Ancheta Publica Montare Vitraje

INSTRUCIUNI TEHNICE PENTRU FOLOSIREA I MONTAREA VITRAJELOR I A ALTOR PRODUSE DIN STICL N CONSTRUCII

INDICATIV C 47 Elaborat de:

Patronatul Productorilor de Tmplrie Termoizolant din RomniaComitetul Tehnic pentru SticlIng. Leon Buzatu

Ing. Valentin Petrescu

Ing. Dragos MateiCuprins

51Prevederi generale

51.1Obiect, domeniu de aplicare

Error! Bookmark not defined.1.2Terminologie

62Tipuri de sticle utilizate n construcii

62.1Sticl float

62.1.1Sticl silico-calco-sodica

62.1.2Sticl silico-alcalino-pamntoas

72.2Sticl cu depuneri

72.2.1Tipuri depunere in funcie de modul de producere

72.2.2Tipuri depunere in funcie de performanele asigurate

82.3Sticla laminat

82.4Sticla securizata / calit termic

82.5Sticla calit chimic

92.6Sticla emailat / serigrafiat

92.7Sticla lacuit, Oglinzi

92.8Sticl ornament

92.9Sticl armat

92.10Alte produse din sticl

92.10.1Sticl profilat

92.10.2Caramizi din sticl

103Date privind configurarea vitrajelor

103.1Sigurana n cazul incendiilor

103.1.1Termeni i definitii

103.1.2Reguli de baza pentru configurarea vitrajelor

113.2Protecia anti-glon sau anti-explozie

113.3Sigurana n utilizare/exploatare

113.3.1Termeni i definiii

123.3.2Clasificare n funcie de aplicaie a vitrajelor n construcii.

133.3.3Aciuni i solicitri

133.3.4Daune sau riscuri ce pot rezulta n urma spargerii foilor de sticla

143.3.5Criterii de selectare a vitrajelor n funcie de aplicaia n care urmeaza a fi utilizate

153.3.6Tabel 1. Sticle ce trebuie s fie utilizate in aplicaii cu risc potenial

203.3.7Reguli de baza pentru configurarea vitrajelor

223.4Protecia mpotriva zgomotelor

223.4.1Termeni i definiii.

223.4.1.3Indice de izolare la zgomot aerian, Rw.

223.4.2Reguli de baza in configurarea vitrajelor.

263.5Date referitoare la economii de energie

263.5.1Termeni si definitii

263.5.1.2Coeficient de transfer termic al vitrajului, Ug [W/m2K]

273.5.1.3Coeficient de transfer termic al ferestrei, Uw [W/m2K]

273.5.2Reguli de baza n configurarea vitrajelor

293.6Igiena, Sanatate, Protectia mediului

293.7Sustenabilitate

304Fabricarea vitrajelor izolante

304.1Transportul, recepia, depozitarea i manipularea

304.1.1Transportul

314.1.2Recepia la livrare

314.1.3Depozitarea

324.1.4Manipularea

324.2Prelucrarea produselor

324.2.1Debitarea sticlei

334.2.2Slefuirea depunerii pe margine

344.2.3Prelucrarea muchiilor

344.2.4Gaurirea si prelucrarea CNC

344.2.5Spalarea

354.2.6Tratarea termica (securizare/calire)

364.2.7Testul Heat Soat

364.2.8Asamblarea vitrajelor izolante

364.2.9Controlul calitatii

374.2.10Protectia mediului, sanatatii si muncii

385Instructiuni montaj

385.1Instructiuni de montaj al vitrajelor in ferestre

395.2Instructiuni de montaj al fatadelor / peretilor cortina

395.3Instructiuni de montaj al sticlelor utilizate in aplicatii interioare

395.4Instructiuni de montaj al sticlelor profilate

395.5Instructiuni de montaj pentru reabilitarile in care nu se inlocuieste tamplaria existenta

395.5.1Montarea, pe cerceveaua interioara, a unui vitraj termoizolant dublu n locul vitrajului simplu;

405.5.2Montarea pe cerceveaua interioara, a unei cercevele

405.5.3Montarea unei cercevele suplimentare realizata dintr-o rama din lemn,

416Criterii de apreciere si de acceptanta a aspectului vitrajelor

416.1Conditii de observare

416.2Elemente de luat in considerare

416.2.1Defecte sau asimetrii

426.2.2Urme si amprente

426.2.3Dimensiunile defectelor

436.2.4Acceptabilitatea defectelor

436.3Specificatii de fabricatie

436.3.1Paralelismul sprosurilor

436.3.2Paralelismul dintre sprosuri si marginea ferestrei

436.3.3Imbinarea sprosurilor

436.3.4Contactul spros sticla

446.3.5Zgaraieturile de suprafata si defectele punctuale ale sprosurilor

446.3.6Marcajul vitrajelor izolante

446.3.7Imbinarea profilului distantier

456.4Restrictii de utilizare a prezentelor criterii

456.4.1Deformarea obiectelor privite prin vitraj

466.4.2Colorarea sticlei clare si a sticlei cu depunere

466.4.3Variatiile de aspect

466.4.4Florile rezultate in urma tratamentelor termice

476.4.5Franjele de interferenta

476.4.6Condensul

496.5Cauzele anumitor defecte care pot si trebuie sa fie prevenite

507Intretinerea / mentenanta vitrajelor

507.1Instruciuni preliminare importante

517.2Prevenirea murdaririi sticlei

517.3Curatarea vitrajelor dupa instalare

527.4Curatarea obisnuita

527.5Frecventa intretinerii / curatarii vitrajelor

527.6Curatarea speciala

527.7Instruciuni speciale pentru sticlele cu depunere

538Referinte legislative si tehnice

1 Prevederi generale

1.1 Obiect, domeniu de aplicare

Prezentele instructiuni stabilec principalele condiii, performane i nivelurile de performan ale vitrajelor in construcii, astfel nct acestea s ndeplineasc cerinele fundamentale ale Directivelor Europene si sa fie n conformitate cu Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii, cu modificrile ulterioare.

Prezentele instructiuni, inclusiv anexele, sunt obligatorii pentru toi factorii cu atribuii n concepia, realizarea i exploatarea construciilor, respectiv proiectani, verificatori de proiecte, experi tehnici, executani, responsabili tehnici cu execuia, dirigini de antier, proprietari sub orice titlu i utilizatori ai construciilor, precum i pentru autoritile administraiei publice i organele de control, potrivit obligaiilor i rspunderilor ce le revin n conformitate cu prevederile legale.

Atunci cnd pentru anumite categorii de construcii exist i alte reglementri specifice, acestea se aplic numai dac nu contravin prezentelor instructiuni.

Prezentele instruciuni sunt obligatorii la proiectarea i realizarea construciilor noi, precum i pentru lucrri de modificare sau la schimbarea destinaiei ori la orice alte intervenii efectuate la construciile existente, indiferent de forma de proprietate.Pentru construciile monumente istorice sau de arhitectur clasificate ca facand parte din Patrimoniul National potrivit Legii, prezentele instructiuni au caracter de recomandare, urmnd ca la acestea s se aplice msurile de mbuntire astfel incat sa nu se afecteze caracterul monumentelor respective.2 Tipuri de sticle utilizate n construcii

2.1 Sticl float

Definiie

Sticla plana transparent sau colorat n mas, cu feele netede i plan paralele, obtinut prin procedeul de turnare continu a materialelor topite pe o baie din topitura metalic.

2.1.1 Sticla silico-calco-sodicProprietati fizice si mecanice

Valorile convenionale ale propriettilor fizice si mecanice sunt date in tabelul Valorile generale ale proprietatilor fizice si mecanice ale sticlei silico-calco-sodice.

Aceste valori sunt pentru sticla netratat termic sau chimic i sunt general acceptate pentru calcule n care nu se cere un nivel foarte ridicat de acuratete.

Tabel: Valorile generale ale proprietatilor fizice si mecanice ale sticlei silico-calco-sodice

ProprietateSimbolValoare si unitate de masura

Densitatea (la 18 oC)2500 [kg/m3]

Duritatea (Knoop)HK 0.1/206 [GPa] (1)

Modulul lui Young (nodulul de elasticitate)E7 x 1010 [Pa]

Resistenta la compresiune1000 [N/mm2]

Rezistenta la incovoierefg,k40 [N/mm2]

Coeficientul lui Poisson (coeficientul de contractie transversala)0,2

Capacitatea calorica specificacp0,72 x 103 [J/KgK]

Coeficientul de dilatare liniara (intre 20 oC si 300 oC)9 x 10-6 [K-1]

Rezistenta la gradient termic40 [K] (2)

Conductivitatea termica1 [W/mK]

Index de refractie la radiatia vizibila (la 589,3 nm)n1,5

Emisivitatea corectata0,837

(1) Duritatea Knoop in acord cu ISO 9385

(2)Valoarea poate fi influentata de calitatea kant-ului

Valorile minime ale transmisiei luminoase ale sticlei float clare transparente sunt urmtoarele:

Grosime nominala [mm]Valoare minima a transmisiei luminoase [%]

291

390

490

590

689

888

1088

1287

1586

1983

2581

2.1.2 Sticla silico-alcalino-pamntoasValorile proprietilor fizico-mecanice sunt:

Tabel: Valorile generale ale proprietatilor fizice si mecanice ale sticlei silico-alcalino-pamantoasa

ProprietateSimbolValoare si unitate de masura

Densitatea (la 18 oC)2640 [kg/m3]

Duritatea (VIckers)HV6 [GPa]

Modulul lui Young (nodulul de elasticitate)E7.7 x 1010 [Pa]

Resistenta la compresiune1000 [N/mm2]

Rezistenta la incovoierefg,k45 [N/mm2]

Coeficientul lui Poisson (coeficientul de contractie transversala)0,22

Capacitatea calorica specificacp0,7 x 103 [J/KgK]

Coeficientul de dilatare liniara (intre 20 oC si 300 oC)7.7 x 10-6 [K-1]

Conductivitatea termica0.8 1.1 [W/mK]

Index de refractie la radiatia vizibila (la 589,3 nm)n1,5

Emisivitatea corectata0,837

2.2 Sticl cu depuneri

2.2.1 Tipuri de depunere n funcie de modul de producere

Depuneri pirolitice

Se obtin in timpul procesului de productie a sticlei float, imediat dupa ce sticla iese din baia metalica, prin pulverizarea de oxizi metalici sau metale pe suprafata sticlei.

Au loc reactii chimice de tip pirolitic, depunerile obtinute astfel avand rezistena mecanic foarte bun.Depuneri magnetronice

Se obtin in afara procesului de productie a sticlei float, in instalatii magnetronice prin descarcari in conditii de vid inaintat.

Depunerile magnetronice ajung la performante foarte inalte n ceea ce priveste izolarea termica, gradul de protectie solara, nivelul de transmisie naturala al luminii, aspect, etc.

2.2.2 Tipuri de depunere in funcie de performanele asigurate

Depuneri cu funcie de izolare termicSunt aa numitele depuneri LowE (engl. low emissivity), acestea respingnd energia transportat n spectrul radiaiilor infraroii. In ultimii ani s-a reusit sa se obtina depuneri care asigura suprafetei sticlei o emisivitate = 0.01.

Depuneri cu funcie de protecie solarSunt depuneri care au proprietatea de a respinge o anumita cantitate din energia incident de la soare.

