99
SC Divori Prest SRL Focşani Str. Cărăbuş, Nr. 19 www.divori.ro - [email protected] Tel: 0337 103 508 Fax: 0237 230 271 Mobil: 0727 878 441; 0722 322 239

ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - [email protected] ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

  • Upload
    others

  • View
    4

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

SC Divori Prest SRL Focşani Str. Cărăbuş, Nr. 19 www.divori.ro - [email protected] Tel: 0337 103 508 Fax: 0237 230 271 Mobil: 0727 878 441; 0722 322 239

Page 2: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

Pa 2 pagina 2

Denumirea lucrării: RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

Proiect: „FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE”

Amplasament: sat Boldu, comuna Boldu, jud. Buzău, T 20, P 133/1Beneficiar: S.C. AMC ROYAL AVIS S.R.L.

Evaluator: S.C. Divori Prest S.R.L.

Colectiv de elaborare:

sing. Simulescu Adriandrd. ing. Jurist Iuliana Fechete

Responsabil lucrare: Simulescu Adrian

Director General,Volodea FECHETE

revizuit APRILIE 2012

Page 3: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

CUPRINS1. INFORMAŢII GENERALE .................................................................................................................................................... 5

1.2. Informaţii despre titularul proiectului ............................................................................................. 7

1.3. Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi al raportului la acest studiu ......................................................................................................................... 8

1.4. Denumirea proiectului ..................................................................................................................... 8

1.5. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia (construcţie, funcţionare, demontare/dezafectare/închidere/ postînchidere) ................................................................................ 9

1.6. Durata etapei de funcţionare ........................................................................................................ 21

1.7. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigurării producţiei .............................................................................................................. 21

1.8. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice ..................................... 21

1.9. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă .............................................................................................................................................................. 23

1.10. Alte tipuri de poluare fizică sau biologică ................................................................................... 24

1.11. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele ......................................................................................................................... 24

1.12. Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru alternativele la proiect ...... 26

1.13. Informaţii despre utilizarea curentă a terenului, infrastructura existentă, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate / zone protejate, zone de protecţie sanitară, e.t.c. ....... 27

1.14. Informaţii despre documentele/reglementările existente privind planificare/amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului ................................................................................... 29

1.15. Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare la infrastructura existentă ................. 29

2. PROCESE TEHNOLOGICE ................................................................................................................................................ 30

2.2. Activităţi de dezafectare ............................................................................................................. 41

3. DEȘEURI ............................................................................................................................................................................... 41

4. IMPACTUL POTENȚIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ȘI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA ................................................................................................................................................................................ 51

4.1. Apa ................................................................................................................................................. 53

4.2. Aerul ............................................................................................................................................... 67

4.3. Solul ................................................................................................................................................ 73

4.4. Geologia subsolului ........................................................................................................................ 80

4.5. Biodiversitatea ............................................................................................................................... 81

4.6. Peisajul ........................................................................................................................................... 83

Pa 3 pagina 3

Page 4: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

4.7. Mediul social şi economic ............................................................................................................... 84

4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural ............................................................................ 85

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR ......................................................................................................................................... 85

6. MONITORIZAREA .............................................................................................................................................................. 85

7. SITUAȚII DE RISC .............................................................................................................................................................. 89

8. DESCRIEREA DIFICULTĂȚILOR .................................................................................................................................... 90

9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC ......................................................................................................................... 90

10. CONCLUZIILE MAJORE CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ...... 97

Pa 4 pagina 4

Page 5: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 1. INFORMAŢII GENERALE1.1. Cadrul general

Prezenta lucrare s-a întocmit la comanda beneficiarului, având în vedere

cerinţele legislative actuale privind necesitatea evaluării impactului asupra

mediului pentru stabilirea zonei de protecție sanitară a fermei ca formă și

mărime și obţinerea acordului de mediu în cazul proiectelor care pot avea impact

semnificativ asupra mediului, prevăzute în:

Ordinul M.M.P. nr. 135/2010 pentru aprobarea Metodologiei de aplicare

a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private;

O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări și

completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările

ulterioare;

HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice

şi private asupra mediului,

Ordinul M.S. nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă și a

recomandărilor privind mediul de viață al populației, cu modificările și

completările ulterioare

Legea nr. 204/2008 privind protejarea exploatațiilor agricole.

Luând în considerare:

Memoriul aplicativ/justificativ – faza SF elaborat de proiectant – GAMA

PROJECT INVESTMENT S.R.L.;

recomandările BREF/BAT privind densitatea păsărilor (30 – 37 kg/mp),

la greutatea 1,85 – 2,15 kg;

Prevederile B.A.T /BREF, în Tabelul 1.1. arată date specifice pentru

specii de păsări în limitele IPPC:Elemente tehnice Pui grillCiclu de producţie (zile) 39 – 45Greutatea (kg) 1.85 – 2.15Rata de îngrăşare 1.85Densitatea (kg/m2) 30 - 37

Pa 5 pagina 5

Page 6: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

Directiva 2007/43/CE de stabilire a normelor minime de protecţie a

puilor destinaţi producţiei de carne, conform căreia densitatea puilor

poate ajunge la 39 kg/mp în condițiile respectării anumitor cerințe,

Ordinul 30/2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind

stabilirea normelor minime de protecție a puilor destinați producției de

carne, precum şi informațiile primite de la titularul proiectului privind

dimensionarea halelor de producție și densitatea folosită pentru pui,

apreciem că proiectul propus de S.C. AMC ROYAL AVIS S.R.L. se

încadrează în Anexa nr. 1- Lista proiectelor supuse evaluării impactului asupra

mediului a H.G. nr. 445/2009, punctul 17, lit. a) Instalaţii pentru creşterea

intensivă a păsărilor de curte, având cel puţin 85.000 locuri pentru creşterea

păsărilor de carne.

Categoria de activitate propusă se încadrează, de asemenea la punctul

6.6. a) - Instalaţii pentru creşterea intensivă a păsărilor, având o capacitate mai

mare de 40.000 locuri pentru păsări din Anexa 1 – Categoriile de activități

industriale pentru care este obligatorie obținerea autorizației integrate de mediu,

potrivit prevederilor art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 152/2005

privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată prin Legea nr.

84/2006.

Conform Regulamentului (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European

şi al Consiliului din 18 Ianuarie 2006 privind înfiinţarea Registrului European al

Poluanţilor Emişi şi Transferaţi şi modificarea Directivelor Consiliului

91/689/CEE şi 96/61/CE, categoria de activitate analizată se încadrează la

capitolul 7, lit. (a), (i) Instalaţii de creştere intensivă a păsărilor de curte, cu o

capacitate mai mare de 40.000 locuri pentru păsări.

Directiva IPPC este o directivă de mediu de o importanţă majoră. Scopul

său este de a obţine o abordare integrată în ceea ce priveşte controlul emisiilor

care au un efect semnificativ asupra mediului, pentru a atinge impactul minim

asupra mediului luat ca întreg. Cerinţele de prevenire şi reducere a emisiilor sunt

cuprinse în cadrul unui sistem de autorizare integrată.

O caracteristică importantă este cerinţa de stabilire a Celor mai Bune

Tehnici Disponibile (BAT). Cele Mai bune Tehnici Disponibile înseamnă: toate

tehnicile, inclusiv tehnologia, planificarea, construirea, întreţinerea, exploatarea

şi dezafectarea, care se pot pune în practică în condiţii economice şi tehnice Pa 6 pagina 6

Page 7: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

acceptabile şi sunt cele mai eficiente din punct de vedere al nivelului înalt de

protecţie a mediului luat ca întreg.

Este important de observat că BAT nu înseamnă neapărat tehnica cea mai

avansată disponibilă, însă din punct de vedere economic este tehnica cea mai

bună pentru o instalaţie particulară. Definiţia în sine ia în considerare faptul că

măsurile cu privire la protecţia mediului nu ar trebui să aibă costuri nerealiste.

