Upload
others
View
3
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 1 of 314
Anexa B Model de întocmire a Planului de Dezvoltare Locală
Planul de dezvoltare locală poate fi descărcat de pe site-ul www.madr.ro si www.pndr.ro, secţiuneaLEADER
Introducere
Notă:
Potenţialele Grupuri de Acţiune Locală, vor consulta Planul Naţional Strategic şi ProgramulNaţional de Dezvoltare Rurală 2007-20013 şi se pot inspira din acesta în elaborarea Planurilorde Dezvoltare Locală, în ceea ce priveşte modalitatea de abordare a fiecărui capitol.
Potenţialul GAL va prezenta succint o introducere generală despre situaţia teritoriului şi despreacţiunile ce intenţionează să le întreprindă pentru atingerea obiectivelor.
Dosarul de candidatură - Plan de Dezvoltare Locală
Participarea la procesul de selecţie a GAL-urilor se va face pe baza unui dosar de candidatură care arela bază un Plan de Dezvoltare Locală, ce va cuprinde şi cerinţe pentru îndeplinirea unor criterii deeligibilitate şi de selecţie privind trei elemente: teritoriul, parteneriatul şi strategia de dezvoltare ateritoriului.
Acest document va trebui să scoată în evidenţă identificarea nevoilor (priorităţilor) reale dedezvoltare ale zonei respective, pe baza punctelor tari ale acesteia, oportunităţilor interne şi externe,resurselor materiale, financiare şi umane printr-o analiză diagnostic corectă), fără a neglija puncteleslabe şi riscurile existente.
De asemenea, vor trebui să prezinte în planul de dezvoltare locală tipurile de proiecte specifice zoneice se pot încadra în măsurile din PNDR, sau proiecte cu alte acțiuni specifice, precum şi planul definanţare necesar realizării planului de dezvoltare locală respectiv.
În acest context, documentaţia va cuprinde trei elemente şi anume:
1) Lista localităţilor cuprinse în teritoriu respectiv;
Va fi realizată o bază de date (conform ANEXEI D – format Excel din ghidul solicitantului) privindcomponenţa teritoriului pentru care se va depune dosarul de candidatură – Planul de DezvoltareLocală.
2) Planul de dezvoltare locală a teritoriului;3) Planul de finanţare.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 2 of 314
Rezumatul proiectului
Indicator Valoare
numărul de locuitori cuprinşi în teritoriul pentrucare se depune candidatura
53.611
densitatea populaţiei teritoriului 111,63
situaţia zonelor sărace/defavorizate (zone Natura2000, zone cu valoare naturală ridicată(HNV), zone afectate de restructurare industrială)cuprinse în teritoriu
BălțațiBelceștiCoarnele CapreiErbiceniFântâneleFocuriScobințiSirețelDolhasca
52%54,3%57,2%59,8%67%67%48%
64,3%55,8%
existenţa în componenţa teritoriului a unor zonecuprinse în judeţe diferite (da sau nu)
Da. Judetele Iasi si Suceava
denumirea grupurilor minorităţilor etnicecuprinse în parteneriat
Comunitatea rusilor Lipoveni
ponderea (%) reprezentanţilor legali tineri (cuvârsta până în 40 de ani) în cadrulorganizaţiilor ce formează parteneriatul
40,48%
ponderea (%) femeilor ca reprezentanţi legali încadrul organizaţiilor ce formeazăparteneriatul
30,95%
denumirea grupurilor ce includ reprezentanţi aiorganizaţiilor agricole/a grupurilor deproducători/reprezentanţi ai sectorului forestier,reprezentanţi ai sectorului economic/aiorganizaţiilor de mediu cuprinse în cadrulparteneriatului
Organizatiiagricole
Asociatiacrescatorilor de
animale FantaneleMarchidan
CooperativaAgricola de gradul
II MontefeltroSocietatea
Cooperativa deconsum de gradul
1 ConsumcoopSocietatea
Coopertiva deconsum de gradul
1 ConsumcoopFocuri
grupurilor deproducători
Grup deproducatori
reprezentat de SC
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 3 of 314
Apis Arsinel SRLreprezentanţi ai
sectorului forestierOcolul Silvic
Dolhascareprezentanţi ai
sectoruluieconomic
SC Agro-RadenaSRL
SC Bavastik SRLSC Iustin Company
SRLSC Agricola ACC
SRLSC Pig Farm SRLSC. Aurora Star
SRLII Colta Emilia
PFA Parlog IoanaPFA ZahariaConstantin
SC Agro CoritanaSRL
PFA Gilca IulianaPFA Enache Gh.
DumitruPFA Astefanei
Cristina AdalcizaII Lucaci P. Ionel
II Micu M.Mihaela
PFA LiteanuLaurentiu
PFA MunteanuM.A. ConstantinSC Pinus-Abies
SRLSC Ferma Robert
SRLII Hurmuzache
ElenaSerban V. Florin
PFATincu I. M.
Constantin PFAorganizaţiilor de
mediuAgentia pentru
Protectia MediuluiSuceava
ponderea (%) grupurilor care includ parteneriprivaţi şi reprezentanţi ai societăţii civile încadrul parteneriatului
73,81%
denumirea acţiunilor inovative prevăzute în Masura 111 Formare profesională
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 4 of 314
cadrul planului de dezvoltare locală (training), informare si difuzare decunostinteMasura 312 Sprijin pentru crearea sidezvoltarea de micro-intreprinderi
denumirea acţiunilor de cooperare prevăzute încadrul planului de dezvoltare locală
Masura 421 Implementarea proiectelorde cooperare
denumirea obiectivelor operaţionale care suntadresate fermierilor de subzistenţă
Masura 111 Formare profesională(training), informare si difuzare decunostinteMasura 121 Modernizareaexploatatiilor agricoleMasura 123 Cresterea valoarii adaugatea produselor agricole si forestiere
denumirea obiectivelor operaţionale adresatetinerilor
Masura 111 Formare profesională(training), informare si difuzare decunostinteMasura 121 Modernizareaexploatatiilor agricoleMasura 123 Cresterea valoarii adaugatea produselor agricole si forestiereMasura 312 Sprijin pentru crearea sidezvoltarea de micro-intreprinderi
denumirea obiectivelor operaţionale legate demediu
Masura 111 Formare profesională(training), informare si difuzare decunostinteMasura 121 Modernizareaexploatatiilor agricoleMasura 123 Cresterea valoarii adaugatea produselor agricole si forestiereMasura 312 Sprijin pentru crearea sidezvoltarea de micro-intreprinderiMasura 313 Incurajarea activitatilorturisticeMasura 322 - Renovarea, dezvoltareasatelor, imbunatatirea serviciilor debaza pentru economia si populatiarurala si punerea in valoare a mosteniriirurale
denumirea obiectivelor operaţionale adresategrupurilor de producători, asociaţii,parteneriate
Masura 111 Formare profesională(training), informare si difuzare decunostinteMasura 121 Modernizareaexploatatiilor agricoleMasura 123 Cresterea valoarii adaugatea produselor agricole si forestiereMasura 313 Incurajarea activitatilorturisticeMasura 322 - Renovarea, dezvoltareasatelor, imbunatatirea serviciilor debaza pentru economia si populatiarurala si punerea in valoare a mostenirii
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 5 of 314
ruraleMasura 421 Implementarea proiectelorde cooperare
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 6 of 314
Figura nr. 1 ... - Regiunea de Nord Est
Amplasarea teritoriului
Regiunea Nord-Est este cea mai întinsă
regiune de dezvoltare a României, o unitate
teritorial-statistică de nivelul al doilea (NUTS 2),
conform clasificării EUROSTAT. Regiunea Nord Est
grupează 6 judeţe - unităţi administrativ teritoriale
de nivelul al treilea (NUTS 3): Bacău, Botoşani,
Neamţ, Iaşi, Suceava şi Vaslui.
Suprafaţa totală a Regiunii Nord Est este de
36.850 kmp, reprezentând 15,46% din suprafaţa
totală a ţării. Populaţia regiunii este în număr de
3.734.546 locuitori, valoare ce reprezintă 17,25%
din populaţia României, iar densitatea populaţiei este de 101,3 locuitori/km². Din punct de vedere al
densităţii ocupă locul al doilea, după Regiunea Bucureşti-Ilfov. Din totalul populaţiei regiunii, 56,6%
dintre aceştia locuiesc în mediul rural.
Regiunae are un relief variat, armonios îmbinat, din care: 30% munţi, 30% relief subcarpatic,
40% podişului. Regiunea prezintă şi zone de deal şi câmpie.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 7 of 314
Figura nr. 2 ... - Judeţele Iaşi - Suceava
Judeţul Iaşi este situat în partea de nord – est a României şi central - estică a Moldovei, între
paralelele 46°50’ şi 47°36’ latitudine nordică şi între meridianele 26°33’ şi 28°07’ longitudine estică.
Judeţul Iaşi are ca vecini judeţele: Botoşani la nord, Suceava la nord-vest, Neamţ la vest şi Vaslui la
sud.
Spre est, râul Prut formează
graniţa dintre ţara noastră şi
Republica Moldova. Suprafața
totală a județului Iași este de 5.476
kmp reprezentând 2,3% din
suprafața țării. Este al 23 -lea județ
ca mărime din România.
Conform Recensământului
populației din 2002, populaţia
stabilă a județului Iași a fost de
816.910 locuitori cu o densitatea populației este de 149,2 locuitori/kmp.
Judeţul Suceava este situat în partea de nord a României şi central - estică a Moldovei, între
paralelele 24˚57’-26˚40’ longitudine estica si 47˚4’55”- 47˚57’31” longitudine nordica
În nord, județul Suceava atinge frontiera de stat cu Republica Ucraina, la vest se învecinează
cu județele Maramureș și Bistrița Năsăud, la sud cu județul Mureș, Harghita și Neamt, la sud-est cu
județul Iași, iar la est cu județul Botoșani. Suprafața totală a județulu i Suceava este de 8.555 kmp
reprezentând 3,6% din suprafața țării. Conform Recensământului populației din 2002, populaţia
stabilă a județului Suceava a fost de 688.435 locuitori cu o densitatea populației este de 80,5
locuitori/kmp.
Teritoriul Grupului de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri se întinde pe raza
județelor Iași și Suceava, cuprinzând comunele din partea central nordică a judeţului Iaşi și orașul
Dolhasca din partea sud estică a județului Suceava.
Din punct de vedere administrativ, Grupul de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri
cuprinde 9 unități administrativ – teritoriale, 8 comune și 1 oraș, având în componenţă un număr de
41 localităţi.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 8 of 314
Avand in vedere ca in componenta teritoriala a Gal – Microregiunea Belceşti-Focurise afla localitati din doua judete diferite, teritoriul GAL indeplineste criteriul de
selectie nr. SCS 1.4 fixat de Ministerul Agriculturii
Județ Comuna Localitate
Iași
Bălțați
BălțațiCotârgaciFiliașiMădârjeștiPodișuSârcaValea Oilor
Belcești
BelceștiLiteniMunteniSatu NouTansaUlmi
Coarnele CapreiCoarnele CapreiAramaPetroșica
Erbiceni
BârleștiErbiceniSpinoasaSprânceanaTotoești
Fântânele FântâneleFocuri Focuri
Scobinți
ScobințiFeteștiZagaviaBădeniSticlăria
Sirețel
SirețelSloboziaHumosuBerezlogiSatu Nou
Suceava Dolhasca
BudeniDolhascaSilișteaProbotaGuliaPoianaPoienariValea Poienii
Tabelul nr 1 - Localități Microregiunea Belceşti-Focuri
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 9 of 314
Avand in vedere ca in componenta teritoriala a Gal – Microregiunea Belceşti-Focurise afla un numar de 53.611 locuitori se indeplineste criteriul de selectie nr. SCS 1.1
fixat de Ministerul Agriculturii
Suprafața totală a Grupului de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri este de 480,28
kmp acoperind 6,76% din suprafața judeţului Iaşi și 1,29% din suprafața județului Suceava. Populaţia
totală este de 53.611 locuitori reprezentând 5,22% din populaţia totală a judeţului Iaşi și 1,60% din
populația totală a județului Suceava. Densitatea populației este de 111,63 locuitori/kmp.
Grupul de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri este poziționat în partea central
vestică a județului Iași și în partea sud estică a județului Suceava. Teritoriul grupului de acțiune
locală se învecinează cu 3 din cele 5 orașe ale județului Iași, repsectiv: Hârlău la nord, Târgu Frumos
la sud și Podu Iloaie la Sud est. În raport cu principalele oraşe importante din zonă, teritoriul
grupului de acţiune locală se află poziţionat astfel:
- la Estul de Municipiul Iași. Cea mai apropiată localitate a grupului de acţiune locală, faţă de
Municipiul Iaşi, este Ebiceni la 31 km iar cea mai îndepărtată este Dolhasca la 99,2 km.
- La Sud Vestul de Municipiul Suceava. Cea mai apropiată localitate a grupului de acţiune
locală, fiind Dolhasca la 43,5 km, iar cea mai îndepărtată fiind Erbiceni la 113 km.
- La Sud de Municipiul Botoşani. Cea mai apropiată localitate a grupului de acţiune locală, fiind
Dolhasca la 42,6 km, iar cea mai îndepărtată fiind Erbiceni la 86,4 km.
- La Sud de Municipiul Fălticeni județul Suceava. Cea mai apropiată localitate a grupului de
acţiune locală, fiind Dolhasca la 27,1 km, iar cea mai îndepărtată fiind Erbiceni la 38,5 km.
- La Sud de oraşul Hârlău judeţul Iaşi. Cea mai apropiată localitate a grupului de acţiune locală,
fiind Scobinţi la 5,8 km, iar cea mai îndepărtată fiind Erbiceni la 103 km.
- La Sud de Orașul Flămânzi județul Botoșani. Cea mai apropiată localitate a grupului de
acţiune locală, fiind Scobinți la 25,4 km, iar cea mai îndepărtată fiind Dolhasca la 58,9 km.
- La Nord de oraşul Târgu Frumos judeţul Iaşi. Cea mai apropiată localitate a grupului de
acţiune locală, fiind Bălțați la 9,4 km, iar cea mai îndepărtată fiind Dolhasca la 52,2 km.
- La Nord de oraşul Podu Iloaie judeţul Iaşi. Cea mai apropiată localitate a grupului de acţiune
locală, fiind Erbiceni la 6,6 km, iar cea mai îndepărtată fiind Dolhasca la 74,1 km.
- La Nord și la Est de oraşul Pașcani judeţul Iaşi. Cea mai apropiată localitate a grupului de
acţiune locală, fiind Sirețel la 21,5 km, iar cea mai îndepărtată fiind Erbiceni la 54,1 km.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 10 of 314
Vecinii GAL
Așa cum se observă mai sus teritoriul este amplasat aproximativ egal față de Muncipiile
reședință ale județelor Botoșani, Iași și Suceava, acestea fiind la o distanța relativ mică fața de
teritoriu accesul realizându-se in maxim 1,5 h. De asemenea este de observat și apropierea față de
toate orașele din județul Iași dar și față de orașele Flămânzi județul Botoșani și Fălticeni județul
Suceava, accesul la acestea fiind sub 26 km.
Din punct de vedere teritorial Grupul de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri are
următorii vecini:
Nord - orașul Hârlău judeţul Iaşi
- comuna Şipote judeţul Iaşi
- comuna Plugari judeţul Iaşi
- județul Botoșani
Est - comuna Gropniţa judeţul Iaşi
- comuna Movileni judeţul Iaşi
- comuna Româneşti judeţul Iaşi
Sud - Oraş Podu Iloaiei judeţul Iaşi
- Comuna Lungani judeţul Iaşi
- Oraşul Târgu Frumos judeţul Iaşi
- Comuna Cotnari judeţul Iaşi
- Comuna Vanatori judeţul Iaşi
- Comuna Lespezi judeţul Iaşi
Vest - Comuna Dolheşti judeţul Suceava
- Comuna Liteni judeţul Suceava
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 11 of 314
Figura nr. 3 ... – Poziția Grupului de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri
Din punctul de vedere al accesibilității teritoriului, acesta este străbătut de către drumul
european E 583 care începe în România, traversează Republica Moldova și se termină în Ucraina.
Drumul european E 583 face legătura județului Iași cu partea de vest și sud a României, fiind cel mai
circulat drum din județul Iași. E 583 străbate Grupul de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-
Focuri de la est la vest.
Teritoriul Grupului de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri este străbătut de la sud
la nord de drumul european E 58 care pleacă de la Viena în Austria, parcurge Slovacia, Ucraina,
România și ajunge la Rostov pe Don, în Rusia. Acesta face legătura între Municipiile Iași și Botoșani,
trecând și prin orașul Hârlău. E 58 străbate centrul teritoriului Grupului de acțiune locală -
Microregiunea Belceşti-Focuri.
Accesul în teritoriu se face și prin DJ 208 Pașcani – Fălticeni, care face legătura și cu
Municipiul Suceava, acesta străbătând partea vestică a teritoriului de la sud la nord.
O rută deosebit de importantă pentru județul Iași este DJ 281 care face legătura dintr orașele
Podu Iloaie și Hârlău. DJ 281 străbate teritoriul în diagonală de la sud est la nord vest. Drumul
național este într-o stare bună, fiind utilizat cu precădere de comunele centrale ale județului Iași.
Județul Suceava
Județul Iași
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 12 of 314
Figura nr. 4 – Legăturile pe cale ferată cu restul Moldovei și a României
Figura nr.5 – Prezentarea gărilor în teritoriu
Legătura pe cale ferată se realizează pe două magistrale principale respectiv 500 Pașcani –
Suceava și 606 Iași – Pașcani și pe o magistrală secundară respectiv 607 Podu Iloaiei – Hârlău.
Accesul la transportul feroviar este facil pentru populația din toate comunele teritoriului. Pe
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 13 of 314
Figura nr.6 – Poziția față de principalele aeroporturi internaționale
teritoriul grupului existând două gări principale respectiv Dolhasca și Belcești și 3 halte respectiv la
Erbiceni, Spinoasa și Probota.
Teritoriul Grupului de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri poate avea acces facil
la două aeroporturi internaționale respectiv cel din Iași, aflat la aproximativ 32 km față de cel mai
apropiat punct și cel din Șcheia județul Suceava, aflat la 46,3 km față de Dolhasca.
Relieful
Teritoriul Grupului de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri se integrează întru
totul ansamblului Podişului Moldovei, cu o alcătuire geologică relativ simplă, cu o mobilitate
tectonică redusă, cu structură şi litologie destul de uniforme. Relieful este dezvoltat pe roci
sedimentare, respectiv argile şi marne sarmatice cu alternanţe subţiri de nisipuri fine. Relieful actual
derivă dintr-o veche câmpie marină ce s-a înălţat uşor fiind urmată de retragerea mării sarmatice,
vechiul relief fiind înlocuit cu un relief de dealuri şi coline mai joase separate de văi largi. Lunca
Bahluiului reprezintă treapta joasă a reliefului comunei.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 14 of 314
Câmpia Moldovei - reprezentată prin sectorul său sudic, Câmpia Jijia – Bahlui, ocupă întreg
teritoriul Grupului de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri. Spre vest, contactul cu
regiunea înaltă de pe stânga Siretului se face prin intermediul unor abrupturi puternice, pe linia
localităţilor Deleni, Hârlău, Buhalniţa (Cepleniţa), Cotnari, Balş, Băiceni (Cucuteni), Dădeşti (Tg.
Frumos), Criveşti (Strunga). Spre sud, cu Podişul Central Moldovenesc, intră în contact prin Coasta
Iaşilor, marcată de localităţile Strunga, Sineşti, Voineşti, Mogoşeşti, Bârnova, Ciurea, Tomeşti. Spre
est, limita este dată de râul Prut, iar spre nord depăşeşte limitele judeţului.
Caracteristica subunităţii o constituie suprafaţa generală larg vălurată, situată cu 200 – 300 m
mai jos decât partea superioară a ramei înconjurătoare. Altitudinile se desfăşoară între valorile de
32 m – în zona şesului Prutului, şi 240 m cota maximă, în Dealul Dumbrava Roşie, la Cotnari, în
general predominând altitudini medii de 100 şi 150 m. Altitudinea maximă este de 205 m în Movila
Bocancea la hotarul cu comuna Cotnari. Alte valori altitudinale: 191 m Dealul Morii, 190 m dealul
Movila Ulmi, 188 m Dealul Buhna, 182 m Dealul Hodora, 178 m Dealul Movila Dornei, 150 m Dealul
Bahluiului. Altitudinile minime se întâlnesc în lunca Prutului: 32 m la confluenţa Bahluiului cu Jijia.
Luncile au lăţimi variabile: 0,2 - 2,5 km pentru Jijia şi Bahlui, şi sunt alcătuite din depozite
aluviale şi aluvio – coluvio – proluviale, cu grosimi de 3 – 20 m, mai nisipoase în bază, cu lentile de
prundişuri şi argile nisipoase spre suprafaţă. Cele mai dezvoltate sunt şesurile Prutului, Jijiei,
Bahluiului, Bahlueţului, Miletinului.
Clima predominantă
Teritoriul Grupului de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri aparţine zonei de
climat temperat – continental pronunţat, aflat sub influenţa anticiclonilor atlantic şi euro-asiatic.
Radiaţia solară globală, cu valori medii de 116 kcal/cm2 are o distribuţie neuniformă în cursul anului.
40% din total revine perioadei de vară (iulie = 17 kcal/cm2), în timp ce iarna se realizează doar 10%
(ianuarie = 2.2 kcal/cm2).
Temperatura medie anuală a aerului este cuprinsă între 9°C şi 10°C. Cele mai mari valori medii
lunare se înregistrează în iulie (18°C- 20°C în zonele înalte), iar cele mai mici valori se înregistrează în
ianuarie (-3°C - 4°C).
Durata de strălucire a soarelui atinge 2076 ore anual;
Caracterul continental e pus în evidenţă de valorile extreme ale temperaturilor: Temperaturile de
peste 5°C încep de la 23 martie şi durează până spre 11 noiembrie, iar cele ce depăşesc 10°C se
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 15 of 314
înregistrează între 11 aprilie şi 20 octombrie (180 -185 zile), aceasta fiind şi perioada de dezvoltare
optimă a culturilor agricole.
O caracteristică termică specifică intervalului noiembrie - martie este îngheţul, care se
produce, în medie, toamna în octombrie şi primăvara în aprilie, numărul mediu al zilelor cu îngheţ
fiind de 110. Cel mai timpuriu îngheţ s-a înregistrat la 10 septembrie, iar cel mai târziu la 21 mai. În
mod obişnuit, primul îngheţ se produce în jurul datei de 14 octombrie, iar ultimul la 20 aprilie.
Numărul mediu al zilelor cu îngheţ este 110.
În perioada caldă a anului se înregistrează în medie 85 zile de vară cu temperaturi maxime
egale sau mai mari de 25°C şi 23 zile tropicale cu temperaturi maxime egale sau mai mari de 30°C.
Umiditatea relativă a aerului are valori medii anuale de 75 - 76 %. Cele mai mari valori lunare
depăşesc 85 – 90 % iarna, iar cele mai reduse coboară până la 64 - 65% vara. Important de
menţionat este deficitul de umiditate din aer care se înregistrează în aprilie - mai (67 - 66%),
influenţând negativ dezvoltarea vegetaţiei.
Nebulozitatea este direct influenţată de temperatura şi umezeala aerului, valoarea medie anuală
variind de la 5 zecimi la 6,5 zecimi, cele mai mari valori medii lunare înregistrându-se iarna (peste 7
zecimi).
Precipitaţiile atmosferice care cad pe teritoriul variază de la 450 - 550 mm în medie pe an la limitele
de nord - est şi sud. În timpul anului, regimul precipitaţiilor este de asemenea neuniform,
înregistrându-se cantităţi mari în mai şi iunie, uneori şi iulie (65 - 75 mm în medie) şi mici în
decembrie - martie (25 - 35 mm în medie). În proporţie de 70% ele cad sub formă de ploaie, cu
excepţia intervalului din ultima decadă a lunii noiembrie, până în ultima decadă a lunii martie, când
se înregistrează 34 - 42 zile cu ninsoare. Din totalul precipitaţiilor, 35 - 40% cad vara, 23 – 30%
primăvara, 17-23% toamna şi 10-17% iarna.
În cursul unui an sunt în medie, 190 de zile fără precipitaţii, iar gruparea lor în perioada
vegetativă a culturilor, are influenţe negative asupra recoltelor. Precipitațiile sub formă de ninsoare
din perioada rece a anului, înregistreză un numar mediu de 33 zile.
Vânturile care bat pe teritoriul microregiunii se caracterizează prin fluctuaţii mari de direcţie şi
viteză, fiind determinate atât de circulaţia generală a maselor de aer cât şi de orientarea reliefului.
Cele mai mari frecvenţe medii anuale le au vânturile dinspre nord - vest (29 %) urmate de vânturile
dinspre nord (12 %), sud (11 %), sud - vest (10%) şi sud -est (9%). Cele mai mici frecvenţe le au
vânturile dinspre nord - est (2%).
Calmul atmosferic are valori relativ ridicate (22%), indicând condiţii de adăpost aerodinamic.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 16 of 314
Viteza vânturilor a înregistrat valori medii de 4,6 m/s la Cotnari pe direcţia dominantă de
nord - vest. Viteze medii ridicate s-au mai înregistrat dinspre nord (3,5 m/s),sud - est (3,1 m/s), sud
şi vest (2,9 m/s).
Solul
Din punct de vedere pedologic pe teritoriul Grupului de acțiune locală - Microregiunea
Belceşti-Focuri se întâlnesc soluri cu însușiri deosebite și cu pretabilități diferite, identificându -se
următoarele categorii:
Cernoziom levigat fără eroziune ce se găsește pe terenuri mici, platouri și pe firul unor văi cu
apă freatică la adâncime – aproximativ 38%
Cernoziom levigat cu eroziune 1 și 2 ce se găsește pe terenuri cu pante mai ridicate sub
influiența cărora procesul de eroziune a fost declanșat – reprezentând aproximativ 25% din
teritoriu
Cernoziom levigat moderat la puternic moderat, reprezentând 18% din teritoriul Grupului de
acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri
Soluri foarte puternic erodate, aproximativ 10% din teritoriu
Soluri aluvo-caluviale în diferite grade de salinizare, întâlnindu-se în valea râului Bahlui, pe
firul unor văi și pe unele platouri – aproximativ 5% din suprafața Grupului de acțiune locală -
Microregiunea Belceşti-Focuri
Lacoviste – în diferite grade de salinizare care se regăsesc mai multe de-a lungul unor văi –
reprezentând circa 3% din teritoriu
Soluri diferite de coastă, care se întâlnesc pe diferite pante în procent de cca 1% din teritoriul
comunei.
Printre procesele geomorfologice cele mai frecvent întâlnite pe teritoritul Grupului de
acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri sunt în primul rând eroziunea solului și alunecările de
teren care se întâlnesc pe terenurile în pantă și fenomene de depunere cu acumulări ce se găsesc pe
văi și lunci.
Resurse naturale
Hidrocarburi - Din prospecţiunile efectuate până în prezent, rezultă că potenţialul petro - gazeifer
din cuvertura Platformei Moldoveneşti aferentă Grupului de acțiune locală - Microregiunea
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 17 of 314
Figura nr .7 – Principalele cursuri de apă
Belceşti-Focuri, este foarte redus, iar investigaţiile făcute n-au dus la identificarea unor zăcăminte
exploatabile.
Argile, siltite şi luturi - În alcătuirea cuverturii sarmaţiene participă, în proporţie mare, rocile pelitice
(argile şi siltite). Cele mai mari acumulări se găsesc în Basarabianul inferior. Argilele şi siltitele
sarmaţiene sunt utilizate în industria ceramică şi a cărămizilor.
Luturile loessoide - și luturile deluviale și coluviale, sunt utilizate, la fel ca și argilele sarmațiene, ca
materie primă în industria ceramicii și a cărămizilor. Pe raza Microregiunii nu există exploataţii cu
caracter permanent.
Apele minerale - Apele de adâncime de pe teritoriul judeţului Iaşi sunt puternic mineralizate datorită
dizolvării sărurilor din sedimente. Forajul realizat în zona limitrofă microregiunii la Deleni Hârlau au
pus în evidenţă existenţa unor ape clorosodice şi clorocalcice, uşor radioactive, cu o mineralizaţie
foarte ridicată, variind între 57,78 g/kg şi 63,69 g/kg, din care 25,11 - 43g/kg NaCl şi 16-30 g/kg
CaCl2, la care se adaugă conţinuturi reduse de NaCl2, SO4Ca şi Ca(CO3H)2. Acest fapt a dus la
concluzia că există posibilitatea ca pe teritoriul microregiunii să se poată exploata apele minerale,
dar numai prin foraje de mare adâncime (peste 1.000 m).
Acumulări de ape și lacuri
Apele de suprafaţă din cadrul judeţului sunt reprezentate prin râuri şi lacuri.
- Râurile fac parte din cele două mari bazine hidrografice - Prut şi Siret – cea mai mare parte (60 %)
aparţinând Prutului. Cele mai importante cursuri sunt: Siret, Bahluieț, Bahlui, Gârla Morii, Durușca.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 18 of 314
Toate cursurile de apă din aceasta microregiune îşi dezvoltă în întregime bazinele în limitele
judeţelor, fiind râuri autohtone. Densitatea reţelei hidrografice permanente este de 0,5 km/kmp, iar
a celei temporare de 1,0 km/kmp, deci o densitate totală de 1,5 km/kmp. Râul Siret este cel mai
important afluent al Dunării, având un debit mediu multianual de cca. 250 mc/s, la vărsare, şi
reprezintă cel mai mare bazin hidrografic de pe teritoriul României.Bahluiul are debite medii de 2,1
mc/s, deci rezerve de apă sunt reduse.
O altă formă de producere a scurgerii maxime o constituie viiturile, ca urmare a ploilor torenţiale de
vară. Cele mai mari debite maxime s-au înregistrat în anii 1969, 1970, 1975: 182 mc/s pe Bahlui la
Iaşi, 292 mc/s pe Bahluieţ la Tg. Frumos.
- Lacurile completează reţeaua hidrografică a judeţului, cele naturale fiind puține și de mică
importanță, marea majoritate fiind antropice (iazuri și heleștee), construite de -a lungul văilor,
constituind adevărate salbe, cu scopuri piscicole, pentru irigații, de regularizare a debitelor raurilor
și ca „supape” de atenuare a viiturilor. Cele mai importante lacuri pentru această microregiune sunt
acumulările
Iazul Tansa-Belcești (construit pe Bahlui, în scopul protejării comunei Belcești de inundații
având o suprafață de 360 ha). Acumularea Tansa de pe râul Bahlui cu un volum de apă de
8900 m³ este folosit pentru alimentarea cu apă, irigaţii, piscicultură.
iazurile de pe Gurguiata (afluent al Bahluiului) respectiv Sava I, Sava II (Bodaia), Cicadaia,
Plopi, Huc.
Iaz Țintea comuna Erbiceni, suprafața de 12 ha, destinat pescuitului sportiv.
Vegetaţia şi fauna
Flora
Diversitatea condiţiilor pedo-climatice şi oro-hidrografice ale județelor Iaşi și Suceava, au
determinat instalarea unei vegetaţii foarte variate, cu elemente floristice bogate şi de origini
diferite, ca urmare a interferenţei pe acest teritoriu a provinciei central-europene est-carpatice cu
provincia ponto-sarmatică.
Vegetația naturală spontană și-a restrâns aria de răspândire ca urmare a extinderii
terenurilor cultivate, fiind reprezentată prin elemente ce aparțin silvostepei, răspândite în Câmpia
Moldovei pe arii restrânse, cât și prin păduri de foioase care ocupă înălțimile Podișului Sucevei și ale
Podișului Central Moldovenesc. Faptul că în trecut pădurea şi desişurile de arbuşti aveau o pondere
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 19 of 314
însemnată o dovedește și numele vechilor sate Plopi (azi dispărut) şi Ulmi sugerând că în trecut
existau aici păduri de plopi şi ulmi.
•Zona de silvostepă este caracteristică Câmpiei Colinare, dar se întâlneşte şi în sectoarele mai joase
ale podişului din sud (dealurile Prutului şi depresiunea Negreşti), unde climatul este de un
continentalism mai accentuat, iar solurile sunt cernoziomice sau cenuşii.
Vegetaţia naturală a silvostepei este reprezentată prin pâlcuri de pădure (şleauri) şi pajişti,
puternic transformate şi modificate antropic.
Pădurile silvostepei sunt formate din şleauri de gorun şi stejar, alături de care se întâlnesc:
carpenul, teiul, arţarul, jugastrul, ulmul, cireşul, şi, mai rar, stejarul brumăriu, mojdreanul, cărpiniţa,
teiul pucios, arţarul tătărăsc. Stratul de arbuşti, dezvoltat mai ales la periferia pădurilor este
constituit din aceleaşi esenţe ca în cazul pădurilor de stejar şi gorun ale zonei forestiere, la care se
adaugă: voniceriul pitic, migdalul pitic, caragana, cireşul pitic, scumpia, verigariul. Pajiştile
silvostepei sunt formate din asociaţii de păiuş, colilie, firuţă cu bulb, bărboasă, pin gros, obsigă,
peliniţă, laptele câinelui , etc.
• Vegetaţia specifică luncilor este formată din asociaţii de pir târâtor, iarba câmpului, firuţă de
câmp, păiuş, zâzanie, coada vulpii etc. Izolat, se întâlnesc pâlcuri de pădure (zăvoaie) formate mai
ales din esenţe moi: salcie, răchită, plop. În lunca Prutului se mai întâlnesc şi păduri de esenţe tari:
stejar, ulm, frasin. Vegetaţia naturală a judeţului a fost intens modificată de intervenţiile antropice.
Defrişările şi desţelenirile practicate, uneori fără discernământ, în vederea extinderii culturilor
agricole, au diminuat suprafeţele ocupate de păduri şi pajişti. În 1958 pe locul unde este azi pădurea
Valea Morii vegetaţia spontană a fost defrişată şi s-au efectuat plantaţii cu salcâmi, plopi, frasini,
nuci, cireşi, meri, pini, molizi. Aceste acţiuni au declanşat reacţii negative asupra celorlalte
componente naturale: creşterea gradului de continentalism, reducerea debitelor apelor subterane şi
de suprafaţă, creşterea torenţialităţii şi a eroziunii, declanşarea de alunecări de teren, etc.
Fauna
Fauna este strâns legată de specificul învelișului vegetal, distingându-se elemente care
trăiesc în pădurile de foioase, în zona de silvostepă, în luncile râurilor și în apele râurilor și lacurilor.
• Fauna pădurilor este întâlnită în masivele forestiere din vest şi sud și este mai bogată în specii
fiind reprezentată de mamifere, păsări, amfibieni, etc.
• Fauna silvostepei şi stepei este mai săracă, fiind mult diminuată în urma expansiunii activităţilor
umane.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 20 of 314
a) Mamiferele cele mai reprezentative sunt din grupul rozătoarelor: popândăul, căţelul pământului,
şoarecele de stepă, şoarecele de câmp, şobolanul de câmp, hârciogul, iepurele, iepuraşul de vizuină,
ultimul colonizat în 1905 la Cristeşti lângă Iaşi, de unde s-a răspândit repede în jur. Mai pot fi
menţionate de asemenea, dihorul, nevăstuica, bursucul (sau viezurele), vulpea, iar uneori, în
apropierea zonelor forestiere, căprioara, mistreţul, lupul.
b) Păsările caracteristice silvostepei şi stepei sunt: prepeliţa, potârnichea, ciocârlia, fîsa de câmp,
presura, sticletele, cinteza, graurul, turturica, guguştiucul, pupăza, cucul, câneparul, porumbelul,
mărăcinarul, vrabia, rândunica, lăstunul, cioara.
Dintre păsările răpitoare menţionăm şorecarul comun, gaia.
c) Amfibienii sunt legaţi de un mediu acvatic sau mai umed şi umbrit, mai reprezentative fiind:
broaştele, buhaiul de baltă.
• Fauna luncilor nu se deosebeşte prea mult de cea din stepă. De remarcat este totuşi prezenţa în
lunca Prutului a câinelui enot şi a vidrei, ultima fiind în prezent o raritate.
• Fauna acvatică are o distribuţie sub formă de areale reduse, legate de apele stagnante sau
curgătoare. Dintre mamiferele mai comune menţionăm şobolanul de apă şi chiţcanul, iar cu mod de
viaţă strict acvatic şi destul de rar, vidra. Păsările sunt numeroase şi variate, multe prezentând
interes cinegetic. Dintre cele mai frecvente menţionăm: raţa mare, raţa mică, raţa cârâitoare, raţa
suliţar, raţa roşie, gâsca de vară, gârliţa mare, gârliţa mică. Fauna piscicolă este de asemenea bogată
şi variată atât în lacuri, cât şi în apele curgătoare, speciile mai importante fiind: crapul, cleanul,
bibanul, scobarul, mreana somnu, caras, etc. Recent, în iazuri şi acumulări au fost introduşi crapi
chinezeşti care s-au adaptat bine şi cu rezultate promiţătoare.
Peisajul cultivat
La nivelul anului 2002, suprafața totală a Grupului de acțiune locală - Microregiunea
Belceşti-Focuri este de 48.028 ha.
Nr crt Comuna2002
ha %1 Bălțați 3.752 7,81%2 Belcești 9.335 19,44%
3 Coarnele Caprei 3.715 7,74%4 Erbiceni 4.960 10,33%5 Fântânele 2.328 4,85%6 Focuri 5.412 11,27%7 Scobinți 5.062 10,54%
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 21 of 314
Nr crt Comuna2002
ha %8 Sirețel 2.427 5,05%9 Dolhasca 11.036 22,98%
Total suprafață 48.028 100%Sursa: Direcțiile județene de statistică
Tabelul nr 2 – Suprafața localitatilor
Din totalul de 48.028 ha, 40.072 ha este suprafață agricolă utilizată, reprezentând
aproximativ 83,43%.
Nr crt Comuna2002
ha %1 Bălțați 3.674 7,65%2 Belcești 8.357 17,40%3 Coarnele Caprei 3.633 7,56%4 Erbiceni 4.864 10,13%5 Fântânele 2.288 4,76%6 Focuri 5.302 11,04%7 Scobinți 4.744 9,88%8 Sirețel 2.310 4,81%9 Dolhasca 4.900 10,20%
Total suprafață 40.072 100%Sursa: Direcțiile județene de statistică
Tabelul nr 3 – Suprafața agricolă utilizată pe comune
La nivelul Grupului de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri, modul de utilizarea a
terenului este după cum urmează:
Nrcrt Categoria de folosinţă
2002Ha %
1 Arabil 26.879 71,45%
2 Păşuni 9.440 20,02%
3 Fâneţe şi pajişti naturale 2.298 4,74%
4 Vii 409 2,25%
5 Livezi 245 1,53%Total Agricol 39.271 100,00%
Sursa: Direcțiile județene de statisticăTabelul nr 4 – Categoriile de teren
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 22 of 314
Graficul nr 1 – Structura principalelor suprafețe de teren agricol în ha
Din total suprafață arabilă de 40.072 ha, 39.271 ha este suprafață cultivată, ceea ce
reprezintă 98,00%.
Principalele culturi agricole cultivate sunt grâu, secara, orz, orzoaică, porumb, cartofi, sfeclă,
floarea soarelui și legume. Acestea ocupă 68,44% dn totalul suprafețelor cultivate acoperind 26.879
ha.
Nr crt Cultura Suprafațăcultivată %
1 Grau si secara 4.160 15,48%2 Porumb 11.880 44,20%3 Cartofi 1.131 4,21%4 Floarea soarelui 1.925 7,16%5 Sfecla de zahar 448 1,67%6 Legume 1.243 4,62%7 Alte culturi 6.092 22,66%
Total Agricol 26.879 100,00%
Sursa: Direcțiile județene de statistică
Tabel nr 5 – Structura principalelor suprafețe de teren agricol în ha
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 23 of 314
Figura nr.8 – Poziția Grupul de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri
Importanţa strategică a teritoriului
Grupul de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri este poziționat în partea central
vestică a județului Iași și în partea sud estică a județului Suceava. Din punct de vedere teritorial
Grupul de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri are următorii vecini:
Nord - orașul Hârlău judeţul Iaşi- comuna Şipote judeţul Iaşi- comuna Plugari judeţul Iaşi- județul Botoșani
Est - comuna Gropniţa judeţul Iaşi- comuna Movileni judeţul Iaşi- comuna Româneşti judeţul Iaşi
Sud - Oraş Podu Iloaiei judeţul Iaşi- Comuna Lungani judeţul Iaşi- Oraşul Târgu Frumos judeţul Iaşi- Comuna Cotnari judeţul Iaşi- Comuna Vanatori judeţul Iaşi- Comuna Lespezi judeţul Iaşi
Vest - Comuna Dolheşti judeţul Suceava- Comuna Liteni judeţul Suceava
Județul Suceava
Județul Iași
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 24 of 314
Poziționată într-o zonă strategică, beneficiind de terenuri agricole fertile, Microregiunea
Belceşti - Focuri beneficiază de un potențial însemnat de atragere a investitorilor autohtoni și
străini. Poziționarea lângă principalele drumuri naționale care străbat județ ele Iași și Suceava, la mai
puțin de 60 de km de punctul de frontieră Sculeni, cu Republica Moldova, oferă Microregiunii reale
oportunități de cooperare cu alte zone.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 25 of 314
Figura nr 9 – Harta teritoriului care cuprinde delimitarea comunelor, reţeaua principalelor căi de comunicare,
fluvii/râuri, localităţile principale, punctele de concentrare economică şi turistică etc
OrașulDolhasca Comuna
Sirețel
ComunaScobinți
ComunaCoarnele Caprei
ComunaFântânele
ComunaFocuri
ComunaErbiceni
ComunaBelcești
ComunaBălțați
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 26 of 314
Figura nr 10 – Harta localizării teritoriului în cadrul județelor și în raport cu marile orașe din apropiere și cu alți vecini importanțidin punct de vedere geografic, economic, social
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 27 of 314
Relația teritoriului cu exteriorul
Localizarea teritoriului în context european
În context european Microregiunea Belceşti – Focuri are acces la Coridorul 9 European prin
drumul european E583, coridor ce face legătura între Occident şi ţările din fostul spaţiu CSI.
Coridorul 9 porneşte din Finlanda, traversând Lituania, Belarus, Rusia, Ucraina, Moldova, România,
Bulgaria şi se termină în Grecia.
Figura nr 11 – Localizarea teritoriului în context european
Coridorul 9 European, care străbate teritoriul grupului, reprezintă o oportunitate deosebită
în două direcții aceea a desfacerii mărfurilor grupului pe piețele externe dar, în aceeași măsură, a
desfacerii produselor europene în interiorul grupului de acțiune locală. Accesul facil la teritoriu di n
exterior se traduce printr-o serie de avantaje concurențiale, față de alte zone cum ar fi:
infrastructură de acces în interiorul grupului foarte bună, coridoarele europene
beneficiind de întreținere permanentă, teritoriul fiind permanent deschis indiferent de
intemperii
poziția foarte apropiată de punctul vamal Sculeni (aproximativ 45 km), oferind
posibilitatea schimburilor de mărfuri cu Replubica Moldova
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 28 of 314
vizibilitate crescută a zonei
costuri reduse de transport a mărfurilor
posibilitatea deschiderii către potențialii investitori externi, europeni sau din fosta CSI.
Așezarea Microregiunii Belceşti - Focuri permite accesul facil feroviar la calea ferată cu
legături internaționale.
De asemenea legătura cu exteriorul se poate realiza prin intermediul aeroporturilor
internaționale Iași și Suceava, ce operează curse internaționale, aflate la mai puțin de 1 h față de
teritoriu .
Așezarea strategică în raport cu infrastructura de transport internațională este prea puțin
utilizată de populația din teritoriu, din cauza mai multor aspecte:
- marea majoritate a producătorilor din zonă au producții reduse care nu ar putea acoperi
costurile cu transportul în alte țări;
- producătorii nu sunt organizați sau nu au spații de depozitare pentru a se putea uni și a
furniza cantități mai mari de produse spre exterior
- nu a existat o deschidere concentrată către exterior, nepunându-se până în prezent
problema organizării unor schimburi de experiență sau comerciale cu alte țări
- un alt impediment îl constituie limba de conversație, marea majoritate a producătorilor fiind
vorbitori doar de limbă română
- producătorii nu au mijloace de transport specializate pentru mărfuri
Un punct de deschidere îl reprezintă reîntoarcerea populației care lucrează în străinătate.
Localizarea teritoriului în context naţional
Teritoriul Grupului de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri este străbătut de o rețea de
drumuri naționale și europene foarte vastă, oferind la o proporție de 75% din teritoriu accesul direct
la cel puțin un drum național sau european.
Astfel se poate observa o rețea de drumuri ce străbate teritoriul facând legătura cu restul țarii, după
cum urmează:
- drumul european E 583, ce străbate teritoriul Grupului de acțiune locală - Microregiunea
Belceşti-Focuri de la est la vest, face legătura cu partea de vest și sud a României
- drumul european E 58, ce străbate teritoriul Grupului de acțiune locală - Microregiunea
Belceşti-Focuri de la sud la nord, face legătura cu nordul și vestul României prin Municipiile
Botoșani (către nord) și Roman (către Sud)
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 29 of 314
Figura nr 12 – Localizarea teritoriului în context naţional
Așezarea Microregiunii Belceşti - Focuri permite accesul facil feroviar la toate orașele din
România precum și la punctul de frontier cu Republica Moldova de la Sculeni.
Deși infrastructura de transport națională este suficientă și într-o stare foarte bună de
utilizare, accesarea acesteia de către populație se face diferențiat din cauza mai multor aspecte:
- tranpostul mărfurilor către orașele mari nu se poate realiza decât cu mijloace specializate,
inexistente în momentul de față în posesia producătorilor
- producțiile agricole sau manufacturiere din teritoriu sunt de mici dimensiuni nefiind fezabilă
vânzarea lor la distanțe mari față de teritoriu
- nu există contracte care să ofere certitudinea vânzării mărfurilor, fapt pentru care deplasarea
la distanțe mari în țară crește riscul de pierdere sau perisabilitate
- nu s-au realizat studii sau sisteme comerciale care să ofere informații cu privire la potențialul
piețelor interne
Localizarea teritoriului în context regional
Teritoriul Grupului de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri are acces direct la 9 orașe
aflate la mai puțin de 45 de km distanță față de acesta. Teritoriul are legătură directă cu principalii
poli de dezvoltare regională, respectiv Municipiile Iași, Botoșani și Suceava cu toate orașele din
Județul Iași (Municipiul Pașcani, orașele Târgu Frumos, Hârlău și Podu Iloaie) , precum și orașele
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 30 of 314
Flămânzi din județul Botoșani și Fălticeni din județul Suceava după cum u rmează:
- prin drumul european E 58 se face legătura cu Municipiile Iași și Botoșani, trecând și prin
orașele Podu Iloaie, Târgu Frumos, Hârlău din județul Iași și Flămânzi din județul Botoșani. E
58 străbate centrul teritoriului Grupului de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri.
- prin DN 208 Pașcani – Fălticeni, care face legătura și cu Municipiul Suceava, acesta
străbătând partea vestică a teritoriului de la sud la nord.
Pentru călători legătura între Microregiune și principalele orașe se realizează cu autocare sau
cu trenul. În momentul de față pe teritoriul Microregiunii Belceşti - Focuri trec mai multe curse
regulate pentru călători cu o frecvență de aproximativ 1 h, care satisfac pe deplin nevoile locuitorilor
Microregiunii.
Apropierea de orașe mari reprezintă practic singura modalitate de preschimbare a mărfurilor
sau de aprovizionare a populației din Microregiunea Belceşti – Focuri. Această apropiere reprezintă
un avantaj pentru producătorii din zona rurală din cauza mai multor motive:
puterea de cumpărare mai mare a populației din orașe
populația urbană preferă varietatea produselor
populația urbană nu își produce sau produce în cantitate mică, produsele necesare traiului
zilnic
schimburile comerciale se realizează cu bani în cea mai mare parte a lor (trocul este rar
întâlnit în piețele urbane)
există spații special destinate comercializării produselor din zonele rurale, cunoscute de
oamenii (se beneficiază practic de publicitate), care beneficiază de pază și spații de
depozitare conforme cu necesitățile
prețurile produselor sunt sub prețurile produselor din super market-uri
piețele de desfacere au un caracter zilnic
Principalele impedimente care apar în comercializarea produselor din teritoriu în orașele
vecine sunt:
costurile mari ce trebuiesc plătite ca taxe de piață
inexistența mijloacelor de transport specializate, fapt ce poate duce la pierderea sau crește
riscul de perisabilitate a mărfurilor; în orașe este interzisă intrarea cu atelaje trase de cai
(mijlocul de transport preponderent în zonă)
normele sanitar veterinare solicitate la prezentarea mărfurilor spre vânzare
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 31 of 314
Figura nr 13 – Localizarea teritoriului în context naţional și regional
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 32 of 314
Relația între comunele/satele care compun teritoriu
În cadrul Grupului de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri sunt 40 de localități,
cele mai importante fiind reședințele de comună respectiv Bălțați, Belcești, Coarnele Caprei,
Erbiceni, Fântânele, Focuri, Scobinți, Sirețel și orașul Dolhasca. Acestea reprezintă centrele
administrative și sociale ale unităților administrativ teritorial reprezentate în grupul de acțiune
locală, fiind și principalii poli de dezvoltare ai zonei
Având în vedere caracterul preponderent agricol al afacerilor din zonă, nu poate fi definit un
singur punct de concentrare economic, dar prin prisma demofică, teritorială şi economică, putem
concluziona orașul Dolhasca ca cel mai important punct economic al zonei.
Aflat într-o zonă geografică asemănătoare, Microregiunea Belceşti-Focuri se caracterizează
atât printr-o omogenitate etnică, folclorică, dar și una economică, fiind o regiune preponderent
agricolă.
În conformitate cu Regiunea este caracterizată printr-un nivel al sărăciei mediu cu o rată a
sărăciei de 58,38% calculat la nivelul întregii zone.
Din punctul de vedere al ratei de sărăcie, calculată ca proporția din populație care trăiește
sub pragul sărăciei, Microregiunea Belceşti-Focuri este caracterizată printr-un nivel mediu al
sărăciei de 58,38%.
Totuși în cadrul regiunii există 3 comune care depășesc prag ul de risc al sărăciei de 60%, fiind
încadrate în localități cu grad de sărăcie ridicat respectiv: Fântânele, Focuri și Sirețel. Celelalte
comune se încadrează în nivelul mediu de sărăcie dar au rate care se apropie de nivelul ridicat de
sărăcie (Erbiceni 59,8%).
Unitate administrativteritorială Rata sărăciei Profunzimea
sărăcieiSeveritatea
sărăcieiBălțați 52% 16,5% 7,6%Belcești 54,3% 18% 8,5%Coarnele Caprei 57,2% 19% 9,0%Erbiceni 59,8% 19,8% 9,3%Fântânele 67% 19,8% 9,3%Focuri 67% 23% 10,9%Scobinți 48% 15,1% 7,0%Sirețel 64,3% 22,2% 10,6%Dolhasca 55,8% 18,2% 8,6%
Sursa MADRTabelul nr 6 – Harta gradului de sărăciei
Introducerea Orașului Dolhasca în cadrul teritoriului Microregiunii Belceşti-Focuri, este o
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 33 of 314
necesitate, acesta fiind un pol de dezvoltare către care pot converge toate resursele economice ale
regiunii. Prezența orașului Dolhasca în cadrul Microregiunii Belceşti-Focuri va aduce un plus
economic evident acesta fiind practic o piață de desfacere necesară pentru producătorii regiunii.
Poziționarea strategică a orașului Dolhasca permite deschiderea unei piațe pentru produsele
regiunii, prea puțin utilizată în momentul de față respectiv județul Suceava. Desfacerea produselor
într-un județ care prin așezarea lui este într-o zonă muntoasă, având activități preponderent silvice
și turistice, având un deficit în aprovizionarea cu produse agricole, va duce la o mai bună
comercializare a produselor agricole ale Regiunii.
Relațiile între comune se rezumă la relații comerciale ce se desfăș oară între populație.
Aceștia participă la târgurile și oboarele realizate în comunele regiunii prezentându -și spre desfacere
mărfurile produse. În ceea ce privește relațiile comerciale realizate la nivelul Microregiunii Belceşti-
Focuri, studiile arata ca producția comercializată de către producătorii rurali din teritoriu este
vândută în orașele cele mai apropiate și numai 25% este vândută în comuna sau comunele limitrofe.
Valoarea redusă a schimburilor comerciale (25%) vândută în interiorul teritoriului, poate fi
explicat prin mai multe motive:
1. marea majoritate a agricultorilor își produc în regie proprie tot ce au nevoie pentru consumul
propriu, neachiziționând produse comrcializate
2. schimburile de produs nu se realizează efectiv cu monedă ci mai mult prin troc, acesta fiind
un dezavantaj pentru producători
3. târgurile sau oboarele realizate în comune sunt singurele mijloace de vânzare sau de
aprovizionare cu mărfuri în plan local, acestea având un caracter săptămânal sau chiar lunar
4. oferta din cadrul târgurilor sau oboarelor este redusă
5. valoarea mărfurilor din târguri sau oboare este mică fiind direct proporțională cu puterea de
cumpărare din zonă.
Aceste aspecte negative pot fi compensate prin introducerea produselor pe piețele urbane,
mult mai mature, fapt ce se poate realiza numai prin coordonarea și înzestrarea producătorilor cu
mijloacele tehnice și cunoștințele necesare.
Starea infrastructurii (rețeaua rutieră, ferată, aeriană, navală)
Infrastructura rutieră
Din punct de vedere al rețelei rutiere, teritoriul Microregiunii Belceşti – Focuri deține o
infrastructură foarte bine structurată, însă nu destul de bine valorificată. Infrastructura rutieră
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 34 of 314
cuprinde drumuri europene, drumuri naționale, drumuri județene și drumuri comunale.
Toate localitățile sunt legate la rețeaua de drumuri. Starea generală a drumurilor este una
bună permițând accesul și nefiind un impediment real în dezvoltarea zonei .
Cele mai izolate localități din punct de vedere al accesibilității sunt și cele mai sărace:
localitățile: Cotârgaci, Podișu, Filiași, comuna Bălțați
localitățile: Munteni, Tansa, Ulmi, comuna Belcești
localitățile Totoești și Sprânceana, comuna Erbiceni
localitatea Focuri, comuna Focuri
localitățile Fetești, Zagavia, comuna Scobinți
localitățile Siliștea, Poiana, Valea Poienii, orașul Dolhasca
Starea infrastructurii rutiere ce străbate Microregiunii Belceşti – Focuri poate fi prezentată
după cum urmează:
Comuna Sat Modalitate de acces Tip drum Stare drum
Bălțați
Bălțați E 58 Iași – Târgu Frumos Drum european Foarte bună
Cotârgaci Din DJ 282E – Drum asfaltat Drum comunal pietruit– 6 km Proastă
Filiași Din E 58 Iași – Târgu Frumos Drum comunal pietruit– 13 km Proastă
Mădârjești E 58 Iași – Târgu Frumos DJ 282E – Drum asfaltat Bună
Podișu Din E 58 Iași – Târgu Frumos Drum comunal pietruit– 10 km Proastă
Sârca E 58 Iași – Târgu Frumos Drum european Foarte bună
Valea Oilor Din E 58 Iași – Târgu Frumos Drum comunal pietruit– 8 km Proastă
Belcești
Belcești DJ 281 Drum județean DJ 281 –asfaltat Bună
Liteni Din DJ 281 Drum comunal pietruit– 8 km Bună
Munteni Din DJ 281 B Drum comunal pietruit– 10 km Proastă
Satu Nou Din DJ 281 Drum județean DJ 281B – asfaltat Bună
Tansa Din DJ 281 Drum comunal pietruit– 2 km Proastă
Ulmi Din DJ 281 Drum comunal pietruit– 6 km Proastă
CoarneleCaprei
CoarneleCaprei DJ 281 Drum județean DJ 281 –
asfaltat Bună
Arama DJ 281 Drum județean DJ 281 –asfaltat Bună
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 35 of 314
Comuna Sat Modalitate de acces Tip drum Stare drum
Petroșica Din DJ 281 Drum județean DJ 281D– asfaltat Bună
Erbiceni
Bârlești Din DJ 281 Podu Iloaie – Belcești Drum comunal pietruit– 2 km Proastă
Erbiceni Din E 58 Iași – Podu Iloaie DJ 281 – asfaltat Foarte bunăSpinoasa Din E 58 Iași – Podu Iloaie DJ 281 – asfaltat Foarte bună
Sprânceana Din DJ 281 Podu Iloaie – Belcești Drum comunal asfaltat– 11 km Bună
Totoești Din DJ 281 Podu Iloaie – Belcești Drum comunal pietruit– 7 km Proastă
Fântânele Fântânele Din DJ 281 D Drum comunal 11 km –asfaltat Foarte Bună
Focuri Focuri Din DJ 281 Drum județean DJ 281D– asfaltat Bună
Scobinți
Scobinți Din E 58 Târgu Frumos- Botoșani DJ 281 – asfaltat Foarte bunăFetești Din DJ 281 Drum comunal 6 km ProastăZagavia Din DJ 281 Drum comunal 4 km ProastăBădeni Drum județean 281 DJ 281 – asfaltat Foarte bunăSticlăria Drum județean 281 DJ 281 – asfaltat Foarte bună
Sirețel
Sirețel Din E 58 Târgu Frumos- Botoșani DJ 281 – asfaltat Foarte bunăSlobozia Din E 58 Târgu Frumos- Botoșani DJ 281 – asfaltat Foarte bună
Humosu Din DJ 281 Drum comunal 16 km Bună
Berezlogi Din DJ 281 Drum comunal 9 km Bună
Satu Nou Din DJ 281 Drum comunal 10 km Bună
Dolhasca
Budeni Drum județean 208 A DJ 208A Foarte bunăSiliștea Din DJ 281 Drum comunal 10 km Proastă
Probota Din DJ 208 DJ 208S Foarte bună
Gulia Din DJ 208 DJ 208S Foarte bună
Poiana Din DJ 208S Drum comunal 10 km Proastă
Poienari Din DJ 208 A Drum comunal 12 kmasfaltat Foarte bună
ValeaPoienii Din DJ 208 Drum comunal 10 km Proastă
Tabelul nr 7 – Starea drumurilor din interiorul GAL
Infrastructura feroviară
Din punctul de vedere al rețelei feroviere, teritoriul Grupului de Acțiune Locală este traversat
de două magistrale principale respectiv 500 Pașcani – Suceava și 606 Iași – Pașcani și pe o
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 36 of 314
magistrală secundară respectiv 607 Podu Iloaiei – Hârlău. Accesul la transportul feroviar este facil
pentru populația din toate comunele teritoriului. Pe teritoriul grupului existând două gări principale
respectiv Dolhasca și Belcești și 3 halte respectiv la Erbiceni, Spinoasa și Probota.
Infrastructura aeriană
Din punct de vedere al rețelei aeriene, pe teritoriul nu există nici o infrastructură de
transport aeriană.
Infrastructura navală
Pe teritoriul microregiunii nu există cursuri de apă navigabile.
Concluzii:
Grupul de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri se întinde pe raza județelor Iași și
Suceava, cuprinzând comunele din partea central nordică a judeţului Iaşi și orașul Dolhasca
din partea sud estică a județului Suceava.
Din punct de vedere administrativ, Grupul de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri
cuprinde 9 unități administrativ – teritoriale, 8 comune și 1 oraș, având în componenţă un
număr de 41 localităţi
Suprafața totală a Grupului de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri este de 480,28
kmp acoperind 6,76% din suprafața judeţului Iaşi și 1,29% din suprafața județului Suceava.
Populaţia totală este de 53.611 locuitori reprezentând 5,22% din populaţia totală a judeţului
Iaşi și 1,60% din populația totală a județului Suceava. Densitatea populației este de 111,63
locuitori/kmp.
Relieful este dezvoltat pe roci sedimentare, respectiv argile şi marne sarmatice cu alternanţe
subţiri de nisipuri fine
Teritoriul Grupului de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri aparţine zonei de
climat temperat – continental pronunţat, aflat sub influenţa anticiclonilor atlantic şi euro-
asiatic.
Din punct de vedere pedologic pe teritoriul Grupului de acțiune locală - Microregiunea
Belceşti-Focuri se întâlnesc soluri cu însușiri deosebite și cu pretabilități diferite,
identificându-se următoarele categorii: Cernoziom levigat fără eroziune, Cernoziom levigat
cu eroziune, Cernoziom levigat moderat la puternic moderat Soluri foarte puternic erodate,
Soluri aluvo-caluviale în diferite grade de salinizare, Lacoviste – în diferite grade de salinizare,
Soluri diferite de coastă,
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 37 of 314
Teritoriul este amplasat aproximativ egal față de Muncipiile reședință ale județelor Botoșani,
Iași și Suceava, acestea fiind la o distanța relativ mică fața de teritoriu accesul realizându-se
in maxim 1,5 h.
Coridorul 9 European străbate teritoriul grupului oferind avantaje concurențiale, față de
alte zone: o infrastructură rutieră de acces foarte bună (drumurile europene și naționale
fiind întreținute cu regularitate,) acces rapid la punctul vamal Sculeni (aproximativ 45 km),
vizibilitate crescută a zonei, costuri reduse de transport a mărfurilor, posibilitatea deschiderii
către potențialii investitori externi, europeni sau din fosta CSI.
Prezența rețelei de drumuri europene și naționale ce străbate teritoriul, la care au în mod
direct acces 75% din populația grupului de acțiune locală oferă posibilitatea deschiderii către
piețele naționale din toate zonele României.
Acces direct la 9 orașe aflate la mai puțin de 45 de km distanță față de teritoriu dintre care 3
sunt Municipiile rețedință ale județelor Iași, Bo toșani și Suceava, 2 Municipii respectiv
Pașcani județul Iași și Fălticeni județul Suceava, 4 orașe respectiv Hârlău, Târgu Frumos și
Pașcani din județul Iași și Flămânzi din județul Botoșani
Legătura pe cale ferată se realizează pe două magistrale principale. Pe teritoriul grupului
existând două gări principale și 3 halte.
Teritoriul Grupului de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri poate avea acces facil
la două aeroporturi internaționale respectiv cel din Iași și cel din Suceava.
Deși accesele la orașele din țară și străinătate este facil prin intermediul infrastructurii
rutiere, feroviare sau aeriene, aceasta nu influiențează pozitiv decât producătorii organizați
sau cei care au producții mari.
Micii producători sunt nevoiți să se limiteze la distanțe scurte de transport a mărfurilor sau la
orașe mici pentru că marfa transportată ori este prea puțină să acopere cheltuielile de
transport ori mijloacele de transport folosite de micii producători nu corespund cerințelor.
Introducerea Orașului Dolhasca este un pol de dezvoltare către care pot converge toate
resursele economice ale regiunii.
Orașului Dolhasca permite deschiderea unei pețe pentru produsele regiunii, prea puțin
utilizată în momentul de față respectiv județul Suceava
Valoarea redusă a schimburilor comerciale (25%) vândută în interiorul teritoriului, poate fi
explicat prin mai multe motive: agricultorii își produc în regie proprie tot ce au nevoie pentru
consumul propriu, schimburile de produse nu se realizează efectiv cu monedă ci mai mult
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 38 of 314
prin troc, târgurile sau oboarele realizate în comune sunt singurele mijloace de vânzare sau
de aprovizionare cu mărfuri în plan local, acestea având un caracter săptămânal sau chiar
lunar, oferta din cadrul târgurilor sau oboarelor este redusă, valoarea mărfurilor din târguri
sau oboare este mică fiind direct proporțională cu puterea de cumpărare din zonă
nu există contracte care să ofere certitudinea vânzării mărfurilor, fapt pentru care deplasarea
la distanțe mari în țară crește riscul de pierdere s au perisabilitate
nu s-au realizat studii sau sisteme comerciale care să ofere informații cu privire la potențialul
piețelor interne
rata de sărăcie a teritoriului este de 58,38% apropiindu-se de pragul relativ de risc al sărăciei
utilizat de Comisia Europeană de 60%
starea infrastructurii rutiere este una bună
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 39 of 314
Populatia rurala nu este distribuita uniform. Exista diferente semnificative din punctul de
vedere al densitatii populatiei pe tot teritoriul României. Cele mai populate zone rurale sunt cele din
nord-estul tarii, unde rata natalitatii este ridicata, si în regiunile din sud, puternic industrializate în
perioada comunista. Exista mari disparitati, determinate în special de influenta reliefului la nivel
regional si judetean. Declinul populatiei din România, mai pronuntat în zonele rurale, constituie o
problema care va trebui rezolvata daca se doreste dezvoltarea economica a acestor regiuni.
De la vârful atins în 1989, populatia totala a României a înregistrat o scadere rapida. Aceasta
tendinta este foarte pronuntata în zonele rurale. Numarul locuitorilor din zonele urbane a depasit
numarul locuitorilor din zonele rurale la jumatatea anilor 1980, ca urmare a problemelor economice
cu care se confrunta România în acea perioada.
Odata cu explozia economica din ultimii ani, populatia urbana a crescut într-o oarecare
masura, în timp ce numarul locuitorilor din zonele rurale a continuat sa scada.
Procesul de îmbatrânire si scaderea naturala a populatiei, care decurge din aceasta situatie,
constituie principalii factori ai declinului populatiei rurale.
Din cadrul GAL-ului Microregiunea Belceşti-Focuri fac parte un numar de 53.611 locuitori
dispusi pe o suprafata de 602,96 km2 . In ceea ce priveste densitatea teritoriului aceasta este
analizata mai jos comparativ cu situatia la nivel national si regional, avand in vedere ca GAL-ul este
situat in regiunea de dezvoltare Nord-Est.
Cu o populatie de 3.734.546 locuitori ( 17,25% din populatia Romaniei) si o densitate a
populatiei de 101,3 locuitori/km, Regiunea Nord-Est ocupa locul al doilea in ceea ce priveste
densitatea, dupa regiunea Bucuresti-Ilfov. Populatia regiunii este localizata cu precadere in mediul
rural (56,6%).
In judetul Iasi exista un numar de 98 localitati ce insumeaza o populatie de 824.083 locuitori
din care :
- 2 municipii : Iasi cu 320.888 locuitori si Pascani cu 42.057 locuitori
- 3 orase Targu Frumos cu 13.619 locuitori, Harlau cu 11.942 locuitori, Podu Iloaiei cu 9.739
locuitori.
Aceste 5 localitati insumeaza o populatie de 398.245 locuitori, respectiv 47,9%, iar la nivelul
celorlalte 93 localitati (comune) ale judetului o populatie de 429.327 locuitori, respectiv 52,1%
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 40 of 314
Populaţia Judeţului Suceava reprezintă aproximativ 19% din populaţia Regiunii Nord-Est,
situându-se pe locul trei în ordine descrescătoare. Populaţia stabilă a judeţului Suceava este de
706.720 locuitori, din care 302.730 persoane în mediul urban şi 403.990 persoane în cel rural.
Densitatea populaţiei judeţului este de 82,6 loc/km2.