Depuneri cu functie multipl, izolare termica i protecie solarSunt depuneri care asigura simultan att izolarea termicaa ct si protectia solara.Depuneri nalt selective

Pe lang funcia multipl de izolare termic i protecie solar, aceste depuneri asigur i un nivel nalt de transmisie natural a luminii.2.3 Sticla laminatSticla laminat este un ansamblu format din doua sau mai multe foi de sticla (ntre care pot fi si foi de origine plastica) lipite intre ele cu cate una sau mai multe folii speciale cum ar fi: PVB (poly vinil butiral), EVA (etil vinil acetat), diferii policarbonai sau rini.

In funcie de performanele referitoare la sigurana i securitatea n exploatare, sticlele laminate pot fi:

sticle laminate de sigurana contra rnirii. In cazul spargerii accidentale, cioburile rezultate raman lipite, neexistand pericolul ranirii; sticle laminate de securitate contra cderii n gol. Acestea susin greutatea unei persoane ce ar cdea acidental pe sticl; sticle de securitate contra vandalismului / efraciei.

In funcie de cerintele legate de protecia la atacul armat sau explozie, sticlele laminate pot satisface diferite niveluri de protecie, incepand de la protecia impotriva armelor usoare pn la protecia mpotriva exploziilor.

In funcie de performanele spectro-fotometrice, sticlele laminate pot avea funcii de izolare termic, control solar, functii multiple sau pot fi nalt selective.

De asemenea, sticlele laminate pot avea funcie de izolare acustic, foliile de laminare utilizate avnd o anumit capacitate de absorbie a zgomotelor.

2.4 Sticla securizat / calit termic

2.4.1. Sticla securizat se obtine n urma unui proces de ncalzire a sticlei urmat de o rcire brusc cu o viteza controlat.

In cazul spargerii accidentale razult cioburi de dimensiuni mici, cu marginile i colurile netioase, neexistand pericolul rnirii persoanelor.

Totodat, sticla securizat prezint o rezisten mecanic sporit (120 N/mm2) si o rezistenta la gradient termic, de asemenea, mult sporit (180 200 K).

Procesul de securizare trebuie s se fac n conformitate cu standardul SR EN 12150.

2.4.2. Sticla clit termic se obine n urma unui proces de ncalzire urmat de o rcire mai lenta, astfel ncat, n urma spargerii accidentale, rezult fii mari de sticl care ramn fixate n sistemul de prindere (exemplu rama).Procesul de calire trebuie s se fac n conformitate cu standardul EN 1863.

2.5 Sticla calit chimic

Se obine prin tratarea chimic a suprafetei sticlei prin submersia ntr-o soluie de nitrit de potasiu, la o temperatura de 300 oC. Pentru un tratament avansat, temperaura este de 450 oC.

Sticla calit chimic se sparge ca i sticla float, cioburile rezultate fiind periculoase. De aceea nu poate fi considerat sticl de siguran.

2.6 Sticla emailat / serigrafiatSe obine in urma aplicrii pe suprafata sticlei a unor vopseluri ceramice, urmat de tratarea termic.

2.7 Sticla lacuit, oglinzi

Sticla lacuit se obine prin aplicarea unor lacuri / vopseluri pe suprafaa sticlei.

Oglinzile se obin prin aplicarea unui strat reflexiv peste care se aplic un strat protector.

Atat sticlele lacuite ct si oglinzile trebuie sa respecte cerinele standardului EN 1036 (care face referire la calitatea aerului din interior), restrictiile refertoare la utilizarea substantelor cu risc (RoHS), precum si cerintele Regulamentului REACH (nregistrarea, evaluarea i autorizarea substanelor chimice)

2.8 Sticla ornament

Se obine n timpul procesului de producie al sticlei float, prin trecerea sticlei printre doi tamburi, rezultnd o anumit textur sau model pe suprafaa sticlei.

2.9 Sticla armatSe obine n timpul procesului de producie al stilei float, prin inserarea unei plase metalice in masa sticlei.

In ciuda aparenelor, sticla armat este mai slab chiar decat sticla float datorit discontinuitilor ce apar n masa sticlei iar, in cazul spargerii, gradul de rnire poate fi mai mare datorit amplificrii iregularitaii marginilor cioburilor rezultate.

2.10 Alte produse din sticla

2.10.1 Sticla profilatSticla profilat are forma U n seciune i se obtine n timpul procesului de producie al sticlei float, prin modelarea acesteia n forma respectiv nainte ca sticla s se ntareasc.

2.10.2 Crmizi din sticlCrmizile din sticla sunt obinute prin turnarea sub presiune a sticlei topite n formele respective.

Fabricarea lor se face n conformitate cu standardul EN 1052.

3 Date privind configurarea vitrajelor

3.1 Siguranta in cazul incendiilor3.1.1 Termeni si definitii

Rezistenta la foc aptitudinea unui produs pentru construcii sau element de construcie de a-i pstra, pe o durat de timp determinat capacitatea portant, etaneitatea la foc, izolarea termic i/sau orice alt funcie impus, specificate ntr-o ncercare standardizat de rezisten la foc.

In functie de cerintele specifice, sticlele pot fi clasificate:

ClasaDescriereReprezentare schematica

EE = Integritate (etans la foc).

Se considera ca o sticla este etansa si face parte din clasificarea E daca poate impiedica trecerea focului si a fumului. Este conditia minima pentru toate

tipurile de geam de protectie mpotriva focului.

EWEW = Asigura integritatea si reducerea radiatiilor calorice intr-o zona limitata.

O sticla face parte din clasificarea EW atunci cand, in plus fata de functia E (foc si fum), are si calitatea de a retine si o radiatie termica (W) limitata la valoarea de 15[kW/m2].

EIEI = Integritate si protectie termica.

Un produs face parte din clasa EI daca, pe langa functia de integritate (E), asigura si izolarea termica. Toate tipurile de sticla din aceasta clasa corespund de asemenea si clasificarii E si EW.

Reactia la foc comportare a unui material care, prin propria sa descompunere, alimenteaz un foc la care este expus, n condiii specificate.

Decizia Comisiei Europene 2000/147/EC ofera o platforma comuna de comparare in functie de rezistenta la incendii pentru toate produsele de constructii. Materialele de constructii sunt impartite in Euro Clase in functie de felul in care acestea influenteaza declansarea unui incandiu, extinderea lui si producerea fumului.

Conform standardului SR EN 135011, sticla este clasificata A1, adica nu contribuie si nu sustine combustia in nicio etapa a focului, inclusiv dac focul este pe deplin dezvoltat.

Produsele din categoria A1 sunt presupuse a fi n msur s satisfac n mod automat toate cerinele din toate clasele inferioare.

3.1.2 Reguli de baza pentru configurarea vitrajelorVitrajele se vor proiecta si monta respectand prevederile Normativului de securitate la incendiu, unde sunt indicate in mod clar situatiile si aplicatiile in care se impun masuri speciale de siguranta contra incendiilor, precum si clasele de performanta minime obligatorii.

3.2 Protectia anti-glon sau anti-explozieAtunci cand sunt cerine pentru aplicaii de acest tip, se analizeaza fiecar caz n parte, sticlele fiind clasificate conform:

EN 1063 pentru protectie la atac armat

EN 13541 pentru protectie la explozie

3.3 Sigurana in utilizare/exploatare3.3.1 Termeni si definitii3.3.1.1 Sticla de siguranaSticla care, in cazul impactului cu o persoana:

- nu se sparge;- se sparge in siguranta, eliminandu-se riscul de a rani persoana:

- cioburile rezultate sunt de dimensiuni mici, cu marginile i colturile rotunjite, netioase;

- cioburile rezultate nu cad si ramn lipite de folia de laminare iar foaia de sticl rmne n continuare fixat n sistemul de prindere.3.3.1.2 Sticla de securitate.

Sticla care, pe lng sigurana la impactul cu o persoan, asigur i securitate (protecie) la:

- cdere n gol;- vandalism, efracie;- atac armat, explozie;- radiatii X.3.3.1.3 Sticl securizat termicSticla supus unui tratament termic de ncalzire urmat de o rcire cu viteza controlat, astfel nct, dac se sparge, cioburile rezultate sunt de dimensiuni mici, cu marginile i colturile rotunjite, ne-taioase. Procesul de securizare se face conform SR EN 12150.

3.3.1.4 Heat Soak Test (HST).

Metoda distructiv de eliminare aproape n totalitate a sticlelor securizate care contin incluziuni de NiS (SR EN 14179).

3.3.1.5 Sticla laminata.

Doua sau mai multe foi de sticla lipite intre ele cu una sau mai multe folii denumite straturi intermediare sau folii de laminare. Procesul de laminare, in care folia de laminare este Poly Vinyl Butyral, se face conform SR EN 12543.

3.3.1.6 Sticla armata.

Sticla care are inglobata in masa o retea metalica (SR EN 572).

3.3.1.7 Vitraj termoizolant.

Ansamblu stabil constituit din cel putin doua panouri de sticla, separate prin unul sau mai multe distaniere, etansate ermetic pe contur. In conformitate cu SR EN 1279.

3.3.1.8 Inaltime parapet; Inaltime de cadere

hp = nlimea parapetului;hp 900mm, parapet jos. Vitrajul trebuie sa fie de siguran sau

de siguran si securitate;hp > 900mm, parapet nalt. Vitrajul poate fi si normal;H = inaltimea de cadere ntre suprafee cu diferenta de nivel. Limitele de la care trebuie sa se adopte masuri de eliminare a riscului de cdere:

H 600mm, pentru aplicaii rezideniale;H 380mm, pentru aplicaii comerciale, cldiri publice.3.3.2 Clasificare in functie de aplicatie a vitrajelor in construcii3.3.2.1 In funcie de aplicaieSe pot distinge:

Aplicaii in sectorul rezidenial: Ferestre, usi.

Aplicatii in sectorul non-rezidential (ex. cladiri birouri): Fatade/pereti cortina.

Acestea pot fi:

- clasice, cu fixare n ram pe toate laturile;- semi-structurale, cu fixare tip structural pe dou laturi (orizontale sau verticale), celelalte dou laturi fiind fixate cu profile presoare;- structurale, cu fixare tip structural pe toate laturile, rostul dintre panourile de sticl fiind sigilat cu silicon rezistent la UV sau cu garnituri speciale.

Aplicatii interioare:

- partiii/perei de sticl, ui, balustrade interioare, etc.;- placri (n bi, bucatrii);- scri i pardoseli;- amenajri interioare care cuprind i suprafee vitrate.Aplicaii n care se cer masuri speciale de securitate:

- rezistena la foc;- anti-glon, anti-explozie;- rezistena la radiatii X.3.3.2.2 In funcie de nclinareVitrajele pot fi:

- verticale, n cazul n care unghiul de montaj fa de orizontal este mai mare sau egal cu 75 ;- inclinate, dac unghiul de montaj fa de orizontal este mai mic de 75 (luminatoare, copertine, ferestre mansarda, etc.);

- orizontale.3.3.2.3 In funcie de poziionarea fa de anvelopa cldiriiVitrajele pot fi:

- vitraj extern, atunci cnd separ un mediu extern de un mediu intern sau se afl n exterior (ex. balustrade exterioare);- vitraj intern, atunci cnd acesta este situat n interiorul unei cladiri, separand dou medii din interior.3.3.2.4 In funcie de posibilitatea de a veni in contact directVitrajele pot fi:

- accesibile, atunci cnd oamenii pot veni n contact direct, n funcie de condiiile de utilizare sau pozitionarea acestora;- inaccesibile, atunci cnd oamenii nu pot veni n contact direct cu vitrajele;

- protejate, atunci cnd sunt adoptate msuri care s elimine riscul de a intra in contact direct cu vitrajele;- neprotejate, n cazul n care nu s-au adoptat msuri care s elimine riscul de a intra in contact direct cu vitrajele;3.3.3 Aciuni i solicitriPrincipalele aciuni si solicitari la care pot fi expuse produsele din sticla sunt:

Sarcini dinamice: eoliene, rafale de presiuni i suciuni, persoane, etc.; Sarcini statice: greutatea proprie, sarcini impuse, zpad, presiunea hidrostatic n acvarii/piscine, etc; Impactul de grindin; Vibraii; Oboseala; Stresul seismic; Solicitari datorit impactului cu o persoana; Impactul cu corpuri solide, pietre; Atac manual (ciocan, topor); Impact cu glon; Actiunea focului; Explozii.

