, folosite oportun cAnd '

acestea se impun ca unicl solufie: depdgirea individuald cu

bralul pe deasupra aplr[torului - cdnd acesta are o talig

r-nicI - este semnificativd in acest sens.

B.S. obgine la Testul Raven - 95 centile,

calificativul "cleosebit de bun", la Testul Eysenck-Q.I. =129, calificativ "bun", la Testul cuburilor Kohs, procentul

cumulat este de 96,1o/a, calificativ "foarte bun", la Setul

original de inteligen[rd - 46 de puncte, calificativ "foarte

bLln". Este conducltorul cle joc al echipei, avdnd

capacitatea de angajare eficientl a fiecdrui jr"rcdtor gi de

valorificare a intregii sale experienfe sportive. Capacitatea

cle anticipare este modalitatea fundatlentalI de manifestare

a coeficientr.rlui sdr,r de inteligenfl in joc, care ii permite sIabstractizeze qi sd clesprincll ceea ce este esenfial ?n

sitr-rafia de joc ii, pe aceastit bazi, sI prevadl evolLrfia

Lrlterioarl a acestuia gi sd influenleze intervenfia pertinentd

a.jucltorilor. Atnintint sitLralia cle superioritate nunlericl in

l,s8

de puncte, calificativ "foarte bun". Juc[tor cu ofoarte robustd, puternic, cu o vitezd bunl de execufie,un dezvoltat sim! al plasamentului in joc, foarte eficacearunclrile la poartd din plonjon, capabil s[ arunce lain condilii de adversitate. Domeniul de manifestarenivelului ridicat al inteligenfei este acela al originalitconduitei tehnice, exprimat prin caracterul neuzual gi varial procedeelor de aruncare la poartd: aruncare din plonjpe braful de aruncare. Capacitatea de a surprinde relafspafiale caracteizeazd, inteligenla lui A.N. ceea cepermite o impresionantd stare de vigilenld pe teren,receptarea promptd a tuturor intervenfiilor adeversarilor;realizarea unui bun plasament, elaborarea unei strategiipersonale de demarcaj.

S.A. obline la Testul Raven - 25 centile,calificativul "slab", la Testul Eysenck-e.I. = 106,calificativ "slab", la Testul cuburilor Kohs, procentulcumulat este de 86,5Vo, calificativ "normal bun", la Setuloriginal de inteligenfd - l7 de puncte, calificativ "slab".Este folosit pe postul de extremd-dreapt[ qi, uneori, peinter-dreapta. Este bine dezvoltat sub aspect somatic, maipufin mobil qi indemAnatic, reac{ioneazd uneori lent, tardivin situaliile de joc. Are un comportament rigid, inflexibil,schematic, fdrl posibilitarea de adaprare rapidd la situatriilenea$teptate ale jocului. in desfdqurarea jocului, dacd unuldin coechipieri incearci o actriune cu scopul de a-i creapozi[ie de qut, reactioneazd tardiv, l5sdndu-i adversaruluiposibilitatea de intervenfie. Direcfia g6ndirii sale seorienteazd convergent, fdrd a manifesta capacitate de asurprinde variatele situa{ii ?n ceea ce au ele caracterisiticfi, pe mlrura acestora, sd glseascl rapid solufii; au fost

Ir.pctate m0mente in care mingea transfnisfi clc el $ l'osl

trricrceptatd de adversar. Datoritd incapacit[1ii de n itldoctt

uil clircernlmdnt fiecare situa!ie, conduita sa tlcvilte

rilcl'icientd prin numdrul mare de ratdri: se angajeaz[ ill

iuilncal-ea li poartl chiar dacd unghiul este nefavorabil sau

pozitria de orun.u." dezavantajoasd; in momente de

.,,p"iioritate numericd aruncd neinspirat, f[rd for16 9i

pr.r:cizie, surprinzdndu-gi coechipierii. Lipsit de capacitatea

,t. u-qi dirija energia psihicd pentru oblinerea unor reacfii

;,,l"cvate, iurprinde prin numlrul crescut de greqeli de

tehnicd dublu clribling, paqi etc.), greqeli.de joc semicerc'

;ritlundere forlatd).U.R. a oblinut la Testul Raven - 10 centile'

t'irlificativul "f.slab", la Testul Eysenck-Q'I' = 114'

t.alificativul ,,normal", la Testul cuburilor Kohs, procentul

('umulat este de 84,60/o, calificativ "normal bun"' la Setul

rrriginal de probe de inteligenll obfine 2l de puncte'

,.illificativul "bun". Este un jucdtor folosit pe postul de

inter stinga. Are aspect robust, cu o for[[ deosebitd'

rnanifestatd in arunclrile la poartd, posesor al unei tehnici

corecte qi al unei indemAndri bune' in joc este surprins in

situatriile inedite, manifestind incapacitatea de a elabora

solutrii rapide, neputAnd renLlnta la schemele vechi de

r:ontportament sportiv: in sitr.rafia in care pivotul este

tlemarcat, el preferi sd arunce la poart[, deqi solugia cea

rrlaibundarfiangajareaacestuia.Reflectareaniveluluirnf.eriordeinteligenldestelipsacapacitdliideanticipareacvoluliei jocului qi a comportarnentului sportivilor' ceea ce

ilcletermindslprocedeze'neadecvat,dominatfiinddeideeal'inalizdrii. Un asemenea comportament, indeosebi in

situafia de competifie face sd fie mai pulin folosit'

160 l6l

antrenorul preferdnd forfei sale fizice, ^.afinameconduitei inteligente al altui sportiv.

M.V. la Testul Raven a obfinut - 10 centicalificativul "f.slab", la Testul Eysenck-Q.I. = Icalificativul "bun", la Testul cuburilor Kohs.cumulat este de 88,4Vo, calificativ "normal bun"" Ia I

original de probe de inteligenfl obfine 36 de pucalificativul 'lbun". Nivelul de inteligenfdc ar acterizeazd ii I i mite azd, v iteza perc eptu al 5 q i pos ibi I ide a discrimina situafile ce reclamd o conduitd specififapt ce ar putea fi motivat, pe de altd. parte, qi prin liexperienfei de joc. Sportivul este dotat cu calitdtri fiziremarcabile (detentd qi ?ndemdnare) care considerdm cdputea fi conduse cu atenfie de antrenor pentru a se puobline compoftamentul aqteptat.

Situa{ii semnificative de joc care implici qi soticitiparticiparea i nteligenfei.

Specific jocului de handbal este manevrarea mingieicu precizie gi rapiditate, rezolvarea promptd a situaliilorneprevdzute, din pozifii mereu diferite gi forme dedeplasare variate. Comportamentul inteligent dispune deacel coeficient de calitate care deterJnin6, in manifestarea.sportivd, in afard de integrarea de{lrinderilor tehnice qitactice, sd se foloseascd de varietatda insuqirilor psihice,primul loc ocupAnd, desigur, inteligerlla, cea care face caacest comportament sd fie permanent fqfional qi deosebitde eficient. Inteligenfa sportivului permite acestuia oadaptare la situafiile de pe teren, utilizdnd pentru aceasta,toate mijloacele care-i stau la indemAni: plasamentul lui,

vitaza de circulafie a mingiei, sensul de deplasare a

iucltorilor in teren, valoarea relafiilor intre coechipieri qi

rlirijarea propriilor capacitdli fizice 9i psihice cdtre

l'i nalitatea agteptatS.. Analiza pe care am realizat-o ca urmare a studierii

compoftamentului juc[torilor de handbal ai echipei"llidrotehnica" Constanfa, ne permite sd facem aprecieri

sintetice asupra unei multitudini de situaEii ce au fost

rpzolvate prin implicarea inteligenJei sau situagii in care

conduita individuald a sportivului - tehnicd sau tacticd -

tlcmonstra un Q.I. ridicat.Apreciem cI situalia in care echipa se afld in faza

a IV-a a atacului - atacul ?h sistem - ne oferd prilejuri

rtrultiple de evidenfiere a conduitei inteligente. IncI inttacul pozilional jucdtorul inteligent iqi organizeazd cdmpul

llerceptiv pentru a stabili relaliile necesare intre jucdtori -

lclafii de for1d, staturd, plasament - relaEii ce vor fiirnplicate in elaborarea conduitei optimale in joc.

Conside,rdnd inteligenla ca sistem de operafii, in

asemenea momente se manif'est6 comprehensiunea, adic[infelegerea, orientarea sportivului in circumstanlele

concrete in care se afld. Pe bazd' de infelegere,

conducdtorul de joc ?9i elaboreazd strategia de acfionare

Lrlterioard. Conducdtorul de joc inteligent ajunge rapid la

stabilirea acestei strategii i;i iqi obiectuahzeazd' aceastd

capacitate prin dirijarea verbalI a coechipierilor'in faza propriu-zis[ a atacului in sistem procedeazd

la utilizarea maximiill a experienlei stocate sub form[ de

cunogtinle gi cle deprinderi sau la crearea de noi modalitdli

cle reacfie impuse de situafii noi, nea$teptate din teren. O

astfel de manif'estare, saturatl de Q.I. ridicat este aceea in

t631b2

care centrul, pornit la incruciqarea simpll spre instdng, in momentul in care este pe punctul de a-i transmingea, in loc sd i-o paseze, angajeazd, surprinzdtor pidemarcat, printr-o pasd de mare efect, printre picioare (ANEXA NR.3, fig.3).

Intr-o altd situatie, jucdtorul inteligent, pevitezei sale perceptuale, surprinde cu uqurinfa qi exacticonfigurafia jocului, a relafiilor funcfionale dintre sportivi,credndu-se, pe aceastd bazd, reprezentdri cinetice, mobile,exprimate pe plan ideativ sub forma fazelor succesive, invirtutea clrora ac[ioneazd. Remarcabild este conduitaconducdtorului de joc care se foloseqte iteligent dopltrunderile fdrd, mingie ale unor coechipieri pentru a-ipune in valoare pe alfii.

. Viteza perceptualI conjugatd cu acuitatea binocular[- care se referd la capacitatea sportivului de a distingesimultan doul situatrii diferite aflate la distanle diferite -permite jucdtorului inteligent sI adopte o conduitl spontanddar deosebit de eficientd; in aceastd manierl aclioneazd,extrema-stdngd, in momentul cOnd echipa se aflI in atac qimingea circuld in atac pozifional, care printr-o pasd pestesemicerc reu;e;te si schimbe jocul pe partea opusi, laextrema-dreaptd pe care o pune, astfel, in valoare ?ntr-unmod foarle sirnpl_u qi eficace.

Percepfia rapidd a configurafiei terenului permite,pe bazd, de analizd qi comparafie, stabilirea unor rela(iispaliale in care integrarea conduitei sportive sI se facdadaptativ. O astfel de conduitd este aieea ?n care extrema-stdngl pusi in pozigia de aruncare de pe extreml, igischimbd compofiamentul ?n momentul in care identificlpivotul liber ?n pozilie cenrrald, deci cu posibilitdli mai

trriui de a marca, pasdndu-i mingea.

Nu poate fi conceput un comportutttclll intall$nt lnlllrra eficienfei acliunii, actul motric rculi?,ltl de rpHlVrurrnlrind un scop conqtient bine fixat: po$eiin nllngll'r'r'oarea raportului supranumeric, angajarea pivotulttl ;lnrarcarea golului. Un mijloc eficient de realizare a scopulul

l)rr)pus este reprezentat de acliunea de depdqire individuul[.O altd acfiune eficientd este aparifia surprinzdtoare a unui

;rrcltor de pe semicerc in spafiul creat de blocajul fdcut de

p r vot.Nota cea mai ridicatd a inteligenfei este conferitd de

gandirea divergentd care oferd sportivului posibilitatea de

ir investiga in direclii diferite, multiple qi variate, precum

qi zi abandona, in acelagi timp, cdi ce se dovedesc sterile qi

ineficiente qi de a adopta conduite mult mai productive'

Noi am surprins o astfel de situafie in care interul-stdng,

lansat spre poart[ in aruncare de la 9m qi atacat de doi

irdversari iqi modificd intenlia iniliald inlocuind-o

cu angajarea pivotului rdmas liber la semicerc.

Constrins de caracteristicile fazei I-a a atacului -

contraatactul - pe o durat[ de 2-4 secunde, portarul

irrteligent se adapteazd' tapid la situafia creatd pe teren,

restructurdnd "din mers" cursul gdndirii sale qi efectudnd

cele mai nea$teptate rdspunsuri la cerinlele jocului' este

situa]ia portarr-rlui care, dupl ce a apirat mingea culege

rapid informaEii din teren, sesizeazd' pozigia extremelor, a

portarului advers qi a aplrltorilor 9i, in funclie de aceste

variabile, Ianseazl saLl nu contraatacul.

Spectaculoasl qi eficient[ este qi interceplia reuqitd

cle juc[torul care iqi deruleazl operaliile de gAndire

simultan qi, mai ales, inaintea adversarului' Pentru

164165

asigurarea reu$itei acesteia se impune adlugarearemarcabile viteze de reactie si de executie.

lnteligenfa sportivd conlucreazi gi este implicat[inteligenfa generald, fapt demonstrat in calitatea acfiunale ciror rezultate se inscriu la cote superioare, indide obstacolele care se interpun in realizarea scopului.surprins, in observafiile noastre, o astfel de situafie,momentul fazer a II-a a atacului cdnd mingea ajunsdintermediar gi ar urma si o paseze la vdrful de contacesta, anticipind intenfia portarului advers de a ieqiintercepfie, dtrijeazd, mingea direcl in poarta goald.