Clasificarea localitatilor componente ale GAL in functie de densitatea acestora este
urmatoarea:
Nr crt Numele localităţii Total teritoriu Suprafaţa totală Densitatekm2 loc./km2
1 Focuri 4.113 54,12 76,002 Coarnele Caprei 3.112 37,15 83,773 Fântânele 2.021 23,28 86,814 Dolhasca 11.009 110,36 99,765 Erbiceni 5.611 49,60 113,136 Belcești 11.179 93,35 119,757 Bălțați 5.019 37,52 133,778 Scobinți 7.533 50,62 148,819 Sirețel 4.014 24,27 165,39
Total 53.611 480,27 111,63Tabelul nr 8 – Densitatea locuitorilor / Localitati
0,00
50,00
100,00
150,00
200,00
Densitatea localitatilor componente
Serie1 76,00 83,77 86,81 99,76 113,13 119,75 133,77 148,81 165,39
FocuriCoarneleCaprei
Fântânele Dolhasca Erbiceni Belcești Bălțați Scobinți Sirețel
Graficul nr. 2 - Densitatea Localitatilor componente
Analizand datele de mai sus se poate observa ca o parte din teritoriu, respectiv Comuna
Focuri are o densitate scazuta, iar comunele Coarnele Caprei si Fantanele au o densitate medie, de
unde se poate trage concluzia ca in aceste zone ne confruntam cu probleme de depopulare.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 41 of 314
In cadrul GAL-ului, Comuna Belcesti reprezinta UAT cu cea mai mare populatie, respectiv
11.179 de locuitori, avand o densitate de 119,75 urmata fiind de Orasul Dolhasca din Judetul
Suceava cu o populatie de 11.009 locuitori si cu o densitate de 99,76.
Nr crt Numele localităţii Total populatie
1 Fântânele 2.0212 Coarnele Caprei 3.1123 Sirețel 4.0144 Focuri 4.1135 Bălțați 5.0196 Erbiceni 5.6117 Scobinți 7.5338 Dolhasca 11.0099 Belcești 11.179
Total 53.611Sursa : Recensamantul populatiei 2002
Tabelul nr 9 – Populatia / Localitati
Distributia populatiei pe localitati este reprezentata si in graficul urmator. Asa cum se poate
observa Comuna Fantanele are numarul cel mai mic de locuitori, urmata fiind de Coarnele Caprei,
iar la polul opus se afla Orasul Dolhasca si Comuna Belcesti.
Distributia populatiei pe comune
11.009
7.5335.611
5.019
4.113
4.0142.021 3.11211.179
Fantanele C Caprei Siretel Focuri Baltati Erbiceni Scobinti Dolhasca Belcesti
Graficul nr. 3 – Distributia populatiei pe comune
Numarul total al populatiei UAT-urilor din Microregiunea Belceşti-Focuri variaza de la
minimul de 2.021 locuitori in Comuna Fantanele, la 11.179 locuitori in Comuna Belcesti, valoarea
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 42 of 314
medie fiind de 5.957 loc/UAT. Raportat la valoarea medie putem distinge urmatoarele tipuri de
comune:
Comune mici:
Fântânele 2.021
Coarnele Caprei 3.112
Sirețel 4.014
Focuri 4.113
Comune medii
Bălțați 5.019
Erbiceni 5.611
Scobinți 7.533
Comune / UAT mari:
Dolhasca 11.009
Belcești 11.179
0
2.000
4.000
6.000
8.000
10.000
12.000
Fânt
ânele
Coar
nele
Capr
ei
Sireț e
l
Focu
ri
Bălț aț i
Erbic
eni
Scob
inți
Dolha
sca
Belce
ș ti
UAT mici UAT medii UAT mari:
Clasare UAT functie nr locuitori
Graficul nr. 4 – Clasare UAT-uri / nr de locuitori
Gradul de ruralitate a Microregiunii este de 79,47%, in timp ce ponderea populatiei din
mediul urban este de 20,53%. Asa cum se poate observa populaţia urbană nu depăşeste 25% din
numărul total de locuitori din cadrul GAL-ului propus.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 43 of 314
42.602
11.009
0
10.000
20.000
30.000
40.000
50.000
60.000
1
Gradul de ruralitate
Rural Urban
Graficul nr. 5 – Gradul de ruralitate
Situatia privind ruralitatea teritoriala este urmatoarea:
Pondere populatia rurala =Populatie mediul rural
*100 = %Populatie totala
Pondere populatia rurala =42.602
*100 = 79,47%53.611
Situatia privind populatia urbana s-a stabilit astfel:
Pondere populatia urbana =Populatie mediul urban
*100 = %Populatie totala
Pondere populatia urbana =11.009
*100 = 20,53%53.611
Din cadrul GAL-ului face parte si Orasul Dolhasca din Judetul Suceava. Alegerea orasului
Dolhasca ca si componenta a GAL-ului nu este una aleatorie, ci s-a tinut cont de mai multi factori:
orasul a fost creat în mod artificial, aşa încât astăzi se află într-o situaţie
contradictorie, deoarece gradul lui de dezvoltare este precar, gradul de urbanism
este mic, iar economia locală se axează în principal pe sectorul agricol.
problemele cu care se confruntă locuitorii orasului sunt similare cu cele întâlnite în
satele şi comunele componente ale GAL-ului, diferenţiindu-se de fapt doar prin
numărul mai ridicat de locuitori din cadrul UAT-ului
populatia din comunele cuprinse in cadrul GAL-ului este dependenta de localităţi cu o
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 44 of 314
populaţie mai numeroasă, precum este Orasul Dolhasca, pentru a putea pune în
valoare mai bine rodul muncii lor. Se creeaza astfel premise favorabile de plasare si
distributie a produselor agricole catre Judetul Suceava
pentru asigurarea coerenţei teritoriului reprezentat,
pentru asigurarea masei critice din punct de vedere al resurselor umane, financiare şi
economice pentru susţinerea unei strategii viabile
pentru ca teritoriul acoperit de strategie sa fie omogen
prin alipirea acestui oras se întrunesc condiţiile de omogenitate geografică şi
economică.
Pentru a se asigura caracterul rural al teritoriilor acoperite de GAL, şi pentru a se evita
direcţionarea greşite a strategiei şi a proiectelor, din aria de acoperire a GAL-ului face parte un
singur oraş, Orasul Dolhasca, ţinându-se seama de numărul de locuitori al acestuia. Locuitorii din
mediul urban nu însumeaza mai mult de 20.000 de locuitori si populaţia urbană nu depaseste 25%
din numărul total de locuitori ai GAL-ului.
Numarul de locuitori se incadreaza in limitele de eligibilitate impuse de 10.000 – 150.000
locuitori, respectiv teritoriul cuprins de GAL Microregiunea Belcesti Focuri are o populatie totala de
53.611 locuitori.
Distribuția populației pe vârstă
Conform Institutului de Statistică – Direcția Județeană Iași si Suceava, din totalul populației
stabile a Microregiunii, un procent de 21,07% îl reprezintă populația inactivă îmbătrânită. Putem
astfel aprecia că Microregionea prezintă o capacitate crescută a forței de muncă atât în prezent, cât
și pentru viitorul apropiat.
Structura populatiei, conform datelor statistice aferente anului 2002, preluate de la Institutul
National de Statistica prin Directiile Judetene de Statistica ale celor 2 judete, este prezentată în
urmatorul grafic:
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 45 of 314
Structura populatiei
Sub 20 ani - 2002 Peste 60 ani - 2002 Populaţia activă Şomaj
Graficul nr. 6 – Structura populatiei in Microregiune
Soldul migratoriu rural este negativ la nivelul anului 2002, exceptie facand doar zona urbana
a Orasului Dolhasca unde soldul migrarii este pozitiv. Cifrele susţin aşadar tendinţele de migrare a
populaţiei rurale către mediul urban. Cu toate acestea însă, plecarile din mediul rural nu pot
contrabalansa sosirile din mediul urban, ceea ce face ca soldul migratoriu total să fie negativ, în toţi
anii analizaţi, observându-se însă tendinţa de creştere a soldului.
PopulaţieAn de
referință2002
Soldulmigrării
Soldulnatural
Sub 20ani -2002
Peste 60ani - 2002
Populaţiaactivă Şomaj
Baltati 5.019 -2 40 1.610 949 1.859 114Belcesti 11.179 -168 75 3.839 2.191 3.692 521Coarnele Caprei 3.112 -73 22 995 712 1.570 12Erbiceni 5.611 -54 21 1.735 1.199 2.598 111Fantanele 2.021 -36 13 745 402 955 15Focuri 4.113 -46 17 1.390 846 2.037 45Scobinti 7.533 -30 18 2.460 1.506 3.047 313Siretel 4.014 -20 33 1.500 1.041 1.671 156Dolhasca 11.009 23 41 3.278 2.448 3.985 718Total 53.611 -45 31 17.552 11.294 21.414 2.005% 100% 32,74% 21,07% 39,94% 3,74%
Sursa : Recensamantul populatiei 2002
Tabelul nr. 10 – Principalele caracteristici demografice ale Microregiunii
Analizand datele prezentate in tabelul de mai sus se pot trage urmatoarele concluzii:
in ultimii ani evolutia mediei populatiei a inregistrat o evolutie negativa in totalul
teritoriului GAL;
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 46 of 314
mortalitatea a avut o dinamica in crestere toate localitatile;
sporul natural (diferenta dintre natalitate si mortalitate) inregistreaza valori pozitive
in toate localitatile;
structura populatiei se prezinta astfel:
populatie activa – 39,94% de unde rezulta forta de munca suficienta
populatie peste 60 de ani – 21,07 % de unde rezulta ca populatia are o
tendinta de imbatranire
populatie sub 20 de ani 32,74 % - populatie tanara cu potential pentru
viitor
avand in vedere procentele de mai sus se poate observa ca in cadrul GAL – ului
ponderea cea mai mare o detine populatia activa, insa, in acelasi timp see
demonstreaza o usoara tendinta de imbatranire a populatiei teritoriului, dar si
potential pentru viitor;
soldul migrarii populatiei este negativ , ceea ce demonstreaza ca acest fenomen este
prezent si ca migratia se realizeaza din mediul rural catre mediul urban, si din acest
motiv trebuie gasite solutii care sa tina populatia in mediul rural
intrucat rata somajului in cadrul teritoriului este destul de ridicata, trebuie luate
anumite masuri în domeniul politicii de ocupare a fortei de muncă cum ar fi:
măsuri de sprijinire a somerilor;
reconversia profesională a unor categorii de someri;
organizarea de actiuni de consultantă si orientare în carieră (în cadrul serviciilor
sociale prin legătură cu AJOFM si agentii economici) pentru tineri de vârsta 18-30 ani;
cresterea mobilitătii, flexibilitătii si a adaptabilitătii fortei de muncă prin
programul de formare continuuă si învătare pe tot parcursul vietii;
garantarea sanselor egale prin transparenta ofertelor de locuri de muncă
organizarea sistemului educational.
Analizand datele statistice la nivelul anului 2002, din punct de vedere economic structura
populatiei la nivelul GAL-lui este preponderent alcatuita din populatie inactiva:
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 47 of 314
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
BALT
ATI
BELC
ESTI
COARN
ELE CAP
REI
ERBI
CENI
FOCU
RI
FANTA
NELE
SCOBI
NTI
SIRET
EL
Dolhas
ca
Populatie activa/inactiva 2002
Populaţia activă Total Populaţia inactivă Total
Graficul nr. 11 – Populatie activa/inactiva in 2002
In ceea ce proveste categoriile de varsta se observa ca populatia tanara cu varsta cuprinsa
intre 0-40 de ani este predominanta in toate cele 9 localitati din cadrul GAL-ului.
Localitate 0 – 4ani
5 – 9ani
10 –14ani
15 –19ani
20 –24ani
25 –29ani
30 –34ani
35 –39ani
40 –44ani
45 –49ani
50 –54ani
55 –59ani
60 –64ani
65 –69ani
70 –74ani
75 -79ani
80–84ani
85ani şipeste
BALTATI 466 394 395 355 414 475 444 210 190 255 258 214 304 231 162 134 63 55BELCESTI 1.080 944 934 881 959 967 793 449 442 534 656 349 578 596 488 348 116 65
COARNELECAPREI 277 249 227 242 300 289 182 119 122 160 150 83 168 197 161 106 48 32
ERBICENI 494 425 466 350 433 475 531 233 254 255 279 217 328 340 260 140 73 58FOCURI 346 343 336 365 411 360 258 162 148 182 224 132 225 226 175 131 58 31FANTANELE 214 194 192 145 161 177 141 107 63 69 101 55 102 99 84 68 26 23SCOBINTI 627 607 617 609 560 613 599 377 386 363 419 250 409 424 270 243 92 68SIRETEL 409 369 367 355 385 329 276 178 168 182 173 120 190 188 161 99 38 27DOLHASCA 822 781 843 832 919 899 905 463 505 561 619 412 737 648 522 323 134 84
4.735 4.306 4.377 4.134 4.542 4.584 4.129 2.298 2.278 2.561 2.879 1.832 3.041 2.949 2.283 1.592 648 443
Sursa : Recensamantul populatiei 2002Tabelul nr. 11 – Repartizarea populatiei pe categorii de varsta
Populatie intre 0-40 ani
62,82%
62,68%
60,57%
60,72%62,75%
65,86%
61,18%
66,47%
58,72%
BALTATI BELCESTI COARNELE CAPREI ERBICENI FOCURI
FANTANELE SCOBINTI SIRETEL DOLHASCA
Graficul nr. 7 – Populatia 0-40 ani pe localitati
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 48 of 314
Populatia pe categorii de varsta este prezentata in graficul de mai jos:
466 394 395 355 414 475 444 210 190 255 258 214 304 231 162 134 6355
1080 944 934 881 959 967 793 449 442 534 656 349 578 596 488 348 11665
277 249 227 242 300 289 182 119 122 160 150 83 168 197 161 106 48 32
494 425 466 350 433 475 531 233 254 255 279 217 328 340 260 140 7358
346 343 336 365 411 360 258 162 148 182 224 132 225 226 175 131 5831
214 194 192 145 161 177 141 107 63 69 101 55 102 99 84 68 2623
627 607 617 609 560 613 599 377 386 363 419 250 409 424 270 243 9268
409 369 367 355 385 329 276 178 168 182 173 120 190 188 161 99 3827
822 781 843 832 919 899 905 463 505 561 619 412 737 648 522 323 13484
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
BALTATI
BELCESTI
COARNELE CAPREI
ERBICENI
FOCURI
FANTANELE
SCOBINTI
SIRETEL
DOLHASCA
Populatia pe categorii de varsta
0 – 4 ani
5 – 9 ani
10 – 14 ani
15 – 19 ani
20 – 24 ani
25 – 29 ani
30 – 34 ani
35 – 39 ani
40 – 44 ani
45 – 49 ani
50 – 54 ani
55 – 59 ani
60 – 64 ani
65 – 69 ani
70 – 74 ani
75 - 79 ani
80 – 84 ani
85 ani şi peste
Graficul nr. 8 – Populatia pe categorii de varsta
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 49 of 314
Valoarea patrimoniului natural al României este recunoscută la nivel national si international
prin protejarea celor mai reprezentative zone si includerea acestora în reteaua natională de arii
naturale protejate sau în cadrul altor retele internationale de arii naturale protejate constituite în
baza unor conventii sau tratate la care tara noastră a aderat.
Protectia, conservarea si ameliorarea calitătii mediului, incluzând conservarea habitatelor
naturale, a florei si faunei sălbatice sunt probleme de interes public major, având în vedere că, asa
cum este recunoscut în toată lumea, componentele diversitătii biologice care formează capitalul
natural asigură cea mai mare parte a produselor, bunurilor si serviciilor necesare societătii, fiind
suportul fundamental al unei dezvoltări durabile.
Modul de constituire si de administrare a ariilor naturale protejate va lua în considerare
interesele comunitătilor locale, facilitându-se participarea localnicilor în consiliile consultative
pentru aplicarea măsurilor de protectie, conservare si utilizare durabilă a resurselor naturale,
încurajându-se mentinerea practicilor si cunostintelor traditionale locale în valorificarea acestor
resurse, în beneficiul comunitătilor locale.
Până la finalizarea procedurilor de instituire a regimului de protectie a ariilor naturale
protejate detinătorii bunurilor cu valoare de patrimoniu natural, indiferent de destinatia terenurilor,
vor aplica si vor respecta măsurile de ocrotire, conservare si utilizare stabilite de autoritătile pentru
protectia mediului.
Relieful
Teritoriul Grupului de acțiune locală - Microregiunea Belceşti-Focuri se integrează in
ansamblul Podisului Moldovei cuprins între graniţa cu Ucraina (nord) şi Câmpia Română şi între
valea Prutului (est) şi Carpaţii Orientali – Subcarpaţii Moldovei ( în vest).
Podişul Moldovei este un podiş de sedimentare, format prin depunerea materialelor peste o
veche platformă continentală – Platforma Est – Europeană – la sfârşitul neozoicului. Ulterior,
acestea au fost modelate de agenţii externi dând aspectul actual al podişului. Sedimentarea
podişului s-a făcut prin transportul materialelor aduse din munţi de râuri. Aceste materiale sunt
pietrişuri şi nisipuri. În partea nord-vestică s-au cimentat formând marne, conglomerate şi gresii. Pe
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 50 of 314
tot cuprinsul podişului apar intercalaţii de argile ce produc alunecări de teren sau pământuri rele
(bad-lands).
Înclinarea unităţii urmăreşte direcţia de scurgere a râurilor: dinspre NV spre SE. Altitudinea
descreşte dinspre nord, unde atinge 600 – 700 m, spre sud, unde coboară uşor sub 200 m. Poziţia de
dispunere a stratelor este monoclinală: N-S, astfel că tipul de relief structural este bine evidenţiat
prin suprafeţe de platformă, văi asimetrice şi cueste. Printre cueste se remarcă marginea abruptă a
Podişului Bârladului numită Coasta Iaşilor.
Podişul Moldovei cuprinde trei regiuni distincte:
Podişul Sucevei situat în partea de nord – vest are altitudini ce depăşesc 700 m şi culmi
alungite precum: Podişul Fălticeni, Podişul Dragomirnei şi Culmea Siretului. Pe valea râului Suceava
s-a dezvoltat o depresiune intracolinară, Depresiunea Rădăuţi. Relieful este alcătuit dintr-o
alternanță de culmi, depresiuni și culoare orientate spre sud -est. În partea de nord-est, relieful este
alcătuit din dealuri scunde despărțite de văi largi și joase, orientate spre sud-vest. În partea centrală
și sudică este un relief de coline joase și o succesiune de dealuri prelungi cu interfluvii netede. Văile
sunt adânci cu versanți înclinați, lărgindu -se spre sud. Pe versanți se evidențiază intense procese
torențiale și alunecări de teren.
Câmpia Moldovei (Jijiei) este situată in partea de nord –est şi are altitudini de 200 m (Dl.
Cozancea, Dl. Ibăneşti etc), fiind intens cultivată (de unde şi supradenumirea de câmpie), cu râuri ale
caror ape scad mult in timpul verii, de unde multimea iazurilor construite de om.
Relieful Câmpiei Moldovei este de origine sculpurală, format în condițiile unui substrat argilo-
nisipos, ușor de erodat, având o evoluție influențată de legile dezvoltării eroziunii pe baziele fluviale.
Înălțimile mai mari care mărginesc câmpia se datorează constituției lor petrografice, cu orizonturi
mai dure de gresii și calcare sarmatice, care nu au fost încă distruse de eroziune.
Podişul Bârladului ocupă jumătatea sudică.
Luncile au lăţimi variabile: 0,2 - 2,5 km pentru Jijia şi Bahlui, şi sunt alcătuite din depozite
aluviale şi aluvio – coluvio – proluviale, cu grosimi de 3 – 20 m, mai nisipoase în bază, cu lentile de
prundişuri şi argile nisipoase spre suprafaţă. Cele mai dezvoltate sunt şesurile Prutului, Jijiei,
Bahluiului, Bahlueţului,Miletinului.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 51 of 314
Figura nr. 14 – Relieful in cadrul Microregiunii
Clima
Climatul in Microregiunea Belcesti-Focuri este fie unul caracteristic dealurilor înalte (Podișul
Sucevei), fie unul specific dealurilor joase (în Câmpia Moldovei). Temperatura medie anuală este de
6°–8° C (Podișul Sucevei) și 8°–10° C pe cea mai mare parte. Precipitațiile medii anuale sunt de 400-
500 mm (Câmpia Moldovei) și 500-800 mm (Podișul Sucevei). Vânturile specifice sunt crivățul (pe
timp de iarnă) și Vântul de Vest (în partea nordică). Influențele climatice întâlnite sunt cele baltice
(în nord) și cele de ariditate pe cea mai mare întindere.
Biodiversitate
Vegetaţia
Flora Microregiunii Belcesti-Focuri este reprezentată de numeroase specii, de origini diferite
ca urmare a interferenţei pe acest teritoriu a provinciei central europene est-carpatice cu provincia
ponto-sarmatică.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 52 of 314
Vegetaţia naturală aparţine zonei forestiere în vest şi nord şi zonei de silvostepă în nord-est,
sud-est şi extremitatea nordică a judeţului. Limitele acestor zone sunt dificil de trasat datorită
tranziţiilor difuze (pătrunderi adânci a văilor în podiş şi modificărilor antropice).
Pădurile de fag (Fagus silvatica, F. taurica), pure sau în amestec, se întâlnesc în nord-vestul
judeţului în Dealul Mare - Hârlău, dealurile Moţca şi în sud pe platourile Poieni - Bârnova, Cheia
Domniţei, Ipatele, Tansa.
Dintre arbuşti sunt prezenţi: alunul, voinicelul, dârmozul, clocotişul, cornul, sângerul, socul,
ş.a., iar din flora ierboasă fac parte: firuţa de pădure, aliorul de pădure, toporaşul de pădure, obsiga
de pădure, lăcrămioara, sângele voniceriul, susai de pădure etc.
Prezenţa luminişurilor în pădurile de foioase permite o frecvenţă mai mare a arbuştilor: alun,
dârmoz, călin, voinicelul, clocotiş, corn, sânger, lemn câinesc, verigariu, cruşin, lemn râios,
porumbar, măcieş, etc., precum şi o bogată floră ierboasă: vinariţă, jaleş, mierea ursului, pecetea lui
Solomon, urzică moartă, plus cunoscutele specii de primăvară: ghiocel, viorea, toporaş, lăcrămioară,
brebenel, etc.
Vegetaţia specifică luncilor este formată din asociaţii de pir târâtor, iarba câmpului, firuţă de
câmp, păiuş, zâzanie, coada vulpii etc. Izolat, se întâlnesc pâlcuri de pădure (zăvoaie) formate mai
ales din esenţe moi: salcie, răchită, plop. În lunca Prutului se mai întâlnesc şi păduri de esenţe tari:
stejar, ulm, frasin.
Fauna
Elementele faunistice ale Microregiunii Belcesti-Focuri sunt strâns legate de specificul
vegetaţiei, putându-se deosebi o faună caracteristică pădurilor, silvostepei, stepei şi luncilor,
precum şi o faună acvatică.
Fauna pădurilor, întâlnită în masivele forestiere din vest şi sud este reprezentată prin
următoarele grupe şi specii:
a) Mamiferele frecvent întâlnite sunt: căprioara, mistreţul, cerbul carpatin, lupul, vulpea,
iepurele, pisica sălbatică, veveriţa, jderul, nevăstuica, pîrşul, viezurele, dihorul, şoarecele scurmător,
şoarecele de pădure.
b) Avifauna este bine reprezentată, dintre cele mai caracteristice fiind: ghionoaia,
ciocănitoarea mare, ciocănitoarea de stejar, ciuful de pădure, huhurezul mic, cucuveaua, buha,
şorecarul comun, gaia roşie, gaia neagră. Foarte comune sunt: piţigoiul, cinteza, sticletele,
câneparul, botgrosul , mierla, ciocârlia de pădure, sfrânciocul etc
c) Reptilele din zona forestieră sunt reprezentate de puţine specii: vipera, şarpele de pădure,
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 53 of 314
şarpele de alun, iar în poieni, şopârla .
d) Amfibienii sunt reprezentaţi de: broasca de pădure, broasca râioasă brună, brotăcelul,
broasca roşie de pădure, tritonul, buhai de baltă.
Fauna silvostepei şi stepei este mai săracă, fiind mult diminuată în urma expansiunii
activităţilor umane.
a) Mamiferele cele mai reprezentative sunt din grupul rozătoarelor: popândăul, căţelul
pământului, şoarecele de stepă, şoarecele de câmp, şobolanul de câmp, hârciogul, iepurele, iepurele
de vizuină, ultimul colonizat în 1905 la Cristeşti lângă Iaşi, de unde s-a răspândit repede.
Mai pot fi menţionate de asemenea: dihorul, nevăstuica, bursucul (sau viezurele), vulpea, iar
uneori, în apropierea zonelor forestiere: căprioara, mistreţul şi chiar lupul.
b) Pasările caracteristice silvostepei şi stepei sunt: prepeliţa sau pitpalacul, potârnichea,
ciocârlia, fîsa de câmp, presura, sticletele, cinteza, graurul, turturica, guguştiucul, pupăza, cucul,
câneparul, porumbelul, mărăcinarul, vrabia, rândunica, lăstunul, cioara. În pădurile de silvostepă de
la Aroneanu şi Corneşti a fost colonizat fazanul .
Dintre păsările răpitoare menţionăm: şorecarul comun şi gaia.
c) Amfibienii habitează într-un mediu acvatic sau mai umed şi umbrit, fiind reprezentaţi de:
brotăcel şi buhaiul de baltă.
Fauna luncilor nu se deosebeşte prea mult de cea de stepă. De remarcat este totuşi prezenţa
în lunca Prutului a vidrei, în prezent o raritate.
Fauna acvatică are o distribuţie sub formă de areale reduse, legate de apele stătătoare sau
curgătoare. Dintre mamiferele comune menţionăm şobolanul de apă şi chiţcanul, iar cu mod de
viaţă strict acvatic şi destul de rar, vidra.
Păsările sunt numeroase şi variate în zonele de luncă şi luciu de apă, multe prezentând
interes cinegetic. Dintre cele mai frecvente menţionăm: raţa mare, raţa mică, raţa cârâitoare, raţa
suliţar, raţa cu gât roşu, gâsca de vară, gârliţa mare, gârliţa mică .
Dintre amfibieni menţionăm: broasca ţestoasă de apă, broaştele de lac, tritonii, buhaii de
baltă.
Fauna piscicolă este de asemenea bogată şi variată atât în lacuri, cât şi în apele curgătoare
(mai ales in cele mari Prut şi Siret), speciile mai importante fiind: crapul, şalăul, somnul, ştiuca,
plătica, mreana, cleanul, scobarul, obleţul, bibanul.
Ca şi vegetaţia naturală şi fauna judeţului a fost puternic afectată de intervenţiile umane,
care au dus la restrângerea arealelor, modificarea posibilităţilor de habitat, reducerea numerică şi
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 54 of 314
chiar dispariţia unor specii. Datorită rolului important al faunei în menţinerea echilibrului biologic al
biocenozelor şi ecosistemelor, necesitatea protejării şi ocrotirii faunei, prin instituirea de rezervaţii
naturale sau protecţii speciale pentru speciile vulnerabile sau periclitate este o priotitate.
Rauri sau lacuri
Podişul Moldovei se desfăşoară în cadrul a două bazine hidrografice mari (Siret şi Prut). Cele
mai multe râuri aparţin unei reţele autohtone, cu lungimi variate. Cele maiînsemnate sunt: Siret,
Bahluieț, Bahlui, Gârla Morii, Durușca.
Alimentarea râurilor din Podişul Sucevei şi Podişul Central Moldovenesc se face
dominant din precipitaţii (70...85%) sub formă de ploi (60...70%) şi zăpadă (30...40%)
şimoderat din ape subterane (15...30%), situaţie care le asigură o scurgere bogată. În regiuniledin
est şi sud, alimentarea subterană este mai redusă (10...15%), iar cea din precipitaţii (maiales apa
provenită din topirea zăpezii) are o pondere ridicată (40...50%).
Regimul scurgerilor se caracterizează prin ape mari primăvara şi la viituri şi apoi prin intervale
lungi cu ape mici în a doua parte a verii şi toamna.
Lacul de acumulare Tansa
În scopul protejării comunei Belcești din județul Iași de inundații s-a construit pe râul Bahlui
între anii 1971-1976 lacul de acumularea Tansa. Lacul are o suprafață de 360 ha,digul are o lungime
de 6km,înălțimea digului este de 6m iar adâncimea lacului variază într 6-7 m. Lacul poate asigura
apă pentru irigarea unei suprafețe arabile de 1800 ha drept pentru care între anii 1976-1980 s-a
construit și un sistem de irigații (astăzi sistemul de irigații este complet distrus).Lângă lac se află
satul Tansa—sat component al comunei Belcești, Iași județul Iași.
Iaz Tintea – Erbiceni – are o suprafata totala de 12 ha si este deschisa pescuitului sportiv din
2010 dupa multe repopulari cu exemplare frumoase de peste. Specii de pesti : cras, caras, stiuca,
salau, somn, biban.
Iazurile de pe Gurguiata (afluent al Bahluiului) respectiv Sava I, Sava II (Bodaia), Cicadaia,
Plopi, Huc.
Arii naturale protejate
Reţeaua Natura 2000 include cele mai importante arii protejate pentru protecţia animalelor,
plantelor şi habitatelor vulnerabile din Europa. Scopul său este de a conserva pe termen lung aceste
habitate şi specii, iar dacă este necesar de a le restaura pentru a atinge un stadiu de conservare
favorabil. Reţeaua Natura 2000 are la bază Direcțivele Europene privind Habitatele şi Păsările.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 55 of 314
Natura 2000 este o rețea ecologică constituită din situri Natura 2000 de două tipuri:
Arii de importanta comunitara (prescurtate SCI) sunt arii naturale protejate de interes
comunitar (situri Natura 2000) desemnate pentru protecţia habitatelor şi speciilor de interes
comunitar (cu excepţia păsărilor), ce au drept scop menţinerea sau restaurarea stării
favorabile de conservare a acestora.
Arii de Protecție Specială (SPA - Special Protection Areas), constituite conform Direcțivei
Păsări. SPA – declarate prin H.G. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială
avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România
definite în conformitate cu Hotătărârea Guvernului nr 1284/2007 privind declararea ariilor
de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura
2000 in România.
În cadrul teritoriului Microregiunii Belceşti - Focuri există 3 arii incluse în Natura 2000,
respectiv :
1. Dealul Mare-Harlau
2. Sărăturile Jijia Inferioară – Prut
3. Elesteele Jijiei si Miletinului
Numele zonei Suprafaţaîn ha
Caracteristici principale (clasificarea directivelorprivind Habitatele, Păsări, Habitate şi Păsări)
1. Dealul Mare – HârlauIasi (Siretel, Hârlau, Deleni,Lespezi), Botosani (Cristesti,Vorona, Tudora, Corni, Curtesti,Vladeni, Flamanzi, Frumusica,Copalau, Cosula), Suceava(Dolhasca).
25.112
Se remarca procentul însemnat ocupat de paduri(peste 97%). Situl este important deoarece asiguraacoperirea geografica în aceasta zona a tarii pentruurmatoarele habitate prioritare forestiere: 9130 -Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, 91Y0 -Paduri dacice de stejar si carpen, 9170 –Paduri destejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum, 91F0 -Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmuslaevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinusangustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenionminoris), 91E0* -Paduri aluviale cu Alnusglutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion,Alnion incanae, Salicion albae).
2. Sărăturile Jijia Inferioară –PrutJudeţul Iaşi,comunele:Andrieşeni, Coarnele Caprei,Focuri, Gropniţa, Movileni,Şipote, Ţigănaşi, Popricani,Probota, Trifeşti, Victoria şiVlădeni.
10,613 Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA).
3. Eleşteele Jijiei si MiletinuluiJudeţul Iaşi, comunele: Andrieşeni, 18,990 Arie Speciala de Conservare (SAC).
Situl adăposteşte regulat peste 20.000 de păsări
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 56 of 314
Numele zonei Suprafaţaîn ha
Caracteristici principale (clasificarea directivelorprivind Habitatele, Păsări, Habitate şi Păsări)
Coarnele Caprei, Focuri,Gropniţa, Movileni, Şipote
acvatice.
Sursa : ANPMTabel nr 12 – Situatia ariilor protejate din Microregiune
Figura nr 15 – Harta ariilor protejate din Microregiune
Importanta patrimoniului de mediu, cultural in dezvoltarea socio-economica a unei
colectivitati a determinat protejarea acestuia si includerea lor ca parte componenta a strategiilor de
dezvoltare durabila economico-sociala, turistica, urbanistica si de amenajare a teritoriului la nivel
national si local asa cum este precizat si in continutul legii 422/2001 privind protejarea
monumentelor istorice.
In ceea ce priveste produsele care provin din aceste situri sunt cele din padurile aferente
siturilor ( fructe de padure, bureti, lemn, plante medicinale), lacuri ( peste ).
Relationare zonelor NATURA 2000 cu diverse sectoare
1. Silvicutura
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 57 of 314
Aproximativ o treime din teritoriul european este acoperit de paduri, desi suprafetele variaza
semnificativ intre Statele membre (pana la 72% in Finlanda, dar doar 8% in Irlanda). Majoritatea
padurilor sunt considerate doar ca "resursa de lemn" si sunt exploatate intr-o masura mai mare sau
mai mica. Ca si in agricultura, curentul din ultimii cincizeci de ani a fost intensificarea exploatarii si
folosirea, de multe ori, a arborilor exotici la impaduriri. Uniunea Europeana este in prezent al doilea
mare producator de hartie si cherestea din lume. Dar padurile sunt importante si pentru ca previn
eroziunea solului, stocheaza apa si carbon si asigura conditii favorabile pentru recreere. In plus, au o
variata si bogata biodiversitate, sunt habitate ideale pentru foarte multe plante si animale, pentru
carnivorele mari precum ursii, vulturii si lupii.
Natura 2000 include atat paduri naturale cat si paduri administrate semi-naturale.
Ca si in cazul agriculturii, desemnarea siturilor Natura 2000 nu inseamna ca padurile trebuie
scoase din circuitul economic prin sistarea exploatarii comerciale. Practicile existente de
management trebuie sa tina cont de valorile naturale existente, in special de speciile si habitatele
pentru care situl respectiv a fost desemnat. Modificarile in practicile de management ar trebui sa fie
relativ usor de implementat, ca de exemplu lasarea in padure, pe sol sau pe picior, a lemnului uscat
sau protejarea unor anumite specii de arbori ce gazduiesc cuiburi de pasari din specii rare, dar pot fi
si mai complexe, cum ar fi introducerea taierilor selective printr-o metoda de rotatie de lunga
durata sau scoaterea speciilor exotice si inlocuirea lor cu specii native. Este important ca deciziile
pentru managementul pe termen lung sa fie gandite pentru fiecare caz in parte, pe baza unor
consultari stranse cu proprietarii, administratorii si toti cei direct interesati.
2. Agricultura
Importanta agriculturii in conservarea mediului natural este acum recunoscuta la cel mai
inalt nivel politic. Cele mai noi modificari din Politica Comuna Agricola au avut in vedere stoparea
platilor agricole axate pe productie si directionarea lor catre metode de pastrare intr-o stare
favorabila de conservare si cultivare al terenurilor agricole. Noi masuri au fost introduse si cele
existente au fost modificate in ideea sprijinirii practicilor de administrare a terenurilor, ce sunt in
favoarea protectiei mediului, cum ar fi subventiile de agro-mediu. Aceste aspecte au implicatii
profunde, la scara larga, pentru biodiversitatea din Europa si pentru reteaua Natura 2000 in special.
Agricultorii si fermierii pot fi recompensati finaciar daca isi desfasoara activitatea intr-un sit
Natura 2000 in conformitate cu cerintele de management specifice speciilor si habitatelor
importante pentru Europa si pentru ca mentin conditiile necesare de conservare a mediului.
3. Afaceri
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 58 of 314
Uneori sunt propuse noi planuri si proiecte de dezvoltare, care pot avea un impact asupra
ariilor desemnate situri Natura 2000. Acestea ar putea implica, de exemplu, construirea unei noi
autostrazi, a unui complex turistic sau inaugurarea unei cariere de piatra. De asemenea, ar putea fi
vorba si despre schimbari majore in ce priveste exploatarea terenului din cadrul sau din apropierea
unui sit Natura 2000 – cum ar fi impaduririle majore sau trecerea la agricultura intensiva. Niciuna
dintre aceste activitati nu sunt interzise a priori conform directivelor Uniunii Europene. Insa pentru
aceastea trebuie sa se faca un studiu de impact asupra siturilor Natura 2000. Daca modul in care
afecteaza zona este unul semnificativ, trebuie gasite alternative. Daca totusi nu exista alternative si
proiectul sau investitia este de maxim interes public, atunci este necesara autorizarea lui, cu
respectarea anumitor conditii. Acestea sunt prevazute in Articolul 6 din Directiva Habitate si
urmeaza principiile dezvoltarii durabile.
4.Turism si agroturism
Turismul, si in special ramurile turismului prietenoase cu mediul (ecoturism, agroturism, etc.)
sunt domenii de dezvoltare incurajate la nivel regional si national in siturile Natura 2000, ca o
oportunitate durabila pentru oameni si natura.
Pe plan international, termenul de ecoturism este din ce in ce mai folosit, el desemnand o
ramura a turismului care castiga numerosi adepti, atat in randul operatorilor turistici inovativi cat si
al vizitatorilor care cauta sa isi petreaca vacantele intr-un mod cat mai putin daunator si cat mai
benefic pentru mediu si pentru locuitorii destinatiilor vizitate.
Ecoturismul este modalitatea de a calatori si cunoaste natura si traditiile locale urmarind:
· producerea unui impact minim asupra naturii si culturii locale;
· conservarea activa a naturii si mostenirii culturale;
· utilizarea serviciilor locale;
· intelegerea speciala de catre vizitator a elementelor naturii si culturii locale;
· contactul nemijlocit al vizitatorului cu localnici si agentul de turism, in special
datorita dimensiunilor reduse ale grupurilor de vizitatori;
· determinarea unor asteptari realiste ale clientului in special prin realizarea unui
marketing corect;
Daca analizam resursele din Microregiunea Belcesti-Focuri putem defini urmatoarele tipuri
de turism :
Turismul cultural : are ca scop valorificarea patrimoniului natural, istoric si cultural.
Patrimoniul cultural este un factor important in cresterea si dezvoltarea industriei turismului
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 59 of 314
contribuind astfel la dezvoltarea unor variate sectoare turistice. Resursele patrimoniului cultural vor
fi folosite in promovarea destinatiilor turistice, precum si in crearea unei atractii ca alternativa la
destinatiile turistice deja existente sau de alt profil, el insusi constituind o componenta importanta a
turismului local.
Includerea unor obiective in circuitul turistic si promovarea lor in scopul atragerii turistilor
contribuie la cresterea gradului de atractivitate a localitatilor din Microregiunea Belcesti-Focuri si
crearea de noi locuri de munca cu efecte multiplicatoare ( comert, constructii, transporturi, industria
mica, artizanat).
Agroturismul reprezinta o activitate turistica ce trebuie devoltata in zona avand in
vedere potentialul gospodariilor agricole care pot oferi cazare si asigura hrana prin produsele
obtinute in gospodarie. Conservarea traditiilor, a culturii, a specilitatilor culinare, a bauturilor
precum si diversitatea resurselor turistice rurale ofera potentialul pentru dezvoltarea acestui
sector.
Turismul sportiv deoarece in Microregiune exista lacuri se poate practica atat
pescuitul sportiv cat si alte sporturi.
Turismul recreational se poate practica deoarece relieful si cadrul natural ofera
conditii si oportunitati diverse.
Posibilitati de sustinere a mediului
Deoarece pe raza comunelor din Microregiunea Belcesti-Focuri sunt si terenuri cu grad
mare de degradare din cauza inundatiilor cat si a altor fenomene, fermierii pot solicita prin Masura
221 „Prima impadurire a terenurilor agricole” ce se incadreaza in Axa II „ Imbunatatirea mediului si
a spatiului rural” prima impadurire cu bani europeni si pastrarea acelei plantatii timp de 15 ani
deoarece este sustinuta anual cu o subventia de la Uniunea Europeana.
Gestionarea durabila a deseurilor urmăreşte implicarea autorităţilor administraţiilor publice
locale şi a factorilor interesaţi în elaborarea şi implementarea de proiecte care să conducă la
eliminarea surselor de poluare şi la colectarea şi reciclarea deşeurilor existente in Microregiunea
Belcesti-Focuri.
Dezvoltarea durabila implica asigurarea unui echilibru optim intre cresterea economica si
conservarea si reconstructia cadrului natural, menit sa asigure o dezvoltare armonioasa, capabila sa
satisfaca atat cerintele actuale cat si cele de perspectiva.
Acest deziderat nu poate fi realizat in cadrul regiunii Nord-Est ca urmare a existentei unor
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 60 of 314
capacitati de productie supradimensionate, a tehnologiilor uzate moral si fizic, a insuficientei sau
lipsei unor mijloace financiare pentru procurarea unor echipamente de protectie a mediului,
precum si datorita unui management orientat in general spre obtinerea unui profit imediat.
Contextul legislativ actual ofera in cea mai mare parte cadrul general necesar reconsiderarii
problematicii de mediu din perspectiva dezvoltarii durabile.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 61 of 314
Judetul Iasi este situat in partea central-estica a regiunii Nord-Est, in bazinele mijlocii ale
raurilor Prut si Siret..
Judetul Suceava este situat in partea de nord a regiunii, in bazinele superioare ale raurilor
Siret si Bistrita. De o celebritate mondiala se bucura bisericile cu pictura exterioara din Suceava. Ele
au fost incluse pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
În ultimele decenii ale secolului al XX-lea, dezvoltarea economică şi globalizarea, pericolul
marginalizării şi cel al dispariţiei cu care se confruntau numeroase comunităţi, precum şi erodarea
treptată a credinţelor şi convingerilor tradiţionale au făcut imperios necesară reconsiderarea pe plan
internaţional a locului patrimoniului cultural, precum şi a rolului acestuia în viitorul societăţilor.
Deoarece uniunea în diversitate este unul dintre principiile de bază ale Uniunii Europene, a
devenit vitală formularea unor strategii armonizate cu aspiraţiile şi realităţile culturale ale fiecărei
ţări.
Trebuie constatat faptul că, în ceea ce priveşte protejarea patrimoniului cultural şi integrarea
sa în marile proiecte de dezvoltare durabilă, România nu a pus în aplicare cu determinare şi
consecvenţă măsuri eficiente, în conformitate cu prevederile convenţiilor internaţionale la care a
aderat şi cu interesul public pe care îl reprezintă patrimoniul cultural şi natural. Rezultatul care se
poate observa este o pierdere accelerată şi irecuperabilă a patrimoniului. Această stare de fapt are
deopotrivă cauze istorice şi recente.
Printre cauzele principale se numără politica sălbatică de distrugere a patrimoniului cultural
dusă de regimul comunist, care a inclus mutilarea legislaţiei domeniului şi desfiinţarea instituţiilor de
protecţie, restaurare şi conservare.
Ceea ce a lipsit României după 1989 a fost o atitudine coerentă din partea autorităţilor
responsabile, care ar fi presupus recunoaşterea, inclusiv juridică, a faptului că patrimoniul cultural şi
cel natural reprezintă o prioritate naţională, precum şi asumarea deciziei şi responsabilităţii politice
de a acorda protecţiei, restaurării şi conservării patrimoniului consideraţia şi sprijinul financiar
necesar.
Factorul agravant pentru pericolul în care se află patrimoniul construit şi natural din România
îl constituie însă, o dată cu creşterea economică, presiunea investiţiilor imobiliare şi a dezvoltărilor
necontrolate, care antrenează distrugerea a ceea ce a mai rămas intact după demolările ceauşiste:
centrele istorice ale oraşelor, zonele de arhitectură protejată, siturile arheologice, arhitectura rurală
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 62 of 314
tradiţională, siturile şi rezervaţiile naturale, peisajele şi căile de acces la acestea. Aceste distrugeri
sunt favorizate de menţinerea – sub pretextul încurajării dezvoltării – a unei legislaţii extrem de
permisive în domeniile urbanismului, amenajării teritoriului, protejării mediului şi a patrimoniului
istoric.
Distrugerea sau degradarea patrimoniului construit şi natural înseamnă dispariţia memoriei
şi a identităţii culturale a cetăţenilor României şi, în consecinţă, incapacitatea de a transmite această
moştenire generaţiilor următoare. Edificarea unui viitor durabil nu poate avea loc fără includerea în
strategiile de dezvoltare ale României şi valorificarea în consecinţă a ceea ce are ea mai preţios –
patrimoniul său cultural şi natural. Distrugerea sau neglijarea acestuia înseamnă totodată sărăcirea
ireversibilă a contribuţiei României, ca membră a Uniunii Europene, la diversitatea culturală
europeană.
Pe teritoriul Microregiunii Belceşti - Focuri sunt o serie de locaţii de deosebită importanţă
istorică şi arhitecturală.
a. Lăcașe de cult
Lăcașele de cult din teritoriul Microregiunii Belceşti - Focuri care sunt înregistrate în
Patrimoniul Național Cultural sunt prezentate în tabelul de mai jos :
Cod Denumire Cult Tip Localitate36162-1 Biserică romano-catolic Biserică BĂLŢAŢI (com. BĂLŢAŢI)29442-1 Biserică ortodox Biserică BĂLŢAŢI (com. BĂLŢAŢI)36166-1 Biserică romano-catolic Biserică BELCEŞTI (com. BELCEŞTI)36165-1 Biserică romano-catolic Biserică BELCEŞTI (com. BELCEŞTI)29459-1 Biserica "Sf. Voievozi" ortodox Biserică BELCEŞTI (com. BELCEŞTI)
29449-1 Biserică ortodox Biserică COARNELE CAPREI (com.COARNELE CAPREI)
4813-1 Biserica "Sf. Împăraţi" ortodox Biserică ERBICENI (com. ERBICENI)36169-1 Biserică romano-catolic Biserică FOCURI (com. FOCURI)
35179-2 Capelă ortodox de ritvechi Capelă FOCURI (com. FOCURI)
35179-1 Biserică ortodox de ritvechi Biserică FOCURI (com. FOCURI)
29453-1 Biserică ortodox Biserică SCOBINŢI (com. SCOBINŢI)29313-1 Biserica "Sf. Nicolae" ortodox Biserică SIREŢEL (com. SIREŢEL)
36512-1 Casă de rugăciune evanghelic Casă derugăciune DOLHASCA (com. DOLHASCA)
28084-1 Biserică Biserică Biserică DOLHASCA (com. DOLHASCA)28085-1 Paraclis ortodox Paraclis DOLHASCA (com. DOLHASCA)
32365-1 Biserica Dolhasca(245)
adventist deziua şaptea Biserică DOLHASCA (com. DOLHASCA)
Tabelul nr 13 – Lista unităţilor de cult
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 63 of 314
Cele mai reprezentative biserici din teritoriu, cu o bogată istorie şi amprentă culturală în
viața comunității sunt prezentate detaliat în cele ce urmează pe fiecare comună în parte.
I. Comuna Bălțați
1. Biserica catolică
Locație: comuna Bălțați, sat Bălțați.
Anul construirii: în 1910 s-a construit prima biserică, înlocuită în 1932 de actuala
construcție, pe același amplasament.
Cult: romano-catolic
Hram: Coborârea Sfântului Duh
2. Biserica ortodoxă din Bălțați
Locaţie: satul Bălțați
Data construirii: 1972
3. Biserica de lemn Sf. Grigore Teologul
Locaţie: satul Mădârjești
Data construirii: monument istoric din secolul al XIX-lea
Cult: ortodox
Biserica de lemn cu hramul Sfântul Grigore Teologul din Mădârjeşti a fost construită
în secolul al XIX-lea (înainte de anul 1813) de către Grigore Drama, în satul Mădârjeşti
din comuna Bălţaţi (aflată în judeţul Iaşi, la o distanţă de 36 km de municipiul Iaşi). Ea
se află localizată în cimitirul satului.
Figura 16 – Imagini lacase de cult
Biserica de lemn din Mădârjeşti este construită în totalitate din cununi orizontale de bârne
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 64 of 314
masive de stejar, fiind aşezată pe o temelie din piatră. În secolul al XX-lea, pereţii de lemn au fost
placaţi cu scândură de culoare albastră. Construcţia este în formă de navă, cu altar poligonal. În
interior, ea este compartimentată în 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos şi altar. Iniţial acoperită cu
şindrilă, biserica are astăzi învelitoare din tablă. Acoperişul este în patru ape.
Biserica dispune de icoane valoroase (Mântuitorul, Maica Domnului cu pruncul) care datează
din secolul al XIX-lea. În decursul timpului, biserica a fost reparată de mai multe ori.
4. Biserica ortodoxă din Podișu
Locaţie: satul Podișu
Data construirii: secolul al XVIII-lea, în jur de 1787
Cult: ortodox
5. Biserica ortodoxă din Sârca
Locaţie: satul Sârca
Data construirii: 1983
Cult: ortodox
6. Biserica ortodoxă din Valea Oilor
Locaţie: satul Valea Oilor
Hram: Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie)
Data construirii: 1961
Cult: ortodox
II. Comuna Belcești
Deși cea mai veche biserică existentă azi în comună datează din anul 1810 , pe aceste
meleaguri creștinismul a pătruns înainte de 1100-1200. Astfel s-a descoperit pe dealul Huc o cruce
relicvar datată ca aparținând sec.XI-XII. Și înainte de 1810 au existat pe aceste locuri lăcașe de cult
mai ales că satele de aici erau închinate unor mănăstiri.
1. Biserica din satul ULMI - este cea mai veche din comună, are hramul Sf.Ecaterina și a fost
construită între anii 1810-1815,fiind sfințită de mitropolitul Veniamin Costache.
2. Biserica din Belcești-Centru(CIORĂNI) - a fost construită între anii 1860-1862 și are hramul
Sf.Arhangheli Mihail și Gavril.Dealtfel lângă actuala biserică a existat o biserică din lemn încă din
anul 1774 .
3. Biserica din SATU NOU - temelia bisericii a fost pusă în 1933 cu aprobarea ministrului cultelor de
atunci Victor Iamandi. Biserica are hramul Sf.Nicolaie.
4. Biserica din satul TANSA - biserica a fost construită între anii 1926-1931 și are hramul Adormirea
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 65 of 314
Maicii Domnului. La acest lăcaș de cult serviciul divin este oficiat mai bine de trei decenii de
venerabilul presbiter Stoica Ioan.
5. Biserica din satul LITENI - biserica a fost construită între anii 1920-1929 și are hramul Sf.Împărați
Constantin și Elena.
6. Biserica din MUNTENI - temelia bisericii a fost pusă în anul 1933 prin contribuția lui Victor
Iamandi ce a copilărit în acest sat după ce tatăl său s-a mutat de la Hodora la Munteni. În prezent
din inițiativa presbiterilor Mihai Zaharia și Vasile Florariu se află în construcție două lăcaș e de cult
creștin-ortodoxe la Belcești-Centru(Văleni) și Ruși,lăcașe ce au nevoie de sprijin financiar pentru a fi
finalizate.
7. Biserica catalică din Satu Nou - are hramul Sf.Tereza a Pruncului Iisus.Catolicii din Satu Nou
aparțin de parohia Cotnari.
III. Comuna Focuri
1. Biserica ortodoxă - construită între anii 1909-1911, începută de
către preotul Nicolae Livizeanu și terminată de preotul Dumitru
Călinescu. A fost sfințită cu hramul Cuv ioasa Parascheva de către
protopopul de Iași Ioan Tincoca. Biserica a fost executată de meșteri
italieni-frații Posterlla. În anii 1943-1944, în plin război, a fost
refăcută de către preotul Cososchi Ioan, sub conducerea arhitectului italian Nori și meșterul
Venturini din Iași.
A fost sfințită în anul 1944 de către părintele protopop Vasile Popa, cu același hram. În 1958
se execută o nouă reparație de către același preot Ioan Cososchi cu meșteri catolici și ests sfințită în
același an de către consilierul eparohial Ioan Sandu. În anii 1980-1981 se execută o altă reparație de
către meșterii locali, conduși de către maistrul Vasile Vlădeanu sub îndrumarea aceluiași preot paroh
Ioan Cososchi. Sfințirea s-a efectuat de către consilierul Toma Râpă și părintele p rotopop de Hârlău,
Ioan Sava. În 1995 s-a executat reparația exterioară a bisericii, fiind lucrată în praf de piatră cu
profile, sub supravegherea preotului paroh Adrian Pentiuc.
În anul 2003 au inceput lucrările de renovare și în interiorul
bisericii, lucrare care este în derulare. Lucrarea constă în pictarea
bisericii, pardoseală din gresie, încălzire centrală. S-a construit o
casă de prăznuire și urmează reconstrucția gardurilor de
împrejmuire, aleelor și trotuarelor.
Biserica are un număr de aproximativ 3200 de enoriași.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 66 of 314
2. Bisericile ortodoxe de rit vechi (lipovinească)
În prezent, în comuna Focuri sunt două biserici lipovenesti.
Prima biserică a fost construită din lemn în jurul anului 1900, apoi renovată între anii 1992-
1993, cu hramul "Sfântul Nicolae". În ianuarie 1994 a ars complet împreună cu icoane și cărți. A fost
reconstruită între anii 1998-2002, sfințită în anul 2003 cu hramul "Sfântul Ilie" și este folosită numai
iarna, fiind o clădire mai mică.
A doua biserică a fost construită între anii 1980-1984, este impunătoare și este folosită în
perioada călduroasă. A fost sfințită în anul 1984 cu hramul "Sfântul Nicolae".
Ambele biserici se află în aceeași curte în sectorul 6.
Rușii lipoveni au venit în Focuri odată cu înființarea comunei, la sfârșit ul secolului XIX , din
nordul Moldovei, din localitățile Manolea, Brătești, Climăuți, Târgu Frumos. Actualmente, aici
locuiesc 210 familii cu 650 de credincioși.
3.Biserica catolică
Prima biserică a fost construită în anul 1901 iar a doua
biserică a fost construita pe locul celei vechi în anul 1971.
Actuala biserică a fost construită între anii 1978-1995 și
cuprinde pe interior zidurile bisericii anterioare; a fost sfințită de
episcopul diecezei de Iași Petru Gherghel ; lucrările au fost executate
sub coordonarea preotului Bejan Ioan. Hramul bisericii a fost și este
"Adormirea Maicii Domnului"-15 august.
Parohia romano-catolică Focuri a fost înființată în anul 1968, până atunci fiind în
administrarea Parohiei Romano-catolice Săveni (comuna Gropnița) între anii 1951-1968 iar până în
anul 1951 era administrată de parohia romano-catolică Horlești( Voinești).
În prezent în Focuri sunt 98 familii catolice și 320 enoriași. Parohia mai are în administrație
comunitățile catolice din Fântânele Vechi unde sunt 73 familii și 216 enoriași și Fântânele Noi cu 16
familii și 53 enoriași.
IV. Comuna Scobinti
Biserica cu hramul „Duminica Tuturor Sfinţilor” din localitatea Scobinţi, Protopopiatul Hârlău a
fost resfinţită in data de 22 august, de Preasfinţitul Calinic Botoşăneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei
Iaşilor. Lăcaşul a fost ctitorit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, dupa 1550, însă a fost grav avariat
în decursul timpului. După anul 1990 la biserică s-au efectuat reparaţii capitale şi a fost refăcută pictura.
Conform recensamantului in anul 2002, structura confesională a populaţiei în comuna
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 67 of 314
Scobinţi se prezenta astfel : 7506 persoane ( 99, 64%) erau ortodoxi, 16 persoane ( 0,21%) romano-
catolici, 4 persoane ( 0,04%) adventisti de ziua a saptea, iar 7 persoane ( 0,07%) apartineau altor
religii.
V. Comuna Siretel
Constructia Bisericii Sf. Nicolae a început în anul 1907 şi s-a
terminat în anul 1912, 6 decembrie fiind Hramul Bisericii Sfântul
Nicolae din Sireţel.
Conform recensamantului din anul 2002, structura
confesională a populaţiei în comuna Siretel se prezenta astfel :
4013 persoane (99,98%) erau ortodoxi, 1 persoana (0,02%)
penticostali.
VI. Dolhasca, Jud. Suceava
1. Casa de rugaciune Dolhasca a fost cumparata in anul
1993, cu religia Crestin dupa Evanghelie apartinand Uniunii
Comunităţilor Cultului Creştin după Evanghelie Suceava.
2. Biserica "Nașterea Maicii Domnului" din
Poiana este un lăcaș de cult ortodox din satul Poiana, aflat la
periferia orașului Dolhasca (județul Suceava). Ea a fost
construită la mijlocul secolului al XIX-lea de către boierii Răftivanu și se remarcă prin cele patru turle
albe care au forma a patru degete de la o mână. În partea de est a bisericii, lângă peretele altarului,
se află mormântul modest al boierului Gheorghe Sterea (1853-1940), considerat ctitor al bisericii.
3. Paraclis ortodox Dolhasca a fost construit in anul 1996, apartinand de Protopopiatul
Fălticeni, Arhiepiscopia Sucevei şi a Rădăuţilor, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei.
4. Biserica Dolhasca (245) Adventist de ziua a
saptea a fost construita in anul 1991, apartinand
Episcopie/Arhiepiscopie: Conferinta Moldova, Mitropolie:
Biserica Crestina Adventista de Ziua a Saptea din Romania, cu
preot paroh Gheorghe Daraban.
b. Situri arheologice
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 68 of 314
Patrimoniu de situri arheologice al teritoriului Microregiunii Belceşti - Focuri, nu este unul
foarte bogat. Singurele comune cu situri arheologice ce se regăsesc în Repertoriul Arheologic
Naţional (RAN) sunt Belcești cu 13 situri, Bălțați cu 5 situri și Erbiceni cu 5 situri, Scobinti cu 1 sit,
Siretel cu 2 situri, Dolhasca cu 2 situri.
Cod RAN Denumire Categorie Localitate Cronologie
95827.01Aşezarea Cucuteni de la Filiaşi -
"Dealul Mare". la marginea de SE asatului
locuirecivilă
Filiaşi,com.BĂLȚAȚI
Eneolitic
95854.01 Situl arheologic de la Sârca - vatrasatului. în vatra satului locuire civilă Sârca, com.
BĂLȚAȚIEpoca medievală, Latène / sec.XVI - XVII
95809.02
Situl arheologic de la Bălţaţi - "LaPodeţ". la cca. 1 km S de sat, lângăpodeţul de CF, pe terasa inferioară arâului Bahlueţ
locuire civilăBălţaţi,com.BĂLȚAȚI
Epoca medievală, Epocabronzului, Hallstatt, Epocaromană, Neolitic / sec. XV - XVI,sec. IV, sec. VIII - IX, sec. XII - XIII,sec. XVII - XVIII
95809.03Situl arheologic de la Bălţaţi - "Zonacantoanelor CFR 38 - 39". între sat şiCF, între cantoanele CFR 38-39
locuire civilăBălţaţi,com.BĂLȚAȚI
Epoca medievală, Eneolitic,Neolitic, Epoca romană,Hallstatt, Epoca bronzului / sec.VIII - IX, sec. X - XI, sec. VI-VII,sec. IV, sec. XI - XIII
95809.01 Situl arheologic de la Bălţaţi - "DealulMândra" la 1,5 km NE de sat locuire civilă
Bălţaţi,com.BĂLȚAȚI
Epoca bronzului, Eneolitic
168461.06 Situl arheologic de la Belceşti. la N demoară
locuirecivilă
Belceşti,com.BELCEȘTI
Epoca romană, Epoca bronzului
95890.01Situl arheologic de la Liteni - "PeCurte". la 100 m SE de sat (fost satUlmi - Liteni)
locuire civilă Liteni, com.BELCEȘTI
Epoca medievală, Epocabronzului / sec. XV - XVI
168461.04
Situl arheologic de la Belceşti - Punct"Coasta Hucului". La marginea de SV asatului, pe partea dreaptă a barajuluidintre iazurile Plopi şi Huc, pe olungime de 1 km.
aşezareBelceşti,com.BELCEȘTI
Epoca medievală / sec. X-XI, sec.XV, sec. XIV-XV, sec. XI-XII
168461.02
Situl arheologic de la Belceşti - Punct"La Sărături". la cca. 3 km SE de sat, peDealul Scharchilor, în Valea Morii, pepodiş
locuire civilăBelceşti,com.BELCEȘTI
Epoca medievală, Latène, Epocabronzului / sec. XVII - XVIII, sec.X - XI, sec. XI - XII, sec. XV, sec. II- III, sec. XVI
168461.05
Situl Arheologic de la Belceşti - Punct"Dealul Hucului la Sondă". La ccc. 2,5km SSE de sat, pe interfluviul dintrerâul Bahlui şi râul Huc
locuire civilăBelceşti,com.BELCEȘTI
Hallstatt, Epoca bronzului,Neolitic, Eneolitic, Epocamedievală / sec. XI-XII
168461.01 Situl arheologic de la Belceşti - "DealulRuşilor". la marginea de E a satului locuire civilă
Belceşti,com.BELCEȘTI
Epoca medievală, Neolitic, Epocaromană / sec. XVII-XVIII, sec. XI -XII, sec. IV
95934.01 Situl arheologic de la Ulmi. la cca.200m de sat locuire Ulmi, com.
BELCEȘTIEpoca medievală, Eneolitic,Epoca bronzului / sec. XVII-XVIII
95907.02
Situl arheologic de la Munteni - "DealulHucului la Sondă". la cca. 2,5 km SSE desat, pe interfluviul dintre râul Bahlui şipârâul Huc
locuire civilăMunteni,com.BELCEȘTI
Neolitic, Eneolitic, Epocabronzului, Hallstatt, Epocamedievală / sec. XI - XII
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 69 of 314
Cod RAN Denumire Categorie Localitate Cronologie
95907.01
Situl arheologic de la Munteni -"Coasta Hucului". la marginea de SV asatului, pe partea dreaptă a barajuluidintre iazurile Plopi şi Huc, pe olungime de 1 km
locuire civilăMunteni,com.BELCEȘTI
Epoca medievală, Epocabronzului, Latène / sec. XIV - XV,sec. II - III, sec. X - XI, sec. XI - XII
95907.03 Situl arheologic de la Munteni -"Seliştea". la cca. 1 km NV de sat locuire civilă
Munteni,com.BELCEȘTI
Latène, Hallstatt, Epocamedievală, Epoca romană,Neolitic / sec. XVI - XVII, sec. IV,sec. VIII - X
95916.03 Situl arheologic de la Satu Nou - "Şesullui Ştefan". la marginea de SE a satului locuire civilă
Satu Nou,com.BELCEȘTI
Latène, Epoca bronzului, Epocamigraţiilor, Epoca medievală,Epoca romană / sec. II - III, sec. V- VI, sec. IV
95916.01Situl arheologic de la Satu Nou -"Promoroace - Gârla lui Chifor". la 200m VSV de sat
locuire civilăSatu Nou,com.BELCEȘTI
Epoca medievală, Latène / sec. XI- XII, sec. XVI - XVII, sec. II - III
168461.03
Situl arheologic de la Belceşti - "DealulScarchi". panta nordică a DealuluiScarchi, aflat la 4 km SSE de Belceşti,pe partea dreaptă a Bahluiului şi laaproximativ 8 km în linie dreaptă debogata aşezare de la Erbiceni.
aşezareBelceşti,com.BELCEȘTI
97018.01
Situl arheologic de la Erbiceni - "DealulSărăturilor". la 1,3 km N de sat, peplatoul de pe maul stâng al pârâuluiDoroşca.
locuirecivilă
Erbiceni,com.ERBICENI
Epoca bronzului
97018.02
Situl arheologic de la Erbiceni - "LaCurtea Veche". în partea de NV a vetreisatului, pe promontoriul bisericii, alevechiului han şi a Curtii Vechi
locuire civilăErbiceni,com.ERBICENI
Epoca medievală, Epoca romană,Hallstatt, Neolitic, Eneolitic / sec.XVII - XVIII, sec. XV, sec. VII - VIII,sec. IV
97036.01Situl arheologic de la Spinoasa - "PoalaCatargului". la cca. 1,4 km SV de sat, pemalul drept al râului Bahlui
locuire civilăSpinoasa,com.ERBICENI
Latène, Hallstatt, Epocabronzului, Eneolitic, Paleolitic,Epoca medievală, Epoca romană/ sec. II - III, sec. IV
97027.02Situl arheologic de la Bârleşti - "LaPepiniera". la 1 km SE de sat, la poaleleDealului Tintei
locuire civilăBârleşti,com.ERBICENI
Epoca medievală, Epoca romană,Epoca bronzului, Neolitic,Eneolitic / sec. XI - XIII, sec. IV
97027.01 Situl arheologic de la Bârleşti - "LaCurtea Boierească". în vatra satului locuire civilă
Bârleşti,com.ERBICENI
Epoca medievală, Eneolitic,Epoca bronzului, Epoca romană,Latène / sec. XVI - XVII, sec. IV,sec. III - I a. Chr.
99003.01 Situl arheologic de la Scobinţi. dealulBasaraba asezare
Scobinţi,com.SCOBINTI
Eneolitic, Epoca medievală,Latène / sec. XVI-XVII
99110.02
Situl arheologic de la Sireţel -"Sărături". la cca. 1,5 km SSE debiserica satului şi cca. 500 m SE demargine
locuire civilăSireţel,com.SIRETEL
Epoca medievală, Latène / sec.VIII - IX, sec. III - II a. Chr.
99110.01Situl arheologic din epoca medievalăde la Sireţel - "Bulgărie". în vatrasatului, la 50 m V de iazul Stuhărie
locuireSireţel,com.SIRETEL
Epoca medievală, Epoca romană/ sec. XIV - XV, XVI - XVII, sec.IV
148060.01 Ansamblul mănăstirii Probota construcţiede cult
Probota,com.DOLHASCA
Epoca medievală / 1530, 1550,1550, ref. 1645
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 70 of 314
Cod RAN Denumire Categorie Localitate Cronologie
148024.01Situl arheologic de la Budeni - "LaCanton". la cca. 200 - 250 m decantonul silvic
locuire civilăBudeni,com.DOLHASCA
Epoca romano-bizantină,Neolitic, Latène / sec. VI - VII,sec. IV a. Chr., sec. I, sec. III - II a.Chr.
Tabel nr 14 – Lista Situri arheologice
Cel mai renumit sit arheologic din Microregiunea Belcesti-Focuri este, fara indoaiala
Ansamblul mănăstirii Probota. Manastirea Probota este prima ctitorie a domnului Petru Rareş,
ridicată în 1530, pe locul unei bisericuţe de lemn (1398) şi
a uneia din piatră (1440). „Probota” înseamnă „frăţie”.
Mănăstirea Probota a fost inclusă pe Lista monumentelor
istorice din județul Suceava din anul 2004, iar in anul
1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație,
Știință și Cultură ( UNESCO) a inclus Biserica "Sf. Nicolae"
din cadrul mănăstirii, împreună cu alte 6 biserici din
nordul Moldovei (Arbore, Humor, Moldovița, Pătrăuți,
Suceava ("Sf. Ioan cel Nou") și Voroneț), pe lista patrimoniului cultural mondial, în grupul Bisericile
pictate din nordul Moldovei. Acest aspect a dus la dezvoltarea turismului in zona, mai ales a celui
religios.
c. Alte obiective turistice
1. Casa si atelierul pictorului naiv Gheorghe Ciobanu
Gheorghe Ciobanu, în vârstă de 63 de ani, este unul dintre cei mai de seamă pictori naivi pe
care-i are România, iar tablourile sale sunt unice şi tulburătoare tocmai pentru că ne duc spre
rădăcini, spre o lume care, din păcate, piere cu fiecare zi. Artistul popular deține un număr
semnificativ de tablouri, reprezentând peisaje din
universul satelor comunei Bălţaţi, judeţul Iaşi, precum şi o
colectie de 9 bucăţi de lemn sculptat policromat.
Cele mai valoroase laude şi aprecieri le-a primit,
culmea, din străinătate, de la critici de artă care totuși nu
cunosc însemnatatea lumii satului românesc tradiţional.