3.3.4 Daune sau riscuri ce pot rezulta n urma spargerii foilor de sticl

Riscurile sau daunele sunt clasificate dup cum urmeaz:

rnirea persoanelor, animalelor sau deteriorarea bunurilor; cdere n gol, atunci cnd, prin spargerea geamului, exista riscul de a cadea de la o nlime egal sau mai mare dect inalimile indicate la punctul 3.3.1.8; vandalism, efracie; prejudicii sociale, atunci cnd spargerea vitrajului poate provoca daune pentru comunitate, cum ar fi: deterioararea operelor de art, acces la explozivi sau substane periculoase, evadri din nchisoare, etc.

Nu sunt luate n considerare situaiile n care prejudiciul poate fi limitat doar la nlocuirea geamurilor.3.3.5 Criterii de selectare a vitrajelor n funcie de aplicaia in care urmeaz a fi utilizate

3.3.5.1 Aplicaii care nu prezint un potenial pericolIn cadrul acestor aplicaii se pot enumera:

ferestre, ui, nrmate n ntregime cu continuitate pe tot perimetrul i n care partea inferioar a vitrajului se afl la o naltime mai mare sau egala cu 900mm fa de nivelul podelei; deschiderile din perete cortina, structural, n rame de orice fel i din orice material, cu condiiile ca: atunci cnd acestea sunt n mod normal deschise, s nu ias n afara cldirii;

sa nu existe posibilitatea de trafic pietonal la mai puin de 5m fa de cldire;

partea inferioara a vitrajului se afl la o nlime mai mare sau egal cu 900mm fa de nivelul podelei.

n toate aceste cazuri, se consider c prejudiciul creat de spargerea vitrajului este asociat numai cu nlocuirea acestuia.

3.3.5.2 Aplicatii care prezint un potenial pericol

n prezena unui potenial pericol , pentru alegerea de vitrajului , trebuie s respecte cerinele din Tabelul 1 .

Pentru cazurile neprevzute , se va face referire la seciunea 8 din prezenta reglementare tehnic..

n cazul unor elemente de vitraj termoizolant cu o singur sticl de siguran /securitate , precum i cu un impact previzibil doar pe o parte, sticla de sigurana/securitate trebuie s fie instalat/pozitionat pe partea n care este posibil impactul cu persoane n timpul utilizrii.

Cu toate acestea, n faza de proiectare, trebuie s se ia n considerare consecinele spargerii sticlelor de ambele pri .

n cazul n care impactul este probabil s apar de ambele pri i n aplicaii n care ferestrele se deschid spre exterior sau ies n exterior din planul faadei ( a se vedea seciunea 3.3.6.1 ), ambele componente de sticl trebuie s fie de siguran/securitate.

Pentru clasificarea conform SR EN 12600 a performanei unui vitraj izolant format din dou foi de sticl de siguran/securitate diferite, dar de acelai tip (de exemplu, doua sticle securizate de grosimi diferite), se ia in considerare clasificarea componentei mai slabe.

Pentru vitrajele termoizolante duble sau triple formate din sticle de siguran/securitate de tipuri diferite, se menioneaz clasificarile pentru fiecare sticl in parte.

Pozitia de asamblare este condiionat de tipul de sticl i, dac este cazul, de clasa de performan cerut de aplicaie.

In cazul vitrajelor termoizolante clasificate n ansamblu pentru aplicaii antiexplozie, antiglon, pozitia de montaj se face conform pozitiei utilizate n timpul testelor de certificare.

3.3.6 Tabel 1. Sticle ce trebuie sa fie utilizate in aplicatii cu risc potenialNr. crt.AplicaiiReprezentare schematicPuncte relevante pentru aciunile i/sau solicitriPuncte relevante pentru daune si/sau riscuriCerinteSticle ce trebuie sa fie utilizate1) 3)Nivel minim de performanta2)

SecurizataLaminata de siguranta

3.3.6.1Cldiri cu faade de sticl, pe lng care exist trafic pietonal

Vitraje care se deschid ctre exterior i ies din planul peretelui

- ncarcri la vnt

- oboseal- impact cu corpuri solide- ranire persoane, animale sau deteriorare bunuri- sticla de siguranta (protectie impotriva ranirii); test la impact cu pendulul (SR EN 12600)xx2B2; 1C1

3.3.6.2Sli de sport i agreement, chiar dac partea inferioara a vitrajului se afl la mai mult de 900mm fa de podea.

- impact cu o persoana

- impact cu corpuri solide, minge, etc.- ranire persoane, animale sau deteriorare bunuri- sticla de siguranta (protectie impotriva ranirii); test la impact cu pendulul (SR EN 12600)xx2B2; 1C1

- ranire persoane, animale sau deteriorare bunuri

- cadere in gol- sticla de siguranta si securitate (protectie la cadere in gol); test la impact cu pendulul (SR EN 12600)x1B1,

(SR EN 12600)

3.3.6.3Gradinite, scoli de toate nivelurile, spitale, zone comune in cladirile rezidentiale, chiar daca partea inferioara a vitrajului se afl la mai mult de 900mm fa de podea.

- incarcari la vant


- impact cu corpuri solide- ranire persoane, animale sau deteriorare bunuri- sticla de siguranta (protectie impotriva ranirii); test la impact cu pendulul (SR EN 12600)xx1B1; 1C1,

(SR EN 12600)



(SR EN 12600)

3.3.6.4Vitraje interne si externe, cu baza la mai putin de 900mm de la podea

- incarcari la vant


- impact cu corpuri solide- ranire persoane, animale sau deteriorare bunuri- sticla de siguranta (protectie impotriva ranirii); test la impact cu pendulul (SR EN 12600)xx1B1; 1C1,

(SR EN 12600)



(SR EN 12600)

3.3.6.5Vitraje cu suprafaa mai mare de 6m2, n locuri publice


- impact cu corpuri solide

- atac manual- ranire persoane, animale sau deteriorare bunuri- sticla de siguranta (protectie impotriva ranirii); test la impact cu pendulul (SR EN 12600)xx1B1; 1C1,


- cadere in gol- sticla de siguranta si securitate (protectie la cadere in gol); test la impact cu pendulul (SR EN 12600)x1B1

- efractie- sticla laminata de protectie avansata; test la atac manual (SR EN 356)xP1A

Nr. crt.AplicaiiReprezentare schematicPuncte relevante pentru aciunile i/sau solicitriPuncte relevante pentru daune si/sau riscuriCerinteSticle ce trebuie sa fie utilizate1) 3)Nivel minim de performanta2)


3.3.6.6Luminatoare situate la inaltime mic, copertine, etc.

- incarcari la vant

- incarcari la zapada

- greutatea proprie

- impactul cu grindina- ranire persoane, animale sau deteriorare bunuri- sticla de siguranta (protectie impotriva ranirii); test la impact cu pendulul (SR EN 12600)x1B1

3.3.6.7Balustrade exterioare si interioare

- incarcari la vant (pentru balustrade exterioare)


- impact cu corpuri solide- ranire persoane, animale sau deteriorare bunuri


3.3.6.8Pardoseli si scri, exterioare si interioare



In plus, pentru cele exterioare:

- incarcari la vant


- greutatea proprie

- impactul cu grindina- ranire persoane, animale sau deteriorare bunuri


3.3.6.9Usi de sticl far rame, sau prinse parial in ram, sau prinse in rama iar latura mic a partii vitrate > 250mm.



In plus, pentru exterioare:

- incarcari la vant

- vibratii, oboseala

- ranire persoane, animale sau deteriorare bunuri- sticla de siguranta (protectie impotriva ranirii); test la impact cu pendulul (SR EN 12600)xx2B2; 1C2,

(SR EN 12600)

3.3.6.10Partiii interioare, pereti desprtitori, pereti de compartimentare, etc.



- ranire persoane, animale sau deteriorare bunuri- sticla de siguranta (protectie impotriva ranirii); test la impact cu pendulul (SR EN 12600)

xx2B2; 1C2,

(SR EN 12600)


- cadere in gol- sticla de siguranta si securitate (protectie la cadere in gol); test la impact cu pendulul (SR EN 12600)

x1B1,

(SR EN 12600)

Nr. crt.AplicaiiReprezentare schematicaPuncte relevante pentru aciunile i/sau solicitariPuncte relevante pentru daune si/sau riscuriCerinteSticle ce trebuie sa fie utilizate1) 3)Nivel minim de performanta2)


3.3.6.11Cabine de du



- ranire persoane, animale sau deteriorare bunurixx1B1; 1C1

3.3.6.12Lift de sticl. Prtile fixe.




- cadere in gol

- sticla de siguranta si securitate (protectie la cadere in gol); test la impact cu pendulul (SR EN 12600)x1B1

Usi din sticl si cabine de ascensoare- ranire persoane, animale sau deteriorare bunuri- sticla de siguranta (protectie impotriva ranirii); (SR EN 12600)

- vezi si SR EN 81xx1B1; 1C1


- cadere in gol

- sticla de siguranta si securitate (protectie la cadere in gol); (SR EN 12600)

- vezi si SR EN 81x1B1

3.3.6.13Sticl pentru placarea pereilor



(SR EN 12600)

3.3.6.14Cabine telefonice din sticl- impact cu o persoana



(SR EN 12600)

3.3.6.15Statii pentru transport in comun: autobuz, troleibuz, tramvai, metrou- impact cu o persoana



(SR EN 12600)

Nr. crt.AplicaiiReprezentare schematicPuncte relevante pentru aciunile i/sau solicitariPuncte relevante pentru daune si/sau riscuriCerinteSticle ce trebuie sa fie utilizate1) 3)Nivel minim de performanta2)


3.3.6.16Panouri publicitare, indicatoare, etc.


- incarcari la vant

- vibratii, oboseala- ranire persoane, animale sau deteriorare bunuri- sticla de siguranta (protectie impotriva ranirii); test la impact cu pendulul (SR EN 12600)xx1B1; 1C1,

(SR EN 12600)

3.3.6.17Placi de sticla pentru cai circulabile (trotuare)

- impact cu grindina


- vibratii- ranire persoane, animale sau deteriorare bunuri- sticla laminata de protectie avansata; test conform SR EN 356.xP1A

(SR EN 356)

3.3.6.18Partitii si balustrade pe stadioane, palate de sport, etc



- vandalism, atac manual

- incarcari la vant


- impactul cu grindina


- cadere in gol

- vandalism- sticla laminata de protectie avansata; test la atac manual (SR EN 356)xP1A

(SR EN 356)

3.3.6.19Mobilier din locuri publice: teatre, magazine, magazine, sali de conferinta, baruri, restaurante, scoli, spitale, etc.




