ANGINA PECTORALA- referat.docx

8/17/2019 ANGINA PECTORALA- referat.docx

1/16

PAUN GEORGIANA MARILENA

ANUL II A .M.G

GRUPA C

ANGINA PECTORALA

PREZENTAREA BOLII

Pentru a asigura hranirea cu sange a miocardului permanent si în cantitate suicienta!din aorta se desprind înca de la inceputul ei! doua artere oarte importante! arterelecoronare "stanga si dreapta#. Acestea aduc miocardului sange în unctie de necesitati"mai mari în eortul i$ic! mai mici in repaus#. Arterele coronare au capacitatea de a se

adapta continuu la aceste necesitati marindu%si sau micsorindu%si lumenul! dupa cumprimesc e&citatii ner'oase din partea ner'ilor 'asomotorii. O alimentatie deicitara amiocardului duce la inlocuirea i(relor miocardice! la degenerescenta! locul lor lu)ndu%ltesutul con*uncti' care din punct de 'edere unctional este inert! toate aceste enomenea'and cel mai adesea drept cau$a aterosclero$a coronariana! proces care are loc intimp si care! aectand si tesutul de conducere al inimii! are ca maniestare clinica un (locatrio'entricular de di'erse grade.

+erminologia aectiunilor coronariene a ost si este destul de (ogata. ,e la anginapectorala "su( di'erse orme# p)na la inarctul miocardic sunt o serie de ormeintermediare! cu denumiri di'erse ca- preinarct ! insuicienta coronariana ! microinarct !

iminenta de inarct ! etc. Pentru a nu crea conu$ii si a 'or(i într%un lim(a* comun! in /012 O.M.3. a con'ocat ocomisie de e&perti care a recomandat o clasiicare unitara si anume-

FORME CLINICE:

/. Angina pectorala

2. 3indromul intermediar

4. Inarctul de miocard

ETIOLOGIA cardiopatiei este dominata de departe de aterosclero$a coronarianapre$enta in 02%05 6 din ca$uri. Un numar mic de ca$uri cu aectiuni coronariene nu auca etiologie aterosclero$a! apt pentru care in aceste situatii se discuta-

Coronaritele reumatismale "desi aectea$a mai ales ramurile mici ale arterelorcoronare#.

Arteritele inlamatorii "in endocarditele inlamatorii#.

1


2/16

Coronaritele alergice si cele Ric7ettsiene "au aceeasi locali$are#. Le$iunile coronariene in ca$ de trom(angeita o(literanta greu de demonstrat la

oameni la care e&ista concomitent si le$iuni de aterosclero$a coronariana. Coronaritele din periarterita tip 8ussmaul%Maier!e&ceptionale ca rec'enta.%

Em(oliile coronariene de asemenea oarte rare din cau$a situatiei anatomice aarterelor coronare care iau nastere in unghi drept din aorta.

DESCRIEREA ANGINEI PECTORALE

Angina pectorala este un sindrom clinic care tradea$a o suerinta miocardicadeterminata de un de$echili(ru între necesitatea de o&igen a muschiului inimii si aportulcoronarian.

3e caracteri$ea$a prin cri$e dureroase paro&istice locali$ate de cele mai multe ori înapoia sternului cu iradiere! in ca$urile tipice în umarul st)ng (ratul si ante(ratul st)ngp)na la ultimele degete. Cri$a dureroasa apare dupa- % eort% emotii% mese copioase.,urea$a doua%trei minute p)na la ma&im $ece minute si dispare spontan sau laadministrarea de nitroglicerina.

ETIOLOGIE In declansarea cri$elor anginoase sunt implicate o serie de cau$edeterminate si a'ori$ate.

CAUZE DETERMINANTE:

arteriosclero$a coronariana 9 se maniesta su( orma de steno$ari sau o(literaricoronariene:

cardiopatii 'al'ulare 9 steno$a aortica si mai rar steno$a mitrala si insuicientaaortica.

alte cau$e coronarita reumatismala! coronarita ric7etsiana "la $ootehnicieni!'eterinari# trom(angeita o(literanta.