La nivelul conduitei sportive inteligenfaobiectualizeazd in abilitatea controlului fiec[rei miqcdri,rapiditatea execufiei, coordonarea subtil[ a miqclrii,precizia execufiei, cu alte cuvinte, ?n capacitatea de controlvoluntar asupra sistemului muscularo-articular angajat inefectuarea unui act motric. Astfel putem constata cd acelagiprocedeu tehnic poate purta sau nu incdrclturl inteligent[,potrivit eficienfei sale; acelagi procedeu tehnic poate aveaun surplus calitativ - greu comensurabil, dar evident prinoriginalitatea sau spectacu-lozitatea aplicdrii lui. in cazulactelor motrice inteligente nota personalI este dominant[,ceea ce face greu imitabil procedeul respectiv. in acestsens, la echipa studiat[, este original6 qi eficientd aruncareadin sdriturl pe la spate, efectuatd pe contraatac, aruncareadin plonjon pe bralul de aruncare, simul[rile de fault sau

oblinerea prin mijloace "subtile" a unor aruncdri de la 7 m.Finalitatea jocului este o rezuh.antd. a gradului de

angajare a echipei in atac qi a strategiei qi oportunitSliiapdrdrii. Conduitei inteligente in apdrare ii este strdin[duritatea qi acliunile nejustificate, avdnd ca atribute proprii

Ff[lrrr|area, pe bazd' de analizd 9i sintezd, capacitate de

nhtil|irctizare qi generalizare, a unui plan tactic in care s[

Ftnnrz,c anticiparea acliunilor adversarilor qi ale

i'rrt't'lripierilor, preocuparea pentru gdsirea celui mai bun

plusirrttent, initrierea qi efectuarea unor acfiuni utile qi in

urrrrcrrrdanld cu faza de joc, reacfii rapide qi concordante

f tr nranifestarea adversarului'

l'orcla{ie intre nivelul de inteligen{i qi eficien{a in joc

ln scopul verificdrii ipotezei noastre - dacd nivelul

rlc inteligenld coreleazd' pozitiv qi strdns cu nivelul

lrcr'lormanfei, independent de calitdgile motrice qi aspectul

*,,rrratic ut sportivului - am calculat coeficientul de

r.(}r.clafie intre rezultatele obfinute la fiecare test aplicat qi

llrcienfd in arunc[rile la poartd a fiecdrui jucdtor

rrrr.cgislrat[ pe parcursul a l0 meciuri, folosind formula

Slrcarman, intrucat numdrul cazurilor studiate este mic de

irsornenea nu am inclus in calculul corelafiei tot lotul

slrrcliat, deoarece nu au participat tofi la jocul de

r'ornpetifie.- Au reeqit, din calcul, urm[toarele valori ale

t,0cficientului de corelalie: pentru Testul Raven corelafia

('u performanla este de 0'9, pentru Testul Eysenck

t'oeficientul este 0,72, penttu Testul cuburilor Kohs este

0,81 qi pentru Setul original de probe de inteligenfd

r:orelafia este de 0,68.

Valorile oblinute sunt pozitiv ridicate, ceea ce

sLrbliniazd caracterul adecvat al testelor alese, ca qi aceea

I posibilitdtii de mdsurare a inteligenfei sportive prin

,niiloace clasice dar accesibile, relevant[ pentru

161166

cunoa$terea diferengiat[ a jucltorilor.

Note caracteristice ale inteligen{ei sportivegi raportul acesteia cu inteligenfa generali

Ideea centrald a cercetlrii noastre a fost aceeaexistenfei qi a determinirii unui tp specific de intelicare este solicitatd qi se manifestd in activitatea sportfvinteligenfd pe care o vom numi inteligenfd spoftivd, Q

permite individului adaptarea la varietatea situaliilormotrice, prin utilizarea adecvatl a conditriilor interne alepersoanei. Desigur, fiecare ramurl de sport solicitd in modparticular inteligen!a sportivS, aceasta modelAndu-sepotrivit solicit[rilor impuse. Se dezvdluie astfel, una dinnotele esenfiale ale inteligenfei sportive, anume capacitateade adaptare situafional[, dezvoltatd pdnd la capacitatea deintegrare, conduitl puternic congtientizatd care permiterealizarea lelurilor urmlrite de sportivi.

Ne permitem sI incerclm a da o definilie operativd(de lucru) inteligenfei sportive, a$a cum am pututgeneraliza o serie de trlslturi specifice din analiza ce amintreprins-o.

Inteligen{a sportivi este o aptitudine complexipersonaliti[ii dezvoltatd prin antrenament qi experien{iproprie, constAnd dintr-o structurare qi dirijareeficienti a percep{iilor qi reprezentirilor spa{iale, ovalori{icare originali a experienfei motrice, a in(elegeriifunc{ionale a unor rela{ii intre obiecte qi evenimente,cu posibilitatea transferului in plan comportamental(vezi ANEXA NR.4)

Notele definitorii ale inteligenfei sportive reprezintl

Iorme "cristalizate" de inteligenfd, dezvoltare in condiliile

lctivit[!ii motrice, desigur pe fondul predispoziliilor

crcditare; aceste predispozilii restructurate, in condiliile

runtrenamentului, au la acest nivel de dezvoltare

ontogenetic[, gansele cele mai mari de manifestare'

Viteza perceptuali subliniazd capacitatea

sportivului de a surprinde rapid, cu uqurinld 9i exactitate

cOnfiguraliile complexe, dimensiunile, distanlele, relafiile

lirnclionale intre sportivi sau intre sportivi 9i obiectul de

jrrc. O asemenea capacitate favorrzeazd operafii analitice,

rliscriminatorii de mare finefe care, in mod frecvent, scapd

r r rn u I u i ob i qn u i t; practic, sporti vu I inteli gent dezmem'bteazd

situatria in care se afld intr-un interval de timp deosebit de

lirnitat.

Rela{iile spa{iale' Sportivulul se raporteaz[

grermanent la un spafiu determinat pe care trebuie sd-l

cucereascd, cLl care se confrunt[. Se impune, deci, acea

capacitate deosebitl de reprezentare a multip^lelor elemente

,pagiale intr-o formd dinamic5, funcfionald' in plan mental

sportivul realizeazd o conjugare a raporturilor spaliale cu

cele temporale, deoarece orice acfiune motric[, inainte de

a fi executatd trebuie s[ qi-o proiecteze pe plan mantal, sd

o incadreze ?ntr-un spaliu qi timp determinat'

Capacitatea de reactualizare oportuni a

cxperien{ei motrice. Orice sportiv aflat in activitatea de

performanfd este definltorul unei experienle motrice, de

rnulte ori dusl pdn[ la o adevdratd mdestrie' Dar intr-o

t69168

situagie sportivd datr se poate impune reactualizareaaceloreleemente ale experienfei trecute care sunt cele maieficiente gi carc garanteazd reuqita acgiunii. Aceastdcapacitate este in funclie de valoarea energiei psihice decare dispune sportivul qi de modul ?n care gtie sd_qidirijeze aceastd energie.

Solu{ionirii rapide in situa{ii noi. potrivitconcepfiei multor teoreticieni conduita inteligent[ semdsoar[ prin capacitatea de a elabora o varietate derdspunsuri la varietatea situaliilor cu care individul esteconfruntat. Este cunoscut faptul cd, ,61n1." activitdfileumane, activitatea sportiv[, poate, este cea care poartd insine ineditul, surpriza la tot pasul. pentru ca sportivul sIpoatd avea un comportament eficient trebuie s[ aibl acearemarcabild capacitate de a grsi rapid solufii pentru oricenoud confruntare.

Originalitate in manifestarea deprinderilormotiice. Dintre sportivii care au aproximativ acelaqi bagajmotric, cei dotafi cu inteligenfl se deosebesc princapacitatea de a-qi elabora scheme sub forma uno,procedee de acfiune "bine gAndite" care au ca rezultant[ oprecizie qi un control riguros asupra fiecdrei migcdri,rapiditate in acfiune, incadrarea in sistem a unor miqclrievidenliatl printr-o indemdnare remarcabild, combinaliioriginale de procedee, creEterea gradului de complexitateal migcdrii. caracteristica cea mai generald care reiese esteaceea a originalitrfii (nota personalr), rapiditate gi precizie.

Comportament antischemi' Decurg0nd din

necesitatea permanentei adapt[ri la situalii noi, conduita

inteligentd a sportivului este aceea care ii permite

l."nun1ur"u sau depdqirea schemelor de acfiune bine fixate

1i adaptarea echilibratd qi ralional[ printr-o formd nou[ dar

ioarte avantajoasd in circumstanfele impuse de situalia

concrgt[. Sportivul inteligent este capabil sd elaboreze o

rnultitudine de asemenea forme noi de conduitd care iitsigurd reuqita in acfiune.

'Capacitatea de anticipare, de proiectare' Se

spune despre inteligenfd cd reprezintd o intreagd gamd de

insuqiri aie "materiei care gdndeqte". Se subliniaz[ unul

ctintre atributele cele mai specifice ale inteligenfei

generale, din care, inteligenfa sportivd este impregnat['

icela de a reflecta realitatea inconjurdtoare prin selectarea,

refinerea qi abstiactizarea esenfialului qi prevederea'

proiectarea, anticiparea a ceea ce urmeaz[ sd se intOmple'

i r" cere sportivului ca procesele sale cognitive s[

clepdqeascI, de multe ori, deci sd anticipeze, pe cele ale

adversarului sau, anticipdnd, sd-qi poatd dirija

comportmentul in perfect acord cu ceea ce urmeazd sd se

int0mple.

Gdndire divergenti.. Este atributul suprem al

inteligenlei generale pe care il gdsim implicat qi ininteligenga sportivd, el fiind acela cate permite orientarea

intrefii activitag conqtiente simultan in variate direcfii

pentru a surprinde o multitudine de informafii necesare

inlelegerii qi elabordrii strategiei de acfionare. Gdndirea

cliverfent[, prin caracteristicile sale fluiditate qi

170 r71

originalitate, permite elaborarea unor rdspunsuri cu totuldeosebite de ceea ce este frecvent, rispunsuri oportune qi

fecunde care'reflectI forla psihicd a inidividului, garanfiaunui comportament eficient. Un asemenea comportamentevitd tatonlrile, cdile sterile sau bIt[torite. I

Inteligenfa sportivl este o form[ particularl demanifestare a inteligenfei generale, este o formd decristalizare a acesteia, dezvoltatd prin antrenament qi incursul experienfei. Rezultd cI inteligenfa sportivI, ca qiinteligentra generali, se poate dezvolta, inregistriindtransformiri calitative, fiind supusl unei modeldri, infuncfie de gradul de solicitare al acesteia. Nivelulinteligenfei sportive este, desigur, in funcfie de nivelulinteligenlei generale, aceasta din urml determindndfocahzarea energiei psihice cdtre domeniul specific alsportului. Inteligenfa sportivl, prin caracterul sdupafticular, fali de inteligenfa generald are o not[ despecificitate prin aceea cd ea se obiectualizeazl, princonduita motric[.

ANEXA NR.1

Din figurile aldturate indicali-o pe acee& din care nuse poate forma un cub.

Decupaj, set original de probe de inteligen(d

173172

ANEXA NR. 2

fig. I Testul n"n.n.Reprezentarda, in procente, acalificativelor obfinute pe echipi

tig.2 TestulH.J.Eysenck.Reprezentarea, in procente, acalificativelor ob(inute pe echipi

175

ANEXA NR. 2' ANEXA NR. 3

fig. 3 Proba cuburilor Kohs.Reprezentarea, in procente, a

calificativelor ob{inute pe echipi

fig. 4 Set original de probe de

inteligen(i.Reprezentarea, in procente a

calificativelor ob(inute pe echipd

fig. I

tig. 2

176111

V

fig. 3

ANEXA NR.4

g - Inteligenfd generalds - Inteligen[5 specificd (sportivl)

Notele caracteristice ale inteligenfei sportive gi raportul acesteiacu inteligenga generald

178 t79

(.ORELATIA FACTORILOR DE PERSONALITATECU NIVELUL EXECUTIEI TEHNICE

$I REZONANTA ACBSTORA ASUPRAI'XPRESIVITATII COMPORTAMENTULUI MOTRIC

I. CONSIDERENTE TEORETICE1. EXPRESIVITATEA - INDICATOR SPECIFIC ALpERFoRMANTEI iN GIMNASTICA nlrurcAsponrlvA

. incerc0nd a depdgi cercetdrile anterioare,investigafia noastrd qi-a propus prin metodologia aplicatlpi prin interpretarea rezultatelor, elaborarea unei concepfiioriginale asupra organizdrii personalitlfii sportivului gi

irrfluenfa acesteia asupra nivelului de preformangd, realizat.Structura personalitdlii o concepem ca pe un model

tle organizare gi ordine construit din ansamblul gi

integritatea informagiilor transpuse din realitatea externdprin procesul de recepfie gi prelucrare interioard.Structurarea personalitdlii sportivului inseamndlransformarea experienfei anterioare in scheme cu valoaregcnerald gi restructurarea acesteia in modalitlli proprii de

cxpresie. Formula individuall adoptatd situeazd sportivul pe

rrivele variate de eficienf[. Cu cdt se afld pe o treaptdsuperioard cu atdt mai mult i se poate atribui o not[ de

lutonomie, de libertate, de expresivitate, care determindsportivul sd se exteriortzeze intr-o manierd care ii este

yrroprie, care-i poate reprezenta un adev[rat stil de

comportament, prin care comunicd modalitatea in care alcceptat qi interiorizat sarcina motricd qi confinutulrnesaiului muzical.