(SR EN 12600)

3.3.6.20Sticla pentru acvarii si piscine

- presiune hidrostatica

- oboseala

- stres seismic- ranire persoane, animale sau deteriorare bunuri- sticla de siguranta si securitate, laminata de protectie avansataxSunt necesare calcule de specialitate

Nr. crt.AplicaiiReprezentare schematicPuncte relevante pentru aciunile i/sau solicitariPuncte relevante pentru daune si/sau riscuriCerinteSticle ce trebuie sa fie utilizate1) 3)Nivel minim de performanta2)


3.3.6.21Sticle pentru protectia obiectelor de valoare sau social periculoase (bijuterii, arme, substante toxice, etc.)- atac manual, vandalism, efractie

- atac armat- ranire persoane, animale sau deteriorare bunuri

- acces la substante periculoase sau explozivi

- acces la armament- sticla de siguranta si securitate, laminata de protectie avansata

- sticla antiglontxP6B (SR EN 356);

BR1 (SR EN 1063)

3.3.6.22Sticle pentru protectia obiectelor de arta in muzee, biserici, etc.- atac manual, efractie- ranire persoane, animale sau deteriorare bunuri

- deteriorarea operelor de arta- sticla de siguranta si securitate, laminata de protectie avansataxP2A4)

(SR EN 356)

3.3.6.23Sticle pentru protecia n bnci, case de schimb valutar, etc.- atac manual, vandalism, efractie

- atac armat- ranire persoane, animale sau deteriorare bunuri

- sticla antiglontxBR1

(SR EN 1063)

3.3.6.24Sticla utilizata in zone de detentie sau zone destinate tratamentului bolilor mintale- impact cu corpuri solide

- atac manual, vandalism- ranire persoane, animale sau deteriorare bunuri

- sticla de siguranta si securitate, laminata de protectie avansataxP3A

(SR EN 356)

- evadari din inchisoare sau ospicii

- sticla de siguranta si securitate, laminata de protectie avansataxP3A (SR EN 356)

sau conform legislatiei in vigoare

3.3.6.25Sticla pentru protecia contra radiatiilor X- radiatii X

- expunerea persoanelor la radiatii X- sticla cu continut de PbO si WO2Pbechiv 2mm sub 150 KV

1)Tipurile de sticle se iau ca alternative sau pot fi folosite in combinatie

2)Informatiile cu privire la clasa minima se aplica numai pentru sticla plana

3)Pentru sticlele cu absorbtie energetica mare, susceptibile de soc termic, este necesar sa se evalueze oportunitatea de a se utiliza in forma monolitica sau laminata

4)In functie de nevoile si de importanta de a fi protejat

5)Avnd n vedere complexitatea problemelor legate de aceste aplicaii nu sunt furnizate orientri privind nivelul minim de performan necesar

3.3.7 Reguli de baza pentru configurarea vitrajelor

n toate situaiile, vitrajele, inclusiv prinderile acestora de sistemele structurale ale cldirilor, se vor proiecta i se vor monta astfel nct pe durata de realizare i pe durata de exploatare a acestora s fie satisfacute cerintelele legate de: rezistent mecanic si stabilitate; siguranta i accesibilitate in exploatare; securitate la incendiu; igiena, snatate i mediu ncnjurtor; economie de energie i izolare termic; protecia mpotriva zgomotului.

Adoptarea tipurilor de sticle prevzute n Tabelul 1 este obligatorie, cu excepia cazului n care riscurile de vtmare asociate cu aplicaia speciala respectiv, au fost eliminate prin msuri sau protectii adecvate.

Se pot adopta criterii diferite de cele specificate n prezenta reglementare tehnic, cu condiia ca acestea s nu conduc la condiii de securitate mai slabe.

Msuri suplimentare de protectie

Elementele de protecie trebuie:

s fie independente fat de vitraj; s nu fie accesibile/escaladate; s nu permit trecerea unei sfere cu diametrul de 75mm. Vitraje nclinate (ferestre mansard, luminatoare)

Trebuie s se tin cont de faptul c intensitatea solar este mai mare la vitrajele nclinate, deci riscul de stres termic este crescut iar aporturile de energie solar sunt mai mari;

De asemenea, trebuie s se tina cont de faptul ca pierderile de caldur prin vitrajele nclinate sunt mai mari.Trebuie asigurat un drenaj corespunzator, pentru a se evita ncrcrile suplimentare de ap, acumulrile de sedimente sau deteriorarea sticlei prin matuire, etc.

Semnalizarea vitrajelor in zone de acces, partiii, etc.

Semnalizrile trebuie s fie vizibile, ndeajuns de mari ca dimensiuni, permanente (fr a putea fi ndepartate)

Poziionarea acestora trebuie sa fie ntre 600 i 1500mm fa de podea.

Trepte i pardoseli din sticlGrosimile i tipul sticlelor componente se stabilesc n urma calculelor de specialitate.

Sticla nu trebuie sa fie in contact direct cu metalul, piatra sau sticla;

Se evita ncarcarile concentrate;

Aplicarea unui tratament anti-alunecare (tratare chimic cu acid, sablare mecanic, serigrafie ceramic, etc.);

Amplasarea unor covorae, mochete, etc. intre usile de la intrare si pardoseala de sticla;

Trebuie sa se tina cont de reticenta (vertij, ameteli, teama) unor persoane de a pasi pe pardoseli de sticl clare/transparente;

Trebuie sa se tina cont de asigurarea intimitti persoanelor care sunt pe pardoseala de sticl;

Instalarea unui sistem de iluminare/incalzire sub sticla, poate duce la cresterea tensiunii termice induse si/sau la delaminare;

Pentru configurarea vitrajelor trebuie s se cunoasca urmtoarele:

destinaia de utilizare;

dimensiunea i tipul de instalare;

tipul de aplicatie (a se vedea punctul 3.3.2.);

forele externe care sunt de ateptat s acioneze pe geamuri (a se vedea punctul 3.3.4.).

Sa se defineasca eventualele daune asociate cu aplicaia specific, stabilite n seciunea 3.3.5.

Sa se aleaga tipul de sticl n conformitate cu cerinele din Tabelul 1, care stabilete tipul de produs ce trebuie sa fie utilizat n funcie de aplicaie, tensiunile i riscurile luate n considerare.

Not: nu sunt reglementate in prezenta reglementare tehnic verificarea i satisfacerea altor cerinte legate de utilizarea sticlei, cum ar fi: transmisia si reflexia luminii, factorul solar, coeficientul de transfer termic, coeficientul de izolare fonica, factorii de ordin estetic, costuri, etc.

Definirea grosimilor sticlelor

Odat ce tipul de sticl a fost ales, se definete grosimea capabil s suporte sarcinile i ncrcarile, prin calcule n conformitate cu normele in vigoare.

In calculul si alegerea configuratiei vitrajului, trebuie sa se ia in considerare si dimensiunile acestuia, precum si metoda de fixare/ancorare.

Dac se consider necesar s se verifice experimental efectul sarcinilor anticipate de pe geam, trebuie s se asigure c in timpul testelor se reproduc cu suficient acuratee aciunile ce se doreste a fi simulate. Prin urmare, este recomandabil ca aceste teste sa se fac n laboratoare acreditate.

3.4 Protecia mpotriva zgomotului

3.4.1 Termeni i definiii

3.4.1.1 Protecia fa de zgomotul aerian provenit din exteriorul cldiriiSe caracterizeaz prin izolarea realizat ntre un spaiu nchis i zgomotul provenit din exterior.3.4.1.2 Protecia fa de zgomotul aerian provenit dintr-un alt spaiu nchisSe caracterizeaz prin izolarea realizat ntre dou spaii nchise adiacente, influenat i de reverberaia din spaiul de recepie. Reverberaia din spaiul de emisie influeneaz la rndul ei nivelul de zgomot din acest spaiu.3.4.1.3 Indice de izolare la zgomot aerian, Rw.

Este valoarea n dB a curbei de referin la 500 Hz, comparat cu valorile msurate n laborator ale indicelui de atenuare acustic R, conform metodei definite de SR EN ISO 717-1.

3.4.1.4 Factori de corectie C; Ctr

C factor de corectie care se aplica valorii Rw atunci cand zgomotul este prodominant pe frecvente inalte.

Ctr factor de corectie care se aplica valorii Rw atunci cand zgomotul este prodominant pe frecvente joase.

3.4.2 Reguli de baza in configurarea vitrajelorVitrajele se vor proiecta si monta respectand prevederile Normativului C 125 2012, unde sunt indicate in mod clar situatiile si limitele admisibile ale indicatorilor de zgomot in functie de tipul si destinatia spaiilor luate in considerare.Exemplu:

In tabelul 3.2.1. din Normativul C 125/1 2012, sunt date limite admisibile ale nivelului de zgomot echivalent interior n unitile funcionale, datorat unor surse de zgomot exterioare unitilor funcionale:

Punctul 1b - Spaii pentru activiti intelectuale, limita adimisibila ale nivelului de zgomot echivalent interior in birouri cu concentrare mare a ateniei, sli de studii, sli de lectur n biblioteci este de 35 [dB(A)]

Astfel, daca zgomotul din exterior este de 78 [dB (A)] atunci vitrajul trebuie astfel ales nct s asigure o reducie acustic de minim 43 [dB (A)].

In tabelul de mai jos sunt date valorile indiciilor de reducie acustic penru cele mai uzuale configuraii de vitraj.Nota: valorile din tabel pot varia cu 12 dB in functie de laboratorul de testare