2. Salba de lacuri din comuna Belcești - propice pescuitului sportiv și practicării sporturilor nautice.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 71 of 314
Pescuitul se practică pe lacurile de pe Gurguiața .
Figura 17 - Salba de lacuri din comuna Belcești
3. Faget Secular Humosu Sirelet
Datorita pozitiei geografice si a climatului favorabil aceasta regiune are ca obiectiv turistic:
"Faget Secular Humosu" -padure centenara de fag. Padurea este o intindere mai mare sau mai mica
de teren acoperita de o multitudine de categorii de arbori si arbusi, specii de plante erbacee,
muschi, dar si diferite spete de animale.
Fagul (Fagus sylvatica L) este un arbore din zona temperata, avand inaltimi de pana la 35
metri. Este înalt, impunator, cu scoarta neteda, cenusie-albicioasa. Are muguri fusiformi, ascutiti, iar
frunzele in general ovale. Florile sunt unisexuate.
Fructul, numit jir, este o nucula, acoperita de o scoarta tepoasa. inflorirea are loc in luna mai.
Creste in special la deal si munte, dar poate fi intilnit - sporadic - si la câmpie, mai ales în regiunile
nordice ale Romaniei. in trecut forma o padure intinsa din Carpati pana departe in Rusia de astazi,
legata de ceea ce se numeste acum Taigaua siberiana.
d) Datini, credințe și obiceiuri locale - sunt strans legate de sarbatorile religioase si de
evenimentele importante din viata oamenilor. In afara acestora se mai desfasoara si alte festivaluri
populare si sarbatori, ocazii in care pot fi admirate costumele, datinile si folclorul rural. Aceste
evenimente organizate de catre administratiile publice locale, adesea in parteneriat cu agentii
economici din zona reprezinta adevarate oportunitati pentru prezentare si promovarea specificului
cultural, pentru amenajarea de piete locale pentru micii producatori, pentru consolidarea relatiilor
sociale si pentru recreere. Dintre aceste evenimente mentionam : Ziua Comunei Baltati in a doua
duminica din luna septembrie, Ziua comunei Belcesti in prima saptamana din luna septembrie, Ziua
comunei Coarnele Caprei in ultima duminica din luna august, Ziua comunei Fantanele in 2
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 72 of 314
octombrie, Ziua comunei Focuri in ultima duminica din luna
mai, Ziua comunei Scobinti 6 august, Ziua Orasului Dolhasca
in prima saptamana a lunii iulie.
Specific comunei Focuri este parada a cailor care
apartin cetatenilor din localitate. Zeci de cai bine intretinuti
de sateni se perinda prin fata spectatorilor de ziua comunei Focuri, fiind o traditie de multi ani a
acestei comune.
In comuna Scobinti traditiile locale sunt reprezentate de formatia de fluierasi din satul
Sticlaria, fanfara din satul Sticlaria, formatia de dansuri din satul Sticlaria, artisti populari (sculptura
in lemn - Bita Gheorghe si Bita Dumitru, pictura -Vatajita Maria, tesatoare - Irofte Maria, Boca Maria
si Hriscu Olg).
In fiecare an se organizeaza Festivalul de datini si obiceiuri de iarna Hirlau, complexa
manifestare culturala ce are menirea sa promoveze folclorul local, datinile si obiceiurile satelor si sa
transmita actualelor generatii frumusetea si gingasia costumelor populare, a mastilor traditionale si
a obiceiurilor locale. An de an, festivalul fiind deja la cea de-a 48-a editie participa formatii din
localitatile Bals, Baltati, Fantanele, Schitu Duca, Ceplenita, Buhalnita, Badeni, Scobinti, Siretel,
Fetesti, Zvarici, Poiana Marului, Belcesti, Lungani, Deleni, Ganesti, Hodora, Gropnita si ansamblurile
folclorice “Trei generatii” din Flamanzi si ” Sarba cu naframa” din orasul Hirlau.
Festivalul de datini si obiceiuri de iarna Iasi este interesat de ansamblul de concepţii,
credinţe, obiceiuri, datini care se statornicesc în cadrul unei colectivităţi şi care se transmit din
generaţie în generaţie, obiceiurile, rânduielile, felul de a gândi, de a acţiona sau de a crea preluat de
la înaintaşi, ceea ce este tradiţional, cântecele, „poveştile”, frumuseţea altor vremuri, chiar a
timpului nostru, pe care îndrăznim să le evocăm.
Obiceiurile care se țin în microregiunea Belcesti-Focuri cu ocazia Sarbatorilor de iarna sunt:
capra, cerbul, plugul (care se împarte în Banda lui Jianu, şi Banda lui Coroi), nunta de la Slobozia,
calul de la Berezlogi, căiuții de la Humosu, ursul.
O alta perioada foarte importanta pentru traditiile stramosesti
din Microregiunea Belcesti-Focuri o reprezinta sarbatorile pascale,
care semnifica invierea lui Iisus Hristos. Acest moment este marcat de
diferite ritualuri si obiceiuri specifice in microregiunii analizate si
anume : incondeierea oualelor, pregatirea cozonacilor si a dropului,
taierea mielului, imbracarea de haine de sarbatoare, luarea de lumina
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 73 of 314
Sfanta.
Patrimoniul cultural a fost de mult timp un factor important in cresterea si dezvoltarea
industriei turismului in Microregiunea Belcesti-Focuri, contribuind la dezvoltarea unor variate
sectoare de turism. Resursele patrimoniului cultural se doresc a fi folosite in promovarea
destinatiilor turistice din Microregiune precum si in crearea de noi atractii.
Cultivarea specificului local si revitalizarea valorilor culturale locale este o parghie pentru
promovarea diversitatii, pentru dezvoltarea ofertei culturale si pentru extinderea consumului
acestor produse de al comunitate la un public mai larg, ce poate fi atrass prin turism si prin alte
forme si prin alte forme complexe de comercializare.
La fel cum pastrarea activitatilor economice traditionale nu va putea fi realizata in lipsa
eficientei economice, in egala masura, asigurarea sustenabilitatii resurselor locale pe termen lung,
pastrarea identitatii locale si cresterea competitivitatii nu pot fi asigurate fara pastrarea acestor
elemente culturale.
Spatiul rural al GAL – Microregiunea Belceşti - Focuri este important atat datorita
potentialului agricol ridicat, cat si a valoarilor cultural-etnografice si prin obiectivele de patrimoniu
localizate in acest mediu.
In conditiile in care resursele subsolului, traditia industriala si gradul de urbanizare sunt
limitate, principalul potential de dezvoltare al zonei este legat de mediul rural. In aceste conditii,
strategia de dezvoltare a GAL – Microregiunea Belceşti - Focuri isi propune sa pastreze linia de
evolutie actuala si sa valorifice potentialului rural, natural si etno-cultural al zonei, prin dezvoltarea
si cresterea valorii adaugate prin abordarea inovativa a turismului, agriculturii, industriei alimentare
si diversificarii economiilor rurale.
Cresterea valorii adaugate in aceste sectoare traditionale – intensive in forta de munca, dar
mai putin intensive in capital si tehnologie – in conditiile unei competitii acerbe pe plan european pe
aceste piete, depinde insa de crearea unei imagini de marca cu o serie de caracteristici clare, usor de
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 74 of 314
recunoscut de consumator si care sa creeze asocieri pozitive cu specificul zonei (o oaza de viata
traditionala, revigoranta, relaxanta si “savuroasa”), care sa determine grupul-tinta vizat sa prefere
respectivele produse altor produse alternative, (mai putin “originare” / mai putin ecologice / mai
putin organice etc) si sa il determine sa plateasca un pret adecvat .
In acest sens, o importanta deosebita trebuie acordata definirii imaginilor de marca, atat
pentru produsele turistice cat si pentru produsele agricole, alimentare de origine, traditionale
garantate. Acest proces de construire a imaginilor de marca trebuie abordat integrat deoarece
produsele agricole, alimentare de origine, traditionale pot fi valorificate drept atractii turistice, iar
influxul de turisti din zone puternic urbanizate sau din Europa poate constitui un excelent canal de
comercializare a produselor agricole, alimentare de marca.
In acest context, revitalizarea si exploatarea comerciala a mestesugurilor traditionale, a
produselor traditionale urmeaza aceeasi logica de integrare mutual benefica in raport cu
dezvoltarea turismului ca si pentru produsele agricole, alimentare. Mai mult, mestesugurile
traditionale pot constitui – in masura in care sunt integrate in circuite comerciale – excelente
vehicule pentru diversificarea economiilor rurale dependente de agricultura, contribuind astfel la
cresterea veniturilor populatiei rurale si la stabilizarea acesteia, precum si ca modalitati cu valoare
adaugata ridicata de valorificare a produselor agricole locale.
Aceste caracteristici demografice creeaza premisele necesare pentru o buna dezvoltare a
turismului rural si etnografic, care sa valorifice:
forta de munca disponibila in mediul rural;
modul de viata traditional bine conservat;
mentinerea unor activitati agricole traditionale in gospodariile taranesti, in
conformitate cu cerintele bunastarii animalelor si in buna masura ecologica (dar fara
a fi certificate ca atare inca);
existenta unor produse alimentare traditionale de inalta calitate specifice zonei, care
insa nu sunt protejate prin marcile europene garantate, sunt insuficient promovate si
sunt rareori comercializate in afara judetului;
diversitatea etnografica, reunind traditiile diferite existente in zona, festivalurile
folclorice care marcheza intreg parcursul anului, dar cu o concentrare ridicata in
sezonul estival, cel mai propice de altfel pentru turismul rural, si cu o a doua
intensificare in perioada sarbatorilor de iarna, care pot constitui prime surse de
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 75 of 314
atractie pentru turisti in zonele respective, daca vor beneficia de o promovare
adecvata;
mestesugurile inca vii, care – daca vor fi integrate cu activitatea turistica si vor
beneficia de sprijin prin PNDR pentru orientarea catre comercializarea pe plan local –
pot contribui semnificativ atat la cresterea cheltuielii pe turist (prin oferirea unor
produse/suveniruri locale suplimentare) si la cresterea atractivitatii festivalurilor,
targurilor traditionale, cat si la extinderea duratei sejurului turistic, daca ar fi
valorificate prin organizarea de tabere, scoli de vara, cursuri de scurta durata, ateliere
de creatie deschise turistilor. Organizarea unor astfel de tabere, cursuri, ateliere de
mestesuguri traditionale poate fi optimizata prin organizarea unor spatii adecvate (de
exemplu prin identificarea, reabilitarea si amenajarea unor cladiri dezafectate
reprezentative pentru specificul arhitectonic al zonei), prin promovarea externa
(inclusiv prin internet) focalizata catre statele europene puternic urbanizate,
industrialízate;
Specificul locuintelor rurale traditionale din Judetul Iasi si Judetul Suceava (caracterizate de
dimensiuni relativ reduse) si mentinerea activitatilor agricole, respectiv producerea unor alimente
traditionale, recomanda agroturismul (caracterizat prin unitati de cazare mai reduse, buna integrare
a turistilor in viata satului, a gospodariei traditionale si oferta de alimente produse in gospodarie) ca
adecvat pentru zona GAL – Microregiunea Belceşti - Focuri.
Orientarea catre agro-turism se confrunta insa – alaturi de necesitatea unei mai bune
diseminari a standardelor specifice si a unei promovari clare a ofertei specifice – cu o serie de
provocari ridicate de cadrul legal incoerent referitor la acest tip de turism (in special referitor la
securitatea alimentara).
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 76 of 314
În contextul procesului de tranzitie economicã, piata muncii din România a suferit
transformãri semnificative sub aspectul volumului si structurii principalilor indicatori de fortã de
muncã.
Acest proces s-a caracterizatat prin reducerea populatiei active si a populatiei ocupate, prin
mentinerea la valori relativ constante a ratei somajului si prin cresterea somajului de lungã duratã.
Si la nivelul Microregiunii Belcesti Focuri se observa aceeasi tendinta: populatia ocupatã a
prezentat o tendintã descrescãtoare pe parcursul ultimilor ani. Pânã în anul 2002, majoritatea
populatiei ocupate a reprezentat-o cea din mediul rural. Începând din anul 2003, cea mai mare parte
a populatiei ocupate are domiciliul în mediul urban. Numãrul somerilor, definit conform criteriilor
BIM, a înregistrat o traiectorie oscilantã.
Judetele Iasi si Suceava se remarcă prin diversitatea ramurilor economice specifice
economiei nationale, predominantă fiind industria, urmată de agricultură, comert si servicii.
Pentru caracterizarea forței de muncă din Microregiune vom utiliza următorii indicatori:
populația activă
populația ocupată
Populația activă din punct de vedere economic include toate persoanele între 15 – 60 ani,
apte de muncă.
Populația ocupată include:
salariați civili – persoana care își desfășoară activitatea pe baza unui contract de muncă
într-o unitate economică sau socială, inclusiv elevii și studenții încadrați și pensionarii
reîncadrați în muncă pe baza unui contract de lucru;
patron – persoana care, având unul sau mai mulți angajați, conduce activitatea în
propria sa unitate (întreprindere, agenție, atelier, magazin, birou, fermă etc.);
lucrător familial neremunerat, persoana care-și exercită activitatea într-o unitate
economică familială condusă de un membru al familiei sau o rudă, pentru care nu
primește remunerație sub forma de salariu sau plată în natură; gospodaria țăranească
(agricolă) este considerată o astfel de unitate;
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 77 of 314
membru al unei societăți agricole sau al unei cooperative, persoana care a lucrat fie ca
proprietar de teren agricol într-o societate agricolă constituită conform legii 36/1991,
fie ca membru al unei cooperative meșteșugărești, de consum sau de credit;
militarii de carieră;
militarii în termen
Populația activă
Structura populatiei activa, inactiva, someri
32.197; 60% 2.005; 4%
19.409; 36%
Populaţia activăPopulaţia ocupată
Populaţia activăŞomeri
Populaţia inactivăTotal
Graficul nr. 9 – Structura populatiei activa/inactiva/someri
Din totalul populației Microregiunii Belceşti – Focuri de 53.611, persoanele ce fac parte din
categoria populație active conform datelor statistice, sunt în număr de 21.414 persoane, adică 40%
din total populație. Din numarul populatiei active doar 19.409 persoane, adică 36%, reprezinta
populatia activa ocupata, iar restul de 4%, reprezentand 2.005 persoane sunt someri.
In anul 2002, populaţia activă ocupată a regiunii Nord-Est era de 1.395.028 persoane, dintr-
un total de 7.811.733 cat reprezenta populatia ocupata a Romaniei, in judetul Iasi erau 306.581
persoane ocupate, iar in judetul Suceava erau 235.922 persoane ocupate. Populatia ocupata in
cadrul regiunii era de 21.414 persoane.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 78 of 314
Ponderea populatiei ocupate
74,92%
17,86%
3,02%3,92% 0,27%
Restul regiunilor Nord-est Iasi Suceava Gal
Graficul nr. 10 – Ponderea populatiei ocupate
In ultimul deceniu, la nivelul regiunii s-a manifestat o tendinţă de scădere continuă a
ponderii populaţiei active ocupate. Aceasta, ca urmare a fenomenului de declin economic care s-a
accentuat, multe din întreprinderile cu capital majoritar de stat, care mobilizau cel mai mare număr
de salariaţi, efectuând restructurări, ceea ce a însemnat, odată cu renunţarea la o serie de activităţi
şi disponibilizarea unui mare număr de personal.
Atat la nivel regional, cat si la nivelul microregiunii propuse, are loc o scadere a populatiei
ocupate. Daca reducerea din agricultura poate fi considerat un fapt pozitiv in conditiile in care este
necesara orientarea populatiei ocupate spre alte sectoare de activitate, scaderea continua in
domeniul serviciilor este ingrijoratoare tanand cont ca treptat acest sector ar trebui sa concentreze
majoritatea populatiei ocupate.
Repartizarea populatiei active
In microregiunea Belcesti-Focuri la nivelul anului 2002 erau un numar de 21.414 persoane
reprezentand populatia activa, iar dintre acestia 66,59% erau ocupati in sectorul agricol. Asa cum se
observa cea mai mare pondere a populatiei ocupate se afla in sectorul agricol, iar cei mai putin
lucreaza in sectorul de comert.
Total populaţiaactivă Sector agricol Sector industrial şi
de artizanatSector de
comerţSector privind
serviciile
Total 21.414 14.260 1.319 636 1.811% 100% 66,59% 6,16% 2,97% 8,46%
Sursa : Recensamantul populatiei 2002Tabelul nr. 15 – Structura populatiei pe ramuri de economii
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 79 of 314
In urma analizei datelor prezentate in tabelul de mai sus se poate observa ca numarul
populatiei ocupate in agricultura acopera o pondere mare a populatiei ocupate din aria teritoriala a
GAL – ului, respectiv 66,59 % din totalul populatiei ocupate, urmat de sectorul privind serviciile
(transport si depozitare, hoteluri si restaurante, intermedieri financiare si asigurari, activitati
profesionale stiintifice si tehnice, adminstratie publica si aparare, asigurari sociale din sistemul
public, invatamant, sanatate si asistenta sociala ) 8,46% si de sectorul industrial si artizanat 6,16%. In
graficul urmator este evidentiata structura populatiei ocupate pe domenii cheie ale economiei
nationale.
Repartizarea populatiei pe ramuri economice
14.260
21.414
1.319 636 1.811
100%
66,59%
6,16% 2,97% 8,46%0
5.000
10.000
15.000
20.000
25.000
Total populaţia activă Sector agricol Sector industrial şi deartizanat
Sector de comerţ Sector privindserviciile
Graficul nr. 11 – Repartizarea populatiei pe ramuri economice
Din punct de vedere al repartizării populației active pe sectoare economice, remarcăm faptul
că sectorul agricol ocupă 66,59% din întreaga populație ocupate la nivelul celor 9 localitati. Sectorul
agricol ocupă o pondere mare în structura populației ocupate, cu toate acestea insa, nu exista în
regiune, un numar semnificativ de ferme agricole de dimensiuni medii și mari care să absoarbă din
forța de muncă potențială, ci mai degraba agricultura se practica in mod individual, fiecare familie
lucrand pamantul propriu. Peste 90% din activitățile agricole sunt realizate în teritoriul Microregiunii
Belceşti - Focuri de fermele mici de subzistență și semisubzistență .In sectorul serviciilor lucreaza
8,46% din populatia ocupata, dar trebuie avut însă în considerare faptul că mai mult de 97% din
salariati lucrează în administrație publică și apărare, învățământ și sănănatate și asistență socială.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 80 of 314
Populația ocupată
LOCALITATEPondere popocupata dinpop activa
Ponderesomeri dinpop activa
Pondere popactiva din pop
totala
Pondere popinactiva dinpop totala
Pondere popocupata dinpop totala
BALTATI 93,87% 6,13% 37,04% 62,96% 34,77%BELCESTI 85,89% 14,11% 33,03% 66,97% 28,37%COARNELE CAPREI 99,24% 0,76% 50,45% 49,55% 50,06%ERBICENI 95,73% 4,27% 46,30% 53,70% 44,32%FOCURI 97,79% 2,21% 49,53% 50,47% 48,43%FANTANELE 98,43% 1,57% 47,25% 52,75% 46,51%SCOBINTI 89,73% 10,27% 40,45% 59,55% 36,29%SIRETEL 90,66% 9,34% 41,63% 58,37% 37,74%DOLHASCA 81,98% 18,02% 36,20% 63,80% 29,68%
TOTAL 92,59% 7,41% 42,43% 57,57% 39,58%
Sursa : Recensamantul populatiei 2002
Tabelul nr. 61 – Ponderea populatiei ocupate
Din tabelul de mai sus se observa pe fiecare localitate in parte ponderea populatiei ocupate
din totalul populatiei active. Cea mai mare pondere este in Comuna Coarnele Caprei si cea mai
scazuta in Orasul Dolhasca. De asemenea cel mai mic somaj este tot in Coarnele Caprei si cea mai
ridicata rata a somajului este in orasul Dolhasca. Cea mai mare pondere a populatiei active din
populatia totala a localitatii este in Coarnele Caprei, iar cel mai mic procent este la Belcesti. Comuna
Belcesti are cea mai mare pondere de populatie inactiva si cel mai bine la acest capitol sta Comuna
Coarnele Caprei.
0,00%
10,00%
20,00%
30,00%
40,00%
50,00%
60,00%
70,00%
80,00%
90,00%
100,00%
BALTATI
BELCESTI
COARNELE CAPREI
ERBICENI
FOCURI
FANTANELE
SCOBINTI
SIRETEL
DOLHASCA
Pondere populatie
Pondere pop ocupata din pop activa Pondere someri din pop activa Pondere pop activa din pop totala Pondere pop inactiva din pop totala
Graficul nr. 12 – Ponderea populatiei ocupate
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 81 of 314
Conform graficului de mai sus, datele la nivelul Microregiunii Belcesti-Focuri sunt
urmatoarele:
Ponderea populatiei ocupate raportata la populatia activa este de 92,59%
Ponderea somerilor raportata la populatia activa este de 7,41%
Pondere populatiei active raportata la populatia totala este de 42,43%
Pondere populatiei inactive raportata la populatia totala este de 57,57%
Rata globală de ocupare (ponderea populaţiei ocupate în totalul populaţiei) era de 39,58%
în anul 2002, aceasta crescând la 43% în anul 2009
Populatia ocupata
0
2.000
4.000
6.000
8.000
10.000
12.000
BALTATI
BELCESTI
COARNELE CAPREI
ERBICENI
FOCURI
FANTANELE
SCOBINTI
SIRETEL
DOLHASCA
Total Populaţia activă Total Populaţia activă Populaţia ocupată Populaţia activă Şomeri Populaţia inactivă Total
Graficul nr. 13 – Repartizarea populatiei ocupate
Coeficientul de substitutie
Se defineste ca raport intre populatia intre 0 si 20 ani si populatia mai mare de 60 ani. Astfel
este determinata substitutia persoanelor peste 60 ani cu persoanele care au pana in 20 ani. O
valoare sub 1 a acestui coeficient, indica o regresie a populatiei, si o clara scadere a populatiei, daca
nu se iau masuri pentru a impiedica aceasta.
Situatia coeficientului de substitutie pe fiecare localitate componenta a GAL se prezinta
astfel:
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 82 of 314
Coeficient substitutie
0,00
0,50
1,00
1,50
2,00
2,50
BALTATI
BELCESTI
COARNELE C
APREI
ERBICENI
FOCURI
FANTANELE
SCOBINTI
SIRETEL
DOLHASCA
TOTAL
Coeficient substitutie
Graficul nr. 14 – Coeficientul de substitutie
LOCALITATE Sub 20 ani Peste 60 ani Coeficientsubstitutie
BALTATI 1.610 949 1,70BELCESTI 3.839 2.191 1,75COARNELE CAPREI 995 712 1,40ERBICENI 1.735 1.199 1,45FOCURI 1.390 846 1,64FANTANELE 745 402 1,85SCOBINTI 2.460 1.506 1,63SIRETEL 1.500 703 2,13DOLHASCA 3.278 2.448 1,34
TOTAL 17.552 10.956 1,66Sursa : Recensamantul populatiei 2002
Tabelul nr. 17 – Coeficientul de substitutie pe fiecare localitate
Dupa cum se poate observa coeficientul de substitutie in cazul localitatilor care fac parte din
GAL Microregiunea Belcesti-Focuri, se situeaza in mod majoritar peste 1, ceea ce indica o progresie
a populatiei in aceasta zona.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 83 of 314
0
2.000
4.000
6.000
8.000
10.000
12.000
14.000
16.000
18.000
BALTATI
BELCESTI
COARNELE CAPREI
ERBICENI
FOCURI
FANTANELE
SCOBINTI
SIRETEL
DOLHASCA
TOTAL
Populatia pe varste
Sub 20 ani Peste 60 ani
Graficul nr. 15 – Repartizarea populatiei sub 20 ani si peste 60 ani
Rata de dependenta
Definim indicele de dependenta ca raport intre populatia activa (20 – 60 ani) si populatia
inactiva (mai putin de 20 ani si peste 60 ani). Astfel, acesta evidentiaza cate persoane active sunt
raportate la o persoana inactiva. Cu cat acest coeficient este mai mic, cu atat sarcina persoanelor
active este mai mare.
Localitate Populatieactiva
Populaţiainactivă
Rata dedependenta
BALTATI 1859 3160 0,59BELCESTI 3692 7487 0,49COARNELE CAPREI 1570 1542 1,02ERBICENI 2598 3013 0,86FOCURI 2037 2076 0,98FANTANELE 955 1066 0,90SCOBINTI 3047 4486 0,68SIRETEL 1671 2343 0,71Dolhasca 3985 7024 0,57
TOTAL 21.414 32.197 0,67Sursa : Recensamantul populatiei 2002
Tabelul nr. 18 – Rata de dependenta pe localitati
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 84 of 314
Rata de dependenta
0,00
0,20
0,40
0,60
0,80
1,00
1,20
BALTATI
BELCESTI
COARNELE CAPREI
ERBICENI
FOCURI
FANTANELE
SCOBINTI
SIRETEL
Dolhasc
a
Serie1
Graficul nr. 16 – Rata de dependenta pe localitati
Avand in vedere informatiile prezentate in tabelul de mai sus, coeficientul de dependenta de
Peste 1% este unul mic, ceea ce demonstreaza ca la nivelul teritoriului GAL, sarcina persoanelor
active este mare si ca solutia cresterii acestui coeficient ar fi crearea de locuri de munca in zona
rurala.
Concluzii:
Se remarca o reducerea populatiei active si a populatiei ocupate
In perioada analizata se observa mentinerea la valori relativ constante a ratei
somajului
Regiunea analizata se confrunta cu cresterea ratei somajului de lungã duratã
Pentru perioada de analiza populatia ocupatã a prezentat o tendintã descrescãtoare
Cea mai mare pondere a populatiei ocupate se afla in sectorul agricol si cei mai putin
lucreaza in sectorul de comert, de unde rezulta nevoia de creeare a locurilor de
munca in mediul rural
Sarcina persoanelor active este mare si ca solutia cresterii acestui coeficient ar fi
crearea de locuri de munca in zona rurala.
La nivel de regiune majoritatea populatiei ocupate se regaseste in agricultura.
Aceasta rata mare de activitate in mediul rural este rezultatul prezentei agriculturii ca
ramura economica predominanta, cu grad scazut de tehnicizare.
Cu toate ca, raportata la activitatile economice desfasurate in zona rurala, forta de
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 85 of 314
munca este suficienta din punct de vedere cantitativ, aceasta este necalificata. Acest
fapt se datoreaza, in primul rand, sistemului de pregatire profesionala si educationala
deficitar, cat si faptului ca o mare parte a populatiei rurale nu urmeaza o asemenea
scoala.
Studiind structura populatiei ocupate pe grupe de varsta si pe activitatile
preponderente, care pot fi asimilate in totalitate economiei zonelor rurale, populatia
care a depasit varsta de 50 de ani este foarte numeroasa. Procesul de imbatranire a
aparut pe masura scaderii numarului de persoane mature, ca urmare a migrarilor
masive din ultimele 2 decenii, si s-a accentuat in ultimii 8-9 ani prin micsorarea
numarului de nasteri.
Nivelul scazut al veniturilor din agricultura si lipsa altor activitati neagricole nu au
stimulat tinerii sa ramana in mediul rural, batranii fiind nevoiti sa lucreze singuri
terenurile.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 86 of 314
Pe plan national, agricultura reprezintă una dintre cele mai importante ramuri ale economiei
românesti. Contributia agriculturii, silviculturii si pisciculturii în formarea Produsului Intern Brut se situeaza in
jurul valorii de 6% din PIB, iar in statele membre ale UE se situează la aproximativ 1,7%.
Din suprafata totala a teritoriul României, suprafata agricolă a tării este de 14,7 mil. ha (61,7
%), din care 9,4 mil. ha reprezintă teren arabil. România se găseste pe locul 7 din Europa ca
suprafată agricolă (dupa Franta Spania, Germania, Polonia Marea Britanie si Italia) si pe locul 5 ca
suprafată arabilă (după Franta, Spania, Germania si Polonia).
Repartitia fondului funciar după modul de folosintă denotă faptul că terenul arabil ocupă cca.
64% din suprafata agricolă, o treime din suprafată, 4,8 mil ha, este ocupată cu păsuni si fânete, iar
viile si livezile reprezintă cca 3%.
Dominat de capitala sa, judeţul Iasi are un caracter economic mai complex. Agricultura se
practică intensiv, în regiunile rurale. În partea de Sud-Vest, pe dealurile mai înalte se află podgoriile
celebre de la Cotnari. Industria, îndeosebi cea textilă, cunoaşte o mare dezvoltare.
Agricultura in Judetul Iasi
Judeţul are o suprafaţă totală de 322.700 ha. Suprafaţa arabilă este de 199.444 ha, adică
61,80% din suprafaţa judeţului şi 0,67 % din suprafaţa totală a ţării.
Din suprafaţa arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 20.263 ha, adică 10,16%, iar mica
proprietate 179.181 ha, adică 89,84%.
Din totalul suprafeţei arabile cerealele ocupă 173.369 ha. Cerealele cultivate sunt
urmatoarele: porumb, grau, orz, ovaz, secara, mei. Se mai cultiva de asemenea culturi furajere,
plante alimentare, cartofi, linte, mazare, fasole, sau plante industriale.
Vegetaţie şi culturi diverse.
Din suprafaţa totală a judeţului (322.700 ha), ogoarele sterpe ocupă 4.508 ha.
Fâneţele naturale ocupă 8.636 ha, cu o producţie de 189.128 chint. (prod. medie la ha
21,9 chint.).
Păşunile ocupă 23.000 ha.
Pădurile ocupă 43.060 ha.
Livezile de pruni ocupă 10.572 ha.
Viţa de vie ocupă 3.463 ha.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 87 of 314
Agricultura in Judetul Suceava
Judeţul ocupă o suprafaţă totală de 130.900 ha. Suprafaţa arabilă este de 62.861 ha, adică
42,02% din suprafaţa judeţului şi 0,21% din suprafaţa totală a ţării.
Din suprafaţă arabilă a judeţului, marea proprietate deţine 2.730 ha, adică 4,34%, iar mica
proprietate 60.414 ha, adică 95,66%.
Din totalul suprafeţei arabile cerealele ocupă 42.906 ha astfel repartizate: Culturile
preponderente sunt: porumb, grau, orz, ovaz, secara, mei. Se mai cultiva de asemenea culturi
furajere, plante alimentare, cartofi, linte, mazare, fasole, sau plante industriale.
Vegetaţie şi culturi diverse. Judeţul Suceava este singurul judeţ din ţară care nu are ogoare
sterpe. Din suprafaţa totală a judeţului (130.900 ha), fâneţele naturale ocupă 4.855 ha, cu o
producţie de 89.817 chint. (prod. medie la ha 18,5 chint.).
Păşunile ocupă 8.406 ha.
Pădurile ocupă 22.431 ha.
Livezile ocupă 931 ha.
Caracteristică: În privinţa producţie la hectar a cânepii şi a inului (fuior) judeţul Suceava este
în fruntea judeţelor ţării.
Economia Microregiunii Belceşti-Focuri a avut dintotdeauna un caracter preponderent
agricol. Doi indicatori importanți relevă dimensiunea acestui caracter:
populația ocupată în sectorul agricol 14.260
suprafaţa agricolă utilă este 30.913 ha – reprezentând 83,20% din totalul suprafeței
Microregiunii,
După 1990 suprafetele agricole au fost făramitate si micii proprietari de terenuri au practicat
individual o agricultură de subzistentă, suportand cu greu costurilor lucrărilor agricole.
Conditiile geografice si climaterice deosebit de favorabile ale zonei au determinat locuitorii
sa practice o serie de activitati predominant agricole cum ar fi: cultivarea plantelor si cresterea
animalelor. Localitatile componente ale Grupul de Actiune Locala Microregiunea Belceşti-Focuri
sunt situate preponderent in zona de campie, ceea ce favorizeaza prezenta culturilor: grau, porumb,
plante tehnice.
Productivitatea zonei este insa dependenta de mai multi factori: regimul precipitatiilor,
tratamentul aplicat culturilor, distributia terenurilor, necesarul de lucru. Dintre acestea cel mai
important este regimul precipitatiilor, in anii ploiosi productiile fiind bogate, iar in anii secetosi mai
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 88 of 314
reduse. Astfel, se poate spune ca productia agricola a fost oscilanta, valorile fiind in stransa corelare
cu regimul precipitatiilor.
Populația ocupată
Principalele ocupatii ale locuitorilor, legate de agricultura, sunt favorizate în principal de
asezarea teritoriului si de faptul ca mare parte din suprafata agricola totală o constituie terenul
arabil. Terenul este lucrat atât individual cât si în asociatii agricole. De asemenea, teritoriul dispune
de o oferta naturala deosebit de favorabila pentru dezvoltarea zootehniei – suprafata de pasune
existenta, cu un profil complex, dominat de cresterea bovinelor, ovinelor si porcinelor. In ceea ce
priveste necesarul de lucru, parcul de tractoare si masini agricole este, in general, uzat fizic si moral,
insuficient numeric pentru practicarea unei agriculturi performante.
Sectorul zootehnic reprezinta a doua ramura ca importanta in agricultura regiunii, cresterea
animalelor reprezentand o ocupatie de baza a populatiei din localitatile componente ale Grupului de
Actiune Locala Microregiunea Belceşti-Focuri. Locuitorii sunt crescatori de bovine, porcine, ovine,
pasari, dar si familii de albine.
In prezent, cresterea animalelor se face in sistem gospodaresc pentru consum propriu, cat si
ca sursa minora generatoare de venit. Dar, pentru a se ajunge la un standard european de
dezvoltare, la nivelul localitatilor ce reprezinta Grupul de Actiune Locala Microregiunea Belceşti-
Focuri, se pot infiinta ferme si complexe zootehnice sau puncte de colectare si prelucrare a
produselor animaliere.
Caracterul preponderent agricol al regiunii este dat de numarul mare de persoane care sunt
ocupate in agricultura. Microregiunea Belceşti-Focuri are o populatie totala de 53.611 locuitori.
Dintre acestia un numar de 21.414 persoane reprezinta populatia activa din care populatia ocupata
este de 19.409 persoane.
53.611
32.197
21.414 19.40914.260
0
10.000
20.000
30.000
40.000
50.000
60.000
Total populatie Populatie inactiva Populatie activa Populatieocupata
Populatieocupata inagricultura
Populatia din agricultura
Graficul nr. 17 – Populatia din agricultura
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 89 of 314
La nivelul regiunii populatia ocupata in agricultura este de 14.260 persoane, ceea ce
reprezinta un procent de 66,59%.
19.40914.260
0
5.000
10.000
15.000
20.000
1
Ponderea populatiei ocupate in agricultura
Populatie ocupata Populatie ocupata in agricultura
Graficul nr. 18 – Ponderea populatiei ocupate in agricultura
Suprafața agricolă
La nivelul anului 2009, conform datelor furnizate de către Direcţia judeţeană de statistică
Iaşi, fondul funciar al Microregiunii Belceşti-Focuri însuma 48.027,68 ha.
Repartizarea terenurilor pe destinaţie este prezentată în Tabelul nr 19.
Categoria terenului TotalHa %
Total fond funciar 48.027,68 100,00%Suprafața agricolă totală 40.071,99 83,44%
d.c. Arabil 26.879,03 55,97%Fânețe 2.298,24 4,79%Păşuni 9.440,27 19,66%Vii și pepiniere viticole 409,02 0,85%Livezi și pepiniere pomicole 244,69 0,51%
Păduri şi alte terenuri cu vegetație forestieră 4.899,26 10,20%d.c. Păduri 4.899,26 10,20%
Construcţii 106,00 0,22%Drumuri şi căi ferate 218,00 0,45%Ape și bălți 1.129,69 2,35%Alte suprafețe 1.602,74 3,34%
Sursa: Direcțiile județene de statistică RGA 2002Tabel nr 19 – Fondul funciar
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 90 of 314
Așa cum se observă și mai sus din total fond funciar de 48.027,68 ha, suprafața agricolă
totală reprezintă 40.071,99 respectiv 83,44%, pădurile sunt în suprafață de 4.899,26 ha
reprezentând aproximativ 10,20%, apele și bălțile aco peră 1.129,69 ha (2,35% din teritoriu) şi alte
suprafețe de teren, terenuri destinate construcţiilor, drumurilor, terenuri impracticabile etc.
Acoperind 1.926,74 ha reprezentând 4,01% din teritoriu.
Graficul nr 19 – Structura fondului funciar după destinația terenurilor
Din punctul de vedere al proprietăţii, un total de 35.540 ha sunt proprietate privată,
reprezentând 74%, restul de 12.487 ha, reprezentând 26%, sunt proprietate publică.
Graficul nr 20 – Ponderea suprafeţelor teritoriului pe forme de proprietate
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 91 of 314
Din total suprafață agricolă de 40.071,99 ha, 39.271 ha este suprafață cultivată, ceea ce
reprezintă 98,00% din total suprafață agricolă. Diferența de 2% reprezintă teren nelucrat
Nr crt Categoria de folosinţă 2002Ha %
1 Arabil 26.879 71,45%2 Păşuni 9.440 20,02%3 Fâneţe şi pajişti naturale 2.298 4,74%4 Vii 409 2,25%5 Livezi 245 1,53%
Total Agricol 39.271 100,00%
Sursa: Direcțiile județene de statistică RGA 2002
Tabel nr 20 – Categoria de folosință a suprafețelor agricole
Principalele culturi agricole dominante sunt grâul, secara, porumb, floarea soarelui și
legumele reprezentând 77,34% din totalul suprafețelor cultivate acoperind 20.787 ha.
Nr crt Cultura Suprafață cultivată %1 Grâu și secară 4.160 15,48%
2 Porumb 14.586 54,27%
3 Cartofi 1.381 5,14%
4 Floarea soarelui 3.125 11,63%
5 Sfecla de zahăr 498 1,85%
6 Legume 1.522 5,66%
7 Alte culturi 1.607 5,98%
Total Agricol 26.879 100%
Sursa: Direcțiile județene de statistică RGA 2002
Tabel nr 21 – Culturile dominante
Graficul nr 21 – Suprafețele cultivate în ha
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 92 of 314
Producțiile obținute pe culturile dominante pot fi sintetizate în următorul tabel:
tone
Nr crt Comuna Grâu șisecară Porumb Cartofi Floarea
soareluiSfeclă de
zahăr Legume
1 Bălțați 1.177 4.148 900 308 590 1.0042 Belcești 1.973 6.950 3.000 1.156 1.032 3.535
3CoarneleCaprei 212 4.200 4.500 402 486 2.248
4 Erbiceni 2.314 7.012 700 648 1.114 1.2355 Fântânele 259 3.294 1.191 744 315 1.1636 Focuri 404 4.824 1.809 1.056 485 1.6877 Scobinți 2.242 3.665 1.250 145 160 1.8058 Sirețel 360 3.280 750 60 90 3649 Dolhasca 853 4.935 5.300 4.495 3.335Total suprafață 9.794 42.308 19.400 4.519 9.037 16.376
Sursa: Direcțiile județene de statistică
Tabel nr 22 – Producțiile totale obținute pe culturile dominante, 2002
Se observă că pe teritoriul orașului Dolhasca nu s-a cultivat floarea soarelui.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 93 of 314
Nr crt Comuna
Grâu și secară Porumb Cartofi Floarea soarelui Sfeclă de zahar Legume
Suprafațacultivată
ha
Producțieobținută
to
Producțieto/ha
Suprafațacultivată
ha
Producțieobținută
to
Producțieto/ha
Suprafațacultivată
ha
Producțieobținută
to
Producțieto/ha
Suprafațacultivată
ha
Producțieobținută
to
Producțieto/ha
Suprafațacultivată
ha
Producțieobținută
to
Producțieto/ha
Suprafațacultivată
ha
Producțieobținută
to
Producțieto/ha
1 Bălțați 494 1.177 2,38 1.037 4.148 4,00 60 900 15,00 180 308 1,71 26 590 22,69 85 1.004 11,81
2 Belcești 1.226 1.973 1,61 2.900 6.950 2,40 300 3.000 10,00 791 1.156 1,46 73 1.302 17,84 400 3.535 8,84
3 Coarnele Caprei 108 212 1,96 1.500 4.200 2,80 160 4.500 28,13 359 402 1,12 22 486 22,09 165 2.248 13,62
4 Erbiceni 919 2.314 2,52 2.607 7.012 2,69 50 700 14,00 465 648 1,39 64 1.114 17,41 105 1.235 11,76
5 Fântânele 107 259 2,41 1.096 3.294 3,00 101 1.191 11,75 486 744 1,53 20 315 15,56 113 1.163 10,29
6 Focuri 158 404 2,57 1.610 4.824 3,00 149 1.809 12,17 714 1.056 1,48 30 485 16,30 166 1.687 10,17
7 Scobinți 713 2.242 3,14 1.531 3.665 2,39 150 1.250 8,33 100 145 1,45 8 160 20,00 265 1.805 6,81
8 Sirețel 130 360 2,77 930 3.280 3,53 50 750 15,00 30 60 2,00 5 90 18,00 22 364 16,55
9 Dolhasca 305 853 2,80 1.375 4.935 3,59 361 5.300 14,68 0 250 4.495 17,98 201 3.335 16,59
Total 4.160 14.586 1.381 3.125 498 1.522
Sursa: Direcțiile județene de statistică RGA 2002
Tabel nr 23 – Suprafețele cultivate, producțiile obținute pe culturile dominante și pe comune, 2002
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 94 of 314
Cultura de grâu și secară
Așa cum se observă și în tabelul de mai sus cea mai mare suprafață cultivată cu grâu și secară
se află în comuna Belcești – 1.226 ha următă de Erbiceni cu 919, cea mai mică suprafață este
cultivată în Coarnele Caprei.
Graficul nr 22 – Grafic comparativ al suprafețelor cultivate cu grâu și secară
Comparând producția totală obținută în comune vom observa că cea mai mare producție
este în comuna Erbiceni (2.314 to ) și în comuna Scobinți (2.242 to), cea mai mică fiind în comuna
Coarnele Caprei (212 to).
Graficul nr 23 – Grafic comparativ al producțiilor totale în tone obținute la grâu și secară
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 95 of 314
Analizând cele două grafice observăm că deși comuna Belcești are suprafața cea mai mare
cultivată ea are una din cele mai mici productivități din total microregiune 1,61 to/ ha. Următoarea
comună care are o productivitate mult sub media regiunii dar și a județelor Iași și Suceava este
Coarnele Caprei, cu 1,96 to/ha.
Graficul nr 24 – Grafic comparativ al producției la ha de grâu și secară
Comparând producțiile obținute la ha cu cele medii ale județelor Iași și Suceava, se observă
următoarele:
- producția medie la hectar a celor două județe variază foarte puțin de la 2,98 to/ha în județul
Suceava la 3,08 to/ha în județul Iași (variație de 3,24%)
- producţia medie obţinută la nivel de Microregiune este de 2,35 to/ha, fiind mai mică decât
media celor două județe cu aproximativ 21% față de productivitatea județului Suceava și 24%
față de productivitatea județului Iași
- comunele Belcești și Coarnele Caprei sunt sub media microregiunii
- comunele Bălțați, Focuri, Fântânele, Erbiceni, Sirețel și orașul Dolhasca depășesc producția
media a microregiunii dar sunt sub producțiile medii ale județelor Iași și Suceava
- comuna Scobinți depășește atât media producției la ha a micror egiunii dar și pe acelea a
județelor Iași și Suceava
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 96 of 314
Cultura porumbului
Cea mai mare suprafață cultivată cu porumb se află în comuna Belcești – 2.900 ha următă de
Erbiceni cu 2.607 ha, cea mai mică suprafață este cultivată în Sirețel respectiv 930 ha.
Graficul nr 25 – Grafic comparativ al suprafețelor cultivate cu porumb
Comparând producția totală obținută în comune vom observa că cea mai mare producție
este în comunele Erbiceni (7.012 to) și în comuna Belcești (6.950 to), cea mai mică fiind în comuna
Sirețel (3.280 to).
Graficul nr 26 – Grafic comparativ al producțiilor totale în tone obținute la porumb
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 97 of 314
Comparând producțiile obținute la ha cu cele medii ale județelor Iași și Suceava, se observă
următoarele:
- producția medie la hectar a celor două județe variază foarte puțin de la 3,09 to/ha în județul
Suceava la 3,26 to/ha în județul Iași
- producţia medie obţinută la nivel de Microregiune este de 2,90 to/ha, fiind mai mică decât
media celor două județe cu aproximativ 6% față de productivitatea județului Suceava și 11%
față de productivitatea județului Iași
- comunele Belcești Scobinți (2,39 to/ha), (2,40 to/ha), Erbiceni (2,69 to/ha), Coarnele Caprei
(2,80 to/ha) sunt sub media microregiunii (2,90 to/ha)
- comunele Focuri (3 to/ha), Fântânele (3 to/ha) depășesc producția media a microregiunii dar
sunt sub producțiile medii ale județelor Iași și Suceava
- comuna Sirețel (2,39 to/ha), orașul Dolhasca (3,59 to/ha), comuna Bălțați (4 to/ha) depășesc
atât media producției la ha a microregiunii dar și pe acelea a județelor Iași și Suceava
Graficul nr 27 – Grafic comparativ al producției la ha de porumb
Cultura cartofilor
Cea mai mare suprafață cultivată cu cartofi se află în orașul Dolhasca – 361 ha următă de
Belcești cu 300 ha, cea mai mică suprafață este culti vată în Sirețel respectiv 50 ha.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 98 of 314
Graficul nr 28 – Grafic comparativ al suprafețelor cultivate cu cartofi
Comparând producția totală obținută în comune vom observa că cea mai mare producție
este în orașul Dolhasca (5.300 to) și în comuna Coarnele Caprei (4.500 to), cea mai mică fiind în
comuna Erbiceni (700 to).
Graficul nr 29 – Grafic comparativ al producțiilor totale în tone obținute la cartofi
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 99 of 314
Comparând producțiile obținute la ha cu cele medii ale județelor Iași și Suceava, se observă
următoarele:
- producția medie la hectar a celor două județe variază semnificativ de la 11,79 to/ha în
județul Iași la 15,24 to/ha în județul Suceava
- producţia medie obţinută la nivel de Microregiune este de 14,05 to/ha, depășind producția
județului Iași cu 16,08% dar fiind sub producția județului Suceava cu 7,8%
- comunele Belcești (10 to/ha), Scobinți (8,33 to/ha), Fântânele (11,75 to/ha), au producții
slabe fiind sub media microregiunii (14,05 to/ha) și a județelor Iași și Suceava
- comuna Focuri (12,17 to/ha) și comuna Erbiceni (14 to/ha) deși au o producție sub media
microregiunii sunt peste producția medie a județului Iași
- comuna Sirețel (15 to/ha), orașul Dolhasca (14,68 to/ha), comuna Bălțați (15 to/ha) depășesc
atât media producției la ha a microregiunii dar sunt sub producția medie a județului Suceava
- comuna Coarnele Caprei (28,13 to/ha) depășește producția medie a microregiunii, și pe
acelea a județelor Iași și Suceava
Graficul nr 29 – Grafic comparativ al producției la ha de cartofi
Cultura florii soarelui
Cea mai mare suprafață cultivată cu floarea soarelui se află în comuna Belcești cu 791 ha, cea
mai mică suprafață este cultivată în Sirețel respectiv 30 ha. În cadrul orașului Dolhasca nu se cultivă
floarea soarelui.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 100 of 314
Graficul nr 30 – Grafic comparativ al suprafețelor cultivate cu floarea soarelui
Comparând producția totală obținută în comune vom observa că cea mai mare producție
este în comuna Belcești (1.156 to) și în comuna Focuri (1.056 to), cea mai mică fiind în comuna
Sirețel (60 to).
Graficul nr 31 – Grafic comparativ al producțiilor totale în tone obținute la cartofi
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 101 of 314
Comparând producțiile obținute la ha cu cele medii ale județelor Iași și Suceava, se observă
următoarele:
- producția medie la hectar a celor două județe variază nesemnificativ de la 1,4 to/ha în
județul Iași la 1,44 to/ha în județul Suceava
- producţia medie obţinută la nivel de Microregiune este de 1,45 to/ha, depășind producția
ambelor județe
- comunele Bălțați (1,71 to/ha), Belcești (1,46 to/ha), Scobinți (1,45 to/ha), Fântânele (1,53
to/ha), Focuri (1,48 to/ha), Sirețel (2 to/ha), au producții foarte bune depășind atât media
regiunii (1,45 to/ha) cât și a județelor Iași (1,4 tp/ha) și Suceava (1,44 to/ha)
- comuna Coarnele Caprei (1,12 to/ha) are producție slabă fiind sub producțiile medie a
microregiunii și a județelor Iași și Suceava
Graficul nr 32 – Grafic comparativ al producției la ha de cartofi
Cultura sfeclei de zahăr
Cea mai mare suprafață cultivată cu sfeclă de zahăr se află în orașul Dolhasca – 250 ha
următă de Belcești cu 73 ha, cea mai mică suprafață este cultivată în Sirețel respectiv 5 ha.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 102 of 314
Graficul nr 32 – Grafic comparativ al suprafețelor cultivate cu sfeclă de zahăr
Comparând producția totală obținută în comune vom observa că cea mai mare producție
este în orașul Dolhasca (4.495 to) și în comuna Erbiceni (1.114 to), cea mai mică fiind în comuna
Sirețel (90 to).
Graficul nr 33 – Grafic comparativ al producțiilor totale în tone obținute la sfeclă de zahăr
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 103 of 314
Comparând producțiile obținute la ha cu cele medii ale județelor Iași și Suceava, se observă
următoarele:
- producția medie la hectar a celor două județe variază semnificativ de la 24,09 to/ha în
județul Iași la 22,03 to/ha în județul Suceava
- producţia medie obţinută la nivel de Microregiune este de 18,15 to/ha, fiind mult sub
producția județului Iași cu 24,65% dar fiind sub producția județului Suceava cu 17,61%
- comunele Fântânele (15,56 to/ha), Focuri (16,30 to/ha), Belcești (17,84 to/ha), Erbiceni
(17,41 to/ha), Sirețel (18 to/ha) și orașul Dolhasca (17,98 to/ha) au producții mai slabe decât
producțiile medii ale microregiunii și ale județelor Iași și Suceava
- comunele Bălțați (22,69 to/ha), Coarnele Caprei (22,09 to/ha) și Scobinți (20 to/ha) deși au o
producție peste media microregiunii sunt sub producția medie a județului Iași și numai
Bălțați depășește producția medie a județului Suceava.
Graficul nr 34– Grafic comparativ al producției la ha de sfeclă de zahăr
Cultura legumelor
Cea mai mare suprafață cultivată cu legume se află în comuna Belcești – 400 ha următă de
Scobinți cu 265 ha, cea mai mică suprafață este cultivată în Sirețel respectiv 22 ha.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 104 of 314
Graficul nr 35 – Grafic comparativ al suprafețelor cultivate cu sfeclă de zahăr
Comparând producția totală obținută în comune vom observa că cea mai mare produc ție
este în Belecești (3.535 to) și în orașul Dolhasca (3.335 to), cea mai mică fiind în comuna Sirețel (364
to).
Graficul nr 36 – Grafic comparativ al producțiilor totale în tone obținute la legume
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 105 of 314
Comparând producțiile obținute la ha cu cele medii ale județelor Iași și Suceava, se observă
următoarele:
- producția medie la hectar a celor două județe variază semnificativ de la 18,02 to/ha în
județul Iași la 13,60 to/ha în județul Suceava
- producţia medie obţinută la nivel de Microregiune este de 10,76 to/ha, fiind sub producția
județului Iași cu 40,28% dar fiind sub producția județului Suceava cu 20,88%
- comunele Scobinți (6,81 to/ha), Fântânele (10,29 to/ha), Focuri (10,17 to/ha), Belcești (8,84
to/ha) au potențial redus de producție fiind cu mult sub media regiunii și a județelor
- cu potențial ponderat de creștere putem nominaliza comunele Bălțați (11,81 to/ha), ,
Erbiceni (11,76 to/ha) având o producție peste media regiunii dar sub media județelor
Suceava și Iași
- cu potențial bun putem considera comunele Coarnele Caprei (13,62 to/ha), Sirețel (16,55
to/ha) și orașul Dolhasca (16,59 to/ha) care au producții peste media microregiunii și a
județului Suceava dar sub producția județului Iași.
Graficul nr 37 – Grafic comparativ al producției la ha de legume
Pentru a face o comparație cât mai reală a potențialului agricol al zonei, vor calcula un indice
de productivitate care să însumeze atât caracteristicile regional dar și cele ale județelor Iași și
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 106 of 314
Suceava. Considerăm că un indice de productivitate medie calculat ca medie aritmetică între
producțiile obținute în microregiunea și județele din care face parte reprezintă cea bună bornă de
comparație a potențialului terenurilor.
Regiune Grâu și secară Porumb Cartofi Floarea soarelui Sfeclă de zahăr LegumeMicroregiune 2,35 2,90 14,05 1,45 18,15 10,76Județul Iași 3,08 3,26 11,79 1,40 24,09 18,02Județul Suceava 2,98 3,09 15,24 1,44 22,03 13,60Productivitate medie 2,80 3,08 13,69 1,43 21,42 14,13
Sursa: Direcțiile județene de statistică
Tabel nr 24 – Calculul indicatorului de bază în determinarea potențialului agricol al zonei
Pentru a putea identifica cu precizie cât mai mare, pentru fiecare comună, care sunt culturile
dominante cu potențial cel mai mare, pe baza analizei senzitive a datelor statistice s-a obținut
următorul tabel 25 , ce prezintă variația productivităților culturilor dominante în raport cu un indice
mediu de productivitate calculat mai sus.
Comună Grâu și secară Porumb Cartofi Floarea soarelui Sfeclă de zahăr LegumeBălțați 15,04% -29,71% -9,54% -19,70% -5,93% 16,38%Belcești 42,61% 22,29% 26,97% -2,23% 16,74% 37,44%Coarnele Caprei 30,00% 9,20% -105,39% 21,67% -3,12% 3,55%Erbiceni 10,21% 12,78% -2,24% 2,52% 18,75% 16,73%Fântânele 14,10% 2,57% 14,17% -7,09% 27,39% 27,18%Focuri 8,52% 2,82% 11,14% -3,46% 23,90% 28,03%Scobinți -12,13% 22,37% 39,14% -1,43% 6,64% 51,78%Sirețel 1,25% -14,37% -9,54% -39,90% 15,98% -17,13%Dolhasca 0,27% -16,38% -7,22% 16,07% -17,46%
Sursa: Direcțiile județene de statistică
Tabel nr 25 – Variația potențialului ternului agricol față de indicatorul productivității medii
În tabelul de mai sus s-a evidențiat variația procentuală productivitații prezentă a ternurilor
din microregiune față de indicatorul bornă. Pentru orașul Dolhasca nu s -a putut calcula potențialul
agricol pentru floarea soarelui având în vedere faptul că acesta nu are cultură de floarea soarelui
deci nu există factor de comparație.
Cu cât indicatorul prezentat în tabel se depărtează de valoarea 0 (valoare în care
productivitatea medie este egală cu productivitatea terenului), potențialul pentru cultura respectivă
este mai mic, productivitatea fiind mai scăzută.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 107 of 314
Valorile care se apropie de 0 sau sunt negative reflectă productivități mari ale culturilor pe
zonele analizate.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 108 of 314
Graficul nr 38 – Grafic comparativ al potențialului terenurilor
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 109 of 314
În dorinţa de a realiza harta celor mai productive culturi pentru terenurile din zonă,
considerăm:
- valoarea variației productivității negativă sau max 0 – terenuri cu potențial de cultură foarte
ridicat
- valoarea variației productivității între 0 și maxim 5% - teren cu potențial cultură ridicat
- valoarea variației productivitate între 5% și maxim 15% - teren cu potențial de cultură slab
- valoarea variației producțivității peste 1 5% - teren cu potențial de cultură foarte slab
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 110 of 314
Potențial foarte ridicat Potențial ridicat Potențial slab Potențial foarte slabCoarnele Caprei Cartofi -105,39% Dolhasca Grâu și secară 0,27% Focuri Grâu și secară 8,52% Bălțați Grâu și secară 15,04%
Sirețel Floarea soarelui -39,90% Sirețel Grâu și secară 1,25% CoarneleCaprei Porumb 9,20% Sirețel Sfeclă de zahăr 15,98%
Bălțați Porumb -29,71% Erbiceni Floarea soarelui 2,52% Erbiceni Grâu și secară 10,21% Dolhasca Sfeclă de zahăr 16,07%Bălțați Floarea soarelui -19,70% Fântânele Porumb 2,57% Focuri Cartofi 11,14% Bălțați Legume 16,38%Dolhasca Legume -17,46% Focuri Porumb 2,82% Erbiceni Porumb 12,78% Erbiceni Legume 16,73%
Sirețel Legume -17,13% CoarneleCaprei Legume 3,55% Fântânele Grâu și secară 14,10% Belcești Sfeclă de zahăr 16,74%
Dolhasca Porumb -16,38% Scobinți Sfeclă de zahăr 6,64% Fântânele Cartofi 14,17% Erbiceni Sfeclă de zahăr 18,75%Sirețel Porumb -14,37% Coarnele Caprei Floarea soarelui 21,67%Scobinți Grâu și secară -12,13% Belcești Porumb 22,29%
Bălțați Cartofi -9,54% Scobinți Porumb 22,37%
Sirețel Cartofi -9,54% Focuri Sfeclă de zahăr 23,90%Dolhasca Cartofi -7,22% Belcești Cartofi 26,97%Fântânele Floarea soarelui -7,09% Fântânele Legume 27,18%Bălțați Sfeclă de zahăr -5,93% Fântânele Sfeclă de zahăr 27,39%Focuri Floarea soarelui -3,46% Focuri Legume 28,03%Coarnele Caprei Sfeclă de zahăr -3,12% Coarnele Caprei Grâu și secară 30,00%Erbiceni Cartofi -2,24% Belcești Legume 37,44%Belcești Floarea soarelui -2,23% Scobinți Cartofi 39,14%Scobinți Floarea soarelui -1,43% Belcești Grâu și secară 42,61%
Scobinți Legume 51,78%
Tabel nr 26 – Potențialul culturilor pe terenurile din Microregiune
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 111 of 314
Realizarea acestei hărți duce la orientarea mai bună a culturilor pe terenurile a căror
potențial este mai mare. Din același tabel se poate distinge și un alt aspect respectiv acela al unor
productivități mici ale culturilor. Sursa productivității mici poate să fie lipsa utilajelor, utilizarea unor
tehnologii învechite sau care nu se potrivesc sau utilizarea unor soiuri slab productive.
Din total 20.857 ha cultivate, 7.777 ha sunt cultivate de către un număr de 33 de societăți
comerciale ceea ce reprezintă 37,29% din total suprafață. Restul terenurilor sunt cultivate de către
mici fermieri cu o suprafață maximă a fermei de 10 ha. Principalii cultivatori care își desfășoară
activitatea în cadrul teritoriului, cu ferme de peste 70 ha sunt:
Comuna Societate Suprafațaha
Belcești Sa Ivis Tansa 150Belcești Agricola Sa Tg. Frumos 97Belcești Agromec Sa Belcești 50Belcești Pan Universal Srl 600Belcești Agroserv Invest Srl 251Belcești Acvacom Srl 37Belcești Latini Com Srl 100Belcești Af Popa Maria 200Belcești Af Tanase Mihai 150Belcești Af Ciobanu Mihai 100Bălțați Top Com Impex Srl 530Bălțați Olma Srl 154Bălțați Nechifor Company 134Bălțați Piave Invest Srl 186Bălțați Piave Investment Srl 140Coarnele Caprei Agricola A.C.C Srl 450Coarnele Caprei Immoagro Trade Srl 130Focuri Stomar Agro Srl 242Focuri Mi-Val Agro Company Srl 150Focuri Agricola Acc Srl 100Focuri Zvîncu Srl 260Fântânele Orgapic Srl 234Fântânele Af Marchidan Constantin 126Fântânele Af Marchidan Radu 120Erbiceni Aurora Star Srl 305Erbiceni Agricola Metis H Srl 306Erbiceni Acvacom Srl 70Erbiceni Agrimarvas Srl 604Erbiceni Milefolium Srl 180Erbiceni Prottera Srl 124Erbiceni Agro Impact Srl 164Erbiceni Herciu Company Srl 450Erbiceni Elba Rom Agroservice Srl 883
Dursa de date: PrimariiTabel nr 27 – Principalii cultivatori din regiune
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 112 of 314
Conform datelor furnizate de către APIA, la nivelul Microregiunii Belceşti-Focuri un număr
2.898 de agricultori înregistrați, au primit subvenții pentru o suprafață totală de 17.334,17 ha.
Comuna Număr subvenționați Suprafață cultivatăBălțați 337 2.058,39Belcești 824 5.234,50CoarneleCaprei 501 2.150,82Erbiceni 509 3.231,34Fântânele 245 1.665,85Focuri 482 2.993,27
Total 2.898,00 17.334,17
Sursa: APIA IașiTabel nr 28 – Numărul de subveționați din teritoriul Microregiunii
Graficul nr 39 - Ponderea proprietarilor de teren care au beneficiat de subvenții
Producţia obţinută
Poziţia geografică şi structura reliefului din teritoriul Microregiunii Belceşti-Focuri permite o
agricultură orientată atât spre producţia agricolă vegetală, cât şi spre producţia agricolă animală.
Potenţialul sectorului agricol a fost influenţat de multiplele disfuncţionalităţi apărute după 1990 în
procesul de redefinire a proprietăţii, de reorganizare a exploataţiilor agricole, de adaptare la
mecanismele economiei de piaţă, rezultatul fiind o diminuare a capacităţii producțive în domeniul
producţiei agricole.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 113 of 314
a. Producţia agricolă vegetală
Evoluţia producţiei agricole vegetale obţinute în teritoriul Microregiunii Belceşti-Focuri, pe
perioada 2005 – 2009 este prezentată în tabelul de mai jos:
Tabel nr 29 – Evoluţia producţiei obţinute în perioada 2005 - 2009
În teritoriu, producţia obţinută per total producţie dar şi pe tip de cultură a cunoscut variaţii
diferite în funcţie de an şi rotaţia culturilor.
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
2005 2006 2007 2008 2009
Alte culturi
Legume
Floarea soarelui
Sfeclă
Cartofi
Porumb
Orz şi orzoaică
Grâu şi secară
Graficul nr 40 - Evoluţia producţiei agricole vegetale 2005 - 2009, pe tipuri de culturi
În 2009, producţia agricolă vegetală obţinută pe teritoriul Microregiunii prezenta următoarea
structură:
AnTipuri de culturi (tone)
Grâu şi secară Orz şiorzoaică Porumb Cartofi Sfeclă Floarea
soarelui Legume Alte culturi
2005 3.848 732 23.421 11.080 1.048 8.067 18.432 33.0812006 5.600 2.687 23.753 11.065 5.130 6.327 25.854 27.3182007 447 517 4.097 4.181 0 1.657 8.149 11.2512008 8.485 1.235 24.437 15.115 100 5.945 20.893 29.4512009 5.383 599 19.748 6.692 90 5.052 20.896 33.180
TOTAL 23.763 5.770 95.456 48.133 6.368 27.048 94.224 134.281Sursa : MADR
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 114 of 314
Graficul nr 41 - Ponderea tipurilor de culture în total producţie agricolă, 2009
Cele mai importante culturi din punct de vedere al producţiei realizate au fost în 2009
culturile de legume cu 23% din total producţie şi cele de porumb cu 22%. De asemenea, a existat o
divesritate a culturilor, ponderea altor culturi decât cele principale fiind de 35% din total producţie.
Comparativ cu județul Iași și regiunea Nord – Est (RDNE), ponderea principalelor tipuri de
culturi în totalul producției agricole vegetale se prezintă astfel:
Graficul nr 42 Comparativ producţie agricolă, pe tipuri de culturi, 2009
Structura producției agricole obținute în teritoriul Microregiunii Belceşti-Focuri respectă, în
linii mari structura de la nivel de județ și regiune. Se observă că cele mai ponderi în totalul producției
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 115 of 314
agricole vegetale sunt aferente culturilor de porumb și celor de legume, atât la nivelul microregiunii
cât și la nivelul județului Iași și a Regiunii Nord – Est.
La nivel de comună, situaţia producţiei vegetale pe tipuri de culturi este prezentată în tabelul
următor.
ComunăTipuri de culturi (tone)
Grâu şisecară
Orz şiorzoaică Porumb Cartofi Sfeclă Floarea
soarelui Legume Alteculturi
Bălţaţi 788 217 3.615 630 90 383 2.156 1.860Belceşti 1.528 133 3.890 3.300 0 592 10.100 11.200Coarnele Caprei 249 0 2.967 282 0 1.138 1.860 6.200Erbiceni 1.201 201 3.105 180 0 470 1.840 6.860Fântânele 437 24 1.806 800 0 950 1.840 3.500Focuri 1.180 24 4.365 1.500 0 1.519 3.100 3.560TOTALMICROREGIUNE 5.383 599 19.748 6.692 90 5.052 20.896 33.180
Sursa: Direcțiile județene de statisticăTabel nr 30 – Structura producţiei agricole vegetale la nivel de comune, 2009
Ca şi la nivel de microregiune, producţia agricolă vegetală obţinută la nivel de fiecare comună
este dominată de culturile de legume şi porumb, precum şi de către alte tipuri de culturi decât cele
principale. Producţia de sfeclă este foarte mică comparativ cu celelalte culturi, singura comună în
care se cultivă sfeclă fiind Bălţaţi cu o producţie anuală la nivelul anului 2009 de 90 de tone.
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%
100%
Bălţaţi Belceşti CoarneleCaprei
Erbiceni Fântânele Focuri
Alte culturiLegumeFloarea soareluiSfeclăCartofiPorumbOrz şi orzoaicăGrâu şi secară
Graficul nr 43 Structura producţiei agricole vegetale, pe tipuri de culturi şi comune, 2009
b. Producţia agricolă animală
În teritoriul Microregiunii Belceşti-Focuri, numărul populaţiei de animale a înregistrat oscădere continuă în perioada 2005 – 2009, atât la nivel de regiune cât şi la nivel de comună.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 116 of 314
În 2009, efectivul de animale la nivelul fiecărei comune prezenta următoarea structură:
ComunăNumăr efective
Bovine Porcine Ovine Caprine Păsări Iepuri Albine(familii)
Bălţaţi 1.155 1.665 6.105 700 9.268 350 188Belceşti 1.655 1440 5.686 280 24.500 0 750Coarnele Caprei 1.100 1.150 4.000 50 10.500 100 100Erbiceni 884 494 3.544 250 11.900 650 500Fântânele 709 854 4.502 100 4.516 600 800Focuri 922 1.387 5.920 309 8.908 800 400
TOTAL MICROREGIUNE 6.425 6.990 29.757 1.689 69.592 2.500 2.738
Sursa: DSVSA IașiTabel nr 31 – Structura efectivelor de animale la nivel de comune, 2009
Cele mai mari efective de bovine şi păsări se înregistrează în comuna Belceşti, în timp ce cele
mai mari efective de porcine, ovine şi caprine se regăsesc în comuna Bălţaţi. Numărul cel mai mare
de iepuri sunt în comuna Focuri iar în comuna Fântânele sunt cele mai multe familii de albine.