l8l

Factorii de personalitate implicafi acfioneail

dinamizdnd in ,"nt direcfional comportamentul

rcliefeazd. qi impune mesajul; proieclie in comportament

rnai ales in stilul acestuia, a dinamicii interne

personalitdlii. Deci stil personal de comportament"'

Aceastd calitate se refer6 la aceea proprietate

biotipici ce se sprijind pe un inalt grad de plasticitate qi de

armonie a mijloacelor de expresie. In mare mdsur[ aceastd

cxpresie este naturald, dar eainclude, fdrS indoiald, tr[sdturiclobdndite findnd de obiqnuinle de dexteritlli qi chiar de

autocontrol.. in sensul ei special, expresivitatea apare in

gimnastica ritmicd sportivd, ca o insuqire spiritual6

complexd a gimnastei insum6nd capacitatea acesteia de a

se adapta la situalii noi, de a-qi proiecta pe plan mental qi

cle a exprima sugestiv, elocvent, prin migc[ri de inaltd

tehnicitate qi fine[e, printr-un limbaj mimic adecvat,

tr[irile, emoliile, sentimentele, generate de mesajul

ruruzical.Capacitatea de expresie, in ultimd instanfd,

reprezintl gradul inalt al comunicativit[[iicornportamentului expresiv, comportament manifestat in

fr;ncfie de caracterul muzicii: vesel, vioi, trist, melancolic,

ctc.in domeniul gimnasticii ritmice spottive, specialiqtii

practicieni dispun de reduse materiale in plan teoretic care

sd releve contrinutul 5i sensul exact al expresivitdlii.Putem remarca mai multe orientdri care incd nu

satisfac pe deplin, nereprezentdnd un fundament deplin

care sd permitd realizarea acestei ultime trepte a pregdtirii

sportive pe care o apreciem sinonimd perfecfiunii.Trebuie sd precizlm c[ numai pe fondul unei

pregdtiri tehnice desdvflrgite din toate punctele de vedere,

qi

a

conferindu-i acestuia randament crescut' vivacitate

acliune, impresionabilitate, adaptabilitate emofibt

prompti gi adecvatd. Efectele adaptative ale unui asemene4

io-pf nu*ent se datoteazd' tehnicilor-de control 9i

reglle,

de mobiloizare oportund a capacit[1ilor motrice intr-o

unitate in care dimensiunea afectivd ocupd un loc cellralt

Marea incdrcdturd emofionald focahzatd' distribuitd gi

consumat[ in funclie de structura sistemului de

personalitate al sportivei p face capabild de comunicare

Lficientn prin intermediul tehnicilor corporale' ajunse 1a un

?nalt nivel de execufie.Dimensiunea afectivit[tii iqi pune amprenta asupra

ansamblului manifestdrilor personalitdlii, constituindu-Se

intr-unadevdratfactordeproductivitatecarecontribuiela,ur1in"."u energetico-stimulatorie a oricdror obiectualizdri

in itan motric lina tu cele elaborate, de tip creativ'

Din cel mai general punct de vedere' expresivitatea

individuald este calitatea de a avea o expresie' Dicfionarul

enciclopedic al limbii romdne face o ptezentare explicativd'

a expresivitdlii, afirmdnd c[ este "calitatea de a fi

"*pr"riu". Urmdnd indicafiile qi trimiterile diclionarului

"uuantul "expresiv" este un adjectiv' despre cuvinte'

gesturi, etc., care exprimd plastic, sugestiv' elocvent'

gindirea, sentimentele"'" Din punct de vedere psihologic expresivitatea este

apreciatd in biclionarul de psihologie drept "calitatea unui

pro"", psihic sau a personalit[1ii, de a-;i modela structura

ii .onlinutul in chipielevant in comportament; comunicare

iintt-un sistem in altul cLl ef'ecte de accentuare ce

L

L

182183

putem acfiona cu instrumente de finefe, de vinterioard, de modelare a migcdrilor care prinperfecfiunea tehnicii lor, sint expresive.

Remarclm astfel, situagii de orientareadezvoltarea tehnicii corporale qi de rninuire a obiecportative neglijindu-se insl aspectul dezvoltdriiperfeclionlrii expresivitdlii. in acest caz, execufiimpecabild a gimnastei nu transmite nimic,neinsuflefitI, ;tearsd, flrd o not[ personald.

In cazul in care s-a acordat atenlie expresivit[1iimrca mdsura, gi s-a neglijat aspectul tehnicii, execuliagimnastei este slabd, tinz0nd spre o notd de penibil. .

Sunt cazuri cAnd se acordd atenlie deosebitd tehniciicorporale qi expresivitdlii; in general infeleg0ndu-se prinexpresivitate, afiqarea unui zAmbet in canil pdrlilormuzicale rapide, sau a unei incruntdri in partea lent[ aexerciliului, iar miqcarea nu este finalizatd, trecAndu-sercpede dintr-un element in altul. Nu suntem satisfIculi niciin acest caz.

Sunt orientiri, ce vizeaz6. dezvoltarea giperfecfionarea acestor doui aspecte, tehnica giexpresivitatea, dar ?n cazuri particulare sportiva ori nu areo bun[ pregltire psihologicl de concurs pentru a-gi puteaexterioriza trlirile afective, emofiile sale nu sunt dirijatepentru a transmite vibrafie fieclrei fibre a corpului s5u, orieste dezavantajatd din punct de vedere somatic, tentativa sade triire emotionall nefiind convingltoare.

O altd catzd. a slabei preocuplri privitoare laexpresivitate este aceea c[ antrenoarea nu cunoagte timpul,momentul din pregltire al sportivei, vOrsta la care trebuiesI acfioneze cel mai eficient.

De asemeni necunoaqterea mijloacelor concrete princare se poate dezvolta qi perfecfiona expresivitatea,constituie o principald cauzd.

2. COMPONENTA SOMATICA $I MOTRICA eEXPRESIVITATII

Calitdfile somatice, reprezint[ in gimnastica ritmic[sportiv[ criterii de selecfie a sportivelor. Dimensiunilelongitudinale ale segmentelor corpului gi a corpului inintregime trebuie sd fie in deplind armonie" capul qi

trunchiul sd aibd o pozilie normald, fireasci, membrelesuperioare gi inferioare lungi, cu. articulalii mici, toate

acestea au capacitatea de a conferi migclrii corporale un

aspect suplu, curgdtor, estetic, expresiv, deosebit de

apreciat la impresia generald. Coroboratd cu o greutate

corporal[ qi o talie incadratd in limite optime se confer[expresivitate "formei" posturale a gimnastei.

Calitdfile motriceYitezd sub toate aspectele ei: vitezd' de execugie, de

repetilie, vitezd de reaclie conceput[ drept "calitate fizicdcare exprimd iufeala (rapiditatea) cu care se efectueaz[

acliunile motrice in structurile qi combinlrile cele mai

divsrse". Fiind o calitate greu perfectibil5 qi deosebit de

necesard, se impune exigenfd sporitd in seleclie qi ?n

educarea pe c0t posibil a acestei calitdfi fizice.Capacitatea de interpretare, de transpunere in

miqcare a sentimentelor sugenerate de bucata muzicald(vioaie, rapidd, energicd) este realizatd' cu ajutorulcapacitdlii de adaptare la ritm, prin execufia in mod rapida elementelor, in combinagii diverse, de dificultate sporitd,

184 r85

insofite de minuireain vitezd. a obiectelor portative.Forfa se exprimd sub aspectul forfei de suslinere

a segmentelor corpului, de invingere a propriei greutdfi inmulte migcdri, precum qi de susfinerea obiectelor portative.Este o calitate perfectibild, ce se manifestd in combinafiecu viteza qi rezistenfa.Referindu-se strict la expresivitate, ne intereseazl in cazulforfei, capacitatea de incordare gi relaxare a grupelormusculare. Pentru rcalizarea plasticititrii migcirilor, estenecesard participarea in miqcare a ?ntregului corp, dar nuo participare rigidd in care incordlrile musculare sd existesimul"tan in tofi muqchii corpului. Gimnasta trebuie s[-gicoordoneze migcdrile, si gtie a "elimina incorddrilemusculare inutile, sd poatd alterna relaxarea anumitorsegmente corporale cu incordarea celor angajate ?n

elementul tehnic.Mobilitatea articulard l)i elasticitatea muscular[,

constituie baza insuqirii rapide, trainice a tehnicii corporalegi ofer[ posibilitatea unor migcdri suple, de mareamplitudine, ce pot sublinia caracterul mesajului muzical.Ambele calitdli motrice sint dependente de fondulpredispozilional al sportivei, perfectibile prin antrenament,ele fiind implicate atdt in corectitudinea execufiei cdt qiprin expresivitatea comportamentului.

indem0narea este o calitate motricl complexd,rezultat al sintezei aptitudinilor motrice vitezd,, mobilitate,for[6, solicitati in toate probele specifice gimnasticiiritmice sportive, ea fiind expresia mdestriei execufiei.

3. FACTORI PSIHOMOTRICI $I DEPRESONALITATE AI EXPRESIVITATII

Expresivita tea camodalitate de obiectivare a trdirii

afective in raport cu conlinutul mesajului muzical qi

componentele elementel or tehnice, solicitd angaiarea intr-o

rnanierd sistemic[ a personalitdlii sportivei, componenta

psihomotricd qi factorii de personalitate fiind relvanfi din

acest punct de vedere.Printre comPonenetele

contribufie prioritard o au:

Senzaliile kinestezice

psihomotricitdtii, o

permit gimnastei un

autocontrol asupra poziliei corpului aflat in migcare,

asupra poziliei segmentelor fald de corp avantajdnd-o in

dirijarea conr;tient[ a miqcdrilor' Gimnasta ili poate

conlrola linuta segmentar[, gradul de extindere al

articulafiilor, ridicarea gi suslinerea segmentelor la diferite

grade, iinalizind miqcdrile in diferite planuri, fdrd a finevoie de control vizual.

Reprezentdrile spaliale - duc la realizarea unor

desene compozilionale de mare varietate qi unei note

personale a execugiei, in spafiul limitat de lucru (12 x 12

in) corespunzind cerinfelor codului de punctaj'

Reprezentdrile spafiale sunt implicate in elaborarea

ideomotrici tdtrii, aimaginii pe care sportiva qi-o proiecteazd

in legdturd cu modul de finalizare a sarcinii motrice, de

ajustare a acesteia pe schema corporal[, precum qi inconstituirea comenzilor c6tre efectori, ca urmare a angajdrii

obiectelor portative la distanle, indllimi sau planuri variate'

calitate psihomotrichsportivd ale cdrei

importantd Pentru gimnastica

migcdri se caractettzeazd

ritmicdprintr-o

r86 187

complexitate deosebit[, sportivele fiind capabile s[rcalizeze miqc[ri ,similare, alternative, simetrice sauasimetrice, in diferite planuri, in planuri combinate, cu sauf[rd obiecte portative. Pentru realizarea expresivitdfii estenecesard o coordonare de mare finefe in cadrul elementelortehnice de mare dificultate. Capacitatea de coordonare estecorelat[ pozitiv cu capacitatea de stdpAnire de sine,susfinutd de un echilibru emofional gi de o tensiuneafectiv[ pozitivS.

Adaptarea la ritm impus - Ritmul in muzicl estedefinit ca fiind o structur[ organizatd, a timpului cu doulaspecte: periodicitatea qi accentuafia. Mlsura este elementde bazd, pentru rcalizarea ritmului in combinaliile demiqclri. Sportivele trebuie s[ fie capabile sd se adaptezelaritm impus, la variafii de ritm, exprimdndu-se prin migclriadecavate, repezi, vioaie, energice sau lente, moi, ample,astfel incdt sd reflecte unitatea perfect[ a muzicii gimiqcdrii.

Dintre trdsiturile de personalitate cu rezonan[d"asupra expresivitlfii compor-tamentului motric, avem invedere:

Tipul temperamental. Ca laturd dinamico-energetic[a personalitltrii, tipul temperamental determinl o modalitatespecificl de receptare a influenfelor externe gi deexteriorizare a trlirilor afertive. Gimnastica ritmicl, prinspecificul sIu, pre$upune deschidere qi capacitate devibrare la ceea ce este sensibil qi impresionabil, presupuneun mod convingdtor gi original de comunicarc a unei trdiriautentice. Lucrul acesta este posibil de realizat in cazulunui temperament sangvin, sau a unui temperament in caretrlslturile sangvinice se imbind cu cele colerice.

Capacitatea de transpunere (Empatie). Empatiapresupune capacitatea de transpunere intelectual[ qi

afectivd ?n conformitate cu circumstanfele sugerate de

compozilie gi mesajul muziial. Miqcarea specificdgimnasticii ritmice sport i ve i mpune capacitatea empatetic[la un nivel deosebit de ridicat pentru ca sportiva sd fieconvingdtoare gi sI emofioneze cu fiecare segment alcorpului.

Echilibru emotiv. Dintre ramurile de sportgimnastica ritmicd sportivi are implicafiile cele maiprofunde in sfera afectivl, presupundnd o

impresionabilitate remarcabill, cregterea tensiunii afectivein conditriile receptlrii muzicii, capacitate de exteriorizarerafinat[, autenticd, discretd, fIrI stridenld. Aceasta se poate

realiza in condiliile dirijlrii echilibrate a triiriloremofionale, prin punerea in acord a miqcarii cu mesajulartistic.