Tabel

Panou 1PVB1Bagheta 1Panou2PVB2Bagheta 2Panou3PVB3RwCRw+CCtrRw+Ctr

329-128-326

431-229-328

531-130-229

632-131-230

834-133-232

1035-134-233

1236-135-234

1538-137-335

1938-137-335

33.1SI35035-332

33.133-132-330

33.2SI35-134-332

33.233-132-231

44.134-133-232

44.1SI37-136-334

44.2SI37037-334

44.234-133-232

55.136-135-234

55.1SI38038-236

55.2SI38038-236

55.236-135-234

66.137037-235

66.1SI39039-237

66.237-136-334

66.2 SI39039-237

412429029-326

416430-129-426

412533-132-429

415533-132-429

412633-132-330

416635-233-530

412836-234-531

416836-234-531

41633.135-233-629

41633.1SI37-235-730

41833.136-135-531

41833.236036-432

41244.235-233-629

41244.2SI37-235-532

41644.236-234-630

41644.2SI38-236-632

41644.237-235-631

515433-132-429

515835-134-431

51233.235-134-431

51233.2SI36-135-531

6121037-136-334

61244.237-136-433

61633.236-135-432

61633.235-233-530

61633.2SI39-237-633

61644.137-235-433

61644.238-236-632

61644.2SI40-238-634

61244.1SI38-137-434

61244.2SI39-138-534

61644.1SI40-238-634

616632-131-428

616535-134-431

612433-132-429

61244.4 SI40-238-634

61266.2SI41-239-635

612834-133-331

615433-132-429

620434-133-529

61244.1SI38-137-434

62044.2SI43-340-835

62044.1SI43-241-736

624435-233-629

625434-133-430

61544.236-135-432

61544.2SI39-237-633

61555.238-137-335

61555.2SI41-239-635

61266.238-236-533

81244.133-132-429

71544.136-135-333

81644.1SI43-340-736

81644.237-235-532

101644.139-138-435

101644.1SI45-243-639

81244.1SI41-239-635

8121037-235-532

81566.1SI43-241-637

81255.238-137-335

81555.241-239-536

81544.2SI41-239-635

820635-332-332

82044.137-136-334

82088.242-240-636

82044.238-137-434

820536-234-630

816832-230-329

816637-235-532

824537-136-433

81544.234-133-430

82066.2SI42-141-537

101644.2SI43-142-538

101644.240-238-535

101244.137-235-532

101244.1SI43-241-637

101244.2SI42-141-438

102044.1SI45-144-540

1015636-135-333

1020637-136-235

1024638-236-335

1012434034-331

1016638-236-533

102044.2SI45-144-540

101644.1SI45-342-738

101666.241-140-437

101288.241-239-536

121244.2SI44-242-638

122044.2SI44-143-440

121644.1SI46-244-640

121666.2-40-139-436

121544.2SI43-142-439

122066.2SI45-144-342

122466.2SI45-144-243

33.1161038-137-533

33.116635-134-431

33.116536-135-531

33.2SI14438-137-533

33.2SI1644.2SI43-340-835

33.2SI2044.2SI43-142-637

33.21044.1SI40-238-535

33.21244.239-138-534

33.2SI1533.2SI38-137-533

44.1SI16641-140-536

44.1SI1633.140-139-535

44.1SI1655.1SI45-243-738

44.2SI2066.2SI49-247-643

44.2SI2466.2SI50-248-743

44.2SI1555.2SI44-143-638

44.2SI2055.2SI48-345-939

44.2844.1SI40-139-535

44.21544.236-234-531

44.2SI1544.2SI42-240-636

44.21566.240-139-436

44.216638-236-335

44.21644.239-237-633

55.11644.1SI44-143-638

55.21655.2SI46-244-541

55.21655.239-138-435

55.2SI16844-242-539

55.2SI20845-144-540

55.21255.240-238-535

66.2SI1266.2SI48-345-939

66.2SI14840-139-337

66.2SI1688.2SI52-151-646

66.21266.4-38-137-533

66.2SI1566.2SI47-245-641

66.11544.241-338-536

66.21544.241-239-536

66.41266.439-138-534

66.4151239-237-732

88.2SI1588.2SI52-250-745

88.2SI1588.2SI49-148-544

88.41266.441-239-734

41441433.134-232-628

414414430-129-525

416416431-130-526

412412431-130-526

612412436-135-531

61241244.138-236-632

61241244.239-237-534

61241244.2SI41-338-734

61241244.1SI42-141-537

812412436-135-531

81661644.138-236-632

816616837-235-631

812412639-138-435

81241244.2SI43-241-736

101661655.140-139-436

101241244.140-238-436

1012412640-139-337

101261244.1SI46-244-640

101241244.1SI45-243-738

33.21641433.241-239-734

33.11441433.135-332-728

44.2SI16616642-339-834

44.2SI16616441-338-833

44.2SI16516642-240-834

44.1SI1241244.1SI47-245-641

44.2SI1261233.2SI43-241-736

66.1SI1261244.1SI50-248-644

3.5 Date referitoare la economii de energie

3.5.1 Termeni si definitii

3.5.1.1 Emisivitatea,

Emisivitatea este o caracteristica a suprafeei, fiind o funcie de material, de direcia emisiei, de lungimea de und i de temperatur. Este adimensional i se situeaza ntre 0 si 1 (0 pentru corpul alb ideal si 1 pentru corpul negru ideal).Efectul principal al acestor suprafee cu depuneri Low-E const in respingerea radiatiilor infrarosii. Practic, caldura emisa de sursele de incalzire din casa (in spectrul radiatiilor infrarosii) este respins napoi catre ncapere.3.5.1.2 Coeficient de transfer termic al vitrajului, Ug [W/m2K]

Reprezint o masura a cantitatii de caldura ce trece prin vitraj si este egala cu cantitatea de caldura ce se transfera de la mediul cu temperatura mai mare catre mediul cu temperatura mai mica, raportata la diferenta dintre temperaturile celor doua medii separate de vitraj, pana la echilibru.3.5.1.3 Coeficient de transfer termic al ferestrei, Uw [W/m2K]

Reprezint coeficientul de transfer termic pe ansamblul ferestrei si ia in calcul: coeficientul de transfer termic al vitrajului Ug, coeficientul de transfer termic al ramei Uf, coeficientul liniar de transfer termic al baghetei distantier dintre foile de sticla s, precum i coeficientul liniar de transfer termic al sprosurilor s (atunci cand exist).

Unde:

Ag = aria vitrajului

Af = Aria ramei

Ls, Ls = lungimea baghetei distantier, respectiv lungimea sprosurilor

S, S = coeficienti liniari de transfer termic al baghetei distantier, respectiv al sprosurilor

3.5.1.4 Factor solar, g

Reprezinta cantitatea procentual din energia solara incident ce patrunde prin vitraj si este egal cu suma dintre energia transmisa n mod direct si partea reemis catre interior din energia absorbit in masa vitrajului.Cu ct factorul solar g este mai mic, cu att protecia solar asigurat de vitraj este mai mare.3.5.1.5 Transmisie luminoasa, TL [%]

Reprezinta procentul din cantitatea de lumina incident ce se transmite prin vitraj.

3.5.2 Reguli de baza in configurarea vitrajelor3.5.2.1 Normativul C 107

Vitrajele se vor configura respectnd prevederile Normativului C 107 2005 , unde sunt indicate in mod clar valorile minim admisibile ale rezistenelor termice (valorile maxim admisibile ale transmitanelor termice) ale elementelor unei cladiri.

De exemplu, n Anexa 3 a normativului sus amintit sunt date valorile corectate pentru rezistentele termice minime, Rmin si transmitantele termice maxime, Umax ale elementelor unei cldiri:

Vitrajul se va configura astfel nct coeficientul de transfer termic Ug s fie suficient de mic incat coeficientul de transfer termic pe fereastra Uw sa fie mai mic sau egal cu 1,3 W/m2K.Se va urmri ca valoarea coeficientului de transfer termic Ug s fie ct mai mic.

In tabelul urmtor sunt date valorile coeficientului de transfer termic Ug pentru vitraje duble izolante, n diferite configuraii (emisiviti, grosimi baghete distanier, gaz de umplere)

Vitraj dublu izolant, sticle de 4mm grosime

Float

FloatFloat

Sticla cu emisivitate =0.10Float

Sticla cu emisivitate =0.03Float

Sticla cu emisivitate =0.01

Bagheta [mm]Ug [W/m2K]Ug [W/m2K]Ug [W/m2K]Ug [W/m2K]

AerAerArgon 90%AerArgon 90%AerArgon 90%

63.32.62.22.52.02.42.0

83.12.31.92.11.72.01.6

102.92.11.71.81.41.81.4

122.81.91.61.61.31.61.2

142.81.71.51.51.21.41.1

162.71.71.41.41.11.31.0

Se observa ca cerintele normativului C 107 pot fi indeplinite cu vitraje care au sticle cu emisivitate foarte joas, baghete distantier de minim 14mm grosime si gaz de umplere argon.Vitrajele triple izolante trebuie s reaspecte urmatoarele reguli:

n componenta lor trebuie sa fie doua sticle cu pelicule de joas emisivitate;

pozitionarea peliculelor de joas emisivitate se recomand a fi pe fetele #2 si #5 (numerotarea fetelor unui vitraj incepe cu #1 dinspre exterior);

nu se pozitioneaz niciodat doua pelicule de joasa emisivitate in aceeasi cavitate;

baghetele distantier sa fie de minim 12mm;

cavitatile sa fie umplute cu argon 90%.In urmatorul tabel sunt date valorile coeficientului de transfer termic Ug pentru vitraje triple izolante in diferite configuratii (emisivitati, grosimi baghete distantier)

Coeficient Ug [W/m2K] vitraj triplu izolant, sticle de 4mm grosime

Baghete [mm]

Argon 90%Sticla cu emisivitate =0.03

Float

Sticla cu emisivitate =0.03Sticla cu emisivitate =0.01

Float

Sticla cu emisivitate =0.03Sticla cu emisivitate =0.01

Float

Sticla cu emisivitate =0.01

2 x 12mm0.720.690.67

2 x 14mm0.640.610.59

2 x 16mm0.580.550.53

2x 18mm0.530.500.48

3.5.2.2 Factor solar

In alegerea factorului factorului solar g, se va ine cont de urmtoarele aspecte:

- asigurarea unui confort ct mai sporit pe perioada verilor;- reducerea necesarului de energie pentru conditionarea/ventilarea aerului;- asigurarea unui aport minim de caldur pasiva de la soare in perioadele reci;Astfel, factorul solar se va alege astfel ncat sa se obtin un bilant energetic raportat la fereastr, ct mai bun.

Acest lucru se poate face cu soft-uri specializate, tinandu-se cont de mai multi factori cum ar fi:

zona climatica in care este amplasata cladirea; aria vitrat; orientarea cldirii (vitrajelor) fat de soare.

3.5.2.3 Transmisia luminoasTrebuie sa se asigure un aport de lumina natural cat mai ridicat, acest lucru ducnd la economii de energie necesar pentru iluminat i la un cofort sporit.

Nivelul de transmisie luminoas trebuie ales astfel nct:

sa se asigure un procent ct mai mare din cantitatea de lumin necesar n funcie de specificul activittilor desfaurate in spaiul respectiv; sa se evite orbirile strlucitoare si/sau suprancalzirea zonelor expuse direct.3.6 Igiena, sntate i mediu nconjurtor

In configurarea vitrajelor se vor alege produsele care ndeplinesc exigentele referitoare la igiena, sanatate si protectia mediului.3.7 SustenabilitateSe va tine cont de intregul ciclu de viata al sticlelor, incepand de la productie, transport, procesare, utilizare, demolare.

De asemenea, se va tine cont de aportul pe care il au vitrajele in certificarilor verzi (LEED, BREEAM, etc.)4 Fabricarea vitrajelor izolante4.1 Transportul, recepia, depozitarea i manipularea

4.1.1 Transportul

transportul se face, de obicei, n pachete de 2.5 tone cu dimensiunile de 6,000mm x 3,210mm sau in pachete / lazi de dimensiuni 3210 x 2250; 2400; 2550mm; pachetele de sticla sunt transportate si depozitate vertical (nclinare de 3 - 7 grade); foile de sticl sunt separate ntre ele cu un strat de pulbere (de ex. Lucite,Separol);

la fiecare pachet de sticle se pune mai nti o foaie de sticl float clar ca protecie pentru primul panou de sticl cu depunere; ambalajul i coninutul acestuia vor fi protejate contra apei; pachetele de sticl sigilate trebuie s rmn nchise pn la utilizarea lor n fabric; n timpul transportului trebuie evitate ocurile violente i repetate; cnd manipularea se face cu ajutorul unei instalaii de ridicat, trebuie luate msuri pentru a preveni deteriorarea pachetului.4.1.2 Recepia la livrare

Trebuie acordat atenia cuvenit orientrii suprafeei acoperite, conform comenzii la cerere, aceasta poate fi orientat fie spre interior, fie spre exterior.

Fiecare pachet trebuie deschis cu grij pentru nu deteriora sticla sau stratul de acoperire (atenie la contacte, zgrieturi, etc.).

Toate livrrile vor purta o etichet de identificare coninnd urmtoarele date:

Denumirea produsului

Marcajul CE

Dimensiunea i grosimea

Numrul de foi de geam

Greutatea net

Data i ora produciei (acoperirii)

Codul de bare i numrul arjei.

nainte de prelucrare, panourile de sticl se vor controla. Orice eventual defect al stratului de acoperire trebuie raportat imediat furnizorului, raportul fiind nsoit de datele de pe eticheta de identificare.

Prin urmare, productorul vitrajului izolant trebuie s se asigure c procesul tehnologic este adaptat pentru prelucrarea sticlelor cu acoperire off-line, iar controlul calitii poate detecta ct mai repede posibil orice problem de calitate.