CAUZE FAVORIZANTE:

,ia(etul $aharat ;ipertensiunea arteriala sistemica +ul(uratii de ritm mai mari de /olile aparatului digesti'-

litia$a (iliara colecistitele cronice ulcerul gastric si duodenal hernia diaragmatica

Administrarea unor medicamente "e&tractele tiroidiene# +a(agismul

FIZIOPATOLOGIE

Angina pectorala este e&presia unei insuiciente coronariene acute! datorita!de$echili(rului (rusc aparut la eort între ne'oile miocardului "mai ales în o&igen# siposi(ilitatea arterelor coronare. ?n mod normal circulatia coronariana se adaptea$anecesitatilor miocardului put)nd creste la eort de opt $ece ori. Pe ondul arteriosclero$eicoronariene! spasmul supraadaugat "emotii! rig cu descarcare de catecolamine# sau

2


3/16

tra'aliu cardic scurt "eort i$ic# determina o disproportie între irigatia coronariana sine'oile meta(olice ale miocardului urmata de acumularea cata(olitilor în e&ces "acidlactic! acid piru'ic# si iritarea consecuti'a a i(relor ner'oase intracardiace.

SIMPTOMATOLOGIE

3imptomul dominant care deineste angina pectorala este ,UREREA CAR,IACAcaracteri$ata prin patru trasaturi esentiale-

/. sediul! iradierea si tipul durerii

2. conditii "circumstante# de aparitie a durerii

4. durata

@. raspunsul la nitroglicerina

SEDIUL, IRADIEREA SI TIPUL DURERII

Locali$area durerii este în ma*oritatea ca$urilor "5=6# retrosternal în partea inerioara!mi*locie sau superioara si precordiala. Mult mai rar durerea poate pleca din alte teritorii-lancuri! ma&ilar inerior! spr)ncene ! o(ra*i. Important este modul în care pacientul aratasediul durerii toracice- cu întreaga palma sau cu am(ele palme! niciodata cu degetul!sau! cu mult mai eloc'ent cu pumnul str)ns al m)inii drepte plasat în plin sterne&prim)nd din mimica etei sen$atia de $dro(ire resimtita. Gestul a*uta mai ales la(olna'ii incompati(ili de a descrie suerintele cardiace. Iradierea tipica a durerii se ace

în umarul st)ng de unde pleaca pe ata anterioara a (ratului si ante(ratului p)na laultimele doua degete a m)inii st)ngi. ,urerea poate iradia însa si numai în - mem(rulsuperior drept ! regiunea cla'iculara st)nga! în dinti! în regiunea epigastrica! osa iliacadreapta. Calitatea "tipul# durerii anginoase depinde de intensitatea durerii si mai ales depersonalitatea psihica a (olna'ului. Cel mai adesea este 'or(a de o sen$atie depresiune "apasare#! $dro(ire! arsura! mai rar *unghi "ca un cutit# sau sredelire!constrictie "ca o menghina sau arc#.

CIRCUMSTANTELE DE APARITIE 3unt str)ns legate de solicitarile i$ice si psihice.Circumstantele cele mai o(isnuite sunt- eort i$ic de orice el : rigul are rol i$olat saupotentea$a eortul i$ic : pr)n$urile copioase : raporturile se&uale : emotiile acute "stresulpsihic si general#

DURATA SI EVOLUTIA CRIZELOR ANGINOASE +ipic pentru angina pectorala estecaracterul paro&istic! intermitent al durerii. ,urata medie a cri$ei este de unu % treiminute! ma&im cincispre$ece minute. O cri$a anginoasa ce a depasit cincispre$ecedoua$eci minute tre(uie suspectata a i- inarct miocardic : angina insta(ila : e&presia

unor tul(urari ne'rotice.

DIAGNOSTIC POZITIV

Angina pectorala este un sindrom deinit prin durere precordiala locali$ata retrosternalsau precordial! cu durata scurta "mai putin de cincispre$ece minute# cu iradiere tipica înumarul si mem(rul superior st)ng sau atipica în mandi(ula! a(domen sau mem(rulsuperior drept! declansata de eort! emotii! sau alti actori care cresc munca inimii si trec

3


4/16

în repaus sau dupa administrarea de nitroglicerina.

E&amenul su(iecti' nu e'identia$a deseori nimic. Alteori se gasesc semnele (olii careproduce acest sindrom- arterosclero$a :hipertensiunea arteriala tul(urari de ritm :dispnee :agitatie : an&ietate.,e regula diagnosticul se pune pe (a$a e&amenului clinicdar este conirmat din e&amenul E8G.

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL

?n ca$urile în care înatisarea durerii coronariene este neconcludenta iarelectrocardiograma este normala! sau contine unele modiicari discuta(ile se impune undiagnostic cu urmatoarele (oli- ne'ro$a cu maniestari cardiace : (oli ale esoagului :ulcerul gastro% duodenal : hipertensiune arteriala pulmonara : pericardita .

O atentie deose(ita! prin masurile terapeutice si pronostic se impune ata dediagnosticul dierential cu INARC+UL MIOCAR,IC ACU+.