BAT pentru diverse instalaţii din acelaşi sector poate astfel să utilizeze

tehnologii diferite de control al poluării care sunt şi cele mai bune tehnici

adecvate pentru o instalaţie particulară. Dacă se încalcă standardele de calitate a

mediului locale sau internaţionale, atunci trebuie să se adopte măsuri mai stricte

decât BAT.

Pentru instalaţiile noi, cerinţele BAT trebuie să fie integral

respectate înainte de începerea exploatării. Din acest motiv, această lucrare

identifică încorporarea opţiunilor titularului de proiect în opţiunile privind

Cele Mai Bune Tehnici Disponibile.

Exceptând analiza proiectului sub aspectul respectării BAT,

prezenta lucrare analizează de asemenea posibilitatea și condițiile de

amplasare a fermei avicole la o distanță mai mică de zonele de locuit (564

m) decât distanța minimă recomandată (1000 m) în Ordinul M.S. nr.

536/1997 cu modificările și completările ulterioare.

1.2. INFORMAŢII DESPRE TITULARUL PROIECTULUI

Numele şi adresa companiei titularului:

S.C. AMC ROYAL AVIS S.R.L. – DN 2B km 9 + 270 – km

9 + 527 (partea stângă), C5, camera 2, judeţul Buzău

- Cod unic de înregistrare: 27184746;

- Atribut fiscal: RO

- Nr. de ordine în registrul comerţului:

J10/438/2010

Pa 7 pagina 7

Page 8: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

Numele, telefonul şi faxul persoanei de contact: Adina

Boștină,

tel.: 0722.134.689, fax: 0238.710.271

1.3. INFORMAŢII DESPRE AUTORUL ATESTAT AL STUDIULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ŞI AL

RAPORTULUI LA ACEST STUDIU

- Numele şi adresa : S.C. DIVORI PREST S.R.L. – Focşani, strada

Cărăbuş, nr. 19, judeţul Vrancea

S.C. DIVORI PREST S.R.L. FOCŞANI este înscrisă în Registrul

Național al elaboratorilor de studii pentru protecția mediului la poziția 68,

având competența de elaborare a următoarelor tipuri de lucrări: RM (raport de

mediu), RIM (raport privind impactul asupra mediului), BM (bilanț de mediu),

RA (raport de amplasament), RS (raport de securitate) și EA (evaluare

adecvată).

- Numele, telefonul şi faxul persoanei de contact : Fechete Iuliana Tel.:

0337.103.508; Mobil: 0722.322.239; fax: 0237.230.271

Se anexează Certificatul de înregistrare emis de Ministerul Mediului la

data de 24.11.2009.

1.4. DENUMIREA PROIECTULUI

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE sat Boldu, comuna Boldu, județul Buzău

Pa 8 pagina 8

Page 9: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

1.5. DESCRIEREA PROIECTULUI ŞI DESCRIEREA ETAPELOR ACESTUIA (CONSTRUCŢIE, FUNCŢIONARE, DEMONTARE/DEZAFECTARE/ÎNCHIDERE/

POSTÎNCHIDERE)

Titularul proiectului – S.C. AMC ROYAL AVIS S.R.L. Buzău, propune

construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp

situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan, Tarlaua 20, parcela 133/1,

județul Buzău.

Terenul este proprietatea privată a Comunei Boldu, care a constituit un

drept de superficie (folosința terenului pe durata existenței construcției) asupra

acestuia, în favoarea titularului de proiect, S.C. AMC ROYAL AVIS S.R.L.

Buzău, conform contractului de superficie autentificat sub nr. 4426/11.10.2010,

anexat prezentei lucrări.

Terenul pe care se dorește realizarea investiției este într-o zonă de

terenuri agricole, situată în extravilanul localității Boldu, folosința actuală curți –

construcții și destinația stabilită prin planurile de urbanism și amenajare a

teritoriului (PUG aprobat prin H.C.L. Boldu nr. 14/2000) – zonă unități

agrozootehnice. Terenul dispune perimetral de drumuri de exploatare.

În raport cu obiectivele din zonă, terenul se află localizat la:

- cca. 500 m față de cea mai apropiată locuință din localitatea Boldu, pe

direcția Sud-Vest;

- cca. 1200 m față de DN 22 Râmnicu-Sărat - Brăila, pe direcția Sud-

Vest;

- cca. 3100 m față de cea mai apropiată locuință din localitatea Balta

Albă, pe direcția Sud-Est;

- cca. 6000 m față de cea mai apropiată locuință din localitatea Vâlcele,

pe direcția Nord-Est;

- peste 6000 m de localitățile situate în partea de Nord și Nord-Vest.

Terenul analizat are destinația fermă zootehnică, prevăzută în Planul

Urbanistic General al comunei Boldu. Ferma a funcționat până în anul 1990. În

Pa 9 pagina 9

Page 10: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

prezent, terenul este liber de construcții, nefolosit. Construcțiile fostei ferme

zootehnice Boldu (crescătorie de păsări) s-au degradat natural, în prezent

rămânând numai fundațiile acestora.

Accesul la teren se face din drumul DN 22, pe direcția de mers Râmnicu-

Sărat – Brăila, se virează stânga în localitatea Boldu.

Coordonatele geografice ale amplasamentului, măsurate în centrul

acestuia, în format GMS (Grade:Minute:Secunde) sunt:

Latitudine 45019’46,35” N

Longitudine 27015’10,41” E

Coordonatele terenului în sistem de proiecție Stereo 1970, măsurate în 25

de puncte de contur sunt evidențiate în Planul de amplasament și delimitare a

imobilului, anexat prezentei lucrări.

Pa 10 pagina 10

Page 11: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

Pa 11 pagina 11

Page 12: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

Proiectului analizat - construirea fermei pentru creștere de pui în comuna Boldu, județul

Buzău prevede:

⇒ Construirea a 5 hale de producție pe structură metalică cu pereți și acoperiș din panouri

termoizolante cu dimensiunile la sol de 14.00 x 110.88 m

⇒ realizarea alimentării cu apă dintr-un put forat, canalizare, evacuarea apelor uzate și a celor

pluviale în sistemul de colectare a apelor tehnologice;

⇒ realizarea alimentarii cu energie electrica a întregii ferme din rețeaua RENEL aflata în

proximitate pana în postul de transformare din incinta, de unde vor fi alimentate iluminatul

interior, exterior precum și al aparatelor tehnologice;

⇒ realizarea alimentarii cu gaze naturale ce vor fi folosite ca metoda principala pentru

încălzirea imobilelor din cadrul fermei;

⇒ utilarea cu echipamente performante: linii de furajare, adăpare, climatizare, încălzire,

ventilație;

⇒ construirea de clădiri/construcții anexa necesare desfășurării activității de creștere a puilor de

carne – bazin de retenție ape tehnologice uzate, platforma gunoi, depozit așternut, post

transformare, gospodărie de apa, filtru sanitar, camera frigorifica și camera necropsie;

⇒ construirea drumurilor și aleilor de acces în incinta fermei.

⇒ Împrejmuirea incintei cu gard din plasa metalica, pe structura metalica.

Concluzionând, obiectivele proiectului sunt:

construire hale noi

construire anexe

alimentare cu utilități (apa, canalizare, energie electrica, gaze naturale)

realizare infrastructura și împrejmuire

tehnologizare hale pentru creșterea puilor Greenfield.

Încadrarea imobilului:

- Categoria de importanta globala: C (normala) conform HG nr. 766/1997

- Clasa de importanţă: I (clădiri agricole – fosta clasa IV conform P100-1/2006).