4.1.3 Depozitarea

4.1.3.1 Generaliti

toate produsele de sticla se vor pta dac sunt depozitate n condiii de umiditate; irizatia va fi sub form de curcubeu sau de aspect alb lptos al suprafeei sticlei; foile de sticl cu sau fr depunere trebuie depozitate vertical (la 3 7 grade), in locuri uscate, bine ventilate, pentru evitarea formrii condensului pe suprafaa sticlei;

se va asigura protecia contra ploii sau a scurgerii apei (de ex. trebuie reparate toate scurgerile din acoperi); depozitarea nu se va face niciodat afar sau n aer liber; se va asigura protecia contra variaiilor mari de temperatur i umiditate (sticla cu depunere se va depozita la deprtare de uile de acces); pentru evitarea formrii condensului pe suprafeele de sticl expuse i n interiorul coletelor, trebuie asigurat ca, nainte de deschiderea pachetelor sigilate, temperatura acestora s fie aceeai cu cea ambiant din magazie.4.1.3.2 Durata de depozitare

perioadele de depozitare sunt cele calculate de la data recepionrii sticlei: fiecare furnizor de sticl ofera o anumita perioada de garantie de la data recepiei, in conditii specificate clar; pachetele achiziionate din alte surse dect fabrica n care s-a executat acoperirea trebuie s poarte data la care au fost recepionate la sursa respectiv, ntruct aceea este data de la care se calculeaz durata de depozitare; trebuie adoptat un sistem primul venit- primul ieit;

dac a fost desigilat pachetul, acesta nu se mai resigileaz; n cazul deschiderii unui pachet i al expunerii depunerii, pachetul deschis trebuie s fie acoperit ntotdeauna cu o foaie de sticl float clar pentru a proteja depunerea.

odat scoase din pachet, sticlele cu depunere trebuie prelucrate si asamblate ct mai repede n vitraj izolant.

4.1.4 Manipularea

foile de sticl cu depunere trebuie manipulate cu mnui curate, moi si uscate; fiecare foaie de sticl cu depunere trebuie desprins de foaia urmtoare nainte de a fi ridicat din pachet. Trebuie s se evite orice micare relativ ntre foile de sticl; este posibil ridicarea foilor de sticl sau cu ajutorul unor cleme speciale de prindere, ns zona de prindere trebuie s fie ct mai mic i trebuie ndepartat la tiere; poziia depunerii trebuie verificat. Nu se pune depunerea n contact cu suprafee dure sau obiecte tari; nu se pune foaia de sticl n poziie orizontal cu depunerea pe suport.

a se evitata tergerea depunerii. Dac este necesar, depunerea poate fi tears uor, cu o crp moale i uscat, sau cu o soluie potrivit (ex. alcool izopropilic 75%) urmata de uscare rapid;

stratul de depunere nu se va terge cu ajutorul mnuilor, hrtiei, etc;

n cazul in care nu se poate evita manipularea cu ventuze aplicate pe suprafaa cu depunere, se va asigura c ventuzele sunt fr silicon i perfect curate. Pentru a le cura, nu se folosete orice tip de soluie; se vor consulta documentele de fabricaie pentru mai multe detalii. Se poate folosi un strat intermediar de hrtie (fr acid i clor, subire, moale i permeabila la aer) ntre ventuze i suprafa sau nvelitori adecvate pe ventuz, ns cu grij, deoarece acest lucru reduce nivelul de vid.

4.2 Prelucrarea produselor

4.2.1 Debitarea sticlei

Sticla cu depunere se taie ca i sticla float, dar trebuie avut n vedere ca stratul de depunere poate fi deteriorat mai uor n cursul operaiilor de debitare i curare a muchiilor. Trebuie respectate n special urmtoarele recomandri:

sticla va fi pus pe masa de taiere cu depunerea n sus, evitndu-se astfel deteriorarea depunerii cu eventualele cioburi de sticl sau cu praful de pe masa de taiere; pentru sticlele ce urmeaz a fi securizate/clite, trebuie evitat orice neregularitate sau deteriorare a muchiilor panourilor din sticl, dat fiind c acestea fac s creasc riscul de spargere termic n timpul procesului de securizare/calire; foile de sticl cu depunere se vor tia folosindu-se un ulei uor i volatil. Acest ulei se poate folosi la toate celelalte tipuri de sticl; uleiul nu se va dilua sau amesteca; se va evita folosirea unei cantiti excesive de ulei. Banda de ulei nu trebuie s fie mai lat de 10 mm sau mai lat dect zona lefuit; se pot utiliza abloane pentru tiere, dar trebuie mult atenie s nu se zgrie suprafaa cu depunere. Sub ablon se va amplasa un strat moale de protecie (pnz sau psl moale); cioburile fine de sticl de pe suprafaa sticlei nu se vor ndeprta cu mna, ci se vor sufla cu aer (aer uscat i fr coninut de ulei); la stivuirea panourilor debitate, acestea se vor despri prin:

plcute speciale din plut (recomandate); strat intermediar de hrtie fara continut de clor; benzi din spum; fii de carton ondulat.

Acest lucru este important mai ales la panourile de sticl de diverse dimensiuni.4.2.2 lefuirea depunerii pe marginendeprtarea depunerii de pe margini este absolut necesar pentru sticlele cu depunere magnetronica de joasa emisivitate asamblate n vitraje izolante, pentru realizarea aderenei la sigilarea secundar si pentru evitarea oxidarii stratului/straturilor de Ag ce intra n compoziia depunerii.

Parametrii mecanismului de lefuire trebuie ajustai (de ex. cresterea presiunii, cresterea vitezei de rotaie a discului de lefuit) astfel nct pe zona slefuit s se ndeprteze toat depunerea.

Limea zonei lefuite trebuie ajustat la adncimea sigilrii secundare, scopul fiind ca limita zonei slefuite s ajung cel puin n centrul cordonului de butil. Acest cordon nu trebuie s fie complet pe depunere. Pentru vitrajele izolante standard, aceast lime trebuie s fie de cel puin 7mm.

lefuirea poate fi realizat automat pe masa de tiere, sau pe linia de vitraj izolant.

Depunerea poate fi ndeprtat si manual.

Recomandri

lefuire mai lat se poate realiza prin polizare manual sau prin trecerea repetat prin echipamentul obinuit de lefuire. n acest caz, avei grij la aspectul zonei terse.

praful provenit de la lefuire trebuie ndeprtat pentru a se evita zgrieturile.

orice urm de depunere care se ntinde perpendicular pn pe muchia sticlei trebuie ndeprtat complet.

Se va verifica calitatea lefuirii marginilor vizual cu ajutorul unei hrtii albe plasate sub sticl, sau cu un dispozitiv de testare special.4.2.3 Prelucrarea muchiilorEste esenial ca sticla s fie bine udat pe toat durata procesului de prelucrare a muchiilor, dup care s fie bine cltit (splat), pentru ca apa rezidual din procesul de prelucrare s nu se poat usca pe suprafaa cu depunere.

Prelucrarea manual:

se face n general manual, cu ajutorul unor dispozitive cu benzi abrazive ncruciate (se recomand cele cu rugozitate de 100 - 120); banda superioar se va deplasa n jos, pentru a reduce la minimum cantitate de material polizat care se depune pe suprafaa metalizat; se pot monta role opritoare orizontale pentru a se obine o presiune i lime a zonei prelucrate constante; foile de sticl se vor manipula purtand mnui adecvate (vezi Anexa) pentru a nu se deteriora stratul de acoperire.Prelucrarea mecanic:

Sticla float poate fi prelucrata pe muchii pe masini verticale, fara nici o problema.Sticla cu depunere poate fi prelucrat pe maini cu acionare pe dou muchii (bilaterale), cu condiia s fie respectate instruciunile de manipulare i a adaptrii acestor maini pentru prelucrarea depunerilor magnetronice.

Depozitarea panourilor debitate dup prelucrarea muchiilor:

Cel mai bine este ca panourile debitate s fie prelucrate, securizate i montate n vitraje izolante ct mai repede dup debitare. 4.2.4 Gaurirea si prelucrarea CNCSticla cu depunere poate fi gurit cu ajutorul mainilor de gurit sau prelucrata pe masini CNC, cu condiia respectrii instruciunilor de manipulare precum i a adaptrii acestor utilaje pentru prelucrarea depunerilor magnetronice.Muchiile gurilor trebuie s fie slefuite astfel incat sa se elimine orice neregularitate care ar putea duce la spargerea sticlei in procesul de securizare/calire.4.2.5 SpalareaSticlele trebuie splate atat nainte de securizare/calire ct i nainte de asamblarea in vitraj izolant.

Se recomand utilizarea unei instalaii precum cea descris mai jos. Dac instalaia de splat difer de dea descris aici, se recomand ca aceasta s fie testat, pentru a se controla calitatea splrii (s nu existe urme, praf, etc.) i s se asigure c instalaia nu afecteaz stratul de acoperire:

Zona de pre-splare: ramp de pre-splare, urmat de o pereche de dou perii cilindrice; splarea se poate face cu ap normala, filtrata, cu temperatura ntre 30 i 40C, preferabil mai aproape de 40C, fr nici un fel de detergent.

Zona de splare: Cuprinde cel puin 2 perechi de perii cilindrice; se folosete ap demineralizat, cu concentraia maxim de clor de 3 mg/l, valoarea pH-ului fiind de 6 8.

Zona de cltire: Se folosete ap demineralizat, la temperatura ambiant, cu conductivitatea maxim de 20 S/cm, concentraia maxim de clor de 3 mg/l, valoarea pH-ului fiind de 6 8.

Periile: Din fibre de poliamid flexibile (moi) i curate, cu un diametru maxim de 0.15mm i cu o lungime ntre 20-40mm.

Toate periile trebuie s fie perfect curate i bine ntreinute. n caz contrar, pot aprea zgrieturi.

Periile pot fi tiate prin splarea foilor de sticl ale cror muchii nu sunt prelucrate.

Toate periile tari trebuie ridicate.

Uscarea: Se va folosi o instalaie de suflare a aerului prevzut cu filtre curate, ntreinute n mod regulat.

Zona post-uscare: Dup splare se vor utiliza dispozitive antistatice, pentru a mpiedica depunerea prafului pe suprafaa sticlei.

Observatii:

apa trebuie pulverizat direct pe sticl, nu pe perii; operatorul se asigur c foaia de sticl nu se va opri n interiorul mainii de splat. Foile de sticl nu trebuie s rmn oprite n maina de splat, mai ales pe durata rotirii periilor; dup procesul uscare, pe suprafaa cu depunere nu trebuie s mai rmn deloc ap; pentru a se evita dezvoltarea bacteriilor, se poate folosi o surs de raze UV; se recomand cu insisten ca maina de splat s fie curat n mod regulat, mai ales periile i zonele unde se folosete apa dedurizat; filtrele se cur zilnic, iar bazinul o dat pe sptmn. n cazul periilor, rezultate bune s-au obinut la curarea cu abur, dar pe perii nu trebuie aplicat ap la temperatur i presiune ridicate.

n cazul n care pe suprafaa cu depunere apar pete, acestea pot fi ndeprtate cu o crp moale i uscat, sau cu un agent de curare pentru sticl, dup care se aplic o uscare rapid, cu condiia ca uscarea s fie fcut cu atenie i imediat dup ce suprafaa a fost curatat.

pentru depozitarea intermediar a panourilor splate, se vor utiliza placue separatoare de plut puse ct mai aproape de muchiile panourilor. La stivuire se mai pot folosi i fii din spum de polietilen de 2 mm grosime

4.2.6 Tratarea termic (securizare/calire)

nainte de securizare/clire

Panourile de sticla cu depunere trebuie prelucrate i securizate n cel mai scurt timp posibil de la debitare.

Orice prelucrare (decupare, gaurire, etc.) trebuie fcut nainte de securizare/clire; dup aceasta sticla nu mai poate fi prelucrata.

Panourile splate trebuie securizate ct mai repede dup splare.