Tendinje psihoneurotice. Dintre cele 8 tentin{eevidenfiate de testul Woodworth- Mathews, existenfa unei

u$oare tendinle spre hiperemotivitate ni se pare oportund,deoarece aceasta subliniazd o accentuatl excitare afectivd.o vibrare la solicitlrile emofionale, chiar la cele minime.

Opindm cd expresivitatea devine o rezultantd a

conlucrlrii, in proporgii variate, a componentei motrice,afective qi intelectuale a personalitefii.

Componenta motrici este implicat6 in oblinereaexpresivit[1ii in condilile realizdrii perfecf iondrii tehnice,perfecfionare ce face loc intervenfiei de detaliu, de

subtilitate, de originalitate gi de not[ personal6 in ececufie.Pentru aceasta, insuqirea oricirui element tehnic se impunea fi corelatd cu cunoasterea unei varietdti de miiloace de

188 189

expresle.Componenta afectivi. imprumutAnd atributele

aftei, gimnastica ritmic5.sportivd are qi menirea de a neprovoca emofie prin migcare sau de a folosi miqcarea casingurul mijloc de a transmite trdirea provocatd de muzic[.Trdirea se impune a fi profundS, autenticd qi de a se

exterioriza in conformitate cu emofia simlitd. Capacitateade exteriorizare afectivd este dependentd de gradul desensibilitate al sportivei, dar gi de gradul in care qi-a

insug.it mijloacele de expresie pe care gimnastica ritmic[ leare. Componenta motrici qi cea afectivd se conjugd pozitivddnd notd specificd de expresivitate.

Componenta intelectuali. Considerlm c5, oautenticd trdire afectivd qi o exteriorizare convingdtoare a

ercesteia, nu se poate obline fdr[ infelegerea de c[tresportivd a mesajului muzical qi a mijloacelor pe care gi lepoate alege in conformitate cu acesta. Se impune oparticipare congtientd pentru elaborarea migcdrii qirealizarea ei prin expresia cea mai potrivitd.

Concepem aceste componente ca acfionindsimultan, chiar dac[ pe mdsura evoluliei in activitateasportivd se realizeazd o translafie de pondere la nivelulacestora; dacl ?nsuqirea oriclrui element tehnic presupuneparticiparea conqtientd, automatizarea gi perfecfionarea luipermite concentrarea interesului asupra expresivitdgii

Conceptualizarea capacitdgii de expresie nu atdt prinprisma gradului de comunicare pe care-l prezint{,comportamentul expresiv individual, cdt ca mlsur[ a

comunicativitdfii expresiilor ?n care elaborarea lor interndeste virtual inclus[, ne-a condus la necesitatea de a expuneparametrii interni ai procesului de elaborare creatoare.

Astfel, obiectivul major al cbrcet[rilor a devenit unul mai

complex: studiul capacitdlii de transpunere 9i al

capacitdlilor de expresie - ca indicatori specifici, din a

cf,ror relafie rezultd. indicatorul fundamental denumitcapacitate de intruchipare.

Pentru elaborarea internd a expresiilor, ne-am opritipotetic asupra a 3 parametrii: originalitatea imaginafiei,

capacitatea de prefiguare gi trdirea afectivd.Originalitatea imagina{iei. in examinarea

originalitllii imaginafiei, finem seama de faptul c[ ea

reprezintd numai unul din aspectele principale ale

creativitdfii gindiiri.J.Guilford este de pdrere cd "originalitatea se

rnanifestd in diferite feluri prin aparilia rdspunsurilor

ingenioase in diferite teste, a rlspunsurilor asociative rare

intr-o populagie".Originalitatea imaginaliei este o insuqire care se

dezvoltd in procesul pedagogico-artistic ca qi in activitatea

de creafie a gimnastei qi antrenoarei. Unul din procesele in

care se manifestl originalitatea il constituie evocarea

reprezentdrilor memoriei. Experienla de viafi qi experienfa

special[ artisticd, pdstrate in memoria gimnastei sub forma

Lrnor imagini plastice, caracteristice pentru diferitelemigcdri qi varialii de miqcdri, imagini intipdrite "mecanic"

reprezint[ modele care se actualizeazi in momentul creafiei

?n scopul realizdrri unor modele noi, originale, de ordin

superior.Gimnasta trebuie sd fie capabild sd redea in mod

original, personal, cu aceeagi gamd de mijloace o idee, un

sentiment, un mesaj artistic.TrIs[turile definitorii pentru originalitate sunt:

191190

noutatea, unicitatea, surpriza, etc.Capacitatea de prefigurare. Dacd prin origin alitate,

elaborarea interni se prezintl ca aptitudine cnmpozigionald,prin proiectivitate ea se prezintl ca aptitudine selectivd.Prefigurarea direcEioneazd, elaborarea intern6 .cdtrerealizarea expresiv[, indeplinind rolul de mijloc de selecliea datelor informative qi imaginate pentru intruchipare. ince constd capacitatea de prefigurare r[spunsul vizeazd, inprimul rdnd, indicatorii ei. Unul din aceqtia, cel mai directsesizabil este prczen[a elementelor de migcare inelaborarea internl a expresiei. Desigur, numdrulelementelor de miqcare in elaborarea internd a sarcinii deexterioizare constituie un indicator general al prefigurdrii.

Elementele de miqcare, esen{iale, insolite demimicl adecvatl tind sI serveascd realizarea unei imaginiplastice deosebit de sugestive.

in calitatea sa, prefigurarea reprczintl virtualizareaexpresiei mimico-posturale.

TrdirQa afectivl - a fost analizatd, ?n cadrulcomponentelor de bazl. ale expresivit[1ii.

in concluzie, capacitatea de transpunere rezult[ dincorelafia procesului cognitiv cu cel afectiv.

Am analizat originalitatea, prefigurarea qi trlireaafectivd ca parametrii ai elabordrii creatoare, presupunAndcI interrelafia lor poate exprima mai deplin capacitatea detranspunere.

Transpunerea o putem aprecia deci, ca o conduitlfuncfionalS ?n care se intercondigioneazd.doud procese; prinmijlocirea imaginafiei, sportiva realizeazd un act deinfelegere qi de asimilare a unor caracterisitici muzicale,iar prin intermediul emoliei un act de proiecfie afectivl, de

transmitere miEclrii viitoare a trlirii afective proprii.Aqadar, expresivitatea ar fi capacitatea de a infelege

qi a comunica emofional prin miqcare.

II. METODOLOGIA CERCETARII

1. rpoTEZA, SCOPUL $r SARCINTLE CERCErAnlr.TEHNICI DE INVESTIGARE

Ipotezele lucr[rii sunt:Elaborarea internd reprezintl un proces complex de

interiorizare a sarcinii sau mesajului muzical; esenfaacestei elabordri o constituie capacitatea de transpunere aic[rei indicatori presupunem a fi originalitatca irnaginalici,proiectivitatea motric[ gi trlirea af'ectivl

Expresivitatea (mimico-posturalE) conIinCnd datclcbiotipice gi achizifiile specifice din dezvoltarea individualleste exprimatd de valoarea de comunicare prin miEcareamotricd, a expresiilor qi conditrionatl de elaborarea mintal[.

Relafia dintre elaborarea intern[ gi expresivitate,condilie sine qua non a creafiei artistice in domeniulgimnasticii , reprezintd un indicator specific al talentului, ?n

mdsura in care unificd organic capacitatea de transpunereqi capacitatea de expresie.

Scopul cercetlrii:Determinarea corelafiei dintre expresivitatea

corporald qi factorii de personalitate gi cei psihomotrici inexecufia tehnicd la nivel de inalt[ perforr,nanf[, ingimnastica ritmicd sportivd.

192 193

Sarcinile cercetdrii:- Investigarea trf,sdturilor de personalitate pe un

de gimnaste de cat.I qi maestre.- Corelarea indicilor de personalitate cu nivelul

performanld (rezultatul sportiv).- Corelarea indicilor de personalitate cu indicii

expresivitate.Lotul de cercetare este reprezentat din cjsportive:

Tehnici de investigareAtat in stadiul inilial cit qi in cel final au fos

aplicate m[surdtori qi teste pe baza cdrora putem stabili q

ierarhiza gradul de influenfi al parametrilor urmdrilasupra expresi vitdlii.

Testele somatice cuprind mdsurltori ce vizeazd:- indllimea- Bustul- Greutatea- Lungimea gdtului- Anvergura bralelor- Lungimea membrelor superioare qi inferioare

- Perimetrul toracic- Perimetrul bazinului.

l'cstele motrice cuprind urmdtoarele mdsurdtori:- Mobilitatea trunchiului in plan anterior- Podul de jos -lungimea qi inillimea lui- Mobilitatea la nivelul umdrulur- Sfoara inainte qi sfoara laterald

- Forga de suslinere a membrelor inferioare

- Detenta

'l'estele psihologice aplicate, au fost:

Proba greutililor ce determind nivelul de

rlezvoltare al senzaliilor kinestezice. Senzafiile kinestezice

informeazi asupra poziliei segmentelor corpului 9i a

corpului aflat in miqcare, asupra dirij[rii conqtiente a

rniqcdrilor. S-au folosit 6 cilindri identici ca formd dar

tliferitri ca greutate:90,92,94,98, 100 grame r;i se

ac;ioneazd asupra lor cdntlrindu-i succesiv cu mAna

clreaptd, cu mina st6ng[ 9i cu ambele miini urm[rind a-i

ordona de la cel mai uqor la cel mai greu.

Proba discurilor Bonardelle determin[ nivelul

reprezentdrilor spaliale ale subiectului prin capacitatea de

a stabili concordanla dintre spafiul delimitat de 4 tije 9i

discurile corespunzdtoare acestora' Proba se efectueazd indoud etape, acfion0ndu-se pe rind, mai intdi cu l0 discuri,

apoi cu 20 de discuri, avind ca scop, ca in intervalul de

maxim 5 minute subiectul sd stabileascd o corespondenl5

intre discuri gi spafiile corespunzdtoare' /

194 r95

Determinarea capacitilii de coordonare qidisociere manuali.

Yizeaz[, capacitatea de coordonare a miqcdrilor,capacitatea de concentrare a atenfiei, anticipare mental[.Subiectul conduce un ac metalic pus ?n miqcare cu ajutorula doud plnghii care trebuie acfionate simultan. Oriceatingere a perefilor decupajului se inregistreazd ca gregealS.

Prin parcurgerea traseului se obline qi o inregistrare graficlcare dupl profil poate avea un rang diferit de la o la 10.

Determinarea capaciti{ii de adaptare la ritmimpus.

Subiectul, cu ajutorul unui creion cu v0rf metalic,va trebui sd parcurgd. mai multe trasee cu grad dedificultate diferite practicate intr-o cutie metalicd.Intereseazd incadrarea qi acordarea la ritmul impus deexperimentator.

Testul complex de temperament. Scopul testuluieste determinarea trls[turilor de personalitate. Testul este

conceput pe baza a 101 intreblri, subiectul tebuind sE

aleagd unul din cele 4 r[spunsuri date. Se evidenfiaz[ 16

trdslturi de personalitate din care ne intereseaz[ in moddeosebit: dinamica proceselor nervoase, procese cognitive,reactivitate emofidnald, ' autoreglarea emotivit[1ii,intensitatea trdirilor afective, atitudinea fafd de semeni,capacitatea de adaptare la situalii noi, capacitatea deutilizare a insugirilor personalitdlii.

Test de echilibru afectiv. Testul este conceput pe

baza a 50 de intrebdri grupate pe 5 domenii: sdn[tate, tonusntental, via![ familial5; viafd profesionald gi sociali qi

loisiruri. Dupd prelucrarea rispunsurilor se contureazd 5

tinuri de echilibru afectiv:

1) Tip echilibrat tensional2) Tip echilibrat expresiv3) Echilibru in dezechilibru4) Tip cu dominanfe pesimiste qi tendinle depresive5) Ti p mixtTest de tendin{e psihoneurotice Woodworth-

Mathews - pentru psihodiagnosticarea tendinfelorneurotice. Este conceput pe baza a76 de intreblri, la carcrlspunsurile sunt "Da" qi "Nu". Dupi prelucrareardspunsurilor se identificd gradul de intensitate in care suntexprimate tendingele psihoneurotice. Se evidenfiazd 8

tendinfe psihoneurotice:I ) Hiperemotivitate2) Obsesiuni qi psihastenie3) Tendinge schizoide4) Tendinge paranoice5) Tendinle depresive gi ipohondrice6) Tendinle impulsive gi epileptice7) Tendinfe cltre impulsivitate8) Tendinfe cltre nonconformismTest de creativitate W.Bernard qi J.Leopold.

Testul este conceput pe bazd de figuri geometrice notate dela' I la 7, Subiectul trebuind s[ glseascl in componenfadesenelor a$ezate pe 5 rdnduri figurile geometrice din caresunt alcdtuite, in timp limitd de l0 minute, linAnd cont deurm[toarele condiEii:

- nu toate figurile geometrice intr[ in componenfafiecdrui desen.

- nici o figurd geometricl nu intrd mai mult decdto singur[ dat[ in componenta unui desen.- pentru unele desene sunt posibile dou[ solulii:

197196

Pe baza punctajului obfinut, subiectul poate fiincadrat in una din cele 5 clase (nivele) de creativitate.