PROGNOSTICUL

Este a'ora(il în ca$ul anginei pectorale ara modiicari semniicati'e la arteriograie ara

ereditate încarcata sau le$iuni organice cardiace. Este nea'ora(il in ca$urile cu-ereditate încarcata : inarct cu antecedente : dia(et $aharat : le$iuni 'al'ulare aortice :tul(urari de ritm.

CLASIFICAREA ANGINEI PECTORALE

I. ANGINA PEC+ORALA ,E EOR+ - 3+A>ILA-

a# angina de eort 'a'o%de(ut su( o luna(# angina de eort sta(ila%de(ut peste o lunac# angorul agra'at%e'olutie (rusc înrautatita ca- rec'enta! durata!

intensitate.II. ANGORUL 3PON+AN în repaus

a# angina Print$metal "angina cu orar i cri$e ce apar in mod ciclic cutrasaturi clinice asemanatoare ce nu sunt precedate de eort. ,urerea apare

în repaus. (# angina de decu(it sur'ine în repaus! este concomitenta de o(icei cudispunerea paro&ista nocturna! tre$ind (olna'ul din somn este a'ori$ata decresterea 'olumului de s)nge intracardic în po$itie de decu(it.

III. ANGINA PEC+ORALA IN3+A>ILA

Angina de eort ce precede cu cel putin doua saptam)ni instalarea unui inarct de

miocard acut.Angina insta(ila repre$inta un alt tip de angina. Acesta repre$inta o staree'oluti'a mai gra'a! care poate aparea si în repaus sau chiar în somn! ara a putea ipre'a$uta. Acest tip de angina tre(uie sa ie interpretata ca semn al unei aectaricardiace se'ere! care mai de'reme sau mai t)r$iu! 'a duce la un inarct.

III. ANGINA PEC+ORALA IN+RICA+ACoe&ista cu alte (oli e&tracardiace.

4


5/16

Angina pectorala stabila

Angina pectorala este un sindrom clinic datorat ischemiei miocardice caracteri$at prindiscomort sau presiune precordiala! care este in mod tipic precipitat de eortul i$ic si

ameliorat de repaus sau nitroglicerina su(lingual. Angina pectorala sta(ila este o orma clinica a cardiopatiei ischemice care secaracteri$ea$a prin-

durata su( B secunde sau peste 2= de minute accentuarea la inspir pround sau modiicarea posturii declansarea la o simpla miscare calmarea la inghitire "apa! alimente# aria oarte mica! indicata cu 'irul degetului accentuarea la presiune asupra toracelui

de(ut si sirsit (rusc.

In Romania pre'alenta (olii este de /=! 06 si in crestere.

,iagnosticul este conirmat prin eectuarea de teste de eort! care urmarescadapta(ilitatea coronariana prin reali$area unui eort cit mai apropiat de cel ma&imal sise ac pina la aparitia modiicarilor E8G si clinice ale pacientului. +estele imagisticeaprecia$a deectele de peru$ie! tul(urari dis7inetice cardiace! lu&ul de singecoronarian! e&tinderea le$iunilor aterosclerotice.

+ratamentul cuprinde corectia actorilor de risc! masuri generale pri'ind schim(areamodului de 'iata! pre'enirea si tratamentul cri$elor anginoase! re'asculari$areamiocardica.

Mortalitatea este mult mai cunoscuta decit mor(iditatea! repre$entind in Romania 1=6din totalul deceselor prin (oli cardio'asculare.In tarile industriali$ate mortalitatea asca$ut constant in ultimii 2B de ani cu circa 4%B6 pe an! spre deose(ire de tarile est%europene unde continua sa creasca.

Incetarea umatului este cea mai eicienta inter'entie pre'enti'a pentru a reduceaterosclero$a coronara! cau$a principala a anginei pectorale. +ratamentul intensi' aldia(etului! hipertensiunii! hipertroiei hepatice! hiperlipidemiei si o(e$itatii! actori de riscpredominanti! are un rol important in pre'entia (olii coronare.

Complicatiile anginei pectorale includ- angina insta(ila! inarctul miocardic si decesul.

Aterosclero$a coronariana este responsa(ila in 0B6 din ca$uri de angina pectorala sicardiopatia ischemica. 3ediul principal al de$'oltarii le$iunilor aterosclerotice este lani'elul intimei. Aici se ormea$a progresi' striatiile grase care incep sa apara de lanastere in aorta si de la 'irsta de /B ani in coronare. Aceste le$iuni nu au consecintehemodinamice sau clinice si pot persista! regresa sau e'olua spre placi i(roase.