Ca şi pondere în total efective, structura pe tipuri de animale la nivelul Microregiunii
Belceşti-Focuri se prezintă astfel:
Graficul nr 44 - Ponderea speciilor de animale în total efective, 2009
Datorită costurilor mici de achiziţie şi întreţinere dar şi a utilizării frecvente în consumul
alimentar, ponderea cea mai mare este deţinută de efectivul de păsări, care, cu un număr de 29.757
capete reprezintă 59% din totalul efectivelor de animale. Pe locul 2 se situează efectivele de oi cu
25% din total.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 117 of 314
Din punct de vedere al producţiei animale, la nivel de fiecare comună, situaţia din 2009 este
prezentată în tabelul de mai jos:
Comună
Tipuri de produse animale (tone)
Carne debovine
Carne deporcine
Carne deovine
Carne decaprine
Carne depasăre Lapte* Lână Ouă**
Bălţaţi 50 140 352 40 63 23 14 588Belceşti 72 121 327 16 166 33 13 1.554Coarnele Caprei 48 97 230 3 71 22 9 666Erbiceni 39 41 204 14 81 18 8 755Fântânele 31 72 259 6 31 14 10 286Focuri 40 116 341 18 60 18 13 565TOTALMICROREGIUNE 280 587 1.713 97 471 128 68 4.415
* mii hectolitri Sursa: DSVSA Iaşi** mii bucăți
Tabel nr 32 – Producții medii obținute, 2009
Din producţia de carne, cele mai mari cantităţi în teritoriul Microregiunii au fost de carne de
oaie, ce a reprezentat 54% din totalul producţiei de carne. Pe lângă carne, în 2009 s-au obţinut 128
mii hectolitri de lapte, 4.415 mii ouă şi 68 tone de lână.
Contribuţia fiecărei comune la realizarea producţiei animaliere este prezentată grafic în cele
ce urmează:
Graficul nr 45 - Contribuţia comunelor la realizarea producţie animaliere, 2009
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 118 of 314
Se poate observa că la majoritatea produselor animaliere, contribuţia cea mai însemnată în
totalul producţiei la nivelul Microregiunii Belceşti-Focuri o au comunele Belceşti şi Bălţaţi.
În Microregiunea Belceşti-Focuri își desfășoară activitatea un număr de 2 crescători de
animale importanți.
Nr.Crt. Nume/prenume Comuna / Oraș Bovine Ovine/
Caprine Pasari Porci Cab.
1 PIG FARM SRL Coarnele Caprei 9.5002 Robert SRL Coarnele Caprei 10.0003 Latini Com SRL Belceşti 11.821
Sursa : Date PrimariiTabel nr 33 – Lista crescătorilor de animale
De asemenea, în teritoriul Microregiunii Belceşti - Focuri există şi ferme cu specific piscicol,
în principal în comunele Focuri şi Belceşti unde şi resursele de apă sunt însemnate.
Principalele ferme piscicole din teritoriul microregiunii, in functie de suparafaţă de luciu sunt:
Nr crt Nume ferme piscicole Suprafaţa (ha) Comuna1 S.C. UNICONSTRUCT PROD S.R.L. 28,50 Focuri2 S.C. ACVACOM SRL 69,00 Belcești
Sursa : Date PrimariiTabel nr 34 – Lista fermelor piscicole
Procesarea produselor agricole
Pe teritoriul Microregiunii Belceşti-Focuri sunt înregistrați un număr de 31 procesatori,
împărțiți în următoarele domenii principale de activitate:
Depozite cereale
Morărit
Panificație
Prese ulei
ComunaDepozite cereale Morărit Panificație Prese ulei Total
Număr persoane juridiceBălțați 1 5 1 1 8Belcești 1 9 1 1 12Coarnele Caprei 2 2 4Erbiceni 1 2 3 6Fântânele 0Focuri 1 1
TOTAL 3 18 3 7 31Sursa: Baze de date Primării
Tabel nr 35 – Persoanele juridice pe principalele domenii de activitate
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 119 of 314
Așa cum se observă și în Tabelul nr 35, unitățile pro cesatoare sunt foarte puține pentru
potențialul zonei, cele mai multe societăți procesatoare sunt în comuna Belcești cu 12 unități,
situația cea mai gravă se prezintă în comunele Focuri unde există 1 unitate și în comuna Fântânele
unde nu există nici o unitate.
Graficul nr 46 – Structura societăților procesatoare din Microregiune, 2009
Depozitele de cereale
În registrul de evidență a depozitelor pentru cereale în Microregiunea Belceşti-Focuri, există
3 depozite autorizate în conformitate cu specificațiile legale.
Nr.Crt. Comună Titularul
AutorizațieiDenumire/
Adresa CUIMAGAZII
Tip Cap. Nr.celule
Anconstr.
Capacitateto
1 Bălțați FRUMENTISRL Bălțați 1970553 Beton
metalic 3000 2 2002 3.000
2 Belcești AGROMECBELCEȘTI SA Belcești 1949390
Beton 4500 1 19685.000Metalic 500 1 1968
3 Erbiceni AVI TOP SA Spinoasa 14327259 Beton 8000 2 1987 8.000
TOTAL 16.000
Sursa: Direcția Agricolă și Dezvoltare Rur ală Iași
Tabel nr 36 – Lista depozitelor de cereale înregistrate
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 120 of 314
Unitățile de panificație din cadrul Microregiunii sunt următoarele:
Nr. crt. Comună Societate comercială
1 Bălțați Grigo SRL2 Belcești Leul SRL3 Focuri AF Butnaru Vasile
Sursa: Baze de date primăriiTabel nr 37 – Lista societăţilor din panificaţie
Prese de ulei din cadrul Microregiunii sunt următoarele:
Nr. crt. Comună Societate comercială
1 Bălțați Angelos SRL2 Belcești IF Enachi3 Coarnele caprei IF Bărboi Valentin4 Coarnele caprei IF Niță Vasile5 Erbiceni PF Bordeianu Petru6 Erbiceni IF Maistru Dumitru7 Erbiceni IF Roman Dumitru
Sursa: Baze de date primăriiTabel nr 38 – Lista societăţilor cu prese de ulei
Mori de cereale din cadrul Microregiunii sunt următoarele:
Nr. crt. Comună Societate comercială
1 Bălțați PF Hlihor Mihai2 Bălțați PF Sidor Ioan3 Bălțați PF Varga Iosif4 Bălțați PF Moraru Pavel5 Bălțați OLMA srl6 Belcești IF Cotan Petru7 Belcești IF Enache Viorica8 Belcești Fauna Malbera SRL9 Belcești Liteni SRL
10 Belcești IF Marin11 Belcești IF Pralea12 Belcești Rapid Prod srl13 Belcești IF Vasilache Gh.14 Belcești Pan Universal SRL15 Coarnele Caprei PF Horga Marioara
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 121 of 314
Nr. crt. Comună Societate comercială16 Coarnele Caprei PF Moldoveanu Victor17 Erbiceni PF Pamfil Emil18 Erbiceni IF Stoica Ionel19 Focuri IF Baban Gh.20 Focuri IF Tardea Constantin
Sursa: Baze de date primăriiTabel nr 39 – Persoanele juridice cu mori de cereale
Concluzii:
Din total fond funciar de 48.027,68 ha, suprafața agricolă totală reprezintă 40.071,99
(83,44%), pădurile sunt în suprafață de 4.899,26 ha (10,20%), apele și bălțile acoperă
1.129,69 ha (2,35%) şi alte suprafețe de teren, acoperă 1.926,74 ha (4,01%). Deci 95,99% din
total teritoriu (46.191,77 ha) reprezintă suprafață agricolă, silvică sau piscicolă.
Cultivarea grâului și a secarei este foarte productivă în comuna Scobinți, are un randament
bun în comunele Bălțați, Focuri-Fântânele, Erbiceni, Sirețel și orașul Dolhasca și este slab
productivă în comunele Belcești și Coarnele Caprei
Cultivare porumbului este foarte productivă în comuna Sirețel, orașul Dolhasca, comuna
Bălțați; comunele Focuri (3 to/ha), Fântânele (3 to/ha) depășesc producția media a
microregiunii dar sunt sub producțiile medii ale județelor Iași și Suceava; producție sub
media microregiunii (2,90 to/ha), considerate producții slabe, sunt în comunele Belcești,
Scobinți, Erbiceni, Coarnele Caprei , Focuri și Erbiceni;
Cultivarea cartofului este productivă în comunele Sirețel, orașul Dolhasca, Bă lțați, Coarnele
Caprei; slab productivă în comunele Belcești, Scobinți și Fântânele,
Cultivarea florii soarelui este foarte productivă în comunele Bălțați, Belcești, Scobinți,
Fântânele, Focuri, Sirețel și foarte slab productivă în comuna Coarnele Caprei
Cultivarea sfeclei de zahăr comunele Fântânele, Focuri, Belcești, Erbiceni, Sirețel și orașul
Dolhasca au producții slabe; comunele Bălțați, Coarnele Caprei și Scobinți au potențial ridicat
de cultivare a sfeclei de zahăr.
Cultivarea lgumelor au potențial redus în comunele Scobinți, Fântânele, Focuri, Belcești;
potențial ponderat de creștere în comunele Bălțați, Erbiceni; cu potențial bun putem
considera comunele Coarnele Caprei, Sirețel și orașul Dolhasca
Deși terenurile au potențial ridicat pentru anumite culturi, acestea sunt folosite nejudicios,
apărând situații în care se utilizează cu culturi slab productive.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 122 of 314
Harta variației productivității față de medie duce la orientarea mai bună a culturilor către
ternurile din care se poate scoate potențial este mai mare pe terenurile comunei.
Harta productivităților: Din același tabel se poate distinge și un alt aspect respectiv acela al
unor productivități mici ale culturilor. Sursa productivității mici poate să fie lipsa utilajelor,
utilizarea unor tehnologii învechite sau care nu se potrivesc sau utilizarea unor soiuri slab
productive.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 123 of 314
O intreprindere se incadreaza in categoria micro, mica sau mijlocie daca indeplineste toate
conditiile cu privire la personalul angajat si cifra de afaceri. Comparand definitia IMM-urilor din
Romania cu cea recomandata in UE, putem observa faptul ca a fost realizata armonizarea clasificarii
micro-intreprinderilor si IMM-urilor. Astfel, prin microintreprindere se intelege o companie care are
un numar maxim de 9 salariati si o cifra de afaceri de maxim 2 milioane euro, intreprindere mica
poate avea maxim 49 de salariati, cifra de afaceri fiind de maxim 10 milioane Euro si intreprindere
mijlocie este considerata societatea comerciala care are maxim 249 de slariati, iar cifra de afaceri de
maxim 250 milioane Euro.
In general, ele au o flexibilitate mai mare, sunt mai receptive la nevoile pietii, mai inovative si
abile in a raspunde cerintelor consumatorilor, imbunatatind mediul competitional, amplificand
cultura organizatorica si creand conditiile stabilitatii sociale.
Intreprinderile mici si mijlocii constituie un segment important al economiei regiunii,
absorbind, la nivelul anului 2002, o mare parte din numarul total al salariatilor care activeaza in
firme.
Repartitia IMM-urilor pe sectoare ale economiei (comert, servicii, industrie) respecta
distributia nationala a acestora din punct de vedere al ponderilor detinute. Capitalul privat este, de
asemenea, predominant si corespunde, in principal, microintreprinderilor si intreprinderilor mici.
Unul dintre obiectivele specifice ale diferitelor programe de finantare, este dezvoltarea
infrastructurii de afaceri si a posibilitatilor de acces la aceasta, pentru o imbunatatire a accesului la
mediul de afaceri, furnizarea de informatii, servicii si tehnologii cu scopul de a creste nivelul
competitivitatii afacerilor.
Totalîntreprinderi
Micro -întreprinderi cu 1
- 9 salariaţi
Întreprinderi cu10 - 49 salariaţi
Întreprinderi cu50 - 249 salariaţi
Întreprinderi cupeste 250salariaţi
Număr 255 231 22 2 0
% 100% 90,59% 8,63% 0,78% 0,00%
Sursa: Date primarii
Tabelul nr. 40 – Situatia IMM-urilor in regiune
Dupa cum se poate observa din tabelul de mai sus, pe aria teritoriala a GAL Microregiunea
Belcesti-Focuri se regasesc un numar total de 255 intreprinderi dintre care 231 de intreprinderi au
intre 1 si 10 salariati (aproximatix 90,59% din total), 22 intreprinderi au intre 10 si 49 de salariati
(8,63% din total) si doar 2 intreprinderi au intre 50 si 250 de salariati (0,78% din total). Intreprinderi
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 124 of 314
cu peste 250 de salariati nu se regasesc pe teritoriul Microregiunea Belcesti-Focuri.
Asadar, in zona grupului de actiune locala Microregiunea Belcesti-Focuri, ponderea cea mai
mare o au microintreprinderilor, urmata de intreprinderi mici si mijlocii. In ceea ce priveste
intreprinderile mari, acestea nu se regasesc pe aria teritoriala a grupului.
Structura industrie functie de tipul intreprinderii
90,59%
8,63%
0,00%0,78%
Micro - întreprinderi cu 1 - 9 salariaţi Întreprinderi cu 10 - 49 salariaţi
Întreprinderi cu 50 - 249 salariaţi Întreprinderi cu peste 250 salariaţi
Graficul nr. 47 – Structura industrie functie de tipul intreprinderii
În cadrul teritoriului Microregiunii Belceşti-Focuri, din totalul de 255 de întreprinderi în
activitate, majoritatea covârșitoare sunt microîntreprinderi (90,59% din total), adică întreprinderi cu
maxim 9 angajați. Acestea au o capacitate redusă de a furniza locuri de muncă pentru populația din
spațiul rural (o medie mai mică de 3 locuri de muncă/micro-întreprindere). Mai mult, majoritatea
microîntreprinderilor s-au orientat către comerț (aprox. 80% din total), datorită recuperării rapide a
investițiilor și a unei experiențe minime necesare pentru organizarea unor astfel de activități.
Cu toate că microîntreprinderile reprezintă 90,59% din total întreprinderi, ele reprezintă
totuși un număr restrâns, raportat la populația regiunii și la oportunitățile de afaceri. Având în
vedere numărul mic al micro-întreprinderilor din Microregiunea Belceşti-Focuri și nivelul redus al
veniturilor obținute din activități non-agricole, se impune necesitatea creării de noi
microîntreprinderi care să revitalizeze economia rurală prin crearea de locuri de muncă pentru
populația rurală în sectorul non-agricol și creșterea veniturilor acesteia.
O carență a sectorului de industrie o reprezintă lipsa întreprinderilor care dețin un număr
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 125 of 314
mai mare de personal. Atfel, în teritoriul Microregiunii Belceşti-Focuri nu există nici o întreprindere
mare (cu peste 250 de angajați) și doar 2 întreprinderi mijlocii.
Din păcate, și la nivelul celorlate forme de întreprinderi (mici, mijlocii și mari) se observă
aceleași tendințe ca și în cazul microîntreprinderilor: focusare pe activități de comerț și distribuție și
grad scăzut de diversificare a activităților economice de desfacere interne şi externe.
Referitor domeniile in care isi defasoara activitatea intreprinderile din zona, ele sunt
reprezentate de:
agricultura prin: - cultivarea plantelor: grau, porumb, plante tehnice
Dupa cum s-a mentionat si anterior, un sector cu o pondere ridicata a populatiei ocupate
este cel agricol. Conditiile geografice si climaterice deosebit de favorabile ale zonei au oferit
locuitorilor GAL posibilitati multiple in ceea ce priveste culvitarea: cerealelor-grau, porumb, a sfeclei
de zahar, a cartofilor , rosiilor etc.
- cresterea animalelor
Sectorul zootehnic reprezinta a doua ramura ca importanta in agricultura regiunii, cresterea
animalelor reprezentand o ocupatie de baza a populatiei din localitatile componente ale GAL
Microregiunea Belceşti-Focuri. Locuitorii sunt crescatori de bovine, porcine, ovine, pasari, dar si
familii de albine. Avand in vedere ca functiunea social-economica a teritoriului acoperit de GAL
Microregiunea Belceşti-Focuri o reprezinta agricultura si cresterea animalelor, activitatea
industriala este destul de slab reprezentata.
Functia economica agricola se materializeaza in conditiile unei dezvoltari relativ reduse a
prelucrarii primare a produselor de origine vegetala sau animala (mori, presa de ulei, produse
lactate), acestea fiind destinate majoritar pentru satisfacerea autoconsumului populatiei locale si
mai putin pentru valorificarea pe piata libera. Lipsa unei agrotehnici avansate din gospodariile
taranesti, practicate pe loturi mici de teren, constituie impedimente privind ridicarea productiei
agricole si animaliere din cadrul GAL Microregiunea Belceşti-Focuri.
Mica industrie este reprezentata in teritoriu de catre societati comerciale care desfasoara
activitati cum ar fi: activitati agricole si prelucrare produse agricole, magazine mixte, confectii,
servicii, turism rural, etc. Mai exista mici meseriasi autorizati care executa lucrari de zidarie, comert,
croitorie, tamplarie.
In linii mari, cadrul economic al localitătilor din componenta GAL Microregiunea Belceşti-
Focuri este caracterizat prin următoarele aspecte generale:
Valori ale unor indicatori ai dezvoltarii economice sub cele existente la nivel de tară;
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 126 of 314
Preponderenta agriculturii;
Declinul ocupatiilor si mestesugurilor traditionale;
Aparitia si dezvoltarea initiativei private locale;
Izolare economică în afara relatiilor de afaceri nationale si internationale.
Este concentrată pe activităţi de comerţ şi alimentaţie publică, serviciile directe către
populaţie fiind insuficiente şi de slabă calitate;
Serviciile turistice nu sunt valorificate la nivelul potenţialului existent;
Serviciile de consultanţă nu ofera calitatea asteptata de consumatori ;
Serviciile de sănătate şi asistenţă socială sunt sub standardele de calitate necesare.
Activităţile de transport marfă şi călători s-au orientat pe două direcţii: transportul
feroviar a rămas în sectorul de stat şi a suferit o restructurare la nivelul regionalelor în
vederea modernizării infrastructurii existente; transportul auto a cunoscut o
dezvoltare deosebită, cu precădere în sectorul privat, apărând companii de transport
marfă şi călători organizate modern şi eficient.
Turismul reprezintă un important sector economic cu potenţial insuficient dezvoltat,
în comparaţie cu importanţa acestuia şi contribuţia sa la crearea PIB-ului, datorita
lipsei unei strategii adecvate şi susţinute de dezvoltare a turismului, cu accent pe
exploatarea specificului regional, care pot conduce la obţinerea unor venituri
economice importante din acest sector al activităţii industriale
Concluzii:
Sectorul de industie, in totalitatea lui, s-a depreciat datorita decapitalizarii intense
datorată creşterii inflaţiei, devalorizării accentuate a monedei naţionale, volumului
redus al investiţiilor;
Se observa ritmul lent al privatizării şi restructurării;
Cadrul legislativ instabil şi incoerent, care nu a stimulat investiţiile străine şi
autohtone de capital, si-a pus amprenta si asupra regiunii studiate.
Condiţiile legislaţiei româneşti, care nu a favorizat potenţialii investitori strategici, a
promovat o fiscalitate ridicată, concomitent cu dobânzile neperformante la creditele
acordate, au condus la instalarea fenomenului de “blocaj financiar”.
Privatizarea fără programe coerente a societăţilor cu capital de stat şi birocraţia excesivă în
desfăşurarea acestor activităţi, cumulată cu managementul defectuos al principalilor acţionari, au
condus treptat la pierderea pieţelor de desfacere, scăderea competitivităţii produselor oferite pe
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 127 of 314
piaţă şi plafonarea tehnologică, generând închiderea multor unităţi productive şi apariţia unui
număr impresionant de şomeri.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 128 of 314
Sectorul comercial
Dupa cum se poate observa in tabelul de mai jos, pe aria teritoriala a GAL Microregiunea
Belceşti-Focuri, sectorul comercial este structurat in:
Comert cu amanuntul, care are cea mai mare pondere in teritoiu (aproximativ 92%). Aceasta
situatie este demonstrata si de numarul mare de magazine alimentare existent pe ariile
comunelor ce fac parte din GAL.
Comert cu ridicata, care are o pondere relative mica in cadrul GAL Microregiunea Belceşti-
Focuri (aproximativ 8%).
Sectorul serviciilor
Dupa cum este prezentat si in cadrul tabelului de mai jos, in cadrul zonei GAL Microregiunea
Belceşti-Focuri, sectorul tertiar este caracterizat printr-un numar mai mic de firme fata de sectorul
comercial (98), diversificate, insa, din punct de vedere al tipurilor de servicii oferite. Cele mai
importante dintre ele sunt reprezentate de:
transporturi terestre si transporturi prin conducte- aceasta categorie de servicii, prezinta, in
cadrul teritoriului GAL Microregiunea Belceşti-Focuri, cea mai mare pondere;
restaurante si alte activitati de servicii de alimentatie- serviciu ce ocupa, de asemenea, o
pondere importanta din total
activitati veterinare ocupa de asemenea un loc important;
restul serviciilor oferite in zona au o pondere relativ redusa.
Tipuri de comerţ (conform clasificariiCAEN) Număr
% dinnumărul
total
Întreprinderi din sectorulterţiar (servicii) Număr
% dinnumărul
total1. Comerț cu ridicata și cu
amănuntul, întreținerea și reparareaautovehiculelor și a motocicletelor
2 1,27% 1. Servicii adresatepopulației (persoane fizice) 7 88%
2. Comerț cu ridicata cu excepțiacomerțului cu autovehicule și
motociclete13 8,23% 2. Servicii adresate firmelor
(persoane juridice) 1 12%
3. Comerț cu ridicata cu excepțiacomerțului cu autovehicule și
motociclete143 90,51%
Total 158 100% Total 8 100%
Tabelul nr. 41 – Tipuri de comert
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 129 of 314
a. Structura sectorului de comerţ
Ponderea principalelor tipuri de comert
90,51%
1,27% 8,23%
1. Comerț cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor
2. Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete
3. Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete
Graficul nr. 48 – Ponderea principalelor tipuri de comert
Comerțul cu amănuntul reprezintă cel mai întâlnit tip de comerț, 90,51% din întreprinderi
desfășurându-și activitatea în acest domeniu. Principalele motive ale acestei majorități covârșitoare
sunt recuperarea rapidă a investițiilor și experiența redusă necesară pentru desfășurarea unor astfel
de activități.
Comerțul en-gross reprezintă doar 8,23% din totalul activităților de comerț, în timp ce,
Comerțul și întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor sunt afaceri aproape
inexistente în Microregiunea Belceşti – Focuri.
b. Structura sectorului terțiar
Sectorul terțiar implică prestarea de servicii pentru consumatorii persoane fizice (businness
to consumer) sau către companii (business to business). Din păcate, în cadrul Microregiunii Belceşti
– Focuri, el este foarte slab dezvolat, reprezentând doar 4% din totalul întreprinderilor.
Structura sectorului tertiar87,50%
12,50%1. Serv icii adresate populației (persoane fizice) 2. Serv icii adresate firmelor (persoane juridice)
Graficul nr. 49 – Structura secorului tertiar
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 130 of 314
Având în vedere importanța acestui sector precum și tendința la nivel național de creștere a
ponderii sectorului terțiar în totalul economiei, se impune stimularea inițiativelor de afaceri din
acest domeniu.
În prezent, sectorul terțiar este structurat astfel: 88% servicii adresate populației și 12%
servicii adresate persoanelor juridice.
Probleme cheie servicii:
gradul scazut al populatiei ocupate in servicii din total populatie ocupata;
ponderea scazuta a valorii realizate in regiune in sectorul comertului (incluzand
hoteluri si restaurante) din total valoare ;
ponderea scazuta a valorii realizate in regiune in sectorul postei si telecomunicatiilor
din total valoare;
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 131 of 314
Capitalul uman prezinta o importanta deosebita pentru dezvoltarea rurala. Dezvoltarea
rurala si diversificarea economiei rurale depind de nivelul educatiei, al cunostintelor si calificarii.
De asemenea, îmbunatatirea si mentinerea unui nivel adecvat al infrastructurii de baza este
un element important în dezvoltarea socio-economica a mediului rural, in speta a zonei GAL –
Microregiunea Belceşti - Focuri
Principalele servicii de sănătate, educaţie, recreare etc., care funcţionează pentru populaţie
şi infrastructura medico – socială eistentă sunt următoarele:
Medical Învăţământ Dotări sportiveSpital Medic Dentist Primar Secundar Universitate Teren de fotbal Sală de sport
ExistenţăDA/NU NU 24 10 44 37 NU 9 4
Dacă NU,indicaţidistanţa în kmde la centrulteritoriuluipână la celmai apropiatobiectivmenționat
Podu Iloaiei – 10kmTârgu Frumos –10 kmIași - 46 kmSuceava – 43 kmHirlau – 10 km
Iasi – 46 km,Suceava –43 km
Tabel nr. 42 – Servicii pentru populatie
Dupa cum se poate observa in tabelul de mai sus, serviciile medicale si sociale se regasesc in
cadrul teritoriului GAL – Microregiunea Belceşti – Focuri insa calitatea lor este foarte slab
dezvoltata. O analiza a celor mai importante elemente ce tin de serviciile si infrastructurile medico-
sociale, se prezinta astfel:
a. Serviciile de sănătate
Serviciile de sănătate ce sunt prestate în teritoriul Microregiunii Belceşti – Focuri sunt cele
oferite de medicii de familie, doctorii stomatologici și farmacii. Nu există spital în teritoriul
Microregiunii Belceşti – Focuri, spitalele din zona fiind Spitalul Orasenesc Târgu Frumos, Spitalul
Municipal Falticeni care se afla la o distanta de 25 km fata de Dolhasca, Spitalul Municipal Pascani
aflat la cca 20 km de Siretel, Spitalul Orasenesc Hirlau aflat la o distanta de 10 km de Scobinti,
Centru Medical Moldo Medica SRL Podu Iloaie aflat la o distanta de cca 10 km de Erbiceni. De
asemenea, trebuie mentionat ca în Iași, se află o rețea de spitale specializate, de renume național
cat si Spitalul Judetean de urgenta Sf. Ioan cel Nou Suceava.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 132 of 314
Serviciile medicale sunt asigurate si de Cabinetele medicale-proprietate privata astfel : in
comuna Baltati exista 1 cabinet medical-proprietate privata si 1 cabinet stomatologic proprietate
privata, in comuna Belcesti 1 Cabinet stomatologic – proprietate privata, in comuna Erbiceni 1
Cabinet stomatologic-proprietate privata, in comuna Focuri 1 cabinet medical-proprietate privata si
1 cabinet stomatologic proprietate privata, in comuna Siretel 1 cabinet medical proprietate privata.
Infrastructura de medici de familie este satisfăcătoare, existând în medie 2 doctori de familie
în fiecare comună, in Dolhasca existand 4 medici de familie.
În privința medicilor dentiști, infrastructura este relativ dezvoltată, existând în medie 1 medic
stomatolog în fiecare comună, 3 medici stomatologi sunt si in Dolhasca.
În fiecare comună, există în medie 1 farmacie, comunele Belcești și Erbiceni având cea mai
mare concentrație de farmacii, respectiv 4 și 3, iar in Dolhasca sunt 2 farmacii.
Asistenta veterinara este asigurata prin dispensare veterinare, fiecare comuna avand cate 1
medic sau un tehnician veterinar. Serviciile farmaciilor umane si veterinare sunt asigurate prin
specialisti si tehnicieni in acest domeniu ce acopera Microregiunea Belcesti-Focuri.
b. Serviciile și infrastructura de învățământ sunt satisfăcătoare pentru teritoriul
Microregiunii Belceşti – Focuri:
37 grădinițe
44 de școli primare și secundare
2 licee
Educatia si formarea sunt esentiale pentru comunitatile rurale, dar în ceea ce priveste
infrastructura scolara exista discrepante evidente. Desi se poate spune ca numarul de scoli din
mediul rural, depaseste necesitatile populatiei, calitatea educatiei este redusa, pe de o parte din
cauza slabei dotari a infrastructurii educationale, iar pe de alta parte, datorita nivelului de pregatire,
experienta al profesorilor. Structurile de învatamânt profesional si primar sunt esentiale pentru
reconversia profesionala a locuitorilor.
Nivelul scazut de instruire se reflecta în calitatea fortei de munca din mediul rural, fiind un
factor restrictiv pentru dezvoltarea economica din aceasta zona. Diversificarea activitatilor
economice nu este sustinuta de lucratori cu formare sau experienta specifica diverselor tipuri de
meserii, deoarece sistemul educational nu a fost adaptat cerintelor specifice din mediul rural.
În fiecare comună există cel puțin cate 3 grădinițe și 3 școli primare, iar liceele se află în
comuna Belcești si in Dolhasca, singura comuna in care nu exista nicio forma de invatamant fiind
comuna Fantanele. Deși infrastructura există, multe astfel de instituții de învățământ necesită lucrări
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 133 of 314
de modernizare și dotare cu materialele didactice specifice procesului educațional.
In fiecare comuna exista biblioteci, astfel : in Baltati – 6 biblioteci, in Belcesti – 8 biblioteci, in
Coarnele Caprei – 3 biblioteci, in Erbiceni – 5 biblioteci, In Focuri – 6 biblioteci, in Scobinti 6
biblioteci, in Siretel – 2 biblioteci, in Dolhasca 10 biblioteci, contribuind la cresterea gradului de
cultura.
Nici una dintre cele 9 localitati nu deține pe teritoriul său forme de învățământ universitar.
Totuși, Iașul, unul dintre cele mai mari centre universitare din România, se află la o distanță de doar
46 de km, fiind accesibil tinerilor din teritoriu care doresc să urmeze cursuri universitare, iar la
Suceava exista Universitatea „Stefan cel Mare”.
In ceea ce priveste conexiunea la internet si prezenta sistemelor hardware si software in
cadrul institutiilor de invatamant din cadrul teritoriului GAL – Microregiunea Belceşti – Focuri,
exista conexiune la internet si de asemenea, un spatiu special amenajat in care copii pot sa deprinda
abilitati de utilizare a calculatorului si internetului.
Stabilitatea veniturilor în gospodarie are un efect puternic asupra participarii la actul
educativ. Copiii din familiile muncitorilor cu venituri scazute sau din familiile de pensionari sunt de
doua ori mai expusi riscului de abandon scolar, comparativ cu copii din familiile cu o sursa stabila de
venit.
Posibilitatea de desfasurare a activitatilor sportive este limitata in zona GAL – Microregiunea
Belceşti - Focuri, data fiind prezenta redusa a unor spatii adecvate pentru practicarea acestor
activitati. Spatiile in care pot sa fie practicate sporturile sunt cele din incintele salilor de sport
scolare sau a terenurilor de sport, neamenajate insa, din incinta unitatilor scolare. De asemenea
parcurile, spatiile de joaca pentru copii, pistele de biciclete etc., sunt aproape inexistente.
Alte servicii asigurate in Microregiunea Belcesti-Focuri sunt : asigurare ingrasaminte, pesticide,
erbicide, seminte, furaje, acces la informatiile din ziarele locale, reviste, posta, internet,
desfasurarea de activitati cultural-sportive, asigurarea linistei si siguranta populatiei, inscrierea si
oficierea actelor notariale, agrement si derulare de activitati turistice.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 134 of 314
GAL – Microregiunea Belceşti – Focuri este format din 9 localitati, din care 8 comune
apartinatoare de Judetul Iasi, si Orasul Dolhasca din Judetul Suceava.
Pe teritoriul acoperit de GAL – Microregiunea Belceşti – Focuri activitatile comunitatilor sunt
coordonate de autoritatile administratiilor publice locale, respectiv primariile si consiliile locale.
Autoritatile administratiei publice locale urmaresc derularea de lucrari pentru imbunatatirea
starii drumurilor, pentru imbunatatirea apei potabile sau pentru alimentarea cu gaze. Administratia
publică locală este autoritatea care reprezintă comunitatea unei localităti si asigură serviciile publice
ale acesteia. Administratia publică locală este formată din consiliul local si primărie.
Consiliul local este format din consilieri alesi prin vot democratic de către locuitorii
localitătilor. Consiliul local este forul care adoptă hotărârile locale, pe baza propunerilor făcute de
unul sau mai multi din membrii săi sau de către primar.
Primarul reprezintă autoritatea executivă a localitătii. Acesta coordonează compartimentele
sau departamentele din cadrul primăriei pentru îndeplinirea cu succes a măsurilor organizatorice
sau publice stabilite prin hotărâri ale consiliului local. De asemenea, primarul asigură respectarea
drepturilor fundamentale ale cetăteanului, respectarea prevederilor constitutionale sau a celor
emise de presedintie sau guvern. Primarul este principalul ordonator de credite al administratiei
publice locale.
Viceprimarul este persoana care are responsabilităti delegate de către primar. Viceprimarul
organizează si conduce direct compartimentele si lucrările cu responsabilitatea cărora a fost
însărcinat de către primar.
Secretarul este functionar public si se bucură de continuitate în functie. Se supune legilor
functionarilor publici iar o parte din atributii îi sunt stabilite de către primar. În general, secretarul
asigură aspectele juridice ale compartimentelor primăriei, pregăteste si documentează proiectele de
hotărâri ale Consiliului Local si avizează hotărârile adoptate de către acesta.
Serviciile functionale ale autoritătilor locale sunt grupate în compartimente specifice pentru
administrarea principalelor categorii de servicii sociale. Acestea sunt subordonate primarului sau,
prin delegare, viceprimarului sau secretarului.
În localitătile GAL – Microregiunea Belceşti - Focuri, compartimentele care intră, în general,
în structura organizatorică a primăriilor sunt compartimentele de urbanism, administratie, fond
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 135 of 314
funciar si registru agricol, stare civilă si asistentă socială, contabilitate, finante si buget, impozite si
taxe. În cadrul acestor compartimente activează referenti care îndeplinesc functii specifice serviciilor
publice în care sunt încadrate compartimentele.
La nivelul comunelor, ordinea si linistea publică sunt asigurate prin activitătile desfăsurate de
Posturile locale de Politie si/sau de Biroul de Politie Comunitară.
In anumite comune, protectia civilă este asigurată prin Serviciul Public Voluntar pentru
Situatii de Urgentă unde personal are urmatoarele atributii :
· desfăsurarea de actiuni de informare si instruire privind cunoasterea regulilor si
măsurilor de apărare împotriva dezastrelor;
· verificarea modului de aplicare a normelor, dispozitiilor si măsurilor care privesc
apărarea împotriva dezastrelor
· actiuni de interventie pentru înlăturarea efectelor dezastrelor, salvarea, acordarea
primului ajutor si protectia persoanelor si a bunurilor afectate de dezastre;
· acordarea de ajutor, în conditiile legii, persoanelor a căror viată este pusă în pericol
în caz de inundatii, alunecări de teren, accidente, explozii precum si în caz de
dezastre.
La nivelul primariilor este asigurata, de asemenea, asistenta sociala. Aceasta presupune un
ansamblu complex de masuri intreprinse pentru a raspunde nevoilor sociale, individuale, familiale
sau de grup, in vederea prevenirii si depasirii unor situatii de dificultate, vulnerabilitate sau
dependenta in prezentarea autonomiei si protectiei persoanei, pentru prevenirea marginalizarii si
excluziunii sociale insa cu scopul promovarii incluziunii sociale si cresterii calitatii vietii .
Pe plan local serviciul de Asistenta Sociala din cadrul Primariilor este asigurat de salariatii din
structura organizatorica a serviciului de asistenta sociala cu responsabilitati specifice acestei
activitati nominalizate in fisele de post individuale.
a. Instituții locale
1. Primăria comunei Bălțați
Primăria are în administrare 7 sate: Bălţaţi, Cotîrgaci, Filiaşi, Mădîrjeşti, Podişu, Sîrca,
Valea Oilor
Primar: Aştefanei Vasile
2. Primăria comunei Belcești
Primăria are în administrare 6 sate: Belceşti, Munteni, Ulmi, Liteni, Satu-Nou, Tansa
Primar: Petraş Constantin
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 136 of 314
3. Primăria comunei Coarnele Caprei
Primăria are în administrare 3 sate: Coarnele Caprei, Arama, Petroşica
Primar: Grigoraş Constantin
4. Primăria comunei Erbiceni
Primăria are în administrare 5 sate: Erbiceni, Totoeşti, Bîrleşti, Spinoasa, Sprînceana
Primar: Ivan Constantin
5. Primăria comunei Fântânele
Primăria are în administrare 1 sat: Fântânele
Primar: Sorin Chelariu
6. Primăria comunei Focuri
Primăria are în administrare 1 sat: Focuri
Primar: Macovei Vasile
7. Primaria comunei Scobinti
Primaria are in administrare 5 sate : Scobinti, Fetesti, Zagavia, Badeni, Sticlaria
Primar : Gheorghe Hritcu
8. Primaria comunei Siretel
Primaria are in administrare 4 sate : Slobozia, Humosu, Berezlogi, Satu-Nou
Primar : Ancuta Gheorghe
9. Primaria Dolhasca-Suceava
Primaria are in administrare 7 sate : Budeni, Gulia, Poiana, Poienari, Probota, Silistea
Noua, Valea Poienii.
Primar : Maria Cojocariu
b. Asociații locale și ONG-uri
Pe teritoriul GAL – Microregiunea Belceşti – Focuri actioneaza Grupul de Producatori „Apis”
Arsinel avand avizul de recunoastere nr 72/07.09.2007 in conformitate cu Ordonanta Guvernului nr
37/2005 privind recunoasterea si functionarea grupurilor de producatori, pentru comercializarea
produselor agricole si silvice, cu modificarile si completarile ulterioare. GAL atât grupurile de
producători, cât și cooperativele de vânzare a produselor sunt absente. Desi Grupul de producatori
are sediul social in Comuna Dolhesti, acesta prezinta o importanta deosebita pentru teritoriul GAL-
ului deoarece persoane cu domiciliul in interiorul GAL-ului au aderat la acest Grup de Producatori cu
scopul de a face parte dintr-un cadru organizat de distributie si plasare a produselor obtinute in
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 137 of 314
gospodarii. Aceste persoane comercializeaza mai mult de 75% din productie, prin intermediul
grupului de producatori.
Pe teritoriul Comunei Belcesti functioneaza de asemenea COOPERATIVA AGRICOLA DE
GRADUL II MONTEFELTRO avand ca domeniu principal de activitate cresterea suinelor.
Prezenta acestora pe teritoriul GAL – Microregiunea Belceşti – Focuri , dar si ca membri ai
GAL-ului, prin semnarea acordului de parteneriat, este foarte importanta deoarece se creeaza
premisele necesare pentru crearea si a altor organizaţii ale producătorilor, structurate într-un mod
adecvat, în măsură să regrupeze sursele de aprovizionare şi sa îmbunătăţească orientarea acestora
în funcţie de pieţe. Aceste organizaţii joaca un rol important în aplicarea normelor de calitate.
Importanta Grupurilor de producatori, dar si a Cooperativelor agricole este data de :
a. Asigurarea programării producţiei şi modificarea acesteia în conformitate cu cererea, în condiţii
de calitate şi cantitate;
b. Promovarea concentrării aprovizionării şi ofertei pe piaţă a produselor obţinute de membrii săi;
c. Reducerea costurilor de producţie şi stabilizarea preţurilor la producător;
d. Promovarea tehnologiilor de cultivare şi a practicilor de gestiune a deşeurilor, care să nu dăuneze
mediului înconjurător, în special pentru protejarea calităţii apelor, a solului şi peisajului natural şi
menţinerea biodiversităţii;
Pe teritoriul comunei Focuri este înființată Asociația de dezvoltare intercomunitară
Fântânele - Șipote iar pe teritoriul comunei Baltati este infiintata Asociatia de dezvoltare
intercomunitara Baltati-Lungani.
Există și ONG-uri, care deși nu au sediul social în Microregiunea Belceşti – Focuri, desfășoară
activităti și proiecte în această zonă pe tematici pre cum:
Creșterea calității vieții în zona rurală și incluziunea grupurilor sociale defavorizate sau
marginalizate;
Promovarea patrimoniului cultural și istoric
Promovarea tradițiilor și meșteșugurilor populare
Protecția mediului
Ecologia
Din această categorie, reprezentative sunt următoarele ONG-uri:
World Vision România, biroul zonal Iași. World Vision România este o organizație
creștină, care desfășoară programe de intervenție umanitară de urgență, dezvoltare și
advocacy. Organizația este concentrată asupra muncii cu copiii, familiile și comunitățile,
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 138 of 314
în scopul depășirii sărăciei și nedreptății. În județul Iași, World Vision a început activitatea
în anul 1995. În toată această perioadă, World Vision România – Biroul Iași a sprijinit un
număr de peste 2.000 de familii și 5.000 de copii, desfășurându -și activitatea în peste 27
de comunități rurale. Printre proiectele aflate în derulare în prezent de către biroul zonal
din Iași se numără: proiectul de dezvoltare comunitară "Ajutați copiii să spere", proiectul
„Bursa, o șansă pentru copiii din mediul rural”, proiectul „Prevenirea traficului de
persoane”
Asociația ProRuralis Iasi - ce are ca scop declarat salvarea de la ignoranță a lor din mediul
rural, dezavantajați social, cu un coeficient de inteligență superior. Asociația ProRuralis
Iași școlarizează elevi de clasele I-XII proveniți din mediul rural din categorii sociale
defavorizate, dar cu IQ de cel puțin 120. Asociația este o premieră în România din anul
2001, fiind initiativa Ziarului de Iași.
Asociaţia „Tinerii Ecologi Români din Iaşi” (TERIS) – ce işi desfăşoară activitatea în
domeniul protecţiei mediului. Scopul constituirii Asociaţiei TERIS constă în crearea
cadrului structural organizatoric şi legal pentru toţi tinerii interesaţi de probleme de
ecologie şi protecţia mediului, în vederea promovării ideilor şi acţiunilor care să conducă
la cunoașterea, dezvoltarea şi perfecţionarea în aceste domenii. Asociația a demarat
proiecte ca: „Şcoala Studenţească de Ecologie”, „IaŞi Reciclează”, „Tineri pentru mediu”,
proiecte de educaţie ecologică în scolile ieşene, acţiuni de plantare, marcarea zilelor
„verzi”, activităţi de salubrizare şi alte acţiuni în domeniul protecţiei mediului cât şi
parteneriatele şi colaborările în mod constant cu Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi,
Garda de Mediu Iaşi, cu diferite ONG-uri şi alte instituţii publice şi companii private din
Iaşi.
Fundația Serviciilor Sociale Bethany, biroul zonal Iasi. Fundația urmărește îmbunătățirea
calității vieții persoanelor dezavantajate, în special a copiilor și a familiilor, oferind servicii
sociale și promovând practici profesioniste in asistența socială. Beneficiari proiectelor
derulate sunt în principal copiii și tinerii, grupurile dezavantajate (diferite de minorități
culturale), comunități locale rural.
Societatea de Caritate Mila Crestina Dolhasca. Societatea de Caritate Mila Crestina a luat
fiinta in anul 1991 si sustine financiar Centrul de Plasament Sf. Gheorghe Dolhasca si un
numar de 7 apartamente sociale (locuinte protejate) pentru tinerii peste 18 ani proveniti
din Centrele de Plasament. Societatea dispune de o brutarie, atelier de tamplarie, ferma
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 139 of 314
zootehnica, teren arabil, utilaje agricole etc.
Fundatia „Ana” Suceava. Fundaţia “ANA” a început activitatea în aprilie 2001, având ca
scop principal ajutorarea copiilor bolnavi, defavorizaţi etc. De atunci şi până acum
donaţiile în bani au depăşit 1,5 miliarde lei. De asemenea, fundaţia a oferit şi ajutor
pentru studii mai multor elevi. De sărbătorile importante (Paşte, Crăciun, 1 Iunie)
membrii şi voluntarii fundaţiei s-au aflat în mijlocul copiilor din centrele de plasament si
nu numai oferindu-le cadouri constând în jucării, dulciuri şi îmbrăcăminte.
Grupul Local de Tineret ,,Aripi in Europa" Falticeni. Grupul Local de Tineret este o
asociaţie non- formală, neguvernamentală, apolitică, non- profit care nu aparţine niciunei
secte religioase şi care reuneşte copii şi tineri organizatori şi participanti la activităţi
specifice, de o mare diversitate. Tinerii (voluntari, lideri, persoane peste 16 ani) sunt
responsabili pentru activităţile organizate şi pentru buna functionare a grupului. Tinerii
promotori ai Grupului Local de Tineret ,,Aripi în Europa” sunt voluntari, acţiunea lor este
lipsită de interese materiale şi neplatită.
Toate aceste ONG-uri, desi o parte sunt situate in afara Microregiunii Belcesti-Focuri, prin
obiectul lor de activitate si aria lor de interes, au o influenta importanta in dezvoltarea rurala
intervenind fie prin proiecte de formare si dezvoltarea resurselor umane, fie prin proiecte in
domeniul protectiei mediului, in probleme de ecologie, ajutarea copiilor bolnavi si defavorizati sau
intregul complex de domenii de care depinde dezvoltarea Microregiunii.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 140 of 314
In ceea ce priveste politicile de dezvoltare intreprinse, activitatea autoritatilor
administratiilor publice locale din teritoriul acoperit de GAL – Microregiunea Belceşti – Focuri
detine o serie de proiecte finalizate sau in curs de realizare.
Astfel, s-au asigurat fonduri si finantare complementară pentru unitătile scolare, pentru
dotări necesare reabilitării si modernizării acestora. In acest sens, s-au realizat :
a) lucrări de reaparatii si modernizare ale spatiilor de învătământ (exterioare si interioare), reparatii
ale acoperisului scolii, finisaje interioare si exterioare, refacerea pardoselilor, înlocuire tâmplărie usi
si ferestre cu tâmplărie PVC si geam termopan, amenajare grupuri sanitare interioare, verificări
instalatii electrice, realizarea instalatiilor de apă potabilă la grupurile sanitare si laboratoare.
b) sali de informatică în incinta scolilor si dotarea cu calculatoare si softuri necesare.
De asemenea s-au realizat proiecte de alimentare cu apă potabilă a localitatilor, pietruirea
drumurilor comunale, iluminat public, crearea de spatii de joaca pentru copii si parcuri comunale.
Toate acestea au putut fi posibile prin accesarea de fonduri europene sau guvernamentale
dar si prin sprijinul ONG-urilor care activeaza in teritoriul GAL – Microregiunea Belceşti - Focuri.
Proiectele depuse in teritoriul GAL, fie de beneficiarii privati, fie de beneficiarii Publici sunt
evidentiate in tabelul de mai jos :
Nrcrt Denumire proiect Program Masura Beneficiar Val
proiect Locatie
1modernizare ferma agro-zootehnica,sat erbiceni, comuna erbiceni, judeţuliaşi
feadr 112 i.i. feketemarcela-mihaela
12.000euro comuna:erbicenisat:erbiceni
2 modernizare ferma apicola, sat feteşti,comuna scobinţi, judeţul iaşi feadr 112 ungureanu maria
madalina 18.000 comuna:scobintisat:fetesti
3modernizare drumuri de exploatatie
agricola in com. belcesti, jud. iasi ( inasteptare)
feadr 112 com. belcesti, satbelcesti 994.000 com. belcesti, sat belcesti
4amenajare drumuri de acces la
exploatatii agricole in com. siretel, jud.iasi ( in asteptare)
feadr 112 com. siretel, satsiretel 1.000.000 com. siretel, sat siretel
5amenajare drumuri de acces la
exploatatiile agricole in com. baltati,jud. iasi
feadr 125-a2 com. baltati, satbaltati 998.983 com. baltati, sat baltati
6modernizare ferma agro-zootehnica,
sat bârleşti, comuna erbiceni, judeţuliaşi
feadr 112 rata ioan 18.000 comuna:erbiceni;sat:barlesti;
7instalarea ionelei pantiru ca sef de
exploatatie în sat focuri, comunafocuri,judetul iasi
feadr 112 pantiru ionela 22.000euro comuna:focurisat:focuri
8 instalarea adinei-daniela toderică caşefde exploataţie în comuna focuri, feadr 112 toderica
adinadaniela25.000euro comuna:focurisat:focuri
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 141 of 314
Nrcrt Denumire proiect Program Masura Beneficiar Val
proiect Locatie
judeţul iaşi
9
instalarea tânărului fermier prindezvoltarea fermei agricole micu m.mihaela intreprindere individuală, satbălţaţi, comuna bălţaţi, judeţul iaşi
feadr 112 i.i. micu m. mihaela 25.000euro comuna:baltatisat:baltati
10 modernizare ferma vegetala, sattotoeşti, comuna erbiceni, judeţul iaşi feadr 112 i.i. munteanu
anacatalina25.000euro
comuna:totoeşti;sat:erbiceni;sat:totoesti
11fermă de semi-subzistentă a pf
moraru aurel, com. belcesti, satmunteni, jud. iasi
feadr 141 moraru aurel 7.500euro
com. belcesti, satmunteni, jud. iasi
12fermă de semi-subzistentă a pf cotan
stefan dragos, com. belcesti, satliteni,judetul iasi
feadr 141 pf cotanstefan dragos
7.500euro
com. belcesti, satliteni, judetul iasi
13fermă de semi-subzistenţă a pf iordan
ivona-alexandra, com. belceşti, satsatunou, jud. iaşi
feadr 141 pf iordanivonaalexandra
7.500euro
com. belceşti, satsatu nou, jud. iaşi
14fermă de semi-subzistentă a pf cotan
florin, com. belcesti, sat liteni, judetuliasi
feadr 141 pf cotan florin 7.500euro
com. belcesti, satliteni, jud. iasi
15fermă de semi-subzistenţă a pf
cojocaru elena, com. belceşti, satliteni, jud. iaşi
feadr 141 pf cojocaruelena
7.500euro
com. belceşti, satliteni, jud. iaşi
16fermă de semi-subzistentă a pfprincoschi marian, com. belcesti, satliteni, judetul iasi
feadr 141 pf princoschimarian
7.500euro
com. belcesti, satliteni, judetul iasi
17fermă de semi-subzistenţă a pf ionicăvasilică, com. fântânele sat fântânele,jud. iaşi
feadr 141 pf ionicăvasilică
7.500euro
com. fântânelesat fântânele,
jud. iaş
18fermă de semi-subzistentă a pf praleaionela, com. belcesti, sat liteni, judetuliasi
feadr 141 pf praleaionela
7.500euro
com. belcesti, satliteni, judetul iasi
19fermă de semi-subzistenţă a pfgănescu elena, com. erbiceni, saterbiceni, jud. iaşi
feadr 141 ganescu elena 7.500euro
com. erbiceni, saterbiceni, jud. iaşi
20
fermă de semi-subzistenţă a pfciuhureanupetru, com. fântânele, sat fântânele,jud. iaşi
feadr 141 pf ciuhureanupetru
7.500euro
com. fântânele,sat fântânele,
jud. iaşi
21
ferma de semi-subzistentă a pf chiriacaliodor-iulian, com. coarnele caprei,satcoarnele caprei, jud. iasi
feadr 141 pf chiriacaliodor-iulian
7.500euro
com. coarnele caprei, satcoarnele caprei, jud. iasi
22fermă de semi-subzistenţă a pfalexandru iulian, com. belceşti, satliteni, jud. iaşi
feadr 141 pf alexandruiulian
7.500euro
com. belceşti, satliteni, jud. iaşi
23fermă de semi-subzistentă a pfmănescu vasile-cătălin, com. belcesti,sat liteni, judetul iasi
feadr 141 pf mănescuvasile-cătălin
7.500euro
com. belcesti, satliteni, judetul iasi
24 fermă de semi-subzistenţă a pf chiricamarin, com. belceşti, sat liteni, jud. iaşi feadr 141 pf chirica
marin7.500euro
com. belceşti, satliteni, jud. iaşi
25fermă de semi-subzistenţă a pf mijacostel, com. fântânele, sat fântânele,jud. iaşi
feadr 141 pf mija costel 7.500euro
com. fântânele,sat fântânele,
jud. iaşi
26ferma de semi-subzistenţă a pf sanduionel, com. sireţel, sat sireţel, judeţuliaşi
feadr 141 pf sandu ionel 7.500euro
com. siretel, satsiretel, jud. iasi
27 fermă de semi-subzistenţă a pf feadr 141 pf princoschi 7.500 com. belceşti, sat
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 142 of 314
Nrcrt Denumire proiect Program Masura Beneficiar Val
proiect Locatie
princoschi ion, com. belceşti, sat liteni,jud. iaşi
ion euro liteni, jud. iaşi
28fermă de semi-subzistentă a pfcojocariu alexandru, com. belcesti, satsatu nou, judetul iasi
fe feadradr 141 pf cojocariu
alexandru7.500euro
com. belcesti, satsatu nou, judetul
iasi
29ferma de semi-subzistenţă a pfchelariu decebal, com. fântânele, satfântânele, jud. iaşi
feadr 141 pf chelariudecebal
7.500euro
com. fantanele,sat fantanele,
jud. iasi
30
ferma de semi-subzistentă a pf mitreagheorghită, com. siretel, sat.siretel,jud.iasi
feadr 141 pf mitreagheorghită
7.500euro
com. siretel, satsiretel, jud. iasi
31fermă de semi-subzistenţă a pfdumitraşcu ghiorghi, com. belceşti, satliteni, jud. iaşi
feadr 141 pf dumitraşcughiorghi
7.500euro
com. belceşti, satliteni, jud. iaşi
32ferma de semi-subzistenţă a pftătăruşanu alina-alecsandra, com.bălţaţi, sat filiaşi, jud. iaşi
feadr 141 pf tătăruşanualinaalecsandra
7.500euro
com. bălţaţi, satfiliaşi, jud. iaşi
33fermă de semi-subzistenţă a pf oanceamihai, com. belceşti, sat satu nou, jud.iaşi
feadr 141 pf oancea mihai 7.500euro
com. belceşti, satsatu nou, jud. iaşi
34 fermă de semi-subzistenţă a pf borhanmaria, com. belceşti, sat liteni, jud. iaşi feadr 141 pf borhan
maria7.500euro
com. belceşti, satliteni, jud. iaşi
35fermă de semi-subzistentă a pf didicamihaela, com. belcesti, sat liteni,judetul iasi
feadr 141 pf didicamihaela
7.500euro
com. belcesti, satliteni, jud. iasi
36fermă de semi-subzistenţă a pfvengher angelica, com. sireţel, satsireţel, jud. iaşi
feadr 141 pf vengherangelica
7.500euro
com. sireţel, satsireţel, jud. iaşi
37fermă de semi-subzistenţă a pf bâguaurelia, com. fântânele sat fântânele,jud. iaşi
feadr 141 pf bâgu aurelia 7.500euro
com. fântânelesat fântânele,
jud. iaşi
38 fermă de semi-subzistenţă a pf praleamihai, com. belceşti, sat liteni, jud. iaşi feadr 141 pf pralea mihai 7.500
eurocom. belceşti, sat
liteni, jud. iaşi
39ferma de semi-subzistenta a pf iliutăvasile, com. coarnele caprei, sat.coarnele caprei, jud. iasi
feadr 141 iliuta vasile 7.500euro
com. coarnele caprei, satcoarnele caprei, jud. iasi
40fermă de semi-subzistentă a pf şuhaniulian gheorghe, com. belceşti, satliteni, judetul iasi
feadr 141 pf şuhan iuliangheorghe
7.500euro
com. belceşti, satliteni, judetul iasi
41fermă de semi-subzistenţă a pf luchiandumitru, com. fântânele, sat fântânele,jud. iaşi
feadr 141 pf luchiandumitru
7.500euro
com. fântânelesat fântânele,
jud. iaşi
42fermă de semi-subzistenţă a pf tanasămirela, com. belceşti, sat munteni, jud.iaşi
feadr 141 pf tanasămirela
7.500euro
com. belceşti, satmunteni, jud. iaşi
43ferma de semi-subzistenţă a pfprisecaru stelian-cristian, com.erbiceni, sat barleşti, judetul iaşi
feadr 141 pf prisecarustelian-cristian
7.500euro
com. erbiceni, satbarlesti, jud. iasi
44fermă de semi-subzistenţă a pfmelenciuc constantin, com. belceşti,sat belceşti, jud. iaşi
feadr 141 pf melenciucconstantin
7.500euro
com. belceşti, satbelceşti, jud. iaşi
45fermă de semi-subzistentă a pf turcuconstantin, com. scobinti, sat sticlaria,judetul iasi
feadr 141 pf turcuconstantin
7.500euro
com. scobinti, satsticlaria, jud. iasi
46fermă de semi-subzistenţă a pf borhancristinel, com. belceşti, sat liteni, jud.iaşi
feadr 141 pf borhancristinel
7.500euro
com. belceşti, satliteni, jud. iaşi
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 143 of 314
Nrcrt Denumire proiect Program Masura Beneficiar Val
proiect Locatie
47fermă de semi-subzistentă a pf asaveiconstantin, com. scobinti, sat bădeni,judetul iasi
feadr 141 pf asaveiconstantin
7.500euro
com. scobinti, satbădeni, judetul
iasi
48fermă de semi-subzistentă a pf botanalina florina, com. belceşti, sat tansa,jud. iaşi
feadr 141 pf botan alinaflorina 7.500euro
com. belceşti, sattansa, jud. iaşi
49fermă de semi-subzistentă a pf atomeimaria-mădălina, com. scobinti, satsticlaria, judetul iasi
feadr 141 pf atomeimariamădălina
7.500euro
com. scobinti, satsticlaria, judetul
iasi
50fermă de semi-subzistentă a pf gîrbeailieiulian, com. siretel, sat slobozia,judetul iasi
feadr 141 pf gîrbea-ilieiulian
7.500euro
com. siretel, satslobozia, jud. iasi
51fermă de semi-subzistenţă a pfciobanu camelia, com. bălţaţi, satbălţaţi, jud. iaşi
feadr 141 pf ciobanucamelia
7.500euro
com. bălţaţi, satbălţaţi, jud. iaşi
52ferma de semi-subzistentă a pf cotunăgrigore, com. scobinti, sat sticlaria, jud.iasi
feadr 141 pf cotunăgrigore
7.500euro
com. scobinti, satsticlaria, jud. iasi
53fermă de semi-subzistentă a pf tincumihaela, com. scobinti, sat sticlaria,judetul iasi
feadr 141 pf tincumihaela
7.500euro
com. scobinti, satsticlaria, judetul
iasi
54fermă de semi-subzistentă a pf cotanion, com. belcesti, sat tansa, judetuliasi
feadr 141 pf cotan ion 7.500euro
com. belcesti, sattansa, jud. iasi
55
fermă de semi-subzistenţă a pf costini.vasile, com. fântânele, sat fântânele,jud iaşi
feadr 141 pf costin i.vasile
7.500euro
com. fântânele,sat fântânele,
jud iaşi
56fermă de semi-subzistenţă a pf tamaşvirginia, com. fântânele, sat fântânele,jud iaşi
feadr 141 pf tamaşvirginia
7.500euro
com. fântânele,sat fântânele,
jud iaşi
57fermă de semi-subzistentă a pf sanduemil, com. scobinti, sat sticlaria, judetuliasi
feadr 141 pf sandu emil 7.500euro
com. scobinti, satsticlaria, jud. iasi
58fermă de semi-subzistentă a pfamosiesei gabriel, com. scobinti, satsticlaria, judetul iasi
feadr 141 pf amosieseigabriel
7.500euro
com. scobinti, satsticlaria, judetul
iasi
59fermă de semi-subzistentă a pfamoldovencei ionut cristian, com.scobinti, sat scobinti, judetul ias
feadr 141pf
amoldovenceiionut-cristian
7.500euro
com. scobinti, satscobinti, judetul
iasi
60fermă de semi-subzistentă a pftătărusanu mihai-vasile, com. scobinti,sat sticlaria, judetul iasi
feadr 141 pf tătărusanumihai-vasile
7.500euro
com. scobinti, satsticlaria, judetul
iasi
61fermă de semi-subzistentă a pfhasmatuchi petru, com. scobinti, satbădeni, judetul iasi
feadr 141 pf hasmatuchipetru
7.500euro
com. scobinti, satbădeni, judetul
iasi
62fermă de semi-subzistenţă a pf bargangheorghe, com. belceşti, sat satu nou,jud. iaşi
feadr 141 pf bargangheorghe
7.500euro
com. belceşti, satsatu nou, jud. iaşi
63ferma de semi-subzistentă a pfciriteanu georgel, com. coarnelecaprei, sat coarnele caprei, jud. iasi
feadr 141 pf ciriteanugeorgel
7.500euro
com. coarnele caprei, satcoarnele caprei, jud. iasi
64ferma de semi-subzistenţă a pf stoicac.violeta, com. scobinţi, sat scobinţi,judetul iaşi
feadr 141 pf stoica c.violeta
7.500euro
com. scobinti, satscobinti, jud. iasi
65ferma de semi-subzistenta a pf poeanăioan, com. coarnele caprei, sat. aramă,jud.iasi
feadr 141 pf poeană ioan 7.500euro
com. coarnelecaprei, sat aramă,
jud. iasi
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 144 of 314
Nrcrt Denumire proiect Program Masura Beneficiar Val
proiect Locatie
66fermă de semi-subzistenţă a pf simionmihaela, com. belceşti, sat belceşti,jud.iaşi
feadr 141 pf simionmihaela
7.500euro
com. belceşti, satbelceşti, jud. iaşi
67ferma de semi-subzistenţă a pf vasilicăgheorghiţă-liviu, com. sireţel, satsireţel,judeţul iaşi
feadr 141pf vasilică
gheorghiţă-liviu
7.500euro
com. siretel, satsiretel, jud.iasi
68ferma de semi-subzistenţă a pfmatasarudorin, com. belceşti, sat satunou, judeţul iaşi
feadr 141 pf matasarudorin
7.500euro
com. belcesti, satsatu nou, jud. iasi
69fermă de semi-subzistenţă a pf fotacheovidiu-petrică, com. bălţaţi, satmădârjeşti, jud. iaşi
feadr 141 pf fotacheovidiu-petrică
7.500euro
com. bălţaţi, satmădârjeşti, jud.
iaşi
70ferma de semi-subzistenta a pf cîrjămihai, com. coarnele caprei, sataramă, jud. iasi
feadr 141 pf cîrjă mihai 7.500euro
com. coarnelecaprei, sat aramă,
jud. iasi
71ferma de semi-subzistenţă a pf marţinvasile, com. scobinţi, sat scobinţi,judeţul iaşi
feadr 141 pf marţin vasile 7.500euro
com. scobinti, satscobinti, jud.iasi
72 fermă de semi-subzistenţă a pf vasilicăpetru, com. sireţel, sat sireţel, jud. iaşi feadr 141 pf vasilică
petru7.500euro
com. sireţel, satsireţel, jud. iaşi
73fermă de semi-subzistenţă a pf roşupavel, com. sireţel, sat slobozia, jud.iaşi
feadr 141 pf roşu pavel 7.500euro
com. sireţel, satslobozia, jud. iaşi
74fermă de semi-subzistentă a pf ilasiconstantin, com. scobinti, sat bădeni,judetul iasi
feadr 141 pf ilasiconstantin
7.500euro
com. scobinti, satbadeni, jud. iasi
75ferma de semi-subzistenţă a pf tîncupetru din com. fântânele, sat fântânele,jud. iaşi
feadr 141 pf tîncu petru 7.500euro
com. fantanele,sat fantanele,
jud. iasi
76
ferma de semi-subzistenţă a pfcocoloşdumitru, com. bălţaţi, sat podişu,judeţul iaşi”
feadr 141 pf cocoloşdumitru
7.500euro
com. baltati, satpodisu, jud. iasi
77
fermă de semi-subzistentă a pfavorniceseiconstantin, com. scobinti, sat sticlaria,judetul iasi
feadr 141 pf avorniceseiconstantin
7.500euro
com. scobinti, satsticlaria, jud. iasi
78fermă de semi-subzistentă a pf lungualin ioan, com. scobinti, sat bădeni,judetul iasi
feadr 141 pf lungu alinioan 7.500euro
com. scobinti, satbădeni, judetul
iasi
79ferma de semi-subzistenta a pftibucanu stelian-cătălin, com. coarnelecaprei, sat. coarnele caprei, jud. iasi
feadr 141 pf tibucanustelian-cătălin
7.500euro
com. coarnele caprei, satcoarnele caprei,
jud. iasi
80fermă de semi-subzistenţă a pf şerbanflorin, com. scobinţi, sat zagavia, jud.iaşi
feadr 141 pf şerbanflorin
7.500euro
com. scobinţi, satzagavia, jud. iaşi
fermă de semi-subzistentă a pfstoristeanu lidia, com. focuri, sat focuri,judetul iasi
feadr 141 pf storisteanulidia
7.500euro
com. focuri, satfocuri, judetul
iasi
81fermă de semi-subzistenţă a pfmacoviciuc florin-cătălin, com.fântânele, sat fântânele, jud. iaşi
feadr 141 pf macoviciucflorin-cătălin
7.500euro
com. fântânelesat fântânele,
jud. iaşi
82ferma de semi-subzistenta a pf floreamihai, com. coarnele caprei, sat.Coarnele caprei, jud. iasi
feadr 141 pf florea mihai 7.500euro
com. coarnele caprei, satcoarnele caprei,
jud. iasi
83fermă de semi-subzistentă a pf maricaandreea-daniela, com. scobinti, satsticlaria, judetul iasi
feadr 141 pf maricaandreeadaniela
7.500euro
com. scobinti, satsticlaria, jud. iasi
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 145 of 314
Nrcrt Denumire proiect Program Masura Beneficiar Val
proiect Locatie
84fermă de semi-subzistentă a pf tincuconstantin, com. scobinti, sat sticlaria,judetul iasi
feadr 141 pf tincuconstantin
7.500euro
com. scobinti, satsticlaria, judetul
iasi
85ferma de semi-subzistenta a pf grigoriugheorghe, com. coarnele caprei, sat.aramă, jud. iasi
feadr 141 pf grigoriugheorghe
7.500euro
com. coarnelecaprei, sat aramă,
jud. iasi
86ferma de semi-subzistenta a pfmunteanu dumitru, com. coarnelecaprei, sat. aramă, jud. iasi
feadr 141 pf munteanudumitru
7.500euro
com. coarnelecaprei, sat aramă,
jud. iasi
87
fermă de semi-subzistentă a pfcosarcăgabriel-bogdan, com. scobinti, satsticlaria, judetul iasi
feadr 141 pf cosarcăgabriel-bogdan
7.500euro
com. scobinti, satsticlaria, jud. iasi
88fermă de semi-subzistentă a pf sandumihai,com. scobinti, sat zagavia, judetul iasi
feadr 141 pf sandu mihai 7.500euro
com. scobinti, satzagavia, judetul
iasi
89ferma de semi-subzistenta a pfmunteanu gheorghită, com. coarnelecaprei, sat. aramă, jud. iasi
feadr 141 pf munteanugheorghită
7.500euro
com. coarnelecaprei, sat aramă,
jud. iasi
90fermă de semi-subzistenţă a pfcăsăpiu ion, com. belceşti, sat belceşti,jud. iaşi
feadr 141 pf căsăpiu ion 7.500euro
com. belceşti satbelceşti jud. iaşi
91fermă de semi-subzistenţă a pfmarghiol săndel,com. belceşti sat satunou jud. iaşi
feadr 141 pf marghiolsăndel
7.500euro
com. belceşti satsatu nou jud. ia
92ferma de semi-subzistenta a pfzbereanu nicu, com. coarnele caprei,sat. Coarnele caprei, jud. iasi
feadr 141 pf zbereanunicu
7.500euro
com. coarnele caprei, satcoarnele caprei,
jud. iasi
93ferma de semi-subzistentă a pf maximconstantin, com. coarnele caprei, sat.coarnele caprei, jud. iasi
feadr 141 pf maximconstantin
7.500euro
com. coarnele caprei, satcoarnele caprei,
jud. iasi
94
ferma de semi-subzistentă a pf băitanuelena, com. băltati, sat. mădarjesti,jud.iasi
feadr 141 pf băitanuelena
7.500euro
com. baltati, satmădârjesti, jud.