Test specific pentru determinarea expresiviti$iin gimnastica ritmici sportivi, in legituri cuaranjamentul muzical.Testul a urmlrit determinarea capacitdlii de

transpunere ?n plan motric a impresiei provocate de unaranjament muzical la prima audilie. Muzica interpretatlla pian cuprindea ritmuri variate (moderate, allegro, lent,vivace) sugerdnd sportivei modalit5li proprii de expresie.Comportamentul fiecdrei sportive - infelegerea mesajuluinruzical, capacitatea de transpunere in act motric,expresivitatea migclrii qi cor"ectitudinea execuliei - a fostapreciat de 7 arbitrii judecdtori cu note distincte pentrufiecare ritm. S-a procedat la calcularea mediei aritmeticea notelor oblinute gi ierurhizarea pe aceast[ bazd. asportivelor testate.

Nr. crt. Numele gi

prenumeleMedia notelor oblinute Clasificare

I V.A. o r<

2. F.A. 9, r0 il3. C.C. 8,60 III4. V.M. 1.89 IV

5. T.F. '7.64

2. ANALIZA $I INTERPRETAREA DATELORCERCETARII

Ne interesa din punct de vedere al proporfionalitdliisegmentelor corporale, determinarea tipului somatic

expresiv, determinarea ponderii qi gradului de influenfd a

factorilor somatici, in rcalizarea expresivitdtrii.Analiza testelor somatice (inifiale qi finale)

evidenfiaz[ o. cre$tere in indlgime cu 7-2 cm, ceea ce

explicd creqterea bustului cu 2 cm., gambei qi coapsei cu

2 cm. a gitului cu 0,20 cm. Cele mai mari cregteri se

inregistreazd la nivelul anvergurii brafelor - 4 cm. Jindndcont de particularit[trile morfofuncfionale ale vArstei

pubertare, ne explicdm cre$terea perimetrului toracic cu 4-5

cm. gi chiar 6 cm. qi varierile inregistratc la nivelulperimetrului bazinului, cu creqteri qi descrerstcri in cursul

unui singur an, determinat[ qi de greutatea corporall'in urma aplicdrii testului specific de dcterminrro tt

expresivit[fii in leg[turd cu un aranjament muzical s-a

conturat o ierarhie a sportivelor. Se remarcd faptul c[ cele

mai expresive gimnaste dispun qi de o proporgionalitate

segmentar[ foarte bund, coapsa egald sau mai lungd decdt

gamba, membrele superioare lungi, egale cu numdrul de

centimetri peste 1 m. ai indllimii sau depdqind-o in cazuri

extreme cu 7-8 cm. lungimea gitului corespunzdtoare

asigurdnd suplele gi finutd intregului corp. Greutatea

corporald factor debazd' al dinamicii qi "formei" expresive

inregistreaz[ valori corespunzdtoare gi chiar sub limitapermis[ de regulament (considerdm greutatea corporald

esenfiald in pdstrarea unui raport segmentar expresiv).

198 199

N. P, h. Bust Kg Lunggar

Lungbr

Lungcoapsl

Lunggambi

Lunglab

P

torP

baz158 86 46 l5 tsq { 50 55 zo 68 70

F.A. 160 86 49 l^ t67 )tJ {n zo 80 80C.C. t64 6) 11 t5 164 52 54 27 70 72V.M. 162 82 48 14,5 162 52 f-J zo 72 74l.r. 166 87 50 t5 t62 54 54 27 80 82

Llll

1iri:

Testare iniliatl

. Testare finald

La nivelul motricir6lii (mobilitare articularl.detentd, forfl de-sufinere a segmentelor interioare etc.) seinregistreazr o clegtere a indicilor finari, ceea ce expliclnivelul crescut la care se menfine.pregltirea specificd,atenfia permanent[ acordatl acestui aspect esenlial, nunumai din punctul de vedere al execufiei tehnice

"at gi ut

exprimlrii dinamice ar personaritrlii sportivei. Execufiagimnastei trebuie sr fie privitr din acest punct de vedere taun "spectacol" impresionant prin virtuozitate, finutl giexpresie.

Pe baza m[surdtorilor inregistrate la nivelul

echipelor de gimnastic[ ritmic[ sportivd din oragul

Consatanga, am incercat elaborarea unui model apropiat de

concepgia noastr[ asupra modelului ideal somatic pentru

vdrsta pubertal[. in acest scop ne-am fixat o serie de

criterii orientative:- raportul dintre trunchi qi membrele inferioare;

- raPortul dintre garnbd qi coaPsd;

- raportul dintre bazin qi perimetrul toracic;

- lungimea gitului;- lungimea membrelor suPerioare'

201

N.P. Mob.tr.antef.

POD Mob.umdr

sf. sf.lat.

F.sus!.

inai.F.sus!.

lat.

DETENTA

h. Lung. Vert. Oriz.

20 60 0 50 0 0 65 165 A< 170

F.A. 2l 64 0 52 0 0 60 165 42 t72

C.C. 20 58 0 48 0 0 55 150 48 186

V.M. t8 56 0 50 0 50 155 45 l'76

I.F. 66 0 48 0 3 35 140 46 r89

"Testarea iniliald

N. P. h. Bust Kg Lunggar

Lungbr

Lungcoapsd

Lunggambi

Lunglab

P

torP

bazV.A. r6l 88 47.5 t-5 l6l 5l 56 26.5 70 7lF.A t63 88 49 14,-s t67 5l 52 zo 82 82.C.C t67 88 48 l5 t61 54 56 27 76 76V.M. t6-5 82 48,-5 l5 t64 56 -s6 26,5 75 76I.F. t69 88 52 t5 t67 Itl 58 28 82 84

N.P. Mob.tr.anter.

POD Mob.umdr

sf. sf.lat.

F.sus1

inai.F.sus1.

lat.

DETENTA

h. .Lung Vert. Oriz.

22 64 0 50 0 0 I65 170 48 190

F.A. )l 66 0 52 0 n 160 165 A< 186

c.c. 20 JI 0 47 0 0 150 155 48 l9l

V,M. 20 :)t) 0 50 0 0 155 160 46 t88

I.F, 20 o/ 0 49 0 0 145 150 4lt 1927

Testarea finall

200

Ierarhia valoric[ rezultatd in urma apliclrii testuluispecific de determinare a expresivitlfii in legdturd cuaranjamentul muzical ne indicl pe sportivele V.A., F.A.qi C.C. ca fiind cele mai expresive sportive, ceea ceconfirmd qi rezultatele sportive.

In cadrul elabordrii modelului somatic, acestesportive se apropie cel mai mult de condiliile impuse denoi:

V.A. (locul I la testul specific de determinare aexpresivit6fii). Se apropie foarte mult de modelul elaborat.Este un tip somatic expresiv impresion6.nd prinproporfionalitatea segmentelor corporale Ei finuta artisticd.Motricitatea gi psihomotricitatea se mentin la un nivelridicat gi iregistreaz[ cregteri la nivelul .mobilitdfiitrunchiului in plan anterior, la nivelul forfei de susfinerea membrelor inferioare gi la nivelul detentei.

Tehnica execufiei se deosebegte prin suplefeas[riturilor dificile, prin minuirea obiectelor portative indesene surprinzltoare qi linuta artistic[ deosebit[.

Temperamentul sangvin gi echilibrul proceselornervoase fundamentale, excitalia Ei inhibilia, trdirileafective gi emofiile puternice conduse rafional ii determindo exteriorizare autenticd.

Considerdnd c[ in genurile de migcdri sub form[ dealungire qi val sportiva este inc[ deficitar[ am acfionat custructuri de exercilii orientate in acest sens, reugind cagimnasta sd obfind o finalitate a elementelor corporale dincompozilia exerciliilor. Aceasta este direcfia in caretrebuie sd se acfioneze cu sportiva.

F.A. (locul II la testul specific de determinare aexpresivitlgii). Remarcdm ia aceastd sportivl o

proporfionalitatebundasegmentelortrenuluiinferior'laniu"tui bustului, bazinului qi a greut[fii corporale' Este

dezavantajatd de un aspect globulos al trenului inferior.

Sportiva se remarc[ pe planul motricitdtii, printr-o

mobilitate deosebit[ la nivelul urndrului al coloanei

vertebrale in intregime, o formd de susfinere deosebitd a

mernbrelor inferioare, detente 9i vitez[ de execufie bune'

Considerdm cd mijloacele originale qi variate de

exteriorizare a stlrii afective provocate de muzic[ qi

miqcare, ii oferd posibilitatea apropierii de idealul expresiv.

Acesta poate fi un teren uqor abordabil prin preocupare

intensd qi direcEionald in vederea diversificdrii mujloacelor

de expresie originale.C.C. (locul III la testul specific de determinare a

expresivit[gii in legdturd cu un aranjament muzical)'

Somaticestefoarteapropiatddemodelulelaboratdenoi,in ce priveqte talia, anvergura,lungimea gitului qi lungimea

membreloi inferioare. Indici sc[zufi dar cu semnifica{ic

foarte bun[ inregistreazl la nivelul greut[1ii corporale qi la

perimetrul bazinului.Motricitateaseremarcdprintr-obundmobilitatela

nivelul membrelor inferioare a trunchiului in plan anterior'

odetent[apreciabilI,indicimaiscdzuliinregistrdndlanivelulforfeidesuslinereamembrelorinferioareqiamobilitdfii coloanei vertebrale.

M0nuirea obiectelor portative la un nivel tehnic

superior prin suplelea qi siguranfa execufiei tehnice

suiprinde qi impresioneazd in acelaqi timp'

Este necesard la aceastd sportivd cultivarea prin

antrenament in mod specific qi a expresivit4ii aldturi de

preg[tirea tehnic['

202 203

III. CONCLUZII

Din studiul intreprins cu variate mijloace dedepistare a reegit c[ in majoritate, sportivele defin resurseobiective cAt qi spirituale de realizare a expresivit[1iicerute, iar altele sint lipsite de aceste calit[1i degi gi_auinsuqit o tehnicl corespunzdtoare, nu oferd perspectivdasupra realizdrii unei inalte performanfe.

.Deoarece acorddm o . importanfd majordcomponentei intelectuale a expresivitdlii, aldturi decomponenta motric[ qi afectiv[ considerlm ca se impunein procesul de antrenament acordarea unei atenfii specificeformdrii culturii muzicale a gimnastelor gi a sensibiriziriiacestora prin muzic[.

Avdnd in vedere importanla expresivitdtii ?nsporirea aspectului calitativ al execufiei apreciem cI eltrebuie cultivat inc5 in fazele incipiente de activitatesportiv[, concomitent cu pregltirea tehnicl, folosind opaletd largd de mijloace dintre cele care ne stau laindemdnd.

.in vederea unei selecfii riguroase gi in conformitatecu exigenfele gimnasticii ritmice actuale se impunediversificarea mijloacelor de testare antrepometricd princreqterea caracterului analitic (realizarea de mlsurdtori qiasupra diametrului cranian, circumferinfa brafului, coapseiqi gleznei).

Aplicarea testului specific de determinare aexpresivitlgii in legdturd cu aranjamentul muzical, inscopul determindrii nivelului de dezvoltare al acesteia dargi ?n scopul cultiv[rii capacit[fii sportivelor de a seexprima in forme originale, se impune a fi aplicat laintervale regulate.

C ONLU CRAREA ELEMENTELOR STRU CTU RAI'I]ALE CREATIVITATII iN iNSU$IREA MODELULUI

TEHNICO.TACTIC iN JOCUT, DE IIANDBAL

Se manifestd, in epoca noastrd, un interes general qi

crescdnd referitor la actul creafiei, la procesele care ii stau

la bazd,la modul in care poate fi depistat[ qi cultivatd

creativitatea.Toate structurile creative - ca totalitate de pdrfi in

relafie, conjugate, fotmeazd persoana ca sistem creativ

integral. La rcalizarea fenomenului de creativitate

"onlu"r"u"6 urmdtoarele structuri, numite de psihologi

€ureme (de la grecescul heureskein - a afla, a descoperi):

1. - eurema de acumulare qi comprehensiune a

informaEiei rcalizatd' prin activitatea memorici' glndirii'

limbajului, etc';

2. - eurema asociativ-combinatorie' rcalizatit dc

inteligenf[, imaginafie, inconqtient, etc'1

3. - eurema energetico-stimulatorie' in cadrul cdreia

conlucreaz[ pasiunea, sentimentele, motivafia' interesele'

forfa proceselor nervoase;

4. - eurema criticd, realizatd prin funclia criticd a

gindirii;

5. - eurema de obieclualizare a imaginii' la care

conlucreazd elemente ideativ-perceptive qi motorii'

204 205

Folosind consecvent toate posibilitdtrile oferite dcsport gi acceptAnd solutriile gdsite prin acte creative destructurare a activitdlilor din noi puncte de vedere, se

deschid noi perspective asupra realizdrii performanfei.

Baza dezvoltdrii structurii creative in sport estereprezentat[ de procesele de .instruire motricd, totugifactorul decisiv al atitudinii creative este dat deconfruntdrile libere, spontane, independente cu diferiteforme motrice.