- Zona seismica de calcul: B conform P100 - 1992

- Gradul de rezistenta la foc: II conform P118 -1999

Pa 12 pagina 12

Page 13: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

- Risc de incendiu al clădirii: MIC qi = sub 420 MJ/m2 conform P118 -1999

Caracteristici dimensionale ale construcțiilor :

Suprafața totala construita : Sc = 9 228.17 mp

Suprafețe construite hale (5 x 1552.32 mp) Sc = 7 761.60 mp

Suprafețe construcții anexe: Sc = 1 466.57 mp

Arie utila totala hale producție (5 x 1481.16 mp) Su = 7 405.80 mp

Suprafețe desfășurate hale: Sd = 7 761.60 mp

Suprafețe desfășurate construcții anexe : Sd = 1 466.57 mp

Regimul de înălțime al construcției : Parter

Locuri parcare parter-exterior 5 mașini

LUCRĂRI PROPUSE

Lucrările propuse în proiect, necesare funcționării fermei de creștere a puilor de carne, sunt

următoarele:

Dimensiuni Hala TIP :

o exterior 14.00 x 110.88 m; Sconstruită = 1552.32 mp

o interior 13.38 x 110.70 m; Sutilă = 1481.16 mp

5 Halele de producție noi construite pe structura metalica, închisă cu panouri termoizolante

și vor avea dimensiuni în plan 14.00 m x 110.88 m. Amplasarea acestora, detaliata în planul de

situație, s-a făcut ținându-se cont de normele de protecția muncii, prevenirea și stingerea incendiilor,

exigentele sanitar-veterinare, etc.

Construcții anexa aferente halelor de creștere pui:

Puțuri forate – se va fora un puț pentru asigurarea necesarului de apa, după efectuarea unui

studiu hidrologic. Acesta va fi echipat cu electropompă submersibilă și pompă hidrofor în vederea

asigurării debitelor de apă necesare funcționarii obiectivului.

Inel apă - se va realiza inelul de apă pentru întreaga ferma asigurându-se numărul necesar

de hidranți și debitul de apă stabilit în masurile de prevenire și stingere a incendiilor

Sistemul de colectare ape tehnologice – se va construi un bazin de retenție ape uzate de aproximativ 180 mc în care să se acumuleze apa utilizată în întreaga ferma, urmând ca apele să fie utilizate periodic pentru umectarea dejecțiilor stocate pe platforma și aplicate pe terenuri agricole, ca îngrășământ, în conformitate cu recomandările studiului OSPA. Bazinul este construit din fibra de sticla, prevazut cu o instalatie de preepurare mecanica/decantare.

Pa 13 pagina 13

Page 14: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Apele pluviale de pe spatiile verzi perimetrale vor fi colectate prin rigole perimetrale si

deversate santul care margineste amplasamentul pe latura de nord- nord-vest, cu drumul de acces. Filtru sanitar – va avea regim de înălțime parter, urmând a fi utilizat de către personalul

productiv aferent fermei avicole de creștere a puilor de carne. Construcția va corespunde normelor

de proiectare pentru clădiri cu destinația de locuința temporara la locul de munca și a filtrului sanitar,

finisaje interioare și exterioare corespunzând zonei în care se încadrează imobilul. Imobilul va fi

construit pe cadre din beton armat cu pereți exteriori din BCA și interiori din gips carton, acoperișul

va fi din țigla metalica și ferestrele vor fi din tâmplărie PVC cu geam termoizolant. Clădirea filtrului

sanitar va avea în componenta pe lângă funcțiunea de bază (filtru sanitar) un dormitor pentru

personal, birouri pentru personalul TESA și economist, sala de mese pentru personalul TESA și

angajații societății, spălătorie cu loc de uscare a rufelor, farmacie, depozit materiale.

Clădire posturi de transformare și distribuție energie electrica – Construcție tipizata din

panouri tip “sandwich” cu grosimea de 80 mm, desfășurata pe Parter. Clădirea va fi tehnologica,

având rolul de a adăposti echipamentele de preluare/distribuție a energiei electrice din incinta.

Aceasta va fi montata pe o platforma betonata.

Depozit așternut (paie și/sau rumeguș) – Va avea o structura metalica cu platforma

betonata cu suprafața construită 266.07 mp și suprafața utila de 250.00 mp.

Facilitate de stocare temporară a dejecțiilor – Va fi o platforma betonata pentru

depozitarea așternutului (paie și/sau rumeguș, dejecții și resturi de furaje) scos din hale la sfârșitul

perioadelor de creștere pana când acesta va fi preluat de o societate agricolă cu care se va încheia

contract pentru împrăștiere pe terenuri agricole. Suprafața construita a platformei va fi de 526.30 mp

și suprafața utila de 500 mp închisa perimetral cu un zid având înălțimea de 2,00 m. Gunoiul va

putea fi depus și ridicat având acces din doua direcții. Platforma de gunoi a fost dimensionata astfel

încât să se poată depozita dejecțiile generate de trei serii de pui (4 – 6 luni).Breviar de calcul al dejecțiilor Halele pentru creșterea puilor de carne pe așternut permanent au suprafața utilă de 1481 mp fiecare. Cele 5 hale vor avea o suprafață utilă totală de 7405 mp. Așternutul cu dejecții de pasăre la sfârșitul seriei va avea o grosime medie de 3 cm. Volumul gunoiului de grajd evacuat din cele 5 hale la sfârșitul perioadei de creștere va fi:V= 5 hale X 1481 mp X 0,03 m = 222 mc.După aproximativ 52 de zile se depozitează gunoiul de la o serie. La fiecare serie gunoiul se va depozita maxim 6 luni pe platforma, adică 180 zile . În 180 zile se va colecta gunoi de la aproximativ 3,5 serii de pui. Capacitatea platformei va cuprinde:- 3,5 serii x 222 mc dejecții /serie = 777 mc gunoi de grajd;Pa 14 pagina 14

Page 15: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Volumul platformei : Suprafața X înălțimea pereților = 500 mp x 1,8 mp = 900 mc.Datele folosite la calculul volumului de dejecții au fost furnizate de către titular.Gospodăria de apă va fi realizata dintr-o structura metalica capabila să asigure necesarul de

apă intangibila pentru stingerea incendiilor și o rezerva de apă pentru procesele tehnologice din

ferma (inclusiv apă de băut pentru păsări).

Camera frigorifica și camera necropsie vor fi executate din panouri tip “sandwich” de 80

mm, pe o platforma betonata. Structura de rezistenta a acestora va fi metalica.

Aleile și platformele betonate interioare vor fi realizate din beton rutier conform

normativului NE 014 -03. Drumurile vor fi marcate conform legislației rutiere din Romania. Incinta

fermei va fi împărțita în 2 zone, curata și murdara, accesul spre zona curata facondu-se după ce

automobilele trec prin rampa de spălare și dezinfectare. Va fi prevăzut în zona carosabil și un cantar

auto.

Prin investiţia propusă se aplică o tehnologie modernă, în conformitate cu standardele din

Uniunea Europeană şi care corespunde cerinţelor legislative sanitar – veterinare, sanitare şi de

protecţia mediului în vigoare, în domeniul creşterii puilor de carne.

În urma realizării investiţiei, ferma de păsări va fi dotată cu utilaje moderne ce vor asigura

hrănirea, adăparea, şi microclimatul necesar creşterii puilor de carne. Ele formează un flux continuu,

care începe cu dezinfectarea halelor în care vor fi crescuţi puii de carne, se asigura depozitarea

furajelor în buncăre, hrănirea automată, microclimatul necesar în orice anotimp şi se încheie cu

eliminarea patului epuizat şi a dejecţiilor şi transportul lor la platforma de depozitare temporară.

Capacitatea de producţie dezvoltată la finalul implementării proiectului va fi de 148.610

capete pui de carne/serie, 7 serii/an, ceea ce înseamnă 1.040.270 capete pui/an, cu o greutate

medie de 1,8 kg/cap, respectiv o cantitate de cca. 1.872,49 t pui vii/an.

DESCRIEREA ETAPEI DE CONSTRUCŢIEReglementari regim de construire:

- Aliniament și regim de aliniere – se respecta condițiile de amplasare dispuse în certificatul

de urbanism și regulamentul zonal de urbanism.

- Regim de înălțime: Parter pentru toate imobilele din incinta fermei.

- Indicatorii principali POT, CUT se încadrează în regulamentul impus în PUZ - PUG.

