12ANEXE

12.1. TERMINOLOGIE

An mediu statistic An cu caracteristici medii, stabilite prin studii statistice. Serveşte pentru compararea consumurilor de energie de la un an la altul, după ce condiţiile climatice ale anului considerat au fost transformate în condiţii echivalente anului mediu statistic.

BiocombustibilCombustibil care conţine biomasă sau care a fost produs din biomasă.

BiomasăMaterial de origine biologică, neprelucrat sau puţin prelucrat.

BiogazGaz produs din biomasă, ca material de bază, de exemplu prin fermentare.

Bioxid de carbon (CO2)Oxid de carbon format prin combustia completă a substanţelor ce conţin carbon.

Casă cu consum de energie redus (Low Energy House)În această categorie se consideră imobilele care prezintă un consum de energie finală (pe bază de combustibili fosili) pentru încălzire, sub 50 kWh/m2·a

Casă pasivă (Passive House)Casă a cărei încălzire se asigură aproape exclusiv pe bază de energii neconvenţionale şi din aporturi interne, datorate activităţilor gospodăreşti. Necesarul de energie finală din combustibili fosili nu depăşeşte 20 kWh/m2·a.

Caldură latentăCăldură eliberată sau absorbită cu prilejul transformărilor de fază (condensare, vaporizare, lichefiere, solidificare).

209

Caldură sensibilăCăldură evidenţiată prin temperatură.Cărbune brunCombustibil fosil care conţine 70 … 75% carbon.

Combustibil fosilCombustibil format din materiile organice, în perioade geologice anterioare (petrol, cărbune, gaz metan).

Celulă de combustibilCelulă (pilă) pentru conversia directă a energiei chimice în electricitate prin combinarea oxigenului cu hidrogenul, fără ardere.

Centrală cu cogenerareCentrală care produce concomitent electricitate şi căldură, aceasta din urmă fiind distribuită printr-o reţea de termoficare. Centrala arde combustibili fosili.

Centrală de încălzire cu condensareCentrală care valorifică, pe lângă căldura sensibilă, şi o parte din cea latentă a vaporilor de apă care condensează. Asigură un randament superior, cu pânâ la 11% în cazul alimentării cu petrol şi cu 6% în cazul gazului metan.

Centrală de încălzire la temperatură superioarăEste prevăzută cu cazan de apă la 40 … 75°C. Fenomenul de condens în centrală este împiedicat prin construcţie. De regulă, gazele arse sunt evacuate la 180°C.

Conservarea energieiObiectiv al dezvoltării durabile prin diminuarea consumului de energie în exploatarea construcţiilor. Se asigură prin minimizarea pierderilor de căldură şi creşterea randamentului instalaţiilor şi echipamentelor.

Componente organice volatile (COV)Emisii de substanţe provenite din combustibili fosili, care sunt antrenate de aer şi au un puternic efect cancerigen.

DematerializareTermen utilizat în formularea strategiilor dezvoltării durabile şi înseamnă descreşterea consumurilor de materiale care intră în circuitul activităţilor umane şi a deşeurilor care rezultă.

Echivalent petrol210

Cantitate de combustibil petrolier care furnizează prin ardere aceeaşi cantitate de energie ca şi un alt combustibil. Se exprimă în tone echivalent petrol (tep).Efect de seră planetarCreşterea temperaturii în partea inferioară a atmosferei terestre, cauzată de radiaţia pământului spre spaţiul cosmic, care se reflectă înapoi spre pământ. Fenomenul se datoreşte bioxidului de carbon şi altor gaze, care absorb radiaţia termică (vapori de apă, metan, oxid de azot, etc.).

Efect de seră în construcţiiElementele vitrate au un grad mare de permeabilitate la radiaţiile din spectrul vizibil dar sunt mai puţin permeabile pentru radiaţiile din domeniul infraroşu. Astfel, sera este mai caldă decât spaţiul exterior.

Energie chimicăEnergie eliberată sau absorbită când legăturile între atomi sunt modificate.

Energie potenţialăEnergie eliberată sau absorbită la schimbarea poziţiei sau stării unui corp.

EtanolAlcool etilic produs prin fermentarea zahărului sau altei biomase.

EutrofieDezvoltarea armonioasă a unui organism ca urmare a unei bune nutriţii a ţesuturilor. Pentru dezvoltare durabilă, termenul are un înţeles negativ şi se referă la poluarea apei cu nutrienţi (fosfaţi) în exces şi lipsă de oxigen.

ExergieParte dintr-o cantitate de energie care poate fi integral transformată spre a fi utilizată. Cu cât este mai redusă proporţia de exergie, cu atât mai mare este cantitatea de energie care se pierde sub formă de căldură.

Evaluare pe durată de viaţă (Life Cycle Assessment – LCA)Aprecierea cantităţii de energie termică necesară utilizarii unei clădiri, de la darea în folosinţă până la modernizare, costul total al întreţinerii în acest interval etc.