iasi
95fermă de semi-subzistenţă a pf mafteimihaidănuţ,com. focuri, sat focuri, jud. iaşi
feadr 141 pf mafteimihaidănuţ
7.500euro
com. focuri, satfocuri, jud. iaşi
96fermă de semi-subzistenţă a pf lazărsebastian-dragoş com. bălţaţi satmădârjeşti, jud. iaşi
feadr 141 pf lazărsebastiandragoş
7.500euro
com. bălţaţi satmădârjeşti, jud.
iaşi
97ferma de semi-subzistenţă a ii aniţoaeiştefan, com. scobinţi, sat feteşti, jud.iaşi
feadr 141 ii aniţoaeiştefan
7.500euro
com. scobinţi, satfeteşti, jud. iaşi
98 fermă de semi-subzistenţă a pf moruziion, com. scobinţi, sat sticlăria, jud. iaşi feadr 141 pf moruzi ion 7.500
eurocom. scobinţi, satsticlăria, jud. iaşi
99
fermă de semi-subzistenţă a pf florariuandrei, com. belceşti, sat satu nou,jud.iaşi
feadr 141 pf florariuandrei
7.500euro
com. belceşti, satsatu nou, jud. iaşi
100fermă de semi-subzistenţă a pf lazărdavid, com. bălţaţi sat mădîrjeşti jud.iaşi
feadr 141 pf lazăr david 7.500euro
com. bălţaţi satmădîrjeşti jud.
iaşi
101fermă de semi-subzistenţă a pfcodăescu dănuţ, com. belceşti, satmunteni, jud. iaşi
feadr 141 pf codăescudănuţ
7.500euro
com. belceşti, satmunteni, jud. iaşi
102fermă de semi-subzistentă a pfmurarasu mihai, com. belcesti, satbelcesti, judetul iasi
feadr 141 pf murarasumihai
7.500euro
com. belcesti, satbelcesti, jud. iasi
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 146 of 314
Nrcrt Denumire proiect Program Masura Beneficiar Val
proiect Locatie
103fermă de semi-subzistenţă a pf babansebastian-dumitru, com. focuri satfocuri jud iaşi
feadr 141 pf babansebastiandumitru
7.500euro
com. focuri satfocuri jud iaşi
104ferma de semi-subzistenţă a pfpopovici dana, satbudeni, oraşul dolhasca, jud. suceava
feadr 141 popovici dana 7.500euro dolhasca, sat budeni
105fermă de semi-subzistenłă apf pintilie m. mihaela, comscobinłi, sat scobinłi, judełul iasi
feadr pf pintilie m.mihaela
7.500euro
com scobinłi satscobinłi
106fermă de semi-subzistenłă apfa blejułă florinvasilică,com bălłałi sat bălłałi, judełul iasi
feadr pfa blejułăflorin-vasilică
7.500euro
com bălłałi satbălłałi
107fermă de semi-subzistenłă apf ivan elena, com erbicenisat erbiceni, judełul iasi
feadr pf ivan elena 7.500euro
com erbiceni saterbiceni
108fermă de semi-subzistenłă apf damian ghe florin, combălłałi sat podisu, judełul iasi
feadr pf damian gheflorin
7.500euro
com bălłałi satpodisu
109fermă de semi-subzistenłă apf munteanu m constantin,com bălłałi sat podisu, judełul iasi
feadr pf munteanu mconstantin
7.500euro
com bălłałi satpodisu
110fermă de semi-subzistenłă apf moruzi p petru, comscobinłi sat sticlăria, judełul iasi
feadr pf moruzi ppetru
7.500euro
com scobinłi satsticlăria
111
fermă de semi-subzistenłă apf acostăchioaie cconstantin, com focuri satfocuri, judełul iasi
feadrpf
acostăchioaiec constantin
7.500euro
com focuri satfocuri
112fermă de semi-subzistenłă apf bîrjovanu petrułă, comfocuri sat focuri, judełul iasi
feadr pf bîrjovanupetrułă
7.500euro
com focuri satfocuri
113fermă de semi-subzistenłă apf bejenaru luminiła, comfântânele sat fântânele, judełul iasi
feadr pf bejenaruluminiła
7.500euro
com fântânele satfântânele
114fermă de semi-subzistenłă apf david ioan, com belcestisat munteni, judełul iasi
feadr pf david ioan 7.500euro
com belcesti satmunteni
115fermă de semi-subzistenłă a pfduduman costel-ovidiu, com fântânelesat fântânele, judełul iasi
feadr pf dudumancostel-ovidiu
7.500euro
com fântânele satfântânele
116fermă de semi-subzistenłă apf astefanei cristinaadalciza,com bălłałi sat bălłałi, judełul iasi
feadr pf astefaneicristinaadalciza
7.500euro
com bălłałi satbălłałi
117fermă de semi-subzistenłă apf moraru mariana, comfocuri sat focuri, judełul iasi
feadr pf morarumariana
7.500euro
com focuri satfocuri
118fermă de semi-subzistenłă apf pârlog ioana, combelcesti sat satu nou, judełul ias
feadr pf pârlogioana
7.500euro
com belcesti satsatu nou
119fermă de semi-subzistenłă apf holeră ionuł-alin, combelcesti sat satu nou,
feadr pf holerăionuł-alin
7.500euro
com belcesti satsatu nou
120fermă de semi-subzistenłă apf melenciuc vasile, combelcesti sat belcesti, judełul iasi
feadr pf melenciucvasile
7.500euro
com belcesti satbelcesti
121fermă de semi-subzistenłă apf petrisor sorin, comfocuri sat focuri, judełul iasi
feadr pf petrisorsorin
7.500euro
com focuri satfocuri
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 147 of 314
Nrcrt Denumire proiect Program Masura Beneficiar Val
proiect Locatie
122fermă de semi-subzistenłă apf matasaru alexandru, combelcesti sat belcesti, judełul iasi
feadr pf matasarualexandru
7.500euro
com belcesti satbelcesti
123fermă de semi-subzistenłă apf cornea ionel-gigel, combelcesti sat munteni, judełul iasi
feadr pf corneaionel-gigel
7.500euro
com belcesti satmunteni
124fermă de semi-subzistenłă apf dulgheru v ionuł-gabriel,com sirełel sat slobozia, judełul iasi
feadr pf dulgheru vionuł-gabriel
7.500euro
com sirełel satslobozia
125fermă de semi-subzistenłă apf bumbu gheorghe, combelcesti sat tansa, judełul iasi
feadr pf bumbugheorghe
7.500euro
com belcesti sattansa
126fermă de semi-subzistenłă apf soric andrei-ionuł, combelcesti sat satu nou, judełul iasi
feadr pf soricandrei-ionuł
7.500euro
com belcesti satsatu nou
127fermă de semi-subzistenłă apf petrariu cristian, comfântânele sat fântânele,
feadr pf petrariucristian
7.500euro
com fântânele satfântânele
128fermă de semi-subzistenłă apf chitic cătălin, combelcesti sat munteni, judełul iasi
feadr pf chiticcătălin
7.500euro
com belcesti satmunteni
129fermă de semi-subzistenłă apf alexandroae dumitru,com belcesti sat munteni, judełul iasi
feadrpf
alexandroaedumitru
7.500euro
com belcesti sat munteni,judełul iasi
130 fermă de semi-subzistenłă a pfacasandrei gh vasile, feadr pf acasandrei
gh vasile7.500euro
com coarnelecaprei sat coarnele
caprei
131fermă de semi-subzistenłă apfa gafon ionel, com focurisat focuri, judełul iasi
feadr pfa gafonionel
7.500euro
com focuri satfocuri
132
fermă de semi-subzistenłă apfa vrînceanu paraschiva,com erbiceni sat bârlesti,judełul iasi
feadr pfa vrînceanuparaschiva
7.500euro
com erbiceni satbârlesti
133fermă de semi-subzistenłă apf david gheorghe, combelcesti sat munteni, judełul iasi
feadr pf davidgheorghe
7.500euro
com belcesti satmunteni
134fermă de semi-subzistenłă apf moraru c dumitru, comfocuri sat focuri, judełul ias
feadr pf moraru cdumitru
7.500euro
com focuri satfocuri
135fermă de semi-subzistenłă apf omusoru mihai, comfântânele sat fântânele, judełul iasi
feadr pf omusorumihai
7.500euro
com fântânele satfântânele
136
fermă de semi-subzistenłă apf grigoras constantin, comcoarnele caprei satcoarnele caprei, judełul iasi
feadr pf grigorasconstantin
7.500euro
com coarnelecaprei sat coarnele
caprei
137fermă de semi-subzistenłă apfa rugină constantin, combălłałi sat bălłałi, judełul iasi
feadr pfa ruginăconstantin
7.500euro
com bălłałi satbălłałi
138fermă de semi-subzistenłă apf cornea ion, com belcestisat munteni, judełul iasi
feadr pf cornea ion 7.500euro
com belcesti satmunteni
139fermă de semi-subzistenłă apf urdea maria, com scobinłisat scobinłi, judełul iasi
feadr pf urdea maria 7.500euro
com scobinłi satscobinłi
140fermă de semi-subzistenłă apfa drobotă v mircia, comsirełel sat sirełel, judełul iasi
feadr pfa drobotă vmircia
7.500euro
com sirełel satsirełel
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 148 of 314
Nrcrt Denumire proiect Program Masura Beneficiar Val
proiect Locatie
141fermă de semi-subzistenłă apf stoica a gheorghe, comsirełel sat sirełel, judełul iasi
feadr pf stoica agheorghe
7.500euro
com sirełel satsirełel
142fermă de semi-subzistenłă apf amoasei ioan, combelcesti sat munteni, judełul iasi
feadr pf amoaseiioan
7.500euro
com belcesti satmunteni
143
achizitia de utilaje pentru servicii demecanizare si infiintarea unei sectiimestesugaresti pentru producerea deunelte agricole si reparatii ale acestorapentru sc agroteh boeck srl, comunascobinti, judetul iasi
feadr 312-1 sc agroteh boecksrl
140.595euro
sat badeni, comscobinti
144achizitie de utilaje agricole pentruprestari servicii la s.c. agrofoccompany srl focuri
feadr 312-1sc agrofoc
company s.r.l. 49.910euro
sat focuri, comfocuri
145
fermă de semi-subzistenłă apf aniculăesei constantin,com coarnele caprei satcoarnele caprei, judełul iasi
feadr 141pf aniculăesei
constantin 7500euro
com coarnelecaprei sat coarnele
caprei
146 enachedumitru feadr 141 pf enache
dumitru7500euro
com bălłałi satpodisu
147fermă de semi-subzistenłă apf balmus mihai, combelcesti sat belcesti, judełul iasi
feadr 141 balmus mihai 7500euro
belcesti sat belcesti,judełul iasi
148fermă de semi-subzistenłă apf hriscă florin, combelcesti sat munteni, judełul iasi
feadr 141pf hriscă
florin 7500euro
com belcesti satmunteni
149
fermă de semi-subzistenłă apf ciocan costică, comcoarnele caprei satcoarnele caprei, judełul iasi
feadr 141pf ciocancostică 7500
euro
com coarnelecaprei sat coarnele
caprei
150
fermă de semi-subzistenłă apf gheorghiłă constantin,com coarnele caprei satcoarnele caprei, judełul iasi
feadr 141pf gheorghiłă
constantin 7500euro
com coarnelecaprei sat coarnele
caprei
151
fermă de semi-subzistenłă apf niłă costică, comcoarnele caprei satcoarnele caprei, judełul iasi
feadr 141 pf niłă costică 7500euro
com coarnelecaprei sat coarnele
caprei
152fermă de semi-subzistenłă apf stefan petrea, combelcesti sat liteni, judełul iasi
feadr 141pf stefanpetrea 7500
euro
com belcesti satliteni
153 modernizare baza de procesare sidepozitare cereale feadr 123-1 latini com srl 444.325
eurosat belcesti,
com. belcesti
154 extindere si modernizare fermaapicola feadr 112
calin simona -calina 14.000
eurosat fantanele,com fantanele
155
îmbunatatirea si crestereacompetitivitatii sectorului zootehnicprin instalarea alinei-adnanabîrjoveanu în satul focuri, comunafocuri, judetul iasi
feadr 112birjoveanu
alina-adnana 22.000euro
sat focuri, comfocuri
156modernizare ferma agrozootehnica,comuna focuri, satfocuri judetul iasi
feadr 112vladeanu
gabriel-doru 25.000euro
sat focuri, comfocuri
157achiziţie autogreder pentru lucrăride pregătire a terenului, comunascobinţi, judeţul iaşi
feadr 312sc roads
company s.r.l 84.472euro
sat badeni, comscobinti
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 149 of 314
Nrcrt Denumire proiect Program Masura Beneficiar Val
proiect Locatie
158
studio tv local si retea detransmisie catv, internet sitelefonie fixa in comuna erbiceni,,judetul iasi
feadr 312sc tvdatatelnetwork srl 155.304
euro
sat erbiceni,com.erbiceni,
159
instalarea tinerei fermiere moruziionelape exploatatia apicola, sat sticlaria,comuna scobinti, judet iasi
feadr 112-1moruziionela 25.000
euro
sat sticlaria,com
scobinti
160dezvoltarea fermei vegetale proprii apfa zvîncu ana - maria, comuna focuri,judeţul iasi
feadr 112-1pfa zvîncuana - maria 12.000
euro
sat focuri,com focuri
161
creşterea competitivităţii sectoruluiapicol prin instalarea tinarului fermierbăitanu viorel-dănuţ ca şef alexploataţie agricole în comuna bălţaţi,judeţul iaşi
feadr 112-1băitanu
vioreldănuţ 22.000euro
satmadarjesti,,com baltati
162
infiintarea si dezvoltarea exploatatieiagricole ailiesei dana-elena, persoanafizica din satul fetesti, comuna scobinti,judetul iasi
feadr 112-1 ailiesei danaelena 25.000euro
sat fetesti,com
scobinti
163
dezvoltarea fermei apicole pf tincu -stavarache gheorghe, comunascobinţi,judeţul iasi
feadr 112-1
tincu -stavarachegheorghe
25.000euro
sat fetesti,com
scobinti
164 extindere si mordenizare exploatatieagricola feadr 112-1 s.c. agro
Radena s.r.l.25.000euro
Sat fantanele,Com fantanele
165
fermă de semi-subzistenłă a pf bocam.mihai, sat sticlăria, comuna scobinłi,judełul iasi
feadr 141-01pf boca m.
mihai 7500euro
sat sticlăria,comuna scobinłi
166
fermă de semi-subzistenłă a i.i.prîsneacioan-marinel, sat erbiceni, comunaerbiceni, judełul iasi
feadr 141-01i.i. prîsneacioan-marinel 7500
euro
sat erbiceni,comuna erbiceni
167fermă de semi-subzistenłă a pf ciocanviorel, sat satu nou, comuna belcesti,judełul iasi
feadr 141-01pf ciocan
viorel 7500euro
sat satu nou,comuna belcesti
168
fermă de semi-subzistenłă a pfastefaneioana, sat bălłałi, comuna bălłałi,judełul iasi
feadr 141-01pf astefanei i.
oana 7500euro
sat bălłałi,comuna bălłałi
169
fermă de semi-subzistenłă a pfgrigorescu ioan-ciprian, sat coarnelecaprei, comuna coarnele caprei,judełuliasi
feadr 141-01pf grigorescug. ioan-ciprian 7500
euro
sat coarnelecaprei, comunacoarnele caprei
170
fermă de semi-subzistenłă a pfvasilachiconstantin, sat belcesti, comunabelcesti, judełul iasi
feadr 141-01pf vasilachi g.
constantin 7500euro
sat belcesti,comuna belcesti
171fermă de semi-subzistenłă a pf liteanulaurenłiu, sat podisu, comuna bălłałi,judełul iasi
feadr 141-01pf liteanu i.laurenłiu 7500
euro
sat podisu,comuna bălłałi
172
fermă de semi-subzistenłă a pfciobanua. neculai, sat satu nou, comunasirełel, judełul iasi
feadr 141-01pf ciobanu a.
neculai 7500euro
sat satu nou,comuna sirełel
173 fermă de semi-subzistenłă a pfcosofreł feadr 141-01 pf cosofreł c.
ion7500euro
sat sticlăria,com. scobinłi
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 150 of 314
Nrcrt Denumire proiect Program Masura Beneficiar Val
proiect Locatie
c. ion, sat sticlăria, com. scobinłi, jud.iasi
174fermă de semi-subzistenłă a pfamunteanu d. georgel, sat belcesti,comuna belcesti
feadr 141-01pfa
munteanu d.georgel
7500euro
sat belcesti,comuna belcesti
175fermă de semi-subzistenłă a i.i. lucacip. ionel, sat bălłałi, comuna bălłałi,judełul iasi
feadr 141-01i.i. lucaci p.
ionel 7500euro
sat bălłałi,comuna bălłałi
176fermă de semi-subzistenłă a pf radueliza-cristina, sat mădîrjesti, comunabălłałi, judełul iasi
feadr 141-01pf radu i.
elizacristina 7500euro
sat mădîrjesti,comuna bălłałi
177fermă de semi-subzistenłă a pf drobotăioan, sat sirełel, comuna sirełel,judełul iasi
feadr 141-01pf drobotă v.
ioan 7500euro
sat sirełel,comuna sirełel
178fermă de semi-subzistenłă a pf ancułaionel, sat sirełel, comuna sirełel,judełul iasi
feadr 141-01pf ancuła i.
ionel 7500euro
sat sirełel,comuna sirełel
179
fermă de semi-subzistenłă a pfneghinăgh. angelica, sat scobinłi, comunascobinłi, judełul iasi
feadr 141-01pf neghină g.
angelica 7500euro
sat scobinłi,comuna scobinłi
180
fermă de semi-subzistenłă a i.f.beldimanconstantin-dumitru, sat totoesti, com.erbiceni, jud. iasi
feadr 141-01i.f. beldiman
constantindumitru 7500euro
sat totoesti,com. erbiceni
181fermă de semi-subzistenłă a pfaaluculesei vasile, sat bîrlesti, com.erbiceni, jud. iasi
feadr 141-01pfa aluculesei
vasile 7500euro
sat bîrlesti, com.erbiceni
182fermă de semi-subzistenłă a pf blejułăg. florin vasilică, sat bălłałi, comunabălłałi, judełul iasi
feadr 141-01blejułă g.
florin vasilică 7500euro
sat bălłałi,comuna bălłałi
183
sprijin pentru ferma de semi-subzistenńă a p.f. carpromică, sat silistea nouă, orasdolhasca, jud suceava
feadr 141-01 carp romică 7500euro
oras dolhasca, satsilistea nouă
184ferma de semi-subzistenńă a p.f.tanasă dumitru, orasdolhasca, jud suceava
feadr 141-01 tanasă dumitru 7500euro
oras dolhasca, satdolhasca
185ferma de semi-subzistenńă a pf lazărelena cristina,Oras dolhasca, judeńul suceava
feadr 141-01 lazăr elena cristina 7500euro
oras dolhasca, satsilistea nouă
186ferma de semi-subzistenńă a p.f. raicuandreica rodica adina, oras dolhasca,jud. suceava
feadr 141-01raicu andreicarodica adina 7500
euro
oras dolhasca, satdolhasca
187ferma de semi-subzistenńă a p.f.cojocaru alexandru,sat budeni, oras dolhasca, jud suceava
feadr 141-01 cojocaru alexandru 7500euro
oras dolhasca, satbudeni
188ferma de semi-subzistenńă, pf luchianovidiu-paul,oras dolhasca, judeńul suceava
feadr 141-01luchian ovidiu-
paul 7500euro
oras dolhasca, satdolhasca
189ferma de semi-subzistenńă a p.f. raicuparaschiva, satul gulia, orasuldolhasca, jud. suceava
feadr 141-01 raicu paraschiva 7500euro
oras dolhasca, satgulia
190
ferma de semi-subzistenńă a p.f.balasa constantin,satul probota, orasul dolhasca, jud.suceava
feadr 141-01 balasa constantin 7500euro
oras dolhasca, satprobota
191 ferma de semi-subzistenńă a p.f.pasere stefan, sat feadr 141-01 pasere stefan 7500
eurooras dolhasca, sat
silistea nouă
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 151 of 314
Nrcrt Denumire proiect Program Masura Beneficiar Val
proiect Locatie
silistea nouă, oras dolhasca, jud.suceava
192
ferma de semi-subzistenńă a p.f.azoińei gheorghe, satvalea poienei, oras dolhasca, judsuceava
feadr 141-01 azoińei gheorghe 7500euro
oras dolhasca, satvalea poienei
193
modernizare ferma porcine,modernizaremoara de furaje si achizitii de utilajetehnologice si agricole
feadr 121-1 s.c. latini com s.r.l. 3.359.937euro sat belcesti, comuna belcesti
194achizitii de utilaje agricole pentru sctopmar agro serv srl din com baltati,sat madarjesti judetul iasi
feadr 312sc topmar agro serv
srl816.286
lei sat madarjesti, com baltati
195dezvoltarea serviciilor pentrupopulatia din zona arondatacomunei coarnele caprei, jud iasi
feadr 312pfa tatarusanu
gavril vasile 212.342lei
sat. coarnele caprei
196dezvoltarea serviciilor pentrupopulatia din zona arondatacomunei baltati, jud iasi
feadr 312pfa nichifor mircea
adrian 215.225lei
sat valea oilor, com baltati
197 achizitii utilaje agricole, sat focuri, comfocuri, judetul iasi feadr 312 sc cerealest srl 795.405
leisat focuri, com focuri
198 achizitii utilaje agricole, sat focuri, comfocuri, judetul iasi feadr 312 sc cereal nord est
srl847.067
leisat focuri, com focuri
199
achizitia de utilaje in vedereaprestarii de servicii conexeagriculturii pentrumicrointreprinderea sc agrotehboeck srl, comuna scobinti,judetul iasi
feadr 312sc agroteh boeck
srl 858.736lei
sat badeni, com scobinti
200
sistem centralizat de canalizare a loc.baltati, alimentare cu apa a loc. baltati,modernizare drumuri in loc. baltati,desfiintare constructie existenta siinfiintare centru de zi pentru batrani insatul baltati, asigurarea dotarilornecesare evenimentului de promovarea traditiilor locale ziua comunei baltati;prima dotare a serviciului degospodarire comunala cu utilaje pentruintretinerea drumurilor din com. baltati,jud. iasi
feadr 322 com baltati 10.247.873 lei com baltati
201
proiect integrat: infiintare sistem dealimentare cu apa potabila in com.erbiceni, jud. iasi, etapa i - loc. erbicenisi barlesti; infiintare sistem decanalizare ape uzate menajere in com.erbiceni, jud. iasi: etapa i - loc. erbicenisi barlesti; modernizare prin asfaltaredrumuri satesti com. erbiceni - km0+000 - 3+200, com. erbiceni, jud. iasi;construire centru social, com. erbiceni,jud. iasi; achizitionare costumepopulare prntru ansamblul bahluietul,com. erbiceni, jud. iasi
feadr 322 erbiceni 10.532.926 lei com erbiceni
202
achizitii de utilaje si echipamentepentruprestari servicii si activitatimestesugaresti in
feadr 312ii hlihor mihai-
ovidiu 848.980lei
sat baltati, com baltati
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 152 of 314
Nrcrt Denumire proiect Program Masura Beneficiar Val
proiect Locatie
com baltati, jud iasi
203achizitii de utilaje si echipamentepentru prestari servicii intelecomunicatii in mediul rural
feadrsc adserv telecom
srl 361.032lei
sat erbiceni, com erbiceni
204
achizitie de utilaje pentru prestariservicii conexe agriculturii si inchirierii,pentrumicrointreprinderea sc fidagro servicesrl, din localitatea belcesti,comunabelcesti, judetul iasi
feadr 312sc fidagro service
srl 452.237lei
sat belcesti, com belcesti
205
achizitie de utilaje pentru prestariservicii conexe agriculturii si inchirierii,pentru microintreprinderea scsamiagro srl, din localitateabelcesti,comuna belcesti, judetul iasi
feadr 312 sc samiagro srl 521.327lei
sat belcesti, com belcesti
206
instalarea tanarului fermier prindezvoltarea fermei horticole,intreprindere individualahlihor lidia-elena,sat baltati, com baltati
feadr 112 ii hlihor lidia elena 25.000euro
sat baltati, combaltati
207 modernizare ferma apicola, satbadeni,com scobinti, judetul iasi feadr 112 pfa sofronea maura 20.000
eurosat badeni, com
scobinti
208
instalarea tanarului fermier prindezvoltarea fermei horticole proprii a pfhlihor ioan lucian, sat baltati, comunabaltati, judetul iasi
feadr 112pf hlihor ioan
lucian 25.000euro
sat baltati, combaltati
209modernizarea exploatatiei agricole scphytoexpert srl, comuna siretel, judetul iasi
feadr 112sc phyto expert
srl 25.000euro
comuna siretel
210 constituire gal microregiuneabelcesti-focuri-iasi feadr 431.1 sc.debemus srl 47.200
euro
211 grupul de actiune locala falticeni feadr 431.1 sc coraconsulting srl
48.500euro
212 modernizare exploatatie apicola,comuna focuri, judetul iasi feadr 141 pfa rusu c.m.
petru7500euro
sat focuri,com focuri
213 dezvoltare si dotare ferma apicola insat totoiesti, com. erbiceni, jud. iasi feadr 141 p.f.a. ichim
neculai7500euro
sat totoiesti,com. erbiceni
214 modernizare exploatatie apicola,comuna scobinti, judetul iasi feadr 141 pfa sofronea t.
toader7500euro
sat badeni,comunascobinti
215dezvoltarea exploatatiei apicole,calin tatiana,satfantanele, comuna fântânele, jud. iasi
feadr 141 calin tatiana pfa 7500euro
satfantanele, comuna fântânele,
jud. iasi
216 modernizare ferma apicola, comunascobinti, judetul iasi feadr 141 pf nastasa gh.
constantin7500euro
sat scobinti,comunascobinti
217 modernizare ferma zootehnica, satcotargaci, comuna baltati, judetul iasi feadr 141 pfa sidor c.
ioan7500euro
Sat cotargaci,Comuna baltati
218modernizarea fermei detinuta deastefanei dumitru sat baltati,comuna baltati, judetul iasi
feadr 141 astefanei dumitru 7500euro
sat baltati, com baltati, jud.iasi
219modernizare ferma apicola i. f.matasaru a. alexandru, comunabelcesti, judetul iasi
feadr 141 i.f. matasaru a.alexandru
7500euro
sat belcesti,comunabelcesti
220 modernizare ferma zootehnica, satsiretel ,comuna siretel ,judetul iasi feadr 141 pf tapoi i.
viorel7500euro
sat siretelcom siretel
221
extinderea fermei detinuta deapricopoaie mihai gabriel af in satvalea oilor, com oilor, comuna baltati,judetul iasi
feadr 141apricopoaiemihai gabriel
asociatie familiala7500euro sat vale oilor, com baltati
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 153 of 314
Nrcrt Denumire proiect Program Masura Beneficiar Val
proiect Locatie
222 microferma vegetala si animala –zaharia constantin feadr 141 zaharia
constantin7500euro
sat tansa,Comuna belcesti
223 modernizare exploatatie horticola, satbaltati, comuna baltati, judetul iasi feadr 141 pfa varga m.
iosif7500euro
sat baltati,Comuna baltati
224
cresterea volumului productieidestinate comercializarii sidiversificarea productiei in functie decerintele pietii
feadr 141 sandulachegheorghe
7500euro
sat belcesti,Comuna belcesti
225 modernizare exploatatie mixta, satscobinti, comuna scobinti, judetul iasi feadr 141
pf todica m.viorica 7500
eurosat scobinti,
Comuna scobinti
226 modernizare ferma zootehnica,satbelcesti , comuna belcesti, judetul iasi feadr 141 pfa enache i.
ghiorghi7500euro
Sat belcesti , comunabelcesti, judetul iasi
227 modernizare exploatatie mixta, satscobinti, comuna scobinti, judetul iasi feadr 141 pf todica n.
mihai7500euro
sat scobinti, comunascobinti
228 modernizare exploatatie mixta, satscobinti, comuna scobinti, judetul iasi feadr 141 pf todica n.
neculai7500euro
sat scobinti, comunascobinti
229 modernizare ferma zootehnica, satulvalea oilor, comuna baltati, judetul iasi feadr 141 pf iosif c. vasile 7500
eurosat valea oilor, com
baltati
230 extinderea si modernizarea fermaapicola, sat focuri com focuri, jud. iasi feadr 112 pfa rusu c. m.
Petru 51.420 lei com. focuri, sat focuri,
231 extindere si modernizare exploatatieapicola feadr 112 pfa calin sandu 51.660 lei com fantanele
232infiintrea exploatatiei agricole nichiformircea adrian, sat valea oilor, com.baltati, jud. iasi
feadr 112 nichifor mirceaadrian pf
107.057lei
com. baltati, sat valeaoilor,
233infiintrea exploatatiei agricole nichiforelena andreea, sat valea oilor, com.baltati, jud. iasi
feadr 112 nichifor elenaandreea pf
107.057lei
com. baltati, sat valeaoilor
234 sprijin pentru ferma desemisubzistenta feadr 141 florescu petru 7500
eurooras dolhasca
sat probota
235 sprijin pentru ferma desemisubzistenta feadr 141 pitaru costel 7500
eurocom dolhasca
sat budeni
236 sprijin pentru ferma desemisubzistenta feadr 141 paval florea 7500
eurooras dolhasca
sat budeni
237 sprijin pentru ferma desemisubzistenta feadr 141 pandelea petru 7500
eurooras dolhasca
sat valea poieni
238 sprijin pentru ferma desemisubzistenta feadr 141 ferariu neculai 7500
euro
oras dolhascasat valea poienei
239 sprijin pentru ferma desemisubzistenta feadr 141 ungureanu maria 7500
euro
oras dolhascasat budeni
240 sprijin pentru ferma desemisubzistenta feadr 141 pandelea gheorghe 7500
eurooras dolhasca
sat valea poienei
241 achizitie de utilaje agricole pentruculturi de camp feadr 121 s.c. agroimpact
s.r.l.741.716
lei com. erbiceni, jud. iasi
242
sistem centralizat de canalizare sistatie de epurare in loc. fantanele;modernizare dc140 km 23+006 -30+336 fantanele-chiscareni-sipote(dj282c) si modernizare drumsatesc dc140 - cimitir, in com.fantanele; 3. alimentare cu apa incom. fantanele; 4. centru deasistenta copii, dupa programulscolar in loc. fantanele; 5.conservarea si valorificarea
feadr 322a.d.i. fantanele -
sipote 23.658.000 lei
com.fantanele,sipote, jud.
iasi
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 154 of 314
Nrcrt Denumire proiect Program Masura Beneficiar Val
proiect Locatie
mostenirii culturale specifice zonei sipromovarea tarafului si formatiei dedansuri populare traditionale in com.fantanele
243
modernizare drumuri satesti in lungimede 6930 m; infiintare retea decanalizare in sat arama, construirecentru de ingrijirecopii si dotare camin cultural, com.coarnele caprei, jud. iasi
feadr 322 cl coarnele caprei 9.196.251lei
com.coarnele
caprei, jud.iasi
244 extindere microgferma zootehnica,focuri, jud iasi feadr 121 focuri 3.597.791
lei focuri
245modernizare drum comunal dc 116podisu-valea oilor - blatati, com.baltati,jud.iasi
sapard 2.1.consiliul local al
com. baltati981,210.8
9 euro baltati
246modernizare drum comunal dc 140 km15+336-23+006 focuri-fantanelecomuna focuri judet iasi
sapard 2.1.consiliul local alcomunei focuri
judetul iasi928272.4
0 euro focuri
247 modernizare drumuri comunale incom.belcesti,jud.iasi sapard 2.1. consiliul local al
com. belcesti966663.0
7 euro belcesti
248modernizare drum comunalsprinceana-erbiceni-barlesti-totoesti,jud.iasi
sapsrd 2.1. consiliul local alcom. erbiceni
998124.66 euro erbiceni
249reabilitare si modernizare dc 148siretel-satu nou-numosu-berezlogi,jud.iasi
sapard 2.1. consiliul local alcom. siretel
992614.54 euro siretel
250modernizare ferma vegetala,localitatea valea oilor, coomuna baltati,judetul iasi
sapard 3.1. sc nichifor companysrl
48152.87euro baltati
251achizitia de utilaje agricole pentruferma vegetala a sc piave investimentiro srl, localitatea baltati, judetul iasi
sapard 3.1. sc piaveinvestimenti ro srl
100927.82 euro baltati
252 reparatii si modernizare sera, satbaltati, comuna baltati, judetul iasi sapard 3.1. sc gradina ursului
srl136214.6
7 euro baltati
253 microferma zootehnica, localitateafocuri, judetul iasi sapard 3.1. sc ferma robert srl 507421.8
5 euro focuri
254 microferma zootehnica localitateacoarnele caprei, jud.iasi sapard 3.1. sc pig farm srl 536029.9
8 euro coarnele caprei
255 infiintare plantatie pomicola in comunabaltati, judetul iasi sapard 3.1 sc olma srl 63581.80
euro baltati
256
reamenajare (modernizare) atelierpentru produse artizanale din lemn sicomponente mobilier rustic, comunabaltati, judetul iasi
sapard 3.4. sc euro ite srl 94805.39 baltati
257
achizitionarea unei combine derecoltat cereale paioase si a unuiechipament de recoltat porumb sifloarea soarelui in comuna erbiceni,judetul iasi
sapard 3.1. sc aurora star srl 272528.73 euro erbiceni
258 modernizare ferma vegetala dinlocalitatea scobinti, judetul iasi sapard 3.1. sc verenafarm srl 840617.6
6 eurp scobinti
259
achizitia de utilaje tehnologice,mijloace de transport si materialbiologic pentru exploatatia piscicola asc uniconstruct prod srl, localitateafocuri, com. focuri, judetul iasi
sapard 3.4. sc uniconstruct prodsrl
215066.71 euro focuri
260modernizare drumuri probota-poienariprobota-heci dolhasca -sandenicomuna dolhasca
sapard 2.1.consiliul local al
comunei dolhascajudetul suceava
949683.96 euro dolhasca
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 155 of 314
Nrcrt Denumire proiect Program Masura Beneficiar Val
proiect Locatie
261 infiintare euroferma pentru vaci culapte in oras dolhasca, jud.suceava sapard 3.1. sc interagro srl 185951.8
2 euro Dolhasca
262 Reabilitare școală FondIREX PRIR Consiliul Local al
com. Focuri Focuri
263 Reabilitare școală MEC PRIS Consiliul Local alcom. Focuri Focuri
264 Reabilitare corp școală SAM Phare TVET Consiliul Local alcom. Focuri Focuri
Interesul manifestat și numărul mare de proiecte implementate relevă calitatea personalului
calificat în derularea programelor cu finanțare europeană.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 156 of 314
-
Sursele de finanțare ale obiectivelor de investiții
a. Autorități publice locale
Dezvoltarea economică locală din teritoriul microregiunii se bazează pe resursele
comunităților locale și pe deschiderea antreprenorială a acestora. Resursele financiare ale
comunelor sunt în marea lor majoritate venituri curente din taxele directe parte a veniturilor
curente provine din taxa pe proprietate. Aceasta este de trei tipuri: taxa pe locuință, pe teren si pe
autovehicule. Teritoriul Microregiunii Belcești – Focuri nu face excepție de la situația națională în
ceea ce privește modalitatea de finanțare a autorităților publice locale. Bugetele locale se ba zează
prioritar pe cotele defalcate din impozitul pe venit și TVA transferate prin intermediul Consiliului
Județean Iași.
Autoritățile locale au mai beneficiat și fonduri cu destinație specială provenind de la
Ministerul Finanțelor sau Guvern. În ultimii ani, o mare parte a autorităților locale au accesat
proiecte finanțate cu ajutorul fondurilor structurale finanțate cu ajutorul fondurilor de pre-aderare
ale Uniunii Europene. Veniturile apropriate (sursele atrase) s-au constituit din atragerea de proiecte
finanțate din fondurile europene sau din finanțări private care au dezvoltat inițiative antreprenoriale
la nivel local.
b. Creditul rural
Din 1990 și până în prezent, sistemul financiar rural a cunoscut o dezvoltare continuă, însă
într-un ritm mult mai scăzut decât cel urban. Deși sistemul financiar rural nu prezintă probleme de
lichiditate, gradul de pătrundere în spațiul rural este scăzut, fiind îndreptat preponderent către
societățile comerciale cu indicatori financiari foarte buni.
Pătrunderea în spațiul rural prin segmentul exploatațiilor agricole medii si prin IMM-uri
rămâne în mare măsură dificilă, din cauza riscurilor si taxelor de tranzacţionare percepute de băncile
comerciale, a unei slabe baze de garantare bancară si a unor instituţii de microfinanţare aflate în
stadiu incipient.
Accesul limitat la credite de către segmentele cele mai dense al agricultorilor şi a populaţiei
din mediul rural reduce capacitatea de a investi şi îngreunează foarte mult absorbţia fondurilor UE,
care impun o cerinţă de prefinanţare din partea beneficiarilor.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 157 of 314
În teritoriul Microregiunii Belcești – Focuri, este încă greu de obţinut un împrumut de către o
firmă mica, un start-up sau de către un agricultor. Această situație se reflectă în numărul mic de
societăți înființate și care funcționează în teritoriu.
În momentul de față, în teritoriu își desfășoara activitatea numai 3 instituții financiare,
respectiv Cooperativa de credit “Sprijinul” Belcești, Cooperativa de credit “Speranța” Focuri si
Cooperativa de credit “Biruinta” Dolhasca. Pentru realizarea operațiunilor bancare specific
activităților economice, agenții economici sunt obligați să se deplaseze în orașele limitrofe
microregiunii, respectiv Hârlău, Târgu Frumos, Podu Iloaiei, Falticeni.
Comunele componente ale Grupului de Actiune Locala Microregiunea Belcești – Focuri
dispun de o serie de retele si echipamente tehnico-edilitare caracterizate printr-un grad redus de
acoperire. De asemenea, se inregistreaza zone insuficient sau deloc echipate cu unele retele
tehnico-edilitare.
Canalizare
Evacuarea apelor uzate în gospodării se realizează în sistem necentralizat: fose septice
construite impropiu , bazine vidanjabil etc. Asadar, sistemul de canalizare este deficitar in cadrul
teritoriului GAL-ului. Sistemul de canalizare pluvială se realizează prin santurile laterale ale
drumurilor ce străbat localitatile, iar faptul că ulitele din comună nu dispun de canalizare, reprezintă
o sursă de poluare si degradare în zonele respective.
Gospodărirea deseurilor
Majoritatea localitatilor componente din aria teritoriala a GAL – Microregiunea Belcești –
Focuri nu beneficiază de existenta unui spatiu corespunzator amenajat pentru depozitarea
deseurilor.
Alte elemenete complementare privind grupul de actiune locala- Microregiunea Belcești –
Focuri
Teritoriu
In unele zone, s-au realizat plantatii de specii diferite fata de ceea ce alcatuiau covorul
vegetal natural ceea ce a dus la artificializarea peisajului geografic. In acest sens, este necesara, in
teritoriul potential GAL – Microregiunea Belcești – Focuri, implementarea unor masuri de
conservare a mediului.
Infrastructura rutiera este slab dezvoltata, situatie cu un impact negativ asupra altor
elemente din teritoriu (servicii pentru populatie, dezvoltare turistica etc)
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 158 of 314
Infrastructura de cazare este dezvoltata insuficient, in cadrul teritoriului GAL –
Microregiunea Belcești – Focuri, desi, asa cum s-a prezentat anterior, potentialul turistic este unul
ridicat;
Populatie
Exista initiativa la nivel local, in special in randul femeilor;
Forta de munca din zona este relativ ieftina fata de teritoriile invecinate;
Exista, in cadrul teritoriului GAL – Microregiunea Belcești – Focuri, mici meseriasi autorizati
in lucrari de zidarie, comert, croitorie etc. Cu scopul dezvoltarii lor, se impun masuri de sprijinire a
activitatilor non agricole.
Activitati economice
Se constata, in ultima perioada,in zona, o crestere a numarului de unitati comerciale mici;
Organizare sociala si institutionala
Caracteristic APL din zona rurala GAL – Microregiunea Belcești – Focuri este si
descentralizarea administrativa redusa;
Existenta in fiecare comuna a unui dispensar in care isi desfasoare activitatea un medic de
familie sau chiar un medic specialist, insa, desi exista, dispensarele comunale sunt slab dezvoltate si
necesita interventii;
Infrastructura scolara este de slaba calitate; Institutii de invatamant primar si gimnazial care
nu raspund standardelor UE;
Nivel redus de implicare a institutiilor locale in activitatile sociale ale zonei din lipsa
fondurilor;
Institutii financiar bancare aproape inexistente in zona;
Camine culturale dotate insuficient sau necorespunzator;
Existenta redusa a caminelor de batrani si a centrelor de copii in zona;
Parcurile, spatiile de joaca pentru copii, pistele de biciclete etc. sunt aproape inexistente in
zona;
In concluzie, situatia actuala a serviciilor si infrastructurii din zona GAL – Microregiunea
Belcești – Focuri afecteaza puternic calitatea vietii din spatiul rural si constituie o piedica pentru
dezvoltarea activitatilor economice. Prin urmare, prioritizarea nevoilor si identificarea unor masuri
de inverventie sunt necesare in zona.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 159 of 314
In urma analizei realizate asupra teritoriului GAL – Microregiunea Belcești – Focuri in ceea ce
priveste componenta teritoriului, numarul de locuitori ai teritoriului, densitatea populatiei si zonele
Natura 2000 prezentam mai jos o sinteza a rezultatelor obtinute:
Figura nr 18 – Caracteristicile principale ale teritoriului
In ceea ce priveste componenta parteneriatului GAL – Microregiunea Belcești – Focuri
prezinta urmatoarele caracteristici:
TERITORIUGAL MB-F
Populatia53.611 locuitori
Densitatea111,63 loc/Kmp
Existenta zone saraceZone Natura 2000
Acopera mai multeJud: Iasi, Suceva
Part privatisi SC:
73,81%
Org MediuAPM
Suceva
Sectoreconomic
22
Sectorforestier
1. OSDolhasca
GrupProducatori
1 ApisArsinel
Organizatiiagricole:
4
Femei:30,95%
Tineri:40,48%
Minoritatientice:
1 ComunitateaRusilor
Lipoveni
PARTENERI
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 160 of 314
PARTEA a II-a: Analiza SWOT
TERITORIUL(caracteristici geografice – izolare – deservire – infrastructuri)(centre de interes –patrimoniu –cultură – mediu înconjurător)
OPO
RTU
NIT
ĂȚI
1. Valorificarea sprijinului financiar europeanpentru renovarea și dezvoltarea infrastructuriiși a patrimoniului local2. Dezvoltarea infrastructurii generale vacrește gradul de interes al potențialilorinvestitori3. Dezvoltarea infrastructurii rutiere în teritoriuva facilita accesul rutier către centrele urbanedin vecinătate4. Energia verde este una dintre prioritățileUniunii Europene5. Potențial de a se îmbunătăți managementulapei și solului prin susținerea practiciloragricole care protejează mediul6. Potențial crescut de utilizare a resurselorforestiere în vederea conservării solului prinîmpădurirea terenurilor agricole și non-agricole7. Potențial de a lupta împotriva schimbărilorclimatice prin dezvoltarea și utilizarea crescutăa surselor de energie regenerabilă,8. Tendința de dezvoltare teritorială a orașelordin vecinătate va duce la scurtarea distanțeifață de acestea9. Distanța mică față de orașele din județ: Iași,Hârlău,Târgu Frumos, Podu Iloaiei10. Accesul facil la piețele orașelor
1. Pierderea/înlocuirea stilului de viațătradițional2. Dispariția patrimoniului și a tradițiilorrurale3. Facilitarea accesului către orașeleînvecinate datorită dezvoltării infrastructuriiva conduce la creșterea migrației forței demuncă către aceste orașe4. Impactul tăierilor ilegale asupra solului
RISCURI
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 161 of 314
PUN
CTE
TARI
1. Infrastructura de acces relativ bună2. Existența surselor de apă curate3. Existența unor obiceiuri, tradiții șimeșteșuguri populare4. Identitate rurală/stil de viață tradițional5. Calitate bună a apei potabile datorităinputului chimic redus din agricultură6. Teritoriul îndeplinește cerințele privindemisiile de GES stabilite pentru anul 2010
1. Lipsa de continuare, sprijinire șipromovare a meșterilor și artiștilor populari2. Inexistența unor obiectiveculturale/istorice cu un potențial turisticridicat3. Grad ridicat de degradare a instituțiilor deînvățământ și a căminelor culturale dinteritoriu4. Cadru natural ce nu cuprinde obiective demediu cu Potențial turistic ridicat5. Existența unui singur liceu în teritoriu6. InExistența unor festivaluri/ evenimentArtiștice în afara zilelor comunelor7. Lipsa unei monografii actualizată șidetaliate cu obiectele de patrimoniu dinteritoriu8. Calitatea proastă a drumurilor intra- șiinter-comunale9. Doar jumătate din comunele teritoriuluiau site-uri on-line de prezentare10. Infrastructura IT slab dezvoltată11. Infrastructura rurală de bază slabdezvoltată (drumuri, apă/tratarea apeireziduale, energie și gaze)12. Servicii de colectare gunoi menajer șigestionare deșeuri selective inexistente sauslab dezvoltate în comunele din teritoriu13. Lipsa unor parcuri și a unor spații șiactivități de recreere14. Grad scăzut de utilizare a surselor deenergie regenerabilă15. Grad scăzut de conștientizare alpopulației privind importanța practicilor careprotejează mediul16. Fenomenul de eroziune a solului esteraspândit la scară largă17. Grad scăzut de conștientizare afermierilor asupra practicilor agricole carereduc poluarea din surse agricole sifavorizeaza conservarea solului18. Infrastructura deficitară de gestionare adeșeurilor19. Suprafețe relativ largi de teren afectatede eroziunea solului și alunecările de teren
PUN
CTE SLABE
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 162 of 314
POPULAȚIA
(demografie – populaţia activă – îmbătrânire – nivel de instruire – cunoştinţe şi competenţe
specifice teritoriului)O
PORT
UN
ITĂȚ
I
1. Diversificarea activităților economice dinteritoriu va determina diversificarea șicreșterea numărului de locuri de muncă2. Existența unei Universități agronomiceîn apropierea teritoriului (Universitatea deȘtiinte Agricole și Medicină Veterinară,Iași)3. Formarea profesională poate ajuta laîmbunătățirea competențelor fermierilor4. Existența fenomenului de reîntoarcere înzona rurală a persoanelor plecate înstrăinătate sau la oraș5. Beneficii în urma accesului la programede pregătire profesională și de calificare6. Generația tânără existentă în momentulde față poate suplini deficitul de populațieactivă în viitor, dacă vor putea fi stimulațisă rămână în teritoriu
1. Migrarea către urban și străinătate2. Dezvoltarea celorlalte sectoare economicedin cetrele urbane determină scăderea forțeide muncă din domeniul agricol3. Costul redus al forței de muncă, cedetermină migrarea4. Tendința de scădere a ratei natalității5. Migrarea în afara teritoriului a populațieitinere și calificate din mediul rural.6. Interes scăzut din partea elevilor și apărinților pentru educație/școală7. Depopularea zonelor rurale
RISCURI
PUN
CTE
TARI
1. Deprinderi în domeniul confecționăriiproduselor meșteșugărești tradiționale2. Disponibilitatea forței de muncă rurale3. Pondere ridicată a populației active încâmpul muncii; persoanele cu vârsta între24 - 60 de ani reprezintă 42% din totalulpopulației4. Generația tânără (copiii cu vârsta intre 0- 15) ani este bine reprezentată în totalulpopulației: 24% din total locuitori
1. Dependența veniturilor populației deactivitățile agricole; doar 3% din totalpopulație sunt salariați2. Forța de muncă excedentară, concentrată înproporție covârșitoare în ferme agricole demici dimensiuni ( 1 - 6 UDE)3. Nivel scăzut al veniturilor datorat niveluluiscăzut de producțivitate și al lipsei pieței dedesfacere4. Lipsa de cunoștințe tehnice și know-howpentru practicarea unei agriculturi competitive5. Lipsa locurilor de muncă6. Nivel scăzut al forței de muncă angajată înactivități non-agricole7. Îmbătrânirea populației din teritoriu8. Nivel scăzut de educație și de competențăprofesională9. Nivel scăzut de educație în rândul populației10. Rata ridicată a șomajului în rândul tinerilor
PUN
CTE SLABE
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 163 of 314
ACTIVITĂȚI ECONOMICE(primar – secundar terţiar – servicii – turism)
OPO
RTU
NIT
ĂȚI
1. Creșterea cererii de produse ecologice2. Posibilități de export a produselor obținutedin agricultură3. Creșterea ofertelor de micro-credite4. Potențial de a îmbunătăți conservareabiodiversității în cadrul fermelor prinintermediul instruirii și a serviciilor deconsiliere5. Creșterea numărului de produse și ofertebancare adresate microîntreprinderilor șiîntreprinzătorilor rurali6. Creșterea și modernizarea micilor șimarilor procesatori de produse agricole7. Dezvoltarea lanțurilor de supermarketuri șihipermarketuri8. Reglementările recente ale BănciiNaționale a României referitoare la instituțiilefinanciare nonbancare ce oferă soluții demicrofinanțare adresate afacerilor din zonarurală9. Creșterea cererii de produse alimentare"Fabricate în România"10. Beneficii obținute în urma participării laprograme de dezvoltare a spirituluiantreprenorial11. Existența finanțărilor europene pentrucrearea și dezvoltarea de microîntreprinderi
1. Desele schimbări climatice2. Creșterea costurilor lucrărilor agricole3. Impactul diferitelor boli asupra culturilorsau faunei (de ex. gripa aviară, porcină etc.)4. Nivel de calificare necorespunzător șilipsa unei acreditări sistematice aconsultanților.5. Concurența, uneori neloială, aproduselor din import6. Risc de a pierde suprafețe importante depășune, datorită standardelor sanitar -veterinare recent impuse fermierilor,standarde ce pot afecta sistemeletradiționale de pășunat aflate înimposibilitatea de a se adapta rapid7. Timp îndelungat necesar pentrudezvoltarea infrastructurii rurale8. Creșterea numărului de concurenți dinzonele urbane învecinate9. Inexistența unui cadru legislativ unitar șiconsecvent
RISCURI
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 164 of 314
PUN
CTE
TARI
1. Consumul scăzut de input-uri chimice înagricultură ceea ce favorizează agriculturaecologică și conservarea biodiversității2. Existența ofertelor de arendă pentru oparte din terenurilor agricole.3. Existența unei oferte bine conturate deservicii de consultanță pentru accesareafondurilor europene4. Nivel ridicat al biodiversității asociateterenurilor agricole, inclusiv suprafețelor largide pajiști semi-naturale, ce pot fi clasificateca teren agricol cu valoare naturală înaltă5. Buna calitate a solurilor6. Potențialul de obținere a unei game largide produse tradiționale7. Potențial agricol semnificativ8. Retrocedarea aproape în totalitate aterenurilor agricole către proprietarii dedrept9. Terenuri ce permit diversificarea culturilor10. Costul redus al forței de muncă11. Distanța relativ mică față de orașele dinjudeț12. Existența unei piețe de potențialiconsumatori în teritoriu de peste 30.000 depersoane13. Existența unor resurse naturale șiproduse agricole ce pot fi valorizate14. Posibilitatea acordării unor facilitățipentru investitori
1. Slaba diversificare aculturilor/Dependența de cereale2. Grad scăzut de accesare a fonduriloreuropene adresate agricultorilor3. Lipsa pieței de desfacere a produselorobținute din agricultură, atât la nivel decomerț engross cât și de comerț cuamănuntul4. Nivel scăzut de conformitate a fermelorcu normele UE5. Lipsa serviciilor de consiliere șiconsultanță agricolă și în domeniulfondurilor europene6. Parte relativ însemnată din exploatațiileagricole mici se află în proprietateapersoanelor în vârsta ce nu reușesc să mailucreze pamântul7. Dotare tehnica scăzuta și de slabăcalitate privind infrastructura de mașini șiutilaje agricole8. Accesare redusă a surselor de creditareși/sau finanțare a activităților agricolenivel scăzut de producțivitate agricola9. Lipsa facilităț ilor în privința depozitării,ambalării și/sau procesării produselorobținute din agricultură10. Numărul de animale crescute de miciifermieri a scăzut semnificativ11. Practicile agricole tradiționale necesităun volum mare de muncă fizică și nugarantează viabilitatea economică a fermei12. Lipsa de asociașii agricole si agrupurilor de producători care săreprezinte interesele micilor agricultori13. Grad foarte slab de dezvoltare alactivitățile non-agrare; Dependența față deagricultură de subzistență14. Accesul redus pe piața al produselormeșteșugărești15. Sprijin și facilități fiscale reduse pentruîntreprinzatori și firme16. Baza restrânsă a activităților economicealternative17. Cultura antreprenorială slab dezvoltată18. Grad foarte redus de atragere ainvestițiilor private în teritoriu19. Inexistența unui centru de consiliere șiinformare pentru întreprinzători20. Putere de cumpărare relativ redusă alocuitorilor din mediul rural21. Tendința de îmbatrânire a populației
PUN
CTE SLABE
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 165 of 314
ORGANIZAREA SOCIALĂ ȘI INSTITUȚIONALĂ(activităţi asociațive – ONG – organizare instituţională)
OPO
RTU
NIT
ĂȚ I
1. Valorificarea sprijinului financiareuropean pentru îmbunătățirea calitățiivieții în mediul rural2. Valorificarea sprijinului financiaracordat prin PNDR pentru îmbunătățireaguvernanței locale3. Posibilitatea formării unorparteneriate locale puternice pentrudezvolatarea comunităților rurale
1. Fragilitatea parteneriatelor1.
RISCURI
PUN
CTE
TARI
1. Existența asociațiilor, ONG-urilor caresă conducă proiectele sociale și dedezvoltare locale2. Existența unor parteneriatenereprezentative
1. Lipsa resurselor financiare necesareinvestițiilor și cofinanțări i proiectelor publice2. Lipsa colaborării între actorii publici și ceiprivați3. Absorbție scăzută a fondurilor europeneadresate mediului rural4. Inexistența unor măsuri de reconversieprofiesională pentru tinerii cu vârste între 18- 40 de ani5. Lipsa unor măsuri de protejare abatrânilor și a persoanelor cu dizabilităț i6. Probleme de administrare și conduceredin partea APL-urilor
PUN
CTE SLABE
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 166 of 314
În urma consultărilor realizate între toți actorii GAL (publici, privați, ONG-uri etc), a analizei
diagnostic a teritoriului și a celei SWOT, au fost stabilite principalele priorități în legătură cu
proiectele de dezvoltare rurală a teritoriului GAL.
Astfel au fost identificate la nivelul teritoriului GAL un număr de 5 priorități majore:
Creșterea competitivității sectorului primar agricol
Păstrarea și dezvoltarea patrimoniului din teritoriu
Dezvoltarea economiei non-agricole
Creșterea calității vieții în zona rurală
Protejarea și îmbunătățirea mediului
Obiectivele operaționale și măsurile de finanțare aferente fiecărei priorități se regăsesc în
mai jos.
Creșterea competitivității sectorului primar agricol
Prioritatea se adresează unui grup țintă predominant în spațiul rural al teritoriului GAL, grup
ce folosește ca economie locală agricultura. Aceasta este slab dezvoltată, caracterizată prin
exploatații agricole mici sau adesea chiar agricultură de subzistență și semi-subzistență.
În teritoriu Microregiunii Belcești – Focuri, peste 95% din activitățile agricole se desfășoară
în ferme de subzistență și semi-subzistență, efect a retrocedării terenurilor. Majoritatea fermelor
individuale se caracterizează printr-o putere economică redusă și orientare preponderentă spre
consum propriu din producția obținută. Dotarea acestor ferme precum și posibilitățile de finanțare
sunt foarte reduse, iar infrastructura de mașini și utilaje agricole este deficitară. Mai mult,
diversificarea producției, deschiderea către piață și valorificarea produselor sunt oportunități foarte
puțin exploatate, motiv pentru care și viabilitatea economică a micilor ferme este redusă.
Toate aceste aspecte determina gradul scăzut de competitivitate al sectorului agricol din
Microregiunea Belcești – Focuri.
Prioritatea numărul 1 își propune realizarea următoarelor obiective:
Diversificarea și dezvoltarea fermelor de subzistență
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 167 of 314
Stimularea și dezvoltarea parteneriatelor între producătorii agricoli
Sprijin pentru valorificarea produselor obținute în teritoriu
Dezvoltarea infrastructurii privind procesarea/depozitarea/ambalarea produselor din
domeniul agricol
Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de mașini și utilaje agricole
Păstrarea și dezvoltarea patrimoniului din teritoriu
Această prioritate se focusează pe întreaga populație, având un impact social major în cadrul
comunității rurale din teritoriul Microregiunii Belcești – Focuri. Identificarea și perpetuarea
patrimoniului acestui teritoriu va păstra și consolida identitatea specifică acestui teritoriu, va
accentua sentimentul oamenilor de apartenență la aceasta comunitate și va crește gradul de
apreciere a patrimoniului endogen.
Prioritatea numărul 2 își propune realizarea următoarelor obiective:
Creșterea gradului de cunoaștere și apreciere a patrimoniului teritoriului
Reînvierea tradițiilor și meșteșugurilor populare și însușirea lor de către noua generație
Conservarea patrimoniului cultural
Îmbunătățirea infrastructurii de învățământ
Creşterea atractivitatii turistice a zonei
Dezvoltarea economiei non-agricole
Prioritatea se adresează unui potențial grup țintă important pe teritoriul Microregiunii
Belcești – Focuri, și anume celor care dețin afaceri de mici dimensiuni sau care doresc să dezvolte
una. Prioritatea se adresează de asemenea celor care doresc să dezvolte ferme turistice ce pot oferi
servicii de cazare turistilor.
În prezent, în teritoriul Microregiunii Belcești – Focuri, funcțiile economice ale acestor zone,
depind aproape în întregime, de existența activităților agricole. Mediul de afaceri din comunitate se
caracterizează printr-un număr redus de agenți economici care activează în alte sectoare decât cel
agricol dar și printr-o diversificare scăzută a activităților economice realizate. Micro-întreprinderile
existente în spațiul rural acoperă o gamă limitată de activități productive și servicii și nu valorifică
suficient resursele locale. Majoritatea agenților economici s-au orientat către comerț (aprox. 80%
din totalul micro-întreprinderilor), datorită recuperării rapide a investiții lor și a unei experiențe
minime necesare pentru organizarea unor astfel de activități.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 168 of 314
Intrucât micro-întreprinderile se află la baza dezvoltării economice, iar în teritoriu activitățile
non-agricole și serviciile sunt slab dezvoltate sau lipsesc, aceasta reprezintă o prioritate
indispensabilă dezvoltării teritoriului GAL.
Dezvoltarea și diversificarea activităților economice non-agricole va conduce pe termen
mediu și lung la diminuarea dependenței populației de activitățile agricole și de veniturile obținute
doar din agricultura.
Prioritatea numărul 3 își propune realizarea următoarelor obiective:
Formare antreprenorială și stimularea inițiativelor de afaceri non-agricole în spațiul rural
Stimulara activitatilor comerciale si productive
Stimularea inițiativelor de agroturism si turism
Creșterea calității vieții în zona rurală
Prioritatease adresează întregii populații cât și unor grupuri sociale defavorizate din teritoriul
Microregiunii Belcești – Focuri, având scopul de a îmbunătăți nivelul de trai, cultură și educație din
comunitate precum și de a promovarea identitatea endogenă a teritoriului.
Modul de viață al populației rurale este strâns legat de un bogat patrimoniu imaterial, care
conferă identitatea specifică a satului – elemente ce trebuie păstrate și valorificate în acelasi timp.
Prioritatea numărul 4 își propune realizarea următoarelor obiective:
Realizarea de investitii in activitati non agricole
Cresterea nivelului de trai a populatiei
Protejarea și îmbunătățirea mediului
Dezvoltarea durabilă a teritoriului Microregiunii Belcești – Focuri reprezintă o prioritate
pentru îmbunătățirea calității vieții în comunitatea rurală. Pentru dezvoltarea durabilă, un factor
determinant îl constituie protejarea și îmbunătățirea mediului înconjurător.
Prioritatea are ca scop conștientizarea problemelor de mediu și stimularea inițiativelor de
curățare, protejare și îmbunătățire a mediului natural. Totodată, această prioritate își propune
stimularea inițiativelor de folosire a resurselor regenerabile de energie, care să conducă pe termen
lung la scăderea gradului de poluare.
Prioritatea numărul 5 își propune realizarea următoarelor obiective:
Combaterea eroziunii solului
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 169 of 314
Stimularea inițiativelor de conștientizare și ecologizare a mediului natural
Stimularea inițiativelor de independență energetică și de folosire a energiei verzi
Circuitul logic al procesului de stabilire prioritati si obiective operaționale este prezentat in
schema numarul 1
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 170 of 314
.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 171 of 314
Schema nr. 1.
PRIORITĂȚI OBIECTIVE OPERAȚIONALE MĂSURI
Dezvoltarea infrastructurii privindprocesarea/depozitarea/ambalareaproduselor din domeniul agricol
Masura 123 Cresterea valoarii adaugate aproduselor agricole si forestiere
Dezvoltarea și modernizarea infrastructuriide mașini și utilaje agricole Masura 121 Modernizarea exploatatiilor agricole
1.Creștereacompetitivității sectoruluiagricol
Diversificarea și dezvoltarea fermelor desubzistență Masura 121 Modernizarea exploatatiilor agricole
Sprijin pentru valorificarea produselorobținute în teritoriu
Masura 123 Cresterea valoarii adaugate aproduselor agricole si forestiere
Masura 123 Cresterea valoarii adaugate aproduselor agricole si forestiere
Stimularea și dezvoltarea parteneriatelorîntre producătorii agricoli Masura 121 Modernizarea exploatatiilor agricole
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 172 of 314
Conservarea patrimoniului cultural
Masura 322 - Renovarea, dezvoltarea satelor,imbunatatirea serviciilor de baza pentru economiasi populatia rurala si punerea in valoare amostenirii rurale
Creșterea gradului de cunoaștere șiapreciere a patrimoniului teritoriului
Masura 111 Formare profesională (training),informare si difuzare de cunostinte
2. Păstrarea și dezvoltareapatrimoniului din teritoriu
Dezvoltarea și susținerea unui învățământpractic, focusat pe nevoile din teritoriu
Masura 322 - Renovarea, dezvoltarea satelor,imbunatatirea serviciilor de baza pentru economiasi populatia rurala si punerea in valoare amostenirii rurale
Îmbunătățirea infrastructurii de învățământ
Masura 322 - Renovarea, dezvoltarea satelor,imbunatatirea serviciilor de baza pentru economiasi populatia rurala si punerea in valoare amostenirii rurale
Reînvierea tradițiilor si meșteșugurilorpopulare și însușirea lor de către nouagenerație
Masura 313 Incurajarea activitatilor turistice
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 173 of 314
Formare antreprenorială și stimulareainițiativelor de afaceri non-agricole înspațiul rural
Masura 111 Formare profesională (training),informare si difuzare de cunostinte
3. Dezvoltarea economieinon-agricole
Stimulara activitatilor comerciale siproductive
Masura 312 Sprijin pentru crearea si dezvoltareade micro-intreprinderi
Stimularea inițiativelor de agroturism siturism Masura 313 Incurajarea activitatilor turistice
Cresterea nivelului de trai a populatiei
Masura 322 - Renovarea, dezvoltarea satelor,imbunatatirea serviciilor de baza pentru economiasi populatia rurala si punerea in valoare amostenirii rurale
4. Creșterea calității viețiiîn zona rurală
Realizarea de investitii in activitati nonagricole
Masura 312 Sprijin pentru crearea si dezvoltareade micro-intreprinderi
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 174 of 314
Combaterea eroziunii solului Masura 121 Modernizarea exploatatiilor agricole
5. Protejarea șiîmbunătățirea mediului
Stimularea inițiativelor de conștientizare șiecologizare a mediului natural
Masura 322 - Renovarea, dezvoltarea satelor,imbunatatirea serviciilor de baza pentru economiasi populatia rurala si punerea in valoare amostenirii rurale
Stimularea inițiativelor de independențăenergetică și de folosire a energiei verzi
Masura 312 Sprijin pentru crearea si dezvoltareade micro-intreprinderiMasura 313 Incurajarea activitatilor turistice
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 175 of 314
Masura 111 Formare profesională (training), informare si difuzare de cunostinte
Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei :a) îmbunătătirea cunostintelor tehnice si economice generale, specifice pentru agricultură,
silvicultură si industria alimentară
b) pregătire generală pentru managementul si administrarea fermelor;
c) respectarea conditiilor de eco-conditionalitate si a Standardelor Pietei Agricole Comune,
diversificarea sau restructurarea productiei fermelor (introducerea de noi produse si sisteme de
procesare) ;
d) constientizarea fermierilor privind probleme generale de mediu în sectoarele agricol, forestier si
al industriei alimentare în scopul îmbunătătirii protectiei mediului;
e) educarea si constientizarea proprietarilor de păduri (dobândirea constiintei forestiere) în
vederea asigurării gospodăririi durabile a pădurilor coroborat cu valorificarea superioară a
resurselor forestiere si cresterea procentului de păduri la nivel national, ce reprezintă obiective
principale ale politicii nationale forestiere;
f) informări privind introducerea de noi tehnologii informationale si de comunicare (IT).
Măsura sprijină:
1. Programe de formare profesională de scurtă durată (initiere, perfectionare si specializare)
2. Actiuni de informare si difuzare de cunostinte privind schemele de sprijin ale PAC, a modului de
aplicare a măsurilor pentru dezvoltare rurală.
Actiunile prevăzute a se efectua prin această măsură au un caracter colectiv si nu individual.
Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al masurii :
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 176 of 314
Oferirea de programele de formare profesională care cuprind actiuni din domeniile agricol, silvic sialimentar, ca de exemplu:a) Diversificarea activitătilor în exploatatiile agricole, îmbunătătirea calitătii productiei, igiena sisiguranta alimentelor, crearea de conditii pentru a asigura bunăstarea animalelor si sănătateaplantelor, siguranta muncii, folosirea fertilizantilor si amendamentelor în agricultură înconcordantă cu standardele Uniunii Europene;b) Îmbunătătirea si încurajarea afacerilor;c) Îmbunătătirea cunostintelor privind protectia mediului;d) Pregătire tehnică (noi tehnologii informationale, introducerea de inovatii, difuzarea rezultatelorcercetării si a gestionarii durabile a resurselor naturale etc.);e) Managementul durabil al terenurilor agricole si forestiere;f) Dezvoltarea unor capacităti inovative în lantul agro-alimentar;g) Însusirea cerintelor privind eco-conditionalitatea si aplicarea unor metode de productiecompatibile cu întretinerea si ameliorarea peisajului, respectiv cu protectia mediului.2. Sprijin financiar acordat pentru participarea fermierilor la diferite întruniri tematice, târguri,expozitii, proiecte de succes, evenimente care pot contribui la informarea acestora privind, deexemplu, noile tehnologii aplicate în diferite sectoare, sau pentru actiuni de schimb de experientăetc.Sinergia cu alte măsuri: 143 - Furnizarea de consiliere si consultanta pentru fermieriActiunile specifice acestei masuri se pot realiza numai in cadrul acesteia.