Pa 15 pagina 15

Page 16: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - Destinația terenului – se schimba destinația inițială din pășune în ferma avicola (facem

precizarea că destinația stabilită în planurile de urbanism și amenajare a teritoriului aprobate este

zonă unități agrozootehnice (conform punctului 2 – Regimul economic de Certificatul de Urbanism

nr. 166 din 19.10.2010, anexat).

SISTEMUL CONSTRUCTIV

Pentru halele de producție:

- Sistem constructiv: structura metalica cu închideri din panouri termoizolante.

- Fundații: - beton armat

- Pereți exteriori: - panouri termoizolante

- Pereți interiori: - nu este cazul

- Acoperiș și învelitoare: - tabla cutata, placare cu spuma poliuretanică la interior

- panouri termoizolante la interior

- Finisaje exterioare: Panouri termoizolante.

- Tâmplărie: metalica + P.V.C.

- Împrejmuire: panouri cu plasa metalica pentru întreaga ferma.

Pentru clădirile anexa (filtru sanitar, gospodărie de apa, post de transformare, casa poarta, depozit

deșeuri):

- Sistem constructiv: Cadre din B.A.

- Fundații: - beton armat

- Pereți exteriori: - BCA

- Pereți interiori: - BCA și gips carton

- Acoperiș și învelitoare: - țiglă metalică

- Finisaje exterioare: Tencuiala drișcuita fin

- Tâmplărie: P.V.C.

- Împrejmuire: panouri cu plasa metalica pentru întreaga ferma.

Pentru depozitul de paie:

- Sistem constructiv: Atic din B.A. cu acoperiș din panouri metalice.

- Fundații: - beton armat

- Pereți exteriori: - B.A.

- Pereți interiori: - nu este cazul

- Acoperiș și învelitoare: - panouri metalice

- Finisaje exterioare: tencuiala drișcuita finPa 16 pagina 16

Page 17: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - Tâmplărie: metalica.

- Împrejmuire: panouri cu plasa metalica pentru întreaga ferma.

SOLUȚII TEHNICE

Structura halelor noi este din otel, închiderile din panouri termoizolante dispuse la fila

interioara a halei.

Fundațiile vor fi sub adâncimea de îngheț, conform studiului geotehnic. Clădirea va avea

perimetral un parapet cu înălțimea de 1.00 m pe care vor fi așezate panourile termoizolante de

închidere.

Frontoanele clădirii se vor executa din panouri termoizolante asigurându-se accesele în hala.

Acoperișul este realizat dintr-o învelitoare de tabla cutata termoizolata cu 2 cm spuma poliuretanică

la interior și panouri termoizolante dispuse la partea interioara a grinzilor.

Camera tehnica se va executa din panouri termoizolante, fiind andosată halei principale.

INSTALAŢII AFERENTE CONSTRUCŢIEI

- Alimentare cu energie electrica: prin racord la rețeaua de distribuție energie electrica din

tabloul de ÎT.

- Alimentare cu apa: se va face din cele doua puțuri forate, printr-un inel de apa.

- Canalizare: apele uzate vor fi preluate de către rețeaua de canalizare nou construita a

incintei și vor fi evacuate în bazinul de retenție; apele tehnologice rezultate vor fi folosite pentru

umectarea gunoiului de grajd și surplusul rămas va fi folosit pentru irigații.

- Alimentare cu gaze: în prezent incinta nu este racordata la rețeaua națională de distribuție.

Alimentarea cu gaze naturale, se va face după racordarea la rețeaua de distribuție aflata la cca. 700

m de incintă.

SIGURANȚA ÎN EXPLOATARE

Prin proiect sunt luate toate masurile necesare pentru asigurarea siguranței în exploatare a

unui ferme de creștere a puilor. Au fost respectate prevederile standardelor și normativelor

românești, precum și practica de proiectare referitoare la toate elementele de risc: înălțimi libere,

înălțimi trepte (STAS 2965-87), împiedicarea alunecării pe pardoseli, gabarite de circulații. S-a avut

în vedere izolarea termica a conductelor de încălzire, legarea la pământ a echipamentelor electrice și

prevederea contactului la nul la toate branșările aparatelor electrice.

Materialele, elementele de construcții și echipamentele folosite vor respecta parametrii

calitativi impuși de standardele și normele românești în vigoare, iar în cazul procurării acestor Pa 17 pagina 17

Page 18: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI elemente din import, trebuie să existe conform legii 10/1995, agremente tehnice corespunzătoare cu

performantele solicitate în caietele de sarcini și menționate în specificațiile tehnice.

Nu s-a prevăzut adăpost ALA nefiind necesare la construcțiile agrozootehnice fără subsol

conform H. G. R. nr. 560/2005, modificată și completată de H. G. R. 37/2006, privind stabilirea

categoriilor de construcții la care este obligatorie realizarea adăpostului de protecție civilă și a celor

la care se amenajează puncte de comanda.

IZOLAȚIE TERMICA, HIDROFUGA ȘI ECONOMIE DE ENERGIE

Închiderile exterioare vitrate sunt realizate cu tâmplărie din metal sau aluminiu cu rupere de

punte termica și cu geam termopan. Masurile de termoizolație prevăzute vor duce la economie de

energie în încălzirea spațiului și la reducerea consumului de combustibil.

Încălzirea spatiilor se face prin microcentrala termica la filtrul sanitar și generatoare de aer

cald care funcționează pe baza de gaze la hale.

ORGANIZARE DE ŞANTIER

Organizarea de şantier se va face în sistemul „fluxuri în lanţ” - desfăşurarea fluxurilor

tehnologice fiind următoarea:

- lucrări de împrejmuire

- lucrări de infrastructură

- lucrări de suprastructură

- lucrări de închidere şi compartimentare

- lucrări de tâmplărie şi finisaje

- lucrări de amenajare exterioară.

Întreaga organizare de şantier se va desfăşura pe parcelă, nefiind necesare alte suprafeţe de

teren (ale vecinilor sau din domeniul public).

Condiţii ce vor fi îndeplinite în timpul organizării de şantier:

- se va evita decopertarea solului şi îndepărtarea vegetaţiei pe o suprafaţă mai mare decât cea

strict necesară;

- gestiunea deşeurilor se va realiza cu respectarea legislaţiei de mediu în vigoare;

- organizarea de şantier nu se va amplasa în zonele de protecţie sanitară a forajelor de

alimentare cu apă;

- circulaţia cu mijloace auto se va face numai pe căile de acces existente;

- titularul are obligaţia de a lua măsuri de prevenire a evacuărilor necontrolate de ape uzate în

perioada de execuţie a investiţiei. Pa 18 pagina 18

Page 19: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

DESCRIEREA ETAPEI DE FUNCŢIONARE

La finalizarea lucrărilor de construcţie şi a montării tuturor utilajelor şi echipamentelor

necesare fluxului tehnologic, operatorul economic, S.C. AMC ROYAL AVIS S.R.L. are obligaţia să

solicite şi să obţină de la autoritatea competentă de mediu, autorizaţia integrată de mediu, înainte de

punerea în funcţiune a instalației IPPC.

DESCRIEREA ETAPELOR DE

DEMONTARE/DEZAFECTARE/ÎNCHIDERE/POSTÎNCHIDERE

Pentru demolarea şi dezafectarea halelor populate cu păsări trebuiesc parcurse următoarele etape:a) Dezafectarea utilajelor;

b) Demolarea construcţiilor;

c) Dezafectare reţele de conducte tehnologice;

d) Dezafectare / dezmembrare agregate;

e) Dezafectare instalaţii electrice şi de automatizare;

f) Aducerea terenului la starea iniţială

a) DEMOLAREA CONSTRUCŢIILOR

- întreruperea reţelelor de alimentare cu energie electrică, apă potabilă şi a reţelei de

canalizare.

- demontarea şi evacuarea elementelor aferente reţelelor de alimentare cu energie electrică,

apă potabilă şi canalizare.

- inspectarea părţilor de construcţie pe niveluri, depistarea locurilor periculoase şi marcarea

lor cu plăci avertizoare în vederea interzicerii accesului personalului muncitor.