Specific pentru jocul de handbal este necesitatea dea manevra mingea cu precizie qi rapiditate, rezolvareapromptd a situafiilor neprevizute, din pozitrii mereu diferite;i forme de deplasare variate,

Raportindu-ne la echipa feminind de handbalHidrotehnica Constanla, care actleazd in divizia A, amavut in stadiu urmltoarele capacitili creative, concretizatein modelul de joc pentru atac:

- originalitatea comportamentului tehnic, tradus[prin transpunerea creativd a formei motrice insugiteintr-o structurl individual[;- capacitatea de a reelabora scheme qi combinaliitactice; aceast[ reelaborare este de fapt, o reacliepromptd de rdspuns la excitaliile date de situafiileconcrete de joc;- capacitatea de a improviza, ca expresie a acfiuniisimultane a euremelor creativitdlii cu accentdeosebit pe eurema de acumulare gi

comprehensiune, eurema asociativ-combinatorie gi

energeticS-stimulatorie ;

- nivelul de dezvoltare al "simfului plasamentului"

urmdritpivot;

indeosebi la posturile de conducltol't 1t

a

qi

de

- spontaneitatea, caPacitatea de a

eficient in cadrul fazei I qi a II-aacfiona PromPt gi

a contraatacului,

pentru finalizare;- o sensibilitate crescutd fa!6 de situaliile jocului'

ceea ce seminificd o evidentd capacitate de

anticipare a acliunilor coechipierilor qi adversarului

qi, pe aceastdbazd', posibilitatea de-adaptare rapidd

ia situaliile jocului dupl principiul feed-back-ului

qi desigur, necesitatea genetal\zdrii, ceea ce am

iraduce prin "a gti' sd t'ezr" cate este finalul

acllun11.

Folosind drept instrumente de investigalie

comportamentului creativ, metoda inregistrdrilor

intocmirea de actograme' am avut in vedere o serie

obiective concrete:- modul inedit de restructurare a unor combinatii

tehnico-tactice, care vor fi codificate' cil clc

exemplu: combinalia tehnico-tactic[ de tipul pivot

pe lAngd extrem[ s-a folosit codul 78' sau circulatia

extremei stdngi pe semicerc' ca al doilea pivot'

codificatd 55, incruciqare dubld cu angajarea

Pivotr"rlui - codul Ron, etc'

- gdsirea de consecinfe de comportament motric la

,"-h"*" qi combinafii tehnico-tactice date (faza a

III-a a atacului - circulafia mingii);

- raportul dintre stabilitatea qi flexibilitatea

dePrinderilor tehnico-tactice;

- frecvenla qi natura intervenliilor conducdtorului

de joc in aplicarea qi restructurarea combinafiilor

206 207

tehnico-tactice;- valoarea rezistenfei la acliunea factorilor externiperturbatori in timpul competi{iilor desflqurate peteren propriu qi in deplasare;- introducerea unor procedee tehnice noi, caobiectualizare a "stilului motric" individual cuposibilitdli de generalizare.

1. JinAnd cont de faptul cd ?n vederea activit[giicreative este necesard receptarea unei mari cantitdli deinformafii, (de obicei mai multd dec6t poate fi folositd increativitatea imediatd) se cere ca filtrarea sI se facd cumaximum de eficienld; aceast[ filtrare acfioneazd ca oprimd selecfie gi clasificare informafionald in func[ie deexigenfele evolufiei jocului.

,

In jocul de handbal informalia necesarl estereprezentatd de cunoqtinfele privitoare la: pasarea mingii,dribling, aruncare la poartd, combinafii qi scheme tacticeqi cerinfele regulamentului.

Fdrd aceste cunoqtinfe activitatea creatoafe este greude conceput, dar la personalitlfile creative o cantitaterelativ redusd de mesaj poate concura la constituirea unuicomportament motric nou. In acest caz indicele decreativitate este desigur determinat nu numai de cantitateade informafie intratd in sistemul psihic uman, dar mai alesde valoarea productivd care s-a realizat la nivelul verigiicentrale qi care a comandat un act motric inedit.

in cadrul echipei Hidrotehnica, studiatd de noi,acliunea acestei eureme de acumulare Eicomprehensiune a informa{iei a fost evidenfiatd laconducltoarea de joc (E.F.), prin cunoaqterea qi insuqirea

unui numdr remarcabil de procedee de pasare a mlngll'

angajare a jucitoarelor pe semicerc, de aruncare^la poarti,

in cadrul schemelor qi combinafiilor tactice. In meciul

sr-rsfinut cu echipa Universitatea Timigoara, mai frecvente

au fost pasele clasice (zvdrlitd de deasupra umdrului'

lansatd inainte, etc.) $i speciale (din pronalie, pe la spate,

lansatd inapoi pe deasupra umdrului), acestea din urmd

subliniind capacitatea creativ[ a jucdtoarei, indeosebi la

angajdri qi la crearea fazelor de gol. (vezi ANEXA 1,

ANEXA 2 qi ANEXA 3)

Extrema (H.I.) dovede;te cunoa$terea procedeelor

tehnice de pasare a mingii specifice postului, dar ;ispecifice altor posturi. La acelaqi meci, jucdtoarea a

aitrionat eficient de pe postul s[u prin aruncare la poartl

clin plonjon qi din slriturl, 9i la f'el de eficient[ s-a dovedit

finalizdnd de pe postul de pivot-centru, inter clreapta'

Prin insuqirea informaliilor teoreticc rcl'critoat'c lrt

comportamentul tactic, iucltoarca ili pLrllo itl

valoare capcitatea de a acfiona atit irr c0lilhinil{iilcspecifice postului (circulalia extrcmelor, atac

succesiv, etc.), cdt qi in cele proprii celorlaltc

posturi (paravan, blocaj, plec[ri din blocaj, etc')

(vezi ANEXA l, ANEXA 2 qi ANEXA 3)

Prin amplitudinea potenlialului gi forfa actelor de

cunoaqtere (memorie 5i gdndire) prin travaliul mental

ridicat, jucdtoarele menfionate au calitatea de a adluga o

insemnat[ cantitate de creativitate informafiei oblinute pe

baza componentelor teoretice $i tehnico-tactice, creativitate

carc reptezintl un factor activ in care mesajele stocate in

memorie, au fost readuse la nivelul gdndirii' puse in noi

contexte, reordonate. au eliminat neesenlialr"rl. dup[ care,

208 209

gcncralizate, au fost transferate la nivelul deprinderilor.

2. Conduita noul qi originall se realizeazi insd prinabaterea de la schemele date in cadrul pregltirii teoreticetchnico-tactice ;i a experiengei.

In contextul jocului de handbal, spre deosebire dealte ranturi spofiive, se ivesc in permanentrii situafii noi,neprevdzute, cLl o dinanrici crescutd, care se cer solufionatecorespunzitor. La aceste situalii continuu variabile,persoana creativl rispunde cu strategii variabile, cu altecuvinte, in limitele acestei eureme asociativ-combinatorii,creativitatea constl tocmai in abaterea de la stereotip, de Iaschemele ,si conibinaqiile tehnico-tactice insuqite inplocesul de antrenanrent. Acest lucru este posibil prinranclanrentul cuplLrlr-ri imaginalie-inteligenll corelat cuirrtLriIia qi incongtientLrl.

DacI imagina{ia este aceea care participl lar-ealizarea fLrncliei combinative prin organizarea derestructurdri in funcfie de sitr-ratriile concrete nou aplrute peteren, inteligen{a conlucleaz[ la realizarea funcfieiersociative, rela{ionale. Aceste doud variabile psihice permitca informa;iile oblinute prin pregitirea teoretici, tehnicd gitacticl sir fie puse in ipostaze noi, sd evidenfieze noiposibilitlti de acfionare. Fenomenul devine evident in terencind la comprehensiune se adaugl o percepfie corectd qirapidir a fazelor, direcfionarea gdndirii tactice, exercitareal'Lrncfiei critice :t acesteia prin analiza cu discerndmint areac[iilor motrice posibile r;i eficiente qi, in sfdrgit,i rrventivitatea, originalul.

Echipa de handbal Hidrotehnica evidenfiazllsemenea posibilitl;i prin -jLrcltoarele, H.I., E.F., L.G.,

C.D., care au oblinut calificativul bine (24-45 pr-rtlctc) lltestul de gindire inductivi in sistem - care probcazl

calitdtile gindirii tactice, precum r;i la testul discurilor

Bonnardel - care stabile;te nivelul dezvolt[rii percepfiilor

qi reprezentlrilor spaliale' Acest din urmd test la care

iucltoarele amintite au oblinut calificativul foarte bine

ip"r," 250 puncte), oferd posibilitatea de a studia gi

iapacitdlile combinatorii in cricumstanle concret

situalionale.Remarcdm comportamentul motric al jucltoarei

H.I., care prin "simgul plasamentului" qi "simful porlii"'

combinat cu anticipaiea reacliilor adversarilor Ei deplasarea

coechipierelor, creazd situatrii certe de finalizare' O notd

clistinct[ a comportamentului imaginativ al jucltoarei H'I'

se manifestd in concurs, prin angajarea pivotulr-ri de pe

extreml, angaiarea interului cle pe aceeaqi parte qi punerea

ir-r acliune o r'rnel game largi de fente' (vezi ANEXA l'ANEXA 2 ;i ANEXA 3)

lnteligenla motric[, rcmarcatit la 'itrcirtoarclo clc

lrandba|,secaractcrv'ctt'l,itllrirlr.irpitIitltlc,lll.rttttlltitttc[ittc,coordonale'c|.icicrr{ir;icltilttrrtlistittt.{rt'ltitt:(ittttiltll.tehnico-tacticc.

AlItLrri tlc: itttltpttt;t{tt' \l tltlt'lt1'r'tt[:t' ttt ('ll(llLll

euremei astlciativ-c't)tllllittitlt'ttt p;llll( ll);l "I inlrri(ilt ('ir

clescoperire Lrrttscl il tlll('l r'olrtItt l'tl't ' utt"lttttl;t r'llrrii lt

rrrodului de tlcscoltct'itr''Intr-rilialaclttt.ltt.tt.lr.t||||,.1.t|r'zrrlli.ttrtl;tl;It.tt

creqtefea expcrtctttci tlt' ln( ltr'l"trll;llll'llt 'r lll( ill()ltlltll

intuitiv distinganclu-s('l)llll ll{rllr,lll,lllll"ttr lrlr'lr'ttrlt'rrl;t itl

acfiune' fantczic, iltt'tttk't'' ltl .'lrrr trtrrlltl'rlr'r;rltllr(c'

Soluliile oblinLrtc itl iot tlr r ' l' ttt'tt tttttll' ,tt tr'lttttlto

.lt I210

Tlli

nLrmai cele eficiente - sunt sugerate de elementeleperceptive, direcfionate de g0ndire qi realizate motric. Amremarcat in cadrul .echipei Hidrotehnica un asemeneacomportament intuitiv prin persoana jucdtoarei C.D.pivot, caracterizald. prin sentimentul identific[rii cusituatriile de joc (indeosebi pe semicercul de 6 m), osensibilitate crescutd fafd de joc, spontaneitate in acfiune;i evidenta capacitate de a improviza. Aceste calitlli iipennit o atitr"rdine relaxatd fatri de problemele jocului qi unechilibru emotiv tradus prin stdpinire de sine, prininclinafie spre specularea - in interesul jocului - apunctelor slabe ale adversarului.

O funclie combinatorie indeplineqte i;iinconqtientul care ac;ioneazl in cadrul jocului de handbalin prelungirea conqtiinfei qi fIrI a intra in conflict cuaceasta in situalii limitl, de mare tensiune pentru evolufiascorului. Inconqtientul ac{ioneaz5. ca o forld energizanti, unfactor de dinamizate a conduitei motrice care permitegerminafia proceselor creative qi functrionarea lor insituatrii aparent neaqteptate. in desfdqurarea meciuluiHidrotehnica - Universitatea Timiqoara, meci de prestigiugi cu implicalii deosebite in configurafia clasamentului,pivotul C.D. a a obfinut patru aruncdri de la 7 m (care aufost finalizate) qi zece arunclri de la 9 m, situaliifavorizante pentru oblinerea victoriei. Aceste aruncdrilibere nu sunt expresia unui act deliberativ de provocare aadversarului, ci reacfii motrice provocate de subconqtient,ca urmare a unei motivafii puternice.

3. E urem a energetico - stim u lato ric '

Combinatorica creativd se infdptuieqte pe fondul ullor

fenomene psihice dominatoare cum sunt: pasiunea, dorinla

de succes, interesul, curajul, ambilia, capacitatea de efort'

acestea acfiondnd pe un tonus cerebral ridicat care

genereazd qi intrefine o stare continu[ de concentrare'

.tiriiutl volitiv. Putem afirma cd in jocul de handbal o

voinfd puternic angaiatd este generatoare de potente

"r"oiiu". Voinfa, exprimat[ prin capacitatea de efort creativ

se conjugd adesea cu pasiunea creativd ca for{d emolionald

"ur" p.opulseazi persoana qi o susfine energetic' Marea

pasiune pentru joc duce la fenomenul numiti'minimalizarea psihicd a efortului", sau in limbaj propriu

activit[1ii sportive "comportament competitiv combativ".

