Angajati vs someri Romania

7/21/2019 Angajati vs someri Romania

http://slidepdf.com/reader/full/angajati-vs-someri-romania 1/8

Cât timp mai poate rezista România cu aceast! anomalieeconomic!: mai mul"i pensionari decât salaria"i

ast!zi, 00:09 Autor: Adelina Mihai

Citeste si:

Cum se calculeaz! cele dou! rate ale "omajului din România "i de unde apare o diferen#! de 300.000 de "omeriRomânia are o rat! de ocupare a for#ei de munc! cu 15% mai mic! fa#! de cea a Olandei

Dezindustrializarea #i pierderea locurilor de munc! din ultimii 20 de ani au

provocat anomalia unei economii #i a unei societ!"i în care num!rul pensionarilor

este mai mare decât cel al salaria"ilor #i care nu poate func"iona altfel decât pe

deficit.

Statisticile privind structura actual! a popula#iei României ilustreaz! cea mai

vulnerabil! frac#ie a economiei române"ti: num!rul de salaria#i / num!rul depensionari. De 15 ani, num!rul sala ria#ilor, pl!titorii de taxe care alimenteaz! "i bugetul fondului public de pensii, este mai mic decât num!rul de pensionari.

În 1990 erau 8,1 milioane de salaria#i "i 3,5 milioane de pensionari. Situa#ia s-aschimbat dramatic în 2012, când 4,3 milioane de angaja#i pl!teau contribu#ii pentru5,3 milioane de pensionari. Anali"tii economici sus#in c! aceasta este cea mai grav!

anomalie a economiei "i a societ!#ii române"ti.

„În ritmul actual, cred c! în mai pu#in de zece ani, în România nu se vor mai puteapl!ti pensiile "i va trebui s! se împrumute. Am dec!zut din punct de vedere

http://www.zf.ro/zf-24/cat-timp-mai-poate-rezista-romania-cu-aceasta-anomalie-economica-mai-multi-pensionari-decat-salariati-11273732/poze/






























































economic atât de mult, încât nu trebuie s! ne a"tept!m la vreun miracol, cu cât trecetimpul, cu atât va fi mai costisitor“, este de p!rere profesorul universitar MirceaCo"ea, care a fost membru al partidelor politice PDSR (pân! în 1997) "i apoi al PNL(pân! în 2007).

El a ad!ugat c! num!rul de pensionari a

crescut foarte mult"

i ca urmare a unor m!

suripolitice gre"ite luate dup! 1990, pentru c! , înloc ca marile întreprinderi de stat s! serestructureze prin disponibiliz!ri, partidelepolitice au preferat alternativa pension!riloranticipate pentru a evita mi"c!rile sociale "ipierderea de voturi.

Dezindustrializarea a contribuit la în- jum!t!#irea num!rului de salaria#i din economie în ultimii 23 de ani. Cel mai „vizibil“exemplu este cel al combinatului siderurgic Arcelor Mittal (fostul Sidex), care avea27.000 de angaja#i în anul 2000 "i care a r!mas cu mai pu#in de 8.000 de angaja#i lafinele anului trecut, iar majoritatea restructur!rilor au fost f !cute prin ie"irea lapensie.

Deficitul la fondul de pensii s-a apropiat de 3 miliarde de euro anul trecut, "oma jul

este în cre"tere de la începutul anului, iar num!rul de salaria#i cre"te cu un ritmnesemnificativ, având în vedere c! eco no mia mai are de recuperat peste 500.000 –600.000 de joburi pierdute în criz!.

„Este clar c! nu e sustenabil acest model, iar aceasta este problema struc tural! ceamai grav! a economiei ro mâ ne"ti "i a sistemului de protec#ie social!. La bugetulgeneral consolidat sunt pu#ini care contribuie – 4,3 milioane de sala ria#i – la opopula#ie activ! de aproa pe 10 milioane de persoane. Iar pe zona de ie"iri, din bugetse aloc! cheltuieli so ciale mult mai mari decât î "i permite bugetul de pensii s!pl!teasc! , din cauz! c! sunt foarte mul#i pensionari“, a explicat profesorul MarianPreda, decanul Facult!#ii de Sociologie din cadrul Universit!#ii din Bucure"ti.

Dac! în 1998, primul an în care num!rul de pensionari a fost mai mare decât num!rulde salaria#i, situa#ia era cât de cât echitabil! (5,3 mil. angaja#i cores pundeau unuinum!r de 5,5 mil. pensionari), între timp situa#ia s-a înr!ut!#it, în 2012 num!rul de

pensionari dep!"ind cu 1,2 milioane de persoane num!rul de angaja#i.