- demontarea elementelor de construcţie în ordine: tâmplăria, învelitoarea din plăci de

azbociment de la acoperiş, grinzile secundare longitudinale şi transversale şi cadrele de beton armat.

Demolarea trebuie începută de la învelitoare, respectându-se cu stricteţe normele de protecţie

a muncii referitoare la lucrul la înălţime (centura de siguranţă legată de elementele sigure).

Elementelor demolate vor fi sortate pe categorii în vederea eliminării/valorificării acestora.

b) DEZAFECTAREA UTILAJELOR

Dezafectarea utilajelor se va face după un program şi o tehnologie specifică, ce cuprinde:

- verificarea şi avizarea desfacerii legăturilor conductelor

Pa 19 pagina 19

Page 20: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - demontarea racordurilor tehnologice ale utilajelor.

c) DEZMEMBRARE REŢELE DE CONDUCTE TEHNOLOGICE

Dezmembrarea reţelelor de conducte tehnologice presupune abordarea problemei sub

următoarele aspecte:

- Identificarea conductelor conform schemei tehnologice, în funcţie de fluidul vehiculat

- Stabilirea condiţiilor de lucru în vederea dezmembrării

- Pregătirea reţelelor de conducte tehnologice pentru dezmembrare

- Dezmembrarea propriu-zisă

- Sortarea elementelor de conductă

- Sortarea armăturilor

- Evaluarea gradului de uzură pentru conducte, fitinguri, etc.

d) DEZAFECTARE / DEZMEMBRARE AGREGATE

Dezafectarea agregatelor se va face după un program şi o tehnologie specifică, ce cuprinde:

- Izolarea, scoaterea de sub tensiune a motorului electric, golirea şi asigurarea împotriva

prezenţei accidentale de produse periculoase

- Transportarea în secţiile specializate pentru inspectare din punct de vedere electric şi

mecanic

- În funcţie de gradul de uzură constatat, echipa de inspecţie va hotărî destinaţia agregatului

de pompare, respectiv:

A. Vânzare prin licitaţie sau reutilizare în altă instalaţie

B. Dezmembrare pentru valorificarea materialelor

Rezultatele testelor de inspectare vor fi consemnate într-un proces - verbal de constatare.

e) DEZAFECTARE INSTALAŢII ELECTRICE ŞI DE AUTOMATIZARE

Dezafectarea instalaţiilor electrice şi de automatizare presupune ca primă măsură scoaterea

lor de sub tensiune. Baza acestei activităţi va fi, în mod obligatoriu, schema electrică şi de

automatizare a instalaţiei respective.

Conform schemei, consumatorii sunt grupaţi în:

- Instalaţie de iluminat.

- Instalaţie de forţă.

- Instalaţie de automatizare.

Pa 20 pagina 20

Page 21: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI f) ADUCEREA TERENULUI LA STAREA INIŢIALĂ

Se recoltează probe de sol şi subsol din incinta dezafectată şi din amonte de aceasta, se

analizează şi se compară rezultatele obținute cu valorile de referință (la punerea în funcțiune a

obiectivului).

În cazul contaminării solului şi subsolului se fac lucrări de decontaminare funcţie de

poluantul depistat.

1.6. DURATA ETAPEI DE FUNCŢIONARE

Instalaţia nu are o perioadă limitată de funcţionare.

1.7. INFORMAŢII PRIVIND PRODUCŢIA CARE SE VA REALIZA ŞI RESURSELE FOLOSITE ÎN SCOPUL PRODUCERII ENERGIEI NECESARE ASIGURĂRII

PRODUCŢIEI

Informațiile privind producția care se va realiza și resursele folosite în scopul producerii

energiei necesare asigurării producției sunt cuprinse în tabelul nr. 1.1

TABELUL 1.1. Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energeticeProducţia Resurse folosite în scopul asigurării producţiei

Denumirea Cantitatea anuală

Denumirea Cantitatea anuală

Furnizor

Pui de carne, echivalentul a kg pui vii

1.040.270 capete1.872.486

Apă 12 748,9 mc Sursă proprieEnergie electrică 207 145 kW SC ELECTRICA SA–FDEE BuzăuGaz metan 360 mii mc Rețeaua de distribuție gaz metan

1.8. INFORMAŢII DESPRE MATERIILE PRIME, SUBSTANŢELE SAU PREPARATELE CHIMICE Pa 21 pagina 21

Page 22: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Informațiile despre materiile prime, substanțele sau preparatele chimice care vor fi utilizate

în scopul asigurării producției sunt cuprinse în tabelul nr. 1.2.

TABELUL 1.2. Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele chimiceDenumirea

materiei prime, a substanţei

sau a preparatului

chimic

Cantitatea anuală

utilizată

Clasificarea şi etichetareasubstanţelor sau a preparatelorchimice*)Categorie- Periculoase/Nepericuloase(P/N) -Periculozitate**)Fraze de risc*)

furaje 1 430 t N -Antibiotice +vaccinuri 200 kg N -Vitamine 180 kg N -substanţe dezinfectante - VIROCID 196 l P S02;S13;S20/21;S24/25S36/37/39;R20/21/22; R34; R40.

*) Conform Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobată şi modificată prin Legea nr. 451/2001, şi Hotărârii Guvernului nr. 490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase. **) Conform art. 7 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 200/2000, aprobată şi modificată prin Legea nr. 451/2001

Pa 22 pagina 22

Page 23: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

1.9. INFORMAŢII DESPRE POLUANŢII FIZICI ŞI BIOLOGICI CARE AFECTEAZĂ MEDIUL, GENERAŢI DE ACTIVITATEA PROPUSĂ Informațiile despre poluanții fizici și biologice care afectează mediul, generați de activitatea propusă sunt cuprinse în tabelul nr. 1.3.

TABELUL 1.3. Informații despre poluarea fizică şi biologică generată de activitate

Pagina 23

Page 24: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

1.10. ALTE TIPURI DE POLUARE FIZICĂ SAU BIOLOGICĂ

Bioaerosolii sunt importanţi prin rolul pe care îl au în împrăştierea bolilor. Tipul de hrana și

tehnicile de hrănire pot influenta concentraţia și emisiile de bioaerosoli. Hrănirea în sistem de hrana

lichida amestecata sau adăugarea de grăsimi în cazul sistemului uscat de hrănire pot reduce

producerea prafului. Hrana amestecata este mai buna când este combinata cu uleiuri și aditivi de

omogenizare. Sunt de dorit instalaţiile de hrănire lichida. Sistemul de hrănire uscata poate fi

implementat numai pe baza de hrănire cu laturi/laturi crude. Calitatea materialelor crude poate fi

ridicata prin recoltare și depozitare uscata. Aceasta va înlătura contaminarea microbiana și fungică.

Curăţarea regulata a echipamentelor și a halelor va împiedica depunerile de praf. Acest regim

este asigurat prin sistemul “totul plin – totul gol”, urmat de o curăţare și o dezinfectare atenta.

Pagina 24

Tipul poluării

Sursa de poluare

Nr. surse de poluare

Poluare maximă permisă (limita maximă admisă pentru om şi pentru mediu)

Poluare de fond

Poluare calculată produsă de activitate şi măsuri de eliminare/ reducere

Măsuri de eliminare/ reducere a poluării

Pe zona obiectivului

Pe zone de protecţie/ restricţie aferente obiectivului, conform legislaţiei în vigoare

Pe zone rezidenţiale, de recreere sau alte zone protejate cu luare în considerare a poluării de fondFără măsuri de eliminare/ reducere a poluării

Cu implementarea măsurilor de eliminare/ reducere a poluării

zgomotcontinuă ventilatoare

65,0 dB(A)Poluarea de fond în zona obiectivului nu poate depăşilimita maximă admisă

- - - - -discontinuă Transport auto: aprovizionare (pui de-o zi), încărcare pui la depopulare hale, transport furaje, dejecții

Page 25: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 1.11. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE DE TITULARUL

PROIECTULUI ŞI INDICAREA MOTIVELOR ALEGERII UNEIA DINTRE ELE

Titularul proiectului nu a făcut precizări cu privire la alte alternative studiate cu privire la

locație.