Subimpulsulpasiuniiefortuldepus,degiestefoarteintens'nu se resimte, ci, chiar creazd o anumitd satisfac[ie ducind

la amplificarea energiei qi la depd;irea mai uqor a

situaliiior critice. Meciurile de mare dificultate,

caraiterizate printr-o responsabilitate crescutl qi finalizate

cLr oblinerea victoriei au provocat .iucltoareltlr tt starc

tonic[ de mullumire qi de pllcare, ca rczultatttir a tlli|Lririi

clepline in timPul jocului.HandbalistaC.C.rnanifbstircitltltcitlttcittIt.

mobilizare totald intr-o gamf, variatl dc aclitrrtt Itlolrtct" ttt

momente de mare tensiune de conll'untat'c tlcscltis:-l ('tl

adversarul, tenacitate Ei perseveren[I' I Jrt ilriclll(:llcll

comportament ofensiv este susfinut r;i clc pa|lic:trltr|iliililc

temperamentale colerice cafe poartd nota lirrlci lltrrc:t:sclol

rr"ruoor". indeosebi a excita;iei. Aceastl latLrrit tli ttittttit'tr

energeticd a personalit[tii favorizeazia spontalloitittclt itt

acliune qi originalitatea comportamentului tehnico-tactic.

i

2t2

w4. Eurema critici. In actul de creafie este necesard

conlucrarea .,si realizarea unui echilibru intre funcfiaimaginativl ,si funclia criticd. Aceasta din urml analizeazd,,compard, apreciazd, aprobl sau respinge produsele decreativitate. Avdnd in vedere relalia dintre imaginalie gigAndirea criticl, am diferenfiat ?n cadrul echipei dehandbal Hidrotehnica doui tipuri de activitate creatoare: untip inventiv, dar finalmente neproductiv, reprezentat de

.jr,rcltoarea E.F., la care sesizlm o hipertrofiere a functrieicritice qi un tip inventiv productiv, reprezentat prin.jucdtoarea C.L., la care s-a plodus hipertrofierea funclieiirnaginative. Aceasta din urml este mai eficientd ?n cadruljocului sub aspectul finalizlt'ii, deoarece ea vizualizeazd,acfiunile, prevede qi genereazir combinalii noi.

Nu am distins in cacL'ul echipei jucltoare la carerelafiile dintre imaginafie qi g0ndirea criticl sI fiecchilibratl, astf'el incat tacultatea criticd sI permitd analizaprofund[ Ei rapidd, compararea situagiilor gi alegereasolr-r(iilor optime, iar facultatea creativl sI producdoriginalul gi "elementul surprizl", din punct de vederete hnico-tactic.

5. Eurema de obiectualizare a imaginii la careconlucreazd elemente ideativ-perceptive Ei motorii. Camoment final al actului creativ apreciem trecerea de laabstract la concret, in situafia noastrd, la acEiune. Urmdnddrunrul cr,rnoaqtenii, in scopnl perfecfionlrii continue acomportamentului motric, jucltoarele echipei Hidrotehnicasr:nt capabile de a reaQeza fenomenul de vizualizare aicieilor. Ideile in accepfia strict[ a noastrd sint reprezentatecle curroqtinlele teoretice, tehnico-tactice qi de regulament

insuqite, interiorizate qi capabilc itt ltt't'sl tlt()tttt'tll tlt'rtelabora noi iclei. Lucrul devirtc ltostlrtl tttrl, ,r.','lrt Irrrlpreg[tirea in antrenament 1i lltitt ('(]ll( lll.'llll' ltt ttt

prelucrarea analitico-sintetici qi gcrtct lr l i zll l (',1 (' r ; tt' t tt. t tIr' t

acumulatd qi fixatl in deprindcri 1i 1lr it't'1r('l I lrr.lt rt t'

AceastitcapacitirtedegerrcrirIiZi||1.1|:tIr.-||.trItz.tttse dezvolt[ pinl la nivelul conct'clizittt prrrr ( ;rr('

jucdtoarrele "vIcl" deia transpuse pc tcl'cll ()l l( (' \(rltltr(tehnico-tacticir sugeratl spre a fi insr"r;itll. ( ) ll\('lll('ll('irvizualtzare concurd la stimularea capacitir[ii t'11'irllvi'll lir

ridicarea per'lorman!ei.

CONCLUZII:

- Stinrr:larea capacitltii creative a jucittoarelor de

harrclbal este posibilir 1i nccesarl prin cttllivrtt'clt ltnci

iltitudini specifice, atit a corllponcnlcltlr cchipci' cat 5i a

antrenorilor. Aprecicrn irr ltccst sclls Itsllltll'lll'clt Llllcl

atmoSf'ere "permisivc" cilrc sit ol'ct't: ltlrlrtllllrlistcltlt clitttlttttl

Optim de manif'estarc libcrir. spotttrttti. lir i lr it'rr tlc it pt'c;t'

"i"or"o unei atmosf'erc dc cxplttt'tttt itt(l('l)('ll(l('llti ;i tlc

incredere in propriile capacitili'-Recomancl[m,tlc;ls('lll('ll('il'tlttt'tItr)tl;ll(';l

potenfialului creativ al juc;-tt()it|r:l0t' sptt' it, t'lt lr( [lllllr lrl

aor" qonr"le inclivicluale cOttcttt'ii l;t tt'lrll/ill('il ttt(lrlt'lttlttt

optimal de ioc al echiPei.

-Atlagematenliailsl'll)l'illl('(('\ll'ltll'lrll\l/'rlllpermanente a gendirii (lLrcru tttltt ptrIrtr r' 'tltz'rl rll

itntrenamentr_rl sportiv), care tt'clrttit' ttlttt t'pttl t,t tllt r lilll

intelectual ce produce satisl'acIit'. ('lll(' t r'ltll ll'lll'' l.t

214 2t5

:-uF

cLrltivarea spirirului de inifiativ[, la formarea abilitllii dea aborda problemele intreprinzltor gi dinamic.

- Cultivarea unei atitLrdini specifice fall de riscreprezintl qi ea un f'actor de stimulare a creativitdtii,cleoarece astf'el, o anr"rmitd ambiguitate creazy,r tensiuniintelectuale productive, traduse prin acte motrice eficiente.

ANEXA NR.1

FRECVENTA ARUNCARILOR DE PE POSTURI

LA ECHIPA HIDROTEHNICA CONSTANTA

HIDROTEHNICA . UNIVERSTTATEA TIMI$OARACAMPIONAT DIVIZIA A I4 MAI I978

REPRIZA:ISCOR:10-5

2t6 2t7

wREPRIZA: A II.ASCOR: 13-4

TOTAL ARUNCARI = 48

TOTAL GOLURI = 18

EXTR.STG. = 7

TOTAL GOLURI = 3

EXTR.DR. = 7

TOTAL GOLURI = 2

INTER DREAPTA = O

TOTAL GOLURI = 0

INTER STINGA = 2TOTAL GOLURI = I

l> = 4l ,l5,'/,,

P = 42,t\5'1,

P = 2fl,52ol,

P = ja/o

P = 50To

CENTRU = 7TOTAL GOLTJRI = 0 goluri + 2 de J nr

l' = (l('1,', llt 7 rrr = lll(l(/r'

DIN ZONA 5 + 6 = llTOTAL GOLLIRI -.\ goltttt | | rlt' / ttt

l' .)\'.;', l,t / ttt l(lll"

DINZONA2+3=9TOTAL GOLURI = 3 goluri +' 'l tlt' / ttt

l)- '1l.li'l'. l;r / trr l(lll';

7M=8GOLURI = 8 P = l(X)(l,

2lL)

Nf. atilc. Arunc. din zona In zont Procr:dcu Fi nalizare Nr. irrcitor Minutul7 9nr 'l 26

1 9(7) plorll0rr 7 \1) 27

3 siri t u rii ) 28

4 4 3 plon j on 7(.5) , 295 I 9 pr o ll lo0 ll6 7 9nr 1 33

1 4 ') dc nc loc peste

poartlt0 33

pron lon 35

9 ll 7 siriturii apiirrl l3 3'lto 'l l sii ri t rr rii t3 37

tl 5 sri ri tu rii IJ 38

1 Pl{)r l0n AIAIT 7 42

ll 7 9 plt rrr jirrr vnr 1 44

t4 l2 3 siri t u rii 2 46

l5 2 7 sirilurii setnrccrc 2

I6 5 9(1) tllt 2 48

t7 3 9m 49

il3 4 3(1\ 7(4\

l() 5 6 p lor lon 50

l0 3 I Plcr{)f l.l 52

218

__f_

ANEXA NR.

FRECVENTA ARUNC,{nllon DE pB posruRrLA ECHIPA UNIVERSITATEA TIMI$OARA

HIDROTEHNICA . UNIVERSITATEA TIMI$OARA

CAMPIONAT DIVIZIA A - 14 MAI I97BREPRIZA ISCOR: 5 - l0

REPRIZA A II-A s('illl 4 l l

tt ilt:re \r. scc \r. pilsc nill rzilre \r..iuciitol:(, t4 lr Llncitrr' Jpilratil t

lol

l.lrnlnclrc aplrltil

al

ttlccrcLluncale In btocill

1' iltl nr( /) gol

\)ltl b l2 tol

,_l) 4 lol -1

l_1 ilJ I rruncare atarlI I :orner

t5 ,nl

Lruncare irpilratii1 J nl

) It ItlI

l0 ,IT0 lol tl

: 4 rnrncilre in L,locil-l

I_l"4

0 I

Ltac pilstv

tolto o , llt

I n ()) gol il8 o n

t9 tol

,lr. rtac .1r. sec. ',lr |lr1r'lt*-'- I ,,,

I ,,,

I ,,,

lrrrirr rr. .rl"lr.ll,I

I ,r,

ll lrrl.,rl .rltiit,rial

I ttt

I rt'

i;,fifN --' -

ffi-*-ffiffi],iliir,'rirni-*'-*ilfr-."fii, *ij-r,;- -

I.tIllr,rrr,rlr,ll,ll,l

lt,,,l-

L-ll -l/ ilr ( /l,r.tl,,lr.rl.l

F;f-t.lr, rilr;- , _._lrrlr'r r'l,lr, t ll)r

Fr --'

l-!r:

I

I

I1

1

I

I

t

5

l.l

:U

(l

6 )

t0 t,

IU

z I

t t(l

4

6 t.l I

l/)

t08 ll

t9

:0

l t+

z 0

r.l .U

) t)

t6

laLrtrtt rrr e rtl

6 II rutlclrc lll)iltlllil

l9 nl

1{) t, lI

lt nl

! lIuDcilI('ll):lrlllil

I 1 tol

t-l trunexrc ill hlilcill

truncltrc itl ilril

to ,lI

1 oltn

i9 lol

t{) 6 rrriltctre lPilriltil

221220

vq

ANEXA NR.3

MECIUL:''HIDROTEHNICA'' CONSTANTA -

''UNIVERSITATEA'' TIMISOARA

IIBPRIZA I SCOR: 10 - 5

l-ffiI

ITEPRIZA II SCOR: 13 - 4SCOR FINAL: l8 - 14

DI MBNSIUNI PSIHOLOGI CB SEMN I I''I (]A'I' I V I']

ALE ECHILIBRULUI EMOTIONAI,PENTRU ACTIVITATEA DE PEBFORMAN'[A

A SPORTIVILOR LUPTATORI

Variabilele personalit[!ii care asigurd procesul

continuu de autoreglare pe baza conexiunii inverse qi care

clefinesc particularitdlile individuale stabile qi inimitabilesLlnt cele din sfera afectivi care influenfeazi

comportamentul con$tient ?ntr-un mod nespecific'

iricleplinind rolul unor adevdragi catahzatori. PQntru

activitatea sportivd de performanli echilibrul procgselor

nervoase qi stabilitatea emofionald ap"ar drept cerinfe

principale in confruntarea cLl situafii imrevizibile, reacfii

paradoxale ale adversarilor, asalt de stimuli (favorizanfi

salr perturbatori), lupta epuizantl pentru o victorie

indivizibild. Nevoia continul de adaptare, corelatd cu

pr-rternicul impLrls spre atutoafirmare, conqtiinfa conflictuluiiminent intre cerinfele competitiei $i nivelul de pregdtire

sLrnt posibili factori generatori ai instabilit[lii emofionale.

Pot apare frecvent sitLralii de ordin inadaptativ, anumite

f-enonrene de clerapaj comportamental mai mult sau mai

purfin tranzitoriu, ce se pot explica rsi prin sfera

caracteristici lor af'ectivitIlii.Necesitatea reglajului r;i autoreglajului afectiv apare

ca expresie u, realizdrii coincidenlei intre informafia

reprocluctivl (a realitdfii circurnstanfiale de antrenament 9i

concurs), qi infbrmafia de comandl (reactria subiectiv[)posibil de atrns prin angrenetrea atit a planului cognitiv cdt

1i a celr"ri afectiv.

I!rI

i NnnctsrnAREA ARU NCldRrLoR LA poARTADE JUCATOARELE DE LA HIDROTEHNICA

EFECTUATECONSTANTA

SCOR: 10 - 5

"4t--t.

222 223

--!tr

METODOLOGIA CERCETARII

IpoteziObnubilatd de volumul de cunoqtinfe tehnice qi

tactice, practica antrenamentului nu a ajuns, inc6, sdvalorifice major nici aptitudini intelectuale superioare qinici dimensiunile afective ale personalitltii. Considerdm c[,fdrl a fi absorbitd de intelect, afectivitatea se poate cultiva.'si rafina odatd cu aceasta prin mdsuri de ordin educativ,tehnicile sugestive inscriindu-se printre cele mai eficiente.

Tehnici de investigareNe-am oprit la "Testul de echilitrru emotiv M. Ei

F. Gauguelin" care, folosind 5 indicatori:sdndtate, tonusmental, viafl de familie, viafd profesional[, loisiruri,identificd urmltoarele tipuri de ecilibru afectiv: tensional,expresiv in dezechilibru, cu dominafie pesimistl, mixt.Interpretarea se face in funclie de numirul rlspunsurilor gireparti{ia lor pe coloane.