5


6/16

Placile i(roase apar dupa 2B de ani in coronare. Le$iunile a'ansate a caror incidentacreste cu 'irsta pro'in din placile i(roase prin- 'asculari$are de neoormatie! calciicareacentrului necrotic! ulcerarea cu ormare de trom(i care duc la steno$area arterei.

3tudiile epidemiologice au permis conturarea notiunii de actor de risc! caracteristici caresunt pre$ente la persoanele sanatoase dar asociate posi(ilitatii ulterioare de de$'oltarede (oli cardio'asculare aterosclerotice.

Acestea sunt-

se&ul masculin! estrogenii ar a'ea rol protecti' 'irsta inaintata agregarea amiliala prin o(iceiuri alimentare si ereditate poligenica actori dietetici- consumul caloric e&cesi' "$aharuri rainate! grasimi saturate!

alcool#! $ona geograia "consum de apa nedura cu carente in microelemente# o(e$itatea umatul sedentarismul

actori comportamentali "este predispus tipul psihosomatic A- am(itios! agresi'!nera(dator# actori sociali "proesiunile cu responsa(ilitati crescute! grad inalt de stress# .

Factori metabolici:

hiperglicemia%dia(et $aharat! micro% si macroangiopatie hiperuricemia hipercolestorelemia 24= mgDdL "normal 2== mgDdL# hiper%L,L%colesterolemia /4= mgDdL %hipo%;,L%colesterolemia @= mgDdL hipertrigliceridemia 2== mgDdL "normal /B= mgDdL#.

Factori hemodinamici: hipertensiunea arteriala care creste stressul parietal si secundarcreste necesarul de o&igen! iar trauma hemodinamica scade aportul de o&igen prina'ori$area aterosclero$ei.

Cauze ale anginei pectorale care nu tin de ateroscleroza:

spasmul coronarian%angina Prin$metal sindromul F (oala inlamatorie sistemica sau (oala de colagen- sclerodermia! lupus sistemic

eritematos! (oala 8aasa7i! poliarterita nodosa si arterita +a7aHasu

steno$a aortica! cardiomiopatiile! hipertensiunea arteriala anemia se'era anomalii cardiace sau ale 'aselor de singe ane'rism sau istula coronariana! ecta$ia coronariana! i(ro$a coronariana.

Semne si simptome

6


7/16

Ma*oritatea pacientilor cu angina pectorala e&perimentea$a disconort retrosternal dec)tdurere ranca. Acesta este descrisa ca o presiune! greutate! gheara! arsura sau sen$atiede suocare. ,urerea anginoasa este locali$ata primar in epigastru! spate! g)t si umeri.Locali$arile tipice sunt (rate! umeri si g)t.

+ipic angina este pecedata de e&ercitii i$ice! alimentatie! e&punerea la rig sau emotii sistress.

,urea$a apro&imati' /B minute si este ameliorata de repaus sau nitroglicerina. ,urerea

de piept durea$a doar o secunda si nu este de o(icei angina. Intensitatea anginei nu semodiica cu respiratia! tuse sau modiicari ale po$itiei. ,urerea deasupra mandi(ulei sisu( epigastru este rar cau$ata de angina.

Asociatia cardiaca din Ne or7 clasiica angina pectorala astel-

clasa I%ara limitarea acti'itatii i$ice! ara simptome clasa II%limitare usoara a acit'itatii i$ice! cu simptome moderate clasa III%limitarea moderata a acti'itatii i$ice! pacientul nu pre$inta simptome in

repaus! iar acti'itati i$ice moderate declansea$a simptomele clasa IJ%pacientul nu poate sa eectue$e nici o acti'itate i$ica ara discomort!

chiar si in repaus.

Examenul fizic clinic este sarac. In pre$enta aterosclero$ei se pot o(ser'a-

&antelasme- acumulare de celule con*uncti'e incarcate cu granulatii lipidice!tradusa prin pete gal(ene! ceroase locali$ate la ni'elul pleoapelor catre parteana$ala

geronto&on- inel cenusiu pericornean de o(icei (ilateral suluri arteriale la auscultatie in cri$a- tahicardie cu sau ara hipertensiune arteriala si auscultarea $gomotului

K@ cu sulu sistolic mitral.

Dianosti!

E"e!t#o!a#$io#a%ia&E'G:

Intre cri$e-

aspect normal in


8/16

su(deni'elari ale segmentului 3+ unda + negati'a sau turtita (locuri atrio'entriculare.

+estele de eort urmaresc adapta(ilitatea coronariana prin reali$area unui eort c)t maiapropiat de eortul ma&imal! atestat prin atingerea rec'entei 'entriculare ma&imale"22=%'irsta#.Aceste teste se ac p)na la aparitia cri$ei de angor! alterarilor E8Gsugesti'e. rec'enta la care apare durerea se numeste prag anginos.