Beneficiarii directi:
Privati: Fermieri de semisubzistentaGrupuri de producatori
Actori din spatiul rural beneficiari:Fermieri de semisubzistentaGrupuri de producatori
Precizari privind acţiunile eligibile :Actiuni imateriale Actiuni materiale
Costurile legate de pregătirea si desfăsurarea diferiteloractiuni de formare profesională: Materiale didactice si consumabile
Costurile privind diferite tipuri de actiuni de informare sidifuzare de cunostinte
Inchirierea de echipamente specificepentru implementarea proiectului.
Finanţare : 20.000 Euro 87.940 Ron
• Ajutorul public (FEADR + contribuţie publica naţionala) : 100 %
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 177 of 314
Nr. de proiecteprevazute
Cost totalmediu
Estimareacostului total pe
masura
ContribuţiaFEADR –masura
Contribuţiapublica
naţionala
Contribuţiaprivata
2 10.000 20.000 16.000 4.000 0
Criteriu de selectie localaNr criteriu Criterii de selecţie Punctaj
1 Fermieri de semi subzistenta 15
2 Fermieri cu varsta sub 40 de ani 20
3 Exista un modul de formare privind problemele de mediu 25
4 Exista un modul de formare privind inovatia si transferul detehnologii 25
5 Asociatii sau grupuri de producatori 15TOTAL 100
Masura 121 Modernizarea exploatatiilor agricole
Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei :
Cresterea competitivitătii sectorului agricol printr-o utilizare mai bună a resurselor umane si afactorilor de productie.Promovarea investitiilor în exploatatiile agricole din sectorul vegetal si de crestere aanimalelor pentru realizarea de constructii noi si/sau modernizarea constructiilor agricoleexistente din cadrul acestora si a utilitătilor aferente, achizitionarea de masini si utilaje noi,înfiintarea de plantatii, introducerea de tehnologii novatoare etc.Sprijinirea membrilor grupurilor de producatori sau ai altor forme asociative in vederea incurajariifenomenului de asociere
Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii :
Promovarea investitiilor in exploatatiile agricole pentru realizarea de constructii noi si/saumodernizarea constructiilor existente, achizitionarea de masini si utilaje noi, transferul detehnologii inovative, infiintarea de noi ferme etc
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 178 of 314
Sinergia cu altemasuri Masura 123 Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere
Beneficiarii directi: NumarPublici:
Privati:
1. IMM-uri noi sau ce isi desfasoara activitatea propusa interitoriul GAL2. persoane fizice neinregistrate - care se angajeaza ca pana ladata semnarii contractului de finantare sa se autorizeze3. persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale,intreprinderi familiare4. grupuri de producatori
10
Actori din spatiul rural beneficiari: Numar
Privati:
1. IMM-uri noi sau ce isi desfasoara activitatea propusa interitoriul GAL2. persoane fizice neinregistrate - care se angajeaza ca pana ladata semnarii contractului de finantare sa se autorizeze3. persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale,intreprinderi familiare4. grupuri de producatori
10
Tip de investitii eligibile :Actiuni imateriale
costurile legate de intocmirea planului de afacerisoftware, patente, licente etcrealizarea proiectului tehnic, studii geotehnicecostul avizelor
Actiuni materialeConstructia si modernizarea cladirilor, fermelor
Achizitionare de utilaje, echipamente si tehnologii agricole performante
investitii pentru asigurarea conformitatii cu standardele comunitare
Finanţare : 150.000 Euro 659.550 Ron
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 179 of 314
Din care pentru energie regenerabila 15.000 Euro• Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : 40 %
Nr. de proiecteprevăzute Cost total mediu
Estimareacostului total pe
măsură
ContribuţiaFEADR –măsură
Contribuţiapublică
naţională
Contribuţiaprivată
10 37.500 375.000 120.000 30.000 225.000
Criteriu de selectie localaNr criteriu Criterii de selecţie Punctaj
1 Exploatatii agricole de semi subzistenta 15
2 Exploatatii agricole care nu au mai beneficiat de SAPARD/ FEADRpentru acelasi tip de investitii 10
3 Tineri pana in 40 de ani 15
4 Proiecte care au si investitii pentru procesarea produseloragricole 10
5 Proiecte care integreaza tehnologii inovatoare 10
6 Proiecte care includ actiuni de protectia mediului 30
7 Asociaţii agricole sau a unui grup de producători 10
TOTAL 100
Masura 123 Cresterea valoarii adaugate a produselor agricole si forestiere
Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei :Stimularea si dezvoltarea parteneriatelor intre producatorii agricoli
O problema importanta a producatorilor agricoli din teritoriul Belcesti – Focuri o reprezinta lipsaposibilitatilor de depozitare industriala, ambalare si procesare primara a produselor obtinute.Aceasta stare de fapt reprezinta o alta cauza a gradul scazut de dezvoltare a relatiilor comercialecu actorii din sectorul de procesare si comert alimentar.Prin realizarea acestui centru de depozitare cu facilitati de procesare primara si ambalare,producatorii agricoli vor putea sa se alinieze la cerintele cantitative si calitative ale pietei dedesfacere precum si la normele europene privind depozitarea, procesarea si ambalareaproduselor.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 180 of 314
Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii :
Sprijinul prin această măsură se acordă pentru realizarea de investitii corporale si necorporale încadrul întreprinderilor pentru procesarea si marketingul produselor agricole care proceseazămaterii prime, pentru:a) Dezvoltarea de noi produse, procese si tehnologii;b) Promovarea investitiilor pentru producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile;c) Adaptarea la cerintele pietei, în functie de resursele locale precum si deschiderea de noioportunităti de piată;d) Promovarea investitiilor pentru producerea biocombustibililor;e) Promovarea de investitii pentru respectarea standardelor comunitare;f) Cresterea productivitătii muncii în sectorul agro-alimentar;g) Aplicarea măsurilor de protectia mediului, inclusiv măsuri de eficientă energetică;h) Cresterea numărului de locuri de muncă si a sigurantei la locul de muncă.
Sinergia cu altemasuri 121 Modernizarea exploatatiilor agricole
Beneficiarii directi: NumarPublici:
Privati:
1. IMM-uri noi sau ce isi desfasoara activitatea propusa interitoriul GAL2. persoane fizice neinregistrate - care se angajeaza ca pana ladata semnarii contractului de finantare sa se autorizeze3. persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale,intreprinderi familiare4. grupuri de producatori
6
Actori din spatiul rural beneficiari: Numar
Privati:
1. IMM-uri noi sau ce isi desfasoara activitatea propusa interitoriul GAL2. persoane fizice neinregistrate - care se angajeaza ca pana ladata semnarii contractului de finantare sa se autorizeze3. persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale,intreprinderi familiare4. grupuri de producatori
6
Tip de investitii eligibile :
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 181 of 314
Actiuni imateriale
costurile legate de intocmirea planului de afacerisoftware, patente, licente etcrealizarea proiectului tehnic, studii geotehnicecostul avizelor
Actiuni materialeConstructia si modernizarea cladirilor
Achizitionare de utilaje, echipamente si tehnologii agricole performante
investitii pentru asigurarea conformitatii cu standardele comunitare
Finanţare : 200.000 Euro 879.400 lei RonDin care pentru energie regenerabila 20.000 Euro• Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : 50 %
Nr. de proiecteprevăzute Cost total mediu
Estimareacostului total pe
măsură
ContribuţiaFEADR –măsură
Contribuţiapublică
naţională
Contribuţiaprivată
6 66.667 400.000 160.000 40.000 200.000
Criteriu de selectie localaNr criteriu Criterii de selecţie Punctaj
1 Exploatatii agricole de semi subzistenta 10
2 Exploatatii agricole care nu au mai beneficiat de SAPARD/ FEADRpentru acelasi tip de investitii 10
3 Tineri pana in 40 de ani 154 Asociaţii agricole sau a unui grup de producători 105 Proiecte care integreaza tehnologii inovatoare 10
6 Proiecte care includ actiuni de protectia mediului 30
7 Beneficiarul este membru al unei asociaţii agricole sau a unuigrup de producători 15
TOTAL 100
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 182 of 314
Masura 312 Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi
Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei :
Dezvoltarea durabila a economiei rurale pe teritoriul GAL prin incurajarea activitatilor non-agricole. Astfel se urmareste crearea si mentinerea locurilor de munca intr-un teritoriu caracterizatprin numarul redus de locuri de munca, precum si cresterea valorii adaugate in activitati non-agricole in conditiile in care acestea lipsesc sau sunt nedezvoltate. Ca punct forte inimplementarea acestei masuri se poate preciza si forta de munca ieftina pe teritoriul GAL. Deasemenea, se are in vedere crearea si diversificarea serviciilor pentru populatia rurala prestate decatre micro-intreprinderi in conditiile in care serviciile pentru populatie sunt nedezvoltate.
Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii :
Prin intermediul acestei masuri se vor crea micro-intreprinderi si se vor dezvolta cele existente dinsectorul non-agricol, cu un impact direct asupra grupurilor defavorizate ( femei, someri) de peintreg teritoriul GAL. De asemenea, se vor incuraja initiativele de afaceri promovate in special decatre tineri si femei, activitatilor mestesugaresti si a altor activitati traditionale. Acestea vor aveaca efect impiedicarea depopularii zonelor si utilizarea pietelor locale. Printre cele mai importanteobiective operationale ale acestei masuri se afla reducerea gradului de dependenta fata deagricultura, intrucat activitatea principala in majoritatea teritoriului GAL o reprezinta agriculturade subzistenta.
Sinergia cu altemasuri Masura 313 - Incurajarea activitatilor turistice
Beneficiarii directi: NumarPublici:
Privati:
1.Micro-intreprinderi ( existente si start-up) ce sa-si desfasoareactivitatea propusa prin proiect in spatiul teritoriul GAL2. Persoane fizice ( neinregistrate ca agenti economice) - care sevor angaja ca pana la data semnarii contractului de finantare sa seautorizeze cu un statut mini de persoana fizica autorizata si safunctioneze ca microintreprinderi.
15
Actori din spatiul rural beneficiari: Numar
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 183 of 314
Privati:
1.Micro-intreprinderi ( existente si start-up) ce sa-si desfasoareactivitatea propusa prin proiect in spatiul teritoriul GAL2. Persoane fizice ( neinregistrate ca agenti economice) - care sevor angaja ca pana la data semnarii contractului de finantare sa seautorizeze cu un statut mini de persoana fizica autorizata si safunctioneze ca microintreprinderi.
15
Tip de investitii eligibile :1. Investitii in activitati non-agricole productive2. Investitii pentru dezvoltarea activitatilor mestesugaresti, de artizanat si a altor activitatitraditionale non-agricole cu specific local3. Servicii pentru populatia rurala4. Investitii in producerea de energie regenerabila
Actiuni imateriale
software, patente, licente etccosturile legate de intocmirea proiectului precum taxe pentru arhitecti, ingineri si consultata,Studii de Fezabilitate/Memorii justificative, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor siautorizatiilor necesare implementarii proiectelor.
Actiuni materialeConstructia si modernizarea, extinderea cladirilor in scop lucrativ
constructia de cladiri pentru marketingul produselor proprii
dotarea aferenta cu echipamente, masini, utilaje etc
Finanţare : 400.000 Euro 1.758.800 RonDin care pentru energie regenerabila 40.000 Euro• Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : 70 %
Nr. de proiecteprevăzute
Cost totalmediu
Estimarea costuluitotal pe măsură
ContribuţiaFEADR –măsură
Contribuţiapublică
naţională
Contribuţiaprivată
15 38.095 571.429 320.000 80.000 171.429
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 184 of 314
Criteriu de selectie localaNr criteriu Criterii de selecţie Punctaj
1 Aplicantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduricomunitare pentru investitii similare in ultimii 3 ani 15
2 Proiecte care promoveaza activitati mestesugaresti, de artizanat 15
3 Proiecte derulate de femei/tineri cu varsta pana in 40 ani la datadepunerii proiectelor 15
4 Microintreprinderi nou infiintate ( start-up-uri) 10
5 Infiintarea micro-întreprinderilor pentru start-up-urile de hightech si spin-offurile inovative 15
6 Proiecte care includ investitii in surse de energie regenerabila 30
TOTAL 100
Masura 313 Incurajarea activitatilor turistice
Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei :
Dezvoltarea activitatilor turistice in zona teritoriului GAL, care sa contribuie la cresterea numarului delocuri de munca si a veniturilor alternative, precum si la cresterea atractivitatii spatiului rural. Astfelse urmareste crearea si mentinerea locurilor de munca prin activitati de turism, in special pentrutineri si femei care se numara printre grupurile sociale defavorizate, precum si cresterea valoriiadaugate in activitati de turism in conditiile in care teritoriul se bucura de un potential turistic ridicat.Se urmareste crearea, imbunatatirea si diversificarea infrastructurii si serviciilor turistice, care suntinca slab dezvoltate pe teritoriul GAL.
Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii :
Prin intermediul acestei masuri vor creste si imbunatati structurile de primire turistice la scara mica,care in intreg teritoriu se afla intr-un numar foarte redus si se vor dezvoltarea sistemelor de informaresi promovare turistica. De asemenea, se vor crearea facilitatii recreationale in vederea asigutrariiaccesului la zonele naturale de interes turistic, zone care se intalnesc in special in comunele ParculuiNational Calimani.
Sinergia cualte masuri Masura 312- Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 185 of 314
Beneficiarii directi: Numar
Publici: 1. Comunele ( prin reprezentantii lor legali conform legislatiei nationalein vigoare) 2. Asociatiile realizate intre comune
13Privati:
1.Micro-intreprinderi ( existente si start-up) ce sa-si desfasoareactivitatea propusa prin proiect in spatiul teritoriul GAL2. Persoane fizice ( neinregistrate ca agenti economici) - care se vorangaja ca pana la data semnarii constarctului de finantare sa seautorizeze cu un statut minin de persoana fizica autorizata si safunctioneze ca microintreprinderi 3. ONG-uri, definiteconform legislatiei nationale in vigoare
Actori din spatiul rural beneficiari: Numar
Publici1. Comunele ( prin reprezentantii lotr legali conform legislatieinationale in vigoare)2. Asociatiile realizate intre comune
13
Privati:
1.Micro-intreprinderi ( existente si start-up) ce sa-si desfasoareactivitatea propusa prin proiect in spatiul teritoriul GAL2. Persoane fizice ( neinregistrate ca agenti economici) - care se vorangaja ca pana la data semnarii constarctului de finantare sa seautorizeze cu un statut minin de persoana fizica autorizata si safunctioneze ca microintreprinderi3. Asociatii, definite conform legislatiei nationale in vigoare
Tip de investitii eligibile :
1. Investitii in infrastructura de primire turistica2. Investitii in activitati recreationale3. Investitii in infrastructura la scara mica precum centrele de informare, amenajarea de marcajeturistice etc.4. Dezvoltarea si/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural
Actiuni imateriale
software, patente, licente etccosturile legate de intocmirea proiectului precum taxe pentru arhitecti, ingineri si consultata, Studii
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 186 of 314
de Fezabilitate/Memorii justificative, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilornecesare implementarii proiectelor.
Actiuni materialeConstructia, modernizarea, extinderea si dotarea structurilor de primire turisticeInvestitii in infrastructura turistica de agrement independenta sau dependenta de structura deprimire turistica precum spatii de campare, amenajari de stranduri si piscine, achizitionare demijloace de transport traditionale pentru plimbari, trasee pentru echitatie, etc
Finanţare : investitii de interes public 100.000 Euro 439.700 Ronagro turism si activitati recreationale 100.000 Euro 439.700 Roninvestitii in turism rural 100.000 Euro 439.700 Ron
Din care pentru energie regenerabila 30.000 Euro
• Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) :Pentru investitiile de interes public negeneratoare de profit : 100%Pentru investitiile generatoare de profit :investitii in agro turism si activitati recreationale 85%investiti in turismul rural 50%
Nr. deproiecte
prevăzuteCost total mediu Estimarea costului
total pe măsură
ContribuţiaFEADR –măsură
Contribuţiapublică
naţională
Contribuţiaprivată
4 25.000 100.000 80.000 20.000 06 19.608 117.647 80.000 20.000 17.6473 66.667 200.000 80.000 20.000 100.000
13 32.127 417.647 240.000 60.000 117.647
Criteriu de selectie localaNr criteriu Criterii de selecţie Punctaj
1 Aplicantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduri comunitarepentru investitii similare in ultimii 3 ani 25
2 Proiecte derulate de femei/tineri cu varsta pana in 40 ani la datadepunerii proiectelor 15
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 187 of 314
3
Proiecte care prevad prin activitatea propusa pastrarea si promovareaculturii traditionale prin achizitionarea de obiecte certificate ca fiindproduse traditionale de marca, in vederea structurilor de primireturistica
15
4 Proiecte promovate de asociatii 15
5 Proiecte care includ investitii in surse de energie regenerabila 30
TOTAL 100
Masura 322 - Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economiasi populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale
Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei :1. Imbunatatirea infrastructurii fizice de baza in spatiul rural2. Imbunatatirea accesului la serviciile publice de baza pentru populatia rurala3. Cresterea numarului de sate renovate4. Cresterea numarului de obiective de patrimoniu cultural de interes local si natural din spatiulrural sprijinit
Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii :
a) Infiintarea de drumuri noi, extinderea si imbunatatirea retelei de drumuri de interes local (drumuri comunale, vicinale si strazi din interiorul comunei) ce apartin proprietatii publice a unitatiiadministrative ( comuna) pe teritoriul careia se afla;
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 188 of 314
* Prima infiintare, extinderea si imbunatatirea retelei publice de apa ( captare, statii de tratare,alimentare) pentru localitatile rurale avand sub 10.000 populatie echivalenta ( p.e);* Prima infiintare, extinderea si imbunatatirea retelei publice de apa uzata ( canalizare, statii deeputrare) pentru localitatile rurale avand sub 10.000 populatie echivalenta ( p.e);* Prima infiintare si extinderea retelei publice de joasa tensiune a retelei publice de iluminat cueficienta energetica ridicata;* Prima infiintare si extinderea retelei publice locale de alimentare cu gaz catre alte localitati ruralesau catre zone rurale care nu sunt conectate la retea;* Investitii in statii de transfer pentru deseuri si dotarea cu echipamente de gestionare adeseurilor. b) Infiintarea, amenajarea spatiilor publicede recreere pentry populatia rurala ( parcuri, spatii de joaca pentru copii, terenuri de sport, pistede biciclete) * Renovarea cladirilorpublice ( ex. primarii) si amenajari de parcari, piete, spatii pentru organizarea de targuri. etc* Investitii in sisteme de producere si furnizare de energie din surse regenerabile ( in situatia incare este vorba de cladiri publice).
Sinergia cualte masuri
Masura 321 - Servicii de baza pentru economia si populatia ruralaMasura 323 Conservarea si punerea in valoare a mostenirii rurale
Beneficiarii directi: Numar
Comunele prin reprezentantii lor legali conform legislatiei nationale in vigoareAutoritatile locale ( comune) sau asociatii de dezvoltare intercomunitare prinoperatorii regionali pentru investitiile in infrastructura de apa/apa uzataAsociatiile de dezvoltare intercomunitare realizate intre 2 sau mai multe comuneinfiintate conform legislatiei nationale in vigoareONG-uri, asezaminte culturale si instittii de cult definite conform legislatiei nationalein vigoare Persoane fizice si juridice care detin in proprietate sau adminitreazaobiective de patrimoniu cultural/natural de interes local
10
Actori din spatiul rural beneficiari: Numar
Comunele prin reprezentantii lor legali conform legislatiei nationale in vigoareAutoritatile locale ( comune) sau asociatii de dezvoltare intercomunitare prinoperatorii regionali pentru investitiile in infrastructura de apa/apa uzataAsociatiile de dezvoltare intercomunitare realizate intre 2 sau mai multe comuneinfiintate conform legislatiei nationale in vigoareONG-uri, asezaminte culturale si instittii de cult definite conform legislatiei nationalein vigoare Persoane fizice si juridice care detin in proprietate sau adminitreazaobiective de patrimoniu cultural/natural de interes local
10
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 189 of 314
Tip de investitii eligibile :Crearea si modernizarea infrastructurii fizice de baza in zonele ruraleImbunatatirea calitatii mediului social, natural si economic in zonele ruraleProtejarea si conservarea patrimoniului cultural si natural rural
Actiuni imateriale
studii de fezabilitate, proiecte tehniceprograme de calculator, dreptul de utilizare a anumitor tehnologii
Actiuni materialeInfiintarea de drumuri noi, extinderea si imbunatatirea retelei de drumuri de interes localPrima infiintare si extindere a retelei publice de joasa tensiune si/sau a retelei publice de iluminatInfiintarea si amenajarea spatiilor publice de recreere pentru populatia ruralaRenovarea cladirilor publicePrima infiintare si dotarea infrastructurii aferenta serviciilor sociale precum centrele de ingrijirecopii
Finanţare : 1.200.000 Euro 5.276.400 RonDin care pentru energie regenarabila 120.000 Euro
• Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : 100 %
Nr. de proiecteprevăzute
Cost totalmediu
Estimarea costuluitotal pe măsură
ContribuţiaFEADR –măsură
Contribuţiapublică
naţională
Contribuţiaprivată
10 120.000 1.200.000 960.000 240.000 0
Criteriu de selectie localaNr criteriu Criterii de selecţie Punctaj
1 Aplicantul nu a mai beneficiat de sprijin din alte fonduri comunitarepentru investitii similare in ultimii 3 ani 20
2 Localitati rurale din regiunile cu grad de saracie ridicat 103 Proiectele care se incadreaza intr-o strategie de dezvoltare locala 104 Proiecte de investitii in infrastructura sociala 10
5 Proiectele care promoveaza investitii in scopul conservariispecificului local si a mostenirii culturale 10
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 190 of 314
6 Proiecte care includ investitii in surse de energie regenerabila 30
7 Proiecte promovate de asociatii 10
TOTAL 100
Masura 421 Implementarea proiectelor de cooperare
Obiectivul şi raportul cu strategia de dezvoltare – miza intervenţiei :
Obiectiv operational - Participarea Grupurilor de actiune locala la proiecte de cooperare. Prinintermediul acestei masuri se vor finanta proiecte de cooperare transnationala ( intre Romania sialte state membre sau nu) si inter-nationala ( in cadrul Romaniei) intre GAL-uri si altegrupuri/parteneriate, care functioneaza dupa principiul LEADER. Actiunile de cooperare sunteligibile atunci cand cel putin un partener reprezinta un GAL finantat prin axa LEADER.
Descrierea intervenţiei – domeniul de acoperire al măsurii :
Doar proiectele/actiunile comune care corespund obiectivelor masurilor din cele 3 axe ( axa 1, 2 si3) ale FEADR vor fi eligibile pentru sprijin.Actiunile comune pot avea ca obiectiv si constructiainstitutionala : schimb de experienta si bune practici privind dezvoltarea locala prin publicatiicomune, organizare de evenimente, proiecte de twinning ( schimb de manageri de program si depersonal) sau prin lucrari de dezvoltare comune sau coordonate in comun. Functionarea uneistructuri comune este cea mai integrata forma de cooperare. Responsabilitatile fiecarui partenersunt detaliate in cadrul unui acord de cooperare, semnat de cele 2 GAL-uri implicate in proiect,care trebuie sa contina referinte la un buget general planificat, obiectivele proiectului, activitatilepe care doresc sa le implementeze in comun in vederea realizarii acestora, rolul fiecarui partener siparticiparea financiara finala a fiecarui partener in cadrul proiectului
Sinergia cu altemasuri
Masura 431 - Functionarea Grupurilor de actiune locala, dobandirea decompetente si animarea teritoriului
Beneficiarii directi: Numar
GAL-uri selectate in conformitate cu abordarea LEADER 7
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 191 of 314
Actori din spatiul rural beneficiari: Numar
GAL-uri selectate in conformitate cu abordarea LEADER 7
Tip de investitii eligibile :Activitatile/proiectele sa corespunda unei masuri sau mai multor masuri din FEADRPregatirea proiectelor de cooperare-organizare misiuni tehnice, intalniri, seminarii, activitati detraducere si interpretare, multiplicare documenteInvestitii pentru implementarea proiectelor comune de dezvoltare localaProiecte comune de instruire
Actiuni imateriale
Activitatile/proiectele sa corespunda unei masuri sau mai multor masuri din FEADRPregatirea proiectelor de cooperare-organizare misiuni tehnice, intalniri, seminarii, activitati detraducere si interpretare, multiplicare documenteInvestitii pentru implementarea proiectelor comune de dezvoltare localaProiecte comune de instruire
Actiuni materialeProiecte de twinning ( schimb de manageri de program si de personal)
Proiecte de sprijin institutional
Lucrari de dezvoltare comune
Organizare de evenimente culturale internationale, targuri mestesugaresti nationale etc
Finanţare : 140.000 Euro 615.580 Ron
• Ajutorul public (FEADR + contribuţie publică naţională) : 100 %
Nr. de proiecteprevăzute
Cost totalmediu
Estimarea costuluitotal pe măsură
ContribuţiaFEADR –măsură
Contribuţiapublică
naţională
Contribuţiaprivată
7 20.000 140.000 112.000 28.000 0
Indicatorii de monitorizare
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 192 of 314
Pentru măsurile propuse de potențialul GAL Microregiunea Belceşti – Focuri s-au stabilit
următorii indicatori de monitorizare, care să scoată în evidență rezultatele așteptate ca urmare a
implementării GAL-ului:
Indicatori măsuri GAL Valori
Realizare
Numărul de proiecte finanțate 63din careproiecte inovative 10proiecte care includ actiuni
pentru protectia mediului 16Numărul de beneficiari sprijiniți 63
din caretineri sub 40 de ani 21grupuri de producatori sau
asociatii 32Numărul brut de locuri de muncăcreate 82- din care femei 44- din care bărbați 38
Impact Creșterea economică (euro) 437.000
Corespondența și complementaritatea cu măsurile PNDR și alte programe de dezvoltare
Măsurile propuse de GAL-ul Microregiunea Belcești – Focuri au fost stabilite având învedere și dezideratul de a asigura corespondența și complementaritatea cu măsurile PNDR și alteprograme de dezvoltare cu finanțare națională și europeană.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 193 of 314
Corespondența și complementaritatea cu măsurile PNDR și alte programe de dezvoltare
MăsuraCorespondența
cu măsurilePNDR
Complementaritatea cu alte programe dedezvoltare
Masura 111Formareprofesională(training), informaresi difuzare decunostinte
111
1. Strategia de dezvoltare economică șisocială a județului Iași pentru perioada2009 - 2014, Obiectivul vertical 1 -Creșterea competitivității agro-industrialea județului Iași2. Strategia de dezvoltare a regiunii Nord -Est3. Programul Operațional SectorialDezvoltarea Resurselor Umane - POSDRU
Masura 121Modernizareaexploatatiiloragricole
121
1. Strategia de dezvoltare economică șisocială a județului Iași pentru perioada2009 - 2014, Obiectivul vertical 1 -Creșterea competitivității agro-industrialea județului Iași2. Strategia de dezvoltare a regiunii Nord -Est3. Programul Operațional SectorialCreșterea Competitivității Economice -POS CCE
Masura 123 Crestereavaloarii adaugate aproduselor agricole siforestiere
123
1. Strategia de dezvoltare economică șisocială a județului Iași pentru perioada2009 - 2014, Obiectivul vertical 1 -Creșterea competitivității agro-industrialea județului Iași2. Strategia de dezvoltare a regiunii Nord -Est3. Programul Operațional SectorialCreșterea Competitivității Economice -POS CCE
Masura 312 Sprijinpentru crearea sidezvoltarea de micro-intreprinderi
312
1. Strategia de dezvoltare economică șisocială a județului Iași pentru perioada2009 - 2014, Obiectivul vertical 3 -Valorizarea patrimoniului cultural2. Strategia de dezvoltare a regiunii Nord -Est3. Programul Operațional Regional - POR
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 194 of 314
MăsuraCorespondența
cu măsurilePNDR
Complementaritatea cu alte programe dedezvoltare
Masura 313Incurajareaactivitatilor turistice
313
1. Strategia de dezvoltare economică șisocială a județului Iași pentru perioada2009 - 2014, Obiectivul vertical 3 -Valorizarea patrimoniului cultural2. Strategia de dezvoltare a regiunii Nord -Est3. Programul Operațional Regional - POR
Realizarea și dotareaateliere pentrumeșterii populari șisusținerea activitățilormeșteșugărești
322
1. Strategia de dezvoltare economică șisocială a județului Iași pentru perioada2009 - 2014, Obiectivul vertical 3 -Valorizarea patrimoniului cultural2. Strategia de dezvoltare a regiunii Nord -Est3. Programul Operațional SectorialDezvoltarea Resurselor Umane - POSDRU
Realizarea uneimonografiicomprehensive ateritoriului
322
1. Strategia de dezvoltare economică șisocială a județului Iași pentru perioada2009 - 2014, Obiectivul vertical 3 -Valorizarea patrimoniului cultural2. Strategia de dezvoltare a regiunii Nord -Est3. Programul Operațional SectorialDezvoltarea Resurselor Umane - POSDRU
Reabilitarea a 3monumente/obiectiveculturale de interesmajor
322
1. Strategia de dezvoltare economică șisocială a județului Iași pentru perioada2009 - 2014, Obiectivul vertical 3 -Valorizarea patrimoniului cultural2. Strategia de dezvoltare a regiunii Nord -Est3. Programul Operațional Regional - POR
Promovareaidentității teritoriale 322
1. Strategia de dezvoltare economică șisocială a județului Iași pentru perioada2009 - 2014, Obiectivul vertical 3 -Valorizarea patrimoniului cultural2. Strategia de dezvoltare a regiunii Nord -Est3. Programul Operațional Regional - POR
Tabel Corespondența și complementaritatea cu măsurile PNDR și alte programe de dezvoltare
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 195 of 314
Realizarea parteneriatului şi funcţionarea GAL-ului
Parteneriatul va fi format din diverşi actori publici şi privaţi. La nivelul luării deciziilor,
partenerii economici şi sociali, precum şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile vor reprezenta
peste 50% din parteneriatul local. De asemenea, organizaţiile ce provin din oraşe care au
responsabilitati şi zona rurală din teritoriu, vor fi partenere în GAL, dar nu vor avea o pondere
mai mare de 25% la nivel decizional.
(parteneriatul care realizează dosarul de candidatura – Planul de Dezvoltare Locală)
Parteneriatul public - privat Microregiunea Belcesti - Focuri s-a constituit in forma
prezenta in luna martie a anului 2012 la initiativa reprezentantului Microregiunea Belcesti –
Focuri.
Din cadrul parteneriatului fac parte 42 de membri, 11 - reprezentanti ai administratiei
publice locale, 31 parteneri privati si reprezentanti ai societatii civile.
Pondere parteneri functie de mediul de provenienta
88,10%
11,90%
MEDIU RURAL MEDIU URBAN
Fig - Ponderea partenerilor in functie de mediul de provenienta
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 196 of 314
Dupa cum se poate observa in imaginea de mai sus, parteneriatul public-privat
Microregiunea Belcesti - Focuri respecta criteriul referitor la ponderea partenerilor privati si ai
societatii civile, in sensul ca acestia se situeaza peste pragul de 50% recomandat de Planul
National de Dezvoltare Rurala si chiar peste pragul de 65% recomandat de Ministerul Agriculturii
si Dezvoltarii Rurale pentru selectia potentialelor GAL-uri organizata in martie – mai 2012.
Partenerii au semnat un Acord de parteneriat si in cazul in care GAL-ul va fi selectat la
finantare se vor constitui legal si vor pobtine hotararea judecatoreasca de constituire.
Avand in vedere ca dezvoltarea rurala presupune un grad ridicat de implicare a actorilor
rurali pentru a identifica corect si in timp util necesitatile locale, pentru a elabora in functie de
acestea strategii integrate de actiune, destinate dezvoltarii comunitatii locale (inclusiv a mediului
economic), activitatile realizate in vederea elaborarii Planului de Dezvoltare Locala al GAL –
Microregiunea Belcesti – Focuri au avut in vedere urmatoarele aspecte:
- realizarea de analize si expertize teritoriale;
- realizarea unei analize diagnostic;
- realizarea analizei SWOT;
- formularea prioritătilor de dezvoltare;
- elaborarea programului de actiuni;
- elaborarea bugetului necesar implementării actiunilor;
- identificarea celor mai bune modalităti de implementare, evaluare si monitorizare a
activitatilor Axei Leader.
Pentru intocmirea Planului de Dezvoltare Locala pentru Microregiunea Belcesti –
Focuri, au fost intreprinse urmatoarele actiuni:
A.1. realizarea unor actiuni de informare – grup de lucru; s-au constituit grupuri de lucru,
la care au fost prezenti reprezentanti desemnati ai fiecarui partener semnatar al acordului de
parteneriat si alte persoane in calitate de invitati. Constituirea primelor grupuri de lucru, au avut
drept scop stabilirea in comun a urmatoarelor aspecte:
- actiunile care urmau sa se intreprinda atat de catre fiecare membru al parteneriatului, cat
si de catre intregul grup;
- stabilirea unui calendar de lucru pentru realizarea tuturor aspectelor convenite de catre
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 197 of 314
membrii parteneriatului;
- modalitatile de realizare a tuturor activitatilor propuse a se realiza;
- modalitatea de colectare a datelor necesare elaborarii strategiei de dezvoltare locala si
persoanele responsabile de culegerea datelor;
- validarea unei echipe responsabila cu realizarea tuturor activitatilor si stabilirea
responsabilitatilor fiecarui membru al echipei;
- analiza resurselor materiale, financiare si umane necesare elaborarii planului de
dezvoltare locala;
- modalitatea de animare a teritoriului si de constientizare a locuitorilor;
Urmatoarele grupuri de lucru s-au constituit periodic pe toata perioada de implementare
a proiectului si au avut drept obiectiv:
- analiza datelor culese din teritoriu;
- formularea unui set de prioritati strategice si supunerea acestora unor discutii intre
membrii parteneriatului;
- formularea unei viziuni de dezvoltare a teritoriului si a obiectivelor strategice majore;
- stabilirea prioritizarii proiectelor in cadrul strategiei si elaborarea unui plan de actiuni in
vederea implementarii strategiei de dezvoltare locala;
Urmatoarele grupuri de lucru au avut drept obiectiv prezentarea si discutarea proiectului
de Plan de Dezvoltare Locala; s-a realizat de asemenea validarea strategiei, a propunerilor si a
alegerii organizării actiunilor, prezentarea concluziilor lucrărilor în fata reprezentantilor
localitătilor din teritoriu si a celorlalti parteneri ai teritoriului, constituirea comitetului decizional
si de selectie, validarea dosarului de candidatura final de către parteneri.
Anexam in acest sens procesele verbale si listele de prezenta ale participantilor elaborate
cu ocazia organizarii grupurilor de lucru.
In procesul de elaborare a stretegiei de dezvoltare locala au fost implicate in
permanenta entitatile interesate – atat publice, cat si private si ONG - din aria teritoriala a GAL
– Microregiunea Belcesti – Focuri.
A.2. realizarea unor activitati de publicitate si animare a teritoriului si anume:
- tiparirea urmatoarelor materiale publicitare:
Afise A3 buc 1.000
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 198 of 314
Pliante buc 25.000
Fluturasi buc 25.000
Carti vizita buc 1.000
Scrisori de prezentare buc 4.000
- Prin aceste materiale s-a facut o scurta prezentare a programului Leader si a tipurilor de
proiecte pe carea acesta le poate finanta, persoanele implicate la nivelul teritoriului, date
de contact ale biroului de proiect; Afisele au fost amplasate pe teritoriul GAL-ului
Avand in vedere complexitatea si noutatea Leader, GAL – Microregiunea Belcesti –
Focuri a urmarit realizarea diseminarii informatiilor prin metode diferite, astfel incat gradul de
insusire a acestora sa fie cat mai mare.
A.3. Alte actiuni realizate au fost: :
- realizarea de expertize la nivelul teritoriului GAL necesare elaborarii Planului de
Dezvoltare Locala;
- elaborarea studiilor, analizelor necesare elaborarii strategiei finale a grupului;
- elaborarea strategiei de dezvoltare locala;
- pregatirea dosarului pentru selectia GAL si prezentarea acestuia in cadrul sesiunii de
depunere a candidaturilor;
In afara de activitatile cuprinse mai sus, membrii GAL s-au implicat si in alte tipuri de
activtati de animare a teritoriului si de implicare a populatiei in elaborarea strategiei de
dezvoltare a grupului si anume:
- - aplicarea de chestionare in randul populatiei;
- comitete de consultare periodice realizate de catre fiecare membru al parteneriatului cu
locuitorii din comuna de resedinta;
- animarea teritoriului;
Rezultatele activitatilor de animare, informare si promovare au avut urmatoarele
rezultate:
Rezultate planificate Rezultate obţinute 1 echipa de implementare 9 seminarii si 150 oameni informati 1 Studiu cu potentialul zonei 250 chestionare
1 echipa de implementare 9 seminarii si 150 oameni informati 1 Studiu cu potentialul zonei 250 chestionare
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 199 of 314
Rezultate planificate Rezultate obţinute 1000 afise 25000 fluturasi 25000 pliante 1000 carti vizita 4000 de scrisori 25000 oameni informati 1000 persoane intervievate 250 chestionare sondaj 1 plan de dezvoltare locala
1000 afise 25000 fluturasi 25000 pliante 1000 carti vizita 4000 de scrisori 25000 oameni informati 1.238 persoane intervievate 299 chestionare sondaj 1 plan de dezvoltare locala
Procesul de elaborare a Planului de dezvoltare Locală pentru teritoriul Microregiunea
Belcești – Focuri a necesitat parcurgerea următoarelor etape cronologice:
1. Realizarea echipei de coordonare pentru elaborarea dosarului de candidatură;
2. Promovarea și diseminarea conceptului LEADER în teritoriul GAL-ului;
3. Identificarea leader-ului pentru acest potențial GAL;
4. Realizarea unei analize diagnostic sumare;
5. Identificarea persoanelor-resursă;
6. Pregătirea materialelor de prezentare a programului Leader;
7. Organizarea grupurilor de lucru.
1. Realizarea echipei de coordonare pentru elaborarea dosarului de candidatură.
Echipa de coordonare a fost realizată de către beneficiar pe baza expertizei și
competențelor profesionale. În realizarea echipei au fost aleși experți cu experiență în politici și
strategii de dezvoltare, în proiecte cu finanțare europeană.
Echipa de coordonare este:
Persoana Funcție în proiect Atribuții și competențe specifice
Burdujan Cristian Responsabil legal
• Asigură un circuit informațional adecvat, discuții șifeedback dintre diferiți actori;• Intocmește planuri detaliate de lucru trimestriale (pentru3 luni) și de a monitoriza respectarea implementăriiacestora;• Asigură executarea la timp a activităților;• Organizează și coordonează procurarea de bunuri șiservicii pentru realizarea planului;• Ghidează lucrul consultanților și contractanților,supraveghind desfășurarea activităților conform planuluide lucru negociat;• Este responsabil pentru implementarea cu success aactivităților proiectului și atingerii rezultatelor planificate
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 200 of 314
Persoana Funcție în proiect Atribuții și competențe specificeîn proiect;• Supraveghează desfășurarea zilnică a proiectului șigestionează echipa proiectului;• Participă la diferite ședințe și la toate evenimenteleproiectului, asigurând pregătirea adecvată a acestora;• Este responsabil pentru managementul zilnic alproiectului – organizațional și conceptual;• Asigură și participă la activitățile de informare,promovare, animare a teritoriului;• Asigură și coordonează activitățile din teritoriu șiactivitățile legate de formare rețea (GAL);• Stabilește și menține relația cu persoanele directinteresate să participe la construcția GAL , din fiecarecomunitate;• Elaborează împreună cu ceilalți experți și animatoridocumentele și formularele necesare activităților decolectare a informațiilor (chestionare, documentecumulative, etc.);• Participă și colaborează cu echipa la activitățile decolectare, gestionare, prelucrare a datelor din comunitățilealocate;• Facilitează cooperarea dintre și între consultanții/experții pe termen scurt și partenerii proiectului;• Participă la organizarea și derularea atelierelor de lucruîn cadrul proiectului• Participă la diseminarea informațiilor în comunități• Participă efectiv la elaborarea documentației care stă labaza elaborării Planului de Dezvoltare Locală• Asigură comunicarea externă referitoare la acest proiectîntre organizație și toți partenerii/colaboratorii dincomunele țintă alocate;
Sandu Loredana SorinaAnca Oprisan Experti
• Deține funcția de expert dezvoltare locală în cadrulechipei;• Colaborează cu echipa de management în realizareaactivităților și atingerea obiectivelor proiectului• Participă efectiv la derularea activităților proiectului• Asigură și participă la activitățile de informare,promovare, animare a teritoriului• Asigură și coordonează activitățile din teritoriu șiactivitățile legate de formare rețea (GAL)• Stabilește și menține relația cu persoanele directinteresate să participe la construcția GAL, din fiecarecomunitate• Elaborează împreună cu ceilalți experți și animatoridocumentele și formularele necesare activităților decolectare a informațiilor (chestionare, documentecumulative, etc.)• Participă și colaborează cu echipa la activitățile decolectare, gestionare, prelucrare a datelor din comunitățilealocate• Efectuează activități de teren în comunitățile țintă încampaniile de informare și promovare în teritoriu, sub
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 201 of 314
Persoana Funcție în proiect Atribuții și competențe specificesupervizarea responsabilului cu activitățile de promovare• Participă la organizarea și derularea atelierelor de lucruîn cadrul proiectului• Participă la diseminarea informațiilor în comunități• Participă efectiv la elaborarea documentației care stă labaza elaborării Planului de Dezvoltare Locală• Asigură comunicarea externă referitoare la acest proiectîntre organizație și toți partenerii/ colaboratorii dincomunele țintă alocate;• Asigură comunicarea internă la nivelul echipei deimplementare și asigură buna comunicare cu echipa demanagement;• Răspunde pentru planificarea, implementarea șiraportările interne ale proiectului și le supune spre avizaremanagerului de proiect;• Comunică problemele ivite și propune metode desoluționare, în măsura ariei de responsabilități• Elaborarează/ depune rapoartele lunare de activitate/rapoarte de progres și supunerea lor spre avizaremanagerului de proiect
Tabel– Echipa de coordonare
Sandu Loredana Sorina şi Burdujan Cristian au absolvit:
Cursul de formare şi informare în cadrul proiectului „Sensibilizare actorilor locali cu
privire la abordarea LEADER” organizat de Idel şi Direcția Generală de Dezvoltare Rurală
din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Gura Humorului, 29 martie – 2
aprilie 2010;
Curs de formarea specializat LEADER din cadrul proiectului „Formarea reprezentanţilor
Grupurilor Potențiale” organizat de Idel şi Direcția Generală de Dezvoltare Rurală din
cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Constanţa, 21 iunie – 3 iulie 2010;
Echipa de experţi a fost stabilită prin proiectul „Constituire GAL Microregiunea Belcești-
Focuri, Iaşi”, proiect finanțat de Uniunea Europeană prin Fondul European Agricol pentru
Dezvoltare Rurală, Măsura 431 - Funcționarea Grupurilor de Acţiune Locală, dobândirea de
competențe şi animarea teritoriului, Submăsura 431.1 - Faza 3 - "Sprijin financiar pentru
pregătirea dosarelor pentru selecţia GAL“, contribuţia Uniunii Europene la proiect - 200.921
RON.
2. Promovarea şi diseminarea conceptului LEADER în teritoriul GAL-ului
Programul LEADER este un concept introdus recent în România prin Programul Național
de Dezvoltare Rurală, ce prezintă un caracter inovator datorită abordării „de jos în sus” a
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 202 of 314
nevoilor comunităţilor rurale. Această abordare permite partenerilor locali, să îşi aleagă un grup
coerent de măsuri adaptate priorităţilor identificate pe teritoriul lor şi a le transpune în strategii
de dezvoltare, punând cât mai bine în valoare Potențialul endogen al teritoriului.
Din aceste motive, o importanţă deosebită a fost acordată etapei de promovare şi
diseminare a programului Leader şi a avantajelor acestui tip de program în cadrul teritoriului.
În această etapă au fost parcurşi următorii paşi:
Identificarea principalilor actori ce vor fi informaţi
Contactarea reprezentanţilor-cheie din toate categoriile de potențiali parteneri din cele 6
comune incluse în GAL, respectiv:
o Primării;
o ONG-uri;
o Societăţi comerciale şi alte persoane juridice generatoare de profit;
o Asociații şi grupuri de producători agricoli;
o Instituţii de învățământ şi instituţii culturale;
o Persoane fizice reprezentative;
o Alţi actori locali şi regionali
Realizarea de întâlniri de prezentare a axei Leader şi a concepului GAL.
Această etapă a avut un real succes, înregistrându-se un eşantion reprezentativ de
participanţi din toate domeniile de activitate specifice comunităţii rurale din acest teritoriu.
Informarea publicului s-a realizat prin:
8 seminarii – la care au participat aproximativ 150 de participanţi;
întâlniri directe cu persoane fizice şi juridice din cadrul teritoriului;
Materialele de informare utilizate au fost:
afişe
pliante
fluturaşi
cărţi de vizită
scrisori de prezentare.
mijloace electronice (Prezentări Powerpoint, informări prin e-mail, etc)
3. Identificarea leader-ului Potențialului GAL;
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 203 of 314
Având în vedere caracterul de parteneriat precum şi natura diferită a potențialilor
participanţi, pentru succesul GAL-ului Microregiunea Belcești – Focuri s-a urmărit găsirea unui
leader în jurul căruia să se poate coagula o ehipă competentă şi eficientă de conducere a
potențialului GAL.
Urmarea firească a activității de promovare, identificarea leader-ului potențialului GAL
Microregiunea Belcești – Focuri s-a realizat dintre participanţii cei mai activi din cadrul
întâlnirilor de promovare.
Pentru potențialul GAL Microregiunea Belcești – Focuri, echipa de coordonare a propus
ca leader-ul să fie Burdujan Cristian, propunere ce a fost acceptată în unanimitate de către
participanţii la întâlnirile de promovare şi diseminare a axei Leader.
Considerentele care au stat la baza acestei alegeri au fost:
deţine competențe de conducere şi g estionare a resurselor umane, financiare şi
materiale;
deţine o experienţă vastă în atragerea şi gestionarea fondurilor cu finanțare europeană şi
națională;
reprezintă persoana care s-a implicat activ cel mai mult în organizarea şi derularea
întâlnirilor precum şi în realizarea de propuneri şi recomandări;
a fost acceptat ca şi lider de opinie de către participanţii la intâlnirea de prezentare a axei
Leader şi a GAL-ului.
4. Realizarea unei analize diagnostic sumare
Împreună cu leaderul potențialului GAL Microregiunea Belcești – Focuri şi cu o parte din
participanţii la întâlnirile de diseminare, echipa de coordonare a proiectului a realizat o analiză
diagnostic sumară a teritoriului curprins de potențialul GAL Microregiunea Belcești – Focuri.
Au fost analizate următoare direcții strategice:
Teritoriul
Cadru geografic
Patrimoniu
Infrastructura
Mediu
Populația
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 204 of 314
Caracteristici demografice
Forţa de muncă
Activitățile economice
Sectorul agricol
Activitățile economice non-agricole
Organizarea socială şi instituţională
Serviciile sociale
Activitățile instituţiilor publice
Activitățile ONG-urilor
Analiza s-a efectuat pe baza datelor statistice primite de la Direcția de Statistica Iaşi,
Direcția Agricolă şi de Dezvoltare Rurală Iaşi, primăriile celor 6 comune, Agenț ia Judeţeană de
Ocupare a Forței de Muncă, chestionare proprii.
5. Identificarea persoanelor-resursă
Din analiza diagnostic efectuată, echipa de coordonare a reuşit să stabilească direcțiile
prioritare de dezvoltare. Pentru fiecare astfel de direcție prioritară, s-au identificat grupurile de
lucru şi ulterior câte o persoană-resursă cu care se va colaboara în realizarea Planului de
Dezvoltare Rurală .
În tabelul următor sunt prezentate persoanele-resursă în funcţie de direcția de
dezvoltare:
Direcții de dezvoltare Persoana-resursă Grup de lucru
Agricultură Sava Doru,SC IMMOAGRO TRADE SRL
ASOCIAȚIA P.A.S. AGROMEC BELCEȘTITaranu Constantin, SC AGROSERV INVEST SRLMilica PitaruLenter Janica, Reprezentant DADRSandu LoredanaBurdujan Cristian
Populația Macovei Vasile,Primar comuna Focuri
Tibucanu Mihai, SC AGRICOLA A.C.C.Chelariu Maria, Director Scoala generala comunaFantaneleMilitaru Oana, Scoala de Arte si Meserii FocuriMilica Pitaru
Macovei Maria, Scoala de Arte si Meserii Focuri
Macovei Vasile, Primar comuna FocuriExpert - Mosneagu Dan
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 205 of 314
Direcții de dezvoltare Persoana-resursă Grup de lucru
Teritoriul Constantin Grigoraș,Primar comuna Coarnele Caprei
Filip Octav, World Vision RomâniaMilica PitaruConstantin Grigoraș, Primar comuna Coarnele CapreiPictor Gheorghe CiobanuProfesor Ciobanu Cristina, Grup scolar "VictorMihailescu Craiu", BelceștiExpert - Barjoveanu Romel
Activitățile economicenon-agricole
Bologa Ion,SC ROXY GROUP SRL
Bologa Ion, SC ROXY GROUP SRLIbanescu Mariana, SC AGRIMARV ASCelso Latini, SC LATINICOM SRLBerea Gabriela, SC AURORA STAR SRLMilica PitaruPetras Constantin, Primar comuna BelceștiGradinaru Maria, Reprezentant DADRPictorul Gheorghe CiobanuExpert - Hanganu Romeo
Organizarea sociala siinstitutionala
Filip Octav,World Vision România
Prisecaru Catalin, SC IUSTIN SRLFilip Octav, World vision RomâniaButnariu Luminita, SC BAVASTIK SRLSorin Chelariu, Primar comuna FantaneleIvan Constantin, Primar comuna ErbiceniMagda SingherMilica Pitaru
Tabel – Persoanele resursă
6. Pregătirea materialelor de prezentare a programului Leader
Materialele de prezentare utilizate au fost:
afişe
pliante
fluturaţi
cărţi de vizită
scrisori de prezentare.
mijloace electronice (Prezentari Powerpoint, informari prin e-mail, etc)
Pe lângă acestea au fost realizate materiale necesare intâlnirilor pe grupuri de lucru, şi
anume:
Rapoarte de prezentare a analizei diagnostic sumare, pe teme;
Chestionare de lucru.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 206 of 314
7. Organizarea grupurilor de lucru
Grupurile de lucru au fost structurate în funcţie de direcțiile prioritare de dezvoltare
pentru teritoriul potențialului GAL, direcții care au reieşit din analiza diagnostic sumară. În
realizarea componentei fiecărui grup de lucru s-a urmărit ca membrii să provină din categorii
socio-economice diferite, astfel încât să se obțină o combinare a competențelor şi expertizelor
pe grup de lucru.
Fiecare grup de lucru a fost coordonat şi monitorizat de către 1 expert din echipa de
coordonare. Acesta a îndeplinit şi rolul de moderator în cadrul discuţiilor ce au avut loc în fiecare
grup. Pe baza unui chestionar de lucru, expertul conducea discuţia astfel încât să se atingă toate
punctele de interes şi toţi membrii grupului de lucru să îşi exprime părerea.
Ca şi mod de lucru, fiecare grup a participat la 2 întâlniri separate, 1 întâlnire comună cu
toate grupurile şi 1 întâlnire comună cu grupurile de lucru şi cu toţi partenerii.
Prima întâlnire – întâlnire separată pe grupuri de lucru
În cadrul primei întâlniri, pe baza raportului de prezentare a analizei diagnostic pe direcția
de dezvoltare specifică grupului, realizat de echipa de coordonare, s-au realizat următoarele
activități:
prezentarea de către expert a raportului de analiza diagnostic pe direcția de dezvoltare
specifică grupului;
discutarea fiecărui capitol din raportul de prezentare;
schimburi şi aport de idei noi;
stabilirea următoarelor activități și a personelor responsabile;
stabilirea necesarului de informații suplimentare
În urma întâlnirii, expertul beneficiarului a realizat un proces verbal al întâlnirii care a fost
înmânat fiecărui participant.
A doua întâlnire – întâlnire separata pe grupuri de lucru
Pe baza analizei diagnostic și a discuțiilor de la prima întâlnire, echipa de coordonare a
realizat analiza SWOT pe fiecare direcție de dezvoltare. Analiza SWOT a servit drept pilon
principal în elaborarea propunerilor de măsuri/acțiuni ce trebuiesc întreprinse pentru
fructificarea punctelor tari și oportunităților precum și pentru diminuarea punctele sl abe
specifice fiecarei direcții prioritare de dezvoltare.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 207 of 314
În cadrul celei de-a doua întâlniri, s-au parcurs următoarele activități:
prezentarea punctelor tari și slabe ale potențialului GAL Microregiunea Belcești – Focuri,
pe direcții de dezvoltare;
prezentarea oportunităților și amenințărilor ce pot influența potențialul GAL
Microregiunea Belcești – Focuri, pe direcții de dezvoltare;
prezentarea propunerilor de măsuri/acțiuni ce trebuiesc întreprinse pentru fructificarea
punctelor tari și oportunităților p recum și pentru diminuarea punctele slabe specifice
fiecărei direcții prioritare de dezvoltare;
discutarea fiecărui capitol prezentat de expertul beneficiarului;
schimburi şi aport de idei noi;
generarea de propuneri și sugestii privind măsurile ce trebuie întreprinse pentru direcția
de dezvoltare specifică;
identificarea măsurilor din cadrul PNDR, adaptate acţiunilor propuse;
stabilirea următoarelor activități si a personelor responsabile.
În urma întâlnirii, experții au realizat un proces verbal al întâln irii care a fost înmânat
fiecărui participant.
A treia întâlnire – întâlnire comună cu toate grupurile de lucru
Primele două întâlniri au avut rolul de a consolida și dezvolta în comun toate informațiile
și datele necesare realizării Planului de Dezvoltare Locală. Astfel, echipa de coordonare a reușit
să finalizeze analiza diagnostic și analiza SWOT și să elaboreze, pe baza acestor analize,
propunerea privind strategia de dezvoltare pentru teritoriul potențialului GAL Microregiunea
Belcești – Focuri.
Cea de-a treia întâlnire a constat în desfășurarea următoarelor activități:
prezentarea propunerii privind strategia de dezvoltare pentru teritoriul Potențialului GAL
„Microregiunea Belcești – Focuri”;
discutarea fiecărei strategii și măsuri, precum și prioriti zarea acestora;
generarea de propuneri și sugestii privind strategiile de dezvoltare locale;
discutarea planului de finanțare și a alocării bugetare pe fiecare Măsura;
stabilirea următoarelor activități și a personelor responsabile.
În urma întâlnirii, managerul de proiect a realizat un proces verbal al întâlnirii care a fost
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 208 of 314
înmânat fiecărui participant.
A patra întâlnire – întâlnire generală, cu toţi partenerii Potențialului GAL
Toate aceste trei întâlniri au condus la concretizarea de către echipa de coordonare a
Planului de Dezvoltare Locală pentru teritoriul potențialului GAL Microregiunea Belcești –
Focuri.
A patra întâlnire a realizat următoarele deziderate:
prezentarea concluziilor în urma întâlnirilor cu grupurile de lucru pe direcțiile de
dezvoltare specificate;
prezentarea de către echipa de coordonare a Planului de Dezvoltare Locală;
validarea de către partenerii GAL Microregiunea Belcești – Focuri;
discuții privind Planul de Dezvoltare Locala;
După finalizarea acestei întâlniri, echipa de coordonare a trecut la etapa de elaborare a
candidaturii.
In ceea ce priveste actiunile propuse in cadrul Planului de Dezvoltare Locala, GAL –
Microregiunea Belcesti – Focuri, si impreuna cu acesta, entitatile publice, private si ale societatii
civile, garanteaza capacitatea de gestionare necesara pentru a-si asuma co-responsabilitatea
implementarii acestora.
Experienta in gestionarea proiectelor europene, alocarea corecta a resurselor umane si
materiale ale GAL – Microregiunea Belcesti – Focuri precum si impartirea responsabilitatilor
realizarii actiunilor necesare implementarii Planului intre membrii parteneriatului, dau o
asigurare in plus pentru derularea strategiei si indeplinirea obiectivelor acesteia.
Faptul ca fiecare entitate care face parte din cadrul parteneriatului va avea gradul sau de
implicare in realizarea obiectivelor se explica prin faptul ca fiecare entitate are un reprezentant
in cadrul parteneriatului.
Astfel, entitatile publice locale care fac parte din cadrul GAL – Microregiunea Belcesti –
Focuri, datorita omogenitatii teritoriului din punct de vedere fizico-geografic, economic si social
vor derula si in mod individual proiecte si actiuni similare ca si activitati si obiective.
In ceea ce priveste reprezentativitatea privata in cadrul GAL – Microregiunea Belcesti –
Focuri, participantii in cadrul grupului sunt entitati juridice care reprezinta diferite sectoare de
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 209 of 314
activitate: servicii, comert, mediu, agricultura, etc., sau deruleaza activitati complementare
importante pentru dezvoltarea teritoriului din care fac parte, ceea ce aduce o asigurare in plus
pentru caracterul integrator al strategiei de dezvoltare locala propusa de Gal – Microregiunea
Belcesti – Focuri.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 210 of 314
Schemă de animare a elaborării candidaturii:
TibucanuMihai
ASOCIATIAP.A.S.AGROMECBELCESTI
TaranuConstantin
Sava Doru
LenterJanica
ConsilierAgricolPrimariaBaltati
Agricultura
ChelariuMaria
MilitaruOana
ButucConstantin
MacoveiMaria
Populatia
BarasanRares
ConstantinGrigoras
CiobanuGheorghe
CiobanuCristina
BarjoveanuRomel
Teritoriul
Bologa Ion
Celso Latini
BereaGabriela
VostinaruIoan
PetrasConstantin
Economienonagricola
PrisecaruCatalin
ButnariuLuminita
ConstantinGrigoras
SorinChelariu
IvanConstantin
Social siinstitutional
Coor
dona
re-e
labo
rare
Depunerea candidaturii
Valid
are
Elaborarea şi centralizareaProcesele verbale ale întârnirilor
Mob
iliza
reÎnsuşire
LEADERBURDUJAN CRISTIAN
MacoveiVasile
[Type a
quote
fromthe
document orthesummary ofan
interestin
gpoin
t.Youcan
positionthetextboxanywhere inthe
documen
t.
ConstantinGrigoras
BologaIon
[Type a
quote
fromthe
document orthesummary ofan
interestin
gpoin
t.Youcan
positionthetextboxanywhere inthe
documen
t.
FilipOctav
[Type a
quote
fromthe
document orthesummary ofan
interestin
gpoin
t.Youcan
positionthetextboxanywhere inthe
documen
t.
SavaDoru
[Type a
quote
fromthe
document orthesummary ofan
interestin
gpoin
t.Youcan
positionthetextboxanywhere inthe
documen
t.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 211 of 314
PARTENERI PUBLICINR.CRT. DENUMIRE STATUT
NUMELE SIPRENUMELE
REPREZ LEGAL1 Comuna Focuri, Jud Iasi APL Macovei Vasile2 Comuna Fantanele, Jud Iasi APL Chelariu Sorin3 Comuna Coarnele Caprei, Jud Iasi APL Grigoras Constantin4 Comuna Erbiceni, Jud Iasi APL Ivan Constantin5 Comuna Baltati, Jud Iasi APL Astefanei Vasile6 Comuna Belcesti, Jud Iasi APL Constantin Petras7 Comuna Scobinti, Jud Iasi APL Hriţcu Ghe. Gheorghe8 Comuna Siretel, Jud Iasi APL Ancuta I. Gheorghe9 Orasul Dolhasca, Jud Suceava APL Maria Cojocariu
10 Agentia pentru Protectia Mediului Suceava Inst publica Iluta Cocris11 SAM Fantanele Inst publica Chelariu Maria
PARTENERI PRIVATI
12 Asociatia crescatorilor de animale FantaneleMarchidan ONG Marchidan Vasile
Radu13 Comunitatea rusilor lipoveni ONG Timofte Fanica
14 SC Agro-Radena SRL SRL Marchidan VasileRadu
15 SC Bavastik SRL SRL Butnaru Luminita16 SC Iustin Company SRL SRL Prisecaru Tomita17 SC Agricola ACC SRL SRL Tibucanu Constantin18 SC Pig Farm SRL SRL Tibucanu Mihai19 Pitaru Milica PF Pitaru Milica20 SC. Aurora Star SRL SRL Berea Gabriela21 II Colta Emilia II Colta Emilia22 Cooperativa Agricola de gradul II Montefeltro cooperativa agricola Latini Corazzini
23 Societatea Coopertiva de consum de gradul 1Consumcoop
societate cooperativaconsum Minea Toma
24 PFA Parlog Ioana PFA Parlog Ioana25 PFA Zaharia Constantin PFA Zaharia Constantin26 SC Agro Coritana SRL SRL Tanasa Corina27 PFA Gilca Iuliana PFA Gilca Iuliana
28 Societatea Coopertiva de consum de gradul 1Consumcoop Focuri
societate cooperativaconsum Prepelita Dumitru
29 PFA Enache Gh. Dumitru PFA Enache Dumitru
30 Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Baltati-Lungani ADI Astefanei Vasile
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 212 of 314
31 PFA Astefanei Cristina Adalciza PFA Astefanei CristinaAdalciza
32 II Lucaci P. Ionel II Lucaci Ionel33 II Micu M. Mihaela II Micu Mihaela34 PFA Liteanu Laurentiu PFA Liteanu Laurentiu35 PFA Munteanu M.A. Constantin PFA Munteanu Constantin36 SC Pinus-Abies SRL SRL Munteanu Adrian37 SC Ferma Robert SRL SRL Cojocaru Gabriel38 II Hurmuzache Elena II Hurmuzache Elena39 SC Apis Arsinel SRL SRL Paval Petru40 Serban V. Florin PFA PFA Serban Florin41 Tincu I. M. Constantin PFA PFA Tincu Constantin42 Ocolul Silvic Dolhasca sector forestier Stefan Drobota
Tabel - Parteneriat Gal Microregiunea Belcesti Focuri
Astfel intre membrii parteneriatului se afla urmatoarele entitati:
- autoritati publice locale – comune 8 comune si 1 oras;
- institutii publice locale – Directia de Mediu Suceava si Ocolul Silvic Dolhasca, SAM Fantanele
- ONG-uri, printre care si o asociatie care reprezinta minoritatile etnice, in speta etnia rusilor
lipoveni;
- societati agricole si cooperative agricole;
- societati cu raspundere limitata
- intreprinderi individuale
- persoane fizice autorizate si persoane fizice
Parteneriat
531
1137
1
23
1
14
13
17
1
Minoritati etnice
Tineri
Femei
OrganizatiiagricoleGrupuri deproducatoriSectorulforestierSectoreconomicOrganizatie demediuParteneri Privati
ParteneriPubliciRural
Urban
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 213 of 314
Grafic – Parteneriatul GAL Microregiunea Belcesti – Focuri
Din cadrul parteneriatului fac parte 42 de membri, 11 - reprezentanti ai administratiei publice
locale, 31 parteneri privati si reprezentanti ai societatii civile.
Pondere parteneri functie de mediul de provenienta
88,10%
11,90%
MEDIU RURAL MEDIU URBAN
Fig - Ponderea partenerilor in functie de mediul de provenienta
Ponderea partenerilor privati este mai mare de 65%, respectiv 73,81% din totalul partenerilor.
Ponderea partenerilor privati
73,81%
26,19%Prteneri privati Parteneri publici
Grafic. Ponderea partenerilor privati
NR.CRT.
PARTENERI PUBLICI
DENUMIRE STATUT NUMELE SI PRENUMELEREPREZ LEGAL
1 Comuna Focuri, Jud Iasi APL Macovei Vasile
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 214 of 314
2 Comuna Fantanele, Jud Iasi APL Chelariu Sorin3 Comuna Coarnele Caprei, Jud Iasi APL Grigoras Constantin4 Comuna Erbiceni, Jud Iasi APL Ivan Constantin5 Comuna Baltati, Jud Iasi APL Astefanei Vasile6 Comuna Belcesti, Jud Iasi APL Constantin Petras7 Comuna Scobinti, Jud Iasi APL Hriţcu Ghe. Gheorghe8 Comuna Siretel, Jud Iasi APL Ancuta I. Gheorghe9 Orasul Dolhasca, Jud Suceava APL Maria Cojocariu
10 Agentia pentru Protectia Mediului Suceava Inst publica Iluta Cocris11 SAM Fantanele Inst publica Chelariu Maria
PARTENERI PRIVATI12 Asociatia crescatorilor de animale Fantanele Marchidan ONG Marchidan Vasile Radu13 Comunitatea rusilor lipoveni ONG Timofte Fanica14 SC Agro-Radena SRL SRL Marchidan Vasile Radu15 SC Bavastik SRL SRL Butnaru Luminita16 SC Iustin Company SRL SRL Prisecaru Tomita17 SC Agricola ACC SRL SRL Tibucanu Constantin18 SC Pig Farm SRL SRL Tibucanu Mihai19 Pitaru Milica PF Pitaru Milica20 SC. Aurora Star SRL SRL Berea Gabriela21 II Colta Emilia II Colta Emilia22 Cooperativa Agricola de gradul II Montefeltro cooperativa agricola Latini Corazzini
23 Societatea Coopertiva de consum de gradul 1 Consumcoop societate cooperativaconsum Minea Toma
24 PFA Parlog Ioana PFA Parlog Ioana25 PFA Zaharia Constantin PFA Zaharia Constantin26 SC Agro Coritana SRL SRL Tanasa Corina27 PFA Gilca Iuliana PFA Gilca Iuliana
28 Societatea Coopertiva de consum de gradul 1 ConsumcoopFocuri
societate cooperativaconsum Prepelita Dumitru
29 PFA Enache Gh. Dumitru PFA Enache Dumitru30 Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Baltati-Lungani ADI Astefanei Vasile31 PFA Astefanei Cristina Adalciza PFA Astefanei Cristina Adalciza32 II Lucaci P. Ionel II Lucaci Ionel33 II Micu M. Mihaela II Micu Mihaela34 PFA Liteanu Laurentiu PFA Liteanu Laurentiu35 PFA Munteanu M.A. Constantin PFA Munteanu Constantin36 SC Pinus-Abies SRL SRL Munteanu Adrian37 SC Ferma Robert SRL SRL Cojocaru Gabriel38 II Hurmuzache Elena II Hurmuzache Elena39 SC Apis Arsinel SRL SRL Paval Petru40 Serban V. Florin PFA PFA Serban Florin41 Tincu I. M. Constantin PFA PFA Tincu Constantin42 Ocolul Silvic Dolhasca sector forestier Stefan Drobota
NUMAR
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 215 of 314
MEDIU RURAL 37MEDIU URBAN 5
Parteneri Publici 11Parteneri Privati 31
Tabelul – Parteneriatul GAL Microregiunea Belcesti – Focuri
Ponderea femeilor, reprezentanti legali ai partenerilor, este mai mare de 25%, respectiv30.95% din totalul partenerilor
Ponderea femeilor in parteneriat
30,95%
69,05%
Total femei Total barbati
Graficul. – Ponderea femeilor
NR. CRT DENUMIRE STATUT NUMELE SI PRENUMELEREPREZ LEGAL CNP
1 Orasul Dolhasca, Jud Suceava APL Maria Cojocariu2 SAM Fantanele Inst publica Chelariu Maria
PARTENERI PRIVATI3 SC Bavastik SRL SRL Butnaru Luminita 27310222200474 SC Iustin Company SRL SRL Prisecaru Tomita 27509222200105 Pitaru Milica PF Pitaru Milica6 SC. Aurora Star SRL SRL Berea Gabriela 26805242200367 II Colta Emilia II Colta Emilia8 PFA Parlog Ioana PFA Parlog Ioana 28412242251749 SC Agro Coritana SRL SRL Tanasa Corina 2810810226192
10 PFA Gilca Iuliana PFA Gilca Iuliana 269102422005311 PFA Astefanei Cristina Adalciza PFA Astefanei Cristina Adalciza 271033122632712 II Micu M. Mihaela II Micu Mihaela 271110722634713 II Hurmuzache Elena II Hurmuzache Elena 2770416220022
NUMAR PROCENTAJTotal parteneri 42
30,95%Total femei 13
Tabelul . – Ponderea femeilor
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 216 of 314
Ponderea tinerilor, reprezentanti legali ai partenerilor, este mai mare de 25%, respectiv40,48% din totalul partenerilor :
DENUMIRE STATUT NUMELE SI PRENUMELEREPREZ LEGAL CNP
1 SC Agro-Radena SRL SRL Marchidan Vasile Radu 18401012238612 SC Bavastik SRL SRL Butnaru Luminita 27310222200473 SC Iustin Company SRL SRL Prisecaru Tomita 27509222200104 SC Pig Farm SRL SRL Tibucanu Mihai 17509092200175 Pitaru Milica PF Pitaru Milica6 II Colta Emilia II Colta Emilia7 Cooperativa Agricola de gradul II Montefeltro cooperativa agricola Latini Corazzini 77709062200168 PFA Parlog Ioana PFA Parlog Ioana 28412242251749 PFA Zaharia Constantin PFA Zaharia Constantin 1810618225177
10 SC Agro Coritana SRL SRL Tanasa Corina 281081022619211 PFA Enache Gh. Dumitru PFA Enache Dumitru 183101222565112 PFA Liteanu Laurentiu PFA Liteanu Laurentiu 175061122632813 PFA Munteanu M.A. Constantin PFA Munteanu Constantin 189052522562714 SC Pinus-Abies SRL SRL Munteanu Adrian 180112822532915 II Hurmuzache Elena II Hurmuzache Elena 277041622002216 Serban V. Florin PFA PFA Serban Florin 189030122619517 Tincu I. M. Constantin PFA PFA Tincu Constantin 1761110220034
NUMAR PROCENTAJTotal parteneri 42
40,48%Total tineri 17
Tabelul Ponderea tinerilor
Ponderea tinerilor in parteneriat
40,48%
59,52%
Total tineri Parteneri peste 40 ani
Graficul – Ponderea tinerilor
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 217 of 314
In procesul de monitorizare si implementare a Planului de Dezvoltare Locala al GAL, fiecare
partener va fi prezent direct sau prin intermediul reprezentantului desemnat.