Agricultura, producţia de hrană şi utilizarea populaţiei din zona rurală sunt probleme de

interes şi importanţă. Organizaţii de toate tipurile sunt tot mai interesate pentru a realiza şi demonstra

îndeplinirea unor strategii de mediu viabile. Toate activităţile organizaţionale, produsele şi serviciile

care afectează mediul interacţionează şi sunt legate de sănătatea şi siguranţa atât a fermierilor cât şi a

animalelor şi a tuturor sistemelor de management al calităţii operaţionale din fermă. Pe scurt, un bun

management al fermei înseamnă a tinde spre o performanţă solidă în ceea ce priveşte mediul, care s-a

dovedit a fi strâns legat de o productivitate crescută a animalelor.

Cheia pentru o bună practică este de a lua în considerare activităţile de la fermele de păsări

care pot afecta mediul şi modul în care se întreprind demersurile pentru a evita sau minimiza emisiile

sau impactul prin selectarea celei mai bune combinaţii de tehnici şi oportunităţi pentru fiecare locaţie.

Scopul este de a introduce ferm consideraţiile legate de mediu în procesul de luare a deciziilor. O

afacere care demonstrează o bună practică va lua în considerare probleme cum ar fi educaţia şi

calificarea, planificarea adecvată a activităţii, monitorizarea, reparaţiile şi întreţinerea, planificarea

urgenţelor şi managementul. Managerii trebuie să fie capabili să furnizeze dovezi că sistemul este în

stare să ţină cont de aceste probleme, multe dintre acestea sunt referite în (aşa-numitele) “Coduri de

bună practică” dezvoltate de câteva state membre.

Fiecare dintre activităţile variate care formează managementul de fermă pot să contribuie

potenţial la o realizare globală a unei bune performanţe în ceea ce priveşte mediul. Este deci

important ca proiectul să se realizeze după studierea şi analiza:

* locaţiei şi aspectele spaţiale

* sunt identificate şi implementate educaţia şi calificarea

* activităţile sunt planificate adecvat

* sunt monitorizate intrările şi deşeurile

* sunt stabilite procedurile de urgenţă, şi

* este implementat un program de reparaţii şi întreţinere.

Managerul şi personalul trebuie să analizeze şi evalueze regulat aceste activităţi astfel ca orice

dezvoltare şi ameliorări viitoare să poată fi identificate şi implementate. O apreciere a tehnicilor

alternative, noi sau în curs de apariţie ar fi benefică în acest stadiu.

Pagina 25

Page 26: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Aspectele legate de alegerea locaţiei şi spaţiu sunt de asemenea importante, deoarece deseori

impactul de mediu al fermei este parţial datorat unei dispuneri spaţiale nefavorabile a activităţilor pe

locaţia fermei. Aceasta poate conduce la transport şi activităţi adiţionale ne-necesare, şi la emisii în

vecinătatea ariilor sensibile. Un management de fermă eficient poate compensa aceasta pe o scară

limitată, dar este îmbunătăţită situaţia dacă se dă atenţie planificării spaţiale a activităţilor din fermă.

Titularul proiectului nu a prezentat alte alternative luate în considerare privind proiectul

propus. Deciziile privind alegerea tehnologiei, mărimea proiectului și amplasamentului acestuia au

fost luate din considerente economic financiare și nu există variante alternative la acestea.

1.12. LOCALIZAREA GEOGRAFICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ A AMPLASAMENTELOR PENTRU ALTERNATIVELE LA PROIECT

Titularul proiectului nu a propus și alte alternative cu privire la localizarea amplasamentului

propus.

Localizarea administrativă a amplasamentului analizat este satul Boldu, comuna Boldu,

intravilan, Tarlaua 20, parcela 133/1, județul Buzău.

Terenul este proprietatea privată a Primăriei comunei Boldu, care a constituit un drept de

superficie (folosința terenului pe durata existenței construcției) asupra acestuia, în favoarea titularului

de proiect, S.C. AMC ROYAL AVIS S.R.L. Buzău, prin contractul de superficie autentificat sub nr.

4426/11.10.2010, anexat prezentei lucrări.

Terenul pe care se dorește realizarea investiției este într-o zonă de terenuri agricole, având

perimetral drumuri de exploatare.

În raport cu obiectivele din zonă, terenul se află localizat la:

- cca. 500 m față de cea mai apropiată locuință din localitatea Boldu, pe direcția Sud-Vest;

- cca. 1200 m față de DN 22 Râmnicu-Sărat - Brăila, pe direcția Sud-Vest;

- cca. 3100 m față de cea mai apropiată locuință din localitatea Balta Albă, pe direcția Sud-

Est;

- cca. 6000 m față de cea mai apropiată locuință din localitatea Vâlcele, pe direcția Nord-Est;

- peste 6000 m de localitățile situate în partea de Nord și Nord-Vest.

Accesul la teren se face din drumul DN 22, pe direcția de mers Râmnicu-Sărat – Brăila, se

virează stânga în localitatea Boldu.

Pagina 26

Page 27: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

1.13. INFORMAŢII DESPRE UTILIZAREA CURENTĂ A TERENULUI, INFRASTRUCTURA EXISTENTĂ, VALORI NATURALE, ISTORICE, CULTURALE, ARHEOLOGICE, ARII NATURALE PROTEJATE / ZONE PROTEJATE, ZONE DE

PROTECŢIE SANITARĂ, E.T.C.

Terenul analizat are destinația zonă unități agrozootehnice, prevăzută în Planul Urbanistic

General al comunei Boldu.

Prin localizarea obiectivului, acesta nu afectează valori naturale, istorice, culturale,

arheologice.

În înţelesul Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional _

Secţiunea a III – a – zone protejate, prin zone protejate se înţelege „zonele naturale sau construite,

delimitate geografic şi/sau topografic, care cuprind valori de patrimoniu natural şi/sau cultural şi sunt

declarate ca atare pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare a valorilor de patrimoniu”.

Pagina 27

Page 28: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Legea evidenţiază zonele naturale protejate de interes naţional şi identifică valorile de patrimoniu

cultural naţional, care necesită instituirea de zone protejate pentru asigurarea protecţiei acestor valori.

Zonele naturale protejate de interes naţional şi monumentele naturii, precum şi gruparea

geografică şi localizarea teritorială a zonelor naturale protejate de interes naţional sunt prevăzute în

anexa nr. I din lege. Zona studiată nu este inclusă în anexa.

Cele mai apropiate rezervații și monumente ale naturii localizate în apropierea

amplasamentului fermei de păsări și listate în Anexa nr. 1 – Zone naturale protejate de interes

național și monumente ale naturii din Legea nr. 5/2000, sunt Balta Albă și Balta Amară. Acestea

sunt localizate la peste 3500 m (Balta Albă) și cca. 9000 m (Balta Amară), pe direcția S-E față de

terenul pe care va fi construită ferma, în comuna Balta Albă și nu vor fi afectate de activitatea

propusă în cadrul proiectului.

Balta Albă este rezervație naturala geologica, de zonă umeda, botanică și zoologică și are

suprafața de 600 ha. Rezultata din cuveta apărută prin surparea terenului marno-argilos, pe o veche

albie a râului Râmnicul Sărat care si-a mutat cursul prin inclinarea continua a Câmpiei (de

subsidență) a Râmnicului basculând în direcția NE; în balta creată, prin aportul apelor salmastre din

straturi freatice (cca. 70-80%) și din apele dulci ale cursului (numit acum Boldu) de suprafața (cca.

20-30%), inițial s-a dezvoltat o ihtiofauna reprezentativa, care într-o piramida trofica apreciabila, a

servit ca baza nutriționala pentru avifauna de pasaj (dinspre Delta și Lunca Dunării - spre râurile

interioare mari, ex. Buzău) cat și pentru avifauna în migrație (pe culoarul central European:

Scandinavia - Polonia - Romania - Asia Mica și Balcani - Egipt) contribuind la salvarea speciilor

African - euroasiatice; astfel, s-a realizat natural, de secole, ceea ce convențiile internaționale recente

își propun să realizeze: conservarea păsărilor de apă migratoare (v. acordul adoptat la Haga la 16

iunie 1995 - ratificat de tara noastră prin Legea 89/2000).