Eortul poate i- general "cicloergometric! co'or sau scara rulanta# sau pur cardiac"electrostimulare cardiaca# .

Dianosti!(" $i%e#entia" se ace cu- inarctul miocardic acut! pericardita acuta! disectiade aorta! pneumonie! em(olie pulmonara! pneumotora&! relu& gastroesoagian!acala$ia cardiei! artrita condro%costala! mialgii! radiculite! hernie diaragmatica! ulcerpeptic su(cardial! colica (iliara! ne'ro$a cu acu$a cardiac.

T#atament

Tratamentul conservator.

Corectia actorilor de risc este prima intentie a medicului-

normali$area tensiunii arterialeechili(rarea dia(etului $aharatcom(aterea dislipidemiei prin e'itarea alimentelor (ogate in colesterol "creier!rinichi! icat! unt! smintina! untura! oua! ciocolata# . La ne'oie se asocia$amedicatie anticolesterolemiana.

Dieta si stilul de viata:

schim(area locului de munca daca acesta presupune stres sau eorturi i$icee&cesi'e

renuntarea la sporturile care predispun eort i$ic ma*or e'itarea drogurilor care cresc consumul de O2 al miocardului- ametamine!

i$oproterenol! cocaina com(aterea o(e$itatii- grasimi su( 4=6 din necesarul caloric! grasimi animale

su( 2D4 din totalul grasimilor suprimarea umatului! deoarece nicotina are eect noci' triplu- spasm coronarian!

creste necesarul de O2 miocardic si scade eicienta medicatiei antianginoase e'itarea stresului com(aterea sedentarismului si antrenament i$ic do$at in raport cu toleranta

e'itarea consumului de alcool peste 4= mlD$i care ar a'ea un eect noci' triplu-aport caloric suplimentar! eect hiper7inetic! eect to&ic pentru i(ra miocardica

reducerea consumului de caea.

Te#apia me$i!amentoasa

Nitratii si nitritii determina doar 'enodilatatie! cu scaderea umplerii distolice a'entricolului sting! a stresului parietal si consumului de O2. Induc coronarodilatatie care

8


9/16

se insoteste de redistri(uirea singelui spre $onele ischemiate si colaterale.

Nitroglicerina! se administrea$a in cri$a o ta(leta su(lingual sau o do$a spraH! pre'enti'%preparate cu eli(erare lenta! discuri transdermice sau unguent. Eecte secundareimediate - cealeea! lushing! hipotensiune! sincopa. Eecte secundare tardi'e-methemoglo(inemie! toleranta! dependenta.

Isosor(iddinitratul are proprietati asemanatoare si se recomanda in proila&ia imediatacu /B minute inaintea eortului sau proila&ia de durata. Isosor(idmononitratul are

a'anta*ul de a nu i meta(oli$at total la primul pasa* hepatic ceea ce%i prelungesteeicienta spre 1 ore.

P#onosti!

actorii importanti pentru prognosticul anginei pectorale sta(ile includ unctia'entricolului sting! se'eritatea si locali$area le$iunii aterosclerotice si raspunsulsimptomelor la tratament.

Angina pectorala instabila+ermenul de angina insta(ila a ost utili$at prima data acum trei decenii si semniicastatusul intermediar intre inarctul miocardic si cel cronic al anginei sta(ile. Anginainsta(ila este sinonima cu termenii sindrom intermediar si angina de preinarct.

Incidenta anginei insta(ile este in crestere si aproape un milion de persoane internateprimesc acest diagnostic.Riscul de deces! inarct miocardic si complicatii este 'aria(ildatorita spectrului clinic 'ariat care este acoperit de termenul de angina insta(ila.3tudiile arata ca incidenta mortii in prima saptamina dupa internare este de @6 iarincidenta inarctului miocardic este de /=6.

actorii de prognostic negati' sunt- deni'elarea segmentului 3+! 'irsta inaintata!disunctie de 'entricul sting si e&tinderea (olii oronare.emeile cu angina insta(ila suntin 'irsta si au o pre'alenta crescuta a hipertensiunii arteriale! dia(etului! insuicienteicongesti'e cardiace si istoric amilial de (oli cardiace mai (ogat decit al (ar(atilor.>ar(atii tind sa pre$inte incidenta crescuta de inarcti$are miocardica si re'asculari$are!ni'el crescut de en$ime cardiace la diagnostic si rate inalte ale re'asculari$arilor sicateteri$arilor. Prognosticul este totusi dependent mai mult de se'eritatea (olii decit dese&.