De asemenea, fiecare dintre parteneri isi va desemna cate un supleant care sa il inlocuiasca.
GAL – ul este responsabil de implementarea actiunilor din cadrul Planului de Dezvoltare Locala
al teritoriului pe baza caruia a fost selectat si de indeplinirea obiectivelor asumate prin intermediul
acestuia. Va asigura, pe de o parte, monitorizarea activitătilor care se desfasoara in cadrul grupului,
iar pe de alta, coordonarea activitătilor legate de colectarea indicatorilor de rezultat si a celor de
impact, relevanti pentru monitorizarea si evaluarea eficientă a Planului de Dezvoltare Locala.
GAL – ul va asigura de asemenea respectarea obligatiilor privind publicitatea si evaluarea
Planului de Dezvoltare Locala si întocmirea rapoartelor privind progresul realizat.
GAL – ul va controla calitatea implementării Planului de Dezvoltare Locala pentru asigurarea
bunei functionări a întregului sistem de management, a corectitudinii si conformitătii punerii în
aplicare a Planului de Dezvoltare Locala.
Participarea partenerilor GAL – ul si in general a populatiei ce face parte din aria sa teritoriala
la luarea deciziilor se face prin intermediul organelor de conducere.
Astfel, in urma constituirii ca si asociatie in conformitate cu Ordonanta de Guvern nr. 26 / 2000
cu privire la asociatii si fundatii, componenta organelor de conducere ale acesteia vor facilita o
participare directa a asociatilor la luarea deciziilor.
Adunarea Generala a GAL – ul formata din membri, reprezentanti ai sectoarelor public, privat
si societate civila, este organismul suveran si suprem al grupului care concepe si planifica strategia
grupului.
Selecţia proiectelor va fi realizată de către un Comitet de Selecţie, format din membrii GAL. În
ceea ce priveşte selecţia proiectelor în cadrul GAL, se va aplica regula „dublului cvorum”, respectiv
pentru validarea voturilor, este necesar ca în momentul selecţiei să fie prezenţi cel puţin 50% din
parteneri, din care peste 50% să fie din mediul privat şi societate civilă.
Pentru transparenţa procesului de selecţie a proiectelor în cadrul GAL şi totodată pentru
efectuarea activităţilor de control şi monitorizare, la aceste selecţii va lua parte şi un reprezentant al
Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de la nivel judeţean (DADR)”.
Comitetul de selectare a proiectelor va fi numit prin decizie a Consiliului director al GAL
Microregiunea Belcești – Focuri. În prezent la nivelul de potențial GAL, partenerii care și-au
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 218 of 314
manifestat dorința de a participa la selecția GAL Microregiunea Belcești – Focuri au hotărât de comun
acord numirea unui comitet de selecție ce va fi validat ulterior constituirii legale de către Consiliul
Director.
Considerentele care au stat la baza acestei alegerii Comitetului de selecție au fost:
reprezentativitatea persoanei în societate
legitimitatea și responsabilatatea persoanei;
competențele de conducere și gestionare a resurselor umane, financiare și materiale;
experienta în atragerea și gestionarea fondurilor cu finanțare europeană sau națională.
Avand in vedere numarul mare de membri ai parteneriatului, cat si suprafata teritoriala destul
de mare, vor fi delegate Consiliului Director sarcinile executive legate de gestionarea grupului si a
activitatilor acestuia. Astfel, Consiliul Director este organismul responsabil de gestionarea,
administrarea si reprezentarea parteneriatului GAL - ului.
Componenta Consiliului Director al GAL – ECOUL CAMPIEI BUZAULUI va fi de 5-11 membri, iar
numarul reprezentantilor entitatilor publice in cadrul Consiliului Director al Gal – ului nu depaseste
procentul de 50% din numarul total al membrilor acestuia.
Numarul aparent redus de membri ce fac parte din Consiliul Director nu trebuie inteles ca o
reducere a reprezentativitatii teritoriilor in cadrul grupului, ci in acest mod este configurat un
organism mai flexibil si operativ care va raspunde cu mai multa usurinta necesitatilor si problemelor
legate de implementarea Planului de Dezvoltare Locala.
Comitetul de selectare a proiectelor va fi validat şi numit prin decizie a Consiliului director al
GAL Microregiunea Belcești – Focuri. În prezent la nivelul de potențial GAL, partenerii care și-au
manifestat dorința de a participa la selecția GAL Microregiunea Belcești – Focuri, sunt cei din tabelul
de mai jos, însă s-a hotărât de comun acord ca numirea comitetului de selecție final şi validarea
acestuia sa se realizeze ulterior constituirii juridice a GAL Microregiunea Belcești – Focuri si sa fie
validat de către Consiliul Director a GAL Microregiunea Belcești – Focuri.
Organele de conducere ale asociației GAL Microregiunea Belcești – Focuri sunt:
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 219 of 314
a) Adunarea Generală;
b) Consiliul Director;
c) Cenzorul (Comisia de cenzori);
d) Compartimentul administrativ.
În cadrul asociației pot funcționa comitete de specialitate precum:
Comitetul pentru aprobarea proiectelor;
Comitetul pentru ajutoare sociale.
Orice alt Comitet considerat necesar de către organele de conducere.
Adunarea generală
Adunarea Generală este organul suprem de conducere alcatuit din totalitatea membrilor
asociației.
Competența Adunării Generale cuprinde:
a) stabilirea strategiei și obiectivelor generale ale asociației;
b) aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli şi a bilanţului contabil;
c) alegerea şi revocarea membrilor Consiliului Director;
d) alegerea şi revocarea Cenzorului (a membrilor Comisiei de cenzori);
e) înfiinţarea de filiale;
f) modificarea actului constitutiv şi a statutului;
g) afilierea asociației la alte asociații sau grupări de asociații similare;
h) dizolvarea, lichidarea asociației, precum şi stabilirea destinaţiei bunurilor rămase după lichidare;
i) supraveghează respectarea obiectivelor materiale şi spirituale potrivit statutului;
j) stabileşte statul de funcţiuni al colaboratorilor şi personalului angajat cu caracter permanent;
k) confirmă primirile în asociație şi soluţionează contestaţiile adresate acesteia potrivit statutului;
l) stabileşte regulamentul de funcționare a Consiliului Director;
m) decide în legatură cu participarea asociației la proiecte ale căror valoare depăşeşte suma de
5.000.000 euro.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 220 of 314
Adunarea Generală se întruneşte cel puţin o dată pe an pentru a evalua activitatea anului
anterior şi pentru a discuta şi aproba bugetul pe anul următor. Adunarea Generală se poate întruni
ori de câte ori este nevoie la cererea Consiliului Director sau a o treime din Adunarea Generală.
Adunarea Generală funcţionează cu o prezenţă de două treimi şi ia hotarâri, de regulă, cu
majoritatea simplă (50% + 1 din cei prezenti).
Hotărârile privind dizolvarea sau lichidarea asociației se vor lua în unanimitate. Hotărârile luate
de Adunarea Generală în limitele legii, ale actului constitutiv şi statutului sunt obligatorii chiar şi
pentru membrii asociați care nu au luat parte la Adunarea Generală sau au votat împotriva.
2) Consiliul director
Consiliul Director se compune din cinci membri, aleşi de Adunarea Generală pentru o perioadă
de 5 ani şi care sunt: preşedinte, vice-preşedinte, membri şi secretar; el poate fi alcătuit şi din
persoane din afara asociației în limita de o pătrime din componenta sa.
Consiliul Director asigura punerea în executare a hotarârilor Adunarii Generale. Consiliul
Director, punând în aplicare concretă strategia de activitate a Adunării Generale:
a) prezintă Adunării Generale raport de activitate pe perioada anterioară, executarea bugetului de
venituri şi cheltuieli, bilanţul contabil, proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli, proiectul
programelor asociației;
b) supraveghează activitatea comisiilor de specialitate;
c) reprezentând asociația în faţa autorităţilor şi a oricăror persoane fizice sau juridice, încheie acte
juridice în numele şi pe seama asociației;
d) poartă răspunderea de starea patrimoniului asociației;
e) aprobă primirile, renunţările şi excluderile membrilor ori colaboratorilor;
f) aplică în caz de indisciplină sancţiuni în cadrul asociației;
g) stabileşte componenţa Comisiilor de specialitate (orice comisie de specialitate va avea în
componenţă cel puţin 1 reprezentant al Consiliului director);
h) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Adunarea Generală.
Consiliul Director îşi poate elabora un regulament intern de funcționare.
Deciziile Consiliului Director sunt supuse acelorași proceduri ca şi hotarârile Adunării Generale.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 221 of 314
Consiliul Director poate împuternici, angaja una sau mai multe persoane cu funcţii executive
indiferent dacă acestea au sau nu calitatea de asociat. Nu poate fi membru al Consiliului Director, iar
dacă era, pierde această calitate orice persoană care ocupă o funcţie de conducere în cadrul unei
instituţii publice, dacă asociația respectivă are ca scop sprijinirea activității acelei institutii publice.
3) Cenzorul sau dupa caz comisia de cenzori
Cenzorul (Comisia de cenzori) exercita controlul financiar intern al asociației.
În realizarea competenței sale, cenzorul (Comisia de cenzori):
a) verifică modul în care este administrat patrimoniul asociației;
b) întocmeşte rapoarte şi le prezintă Adunării Generale;
c) poate participa la şedinţele Consiliului Director fără drept de vot;
d) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Adunarea Generală.
Comisia de cenzori este alcătuită dintr-un număr impar de membri, din care două treimi este
formată din asociați. Membrii Consiliului Director nu pot fi cenzori. Cel puţin unul dintre cenzori
trebuie să fie contabil autorizat sau expert contabil, în condiţiile legii.
Regulile generale de organizare şi funcționare a comisiei de cenzori se aprobă de Adunarea
Generală. Comisia de cenzori îşi poate elabora un regulament intern de funcționare.
4) Comitetul de selectare a proiectelor
Componenţa Comitetului de selectare a proiectelor
Componenţa Comitetului de selectare se stabileşte de către Consiliul Director. Comitetul de
selectare a proiectelor este alcătuit din 5 persoane după cum urmează:
preşedinte,
3 membri
secretar.
La nivelul luării deciziilor, partenerii economici şi sociali, precum şi alţi reprezentanţi ai
societăţii civile, vor reprezinta mai mult de 50% din parteneriatul local. În cadrul GAL Microregiunea
Belcești – Focuri comitetul de selectare va avea în componență 2 membri ai autorităților publice
locale (40% din nivelul decizional) și trei reprezentanţi ai societăţii civile, având 60% din nivelul
decizional.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 222 of 314
Comitetul de selectare funcționează pe baza unui Regulament de funcționare stabilit de către
Consiliul Director.
PARTENERI PUBLICI %Nume şi prenume Partener Funcţia în C.S. Tip* /ObservaţiiAstefanei Vasile Comuna Baltati Primar AdminMaria Cojocariu Orasul Dolhasca Primar AdminPARTENERI PRIVAŢI %Nume şi prenume Partener Funcţia în C.S. Tip* /ObservaţiiMarchidan Vasile Radu SC Agro-Radena SRL Administrator Intreprinderi
Astefanei Cristina Adalciza PFA Astefanei CristinaAdalciza Administrator Intreprinderi
ONGNume şi prenume Partener Funcţia în C.S. Tip* /Observaţii
Timofte Fanica Comunitatea rusilorlipoveni Presedinte ONG
Tabel cu componența Comitetului de Selecție
Comitetul de selectare a proiectelor va fi numit prin decizie a Consiliului director al GAL
Microregiunea Belcești – Focuri. În prezent la nivelul de potențial GAL, partenerii care și-au
manifestat dorința de a participa la selecția GAL Microregiunea Belcești – Focuri au hotărât de comun
acord numirea unui comitet de selecție ce va fi validat ulterior constituirii legale de către Consiliul
Director.
Nume şi prenume Partener Mediul de provenientaAstefanei Vasile Comuna Baltati RuralMaria Cojocariu Orasul Dolhasca UrbanPARTENERI PRIVAŢI %Nume şi prenume Partener Mediul de provenientaMarchidan Vasile Radu SC Agro-Radena SRL Rural
Astefanei Cristina Adalciza PFA Astefanei CristinaAdalciza Rural
ONGNume şi prenume Partener Mediul de provenienta
Timofte Fanica Comunitatea rusilorlipoveni Rural
Comitetul de selectie trebuie să se reuneasca cu 30 de zile inainte de data limită pentru
primirea cererilor de ajutor financiar. Comisia va evalua toate dosarele masura cu masura, urmarind
ordinea de intrare a solicitarilor.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 223 of 314
Dupa evaluarea dosarelor, se va elabora un raport scris care cuprinde o listă pentru fiecare
dintre măsuri, cu punctajul pentru fiecare dosar, sortate de la punctajul cel mai mare la punctajul cel
mai mic.
Raportul este semnat de către toti membrii Comisiei. Când Presedintele este in
incompatibilitate si trebuie să se abtină în evaluarea dosarelor, acesta se înlocuieste cu primul
Vicepresedinte, care va prelua atributiile de presedinte al Comisiei, fapt care se mentionează în
raport.
Obligaţiile membrilor Comitetului de selectare
Preşedintele, membrii şi secretarul Comitetului de selectare în îndeplinirea atribuţiilor ce le
revin următoarele obligaţii:
a) de a respecta întocmai regulile stabilite în cadrul Regulamentului de funcționare,
b) de a respecta confidenţialitatea lucrărilor Comitetului de selectare.
Aleşii comunali şi intercomunali (inclusiv
via asociaţii publice)
Întreprinderi private:
agricultori, meşteşugari, proprietari de
hoteluri/restaurante
Comitet de selecţieLEADER
Public:
40%
Privat:
60%
Reprezentanţi ai
Administraţiilor locale şi
judeţene
Număr de membri: între 15 şi
40. Pentru fiecare membru
titular, vor fi prevăzuţi supleanţi
Asociaţii private
„independente”
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 224 of 314
Figura – Structura Comitetului de selecție
5) Compartimentul administrativ
Compartimentul administrativ GAL Microregiunea Belcești – Focuri va avea următoarea
componenţă:
a) Responsabil administrativ – coordonează activitatea GAL atât sub aspect organizatoric cât şi al
respectării procedurilor de lucru;
b) Angajat pentru activități de secretariat;
Postul de Responsabil financiar – contabil – va fi externalizat către o societate de specialitate.
Pentru activitățile de animare și promovare se vor folosi Animatori – pe principiul
voluntariatului.
Sectorul tehnic având ca sarcina verificarea şi selecţia proiectelor ce se vor implementa se va
externaliza către prestatori de servicii independenți.
Pentru alte posturi cum ar fi consultanţi externi, aceştia vor fi angajați pe bază de contract,
funcție de complexitatea activităților de la nivelul Microregiunea Belcești – Focuri.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 225 of 314
Principalele activități care se vor desfăşura la nivelul GAL-ului Microregiunea Belcești – Focuri
pot fi structurate astfel:
informarea, diseminarea şi promovare acțiunilor şi activităților desfăşurate de GAL;
apelul pentru proiecte;
sprijinirea depunătorilor de proiecte;
organizarea procesului de verificare şi decizie asupra proiectelor depuse;
monitorizarea proiectelor
comisia de contestaţie.
Informarea, diseminarea şi promovare acțiunilor şi activităților desfăşurate de GAL
Conform articolului 76 din Regulamentul Comisiei (CE) nr 1698/ 2005, este obligatoriu să se
facă cunoscută acțiunea comună a Uniunii Europene și a autor itășilor publice naționale, privind
sprijinul acordat în domeniul dezvoltării rurale. Pentru o absorbție cțt mai eficientă a fondurilor
europene este foarte important ca un număr cât ma mare de potențiali beneficiari să fie informați
despre sprijinul financiar pe care îl pot obține.
Acțiunile de informare și promovare vor avea următoarele direcții:
- conștientizarea opiniei publice și a potențialilor beneficiari cu privirile la fondurile europene
- Informarea potențialilor beneficiari cu privire la conținutul măsurilor
- Informare administrațiilor pubice, a organizațiilor profesionale, partenerilor economici și
sociali, a organizațiilor neguvernamentale cu privire la sesiunile ce se vor desfășura
Comunicarea va fi clară, concisă, adaptată publicului țintă și coerentă desfășurându-se pe
durata întregii perioade de implementare a Planului de dezvoltare locală.
Pentru că informare și comunicarea reprezintă elemente esențiale atât în etapele inițiale, de
constituire a parteneriatelor public private cât și ulterior după constituirea GAL, vor fi realizate acțiuni
continue de prezentare și promovare a axei Leader și a posibilităților de finanțare.
Acțiunile de promovare se vor realiza în funcție de nevoile de informare identificate după fiecare
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 226 of 314
etapă de implementare, ținând cont de faptul că aceste acțiuni constituie tehnici specifice de
comunicare, ce trebuiesc mulate funcție de necesități pentru obținerea rezultatelor maxime în
derularea campaniilor de informare a publicului larg și a potențialilor beneficiari.
GAL va pune la dispoziția potențialilor beneficari informații privind fluxul accesării fondurilor
de dezvoltare rurală, ce va include: tipuri de investiții eligibile, categorii de beneficiari, plafoane
maxime alocate, condiții de eligibilitate, proceduri administ rative de informare și comunicare cu
privire la Planul de dezvoltare locală.
Publicul larg va fi informat despre finanțările Leader prin
- Informare prin contact direct la sediul GAL
- Contactarea directă a potențialilor beneficiari
- seminarii de informare desfășurate în fiecare comună
- Afișaj în punctele critice din comune
- Publicare constantă a unor rapoarte trimestriale și anuale
- Anunț prin mijloace informatice
Apelul pentru proiecte
GAL va efectua pentru fiecare dintre măsuri, două apeluri pentru proiecte în februarie - martie
şi în octombrie – noiembrie.
Apelul va f aprobat e către Consiliul Director al GAL. După aprobare acsta, în termen de 15 zile
din ziua adoptării, va transmis spre aprobare Centrelor judeţene de dezvoltare rurală. Apelul de
proiecte va fi făcut public, prin intermediul paginii de web, a mass mediei şi nu în ultimul rând prin
afişaj la sediul GAL şi la primăriile unităţilor administrativ teritoriale componente.
Textul apelului de selecţie va face referirer la
- Măsura ce urmează a se finanţa
- Beneficiari eligibili
- Zonele eligibile
- Proiectele eligbile
- Valoarea maxmă a ajutorului nerambursabil
- Locul, modul şi termenul de depunere a cererilor de finanţare
- Valoarea totală a proiectelor ce vor fi finanţate
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 227 of 314
Apelul de proiecte va fi pregătit prin punerea la dispoziţia potenţialilor beneficiari a ghidurilor
solicitantului în format electronic şi tipărit.
Sprijinirea depunătorilor de proiecte;
În cadrul GAL vor fi cu caracter permanent, în timpul orelor de program, persoane capabile să
îndrume potenţialii beneficiari în realizarea cererilor de finanţare. Sprijinul acordat va viza dar nu se
va limita la:
- Sprijinirea beneficiarilor în stabilirea eligibilității beneficiarului, proiectului, cheltuielilor
- Sprijinirea beneficiarilor în scrierea cererii de finanțare
- Clarificarea eventualelor aspecte neclare ale ghidurilor de finanțare
- Punerea la dispoziția beneficiarilor a tuturor documentelor necesare realizării dosarelor de
finanțare
Termenul maxim al apelului va fi de 2 luni de la deschiderea oficială.
Organizarea procesului de verificare şi decizie asupra proiectelor depuse
Comitetul de selecție va verifica îndeplinirea criteriilor de conformitate stipulate în apelul de
selecție, prezența și conformitatea tuturor documentelor solicitate prin ghidul de finanțare.
Personalul tehnic va realiza inspectarea locului în care urmează să se deruleze proiectul pentru a
verifica faptul că lucrările nu sunt începute înainte de semnarea contractului de finanțare. În urma
vizitei se va întocmi raportul de conformitate a proiectului care va fi favorabil sau nefavorabil. În caz
nefavorabil proiectul va fi declarat neconform.
Dacă proiectul este declarat conform atunci va intra în evaluarea eligibilității realizate de CDRJ
AM și CRPDRP județean. În urma stabilirii eligibilității proiectului GAL va emite decizia de finanțare.
Fiecare membru al comitetului de selectie va avea un supleant.
Monitorizarea proiectelor
Monitorizarea proiectelor va urmări modul în care are loc gestiunea financiară a proiectelor .
Monitorizarea va permite sistematică și structurarea a datelor cu privire la activitățile
desfășurate în proiect.
Monitorizarea va permite obtinerea informatiilor care sa permita cunoasterea si intelegerea
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 228 of 314
stadiului proiectului la un moment dat, precum si tendintele de derulare a activitatilor incluse in
proiect. Monitorizarea se poate face prin rapoartele de progres realizate de catre beneficiar, prin
inregistrarea rezultatelor si a problemelor aparute, prin observarea activitatilor
derulate.Monitorizarea permanenta a proiectului (se monitorizeaza activitatile, stadiul realizarii
planurilor, costurile, rezultatele proiectului) permite raportarea realizarii acestuia. Caracterul
permanent al monitorizarii va putea permite identificarea eventualelor probleme cu care se confruntă
un proiect, soluțiile de rezolvare a acestora.
Monitorizarea va urmari
- Respectarea condițiilor finanțării
- Respectarea eligibilității beneficiarului, cheltuielilor, proiectului
- Respectarea termenelor de implementare a proiectelor
Monitorizarea se va face de catre expertii GAL în functie de procedurile interne stabilite
conform capitol VII.
Comisia de contestaţie
Partcipantii la procedurile de selectie care considera ca le-au fost lezate drepturile pot depune
contestatiii in scris, drect la Registratura GAL, sau prin posta, in termen de maxim 5 zile lucratoare de
la primirea notificarii privind rezultatul evaluarii, dar nu mai tarziu de 12 zile calendaristice de la
postarea pe site-ul GAL a raportului de evaluare
Membrii comisiei de contestatie vor fi membrii GAL, reprezentanti ai AM CDRJ si ai CR-PDRP.
Etapele solutionarii contestatiei vor fi:
- Inregistrarea contestatiei
- Intrunirea Comisie de solutionare a contestatiilor
- Comunicarea deciziilor Comisiei de solutionare a contestatiilor
Comisia de contestatie va fi compusa din maxim 3 membri.
GAL va avea angajat urmatoarele functii Dintre toate organele asociației, doar compartimentul
administrativ va avea personal angajat și anume 1 responsabil administrativ, 1 manager de proiect și 1
secretar. Celelalte persoane ce fac parte din Consiliul Director și Comitetul de selectare a proiectelor
vor desfășura activități în calitate de voluntari la fel ca și animatorii.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 229 of 314
Următoarele activități vor fi externalizate:
activitatea de cenzor
activitatea financiar contabilă
activitatea din sectorul tehnic privind verificarea și evaluarea proiectelor
consultanți externi – în funcție de complexitatea activităților din GAL.
1. Resurse umane
I. Fișele de post ale resurselor umane angajate
1. Manager de proiect
A. Denumirea postului: Managerul de proiecte
B. Scopul postului: Coordonează implementarea PDL;
C. Cerinte privind ocuparea postului:
a. studii superioare;
b. experienta: minim 5 ani;
c. cunostinte de operare PC;
d. cunoasterea a cel putin o limba straina;
e. excelente abilitati de comunicare;
D. Atributii principale:
Stabileste pasii de urmat pentru implementarea PDL;
Identificarea oportunitatilor in concordanta cu obiectivul general si obiectivele specifice ale
proiectului;
Aproba bugetul si rectificarile acestuia;
Asigura managementul general al PDL;
Reprezinta GAL in relatiile protocolare cu organisme/organizatii cu impact real/potential in
implementarea acestui proiect;
Asigura reteaua de relatii necesara dezvoltarii activitatilor propuse in implementarea PDL;
E. Responsabilitatile postului:
Distribuirea materialelor conform bugetului şi a normelor interne
Calitatea mediului de lucru al angajaţilor (condiţiile fizice)
Respectarea confidenţialităţii datelor la care are acces
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 230 of 314
Raportarea la timp a abaterilor sesizate
Transmiterea integrală şi în timp util a informaţiilor către partenerul de proiect
Păstrarea documentelor justificative
Îmbunătăţirea permanentă a calităţii pregătirii sale profesionale şi de specialitate
Păstrarea confidenţialităţii informaţiilor legate de societate
Utilizarea şi păstrarea în bune condiţii a documentelor cu regim special
Modul de utilizare a echipamentelor, consumabilelor, altor materiale şi mijlloace fixe
puse la dispoziţie
Respectarea prevederilor, a normelor interne şi a procedurilor de lucru privitoare la postul său
Adoptă permanent un comportament în măsură să promoveze imaginea şi interesele proiectului
Se implică în vederea soluţionării situaţiilor de criză care afectează proiectul
F. Relaţii la locul de muncă:
de subordonare: către Consiliul director
de conducere: către secretar
G. Program de lucru:
40 ore /săptămâna;
posibilitate de prelungire peste program in situaţii excepţionale.
G. Condiţii de munca:
obişnuite;
muncă de birou;
muncă individuală;
deplasări pe distanţe scurte sau medii
I. Unelte, instrumente, echipament de lucru:
instrumente specifice muncii de birou (laptop, imprimanta, scanner, xerox, fax, telefonetc.);
J. Cerinţe pentru exercitare:
studii superioare;
experiență în execitarea unei funcții de administrare;
abilităţi de management a echipei;
abilităţi de comunicare și relaționare
competențe de planificare și monitorizare activități
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 231 of 314
cunoașterea unei limbi straine
cunoștințe de operare pe calculator;
2. Responsabil administrativ
A. Denumirea postului: Responsabil administrativ
B. Scopul postului: Coordonează activitatea GAL atât sub aspect organizatoric cât și al
respectării procedurilor de lucru;
C. Nivelul postului: De management
D. Cerinţele postului:
Formare profesională
Adaptabilitate la locul de muncă
Dificultatea şi complexitatea operaţiunilor
Responsabilitatea implicată
Capacitate relaţionala
E. Competenţele postului:
În stabilirea obiectivelor generale şi specifice ale GAL-ului;
În elaborarea planurilor de acţiuni și a procedurilor de lucru, monitorizare, evaluare;
În evaluarea planurilor de acţiuni, monitorizare, evaluare a activităților
În coordonarea resurselor umane implicate în activitățile GAL-ului
În medierea conflictelor echipei şi a beneficiarilor
În luarea deciziilor directe, imediate, legate de beneficiari;
Competențe specifice managementului, pentru a asigura sustenabilitatea și dezvoltarea
asociației
Reprezentarea GAL-ului în relaţiile cu comunitatea, cu autorităţile locale, cu structurile
guvernamentale, cu beneficiarii, precum și cu alte organizaţii comerciale și necomerciale
interesate de activitățile GAL-ului.
F. Atributii
Îndruma şi coordonează echipa care lucrează in cadrul asociației;
Respectă deontologia profesională în lucru cu beneficiarii;
Întocmeşte programul de lucru al echipei in conformitate cu obiectivele si activităţile
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 232 of 314
planificate;
Respectă programul de lucru al serviciului;
Stabileşte şi menţine relaţii cu toate instituţiile şi organizaţiile comerciale si necomerciale
implicate în proiectele GAL-ului
Promovează activităţile şi obiectivele GAL-ului în cadrul comunităţilor locale;
Pregăteşte şi implementează planurilor de acţiuni si a procedurilor de lucru, monitorizare,
evaluare
Propune o tematica de pregătire continuă a echipei de lucru;
Supervizează şi evaluează periodic activitatea membrilor echipei;
Supervizează personalul în vederea însuşirii şi exercitării de către membrii echipei a atribuţiilor
cuprinse în fişa postului;
Întocmeşte Planul de activitate trimestrial;
Întocmeşte Rapoarte trimestriale, anuale privind activitatea desfăşurata în cadrul asociației
Răspunde de gestionarea corespunzătoare a resurselor materiale, financiare și umane
Identificarea posibililor finanţatori pentru proiecte similare viitoare;
Creează şi stabileşte parteneriate cu alte GAL-uri, ONG-uri, APL şi agenţii economici;
Acţionează in interesul superior al beneficiarilor;
Mediatizează activităţile proiectului, practicile pozitive şi diseminează informaţia în comunitate
şi regiune
Îndeplineşte şi alte atribuţiuni solicitate de Consiliul Director al GAL-ului sau de DADR
G. Relaţii la locul de muncă:
de subordonare: către Managerul de proiect
de conducere: către secretar
H. Program de lucru:
40 ore /săptămâna;
posibilitate de prelungire peste program in situaţii excepţionale.
I. Condiţii de munca:
obişnuite;
muncă de birou;
muncă individuală;
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 233 of 314
deplasări pe distanţe scurte sau medii
J. Unelte, instrumente, echipament de lucru:
instrumente specifice muncii de birou (laptop, imprimanta, scanner, xerox, fax, telefonetc.);
K. Cerinţe pentru exercitare:
studii superioare;
experiență în execitarea unei funcții de administrare;
abilităţi de management a echipei;
abilităţi de comunicare și relaționare
competențe de planificare și monitorizare activități
cunoașterea unei limbi straine
cunoștințe de operare pe calculator;
2. Secretar
A. Denumirea postului: Secretar
B. Scopul postului:
Realizează activități de suport și sprijinire a Responsabilului Administrativ
C. Nivelul postului:
De execuție
D. Cerinţele postului:
Formare profesională
Adaptabilitate la locul de muncă
Responsabilitatea implicată
Capacitate relaţionala
E. Atribuții
Îndrumă şi coordonează echipa care lucrează în cadrul GAL
Avizează și informează persoanele interesate privind dispoziţiile responsabilului administrativ
şi hotărârile luate în GAL;
Pregăteşte materialele şi participă la şedinţele organizate în cadrul GAL-ului;
Efectuarea lucrărilor de secretariat, comunică ordinea de zi, întocmeşte procesul verbal al
şedinţelor consiliului local;
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 234 of 314
Asigură gestionarea procedurilor administrative privind relaţia dintre beneficari şi GAL;
Organizează arhivarea şi evidenţa statistică a documentelor realizate și publicate în cadrul
GAL-ului;
Asigură transparenţa şi comunicarea către autorităţile instituţiilor publice şi persoanele
interesate a informaţiilor de interes public;
Răspunde solicitărilor și reclamațiilor adresate asociației;
Respectă deontologia profesională în lucru cu beneficiarii;
Respectă programul de lucru al serviciului;
Promovează activităţile şi obiectivele GAL-ului în cadrul comunităţilor locale;
Îndeplineşte şi alte atribuţiuni solicitate de responsabilul administrative.
F. Relaţii la locul de muncă:
de subordonare: catre Responsabilul Administrativ
de conducere: -
G. Program de lucru:
40 ore /săptămâna;
posibilitate de prelungire peste program in situaţii excepţionale.
H. Condiţii de muncă:
obişnuite;
muncă de birou;
muncă individuală;
deplasări pe distanţe scurte sau medii
I. Unelte, instrumente, echipament de lucru:
instrumente specifice muncii de birou (laptop, imprimantă, scanner, xerox, fax, telefon etc.);
Cerinţe pentru exercitare:
studii superioare;
cunoștințe de operare pe calculator;
experienţa în activități de secretariat
abilităţi de comunicare şi relaţionare
cunoașterea unei limbi străine constituie un avanta j.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 235 of 314
Vor fi de asemenea prezentate resursele umane ale structurilor partenere (primării, consilii
locale etc.) care vor contribui la implementarea programului.
II. Resursele umane ale structurilor partenere
Pe lângă personalul angajat, potențialul GAL Microregiunea Belcești – Focuri va beneficia şi de
spijinul structurilor partenere, care vor asigura, în funcţie de necesităţi şi activități, persoane capabile
să contribuie la buna desfăşurare a activităților GAL-ului
În tabelul de mai jos sunt prezentate resursele umane ce vor puse la dispoziţia GAL-ului, în caz
de nevoie, de către parteneri:
Resursa umana ParteneriJurist Primarii
Consilier Agricol PrimariiAnimatori ONG-uri
Specialist IT PrimariiTabel– Resursa umană potenţială
2. Descrierea resurselor materiale (echipamente, localuri disponibile)
Pentru desfăşurarea activității GAL-ului se va avea în vederea închirierea unui spațiu de
aproximativ 80 de metri pătraţi la un tarif lunar de inchiriere in jur de 350 de Euro. Spațiul va fi
structurat aproximativ astfel:
Sala de şedinţe
Spațiu de recepţie şi birou secretar
Birou Responsabil Administrativ
Arhivă
Pentru buna desfăşurare a activității s-a estimat următorul necesar de echipamente şi dotări:
Nr crt Dotări Cantitate Preţ (Euro) Valoare (Euro)fără TVA
1 Set mobilier birouri şi sală de şedinţe 1 4.000 4.0002 Calculator desktop 3 510 1.530
4 Multifuncţional imprimantă/fax/scannerprofesional 1 2.000 2.000
5 Imprimantă color 1 500 5006 Router wireless 1 100 100
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 236 of 314
Nr crt Dotări Cantitate Preţ (Euro) Valoare (Euro)fără TVA
7 Telefon 3 40 1207 Videoproiector 1 1.000 1.0008 Ecran de proiectie 1 50 509 Camera foto 1 150 150
10 Soft - sistem de operare calculator 3 200 60011 Soft - editare, calcul tabelar şi prezentare 3 200 60012 Soft – antivirus 3 100 300
TOTAL 10.950Tabel– Resursele materiale
3. Buget indicativ anual de funcţionare a GAL-ului
Venituri Suma totalaFinanțare FEADR 372.800Finanțare publica națională 93.200Contributie proprie 6.500TOTAL VENITURI 299.750Cheltuieli Suma totalaA. Cheltuieli de funcționare - componenta aSalarii 120.000Asigurari sociale 52.800Chirie 10.000Consumabile 10.000Cheltuieli cu utilitatile 7.000Mobila si echipamente 10.950Prestari servicii (contabil etc) 6.000Cheltuieli de cazare 3.000Cheltuieli de deplasare 4.000Cheltuieli postale 3.000Cheltuieli de inchiriere a echipamentelor si mașinilor 10.000SUBTOTAL COMPONENTA A (78,98%) 236.750B. Cheltuieli de instruire si animare - componenta aPublicitate si promovare 35.000Cheltuieli de deplasare 5.000Cheltuieli de organizare intilnirii 12.000Formare si informare 11.000SUBTOTAL COMPONENTA B(21,02%) 63.000TOTAL CHELTUIELI 299.750
Tabel– Bugetul cumulat
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 237 of 314
Venituri Suma totalaFinanțare FEADR 93.200Finanțare publica națională 23.300TOTAL VENITURI 116.500Cheltuieli Suma totalaA. Cheltuieli de funcționare - componenta aSalarii 30.000Asigurari sociale 13.200Chirie 2.500Consumabile 2.500Cheltuieli cu utilitatile 1.750Mobila si echipamente 2.738Prestari servicii (contabil etc) 1.500Cheltuieli de cazare 750Cheltuieli de deplasare 1.000Cheltuieli postale 750Cheltuieli de inchiriere a echipamentelor si mașinilor 2.500SUBTOTAL COMPONENTA A (78,98%) 59.188B. Cheltuieli de instruire si animare - componenta aPublicitate si promovare 8.750Cheltuieli de deplasare 1.250Cheltuieli de organizare intilnirii 3.000Formare si informare 2.750SUBTOTAL COMPONENTA B(21,02%) 15.750TOTAL CHELTUIELI 74.938
Tabel – Bugetul anual
În total cheltuielile de funcționare, ponderea celor 2 componente de cheltuieli este de:
componenta a (cheltuieli de funcționare) = 78,98% din total cheltuieli
componenta b (cheltuieli de instruire si animare) = 21,02% din total cheltuieli
4. Dispozitivul de comunicare şi informare
Comunicarea si informarea este un element esențial pentru asigurarea unei absorbții cât mai
eficientă a fondurilor. Aflat într-un spațiu în care mijloacele de informare sunt limitate și având în
vedere faptul că beneficii în marea lor majoritate sunt ocupați cu munca câmpului campania agricolă
fiind practic permanentă cu excepția lunilor de iarnă, comunicarea și informarea se va mula pe diferite
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 238 of 314
categorii de beneficiari. Acţiunile de informare pornesc de la premisa de a merge în întâmpinarea
populaţiei aducând informaţia acolo unde există potenţialii beneficiari.
Dispozitivul de informare va tine cont de:
- programul agricultorilor din GAL; informatia poate ajunge la agricultori in zilele in care nu se
lucreaza (duminicile, zilele de sarbatoare, zile de obor etc) sau in general dupa orele 18 ale
zilei. Din acest motiv vom putea utiliza mijloace de comunicare in masa gen mass media sau
contactul direct
- persoanele fizice care nu sunt agricultori, dar potentiali beneficiari, au in general servici si sunt
disponibile numai in zilele in care nu se lucreaza sau dupa orele 18
- programul primariilor este unul flexibil, acestea usor de angrenat in actiuni de constientizare.
Acestea nu pot fi contactate in perioade de sarbatori sau zile libere.
- persoanele juridice pot fi contactate atat direct cat si prin intermediul mijloacelor electronice,
marea majoritate a lor putand urmari eventualele actiuni ale GAL. Acestea nu pot fi contactate
in perioade de sarbatori sau zile libere.
Asa cum am aratat mai sus diversele categorii de potentiali beneficiari au obiceiuri si
obisnuinte diferite, obligandu-ne astfel sa gasim solutii pentru informarea lor cat mai eficienta.
In aceasta directie propunem 5 tipuri de acțiuni de informare care să atinga toata masa critica cu
informațiile în timp util și cu maximă eficiență.
Acţiunea 1. Acţiuni de informare în masă
Acest tip de campanie presupune prezenţa reprezentanţilor GAL la diverse evenimente
desfăşurate în comunele componente, târguri, oboare etc. În acest fel se va lua contact cu oamenii
veniţi realizându-se o informare specifică. Prin această campanie vor fi distribuiţi fluturaşi de
prezentare, afişe şi pliante. De asemenea se vor realiza prezentări ale măsurilor sau a strategiei acolo
unde este permis. Aceasta campanie se va derula atat in perioada de depunere a dosarului de
candidatura cat si in perioada de constituire a GAL.
Scopul acestor actiuni este a promova notiunea de GAL, de a ne prezenta actiunile si locul
unde suntem de gasit precum si mijloacele prin care putem fi contactati.
Acţiunea 2. Acţiuni din contactare directă prin telefon sau transmitere a materialelor prin poştă
Acest tip de acţiune va fi realizată cu ajutorul bazelor de date existente la primării, direcţiile
agricole judeţene sau alte instituţii locale sau regionale cu care intră în contact locuitorii GAL. Datele
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 239 of 314
de contact ale potentialilor beneficiari vor fi utilizate pentru contactarea in vederea informarii directe,
telefonic sau prin poştă, cu referire la acţiunile desfăşurate de către GAL. De asemenea va fi stabilit un
infocall care să poată oferi informaţii pe toată perioada zilei.
Persoanele juridice cu sediul in GAL vor fi contactate direct, prin intermediul postei electronice
sau telefonic.
Acţiunea 3. Caravane de promovare şi informare
Aceasta actiune presupune realizarea cu caracter periodic de intalniri la sediile primariilor din
cadrul GAL cu potentialii beneficiari. Astfel de intalniri, seminarii se vor desfasura de regula inaintea
sesiunilor de depunere, reprezentand astfel un bun mijloc de promovare a masurilor ce se vor
deschide la finantare. De asemenea in aceste caravane vor fi implicati si reprezentanti ai asociatiilor
profesionale, grupurilor de producatori etc.
Acţiunea 4. Promovare şi informare permanentă
Acest tip de actiune de promovare presupune utilizarea spatii publice pentru lipirea de afise,
informatii, anunturi cu privire la activitatea GAL. Se presupune utilizarea spatiilor de afisaj prezente in
institutiile publice, primarii, posta, gari, scoli, etc a spatiilor de afisaj a persoanelor juridice private,
magazine, baruri etc si nu in ultimul rand realizarea propriului spatiu de afisaj. Tot in aceasta directie
va fi realizat si situl GAL care va contine toate informatiile necesare potentialilor beneficiari.
Constituirea acestor puncte din care beneficiarii sa poata sa-si ia informatiile la orice ora va
usura accesul la informatii a populatiei.
Acţiunea 5. Acţiuni de promovare şi informare media
Acest tip de acţiuni va fi utilizat cu precădere în perioadele agricole utilizandu-se spatiile de
emisie din orele de seara. Actiunile de promovare media presupun realizarea unor spoturi tv (pentru
emisie prin operatorii de cablu), anunturi si informari radio locale, precum si anunturi in ziarele locale.
De asemenea se va folosi si sistemul de informare sub forma conferintelor de presa si comunicatelor
de presa.
Implementarea actiunilor de promovare presupune realizarea identitatii vizuale a GAL,
utilizarea manualului de identitate vizuala a APDRP, AM CDR si a Programului Leader. Actiunile de
promovare vor respecta toate cerintele specifice prevazute in manualele de proceduri ale FEADR:
Indiferent de tipul actiunii, GAL urmatoarele metode şi instrumente:
Mass-media (conferinţe de presă, comunicate de presă, buletine informative, spoturi TV,etc);
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 240 of 314
Realizarea de materiale tipărite (broşuri, pliante, cărţi de vizită, publicaţii periodice);
Realizarea de baze de date foto şi video despre evenimentele desfăşurate în cadrul fiecărui
proiect;
Panouri de afişaj stradal;
Sesiuni de informare publică (punct de informare, vizite pe teren, seminarii ad-hoc, şedinte);
Siturile web ale autorităţilor publice locale şi ale celorlalţi parteneri;
Dezbateri publice pe diverse teme;
Expozitii şi zile deschise pentru public în vederea vizitării investițiilor realizate prin proiectele
finanțate de către GAL;
Chestionare adresate publicului –instrument de bază folosit în „cercetarea pe teren”
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 241 of 314
GAL Microregiunea Belcești – Focuri va fi responsabil pentru administrarea şi implementarea
Planului de Dezvoltare Locală în mod eficient, eficace şi corect, în raport cu obiectivele acestuia şi în
conformitate cu articolul 75 din Regulamentul Consiliului (CE) nr.1698/2005. Atingerea acestor
deziderate se concretizează prin punerea la punct a unui dispozitiv de monitorizare, evaluare și
control flexibil care să răspundă operativ la problemele și nevoile care pot apărea pe toată perioada
de implementare a strategiei de dezvoltare.
Dispozitivul de monitorizare, evaluare şi control implementat de GAL Microregiunea Belcești –
Focuri presupune urmărirea în timp real a realizării fiecărui proiect, permițând identificarea și
soluționarea tuturor problemelor ce pot apărea la un anumit moment. Dispozitivul de monitorizare,
evaluare şi control implementat presupune:
luarea operativă a deciziilor asupra implementării proiectelor (sau depistarea problemelor);
efectuarea zilnică a gestionării proiectului;
executarea operativă şi corectă a procedurilor de gestionare a resurselor;
facilitarea coordonării între activităţile componentelor;
monitorizarea şi raportarea la timp despre realizările şi rezultatele proiectului;
informaţia despre conţinutul proiectului şi realizările acestuia este oferită factorilor de decizie
la cel mai înalt nivel.
Monitorizarea
Monitorizarea este procesul de culegere sistematică și analiză a informației cu privi re la
activitățile strategiei. Procesul de monitorizare va implica realizarea unui bilanț continuu și sistematic
al resurselor bugetare, al activităților realizate și al datelor referitoare la rezultatele obținute la nivelul
fiecărei măsuri.
Monitorizarea implementării se va realiza de către un Comitet de monitorizare şi evaluare
numit de către Consiliul director, care va avea în componenţă Responsabilul tehnic precum şi
consultanţii şi experţi tehnici contractaţi, în funcţie de necesitate şi numărul proiectelor de
implementat.
Monitorizarea implementării Planului de Dezvoltare Locală are în vedere:
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 242 of 314
Evaluarea periodică a progreselor înregistrate pentru realizarea obiectivelor specifice ale
Planului
Examinarea rezultatelor implementării fiecărei măsuri şi monitorizarea calităţii implementării
proiectelor fintate;
Examinarea rezultatelor obținute;
Elaborarea recomandărilor şi propunerilor în vederea îmbunătățirii impactului planului;
Monitorizarea va asigura implementarea efectivă şi la timp a proiectelor, administrarea
adecvată a resurselor proiectului şi monitorizarea efectivă şi evaluarea activităților şi rezultatelor
acestuia. În vederea aprobării rapoartelor de evaluare, în scopul efectuării plăţilor se va efectua
auditul de către auditorul stabilit.
Responsabilitatea monitorizării implementării proiectelor finanțate, cade în sarcina
Responsabilului administrativ al GAL Microregiunea Belcești – Focuri.
Evaluarea
Procesul de evaluare constă în analiza rezultatelor și repercursiunilor proiectelor, evaluând
eficacitatea, eficiența și relevanța acestor măsuri și furnizează informații pentru formularea și
reorientarea politicilor. Pentru aceasta, evaluarea se bazează în mare parte pe datele și informațiile
culese prin monitorizare.
Verificarea periodică a activităților, proceselor și rezultatelor se face pe baza indicatorilor
calitativi și cantitativi prevăzuți în măsuri.
Pentru evaluarea implementării măsurilor s-au ales următorii indicatori:
indicatori de mijloace și resurse: se referă la buget sau la alte r esurse alocate pentru fiecare
măsură
indicatori de execuție: măsoară activitățile desfășurate direct în cadrul măsurilor. Indicatorii de
execuție sunt deosebit de importanți în vederea monitorizării fiecărei măsuri în parte, oferind
posbilitatea identificării în termen real a problemelor ce pot apărea pe fiecare măsură.
indicatori de repercursiune: măsurarea beneficiilor măsurii asupra zonei
Evaluarea implementării Planului de dezvoltare se va face pe baza rapoartelor de progres trimestriale
și anuale.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 243 of 314
Procedura de evaluare şi monitorizare este anexată la sfarsitul prezentului capitol.
Raportul de progres anual
Raportul anual de progres va cuprinde următoarele elemente:
Tabele privind implementarea financiară a planului pentru fiecare Măsură;
Tabele de monitorizare care includ informații cantitative pe baza indicatorilor comuni de
realizare şi rezultat.
Analiza rezultatului monitorizării planului.
Plan de măsuri ce trebuiesc luate pentru corijarea eventualelor deficiențe
Raportul de progres trimestrial
Raportul trimestrial de progres va cuprinde următoarele elemente:
Tabele privind implementarea financiară a planului pentru fiecare Măsura;
Tabele de monitorizare care includ informații cantitative pe baza indicatorilor comuni de
realizare şi rezultat.
Analiza rezultatului monitorizării planului
Plan de măsuri ce trebuiesc luate pentru corijarea eventualelor deficiențe.
Cele două rapoarte vor fi supuse aprobării Consiliului Director şi Adunarii Generale după care
vor fi transmise DADR.
Controlul
Controlul presupune stabilirea unui sistem de verificare a respectării planificării legate de
implementarea strategiei de dezvoltare.
Programarea vizitelor în teren va trebui să aibă în vedere anumite principii, cum ar fi: eficienţa
unor astfel de demersuri, păstrarea bunelor relaţii contractuale, verificarea doar a aspectelor de ordin
tehnic legate de proiect etc.
Controlul are un caracter permanent şi se finalizează cu rapoarte ale vizitelor în teren.
Realizarea rapoartelor se face după Acțiunile desfășurate de căt re Responsabilul administrativ și/sau
experții, consultanții angajați urmărindu-se evoluția măsurilor și respectarea condițiilor de finanțare
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 244 of 314
de către beneficiari.
La verificările în teren se va urmări:
dacă beneficiarii ajutoarelor financiare au inceput activitățile proiectului in termenul fixat prin
contractul de finanțare;
dacă beneficiarii respectă activitățile și graficul de implementare a proiectului.
În mod obligatoriu se vor efectua următoarele vizite de monitorizare:
La începutul desfăşurării proiectului. La începutul proiectului, fiecare beneficiar al finanţării va
trebuie să notifice GAL Microregiunea Belcești – Focuri cu privire la începutul lucrărilor, după modelul
aprobat de Consiliul Director. Neînceperea activităților în termenul asumat pr in contractul de
finanțare va duce la pierderea ajutorului obținut de către beneficiar. Activitățile vor trebui finalizate în
termenul stabilit prin contractul de finanțare, termen care începe să curgă din ziua ulterioară zilei în
care s-a făcut notificarea de începere a activităților.
Cel puţin o dată pe trimestru conform planului de monitorizare. În acest sens Comitetul de
monitorizare şi evaluare va întocmi un Plan trimestrial de monitorizare, care va cuprinde toate
măsurile care sunt în desfăşurare. În cadrul acestor vizite se va urmări dacă se respectă activităţile şi
graficul de implementare a acestora. În condiţiile întârzierilor şi nerespectării graficelor se vor realiza
Planuri de conformare şi recuperare. Planurile de conformare şi recuperare sunt pachete de acţiuni
care trebuie să ajute beneficiarul în recuperarea timpilor pierduţi în implementarea proiectelor.
Lunar pentru măsurile care au realizate Planuri de conformare şi recuperare.
La sfârşitul desfăşurării proiectului. Pentru verificarea conformităţii implementării proiectelor
La orice solicitare de modificare a contractului de finanţare din partea beneficiarului, pentru
confirmarea necesităţii acesteia.
Modificarea contractului de finanţare poate interveni în următoarele situaţii:
Solicitarea modificării termenului de executie al activităților. Termenul de execuție al activităților
poate să fie prelungit la cererea expresă a beneficiarului, cu o perioadă care nu poate depăși jumătate
din termenul de execuție stabilit anterior în contractul de finanțare. Solicitarea de prelungire a
termenului de execuție, care va cuprinde o justificare întemeiată, va fi examinată de către Comitetul
de monitorizare şi evaluare, care luând în considerare natura investiției, termenul inițial fixat în
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 245 of 314
contract, gradul de realizare a activităților până la acel moment, cauza care stă la baza solicitării de
prelungire, și orice alte circumstanțe, va emite un raport care va fi înaintat Consiliului Director al GAL,
care va aproba sau va respinge solicitarea de prelungire a termenului.
Solicitarea modificării activităților proiectului În timpul execuției unui proiect, beneficiarul ajutorului
financiar poate prezenta în scris propuneri de modificare a proiectului. Solicitarea va fi examinată de
către Comitetul de monitorizare şi evaluare, care va emite un raport favorabil sau nefavorabil al
modificărilor propuse. Raportul poate fi favorabil doar în cazul în care modificarea nu duce la o
creștere a valorii inițiale a proiectului asumată prin contractul de finanțare, la o mo dificare a
obiectivelor sau la distorsionarea concurenței pe piață. Raportul nu are caracter obligatoriu. Acesta va
fi prezentat Consiliului Director care va soluționa problema admiterii sau neadmiterii modificărilor.
Dacă modificările solicitate necesită și modificarea contractului de finanțare, atunci raportul
coordonatorului va fi supus aprobării Adunarii Generale a GAL.
Mecanismul de implementare
Informarea
Activitatea de informare are un caracter permanent fiind desfăşurată de către GAL. Informarea
cu privire la măsurile ce urmează a fi deschise va fi efectuată prin următoarele metode şi
instrumente:
Contactarea directă a potențialilor beneficiari
Seminarii de deschidere a măsurilor în fiecare localitate
Site – ul GAL
Mass-media (conferinţe de presă, comunicate de presă, reclame TV, etc);
Realizarea de materiale tipărite (broşuri, pliante, publicaţii periodice etc);
Sesiuni de informare publică;
Siturile web ale autorităţilor publice locale şi ale celorlalţi parteneri.
Sprijinirea elaborării proiectelor
GAL-ul va sprijini permanent potenţialii beneficiari direcţi ai măsurilor, în ceea ce priveşte
elaborarea proiectelor. În perioada de elaborare a proiectelor, GAL va întreprinde o serie de măsuri
pentru sprijinirea tuturor potenţialilor beneficiari, cum ar fi:
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 246 of 314
va face seminarii publice deschise, în fiecare localitate pentru diseminare informațiilor
va pune la dispoziţie orice informaţie necesară pentru fiecare măsură în maxim 3 zile de la
solicitarea acesteia de către beneficiar
la sediul GAL se va oferi consiliere permanentă la sediul GAL, cu privire la eligibilitatea
potențialului proiect
va oferi sprijin potențialilor beneficiari în relația cu autoritățile, pentru obținerea eventualelor
documente necesare depunerii.
Lansarea apelului pentru proiecte
GAL va lansa apelul de selecție a proiectelor, folosind mijloacele de informare mass-media.
Selectarea proiectelor
După depunerea proiectului și înregistrarea acestuia la secretariat, GAL efectueaz ă verificarea
conformității proiectului și respectarea criteriilor de eligibilitate. Ulterior conformității se va face
selecția proiectelor efectuată GAL pe baza strategiei, utilizând criterii elaborate.
Controlul administrativ al dosarelor
Odată încheiată operațiunea de selectare a proiectelor, va avea loc depunerea proiectelor
selectate de către GAL la Centrul Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (CRPDRP).
CRPDRP va verifica eligibilitatea proiectelor și se va efectua verificarea pe teren (numai pentru
proiectele care prevăd investiții) a potențialului beneficiar de către structurile teritoriale ale APDRP
Decizie
În urma analizei eligibilității se va decide asupra proiectelor selectate și cele neselectate.
Notificare către beneficiari
CRPDRP transmite o notificare către beneficiar și către GAL, de înștiințare cu privire la
aprobarea sau neaprobarea proiectului
Monitorizare
După încheierea contractului între beneficiar și Centrul Regional de Plăți pentru Dezvoltare
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 247 of 314
Rurală și Pescuit (CRPDRP), monitorizarea proiectelor pe toată durata de implementare se va realiza
de către GAL.
Plată
Plățile vor fi realizate de către CRPDRP după principiul decontării cheltuielilor.
Control
Controlul implementării proiectelor se va realiza de către DADR și CRPDRP.
Arhivare
Arhivarea proiectelor se va realiza de către GAL în condițiile specificate în contractul de
finanțare.
Sarcină GAL DADR Agenţia de Plăţi
Informare X
Sprijinirea elaborării
proiectelor
X
Lansarea apelului
pentru proiecte
X
Selectarea proiectelor X
Controlul
administrativ al
dosarelor
X X
Decizie X
Notificarea către
beneficiar
X X
Monitorizare X X
Plată X
Control X X
Arhivare X
Tabel nr 55 – Distribuția sarcinilor
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 248 of 314
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 249 of 314
Figura nr 21 – Etapele de realizare a unui proiect
Pista de audit
Proiecte deinvestiții
Proiecte deservicii
4. Selecția proiectelor efectuată de GAL pe bazastrategiei, utilizând criterii elaborate de fiecare GAL înparte
5. Depunerea proiectelor selectate de către GAL laCentrul Regional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală șiPescuit (CRPDRP)
6. CRPDRP verifică eligibilitateaproiectelor si se efectueazăverificarea pe teren a potențialuluibeneficiar de către structurileteritoriale ale APDRP
7. CRPDRP transmite o notificarecătre beneficiar și către GAL, deînstiințare cu privire la aprobareasau neaprobarea proiectului
Încheierea contractului între beneficiar și CentrulRegional de Plăți pentru Dezvoltare Rurală si Pescuit
(CRPDRP)
6. CRPDRP verifică eligibilitateaproiectelor si transmite o notificarecătre beneficiar si către GAL, deînstiințare cu privire la aprobarea sauneaprobarea proiectului
1. GAL lansează apelul de selecție a proiectelor,folosind mijloacele de informare mass-media
2. Potențialul beneficiar depune proiectul lasecretariatul GAL
3. GAL efectuează verificarea conformității proiectuluiși respectarea criteriilor de eligibilitate
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 250 of 314
N
r.
C
rt
Categori
e
Activitatea de
auditat
Cine
are
atribuţi
i
Cine
verifica
Autoritate
a
responsab
ila
Documente
Justificative
Perioada
de
arhivare
docume
nte
justificat
ive (ani)
1
Informar
ea
potenţial
ilor
beneficia
ri
Realizarea ghidului
solicitantului şi a
anexelor necesare
Consult
anţi
externi
Respons
abil
administ
rativ
GAL
1. Contract
de prestari
servicii
2. Model
ghid si
anexe
10
Postarea ghidului şi
a anexelor pe site-
ul GAL-ului şi pe
site-urile partenere
Secreta
r
Respons
abil
administ
rativ
GAL
1. Listare
color site
GAL
2. Listari
color site-
uri
partenere
10
Realizarea de
intâlniri de
prezentare a
măsurii în fiecare
comună
Secreta
r
Respons
abil
administ
rativ
GALFişe de
prezenţă10
Realizarea de
materiale tipărite
(broşuri, pliante,
publicaţii periodice
etc);
Secreta
r
Respons
abil
administ
rativ
GAL
1 exemplar
din fiecare
material
realizat
10
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 251 of 314
N
r.
C
rt
Categori
e
Activitatea de
auditat
Cine
are
atribuţi
i
Cine
verifica
Autoritate
a
responsab
ila
Documente
Justificative
Perioada
de
arhivare
docume
nte
justificat
ive (ani)
Contactarea
directă a
potențialilor
beneficiari
Secreta
r
Respons
abil
administ
rativ
GALFişă de
deplasare10
2
Lansarea
apelului
pentru
proiecte
Realizare şi
trimitere
comunicat de
presă lansare apel
într-un ziar local şi
unul naţional
Secreta
r
Respons
abil
administ
rativ
GAL
1. 2
contracte
de prestări
servicii
2. Un
exemplar
ziar local
3. Un
exemplar
ziar
naţional
10
Postare pe site
comunicat lansare
apel de proiecte
Secreta
r
Respons
abil
administ
rativ
GAL
1. Listare
color site
GAL
2. Listari
color site-
uri
partenere
10
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 252 of 314
N
r.
C
rt
Categori
e
Activitatea de
auditat
Cine
are
atribuţi
i
Cine
verifica
Autoritate
a
responsab
ila
Documente
Justificative
Perioada
de
arhivare
docume
nte
justificat
ive (ani)
3
Sprijinire
a
elaborări
i
proiectel
or
Consiliere
permanentă la
sediul GAL
Secreta
r
Respons
abil
administ
rativ
GALFişe de
consiliere10
Realizarea de
seminarii publice
deschise, în fiecare
localitate pentru
diseminare
informațiilor
Secreta
r
Respons
abil
administ
rativ
GALFişe de
prezenţă10
Răspunderea in
termen de maxim 3
zile la orice
solicitare de
informații din
partea
beneficiarilor
potenţiali
Secreta
r
Respons
abil
administ
rativ
GAL
1 copie
după
răspunsul la
solicitare
10
4
Selectar
ea
proiectel
or
Înregistrarea
depunerii
proiectelor
Secreta
r
Respons
abil
administ
rativ
GALRegistru
proiecte10
Verificarea Experţi Respons GAL Raport de 10
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 253 of 314
N
r.
C
rt
Categori
e
Activitatea de
auditat
Cine
are
atribuţi
i
Cine
verifica
Autoritate
a
responsab
ila
Documente
Justificative
Perioada
de
arhivare
docume
nte
justificat
ive (ani)
conformității
administrative
tehnici
externi
abil
administ
rativ
conformitat
e
administrati
vă
Verificarea
conformităţii
tehnice şi
financiare
Experţi
tehnici
externi
Respons
abil
administ
rativ
GAL
Raport de
conformitat
e tehnică şi
financiară
10
Solicitarea de
eventuale
clarificări din
partea
beneficiarilor care
au depus proiecte
Experţi
tehnici
externi
Respons
abil
administ
rativ
GAL
1 exemplar
Notă de
clarificare
10
Înregistrarea
depunerii
clarificărilor
Secreta
r
Respons
abil
administ
rativ
GALRegistru
proiecte10
Analiza clarificărior
Experţi
tehnici
externi
Respons
abil
administ
rativ
GAL
Raport
analiză
clarificări
10
Realizarea Experţi Respons GAL Raport final 10
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 254 of 314
N
r.
C
rt
Categori
e
Activitatea de
auditat
Cine
are
atribuţi
i
Cine
verifica
Autoritate
a
responsab
ila
Documente
Justificative
Perioada
de
arhivare
docume
nte
justificat
ive (ani)
raportului final de
evaluare
tehnici
externi
abil
administ
rativ
de evaluare
Realizarea
centralizării
proiector după
punctajul obţinut
Secreta
r
Respons
abil
administ
rativ
GAL
Lista
centralizată
proiecte
10
Trimiterea
dosarelor
proiectelor
selectate şi a
rapoartelor de
evaluare aferente
către Autoritatea
de Management
(AM) judeţeană
Secreta
r
Respons
abil
administ
rativ
GAL
Registru
proiecte şi
adresă de
înaintare
către AM
10
5
Controlu
l
administ
rativ al
dosarelo
r
Verificarea
rapoartelor de
selectare şi a
dosarelor
proiectelor
selectate
Experţi
tehnici
Şef birou
control
proiecte
CRPDRP
Raport de
verificare
dosare
proiecte
selectate
10
Verificarea pe Experţi Şef birou CRPDRP Raport de 10
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 255 of 314
N
r.
C
rt
Categori
e
Activitatea de
auditat
Cine
are
atribuţi
i
Cine
verifica
Autoritate
a
responsab
ila
Documente
Justificative
Perioada
de
arhivare
docume
nte
justificat
ive (ani)
teren a proiectelor
de investiţii
tehnici control
proiecte
verificare
pe teren
Trimiterea către
GAL a raportului de
control
administrativ al
dosarelor selectate
Secreta
r
Şef birou
control
proiecte
CRPDRP
Adresă
înaintare
raport de
control
administrati
v
10
6
Decizia
de
selectare
Realizarea listei cu
proiectele
selectate şi a listei
cu proiectele
selectate, dar fără
finanţare pe baza
raportului de
control
administrativ
Secreta
r
Respons
abil
administ
rativ
GAL
1. Listă
proiecte
selectate
pentru
finanţare
2. Listă
proiecte
selectate,
dar fără
finanţare
10
7
Notificar
ea catre
beneficia
r
Notificarea
beneficiarilor
selectaţi şi invitaţia
la semnarea
contractului de
Secreta
r
Şef birou
control
proiecte
CRPDRP
Adresă
notificare si
invitaţie
semnare
10
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 256 of 314
N
r.
C
rt
Categori
e
Activitatea de
auditat
Cine
are
atribuţi
i
Cine
verifica
Autoritate
a
responsab
ila
Documente
Justificative
Perioada
de
arhivare
docume
nte
justificat
ive (ani)
finanţare
Realizarea
contractului de
finanţare
JuristŞef birou
juridicAPRDP
Model
contract de
finanţare
10
Semnarea
contractului de
finanţare de către
APDRP
APRDP
1 exemplar
semnat al
contractului
de
finanţare
10
8
Monitori
zarea
proiectel
or
Verificarea
respectării
graficului de
activităţi
Experţi
tehnici
externi
Respons
abil
administ
rativ
GAL
Raport
privind
respectarea
graficului
de activităţi
10
Verificarea situatiei
achiziţiilor din
proiecte
Experţi
tehnici
externi
Respons
abil
administ
rativ
GAL
Raport
privind
situaţia
achiziţiilor
10
Verificarea
respectării
bugetului şi a
categoriilor de
cheltuieli bugetare
Experţi
tehnici
externi
Respons
abil
administ
rativ
GAL
Raport
privind
respecarea
bugetului
10
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 257 of 314
N
r.
C
rt
Categori
e
Activitatea de
auditat
Cine
are
atribuţi
i
Cine
verifica
Autoritate
a
responsab
ila
Documente
Justificative
Perioada
de
arhivare
docume
nte
justificat
ive (ani)
Verificarea
încadrării
cheltuielilor în
cheltuieli eligibile şi
cheltuieli
neeligibile
Experţi
tehnici
Şef birou
evaluareAPRDP
Raport
cheltuieli
eligibile şi
neeligibile
10
Verificarea în teren
a etapelor
principale pentru
proiectele
beneficiarilor aflate
în implementare
Experţi
tehnici
externi
Respons
abil
administ
rativ
GAL
Raport de
verificare
pe teren
10
9
Evaluare
a
proiectel
or
Realizarea
raportării
centralizate privind
stadiu
implementarii
proiectelor
Secreta
r
Respons
abil
administ
rativ
GAL
Raport
centralizat
privind
stadiul
implementă
rilor
10
Realizarea
raportării
centralizate privind
sumele alocate pe
proiectele aflate in
Secreta
r
Respons
abil
administ
rativ
GAL
Raport
centralizat
privind
sumele
alocate
10
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 258 of 314
N
r.