Instruciuni privind securizarea/clirea

Temperaturile i perioadele de nclzire se stabilesc asfel nct sticla s fie supus unor regimuri termice ct mai joase posibil, s se evite spargerea n zona de racire a cuptorului, toate acestea cu conditia de a se ndeplini cerinele pentru sticla de securitate.

Foile sunt securizate/clite ntotdeauna cu partea cu depunere n sus.Procesul de securizare se face conform standardului SR EN 12150.4.2.7 Testul Heat SoatEste o metoda distructiv de eliminare a panourilor de sticl securizat care au incluziuni de NiS, acestea putand provoca spargerea spontana a panourilor de sticla pe faada.

Procesul se realizeaza in instalatii speciale, respectand prevedirile standardului EN 14179.4.2.8 Asamblarea vitrajelor izolanteAsamblarea sticlelor in vitraje izolante se face pe linii de productie dedicate.

Se vor respecta instruciunile de mai sus pentru manipulare, taiere, slefuirea marginilor, prelucrarea muchiilor, tratare termica sau splare.

Stratul de acoperire va fi ntotdeauna orientat spre exterior fa de linia de producie, pentru a se evita contactul cu rolele de ghidare.Procesul de productie al vitrajelor izolante trebuie sa respecte prevederile standardului SR EN 1279.4.2.9 Controlul calitiiProcesul de control al calitii trebuie definit n funcie de standardele in vigoare i n concordan cu cerinele naionale n domeniu.

O atentie deosebita trebuie acordata in toate etapele fabricarii vitrajelor izolante:Recepia:

Controlul documentaiei de livrare emisa de furnizor.

Dup debitare / slefuire:

controlul vizual al aspectului (zgrieturi, urme de oxidare/coroziune, cioburi, etc.); control vizual al zonei slefuite (lime, rectiliniaritate, gradul de indepartare al depunerii); gradul de ndepartare al depunerii se poate face pe cale optic, amplasnd o foaie de hrtie alb sub panou, sau cu msurarea rezistenei electrice; controlul obinuit al calitii tierii.

Dup prelucrarea kantului / gurire / splare:

controlul vizual (zgrieturi, urme de oxidare/coroziune, ciobiri, etc.); controlul vizual al uscrii complete a panoului; verificarea urmelor de ventuze sau distaniere de plut etc.; controlul obinuit al calitii polizrii / guririi.

Inainte de securizare/clire:

se verific s nu existe cioburi de sticl (dac exist, acestea se ndeprteaz cu atenie, prin suflare sau re-splare).Dup securizare/clire:

control vizual (arsuri, fisuri, zgrieturi, ondulaii, pete roii etc.): se va folosi un cer artificial, conform standardului EN 1096-1; uniformitatea culorii; calitatea optic (distorsiuni, refracii etc.); detectarea vizual a ondulaiilor; controlul obinuit al calitii securizarii (testul de spargere, etc.).

Testarea dup tratamentul heat-soak:

control vizual (arsuri, fisuri, zgrieturi, ondulaii, pete roii etc.): se va folosi un cer artificial, conform standardului EN 1096-1; se controleaz ca distanierele s nu fi provocat deteriorri.

Pe linia de montaj a vitrajelor izolante:

controlul vizual se face n conformitate cu standardele naionale de calitate pentru vitrajele duble.

n cazul fabricilor care au nceput de puin timp s lucreze cu produse cu acoperire off-line, ar fi util implementarea unui sistem de control dup fiecare etap a procesului, pn se capt experiena necesar. Este important s se asigure instruirea operatorilor ca acetia s capete experien n identificarea defectelor (care sunt adeseori greu de observat, mai ales nainte de securizare/calire. Este recomandat sa se creeze i o bibliotec a defectelor, n care s se arate defectele tipice.

4.2.10 Protectia mediului, sanatatii si muncii deeurile de sticl trebuie s fie colectate i repuse n procesul de producie al sticlei; n ce privete operaia de polizare, reziduurile de la curarea i de la anfrenarea muchiilor trebuie s fie n permanen colectate, pe toat durata operaiei. Ulterior, cu aceste reziduuri se va proceda dup cum se indic n legislaia naional privind deeurile industriale. n unele legislaii, deeurile provenite de la prelucrare sunt considerate deeuri toxice.

se va evita inhalarea sau contactul cu pielea al acestor reziduuri de prelucrare.

5 Instruciuni montaj

5.1 Instruciuni de montaj al vitrajelor n ferestrePentru un montaj corect al vitrajelor n tmplarie sunt necesare urmtoarele masuri:

curtirea cu pensula sau cu aspiratorul a falurilor si pozitionarea prin clipsare a suportilor de cale dupa cum sunt prevazute deschiderile cercevelelor sau dimensiunile partilor fixe;

curirea perimetrala a vitrajului, asezarea n rama sau cercevea i calarea cu plcue portante sau distantiere, funcie de o pozitionare corecta a acestuia n elementul de tmplarie.Geamurile i instalarea lor corecta reprezint o parte extrem de importanta in procesul de montare al ferestrelor.

Indiferent de tipul ferestrei sticl nu trebuie sa fie in contact direct cu suportul (cadrul), altfel spargerea prin soc termic va fi inevitabil.

Dimensiunile geamurilor trebuie s fie mai mici dect spatiul interior al ramei cu cel putin 5 mm pe fiecare parte.

Sticla este aliniata si sprijinita prin intermediul calelor de geam (cale de asezare).

Instalarea corecta a calelor de geam presupune aezarea lor n primele zonele n care sticla ar atinge rama, n ipoteza de deformare dar totodat astfel nct s nu blocheze drenarea

corespunzatoare a apei n acea zona.

Calele de geam utilizate pot fi clasificate n dou grupe principale:

cale de susinere, care sunt folosite ca mijloace prin care greutatea sticlei este transferat la ram;

cale de poziionare, care se introduc, fr a prelua ncrcari semnificative si care sunt responsabile pentru meninerea geamurilor pe pozitie, n timp ce asigura evitarea contactului cu rama (evita socul termic). Aceste cale se menin pe poziie lipite cu adeziv (silicon) pe cadru interior al suportului.

La sistemele glisante toat greutatea canatelor mobile trebuie s se descarce pe role. Din acest motiv la partea inferioara a cercevelei, deasupra rolelor se fixeaz calele care vor prelua greutatea sticlei.

Pentru a asigura sticla mpotriva utilizrilor violente, pe perimetrul cercevelei se monteaz cale de fixare pentru a preveni, curbarea profilului.

La blocarea canatelor se recomand montarea unei cale de fixare si n zona punctului de nchidere.Procedeul de montare a cercevelelor glisante este urmatorul:

se executa montajul vitrajelor fixe aplicnd baghetele prin clipsare, ncepnd cu laturile mici i terminnd cu cele mari, prin lovire cu ciocan de cauciuc, de la mijloc ctre coluri. Se anuleaz eventualele deformri care apar pe laturi sau montani de lungimi mari n urma clipsrii baghetelor;

se monteaz n balamale cercevelele i n ele se monteaza vitrajele corespunzatoare (n condiii similare celor prezentate la cele fixe) i se fac reglajele necesare unei bune funcionri;

se reverific pozitionarea tmplariei n toate planurile, cote de montaj, verticalitate i se fixeaz pe poziia nchis toate prile mobile.

5.2 Instruciuni de montaj al faadelor / pereilor cortinSe vor respecta prevederile Normativului NP 102 04 si standardului EN 13022.5.3 Instruciuni de montaj al sticlelor utilizate in aplicaii interioare5.4 Instructiuni de montaj al sticlelor profilate5.5 Instructiuni de montaj pentru reabilitarile in care nu se inlocuieste tamplaria existentaIn funcie de situatia existenta, se poate adopta una din urmtoarele msuri:

5.5.1 Montarea, pe cerceveaua interioar, a unui vitraj termoizolant dublu n locul vitrajului simplu;

Pentru fixarea vitrajului termoizolant pe cerceveaua existent este necesar a se prevedea o rama fixa, uoara, alcatuit dintr-un profil-cornier din tabla subtire si o bagheta din lemn, prinse de cerceveaua existenta cu suruburi de lemn;

Din cauza spatiului limitat, se prevad vitraje 4+9+4 mm, sau cel mult 4+12+4 mm;

Recomandat este a se folosi sticle cu depunere de joasa emisivitate ( < 0,03) n conditiile n care spatiul dintre geamuri este umplut cu aer sau cu un gaz inert (argon);

5.5.2 Montarea pe cerceveaua interioara, a unei cercevele suplimentare Se poate monta o cercevea suplimentar mobil (prevazut cu balamale si cu un dispozitiv de nchidere-deschidere) realizate din profile din tabla subtire;

Pe cerceveaua suplimentar, care poate fi deschis pentru curaire si dezaburire, se monteaz un geam simplu de 3 mm grosime.5.5.3 Montarea unei cercevele suplimentare realizata dintr-o rama din lemn,

alcatuita din piese de o forma speciala, de calitate superioara.

n toate variantele se vor prevedea garnituri de etanare.6 Criterii de apreciere i de acceptan a aspectului vitrajelor

6.1 Condiii de observareGeamul este examinat dup cum urmeaz:

- proces de observare efectuat din interiorul incintei ctre exterior, n condiii de iluminare natural (lumina zilei);

- proces de observare efectuat n condiii de ocupare obinuit a spaiului respectiv i, n cel mai bun caz, perpendicular pe planul geamului;

- observator aflat la o distan de 1,50 m de geam, n condiiile obinuite de ocupare a spaiului respectiv;

- n absena razelor soarelui care s cad direct pe geam;

- examinarea luminozitii fiecrui geam timp de 30 de secunde.

Comentarii

Aceste condiii prealabile exclud ca defect semnificativ:

- elementele percepute n condiii de iluminare deosebite (o lumin a zilei oblic, iluminat artificial...);

- elementele privite de aproape;

- elementele privite din exterior.

6.2 Elemente de luat n considerare

6.2.1 Defecte sau asimetrii

Defect punctual: asimetrie localizat, fr dimensiune preferenial.

Defectele punctuale pot fi, dup caz, pete, bule, pietre, lovituri, lipsuri, depuneri cu o grosime prea mare.

Defect liniar: asimetrie de form liniar.

Defectele liniare pot fi mici crpturi sau zgrieturi.

NOT:1. Zgrieturile inaccesibile, aflate pe feele interioare ale geamurilor izolante au, n general, o nuan mai deschis.

2. Deformrile vizuale ale obiectelor privite generate de o deformare i/sau de nuanele materialelor, nu constituie defecte.

6.2.2 Urme si amprente

Urmele i amprentele, localizate pe feele geamurilor, pot avea mai multe origini, printre care:

- ventuzele sau alte aparate de manevrat;

- etichetele adezive;

- urmele degetelor.6.2.2.1 Urmele de pe feele interne ale vitrajului izolant

Urmele i amprentele vizibile, n condiii normale de observare, pe feele interne ale geamurilor constituie defecte semnificative de fabricaie atunci cnd au un caracter permanent.