Jirsta medie de pre$entare a pacientilor este 12 de ani. emeile sunt cu B ani mai în

'îrsta la diagnosticare.

Cau$ele anginei insta(ile sunt aceleasi ca si pentru cea sta(ila- ruperea unei placi deaterom cu ormarea de trom(i care o(struea$a complet sau partial un ram coronarprincipal! anemia se'era! hipertensiunea si insuicenta cardiaca congesti'a.

ata de angina sta(ila durerea sau disconortul asociat cu angina insta(ila- apareadesea in repaus! noaptea in somn sau la acti'itati i$ice minime : este (rusca : este mai

9


10/16

se'era si durea$a mai mult pina la 4= de minutesi nu este ameliorata de repaus saunitroglicerina. Este un semn care pre'esteste un atac de cord in 'iitorul imediat.

Pentru persoanele cu angina insta(ila optiunile terapeutice sunt imediate pentru apre'eni inarctul cardiac. In peste


11/16

internare pacientului i se 'a ace un E8G.

Alte semne si simptome pe care (olna'ul poate sa le e&perimente$e cuprind-

palpitatii cardiace care se pot o(ser'a cu ochiul li(er in $ona precordiala apacientului

presiunea sanguina sistolica su( /== mm;g. ape& dis7inetic dedu(lare a $gomotului cardiac K2 pre$enta unui $gomot cardiac K4 sau K@ murmul apical nou sau care creste in se'eritate datorita disunctiei muschilor

papilari raluri sau clicuri dispnee sen$atia de scurtare a respiratiei greata si 'arsaturi an&ietate e&trema si sen$atia de moarte iminenta ritm de galop.

Clinic este tipica lipsa de legatura cu actorii agra'anti ai insuicientei coronariene-anemie! tireoto&ico$a! inectii! aritmii. Nitroglicerina are eect temporar si incomplet.

Dianosti!

Studii de laborator:

cresterea creatin 7ina$ei si a i$oen$imei sale M> cresterea ni'elului troponinelor care e'identia$a moartea celulelor miocardice masurarea C8%M> la iecare 1%< ore in primele 2@ de ore%determinarea ni'elului

de troponina + sau I de doua ori la iecare 1%< ore mai ales in primele 2%@ ore de

angor cardiac ni'elul de troponina + de =. @ ngDmL sau mai mari si a troponinei I de =. / ngDmL

sau mai mari sunt considerate po$iti'e si asociate cu mortalitate crescuta petermen lung si scurt

ni'elul de troponine poate sa indice un e'eniment cardiac la pacientii care auint)r$iat pre$entarea la medic deoarece semi%'iata serica a acestora este mailunga decit a C8%M> si pot ramine crescute la 5%/@ $ile dupa e'eniment

datorita 7ineticii lor troponinele sunt mai putin olositoare pentru e'aluareacri$elor anginoase recurente! reinargti$area este recunoscuta dupa ni'elul deC8%M>

peptidul natriuretic cere(ral este un actor independent de predictie a mortalitatii

pe termen lung si scurt si a riscului de insuicienta cardiaca congesti'a la pacientiicu angina insta(ila

ni'elul ridicat al proteinei C reacti'e indica prognostic negati' pe termen scurt silung la pacientii cu angina insta(ila

pacientii cu RCP crescuta au un risc inalt de inarct miocardic recurent.

Electrocardiografia:

11


12/16

%su(deni'elari 3t%le$iuni su(endocardice%ischemie su(epicardica%+ negati'a sausu(endocardica%+ inalta! po$iti'a! simetrica%reducerea amplitudinii sau in'ersarea undei+%alungirea inter'alului +%(locuri intra'entriculare.

Aspectele E8G sunt identice cu cele din angorul sta(il dar oarte mo(ile. Monitori$area;olter e'identia$a numeroase episoade ischemice silentioase.

T#atament

Pacientii cu angina insta(ila necesita internare in spital pentru repaus la pat simonitori$are cardiaca continua. Este necesar un acces intra'enos si inceperea terapieicu O2.

3trategiile terapeutice cuprind- cateteri$area cardiaca cu posi(ila re'asculari$are simetoda conser'ati'a care cuprinde un control initial medicamentos al anginei cuposi(ilitatea utili$arii cateteri$arii cardiace daca este indicata de esecul terapiei medicalesau de e'identierea ischemiei.

Indierent de strategia aleasa! controlul initial medical cuprinde-

terapia antiagregant%plachetar "aspirina! clopidogrel! antagonisti ai glicoproteineiII(DIIIa#

terapia anticoagulanta "heparina# (eta(locantii si nitratii%terapia 'asodilatatoare.