Totuși agricultura extensivă (prin chimizare) și lipsa perdelelor forestiere (tăiate în anii 50-60)

au lipsit de protecția necesara solurile și apele astfel încât (in prezent) apele excesiv eutrofizate au

dezvoltat alte raporturi fizico-chimice și biologice, din care a rezultat Alga (Chara crinita) care

inițiază nămolul sapropelic de interes curativ (medical) și cosmetic (produsele Pell-Amar).

Balta Amară este rezervație naturala geologica, de zona umeda, zoologică, aflata tot în

comun Balta Albă, cu suprafața de 900 ha.

Este o balta constituita pe un braț abandonat al râului Buzău, ca un liman fluviatil - în mediul

căreia s-a dezvoltat o ihtiofauna de apă dulce servind ca resursa de hrana pentru avifauna de pasaj sau

de migrație. Ca și la Balta Alba, și aici indicele de ariditate ridicat, colmatarea cuvetei lacului,

Pagina 28

Page 29: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI astuparea izvoarelor din pânza freatica - a diminuat adâncimea apei (libera de mal) și recent, prin

apariția unui cordon sedimentat longitudinal, s-a micșorat volumul apei utile, afectând sever

ihtiofauna și diminuând major apetitul speciilor de avifauna a căror marca genetica le îndrumau de

secole spre aceste bălti, acum cu rol de halta (pentru hrănire și refacere) iar cândva cu însemnate

spatii (in asociațiile de specii higrofite) favorabile pentru cuibărit.

Acestea au fost declarate de asemenea arie de protecţie specială avifaunistică (Balta Albă-

Amara-Jirlau-ROSPA 0004) prin Hotărârea de Guvern nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de

protecție special avifaunistică, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în

România și sit de importanţă comunitară (Balta Albă-Amara-Jirlau-Lacul Sărat Caineni-ROSCI 0005) prin

Ordinul M.M.D.D. nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie natural protejată a siturilor de

importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România,

pentru habitate de plante de sărătură, galerii rîpariene şi tufărişuri de cătină albă şi roşie, specii de

mamifere, peşti, nevertebrate, amfibieni şi reptile cuprinse în Directivele europene.

1.14. INFORMAŢII DESPRE DOCUMENTELE/REGLEMENTĂRILE EXISTENTE PRIVIND PLANIFICARE/AMENAJAREA TERITORIALĂ ÎN ZONA

AMPLASAMENTULUI PROIECTULUI

În Planul Urbanistic General al comunei Boldu aprobat prin H.C.L. Boldu nr. 14/30.05.2000,

destinația terenului este zonă unități agrozootehnice.

Terenul este proprietatea privată exclusivă a Comunei Boldu, județul Buzău, conform

Hotărârii Consiliului Local al Comunei Boldu nr. 39 din data de 24.09.2010, are numărul cadastral

4080 și este înscris în Cartea Funciară la nr. 1091, prin Încheierea nr. 42719 din 08.10.2010 a

Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Buzău.

1.15. INFORMAŢII DESPRE MODALITĂŢILE PROPUSE PENTRU CONECTARE LA INFRASTRUCTURA EXISTENTĂ

Informaţiile despre modalitățile propuse pentru conectare la infrastructura existentă au fost

furnizate la cap. „Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia”.

Pagina 29

Page 30: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 2. PROCESE TEHNOLOGICE 2.1. Procese tehnologice de producţieS.C. AMC ROYAL AVIS S.R.L. Buzău va desfășura în cadrul amplasamentului activitatea de

creștere intensiva a păsărilor de carne folosind tehnologia de creștere la sol pe așternut permanent de

resturi vegetale (paie, rumeguș sau amestec).

Vor fi crescute 148 610 capete păsări/serie –cate 7 serii/an. Durata unui ciclu de creștere este

de 38 de zile, puii fiind crescuți pana la o greutate de 1,8 kg/cap. Activitatea de creștere se va

desfășura 365 zile/an, 24 de ore/zi, exceptând perioadele de vid sanitar de cca. 10-14 zile după fiecare

ciclu de producție.

În cadrul fermei se va folosi principiul ,,totul plin –totul gol,,. Durata unui ciclu de producție

va fi de 38 de zile. După fiecare ciclu de creștere halele vor fi complet golite, spălate și igienizate.

Durata perioadei de vid sanitar este de aproximativ 10-14 zile.

Puii de carne, proveniți de la stații de incubație specializate, vor fi crescuți de la vârsta de o zi

pana la 38 de zile, când se livrează la abator pentru sacrificare. Într-un an vor fi crescute aproximativ

7 serii de pui.

Creșterea puilor va fi realizata în 7 hale cu o suprafața utila totala de 10,368,12 mp. O hala are

o încăpere de creștere deservita de un hol de acces în care sunt montate instalațiile de control

electronic pentru măsurarea temperaturii, pornirea sistemului de ventilație, sistemului de încălzire și

șpreiere a aerului când este cazul.

În toate halele vor exista 3 linii de hrănire dispuse în lungul halei cu o lungime de 105 m pe

care vor fi montate 315 hrănitori. Fiecare hala va fi prevăzuta la exterior cu un buncăr de otel cu o

capacitate de 25 mc în care se depozitează furajul. Acesta va alimenta un transportor de 90 mm, cu

1,1 kW către buncărașele din hale.

Sistemul de adăpare este compus din 4 linii de adăpare echipate cu picurători tip lubing cu

cupita recuperatoare. Alimentatorul de apă este dotat cu un contor apă și un medicator care asigură

doze de medicamente pentru pui, corespunzătoare vârstei.

Sistemul de ventilație și asigurarea microclimatului

Încălzirea halelor se va realiza cu 4 generatoare cu aer cald, 65 kW, alimentate cu gaze

naturale cu ardere integrala;

Pagina 30

Page 31: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Admisia aerului va fi asigurata printr-un sistem de 56 clapeți admisie amplasați pe una din

lateralele halei. Volumul de aer se reglează prin ajustarea deschiderii clapeților.

Ventilația va fi realizata de ventilatoarele plasate pe partea laterala opusa, astfel : 5

ventilatoare de capacitate 40.800 mc/h și 4 ventilatoare de capacitate 13.500 mc/h. Acestea vor

asigura exhaustarea aerului din interiorul în exteriorul halelor; la exterior ventilatoarele sunt

prevăzute cu deflectoare de dirijare a aerului spre sol;

Întreg sistemul de asigurare microclimat este controlat de un calculator dotat cu senzori de

umiditate, presiune, temperatura care asigura condiții optime pentru pui pe întreg parcursul ciclului de

creștere de la 0-38 zile;

Pentru perioada foarte calda (călduri extreme) răcirea este asigurata printr-o pompa de înalta

presiune 100 atm și o capacitate de 1200 l/ora. Prin intermediul unor duze aceasta șpreiază apă în

pulbere fina la o temp. de aprox. 18 °C, asigurând o scădere a temperaturii din hala la pana la 8-10 °C

. De asemenea, acest sistem de răcire va diminua și cantitatea de praf în suspensie din aerul eliminat.

Procesul tehnologic prin care este realizată producţia este descris în continuare:

DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC

1. Generalităţi

Pentru asigurarea calităţii cărnii de pasăre, este necesară respectarea normelor tehnologice de

bază şi anume se vor asigura şi respecta toate principiile tehnologice de bază în creşterea păsărilor,

privind categoria de vârstă 0 - 38 zile cu referire la densitatea puilor în adăpost, temperatura,

luminozitatea, ventilaţia, concentraţia de noxe, calitatea aşternutului şi calitatea furajelor.