Cele vizibile n mod episodic, n anumite condiii (lumin oblic, condens superficial) nu sunt considerate defecte semnificative.6.2.2.2 Urmele de pe fetele exterioare ale vitrajului izolant

Urmele i amprentele de pe feele exterioare nu sunt considerate defecte semnificative.6.2.3 Dimensiunile defectelor

Dimensiunile defectelor se definesc dup cum urmeaz:

- dimensiunea unui defect punctual: diametrul cercului care nconjoar partea vizibil a defectului;- dimensiunea unui defect liniar: lungimea desfurat care separ cele dou extremiti ale defectului.Asimetrii punctuale

( tip bule )Asimetrii liniare

( tip zgaraieturi )

Dimensiunea minima la care se iau in considerare1 mm8 mm 1)

Dimensiunea peste care o singur asimmetrie este inacceptabila.2)2 mm12 mm

1) Un defect liniar cu o grosime de peste 1 mm este considerat defect punctual

2) Daca un singur defect depaseste aceste dimensiuni, geamul este inacceptabil

6.2.4 Acceptabilitatea defectelor

Suprafa vitraj, Aria [m2]Numr maxim de defecte(*) admise

Aria 0,8 m2 4

0,8 m2 < Aria 1,8 m26

Aria > 1,8 m2 6 + max. 3 / m2 suplimentar

(*)Defectele cuprinse ntre:1 mm si 2 mm n cazul defectelor punctuale

8 mm si 12 mm n cazul defectelor liniare

6.3 Specificaii de fabricaie6.3.1 Paralelismul sprosurilor

Distanele dintre barele prosurilor i dintre barele prosurilor i marginea geamului sunt de cel mult 2,0 mm/m n cazul elementelor cu o lungime continu mai mare sau egal cu 50 cm i de 1,0 mm/m n cazul elementelor cu o lungime continu mai mic de 50 cm.6.3.2 Paralelismul dintre sprosuri si marginea ferestrei

Intervalele de distan dintre barele prosurilor i marginea ferestrei sunt:

de cel mult 2,0 mm/m n cazul elementelor cu o lungime continu mai mare sau egal cu 50 cm; de 1,0 mm/m n cazul elementelor cu o lungime continu mai mic de 50 cm.6.3.3 Imbinarea sprosurilor

mbinrile sau elementele lipite ale prosurilor pot lsa s se vad o anumit discontinuitate la mbinare. Aceast discontinuitate care corespunde unei tensiuni tehnice de fabricaie nu constituie un defect.

Pot aprea mici lipsuri la nivelul lacului n apropierea liniilor de tiere; acestea sunt inerente procesului de fabricaie.

6.3.4 Contactul spros sticla

La geamurile izolante de mari dimensiuni, se pot produce contacte ntre prosuri i foile de sticl, contacte care las urme pe produsele din sticl i care genereaz, unori, zgomote la manevrarea canaturilor. Acesta nu este un defect de fabricaie.

6.3.5 Zgrieturile de suprafa i defectele punctuale ale sprosurilor

Zgrieturile i defectele punctuale vizibile n condiii normale de observaie constituie defecte de fabricaie semnificative.

Dac cel puin unul dintre criteriile de mai jos este depit, geamul cu pros nu este acceptabil.6.3.5.1 Zgaraieturile de suprafat- dimensiunea minim luat n considerare: O zgrietur cu lungime 5 mm

- dimensiunea maxim a unei singure zgrieturi: O zgrietur cu o lime mai mare de 1 mm;

- 5 zgrieturi pe mai puin de 1,50 m liniar de profil;

- zgrietura a crei culoare este identic cu cea a profilului i cu o lungime mai mare de 20 mm;

- zgrietura a crei culoare este diferit de cea a profilului i cu o lungime mai mare de 5 mm.6.3.5.2 Defectele punctuale

- dimensiunea minim luat n considerare: 1 mm

- dimensiunea maxim admis: 2 mm;

- peste 5 puncte pe mai puin de 10 cm liniari de profil;

- peste 10 puncte pe mai puin de 50 cm liniari de profil.

6.3.5.3 Fisurarea de suprafa a sprosurilor

Suprafeele din aluminiu anodizat sau termolcuit pot comporta microfisuri imperceptibile n condiii normale de observaie, dar vizibile n lumin oblic i/sau privite de aproape. Acestea nu constituie un defect.

6.3.6 Marcajul vitrajelor izolante

Marcajul, acolo unde exist, este un element de identificare a fabricaiei geamului. Cel mai adesea, acesta se gsete pe faa interioar vizibil a profilului distanier.6.3.7 Imbinarea profilului distantier

Prezena mai multor puncte de mbinare a profilelor distaniere nu constituie un defect n conform punctului 6.2.

Numrul de puncte de mbinare, n afara mbinrilor n unghi, poate ajunge la 3 fr ca acest lucru s constituie un defect conform punctului 6.2.

Spaiul dintre dou elemente puse cap la cap poate ajunge, local, la 1,5 mm, fr ca acest lucru s constituie un defect conform punctului 6.2.

Profilul distanier nu trebuie s fie vizibil pe suprafaa prin care se poate privi.6.4 Restricii de utilizare a prezentelor criteriiGeamurile izolante prezint anumite caracteristici care trebuie luate neaprat n considerare datorit compoziiei foilor de sticl i structurii geamurilor izolante; aceste caracteristici, de care trebuie s se in cont atunci cnd se aleg geamurile i mediul acestora, pot genera urmtoarele probleme:6.4.1 Deformarea obiectelor privite prin vitraj

Aceste fenomene se datoreaz deformrilor sticlelor, care pot avea trei cauze care acioneaz izolat sau cumulativ.6.4.1.1 Deformarile sticlelor tratate termic

Aceste deformri sunt inevitabile; mai jos sunt date toleranele planeitii globale i locale maxim admise de standardele referitoare la sticla securizat i la cea clit.Toleranele de planeitate ale sticlei securizate

Procedeul de securizareTipul de sticlSgeata de ncovoiere general[mm/m]Sgeata de ncovoiere local[mm/300mm]

OrizontalOglinda conform

EN 572-230,5

Altele40,5

VerticalToate51,0

Tolerantele de planeitate ale sticlei calite

Procedeul de clireTipul de sticlSgeata de ncovoiere general[mm/m]Sageata de ncovoiere local[mm/300mm]

OrizontalOglinda conform

EN 572-230,5

Altele40,5

VerticalToateA se contacta producatorul

Noiunile de sgeat de ncovoiere general i locale i globale sunt explicate n Figura 2.

Metoda de msurare exact a sgeii de ncovoiere este dat n standardul EN 12150-1.

6.4.1.2 Variaia volumului lamei de aer sau gaz

Lama de aer sau de gaz care confer izolaie geamului izolant i modific volumul n funcie de temperaturile geamului i de presiunea atmosferic exterioar.Foile de sticl ale geamurilor izolante reacioneaz la aceste variaii de volum curbndu-se ntr-o msur mai mare sau mai mic, ctre interior sau ctre exterior, n funcie de rigiditate i de condiiile climatice.Aceste deformri pot fi calculate, dar nu pot fi evitate dect n cazul geamurilor de mici dimensiuni compuse din foi de sticl groase.

6.4.1.3 Deformarea generat de lipsa de planeitate a suporturilor de montare

Orice sistem de montaj (fixare, calare...) precum i planeitatea ramei influeneaz planeitatea sticlei.

Deformrile optice legate de aceste fenomene de deformare sunt inevitabile.

6.4.2 Colorarea sticlei clare i a sticlei cu depunere

Sticla clar obinuit prezint, ntotdeauna, o uoar colorare n transmisie, inerent compoziiei sticlei i provenienei acesteia.

Culoarea va fi cu att mai accentuat cu ct sticla va fi mai groas. Aceasta va influena nuana elementelor ncorporate n geamurile izolante i, de asemenea, caracterul uniform al nuanei pereilor constituii din elemente de grosimi diferite, precum i nuana elementelor privite prin geam.

Aceast coloraie a sticlei clare nu constituie un defect.

mbuntirea performanelor geamurilor necesit utilizarea geamurilor cu depunere. Acestea pot genera modificri n privina redrii culorilor.

Aceast variaie de nuan nu constituie un defect.

6.4.3 Variatiile de aspect

Toate tipurile de sticla, indiferent ca este colorat, cu depunere sau ornament, prezint uoare variaii de nuan de la o producie la alta. Este posibil apariia unei diferene de nuan ntre un geam i geamurile alturate.

Aceast variaie nu constituie un defect.6.4.4 Florile rezultate in urma tratamentelor termice

n stare obinuit, sticla este un material amorf, deci izotrop, adic prezint proprieti optice (indice de refracie) i mecanice identice n toate direciile.

Tratarea termic a sticlei (clit sau ntrit) introduce n sticl o zon de compresiune la nivelul suprafeei, n urma acestui fenomen sticla devenind anizotrop.

Lumina natural i proprietile de reflexie variaz de la un punct la altul, sticla lsnd s se vad motive divers colorate care se datoreaz unor fenomene de interferen luminoas.

Aceste motive rezultate n urma tratrii termice nu constituie defecte.6.4.5 Franjele de interferenn anumite condiii, trectoare, de iluminat, se pot produce fenomene optice prin combinarea razelor reflectate pe suprafaa geamurilor, care pot conduce la apariia franjelor colorate, denumite franje de interferen (aa-zisele franje Brewster).

Acest fenomen se datoreaz planeitii i paralelismului perfect ale feelor sticlei.

Franjele de interferen se deplaseaz atunci cnd se aplic o presiune asupra centrului geamului.

Acest fenomen al franjelor de interferen nu constituie un defect al geamului. Riscul de aparaie al franjelor este redus n cazul geamurilor cu compoziie asimetric.6.4.6 Condensul

Condensul la suprafaa foilor de sticl poate aprea:

- pe faa exterioar a geamului care d ctre exterior (faa 1).

- pe faa exterioar a geamului care d ctre interior (faa 4);

- pe un din feele dinspre cavitate (fata 2 sau 3).

6.4.6.1 Condensul pe fata vitrajului dinspre camera

Prezena condensului pe faa geamului care d ctre interior este rezultatul uneia din urmatoarele situaii:

- spaiu prost nclzit i/sau insuficient aerisit;- spaiu foarte umed datorit gradului de ocupare a camerelor sau prezenei unor surse importante de umiditate (buctrie...);

- temperaturi exterioare foarte sczute sau temperaturi exterioare i grad de umiditate ridicate;n cazul utilizrii geamurilor izolante, fenomenul frecvent de condens semnaleaz, n general, existena unui spaiu prost nclzit, insuficient aerisit sau foarte umed.

Doar intervenia asupra acestor parametri este de natur s conduc la mbuntiri semnificative.6.4.6.2 Condensul pe fata vitrajului dinspre exterior

Condensul superficial pe faa 1 a vitrajului izolant ( a se vedea figura anterioar) va aprea dac temperatura de la nivelul acestei fee a geamului este mult mai sczut dect temperatura aerului exterior i dac punctul de rou (temperatura la care vaporii de ap devin lichizi) al acestuia din urm este mai mare dect temperatura sticlei.

Temperatura superficial la exteriorul unui geam depinde de:

- fluxul de cldur care vine din interior i traverseaz sticla. Acesta depinde de diferenele de temperatur existente ntre suprafaa interioar si suprafaa exterioar a geamului i de valoarea U a acestuia din urm;

- de transferul convectiv cu aerul exterior;

- de pierderile prin radiaie, n special ctre bolta cerului.

Diverse studii, precum si msurtorile efectuate, indic faptul c schimbul de cldur prin radiaie este relativ limitat de vremea acoperit. Dimpotriv, atunci cnd cerul este senin noaptea, se produc pierderi termice semnificative ctre cer.

Efectul de radiaie al unei suprafee vitrate ctre bolta cerului poate fi comparat cu cazul unei masini parcat afar ntr-o noapte senin: dimineata, unele prti ale suprafetei exterioare sunt umede, (vezi acoperite cu chiciur), chiar dac nu a plouat. Atunci cnd masina este parcat de-a lungul unei cldiri, se constat c geamurile situate pe partea acesteia

Documents

Ancheta Publica Montare Vitraje