Medicatia comple&a cuprinde terapia antilipemianta "statine# si utili$area inhi(itoriloren$imei de con'ersie 9 IECA.

Nitroglicerina se administrea$a în peru$ie intra'enoasa pentru a reduce tensiunea

arteriala sistolica cu /=6 dar nu mai mica de //= mm;g. In ca$ de hipotensiune seridica piciorul patului in po$itie +rendelem(urg! iar in ca$ de tahicardie rele&a seasocia$a (eta%(locante.

Prognostic

,urata medie de supra'ietuire nu diera nota(il dupa procedurile chirurgicale comparati'cu tratamentul medical con'entional! dar calitatea 'ietii este incompara(ila.

actorii de prognostic negati'-

lipsa ameliorarii dupa @< de ore de terapie intensi'a modiicari E8G persistente sau episoade de ischemie silentioasa la

supra'egherea ;olter.

Angina Prinzmetal

12


13/16

Angina 'arianta sau angorul 'asospastic este o orma speciala de angina insta(ila prinspasm coronarian care determina ischemie transmurala acuta cu alterari E8G pasagerede tip inractoid.

3pasmul coronarian acut este o contractie (rusca! temporara cu o anumita locali$are inmiocard corespun$ator unei coronare. 3pasmul încetineste sau opreste lu&ul sanguinprin artere si lipseste inima de O2 si nutrienti.3pasmul poate aparea in artere care aparnormale sau în cele ce au de'enit calciicate datorita aterosclero$ei. 3pasmul arterialcoronar este o cau$a a ischemiei cardiace si aectea$a apro&imati' @ din /==. === depersoane si 26 din pacientii cu angina.

3pasmul poate i silentios ara simptome sau poate apare la persoanele cu anginasta(ila sau insta(ila. Apare de o(icei ca o 'arianta a anginei! un tip de durereretrosternala care pare a i determinat de disunctie endoteliala! o conditie patologica incare arterele coronare pot apare normale dar nu unctionea$a optim.

3pasmul prelungit poate pro'oca chiar inarct miocardic.

actorii care declansea$a spasmul coronar sunt- consumul de alcool! emotiile puternice!e&punerea la rig si medicatia care determina 'asoconstrictie. Consumul de cocaina si

umatul poate pro'oca spasm coronarian se'er prin cresterea tra'aliului cardiac. Lamulte persoane angina 'arianta poate apare ara nici o cau$a e'identa.

3imptomul principal este angina de repaus! spontana! intensa! prelungita "/=%/Bminute#!sur'enind in primele ore ale diminetii! e'entual cu orar i&. ,e o(icei capacitatea de eorteste pastrata. Alte semne si simptome de însotire sunt- sen$atia de presiune toracica!de gheara! de suocare! stri'ire. ,urerea este se'era si poate iradia spre g)t! umar sau(rat. Persoana aectata îsi poate pierde cunostinta.

Testele necesare pentru a diagnostica spasmul coronar includ- angiograia coronara siE8G%ul.

3copul tratamentului este de a controla durerea si de a pre'eni inarctul miocardic.Nitroglicerina este principalul agent 'asodilatator utili$at in angina 'arianta.Calcium(locantele sunt e&trem de eiciente in angina 'arianta ata de angina sta(ila.

Asocierea cu nitratii este (eneica. 3e pot asocia doua calcium(locante.

Prognosticul pacientilor este a'ora(il. Rata de supra'ietuire la 4 ani 'aria$a intre


14/16

Factori de risc pent#( Anina P#in*meta"

actorii care pot declansa o cri$a de angina 'arianta cuprind-

'irsta inaintata! agregarea amiliala prin poligenism cit si prin o(iceiuri culinarecomune

actori dietetici- consum caloric e&cesi'! consum de apa dura o(e$itatea umatul sedentarismul! stressul emotional si proesional dia(etul $aharat! hiperuricemia! dislipidemia hipertensiunea arteriala! care creste stressul parietal coronarian.

Asocierea a 4 actori de risc ma*ori "hipertensiunea arteriala! dia(etul $aharat!hipercolesterolemia# creste de 1 ori mor(iditatea comparati' cu su(iectii care pre$intaun singur actor de risc.

Semne si simptome

Angina 'arianta se declansea$a la repaus! spontan! cu episoade care au un ciclucircadian! cele mai multe cri$e apar)nd dimineata de'reme. ,urerea este se'era sipoate i asociata cu palpitaii sau sincopa secundara aritmiilor. O parte din pacienti potpre$enta un tonus 'ascular modiicat si sa pre$inte simptome ale migrenei sienomenului RaHnaud.