Gaz de furnalGaz inflamabil (amestec de azot, oxid de carbon şi hidrogen).

GazeificareConversia unui material solid (cărbune, turbă) în gaz, cu sau fără transformări chimice.

Gaze cu efect de seră (GES)

211

Gaze care contribue la efectul de seră planetar şi se apreciază prin efectul echivalent cu cel al bioxidului de carbon (HFC, CF4, C2F6, C3F8, C4F10, C5F10, HFE, NF3, SF6).Încălzire centralăSistem de încălzire aflat în interiorul apartamentului în clădire sau în afara lui. Poate fi alimentat de la o centrală de scară, bloc, cvartal sau de la un punct termic racordat la termoficare.

Încălzire localăSistem la care sursa de încălzire (sobe, microcentrală) alimentată cu gaz metan, electricitate, combustibil lichid etc. este instalată chiar în apartamentul respectiv.

Microcentrală muralăCentrală pentru încălzire şi preparare a apei calde, care poate fi montată pe un perete.

Pierderi tehnice de căldurăPierderi care apar în lungul conductelor de distribuţie a agentului termic, prin perete în spatele radiatoarelor, etc

Pompă de căldurăEchipament similar frigiderului, care încălzeşte un fluid şi răceşte mediul exterior sau o sursă de căldură disponibilă. Pompa de căldură consumă energie electrică. Astfel, pentru a disponibiliza 3 kW·h (căldură) necesită cca. 1 kW·h (electricitate) şi preia cca. 2 kW·h de la sursa exterioară. Se observă că pentru 1 kW·h (electricitate) se consumă cca. 2…3 kW·h energie primară. Pompa de căldură poate fi utilă în combinaţie cu sisteme de valorificare şi stocare a energiilor neconvenţionale (solară, geotermală, din industrie).

Produs ecologic (alb)Produs la a cărui utilizare nu se consumă energie obţinută din combustibili fosili şi care nu produce deşeuri. Barajele, podurile, panourile fotovoltaice, centralele eoliene sunt exemple de produse albe.

Produs ecologic (verde)Produs pentru a cărui fabricare şi utilizare sau funcţionare nu se consumă energie obţinută din combustibili fosili şi nu rezultă deşeuri. Lemnul este un produs ecologic.

PutereRaport între energie şi timp (energie eliberată în unitatea de timp). Se exprimă în W.

212

Sisteme active de utilizare a energiei solarePanouri cu celule fotovoltaice, pentru a căror funcţionare sunt necesare instalaţii şi echipamente speciale.Sistem ETICS (External Thermal Insulation Composite System)Sistem compozit, alcătuit dintr-o termoizolaţie eficientă (polistiren expandat sau vată minerală şi tencuială exterioară subţire armată cu plasă deasă).

Sisteme pasive de utilizare a energiei solareColectoare solare, sere, ferestre.

Vacuum insulation panel (VIP)Panouri care realizează izolaţia termică prin intermediul unui strat subţire, din care s-a scos aerul.

213

12.2. UNITĂŢI DE MĂSURĂ

YottaZettaExaPetaTeraGigaMegaKiloHectoDecadecicentimilimicronanopicofemtoattozeptoyocta

(y)(Z)(E)(P)(T)(G)(M)(K)(H)(da)(d)(c)(m)(μ)(n)(p)(f)(a)(z)(y)

1024

1021

1018

1015

1012

109

106

103

102

101

10-1

10-2

10-3

10-4

10-9

10-12

10-15

10-18

10-21

10-24

214

1 J = 1/ 3600 Wh1 MJ = 277,78 Wh1 MJ ≈ 0,280 kWh

12.3. CONSUMURI CASNICE ANUALE MEDII DE ENERGIE ELECTRICĂ, LA FAMILII DE PATRU PERSOANE

Frigider şi congelator 1400 kWhPrepararea hranei 1000 kWhSpălat, călcat îmbrăcăminte 1000 kWhLumină 900 kWhSpălat vase 500 kWhDiverse 700 kWhTotal 5500 kWh

12.4. FACTORI DE CONVERSIE PENTRU COMBUSTIBILI

Combustibil Tone sau m3 MWh GJPetrol brut 1 t 11.7 42.2Gaz petrolier 1 t 11.9 42.7Păcură 1t 11.6 41.9Gaz metan 1000 m3 11.1 40.0Cărbune 1 t 7,6 27,2Lemn 1 t 5 – 5,5 18 – 20Brichete 1 t 4,5 - 5 16 – 18Turbă (50% umidit.) 1 t 2,5 - 3 9 – 11Benzină 1 t 12,2 44Etanol 1 t 7,5 26,9