C
rt
Categori
e
Activitatea de
auditat
Cine
are
atribuţi
i
Cine
verifica
Autoritate
a
responsab
ila
Documente
Justificative
Perioada
de
arhivare
docume
nte
justificat
ive (ani)
implementare
Realizarea
raportării
centralizate privind
stadiul de realizare
a indicatorilor
specifici GAL
Secreta
r
Respons
abil
administ
rativ
GAL
Raport
centralizat
privind
indicatorii
GAL
10
Trimiterea
raportărilor
centralizate către
AM judeţean
Secreta
r
Respons
abil
administ
rativ
GAL
Adresă
înaintare
raportări
centralizate
â
10
1
0
Plata
cererilor
de
ramburs
are
Primirea cererilor
de rambursare a
beneficiarilor de
către GAL
Secreta
r
Respons
abil
administ
rativ
GALRegistru
dosare10
Trasmiterea de
către GAL a
dosarelor de
rambursare către
AM judeţean
Secreta
r
Respons
abil
administ
rativ
GAL
Adresă
înaintare
dosare de
rambursare
10
Analiza dosarelor
de rambursare de
Experţi
tehnici
Şef birou
plăţiCRPDRP
Rapoarte
de10
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 259 of 314
N
r.
C
rt
Categori
e
Activitatea de
auditat
Cine
are
atribuţi
i
Cine
verifica
Autoritate
a
responsab
ila
Documente
Justificative
Perioada
de
arhivare
docume
nte
justificat
ive (ani)
către AM judeţean
şi realizarea
raportului de
acceptare cuantum
plăţi beneficiari
acceptare
cuantum
plăţi
beneficiari
Trimiterea
raportului de
acceptare cuantum
plăţi beneficiari
către APDRP
Secreta
r
Şef birou
plăţiCRPDRP
Adresă
înaintare
rapoarte de
acceptare
cuantum
plăţi
beneficiari
10
Realizarea plăţii pe
baza raportului de
acceptare cuantum
plăţi
Experţi
tehnici
Şef birou
plăţiAPRDP
1 copie
după
dovada
plăţii
10
Notificarea de
către APDRP a
realizării plăţii
către beneficiar
Secreta
r
Şef birou
plăţiAPRDP
Adresă
notificare
efectuare
plată
10
1
1
Controlu
l pe
proiecte
Verificarea
rapoartelor
centralizate
Experţi
tehnici
Şef birou
impleme
ntare
CRPDRP
Raport
analiză
rapoarte
10
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 260 of 314
N
r.
C
rt
Categori
e
Activitatea de
auditat
Cine
are
atribuţi
i
Cine
verifica
Autoritate
a
responsab
ila
Documente
Justificative
Perioada
de
arhivare
docume
nte
justificat
ive (ani)
realizate de GAL cu
privire la stadiul
implementării
proiectelor de
către beneficiari,
sumele alocate pe
proiecte şi gradul
de realizare a
indicatorilor GAL
proiecte centralizate
GAL
Verificare pe teren,
prin sondaj, a
modului de
gestionare si
implementare de
către GAL a
strategiei de
devoltare locală
Experţi
tehnici
Şef birou
impleme
ntare
proiecte
CRPDRP
Raport de
verificare
pe teren
10
Verificarea
modului de
gestionare
financiara a GAL-
ului
Experţi
tehnici
Şef birou
impleme
ntare
proiecte
APRDP
Raport
control
gestionare
financiară
10
1 Arhivare Arhivarea Secreta Respons GAL Arhiva 10
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 261 of 314
N
r.
C
rt
Categori
e
Activitatea de
auditat
Cine
are
atribuţi
i
Cine
verifica
Autoritate
a
responsab
ila
Documente
Justificative
Perioada
de
arhivare
docume
nte
justificat
ive (ani)
2 dosarelor de
informare, lansare
apeluri si consiliere
beneficari, pe
fiecare măsură şi
apel de măsură
r abil
administ
rativ
realizată
Arhivarea
dosarelor
proiectelor
beneficarilor
Secreta
r
Respons
abil
administ
rativ
GALArhiva
realizată10
Arhivarea dosarului
privind raportările
către AM judeţean
Secreta
r
Respons
abil
administ
rativ
GALArhiva
realizată10
Arhivarea dosarului
privind raportările
către APDRP
Secreta
r
Respons
abil
administ
rativ
GALArhiva
realizată10
Tabel nr 56 – Pista de audit
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 262 of 314
Anexa
Procedura de evaluare şi monitorizare
Monitorizarea proiectelor se face de către GAL în vederea urmăririi realizării proiectului, atingerii
obiectivelor şi a îndeplinirii indicatorilor stabiliţi prin contract.
Monitorizarea proiectului constă în urmărirea progresului fizic înregistrat în implementarea acestuia şi
în colectarea şi introducerea în sistemul de management al proiectului a tuturor informaţiilor legate
de proiect.
Procesul de monitorizare începe din momentul semnării contractului de finanţare şi se termină la 5
ani după finalizarea proiectului.
Pentru realizarea monitorizării proiectului, GAL-ul va desfăşura următoarele activităţi:
a) verificarea rapoartelor de progres (trimestrial, simplificat, final), elaborate şi transmise de către
beneficiar;
b) vizite de monitorizare care îşi propun verificarea stadiului real de realizare a proiectului la locul
implementării acestuia (anunţate şi ad-hoc);
c) monitorizarea durabilităţii investiţiilor, realizarea indicatorilor de rezultat şi;
d) monitorizarea veniturilor nete realizate;
e) verificarea şi avizarea notificărilor înaintate de beneficiari;
f) întocmirea actelor adiţionale în baza notificărilor aprobate şi/sau modificărilor de legislaţie.
g) punerea în aplicare a recomandărilor Autorităţii de Audit
a) Verificarea rapoartelor de progres
Verificările rapoartelor de progres elaborate de către beneficiar şi a documentelor lor însoţitoare vor
asigura că acestea sunt complete şi corecte, că respectă modelul convenit în Contractul de finanţare,
că proiectul este implementat în conformitate cu Contractul de finanţare, legile comunitare şi
naţionale. De asemenea, vor urmări evoluţia în timp a indicatorilor stabiliţi prin Contractul de
finanţare, de realizare şi de rezultat în baza cărora s-a făcut selecţia si evaluarea, realizările faţă de
ţintă propusă, procent de realizare.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 263 of 314
b) Vizita de monitorizare
Vizita de monitorizare se va realiza prin verificarea la locul implementării proiectului a progresului fizic
al acestuia şi a managementului de proiect şi, de asemenea, va permite echipei de monitorizare să
colecteze unele date suplimentare faţă de cele cuprinse în rapoartele de progres, în vederea aprecierii
valorii indicatorilor faţă de ţintele propuse şi a acurateţei informaţiei furnizate de beneficiar.
Scopul vizitei de monitorizare este:
- să asigure faptul că proiectul progresează fizic, în conformitate cu calendarul activităţilor inclus în
contractul de finanţare;
- să identifice elemente sau situaţii care pot duce la întârzieri, derapaje de la proiectul aprobat sau
imposibilitatea continuării proiectului, şi să emită recomandări în limitele de competenţă ale
monitorului; nu intră în competenţa monitorului emiterea de soluţii privind implementarea
proiectului sau recomandări cu privire la modul de aplicare sau interpretare a legislaţiei
naţionale;
- să identifice elementele de succes ale proiectului;
- să asigure o comunicare strânsă între beneficiari şi OI Cercetare - Serviciul Monitorizare care să
conducă la o bună conlucrare în vederea implementării cu succes a proiectului (realizarea tuturor
indicatorilor prevăzuţi în contractul de finanţare).
Beneficiarul are obligaţia de a participa la vizită şi de a furniza echipei de monitorizare toate
informaţiile solicitate.
Vizitele de monitorizare sunt:
anunţate
ad hoc.
c) Monitorizarea durabilităţii investiţiilor
Durabilitatea investiţiei, conform Art. 57 din Regulamentul 1083, reprezintă reţinerea contribuţiei
fondurilor structurale timp de 5 ani (3 ani pentru IMM-uri) după terminarea proiectului fără a aduce
modificări substanţiale infrastructurii create privind natura sa, condiţiile de implementare, conferirea
unui avantaj inadecvat unei întreprinderi sau unui organism public, schimbarea naturii proprietăţii
unui element de infrastructură sau încetarea unei activităţi de producţie.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 264 of 314
d) Verificarea şi avizarea notificărilor înaintate de beneficiari
Ca urmare a modificărilor care pot apărea în procesul de implementare al proiectelor, beneficiarul are
posibilitatea, conform contractului de finanţare, să anunţe prin notificare, fără a schimba scopul şi
obiectivele proiectului, şi cu menţinerea indicatorilor.
Verificarea şi avizarea notificărilor înaintate de beneficiari va asigura fluidizarea implementării
proiectului, cu respectarea contractului de finanţare şi a legislaţiei în vigoare.
e) Întocmirea actelor adiţionale
În baza notificărilor beneficiarilor aprobate de GAL şi/sau modificărilor legislative survenite în
perioada derulării contractului de finanţare se vor încheia acte adiţionale în conformitate cu clauzele
contractuale.
f) Punerea în aplicare a recomandărilor Autorităţii de Audit
Ca urmare a misiunilor de audit ale Autorităţii de Audit, atât la sediul/locaţia proiectului, cât şi la
sediul GAL, beneficiarul va fi înştiinţat de recomandările făcute de aceasta, în condiţiile în care
problemele îl vizează, şi va solicita implementarea acestora.
Raportarea:
Procesul de monitorizare este concretizat printr-o raportare în scris şi în format electronic a unor
documente cu sau fără format standard care se elaborează la nivelul structurilor implicate (Beneficiar,
GAL, Autoritate de Management).
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 265 of 314
Documente predate de Beneficiar la GAL:
Tip
document
Ane
xaCe cuprinde
Cine
întocmeşte
Periodicitate
(Calendar de
raportare)
Nr. ex.
Raport de
început
Anex
a I-1
Reprezintă documentul
standard care atestă începerea
proiectului
Beneficiarul
Se completează o
singură dată, la
maximum 60 zile de
la intrarea în vigoare
a Contractului
2
Raport de
progres
Anex
a I-2
Reprezintă documentul
standard de monitorizare ce
prezintă progresul fizic al
proiectului.
Beneficiarul
Pentru fiecare 3 luni
şi odată cu Cererea
de rambursare (în
condiţiile în care
plăţile solicitate la
rambursare sunt
realizate în perioada
unuia sau mai multe
rapoarte de progres
trimestriale (se
ataşează ultimul
raport de progres
trimestrial)
2 la
monitor,
2 la CR
Plan de
lucru
Anex
a I-3
Se ataşează Raportului de
progres şi prezintă activităţile
programate pentru
următoarea perioadă
Beneficiarul
Pentru fiecare 3 luni,
odată cu Raportul de
progres
2 (nu se
complet
ează
pentru
un RpT
simplific
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 266 of 314
at)
Raportul
de progres
simplificat
Anex
a I-4
Se completează şi se ataşează
cererii de rambursare numai
dacă la rambursare se solicită
plăţi efectuate în afara
rapoartelor de progres
trimestriale
Beneficiarul
La cererea de
rambursare, dacă
este cazul
4
Raport
final
Anex
a I-5
Reprezintă documentul
standard completat la sfârşitul
perioadei de implementare a
proiectului, ce prezintă
progresul fizic total, indicatorii
şi rezultatele obţinute per
proiect. Este documentul care
însoţeşte ultima Cerere de
rambursare.
Beneficiarul
Elaborat la sfârşitul
perioadei de
implementare şi
însoţeşte ultima
Cerere de
rambursare.
4
Raport
privind
durabilitat
ea
investiţiei
Anex
a I-6
Reprezintă documentul
standard pentru operaţiuni de
infrastructură care atestă
faptul că investiţia făcută prin
proiect (nu) a suferit
modificări substanţiale în
această perioadă, în
conformitate cu Art. 57 alin.(1)
din Regulamentul Comisiei
Europene Nr. 1083/2006.
Beneficiarul
Elaborat anual pe o
perioadă de 5 ani
după implementarea
proiectului, până în
data de 15.01 a
fiecărui an.
2
Raport
privind
realizarea
indicatorilo
Anex
a I-7
Document standard care
atestă atingerea indicatorilor
de rezultat
Beneficiarul
Elaborat anual pe o
perioadă de 5/3 ani
după implementarea
proiectului, până în
2
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 267 of 314
r de
rezultat
data de 15.01 a
fiecărui an.
NotificareAnex
a I-8
Document prin care
beneficiarul informează
autoritatea contractantă de
orice schimbare intervenită, în
conformitate cu clauzele
contractuale, şi solicită, pe
baza unei motivaţii pertinente,
aprobarea.
BeneficiarulElaborat de câte ori
este nevoie
La începerea proiectului, Beneficiarul va prezenta, monitorului, <localitatea, strada, nr., …..etc.>,
Raportul de început (Anexa I-1), în maxim 60 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a
Contractului de finanţare.
Raportul de progres (Anexa I-2/I-4), Planul de lucru (Anexa I-3) şi documentele sale însoţitoare se
transmit monitorului:
trimestrial (perioada de raportare este de 3 luni), la 15 zile după perioada de raportare
sau la cererea de rambursare;
simplificat, dacă însoţeşte o cerere de rambursare.
La înaintarea ultimei cereri de rambursare, beneficiarul va transmite monitorului Raportul final (Anexa
I-5).
În intervalul a 5 (cinci) ani după finalizarea proiectului, Beneficiarul va transmite monitorului Raportul
privind durabilitatea investiţiei (Anexa I-6), unde va specifica că investiţia făcută prin proiect (nu) a
suferit modificări substanţiale în această perioadă, în conformitate cu Art. 57 alin.(1) din
Regulamentul Comisiei Europene (EC) Nr. 1083/2006). Raportul se va transmite anual, până la data de
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 268 of 314
15.01 al fiecărui an următor).
La cererea Autorităţii de Management sau Organismului Intermediar, Beneficiarul va elabora rapoarte
ad-hoc, fără format predefinit.
Măsurile de verificare şi control
Verificarea şi controlul sunt părţi integrante ale procedurii de management financiar şi control şi se
desfăşoară pe perioada de valabilitate a contractului de finanţare de către Organismul Intermediar.
AM PNDR, şi/sau alte structuri cu atribuţii de control/verificare/audit a finanţărilor nerambursabile
din fondurile structurale pot efectua misiuni de verificare şi control pe toată perioada de valabilitate a
contractului de finanţare.
AM PNDR efectuează verificări la faţa locului pe bază de eşantion stabilit în urma realizării unei analize
de risc efectuate la nivelul fiecărei instituţii sau la sesizare. Verificarea se realizează cel puţin o dată pe
durata de implementare a proiectului şi în mod obligatoriu înainte de plata ultimei cereri de
rambursare pentru unităţile publice.
Respectarea legislaţiei naţionale privind achiziţiile publice efectuate de beneficiar în cadrul
contractului va fi verificată de AM, GAL, Autoritatea de Audit şi alte structuri cu atribuţii în domeniu,
precum UCVAP şi ANRMAP.
Data şi intervalul orar al vizitelor şi controalelor planificate sunt convenite cu beneficiarul în scris,
printr-o scrisoare de înştiinţare. În scrisoare se va specifica unitatea şi personalul care vor participa la
verificarea la fata locului, personalul beneficiarului care trebuie să fie disponibil pe toată perioada
controlului şi documentele necesare spre a fi prezentate. În cazul verificărilor sau controalelor la
sesizare, nu va exista o înştiinţare prealabilă, acestea fiind verificări sau controale inopinate.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 269 of 314
Anexa I-1
Raport de Început
1. FEADR
2. Masura
3. Operaţiunea:
4. Date despre Beneficiar:
Numele Beneficiarului:
Adresa:
Director de proiect:
Tel, Fax, e-mail
CUI/Codul fiscal:
5. Detalii despre proiect:
Numele proiectului:
Contract de finanţare nr.:
Localizarea geografica a proiectului: (regiune judeţ, localitate):
Durata proiectului :
Prin prezentul raport declarăm pe propria răspundere că proiectul ce face obiectul Contractului de
finanţare nr. ……….a început în data de………….*
Reprezentant legal al Beneficiarului, Director de proiect,
Data:_______________
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 270 of 314
Anexa I-2
RAPORTUL DE PROGRES nr………
Perioada de raportare…………..
1. FEADR
2. Masura
3. Operaţiunea:
4. Date despre Beneficiar:
Numele Beneficiarului:
Adresa:
Director de proiect:
Tel, Fax, e-mail
CUI/Codul fiscal:
5. Detalii despre proiect:
Numele proiectului:
Contract de finanţare nr.:
Localizarea geografica a proiectului: (regiune judeţ, localitate):
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 271 of 314
6. Măsuri recomandate în ultimul Raport de progres, şi/sau în Raportul privind vizita de
monitorizare/Raportul privind verificarea la faţa locului.
Măsura Termen propus
Descrierea
modului de
implementare
Termen realizat Obs.
7. Stadiul proiectului:
Se va completa cu descrierea stadiului proiectului din punct de vedere fizic. Menţionăm faptul că,
raportul de progres este cerut cu periodicitatea din Contractul de finanţare, chiar dacă în perioada
pentru care este completat nu s-a efectuat nici o cheltuială.
7.1. Descrierea stadiului de implementare a proiectului
Nr. activ./subactiv./
Activităţi/
Subactivităţi1
PartenerRealizat
anterior2
Planificat
pentru
perioada de
raportare2
Realizat în
perioada de
raportare2
Activităţi
care se vor
reprograma2
1 2 3 4 5 6
1 În coloana 1 se vor trece toate activităţile din Cererea de Finanţare, 2.6. Calendarul activităţilor
(inclusiv nr. curent al activităţii aşa cum este în 2.6. Calendarul activităţilor).2 În coloanele 3, 4, 5 se va trece DA integral sau Da parţial sau NU, după caz, pentru acele
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 272 of 314
activităţi/subactivităţi care fac obiectul Raportului de progres. În toate cazurile se va expune clar şi
concis stadiul îndeplinirii activităţii/subactivităţii respective sau, dacă nu s-a realizat, motivul
nerealizării (se reprogramează pentru perioada următoare). În coloana 6 se vor trece în dreptul
activităţilor reprogramate, acele subactivităţi/ etape ce se vor executa în următoarea perioadă de
raportare.
Se vor trece toate datele de la începutul proiectului şi până la momentul la care se referă perioada
de raportare astfel încât să se poată identifica progresul proiectului.
7.2.Rezultatele obţinute până în acest moment
Denumirea
rezultatului1
Nr.
activ./subactiv./
Activităţi/
Subactivităţi2
Documentul
care atestă
rezultatul3
Anticipat în
CF aprobată
Realizat
anterior
Realizat în
perioada de
raportare
1 2 3 4 5 6
1 Se trec rezultatele obţinute până în acest moment, anticipate sau nu în Cererea de finanţare
aprobată, cap. 2.3 DESCRIEREA PROIECTULUI, la Descrierea rezultatelor anticipate în urma
implementării proiectului cu excepţia rezultatelor cercetării, a serviciilor, echipamentelor Cd şi IT,
activelor necorporale şi lucrărilor .2 Se trece numărul şi denumirea activităţii din care provine rezultatul, aşa cum sunt specificate în
tabelul 2.6 Calendarul activităţilor.3 Se trece numele, numărul şi data documentului care atestă obţinerea rezultatului (ex. contract de
achiziţie nr…/din.., proces verbal de recepţie nr…/ din.., proces verbal de avizare internă a unui studiu
de cercetare, a unui serviciu prestat de un terţ, etc.).4 În colanele 4,5 şi 6 se va trece cantitatea anticipată/ realizată pentru fiecare rezultat.
NOTĂ: Orice activitate desfăşurată se încheie cu un rezultat (studiu, prototip, proiect tehnic, aviz de
construcţie, contract de servicii/furnizare produse etc., echipamente/utilaje etc., brevet, soft-uri
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 273 of 314
Se vor trece toate datele de la începutul proiectului şi până la momentul la care se referă perioada
de raportare astfel încât să se poată identifica progresul proiectului.
Se detaliază rezultatele pe următoarele:
REZULTATUL CERCETĂRII
Dacă proiectul presupune activităţi de cercetare:
Denumirea rezultatului
cercetării (studiu,
documentaţie execuţie,
prototip, teste şi încercări etc.)
– se anexează rezumatul
rezultatului cercetării
Nr. Procesul verbal de avizare
internă/procesul verbal de
recepţie (după caz) – se
anexează procesele verbale
Nr. Raportului de activitate al
echipei de cercetare - se
anexează raportul de activitate
SERVICII
Dacă proiectul presupune servicii:
Tip serviciu
Documentaţi
e ataşată la
dosarul
proiectului
(dosarul
achiziţiei,
contract
semnat)
Documentaţii/liv
rabile
recepţionate în
urma serviciilor
Departamentul
care utilizează
rezultatele
serviciului
Proces verbal predare
primire semnat /
Proces verbal de
recepţie
ECHIPAMENTE CD şi IT (active corporale şi obiecte de inventar)
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 274 of 314
Dacă proiectul presupune livrare de echipamente
Echipament
Documentaţ
ie ataşată la
dosarul
proiectului
(dosarul
achiziţiei,
contract
semnat)
Inventariat
ca item
separat (cu
nr. de
identificare
)
Departament
unde a fost
instalat
În fu
ncţiu
ne
Da/N
u
Proces verbal predare
primire semnat /
Proces verbal de
recepţie şi punere în
funcţiune
NECORPORALE
Dacă proiectul presupune livrare de active necorporale
Tip necorporal
Documentaţ
ie ataşată la
dosarul
proiectului
(dosarul
achiziţiei,
contract
semnat)
Inventariat
ca item
separat (cu
nr. de
identificare
)
Departament
unde a fost
instalat
În fu
ncţiu
ne
Da/N
uProces verbal predare
primire semnat /
Proces verbal de
recepţie şi punere în
funcţiune
LUCRĂRI
Dacă proiectul presupune lucrări
Certificat Urbanism – se anexează copia la raportul de progres
Autorizaţie de construire – se anexează copia la raportul de progres
Raportul dirigintelui de şantier – se anexează copia la raportul de progres
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 275 of 314
Proces Verbal semnat de ISC pentru faze determinante – se anexează copia la raportul de progres
7.3.Aspecte legate de mediul înconjurător (dacă este cazul)
7.4.Aspecte legate de egalitatea de şanse (dacă este cazul)
7.5. Probleme identificate la nivelul proiectului (dacă este cazul)
Activitatea
(inclusiv nr.
acesteia din 2.6
Calendarul
activităţilor)
Descrierea
problemeiSoluţie/propunere pentru rezolvare Termene
Se vor trece toate datele de la începutul proiectului şi până la momentul la care se referă perioada
de raportare astfel încât să se poată identifica progresul proiectului.
7.6. Modificări propuse faţă de ceea ce s-a stabilit în Contractul de finanţare (condiţionate de
aprobarea OI)
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 276 of 314
Modificări operate
Act adiţional/NotificareObiectul actului
adiţional/NotificăriiMotivaţia
Modificări previzionate
7.7. Vă rugăm să precizaţi stadiul la care se află achiziţiile publice conform calendarului stabilit
în cererea de finanţare (se trec toate achiziţiile care încep/se derulează/s-au finalizat):
Nr.
crt.
Obiectul
contractului/
Acordului-cadru
pentru
realizarea
proiectului1
Valoarea
estimată2
(Lei)
Procedura
de
achiziţie
publică
aplicată
Data estimată
pentru
începerea
procedurii
Data estimată
pentru
finalizarea
procedurii
Stadiul aplicării
procedurii de
achiziţie
publică3/derulari
contractului
1 Obiectul contractului trebuie să se refere la servicii, lucrări, furnizare produse. Se vor trece toate
achiziţiile prevăzute în tabelul 3.4 cererea de finanţare aprobată, urmând ca la fiecare raport de
progres să se completeze stadiul de aplicare a procedurii de achiziţie. La finalizarea contractului se
menţionează nr./data Procesului Verbal de recepţie şi Procesul verbal de punere în funcţiune, după
caz2 La valoarea estimată se va trece valoarea din tabelul 3.4 cererea de finanţare aprobată până se
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 277 of 314
semnează contractul. După semnarea contractului se trece valoarea reală a acestuia, specificând
suma fără TVA şi separat TVA.3 În cazul în care procedura s-a încheiat cu un contract, se va trece numele contractorului şi CUI-ul, nr.
contractului şi data semnării.
* Notă:
Se va completa o declaraţie pe propria răspundere (semnată de reprezentantul legal al Beneficiarului)
prin care se va atesta că respectiva achiziţie publică s-a realizat în condiţiile respectării legislaţiei în
vigoare.
Se va ataşa la raportul de progres câte o copie a fiecărui contract de achiziţie încheiat.
Se vor trece toate datele de la începutul proiectului şi până la momentul la care se referă perioada
de raportare astfel încât să se poată identifica progresul proiectului.
8. Indicatori:
Indicator
Valoarea indicatorului
stabilită prin contract
Valoarea indicatorului
obţinută în perioada de
raportare (trimestru)
Valoarea indicatorului
obţinută până în prezent
(cumulat de la data
începerii proiectului)
UM Cantitate UM Cantitate UM Cantitate
1 2 3 4 5 6 7
Indicatori de
realizare
Indicatori de
rezultat
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 278 of 314
9. În perioada de raportare proiectul intră sub incidenţa ajutorului de stat „de minimis”? Da
Nu
10. În această perioadă de raportare proiectul a generat venit? Da
Nu
Total venituri obţinute anteriorTotal venituri obţinute pentru
perioada de raportare
Total venituri obţinute până la
momentul elaborării cererii de
rambursare
Reprezentant legal al Beneficiarului, Director de proiect,
Data:_______________
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 279 of 314
Anexa I-3
Anexă la Raportul de progres nr. ______
PLAN DE LUCRU
Nr. _______
pentru perioada _________
1. FEADR
2. Masura
3. Domeniul de intervenţie:
4. Operaţiunea:
5. Denumirea Proiectului:
6. Durata proiectului:
Data începerii:
Data finalizării:
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 280 of 314
7. CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR
Nr.
crt.Activitate/Etapă10
Realizate (inclusiv perioada de
raportare)11
Planificate pentru
următoarea perioadă de
raportare12
1 2 3 4
10 În coloana 2 se vor trece activităţile din Cererea de Finanţare, 2.6. Calendarul activităţilor (cu nr.
curent al activităţii aşa cum este în 2.6. Calendarul activităţilor).11 În coloana 3 se va trece Da integral sau Da parţial.12 În coloana 4 se vor trece în dreptul activităţilor reprogramate acele activităţi şi/sau subactivităţi
care se reprogramează (în cazul în care o activitate este parţial realizată) şi se vor executa în
următoarea perioadă de raportare.
9. REZULTATE
Denumirea
rezultatului
Nr.
activ./subactiv./
Activităţi/
Subactivităţi
Documentul
care atestă
rezultatul
Anticipat în
CF aprobată
Realizat
anterior
Realizat în
perioada de
raportare
1 2 3 4 5 6
NOTA:
Se vor trece doar rezultatele provenind din activităţile planificate pentru următoarea perioadă
Se va anexa Raportul de activitate al echipei de implementare/management
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 281 of 314
Anexă la Raportul de progres
Program: FEADR
Masura …..
Denumire Proiect:………………………………
Nr. Contract:……………………..
RAPORT DE ACTIVITATE AL ECHIPEI DE IMPLEMENTARE / MANAGEMENT
Perioada :…………………………………….
In aceasta perioada au fost desfasurate urmatoarele activitati :
1. Activitatea (*)
o Sub- activitatea (**)
o ….
Au fost implicate urmatoarele persoane :
Nr.
Crt.
Nume şi
Prenume
Functia în
Proiect
Sub-activitati
desfasurate
(*)
Perioada în
care si-a
desfasurat
activitatea
Nr. Ore
lucrate
1.
…
2. …….
In urma desfasurarii activitatilor/ sub- activitatilor prezentate, au fost obtinute urmatoarele
rezultate (***) :
………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 282 of 314
In perioada…………………………, personalul implicat în implementarea/ managementul proiectului a
fost urmatorul:
Nr.
Crt.
Nume şi
Prenume
Functia în
Proiect
Activitati/
Sub-activitati
desfasurate
(*)
Corespondenta
cu HG 475/
2007 Anexa 3
(**)
Nr. Ore
lucrate
1.
…
Data:
Director de Proiect,
…………………..
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 283 of 314
Anexa I-4
RAPORTUL DE PROGRES simplificat nr………
Perioada de raportare…………..
1. FEADR
2. Masura
3. Operaţiunea:
4. Date despre Beneficiar:
Numele Beneficiarului:
Adresa:
Director de proiect:
Tel, Fax, e-mail
CUI/Codul fiscal:
5. Detalii despre proiect:
Numele proiectului:
Contract de finanţare nr.:
Localizarea geografica a proiectului: (regiune judeţ, localitate):
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 284 of 314
6. Măsuri recomandate în ultimul Raport de progres, şi/sau în Raportul privind vizita de
monitorizare/Raportul privind verificarea la faţa locului.
Măsura Termen propus
Descrierea
modului de
implementare
Termen realizat Obs.
NU SE COMPLETEAZĂ
7. Stadiul proiectului:
Se va completa cu descrierea stadiului proiectului din punct de vedere fizic. Menţionăm faptul că,
raportul de progres este cerut cu periodicitatea din Contractul de finanţare, chiar dacă în perioada
pentru care este completat nu s-a efectuat nici o cheltuială.
7.1. Descrierea stadiului de implementare a proiectului
Nr. activ./subactiv./
Activităţi/
Subactivităţi1
Partener
Realizat
anterior2
Nu se
completează
Planificat
pentru
perioada de
raportare2
Realizat în
perioada de
raportare2
Activităţi
care se vor
reprograma2
Nu se
completează
1 2 3 4 5 6
1 În coloana 1 se vor trece toate activităţile din Cererea de Finanţare, 2.6. Calendarul activităţilor
(inclusiv nr. curent al activităţii aşa cum este în 2.6. Calendarul activităţilor).
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 285 of 314
2 În colanele 4, 5 se va trece DA integral sau Da parţial sau NU, după caz, pentru acele
activităţi/subactivităţi care fac obiectul Raportului de progres. În cazul în care sunt realizări parţiale, se
va face expune clar şi concis stadiul îndeplinirii activităţii/subactivităţii respective sau, dacă nu s-a
realizat, motivul nerealizării (se reprogramează pentru perioada următoare). În coloana 6 se vor trece
în dreptul activităţilor reprogramate, acele subactivităţi/ etape ce se vor executa în următoarea
perioadă de raportare.
7.2. Rezultatele obţinute până în acest moment
Denumirea
rezultatului1
Nr.
activ./subactiv./
Activităţi/
Subactivităţi2
Documentul
care atestă
rezultatul3
Anticipat în
CF aprobată
Realizat
anterior
Realizat în
perioada de
raportare
1 2 3 4 5 6
1 Se trec rezultatele obţinute până în acest moment, anticipate sau nu în Cererea de finanţare
aprobată, cap. 2.3 DESCRIEREA PROIECTULUI, la Descrierea rezultatelor anticipate în urma
implementării proiectului.2 Se trece numărul şi denumirea activităţii din care provine rezultatul, aşa cum sunt specificate în
tabelul 2.6 Calendarul activităţilor.3 Se trece numele, numărul şi data documentului care atestă obţinerea rezultatului (ex. contract de
achiziţie nr…/din.., proces verbal de recepţie nr…/ din.., proces verbal de avizare internă a unui studiu
de cercetare, a unui serviciu prestat de un terţ, etc.).4 În colanele 4 şi 6 se va trece cantitatea anticipată/ realizată pentru fiecare rezultat.
NOTĂ: Orice activitate desfăşurată se încheie cu un rezultat (studiu, prototip, proiect tehnic, aviz de
construcţie, contract de servicii/furnizare produse etc., achiziţiee de echipamente/utilaje etc.,
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 286 of 314
brevet, soft-uri, proces verbal de recepţie. Proces verbal de punere în funcţiune etc.).
Se detaliază rezultatele pe următoarele:
REZULTATUL CERCETĂRII
Dacă proiectul presupune activităţi de cercetare:
Denumirea rezultatului
cercetării (studiu,
documentaţie execuţie,
prototip, teste şi încercări etc.)
– se anexează rezumatul
rezultatului cercetării
Nr. Procesul verbal de avizare
internă/procesul verbal de
recepţie (după caz) – se
anexează procesele verbale
Nr. Raportului de activitate al
echipei de cercetare - se
anexează raportul de activitate
SERVICII
Dacă proiectul presupune servicii:
Tip serviciu
Documentaţi
e ataşată la
dosarul
proiectului
(dosarul
achiziţiei,
contract
semnat)
Documentaţii/liv
rabile
recepţionate în
urma serviciilor
Departamentul
care utilizează
rezultatele
serviciului
Proces verbal predare
primire semnat /
Proces verbal de
recepţie
ECHIPAMENTE CD şi IT (active corporale şi obiecte de inventar)
Dacă proiectul presupune livrare de echipamente
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 287 of 314
Echipament
Documentaţ
ie ataşată la
dosarul
proiectului
(dosarul
achiziţiei,
contract
semnat)
Inventariat
ca item
separat (cu
nr. de
identificare
)
Departament
unde a fost
instalat
În fu
ncţiu
ne
Da/N
u
Proces verbal predare
primire semnat /
Proces verbal de
recepţie şi punere în
funcţiune
NECORPORALE
Dacă proiectul presupune livrare de active necorporale
Tip necorporal
Documentaţ
ie ataşată la
dosarul
proiectului
(dosarul
achiziţiei,
contract
semnat)
Inventariat
ca item
separat (cu
nr. de
identificare
)
Departament
unde a fost
instalat
În fu
ncţiu
ne
Da/N
u
Proces verbal predare
primire semnat /
Proces verbal de
recepţie şi punere în
funcţiune
LUCRĂRI
Dacă proiectul presupune lucrări
Certificat Urbanism – se anexează copia la raportul de progres
Autorizaţie de construire – se anexează copia la raportul de progres
Raportul dirigintelui de şantier – se anexează copia la raportul de progres
Proces Verbal semnat de ISC pentru faze determinante – se anexează copia la raportul de progres
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 288 of 314
7.3. Aspecte legate de mediul înconjurător (dacă este cazul)
Nu se completează
7.4. Aspecte legate de egalitatea de şanse (dacă este cazul)
Nu se completează
7.5. Probleme identificate la nivelul proiectului (dacă este cazul)
Activitatea
(inclusiv nr.
acesteia din 2.6
Calendarul
activităţilor)
Descrierea
problemeiSoluţie/propunere pentru rezolvare Termene
Nu se completează
7.6. Modificări propuse faţă de ceea ce s-a stabilit în Contractul de finanţare (condiţionate de
aprobarea GAL)
Modificări operate
Act adiţional/NotificareObiectul actului
adiţional/NotificăriiMotivaţia
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 289 of 314
Nu se completează
Modificări previzionate
Nu se completează
7.7. Vă rugăm să precizaţi stadiul la care se află achiziţiile publice conform calendarului
stabilit în cererea de finanţare (se trec toate achiziţiile care încep/se derulează/s-au
finalizat în perioada de raportare):
Nr.
crt.
Obiectul
contractului/
Acordului-cadru
pentru realizarea
proiectului8
Valoarea
estimată9
(Lei)
Procedura
de
achiziţie
publică
aplicată
Data estimată
pentru
începerea
procedurii
Data estimată
pentru
finalizarea
procedurii
Stadiul
aplicării
procedurii de
achiziţie
publică10
8 Obiectul contractului trebuie să se refere la servicii, lucrări, furnizare produse. Se vor trece toate
achiziţiile prevăzute în tabelul 3.4 cererea de finanţare aprobată, urmând ca la fiecare raport de
progres să se completeze stadiul de aplicare a procedurii de achiziţie.9 La valoarea estimată se va trece valoarea din tabelul 3.4 cererea de finanţare aprobată până se
semnează contractul. După semnarea contractului se trece valoarea reală a acestuia, specificând
suma fără TVA şi separat TVA.10 În cazul în care procedura s-a încheiat cu un contract, se va trece numele contractorului şi CUI-ul, nr.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 290 of 314
contractului şi data semnării.
* Notă:
Se va completa o declaraţie pe propria răspundere (semnată de reprezentantul legal al Beneficiarului)
prin care se va atesta că respectiva achiziţie publică s-a realizat în condiţiile respectării legislaţiei în
vigoare.
Se va ataşa la raportul de progres câte o copie a fiecărui contract de achiziţie încheiat.
8. Indicatori:
Indicator
Valoarea indicatorului
stabilită prin contract
Valoarea indicatorului
obţinută în perioada de
raportare (trimestru)
Valoarea indicatorului
obţinută până în
prezent (cumulat de la
data începerii
proiectului)
UM Cantitate UM Cantitate UM Cantitate
1 2 3 4 5 6 7
Indicatori de
realizare
Nu se
completează
Indicatori de
rezultat
9. În perioada de raportare proiectul intră sub incidenţa ajutorului de stat „de minimis”? Da
Nu
Nu se completează
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 291 of 314
10. În această perioadă de raportare proiectul a generat venit? Da
Nu
Total venituri obţinute anteriorTotal venituri obţinute pentru
perioada de raportare
Total venituri obţinute până la
momentul elaborării cererii de
rambursare
Nu se completează
Reprezentant legal al Beneficiarului, Director de proiect,
Data:_______________
Nu se completează cu Planul de lucru
Se ataşează Raportul de activitate al echipei de implementare/management
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 292 of 314
Anexa I-5
RAPORTUL FINAL
Perioada de raportare…………..(de la semnarea contractului până la finalizarea proiectului)
1. FEADR
2. Masura
3. Operaţiunea:
4. Date despre Beneficiar:
Numele Beneficiarului:
Adresa:
Director de proiect:
Tel, Fax, e-mail
CUI/Codul fiscal:
5. Detalii despre proiect:
Numele proiectului:
Contract de finanţare nr.:
Localizarea geografica a proiectului: (regiune judeţ, localitate):
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 293 of 314
6. Măsuri recomandate în ultimul Raport de progres, şi/sau în Raportul privind vizita de
monitorizare/Raportul privind verificarea la faţa locului.
Măsura Termen propus
Descrierea
modului de
implementare
Termen realizat Obs.
7. Stadiul proiectului:
Se va completa cu descrierea stadiului proiectului din punct de vedere fizic.
7.1. Descrierea stadiului de implementare a proiectului
Nr.
activ./subactiv./
Activităţi/
Subactivităţi1
PartenerRealizat
anterior2
Planificat
pentru
perioada
de
raportare2
Realizat în
perioada
de
raportare2
Observaţii
(legate de
activităţile/subactivităţile
nerealizate)
1 2 3 4 5 6
1 În coloana 1 se vor trece toate activităţile din Cererea de Finanţare, 2.6. Calendarul activităţilor
(inclusiv nr. curent al activităţii aşa cum este în 2.6. Calendarul activităţilor).2 În colanele 3, 4 şi 5 se va trece DA integral sau Da parţial sau NU pentru fiecare
activitate/subactivitate din proiect. În cazul în care sunt realizări parţiale, se va face comentariul
referitor la stadiul îndeplinirii activităţii/subactivităţii respective şi motivul realizării parţiale sau, dacă
nu s-a realizat, se trece NU şi se consemnează motivul nerealizării.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 294 of 314
7.2. Rezultatele obţinute în cadrul proiectului (se vor trece numai rezultatele specificate în
cererea de finanţare – Anexa IV la contract; în cazul în care nu sunt specificate în cererea de
finanţare se vor trece rezultatul/rezultatele relevant/relevante pentru fiecare activitate)
Denumirea
rezultatului1
Nr.
activ./subactiv./
Activităţi/
Subactivităţi2
Documentul
care atestă
rezultatul3
Anticipat
în CF
aprobată
Realizat
anterior
Realizat în
perioada
de
raportare
Realizat în
total la
finalul
proiectulu
i5
1 2 3 4 5 6 7=5+6
1 Se trec rezultatele obţinute până la final, anticipate sau nu în Cererea de finanţare aprobată, cap. 2.3
DESCRIEREA PROIECTULUI, la Descrierea rezultatelor anticipate în urma implementării proiectului.2 Se trece numărul şi denumirea activităţii din care provine rezultatul, aşa cum sunt specificate în
tabelul 2.6 Calendarul activităţilor.3 Se trece numele, numărul şi data documentului care atestă obţinerea rezultatului (ex. contract de
achiziţie nr…/din.., proces verbal de recepţie nr…/ din.., proces verbal de avizare internă a unui studiu
de cercetare, a unui serviciu prestat de un terţ, etc.).4 În colanele 4,5 şi 6 se va trece cantitatea anticipată/ realizată pentru fiecare rezultat.5 În coloana 7 se însumează realizările anterioare cu cele din perioada de raportare.
NOTĂ: Orice activitate desfăşurată se încheie cu un rezultat (studiu, prototip, proiect tehnic, aviz de
construcţie, contract de servicii/furnizare produse etc., achiziţionare de echipamente/utilaje etc.,
brevet, soft-uri, proces verbal de recepţie. Proces verbal de punere în funcţiune etc.).
Se detaliază rezultatele pe următoarele:
REZULTATUL CERCETĂRII
Dacă proiectul presupune activităţi de cercetare:
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 295 of 314
Denumirea rezultatului
cercetării (studiu,
documentaţie execuţie,
prototip, teste şi încercări etc.)
– se anexează rezumatul
rezultatului cercetării
Nr. Procesul verbal de avizare
internă/procesul verbal de
recepţie (după caz) – se
anexează procesele verbale
Nr. Raportului de activitate al
echipei de cercetare - se
anexează raportul de activitate
SERVICII
Dacă proiectul presupune servicii:
Tip serviciu
Documentaţi
e ataşată la
dosarul
proiectului
(dosarul
achiziţiei,
contract
semnat)
Documenta
ţii/livrabile
recepţionat
e în urma
serviciilor
Departamentul
care utilizează
rezultatele
serviciului
Valoare
Proces verbal
predare
primire
semnat /
Proces verbal
de recepţie
ECHIPAMENTE (active corporale şi obiecte de inventar)
Dacă proiectul presupune livrare de echipamente
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 296 of 314
Echipament
Documentaţi
e ataşată la
dosarul
proiectului
(dosarul
achiziţiei,
contract
semnat)
Inventariat
ca item
separat (cu
nr. de
identificare
)
Departament
unde a fost
instalat
În fu
ncţiu
ne
Valoare
Proces verbal
predare
primire
semnat /
Proces verbal
de recepţie şi
punere în
funcţiune
NECORPORALE
Dacă proiectul presupune livrare de active necorporale
Tip necorporal
Documentaţi
e ataşată la
dosarul
proiectului
(dosarul
achiziţiei,
contract
semnat)
Inventariat
ca item
separat (cu
nr. de
identificare
)
Departament
unde a fost
instalat
În fu
ncţiu
ne
Valoare
Proces verbal
predare
primire
semnat /
Proces verbal
de recepţie şi
punere în
funcţiune
LUCRĂRI
Dacă proiectul presupune lucrări
Nr. Raportului dirigintelui de şantier – se anexează la raportul de progres
7.3. Aspecte legate de mediul înconjurător (dacă este cazul)
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 297 of 314
7.4. Aspecte legate de egalitatea de şanse (dacă este cazul)
7.5. Probleme identificate la nivelul proiectului (dacă este cazul)
Activitatea Descrierea problemei Rezolvată
Da, mod de rezolvare Nu, motivul
nerezolvării
7.6. Modificări survenite în perioada de implementare a proiectului faţă de ceea ce s-a stabilit în
contractul de finanţare (dacă este cazul)
Modificări operate
Act adiţional/NotificareObiectul actului
adiţional/NotificăriiMotivaţia
Modificări intervenite în planificarea derulării în timp a proiectului
ActivitateaDate planificate Date realizate
Început Sfârşit Început Sfârşit
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 298 of 314
7.7. Vă rugăm să precizaţi achiziţiile publice derulate în cadrul contractului de finanţare:
Nr.
crt.
Obiectul
contractului/
Acordului-cadru
pentru realizarea
proiectului
Valoarea
estimată
(Lei)
Procedura
de
achiziţie
publică
aplicată
Data estimată
pentru
începerea
procedurii
Data estimată
pentru
finalizarea
procedurii
Stadiul
aplicării
procedurii
de achiziţie
publică
8. Indicatori:
Indicator
Valoarea indicatorului stabilită în
contract
Valoarea indicatorului obţinută la
încheierea duratei proiectului
UM Cantitate UM Cantitate
1 2 3 4 5
Indicatori de
realizare
Indicatori de
rezultat
9. În această perioada de raportare proiectul a generat venit?
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 299 of 314
Da Nu
Dacă da:
Total venituri obţinute
anterior
Total venituri obţinute pentru
perioada de raportare
Total venituri obţinute până la
momentul elaborării cererii de
rambursare
Reprezentant legal al Beneficiarului, Director de proiect
Data:_______________
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 300 of 314
Anexa I-6
Raportul privind durabilitatea investiţiei nr.
Perioada de raportare:__________
Program operaţional: FEADR
Masura
Operaţiunea:
1. Informaţii privind beneficiarul
Denumirea societăţii
Adresa
Contact
Cod fiscal
2. Detalii privind proiectul
Denumirea proiectului
Contract de finanţare numărul
Locaţia proiectului:
(regiune, judeţ, localitate)
Proiectul menţionat mai sus a suferit / nu a suferit nici o modificare esenţială, conform Art. 57 din
Regulamentul General 1083/2006 - Durabilitatea operaţiunilor:
(a) afectarea naturii şi condiţiilor de implementare sau cesiunea către o firma sau organism public cu
obţinerea de beneficii;
Detaliile modificării
(b) rezultat din schimbarea naturii proprietăţii unei părţi de infrastructura sau din încetarea unei activităţi
productive.
Detaliile modificării
Reprezentant legal al Beneficiarului, Director de proiect,
Data:_______________
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 301 of 314
Anexa I-7
RAPORT PRIVIND REALIZAREA
INDICATORILOR DE REZULTAT LA DATA DE 31 DECEMBRIE A ANULUI……
Perioada de raportare:………….
Indicator Valoarea indicatorului
stabilită în contract
Valoarea indicatorului
obţinută
în perioada de raportare
Valoarea totală a
indicatorului obţinută
până la momentul
raportării
(inclusiv perioada de
raportare)
Indicator de
rezultat
UM Cantitate UM Cantitate UM Cantitate
NOTA : Anexa 11 Raportul privind durabilitatea investiţiei şi Anexa 12 Raportul privind realizarea
indicatorilor de rezultat se transmit anual, până la 15 ianuarie ale fiecărui an.
Data: Beneficiar:
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 302 of 314
Anexa I-8
Nr. înregistrare Beneficiar: Nr. înregistrare DGOI:
NOTIFICARE nr.
privind______________________________
Beneficiar: ________
ID ________
SMIS ________
Nr. contract ____________
Cod competiţie ___________
Către
În baza art. ___ , alin. ___ din contractul de finanţare nr. ________ vă solicităm avizul/aprobarea (va
informăm) (după caz) ………………..
(se va motiva temeinic orice solicitare)
Reprezentant legal
Director proiect
Propunere monitor: Rezoluţie Şef Serviciu Monitorizare:
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 303 of 314
1. Cooperare
GAL-ul Microregiunea Belcești – Focuri intenționează să desfășoare acțiuni de cooperare cu
alte teritorii rurale (GAL) din România și/sau din UE în vederea extinderii experiențelor locale și
îmbunătățirea strategiilor locale, pentru schimbul de informații și idei noi, schimb de experiență și
stimularea inovatiei.
Datele vor fi prezentate sub forma unui tabel după modelul de mai jos:
Nr.
crt.
Partenerul/partenerii
Tematicacooperării Obiective
Valoareaproiectului/proiectelor decooperare
(euro)
Rezultate
1. Experienţe de cooperare deja întreprinseNu este cazul
2. Intenţii de cooperare
Gal „ValeaPrutului”Gal „ValeaMunteluiGal „BazinulDornelor”
Parteneriatpentrudezvoltareacomerțuluirural –intenție decooperareinterteritorială
Creștereacunoștințelor șicompetențelorproducătoriloragricoli/întreprinzătorilor rurali îndomeniulpromovării șidesfaceriiproduselorobținute;
30.000
Instruirea a unui numărde 80 deproducători/întreprinzători rurali;O rețea regională decercuri de afaceri rurale;4 târguri agricole cucaracter comercial;
GAL din Europa
Transfer deknow-howprivindadoptarea depoliticidurabile deadministrareși dezvoltare
ce promoveazămodernizareași eficientizareaserviciilor deadministrarepublică
40.000
un ghid de practici șipolitici de administrareși dezvoltare comunitarăce va fi pus în practicăde către GAL-uri;Schimb de experiențe șiproiecte de twinningpentru 20 de persoane-
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 304 of 314
comunitară cheie din administrațiilepublice ale GAL-urilorpartenere;4 târguri agricole cucaracter comercial;
I. Parteneriat pentru dezvoltarea comerțului rural – intenție de cooperare interteritorială
1. Parteneriatul: tipul actorilor implicaţi, legăturile dintre responsabilii de proiect şi GAL –
implicarea partenerilor locali în operaţiunile prevăzute.
a. Tipul actorilor implicaţi
Partenerpotențial Tip partener Localități Județe
Gal „ValeaPrutului” GAL
Andrieșeni, Bivolari, Roșcani, Trifești,Victoria, Popricani, Probota, Țigănași,Românești, Santa Mare, ȘtefăneștiTotal = 11 localități
Iași +Botoșani
Gal „BazinulDornelor” GAL
Dorna Arini, Dorna Candreni, Iacobeni,Ciocănești, Cârlibaba, Coșna, Crucea,Panaci, Poiana Stampei, Șaru Dornei, orașBroșteni.Total = 11 de localitati
Suceava
Tabel– Partenerii implicați
b. Legăturile dintre responsabilii de proiect şi GAL
Implementarea acestui proiect de cooperare va fi realizată de către o echipă comună formată
din câte 1 reprezentant al fiecărui partener, în total 4 reprezentanți. Întrucât GAL-ul „Valea Muntelui”
este cel mai mare GAL atât din punct de vedere demografic cât și teritorial, acest partener este cel
care va coordona proiectul. Din partea acestui partener va fi numit și coordonatorul echipei de
proiect.
II. Integrarea în strategia teritoriului: integrarea în strategia teritorială, valoarea adăugată a
proiectului, coordonarea cu alte acţiuni derulate, valorificarea experienţei cooperării din afara
teritoriului.
a. Integrarea în strategia teritorială
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 305 of 314
Această intenție de cooperare se integrează în strategia de dezvoltare locală a teritoriului
Microregiunii Belcești – Focuri, integrându-se în prioritatea „Creșterea competitivității sectorului
primar agricol”, obiectivul „Sprijin pentru valorificarea produselor obținute în teritoriu”
b. Sinergia cu alte măsuri ale GAL-ului
Realizarea unui centru de procesare primară, ambalare și depozitare și pentru producătorii
agricoli
Realizarea și dotarea unui spațiu de vânzare en-gross și en-detail pentru producătorii
agricoli
Realizare rețele consumatori persoane fizice – mici fermieri în cadrul unui program social și
ecologic intitulat “Consumă ecologic și susține fermierii români”
c. Valoarea adaugată a proiectului
Proiectului va avea un impactul socio-economic considerabil, concretizat prin:
Creșterea cunoștințelor și competențelor producătorilor agricoli/întreprinzătorilor rurali în
domeniul promovării și desfacerii produselor obținute;
Facilitarea accesului producătorilor agricoli la consumatorii persoane fizice precum și la
agenții economici din sfera procesării și comercializării produselor alimentare
Adaptarea producătorilor agricoli la noile standarde comunitare privind desfacerea
produselor obținute;
Creșterea veniturilor producătorilor agricoli prin valorificarea superioară a produselor
obținute
Îmbunătățirea calității vieții în comunitatea locală prin creșterea veniturilor obținute din
agricultură
d. Valorificarea experienţei
Experiența rezultată în urma acestei cooperări va putea fi valorificată de producătorii agricoli
din teritoriul Microregiunii Belcești – Focuri în scopul unei mai bune înțelegeri și deserviri a pieței de
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 306 of 314
desfacere. Prin acest proiect de cooperare, producătorii agricoli vor putea face schimb de idei,
experiență și metode de promovare și desfacere a produselor proprii.
2. Tipul de proiect. Acţiuni comune concrete
Acest proiect de cooperare se încadrează în categoria proiectelor pilot ce promovează
dezvoltarea comerțului rural și va cuprinde următoarele acțiuni comune:
a. Cursuri de formare profesională pentru producătorii agricoli/întreprinzătorii rurali în
domeniul promovării și desfacerii produselor obținute
b. Vizite și schimb de informații între producătorii agricoli/întreprinzătorii rurali din GAL-urile
partenere, cu dezvoltarea posibilităților de export/comerț internațional
c. Realizarea de rețele și cercuri de afaceri rurale de calitate
d. Târguri periodice cu caracter comercial
3. Aspecte tehnice și organizatorice
Ca proiect pilot, parteneriatul are ca principal scop dezvoltarea capacităților întreprinzătorilor
rurali prin consolidarea de rețele și participarea la cursuri de formare profesională. De asemenea,
întreprinzătorii rurali din fiecare zonă vor fi ajutați să fructifice și posibilitatea exportului produselor
obținute. Proiectul va facilita totodată un proces de schimb de informații prin crearea și ameliorarea
rețelelor comerciale existente și prin dezvoltarea unor noi cercuri de afaceri de calitate.
Prioritatea proiectului constă în a oferi exemple practice de comerț rural adaptat la cerințele
pieței. Proiectul va reuni expertiza a 4 regiuni diferite din 4 județe din Regiunea Moldovei: Iași,
Suceava, Botoșani și Neamț, cu scopul de a satisface necesitățile întreprinzătorilor rurali prin
asigurarea unei rețele de sprijin în vederea dezvoltării comerțului rural.
În regiunea din raza de acțiune a GAL-urilor partenere este nevoie atât de o stimulare, cât și de
o consolidare a modalității de funcționare a rețelelor comerciale existente. S-a hotărât realizarea unui
proiect comun, întrucât cooperarea este considerată a fi o modalitate de învățare reciprocă și de
consolidare a rețelei de afaceri locale și regionale. În acest fel, dezvoltarea rețel ei de afaceri locale și
regionale va consolida structura economică a regiunii.
Ideea din spatele Transnet
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 307 of 314
Proiectul se axează pe dezvoltarea unei rețele europene de cercuri de afaceri rurale locale.
Aceasta constă în organizarea unui program de formare profesională în vederea extinderii pieței si
organizării de evenimente cu caracter comercial. Astfel, programul ar ajuta producătorii agricoli să
inoveze si să devină întreprinzători eficienți, ajutându-i să își sporească profitabilitatea prin oportunități
de afaceri și parteneriate.O modalitate în acest scop este schimbul de experiență, de informații
referitoare la piață si de bune practici în ceea ce privește produsele și serviciile de promovare și
desfacere pe piață.
De asemenea, proiectul va urmări sprijinirea rețelelor de afaceri locale existente în procesul de
ameliorare a activităților și modalităților lor de lucru. În plus, se va acorda o prioritate deosebită
nevoilor tinerilor, încurajând acest grup-țintă să se reîntoarcă să lucreze în regiunea în care s-au născut
și, în același timp, încurajând femeile să își deschidă mici afaceri. O rețea de afaceri reprezintă un grup
de trei sau mai multi intreprinatori care decid să colaboreze cu scopul de a întreprinde un proiect sau o
activitate pe care membrii individuali ai grupului ar fi incapabili să o întreprindă la fel de bine pe cont
propriu.
Indicatori asteptati
a. Instruirea a unui număr de 80 de producători/întreprinzători rurali;
b. O rețea regională de cercuri de afaceri rurale;
c. 3 târguri agricole cu caracter comercial;
4. Aspecte financiare
a. Cheltuielile eligibile
cheltuieli pentru pregătirea proiectelor de cooperare
cheltuieli pentru proiecte comune de instruire si formare profesională
cheltuieli cu organizarea de întâlniri, misiuni tehnice, seminarii si târguri agricole cu
caracter comercial
cheltuieli de investiții pentru implementarea proiectelor commune
cheltuieli de deplasare
b. Bugetul și finanțarea
Bugetul proiectului va fi de 40.000 Euro și va fi asigurat de către parteneri astfel:
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 308 of 314
Partener Buget alocatGAL „Microregiunea Belcești – Focuri” 10.000GAL „Valea Prutului” 10.000GAL „Bazinul Dornelor” 10.000
TOTAL 30.000Tabel– Bugetul estimat
Ajutorul public nerambursabil va fi de 100%, din care Contribuţia FEADR – 80% iar contribuţia
publică naţională – 20%.
II. Transfer de know-how privind adoptarea de politici durabile de administrare și dezvoltare
comunitară - intenție de cooperare transnațională
1. Parteneriatul: tipul actorilor implicaţi, legăturile dintre responsabilii de proiect şi GAL –
implicarea partenerilor locali în operaţiunile prevăzute.
a. Tipul actorilor implicaţi
GAL-uri din toată Europa.
b. Legăturile dintre responsabilii de proiect şi GAL
Implementarea acestui proiect de cooperare va fi realizată de către o echipă comună formată
din cate 1 reprezentant al fiecărui partener.
2. Integrarea în strategia teritoriului: integrarea în strategia teritorială, valoarea adăugată a
proiectului, coordonarea cu alte acţiuni derulate, valorificarea experienţei cooperării din
afara teritoriului.
a. Integrarea in strategia teritoriala
Această intenție de cooperare se integrează în strategia de dezvoltare locală a teritoriului
Microregiunii Belcești – Focuri, integrându-se în prioritatea „Creșterea calității vieții în zona rurală”,
obiectivul „Adoptarea de politici durabile de administrare și dezvoltare comunitară”
b. Sinergia cu alte măsuri ale GAL-ului
Realizarea unei monografii comprehensive a teritoriului
Promovarea identității teritoriale
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 309 of 314
c. Valoarea adaugată a proiectului
Proiectului va avea un impactul socio-economic considerabil, concretizat prin:
Creșterea cunoștințelor și competențelor persoanelor-cheie din administrația publică
locală în elaborarea și implementarea politicilor de administrare și dezvoltare comunitară;
Creșterea eficientei și calității serviciilor oferite de administrațiile locale
Adaptarea administrațiilor publice locale la standardele comunitare
Îmbunătățirea calității vieții în comunitatea locală prin îmbunătățirea serviciilor de
administrare și dezvoltare a comunității locale
d. Valorificarea experienţei
Experiența rezultată în urma acestei cooperări va putea fi valorificată de administrațiile publice
din teritoriul Microregiunii Belcești – Focuri în scopul oferirii unor servicii de sociale și de administare
comunitară eficiente și adaptate la contextul european . Prin acest proiect de cooperare, APL -urile vor
putea face schimb de idei, experiență și metode de lucru în domeniul activităților publice.
3. Tipul de proiect. Acţiuni comune concrete
Acest proiect de cooperare se încadrează în categoria proiectelor ce promovează
modernizarea și eficientizarea serviciilor de administrare publică și va cuprinde următoarele tipuri de
acțiuni comune:
a. Vizite de lucru, întâlniri și schimburi de experiență între echipele de lucru ale GAL-urilor
participante
b. Proiecte de twinning (schimb de manageri de program și de personal)
c. Elaborarea comună a unui ghid de practici și politici de administrare și dezvoltare
comunitară ce va fi pus în practică de către GAL-uri
4. Aspecte tehnice și organizatorice
Principalul obiectiv din spatele acestui proiect de cooperare va fi acela de a îmbogăți
experiența practică a persoanelor-cheie din administrația publică locală în domeniul politicilor de
administrare și dezvoltare comunitară.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 310 of 314
Ca proiect, parteneriatul își propune dezvoltarea în comun a capacităților administrațiilor
publice de a administra eficient comunitatea rurală. Se au în vedere atât vizite de lucru, întâlniri și
schimburi de experiență între echipele de lucru ale GAL-urilor participante precum și proiecte de
twinning (schimb de manageri de program și de personal).
Proiectul va trece dincolo de un simplu schimb de experiență, toate activitățile concretizându -
se în întocmirea în comun a unui ghid de practici și politici de administrare și dezvoltare comunitară ce
va fi pus în practică de către GAL-urile partenere. Acest ghid va putea fi pus la dispoziție tuturor
administrațiilor publice din comunitățile rurale ce doresc să aplice practicile și politicile prezentate în
ghid.
Proiectul va reuni expertiza din minim 4 țări diferite din Uniunea Europeană. S-a hotărât
realizarea unui proiect comun, întrucât cooperarea este considerată a fi o modalitate de învățare
reciprocă și de consolidare a expertizei în domeniul politicilor publice. În acest fel, dezvoltarea unor
practici și politici de administrare eficiente și adaptate la contextul european va conduce la dezvoltarea
comunității și implicit a calității vieții în teritoriul Microregiunii Belcești – Focuri.
Indicatori așteptați
a. un ghid de practici și politici de administrare și dezvoltare comunitară ce va fi pus în
practică de către GAL-uri;
b. Schimb de experiențe și proiecte de twinning pentru 20 de persoane-cheie din
administrațiile publice ale GAL-urilor partenere;
c. 4 târguri agricole cu caracter comercial;
5. Aspecte financiare
a. Cheltuielile eligibile
cheltuieli pentru pregătirea proiectelor de cooperare
cheltuieli cu organizarea de întâlniri, misiuni tehnice, seminarii și târguri agricole cu
caracter comercial
cheltuielile aferente proiectelor de twinning
cheltuieli aferente realizarii ghidul de practice si politice de administrare
cheltuieli de investiții pentru implementarea proiectelor commune
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 311 of 314
cheltuieli de deplasare
b. Bugetul și finanțarea
Bugetul proiectului va fi de 40.000 Euro și va fi asigurat de către parteneri în proporții egale:
Partener Bugetalocat
GAL „MICROREGIUNEA BELCEȘTI –FOCURI” 10.000
GAL 1 10.000GAL 2 10.000GAL 3 10.000
TOTAL 40.000Tabel– Bugetul estimat
Ajutorul public nerambursabil va fi de 100%, din care Contribuţia FEADR – 80% iar contribuţia
publica naţionala – 20%.
2. Participarea GAL în cadrul RNDR
GAL-ul Microregiunea Belcești – Focuri va juca un rol semnificativ în promovarea politicilor și
activităților Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală în domeniul dezvoltării rurale. GAL va identifica
evenimentele ce vor urma, în România sau în afara țării, care pot oferi oportunități importante de a
acumula informații sau de a face schimb de idei și experiență în ceea ce privește dezvoltarea rurală.
GAL va oferi suport tehnic membrilor RNDR care doresc să coopereze în scopul de a dezvolta
activități antreprenoriale, în contextul PNDR, ca de exemplu:
promovarea produselor rurale tradiționale;
crearea și funcționarea grupurilor de producători;
îmbunătățirea și promovarea facilităților si serviciilor turistice.
Echipa GAL va include personal specializat care va oferi expertiză tematică și va avea
capacitatea de a utiliza experiența pentru toate aspectele semnificative ale dezvoltării rurale acoperite
de PNDR.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 312 of 314
Expertiza va fi aplicată în mod flexibil tuturor aspectelor activității RNDR, spre exemplu în
sprijinirea schimbului de idei, în identificare bunelor practici, în sprijinirea aplicării bunelor practici în
regiuni noii, în sprijinirea promovării produselor tradiționale, înființării grupurilor de producători și
îmbunătățirii și promovării facilităților și serviciilor turistice.
În cadrul activităților de implementare a RNDR vor trebui realizate o serie de baze de date
necesare în sprijinirea și funcționarea eficientă a acesteia. Astfel, vor trebui realizate:
Baza de date cu membrii RNDR care să cuprindă numele organizației, reprezentantul
organizației, datele de contact, link de legătura cu pagina de web a RNDR etc. Această bază de
date va fi actualizată permanent (lunar, dacă este cazul).
Baza de date de bune practici: sistematică, împărțită pe categorii clar delimitate și compatibilă
cu bazele de date pregătite de către REDR sau de alte retele naționale de dezvoltare rurală,
utilizând, dacă este cazul, o structură comună a bazelor de date dezvoltată de Punctul de
Contact al REDR.
Baza de date GAL-uri
Pentru GAL-uri selectate;
Pentru Potențiale GAL-uri din România.
Aceste date trebuie sa cuprindă structura parteneriatului, teritoriul acoperit, rezumatul
strategiei de dezvoltare locală, activitatea de cooperare etc. Dacă este cazul, vor fi furnizate link-uri
către paginile web ale fiecărui GAL. Această bază de date va fi actualizată permanent
Baze de date cu experți în dezvoltare rurală
O secțiune dedicată experților naționali din domeniul dezvoltării rurale ce va fi organizată pe diferite
domenii ale dezvoltării rurale (agricultură, silvicultură, mediu, turism, dezvoltare locală și comunitară
etc.). Această bază de date va fi continuu actualizată, dând posibilitatea de a face parte din ea tuturor
experților autorizati.
Baza de date pentru documente administrative
Baza de date ce va contine liste și documente-model care ar putea sprijini actorii implicați în
dezvoltarea rurală în a înțelege și a profita de măsurile din PNDR. Aceste documente vor fi
furnizate de AM-PNDR sau de agențiile sale.
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 313 of 314
ANEXA C Planul de finanţare
Planul de finanţare se va atașa în versiunea electronică, atât în forma PDF cât și în format Excel.Buget GAL (in EURO, total perioada implementare strategie)
Denumire parteneriat Grupul de actiune locala Microregiunea Belcesti FocuriJudețul Iasi
A B C D E F G H
Denumirea Măsurii Valoarepublică
Contribițieprivată
CostTotal Ponderea (%)
măsurii dinvaloareapublică PDL
ContribuțieFEADR
Contribuție % contributiepublică conformfișei tehnice amasurii dinPNDR
B+C NationalăB-F
Masura 111 Formareprofesională (training),informare si difuzare decunostinte
20.000 0 20.000 0,74% 16.000 4.000 100%
Masura 121 Modernizareaexploatatiilor agricole 150.000 225.000 375.000 5,55% 120.000 30.000 40%
Masura 123 Cresterea valoariiadaugate a produselor agricolesi forestiere
200.000 200.000 400.000 7,40% 160.000 40.000 50%
Masura 312 Sprijin pentrucrearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi
400.000 171.429 571.429 14,80% 320.000 80.000 70%
Masura 313 Incurajareaactivitatilor turistice 300.000 117.647 417.647 11,10% 240.000 60.000 50%, 75%, 100%
Masura 322 - Renovarea,dezvoltarea satelor,imbunatatirea serviciilor de bazapentru economia si populatiarurala si punerea in valoare amostenirii rurale
1.200.000 0 1.200.000 44,39% 960.000 240.000 100%
Masura 421 Implementareaproiectelor de cooperare 140.000 0 140.000 5,18% 112.000 28.000 100%
Cheltuieli de funcționareGAL,componenta a +componenta b
293.250 6.500 299.750 10,85% 234.600 58.650 100%
TOTAL 2.703.250 720.576 3.423.826 2.162.600 540.650
Ghidul Solicitantului pentru participarea la selectia GAL – sesiunea martie 2012
Page 314 of 314
ANEXA D Prezentarea teritoriului si a populatiei
Codulcomunelor
INSSE
Numele localităţii Nr. locuitori Suprafaţatotală Densitate
Comune Oraşe Sate Dinoraşe
Totalteritoriu km2 loc./km2
95792 Bălțați 5.019 37,52 133,77
95872 Belcești 11.179 93,35 119,7596334 Coarnele Caprei 3.112 37,15 83,7797009 Erbiceni 5.611 49,60 113,13
100317 Fântânele Fântânele 2.021 23,28 86,8197063 Focuri Focuri 4.113 54,12 76,0098998 Scobinți 7.533 50,62 148,81
99101 Sirețel 4.014 24,27 165,39148006 Dolhasca 11.009 11.009 110,36 99,76
Total 11.009 53.611 480,27 111,63% locuitorioraşe dintotallocuitori(≤25%)
- - - 20,53% - - -