3e poate asocia cu aritmii 'entriculare se'ere! moarte su(ita "B%/=6 din ca$uri# saue'olutie spre inarct miocardic acut "2=6#. Adesea actorii de risc sunt nesemniicati'i.Nitroglicerina administrata este adeseori eicienta.

Diferentierea anginei insta(ile de cea 'arianta este diicila si necesita in'estigatiispeciale! inclu$ind angiograia coronara. ,ierentierea se ace ar(itrar deoarece

'asospasmul este cau$a si consecinta rupturii unei placi de aterom si trom(o$eiarteriale coronare la un pacient cu angina pectorala insta(ila! iar multi pacienti cu angina'arianta au (oala arteriala coronariana o(structi'a.

A(senta actorilor de risc pentru (oala arteriala coronariana aterosclerotica sugerea$aangina 'arianta! desi umatul este un actor de risc comun pentru am(ele sindroameclinice si este raportat la multi dintre pacientii cu angina 'arianta.

Inarctul miocardic este o complicatie a anginei 'arianta. 3e de$'olta tipic in regiuneacorespun$atoare locali$arii electrocardiograice a modiicarilor inter'enite in atacurileanginoase primare. Acesta locali$are sugerea$a teoria conorm careia 'asospasmul

arterial coronarian este mecanismul primar.Dianosti!

3tudiile de la(orator cuprind hemoleucograma completa! (iochimia si proilul lipidicpentru a e&clude inectia! disunctie plachetara primara! insuicienta renala!hiperglicemia! de$echili(rul electrolitic si dislipidemia. ,eterminarea en$imelor cardiaceeste importanta daca se suspectea$a un inarct miocardic imediat.

14


15/16

Conirmarea diagnosticului se reali$ea$a prin reproducerea cri$ei si alterarilor E8G latestul cu ergono'ina care declansea$a spasm coronarian. +estul se eectuea$a prudent!in do$e progresi'e si su( monitori$are E8G! a')nd la îndemina nitroglicerina pentru acupa cri$a prin in*ectare intra'enoasa sau intracoronariana.

,iagnosticul dierential se ace cu urmatoarele aectiuni- inarctul miocardic acut!ischemia silentioasa! angina sta(ila si insta(ila! dureri toracice de alte cau$e-pneumotora&! pneumonie! pleure$ie! piro$is! ulcer perorat! radiculite.

T#atament

Pacientii cu angina 'arianta sunt internati pentru in'estigare si initierea terapieimedicale. Prima masura este eectuarea unei electrocardiograii cu /2 deri'atii caretre(uie repetata dupa iecare episod de angina! monitori$area telemetrica in primele 2@%@< de ore si en$imele cardiace.

Terapia medicala.

Acesta include initial administrarea de nitroglicerina su(lingual sau intra'enos si un(locant de calciu oral.

Calcium(locantele.+oate calcium(locantele sunt e&trem de eiciente in angorul'asospastic! de preerinta in do$a ma&imala tolerata. Asocierea cu nitratii este (eneica!mecanismul de actiune iind dierit. 3e pot asocia si doua calcium(locante din su(clasedierite- dihidropirine si 'erapamil sau diltia$em.

Intreruperea (rusca poate da re(ound la niedipina si 'erapamil! dar nu si la diltia$em. Administrarea de durata a calcium(locantelor ameliorea$a prognosticul pe termen lung.

Dieta.

,eoarece aterosclero$a este comuna între pacientii cu angina 'arianta! terapia prindieta pentru dislipidemie este utila.

Com(aterea displipidemiei prin-

e'itarea alimentelor (ogate in colesterol- creier! icat! rinichi! unt! smintina! untura!oua! ciocolata

e'itarea consumului caloric e&cesi'- $aharuri rainate! grasimi saturate! alcool.

3e'ra*ul ta(agic este un pas important in terapia anginei 'arianta. Ma*oritatea pacientilor iind umatori! se'ra*ul imediat! total si deiniti' constituie masura terapeuticaundamentala si care poate permite reducerea progresi'a p)na la suspendarea

medicatiei "in /2 luni#.

Tratamentul chirurgical .

Re'asculari$area percutana coronariana si chirurgia de (H%pass coronarian pot i utile lapacientii cu maniestari mi&te! care includ angina de repaus si cea de eort! cu aectareapro&imala a arterei coronare principale.

15


16/16

Prognostic

Prognosticul pacientilor cu angina 'arianta este a'ora(il. Rata de supra'ietuire la 4 anieste de

Documents

ANGINA PECTORALA- referat.docx