In vederea aprecierii maturitAlii afective am aplicat" Inventarul factorilor de temperament Guilford-Zimmermann" care vtzeazd l0 factori de personalitate:activism (G), autocontrol (R), ascenden!5 (A), sociabilitate(S), stabilitate emofionall (E), obiectivitate (O), acceptereasemenilor (F), inclinarea spre meditagie (T), cooperare (p),masculinitate (M). Prelucrarea rdspunsurilor r;itransformarea in note T(25-75) ne oferl indici asupraniveh"rlui de adaptabilitate individuald.

Vizdnd corelarea scorurilor oblinute la acest test cualte 7 variabile de personalitate: activism, sociabilitate,asumarea ri scu I u i, impul s ivitate, expresi vitate, refl exi vitate,responsabilitate, ne-am fblosit de "Chestionarul de opinii

H.Eysenck gi C.Wilson" care permite, stabilirea unei scdri

de clasificare (de la 0-30)'Ne-am folosit, de asemenea, de "Chestionarul A'

Rg7" elaborat de IEFS care, studiind factori facilitatori sau

perturbatori ai performanfei, vrzeazd qi echilibrul

emofional gi adaptabilitatea la situalia de concurs'

Testele aplicate au urmdrit elaborarea unui

Program metodologic cu valoare explicativi, de

interdic{ie ;i de proiectare a comportamentului

sportivului in antrenament qi concurs, astfel incat atingerea

obiectivelor sd se realizeze dup5 principiul minimului de

efort qi a randamentului maximInvestigafiile au fost tealizate in 2 etape; in prima

au fost identificate qi explicate particularitdtile atitudinilor

afective, in rapoit cu care s-a elaborat un Program de

recomanddri de reglare gi autoreglare comportamentald

impus in tehnologia de aclionare'a antrenorului (zilnic,

clr-rp[ antrenament). DLrpd 4 luni, in a II-a etapf, s-a

procedat la a doua testare.

Lotul de subiec{i este reprezentat de echipa de 12

lLrptdtori ai Clubului sportiv Scolar nr'2 Constanfa,

tegitimall qi la Clubul "Hiclrotehnicit", pregirtili de

p'of.nlrbIt"it. Componenfa lotuluri cstc ctcrogcnit sttb

aspectul vdrstei ( I 6-30 ani), a graclului tlc cultttrit ,si

statutului social, dar omogenl sub aspcclul trivcltrlui tlc

pregltire. Acoperind categoriile clc grottlitlc tlc la 50 l;t

pesie 100 kg luptdtorii au ob;inut 7 titltrri tlc ('itrtt'i,rti

itSR, Z locuri II (nivel internafional)' 3l.ctrri ll' lll ;i lV(la nivel nalional).

Dinamica rezultatelor a lirst aprcciati-t prin

raportare la ef'ectele produse in atitudinilo albctivc alc

.r1A 225

-----...r

luptdtorilor, ca urmare a intervenfiei antrenorului printr-unpl'ogram de sugestie recomandat qi exersarea acestuiapentru insugirea tehnicilor de relaxare psihicl. Acfiuneasugestivd avizat pe de o parte, acttvizareadisponibilitdlilorsLrbiecfilor (fizice, psihice - indeosebi de ordin volitiv). iarpe de altd parte, a urmlrit efecte de compensare, prin

. incitarea unor resurse incd nevalorificate saunecongtientizate.

Testul F. qi M. Gauguelin ne pune in evidenfd treidin cele cinci tipuri de echilibru emofional: echilibrutensional, propriu pentru 5 din subiecfi, caracterizat prinaceea cI se reu$egte exteriorizarea unui echilibru inconformitate cu ambianfa, dzrr acesta se realizeazd, incletrimentul bogitriei vielii inrerioare, a spontaneitilii;suportul unr"ri astfel de echilibru este efortul voluntar demare fo4d qi nu trdirea emofionall autenticd; 2 subiecfi s-au incadrat in tipul echilibru expresiv ce caracterizeaz6,persoane sensibile care pot fi ugor tulburate de agresiuni qicontrarietdfi, reacfioneazd, rapid fa[I de acestea, dar tot laf'el de repecle ?gi revin, echilibrul autentic favorizAnd oadaptabilitate prompt[ qi conformi circumstanfelor, restulde 5 sportivi se caracterizeazi prin echilibru de tip mixtce apare la persoane mai mult neechilibrate, la care trdireaafectivd nu este in concordanfd cu mod\l in care esteperceputd realitatea, dispoziliile sunt ver6atile, fdrl onrotivalie solidi. Desechilibr"ul la acegtia, aqa cum reieseclin test, este determinat de dimensiunile "stare deslnItate", "tonus mental" qi "viafd profesionald".

Acest fapt este in corelalie directi cu rdspunsurile

la chestionarul AR 87, pentru justificarea insucceselor in

concurs sau ca factori determinantri ai performantei'

Chestionarul de opinii E'W' a inregistrat

dinamicea unor parametrii de personalitate ca urmare a

aplicdrii mijlocelor sugestive, modificdrile urmAnd cu

prioritate "asumarea riscului", "impulsivitate"'"expresivitate". (Tab. | )Tabelul vizutrltzeazd dinamica inregistratd pentru un numdr

r.edusdesubiecgi.Crescvalorilepentru''asumareariscului''ia5sportivi,la4pentru''impulsivitate'.iarlalsubiectv aloaria scacle (di n amica " i m pu I s i v iti4i i " v tzeazTd subiecli i

de tip tensional).lnventarul G-2. Din colc l0 variabilc ne orientlm

asupra "stabilitllii emofionalc" carc so rtlttclil-icit cu valori

minime numai in 5 dintre cclc |2 ctt'l'ttt.i, ace|ea care

aparfin tipului de echilibru tctrsitttral ;i rnixt' (Tab'2)

226

ffid.,Hr:{jb^:':t;;:7,J.i" Aofi*"" rir 64 qprhn - ,it tgwtK-v/'ha D'h*f

221

CONCLUZII:

a) rezistenfa la sugestie, indeosebi a sportiviior cuo remarcabill conqtiinfI a valorii, ne aten{ioneazra asupranecesitrlii aplicrrii acesror mi.iroace incd ra debutur in

erect mat crescut atunci c6.ndpe eviden{a faptelor decdt pe

c) este inoportun a izola sau ignora aspectele deacfionare asupra proceselor afective, independent decultivarca celor intelectuale;

d) tipLrrile de echiribru emolionar identificate nu potfi schimbate, clar, cunoagterea lor prezintl indicatori deacf ionare, asupra dimensiunilor personalitlfii cu efectcomplementar.

B IBLI OGRAFIE SELECTIVA

BACHER,F. La psychologie differentielle, Bull'depsych., 1968.

BARNETT,S.A. "Instinct" gi "inteligenf5"' Ed.qtiin!',Buc., 1970,

BEJAT,M. Talent, inteligen{i, creativitate, Ed'qtiin[',

. BEJAT, M

Buc.. I 971 .

Factorii de stil cognitiv qi aptitudiniintelectuale care influen(eazicreativitatea gtiin{ifici, Rev. de psih.

nr.2ll975 Gdndirea creatoare ;i l'antezia irr

"principii de psihologie antropologicii" Irl)l),Buc., l97l .

BIBERI, I. GAndirea crcatoarc qi l'it rtlczi:t tll

" principi i de ps i Irologic itltl Irrlrolo1l rt'i " I il )l''Buc. 1 97 |.

BINET.A. ltlci Iroi tlesltrt' copii, lltlt'tttt'11r. l()J(r

BOURDON,II. l,'intclligcrtct', I'lttts, Alt'rrtt. l()')(r

BRUNER,J. l'rot:cstll ctltlt'it(it'i irrlr'lt'r'lrrillr', l"tl :'ltrrr['Btrc.. l()70'

CLAPAREDE,Il. I'ltltrca(il I'trttt'liorrrrln l lrl' , llttr1971

IONDRAGAN practit':r rrlr.rlir.irriir'rr ti'r., I rl l\1,',llr rtlri.

Btrc.' l()li()'EPURAN M. Ohidul ltsilrolrlg.lr rrl ilrrlrr.rr,rr illur. llrlrs,

BLrc.' l()fiL.

EPURAN M., IIOl,l)ltvl('l | ('ilnrpr,rrrlirr rlr' I.,rh0l0gicpclllrtt illlll'('llrtl I l rl 'rlriltl Ittl"tttt llttc',

I ()fi( ).

activitatea performanIialI;b) sr_rgestia ar.e un

folosegte fbrmLrle bazatealgumentalia IogicI;

l*o| ))9.

T

If *' r'

".i&j*... n u*. !

{*i, Ji.

5t$ I

FRAISSE,P. Psihologia experimentali, Ed.qtiinf., Buc.,1910

GHEORGHIU V., CIOFU I. - Sugestie qi sugestibilitate,Ed.Acad.RSR, 1982.

HOLDEVICI 1., VASILESCU I. - Activitatea sportivi.Decizie, autoreglare, performan(i,Ed.Sport-Tursim, Buc., I 988.

KUNST-GHERMANESCU, I Curs de handbal, Buc,IEFS, I977.

KUNST-GHERMANESCU, I Handbal, Buc. Ed. Sport-Turism, .1978

LALANDE,A. Vocabulaire de la philosophie, PUF.,Paris, 1960.

MACHER,F. La psychologie differentielle, Bull.depsych., 1978.

MIHAIEVICI, R., MARE, S., CIUPE, N. - Particulariti{iindividuale in geneza creativitifii elevilormici, Rev. de psih. nr.211973.

OLERON,P. L'intelligence, PUF, Paris, 1914.

OPRESCU. V. Creativitate - dimensiune a

personaliti$i, iunie 197 2.

PAVELCU, V. Natura creativitifii - Cronica 23 ian.l9t8

PAVELCU, V. Crea{ie qi creativitate - Cronica l0 oct.qi 5 dec. 1970

PIAGET,J. Psihologia inteligen{ei, Ed.qtiinf ., Buc.,r 965.

POPESCU-NEVEANU, P. Cercetiri privind factorii de

creativitate - Analele Univ. Buc. rev. psih.

18il969.

POPESCLI-N tIVEANU, P. Ilaportul inteligen{i-crcirtivitate. rerv. pslh' 31 1972'

POPESCIJ-NlivIlnNti' P. Se nsurile creativiti{ii -

('olocvii. t3 atrg' 1970'

ROCO, M. l'sihokrgitt cltrativitri(ii, Ed' $t qi Tehn'

1r.171. (t ).

RO$CA, AI- (Rccl) Creativitnte, modele, progranrare'

BLrc. Ed.St. 1961 .

SEN ALEXANDRL Educa(ie gi terapie, EDP' Buc''

r 978.

$CHIOPU,U. Dezvoltarea operativiti{ii gindiriicnpilului, Ed.;tiin1., Buc" I967'

$ERBAN MARIA N4ici secretc ale marii perlorman{e'

Ecl.Sport-Tursin.r' Brrc', I 983'

sTnFINnS(.t I_(i()AN(jA,lrl,. Miisrrrilrt,:r inlcligt,n{ci.litl t lrriv.. lirtt" tlt' lrsiltrtlo|,it" ('ltrl' l()'10'

'f AlNl:,1t. l)r' I'irrlcllig('rr('(', llrtt ltr'llt" l"rr t'" l() /o

zAllll{Nl( .,( lrrlrliplur(u lr,lrrriili. I tl ',llllrt '.r r.trt tt lolt '

llttr l't/(rZAZZO,I<. l,r' rllr lttit rlr' I'lllllllllirrrr r" l"ttts

;\ ('ulltt l'f ll'

!

I ll230

---r-

('l l'lt l\.,

(-Lrvant inlrintc

|. Dili-jarca psilrologicir ir iut(tr.lrrnrr.rrlrrlrrr |,,,r||irr vcclclelr optirniz-iilii pcllirlrrrlrrrli'r

llei:llrrclr si irr;tcll'cgltl'cir colt)l)()t liun(.ntllllt l,,,r r r r l

lllrtl'cnluncllt si colretrr-s

lirr

i.,,\ntr.cnlrrrrcntrrl trrrtogcrr. ;rplreitilii tle |t'r lirl'11111111i

rnr jloe tlc lrrrrt'li,'r,rr,sltoltivilor'

,l

1o1 ty1,q111,11. l{cglalctr con}l)ot'tlullclttulLli sl).)t'tiviIor cle lrt.rpc blrzlr instrrlncrrtelor de idcrrtil'iclr.cir lri\ e le lor clc lte r.srtrrirlittrte

5. Inlcligclttlr - rtri.jlocirc trunslirrrrlrtr)urr' in ot)lul('t ('llrtrrrIlt'i Pct li)r'r'liitntr' \l)()r||\ L'

(r. ('orcllr!ilr lirclorilrlr dc pcrsonlrlitate cu rrir.clrrlc\ecLttici tclrrricc si lezonlrn{a ilecstora asul)ri.lc r prcs i v i tiil i i corn lrrtrtlrntc n l.tt it I u i ntotric

7. ('olrlrrcnrrclr elclrrerrtclor str.trctulrlc llc crcativitir{ii iltirrsLrf ir.clr nrodrirrlLri tclrnico-trtctie in .jocul clc lrunclblrl

fi l )i rrrcrrsirrni Isihol.gict' scnrrri t'iclrti'c alc echi lirrrrrrtrienro{rollrl cnlr'rr lrctivltutcu tlc 1'lcllirlrrrlrnlli lr sltor.lililttr.Irrptlitori

Ilibliosrrrfie

Itr

li

tt,,

|!il

.lo \

f 1l:, I

lle

ltl