„Evident c! într-o economie în care ra portul pensionari/angaja#i este supra unitar,resiunea e bu et este mult mai ridicat!. La noi, acest ra ort a oscilat în ur de 1,3 de



câ#iva ani buni, iar efectele se resimt puternic la nivelul bugetului CASS, de exemplu.O asemenea eco no mie func#ioneaz! mereu sub amenin#a rea unor cre"teri de taxe, demulte ori aplicate ad-hoc, pentru echilibra rea deficitelor diverselor bugete (pensii,s!n!tate etc.) în cazul în care eco nomia este supus! unor "ocuri nega tive“, explic!analistul economic Laurian Lungu, Ma naging Partner al firmei de consultan#!

Macroanalitica "i consultant la Petrom.

Mediul privat pl!te#te impozite, statul pl!te#te campanii electorale

Incapacitatea de a crea locuri de munc! în economie este cauzat! de faptul c! nuexist! o strategie pe termen lung în acest sens, mai spune profesorul Co"ea.

„De"i în România se promoveaz! ideea c! economia de pia#! "i demo cra #ia sprijin!

mediul privat, acest lucru nu este adev!rat. Mediul privat este cadrul de b!taie altuturor taxelor "i impo zitelor, în timp ce sectorul public a r!mas un mijloc definan#are a partidelor politice aflate la putere. Campaniile elec torale costisitoa re audus Oltchimul "i CFR Marf ! în situa#ia de ast!zi“, a mai spus Co"ea. El a ad!ugat c!toate guvernele, indiferent de apartenen#a politic! , se tem s! ia m!suri derestructurare a sec torului public, pentru c! acestea genereaz! mi"c!ri sociale "ipierderi de vo turi. De aceea, spune el, s-a promovat o politic! a gestion!rii statului de

http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1481/25326/11273732/6/9-salariati.jpg



c!tre clientela politic!.

„Trebuie o nou! viziune de guvernare, pe termen lung, un plan de care s! se #in! to#ipre"edin#ii "i toate guvernele, indiferent din ce partide fac parte. Iar încura jarea cre-!rii de locuri de munc! , pro ces care cere mult timp, s! înceap! prin reducerea fisca -lit!#ii pe for#a de munc! , prin sprijinirea marketingului interna#ional al com paniilorromâne"ti de export, prin reorientarea comer#ului exterior spre sta te care nu suntmembre ale UE "i prin schimbarea atitudinii fa#! de serviciile vitale ale unei societ!#i:înv!#!mânt "i s!n!tate“, a completat Co"ea. De asemenea, o cre"tere a productivit!#iimuncii poate conduce la un sistem func #ional în care s! existe mai pu#ini sala ria#i,îns! cât! vreme majoritatea joburilor din eco nomie nu creeaz! bunuri "i servicii cares! aduc! valoare ad!ugat! mare, acest lucru nu este posibil.

Mul"i pensionari ar fi putut munci înc!

România se confrunt! în prezent cu dou! evolu#ii demografice îngrijo r!toare –sc!derea num!rului de locuitori "i îmb!trânirea acestora. Principalele cauze suntmigra#ia extern! , determinat! la rândul ei de dificult!#ile econo mice ale tranzi#iei, "isporul natural negativ de dup! 1990, spune Eugen Sinca, analistul-"ef al BCR, cea maimare banc! local!.

„În lipsa unei invers!ri de trend, este de a"teptat o cre"tere a presiunii asuprasistemului public de pensii "i de s!n!tate în jurul anului 2035, când vor ie"i la pensie



genera#iile n!scute în perioada 1967 – 1970, ani cu o evolu#ie atipic! a num!rului dena"teri datorit! po liticii de partid din acea vreme“, adaug! Sinca.

Într-o cercetare statistic! a INS pe 2012, datele arat! c! peste 1,1 milioane depensionari din sistemul de asigur!ri sociale de stat aveau sub 65 de ani, ace"tia fiindîncadra#i la pensionarii din categoria limit! de vârst! (cu stagiu complet/incomplet

de cotizare), cu pensie anticipat! sau cu pensie anticipat! par#ial. Tot pensionari subvârsta de 65 de ani sunt peste 769 de persoane care intr! în categoria pension!rilor deinvaliditate.

„Înc! sunt foarte mul#i pensionari tineri, care ar mai fi putut s! munceasc!. Îns! nueste aceasta cea mai mare pro blem! , pentru c! ace"tia ar fi ajuns la un mo ment dat lavârsta de pensionare. În rea litate, marea problem! este c! sistemul de pensii a fostfolosit de guverne ca o supap! pentru lipsa de locuri de munc! din economie“, a mai

explicat pro fesorul Preda.