12.5. STRUCTURA CONSUMULUI MONDIAL DE ENERGIEÎN 2001

215

12.6. ENERGIA ÎNGLOBATĂ ÎN MATERIALE DE CONSTRUCŢIE

Holtz- lemn; Zst- izolaţie termică din celuloză; HWL- plăci fibrolemnoase; Gips- ipsos; KS- silicocalcar; GB- beton celular; Mifa- vată minerală; PS- polistiren expandat; PB- beton poros; GF- vată de sticlă; DSB- beton dens; Z- cărămidă; STB- beton armat; PUR- spumă de poliuretan; K- var (în MJ/t); ZT- ciment (în MJ/t); LZSB- beton uşor cu adaosuri poroase

12.7. REZERVELE MONDIALE DE COMBUSTIBILI FOSILI PENTRU ACOPERIREA CONSUMULUI LA NIVELUL

ANULUI 2002216

20% Energii neconvenţionale37% Petrol

22% Cărbune 21% Gaz metan

Cărbune 216 ani

Petrol 40 ani

Gaz metan 62 ani

A 8. STRUCTURA CONSUMULUI MEDIU DE ENERGIE PENTRU O FAMILIE ÎN GERMANIA

Heizung - încălzire; Licht - lumină; Hausgeräte - aparatură casnică; Warmwasser - apă caldă; Auto - atutomobil

12. 9. CLASIFICAREA MATERIALELOR DE CONSTRUCŢIE DUPĂ CONDUCTIVITATEA TERMICĂ ŞI COMPORTAREA

LA FOC

MaterialulGruparea după conductivitatea

termică

Gruparea după comportarea la

focPolistiren expandatVată mineralăPlută

030 – 040035 – 040045 – 050

B 1A 1 / A 2

B 2

217

Plăci din lemn aglomeratSticlă spongioasăSpumă de poliuretanPlăci stratificate

090045 – 050025 – 030040 – 045

B 1A 1B 1 B 1

Izolaţie pe bază de celulozăUmplutură de perlit

045040

B 2A 1

NOTĂ: Grupele sunt stabilite conform DIN 4108 / 4 şi DIN 4102. A 1, A 2 materiale care nu ard; B 1 materiale greu inflamabile; B 2 materiale care pot arde

12.10. CONŢINUTUL MAXIM DE VAPORI DE APĂ ÎN RAPORT CU TEMPERATURA AERULUI

12.11. EMISIA DE VAPORI DE APĂ ÎN LOCUINŢE

(grame / oră )

Persoane- activităţi uşoare- activităţi medii- muncă grea

30 – 60120 – 200200 – 300

Baie- baie în cadă- duş

cca. 700cca. 2600

Bucătărie- pregătirea hranei 600 – 1500

218

- prânz 100Flori

- de exemplu, violete 5 – 10Plante

- ghivece- suprafaţă de apă- copăcei

6 – 15cca. 40 (g / m2h)

2 – 4Uscarea rufelor (pachet) 4,5 kg

- stoarse prin centrifugare - ude (picurând)

50 – 200100 - 500

12.12. PIERDERI SPECIFICE DE CĂLDURĂ LA CONDUCTE DE APĂ CALDĂ

(diametre în mm)

12.13. SOLUŢII CONSTRUCTIVE PERFORMANTE RECOMANDATE ÎN GERMANIA DE PROF.DR.ING.G. HAUSER

Acoperiş cu căpriori de lemn

219

1- Căpriori; 2- ipsos carton; 4- barieră de vapori; 5- izolaţie termică; 7- folie separatoare; 8- şipci; 9- asterială sau şipci; 10- învelitoare; 14- barieră de vapori defectăAcoperiş terasă clasic şi ranversat (nou)

1- Tencuială interioară; 2- planşeu beton armat; 3- barieră de vapori;4- izolaţie termică; 5- izolaţie hidrofugă; 6- izolaţie termică; 7- împăslitură filtrantă; 8- pietriş

Perete exterior

220

1- Tencuială interioară; 2- zidărie; 3- tencuială exterioară; 4- adeziv şi eventual ancoraje; 5- izolaţie termică; 6- tencuială subţire armată. Straturile 4,5,6 alcătuiesc sistemul ETICS

Protecţie termică la contactul zidăriei cu tocul ferestrei

221

Protecţie termică la nivelul soclului

Perete exterior

222

1- Tencuială interioară; 2- zidărie; 3- tencuială exterioară; 4- izolaţie termică; 5- suport din grătar de şipci; 6- protecţie cu plăci metalice sau din fibrociment

Perete exterior protejat prin interior

Vechi Nou

1- Tencuială interioară; 2- zidărie; 3- tencuială exterioară; 4- adeziv;5- izolaţie termică; 6- barieră de vapori; 7- ipsos carton

Detalii pentru soluţia de protecţie termică interioară

223

Planşeu peste subsol neîncălzit

Vechi Nou

1- Planşeu de beton armat; 2- izolaţie acustică; 3- pardoseală; 4- izolaţie termică

224