Cre"terea num!rului de pensionari este o problem! cu care se confrunt! "i alte stateeuropene care au avut regimuri comuniste, îns! o problem! ma jor! la noi este "i cea aratei de colec tare a veniturilor la bugetul general consolidat ca pondere din PIB.

„La noi, rata de colectare a veniturilor la bugetul consolidat este de 30-31% din PIB,în timp ce în alte state este de 45% din PIB, deci statul are foarte pu#ini bani la

dispozi#ie. În statele din vest, un raport de 0,6 pensionari la un salariat este dejaconsiderat îngrijor!tor“, a ad!ugat profesorul Preda.

Ce solu"ii ar putea ameliora situa"ia

Analistul-"ef al BCR spune c! evo lu#ia raportului dintre num!rul de pensionari "inum!rul de salaria#i arat! necesitatea continu!rii reformei sistemului privat de

pensii, pentru asigurarea unui venit „decent“ la b!trâne#e, "i a im plement!rii uneireforme a sistemului public de s!n!tate, pentru cre"terea calit!#ii serviciilor oferite.



„Sc!derea popula#iei "i îmb!trâ nirea sa produc trei efecte economice ma jore – re-

ducerea cre"terii economice prin afec ta rea contribu#iei for#ei de munc! , cre"tereapresiunii asupra bugetului de stat "i afec tarea economisirii interne, deci men#inereadependen#ei de capitalul str!in. O prim! consecin#! ar fi aceea c! stimula rea cre"teriieconomice se va putea face mai mult prin cre"terea productivit!#ii, mai pu#in princre"terea capitalului "i foarte pu#in sau deloc prin cre"terea for#ei de munc!“, a spusSinca. El a ad!ugat c! eliminarea zonelor de ineficien#! din energie "i transporturi petermen scurt "i cre"terea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare pentru trecerea la oeconomie high-tech pe termen lung pot contribui la men#inerea unei cre"terieconomice medii de 3-4% în urm!toa rele decenii.

Profesorul Marian Preda spune c! , la num!rul actual de pensionari, ar fi trebuit s!



existe 7 - 8 milioane de sala ria#i pl!titori de taxe, îns! pentru a se crea lo curi demunc! trebuie aloca#i bani de la buget pentru investi#ii.

„Este un cerc vicios, pentru c! dac! se aloc! bani pentru acoperirea deficitului lapensii, nu mai sunt bani pentru investi#ii "i nu se creeaz! joburi.

Singura solu#ie viabil! pe termen scurt "i mediu este ca, atâta vreme cât nu mai sunt bani pentru investi#ii, s! se încerce o absorb#ie cât mai mare a fondurilor europene,singura cale de a reporni mo torul economiei. O alt! solu#ie ar putea fi cre"tereatreptat! a vârstei de pensionare, mai ales la femei“, a mai spus el.

Solu#iile pentru rezolvarea acestei situa #ii trebuie s! aib! o viziune pe termen lung,mai ales c! proiec#ia demo gra fic! este nefavorabil! , iar, în cazul în care lucrurile

r!mân neschimbate, aceas t! situa#ie se va deteriora peste zece ani.„Ideea central! este de a cre"te calita tea serviciilor publice. Pe moment, popula#iapercepe aceast! calitate ca fiind mult sub nivelul contravalorii ta xelor pl!tite pentruaceste servicii. O schim bare a acestei percep#ii va duce la cre"terea num!rului deangaja#i în eco no mie, fie a celor care revin din afar! , fie a celor care pe momentlucreaz! în eco nomia informal!. Desigur, exist! "i alte solu#ii suplimentare cum ar fipriva tizarea unor p!r#i ale unor servicii publice. Sau o imigra#ie crescut!“, crede

analis tul economic Laurian Lungu.

O alt! solu#ie ar putea fi o schim bare a comportamentului de economisire alpopula#iei.

„În cazul României, se remarc! preferin#a popula#iei pentru active nelichide de tipulac#iunilor necotate. Acestea de#in 47% din totalul activelor financiare ale românilor,fa#! de 16% în Po lonia "i 5% în Germania. Procesul de eco nomisire "i investire a

popula#iei trebuie orientat spre active a c!ror valoare este cunoscut! în orice moment,pentru cre"terea predictibilit!#ii veniturilor la b!trâne#e“, mai spune Eugen Sinca dela BCR.



Acest articol a ap!rut în edi"ia tip!rit! a Ziarului Financiar din data de 27.08.2013

Documents

Angajati vs someri Romania