Astfel, în cazul puilor la greutatea de 1 kg, densitatea puilor va fi de 25 pui/mp, iar în cazul

puilor de 1,8 kg/cap densitatea va scădea la 18-20 pui/mp.

Ventilaţia în hale trebuie să asigure un coeficient de 5-10 mc/kg greutate vie/ h şi va fi

asigurată permanent, fără să se depăşească vitezele admisibile ale curenţilor de aer; în cadrul noii

investiţii sistemul de ventilaţie este computerizat, realizându-se deschiderea fantelor pentru aer

proaspăt mai mult sau mai puţin în funcţie de evoluţia parametrilor interiori şi exteriori ai aerului.

2 . Popularea halelor

2.1. Transportul puilor cu vârsta de o zi.

Pagina 31

Page 32: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Preluarea de la terţi a puilor de o zi şi transportul acestora de la staţia de incubaţie în halele de

producţie se face cu autospecială prevăzută cu sursă proprie de încălzire şi ventilaţie, în lădiţe

speciale.

Mijloacele de transport sunt ale furnizorului puilor de o zi.

2.2 . Introducerea puilor în hală

Puii de găină, în sistem intensiv de creştere, se introduc în halele de creştere, la vârsta de o zi.

Aceştia se repartizează în halele pregătite corespunzător, pe compartimente, hale, respectând

densităţile.

La fermele de producţie a puilor de carne, densitatea medie în cazul creşterii la sol este :

- pui cu vârsta de 1- 30 zile = 24 pui/mp;

- pui cu vârsta de 30- 38 zile = 20 pui/mp.

Dacă densitatea puilor este mai mare decât cea tehnologică normală, mortalitatea poate creşte,

iar dezvoltarea lor va avea de suferit.

În aglomerări mari de pui pot apărea aberaţii şi pervertiri ale gustului (pica și canibalismul),

care o dată apărute sunt greu de combătut, putând genera pierderi economice, uneori foarte mari.

În cadrul Fermei de păsări Boldu, păsările sunt crescute la sol, pe pat de creştere.

Patul de creştere este constituit din paie şi este răspândit pe toată suprafaţa halei de creştere a

păsărilor. Pardoseala halelor de creştere a păsărilor este realizată din beton.

Evacuarea patului de creştere (pat în care sunt înglobate dejecţii şi resturi de furaj) se face

periodic, la depopularea halelor, respectiv la sfârşitul unei perioade de creştere (38 zile).

3. Creşterea puilor

Hrănirea puilor de o zi va începe cât mai repede. Pentru ca hrănirea să se facă în condiţii

optime, trebuie asigurat fondul de furaje necesar.

Creşterea puilor destinaţi producţiei de carne, pe toata perioada de viaţă, până la livrare, se

face în sistem intensiv, la sol, pe aşternut permanent. Aşternutul este format din paie foarte curate, în

cantitate şi grosime variabilă, în funcţie de anotimp. Astfel, vara grosimea aşternutului este de 7 cm

iar în timpul iernii este de 10 cm.

Furajarea se face la discreţie, în tăviţe, norma fiind de o tăviţă sau un cofraj dublu la 100 de

pui în prima săptămână. Administrarea furajului se face în strat subţire pentru a fi consumat în maxim

4 ore de la administrare (pentru a preveni alterarea).

Pagina 32

Page 33: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Începând cu a doua săptămână se trece la furajarea cu utilaj specific creşterii la sol, la

discreţie. Înălţimea tăviţelor de furajare este în funcţie de vârsta şi ritmul de creştere, raportându-se la

nivelul umărului puiului.

Adăparea puilor se face cu adăpători tip picurător. Adăpătorile asigură permanent apa

proaspătă adecvată, temperatura apei fiind cuprinsă între 18 – 20 grade, în primele 5 zile. Distanţa

maximă pe care o parcurge un pui până la adăpători nu trebuie să depăşească 2 m.

Cantitatea de apă necesară puilor pentru carne, este mai mare cu 50% decât cantitatea de

nutreţuri consumată zilnic, la temperaturi tehnologice, controlate ale aerului.

În cazul în care temperatura din hală scade, nevoile de apă scad, până la un coeficient de 1,2 –

1,4 % din cantitatea de nutreţuri consumată de către pui, iar dacă temperatura mediului creşte la 28 –

30 0 C, consumul de apă creşte, la de două ori volumul nutreţurilor concentrate consumate.

Frontul de furajare şi adăpare este foarte important pentru obţinerea de rezultate bune în

creşterea puilor broiller. În urma modernizării halelor de creştere a puilor de carne se va achiziţiona o

instalaţie automata atât de furajare cât şi de adăpare, astfel vor exista conducte de transport al

furajelor în lungul halelor de creştere care vor alimenta tăviţele hrănitoarelor automat pe măsură ce

cantitatea de furaje din tăvile de furajare scade. În ceea ce priveşte adăparea, aceasta se realizează cu

picurătoare care sunt puse în funcţiune la atingerea de către ciocul păsării acestora, sistemul de

alimentare a dispozitivelor se face printr-un sistem de ţevi de distribuţie a apei în lungul halei.

Pentru a se asigura adăparea tuturor păsărilor se va amplasa pe conducta de apă un picurător la

12 pui.

Frontul de furajare trebuie calculat pentru o încărcătura de 75 pui/tăviţă.

In funcţie de aceste date se alege numărul de hrănitoare ce se vor amplasa în lungul tubului de

transport furaje.

Furajele combinate vor fi aduse de la F.N.C. şi se vor depozita în buncărele de la capetele

halelor; descărcarea se realizează mecanic.

Pentru hrănirea păsărilor, S.C. AMC ROYAL AVIS S.R.L. va utiliza un furaj ale cărui

principale componente sunt: porumbul, şrotul de soia, grăsimea, premix mineralo-vitaminic.

4. Depozitarea dejecţiilor

La sfârşitul ciclului de creştere a păsărilor resturile de furaje rămase, cât și dejecţiile

(aşternutul epuizat) vor fi transportate pe platforma betonată de stocare temporară a dejecţiilor.

Pagina 33

Page 34: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Platforma pentru stocarea temporară a dejecţiilor, pentru o perioadă de 4 - 6 luni (conform

recomandărilor din Codul de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu

nitrați din surse agricole – cap. VIII, punctele 123 – 125) , este prevăzută cu ziduri din beton pe trei

laturi, cu înălţimea de 200 cm, rigole și bazin betonat pentru colectare levigat. Suprafața construită a

platformei va fi de 526.30 mp, iar suprafața utilă de 500 mp.

După depozitarea temporară, dejecţiile se vor administra ca îngrăşământ natural pe terenuri

agricole, în cantităţile indicate în studiile pedologice și agrochimice şi cu respectarea prevederilor

Ordinului MMGA/MAPDR nr. 242/197/2005 pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de

monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de

poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din

zootehnie.

5. Alimentaţia puilor

Alimentaţia puilor pe toata perioada de creştere se face cu furaj echilibrat fabricat după reţete

optimizate conform cerinţelor puilor de carne.

Reţetele de furajare, care se vor fabrica în funcţie de vârsta puilor, vor cuprinde în amestec

cereale, şroturi proteice, premix vitamino-mineral și alţi aditivi furajeri, astfel incit să se realizeze un

spor mediu de 50 g/zi furajata.

Pe parcursul creşterii, puiul va primi următoarele reţete de furaj :

- « demaraj » furaj ce se da puilor în prima perioada de creştere și care constituie aproximativ

20 % din cantitatea de furaje a întregii perioada ;

- « creştere » furaj ce se da puilor în perioada cea mai lunga și care constituie 60% din

cantitatea de furajare a întregii perioada

- « finisare » furaj ce se da puilor în ultima parte a ciclului de creştere și îngrăşare și

reprezintă 20 % din cantitatea totala de furaje ce revin pe cap de pui broiler.

Media de consum de furaje pe serie/cap de pui este de 3,6 kg la livrare, respectiv 1,8 kg furaj

pentru 1 kg carne în viu.

Evoluţia greutăţii corporale și a compoziţiei chimice a puilor broiller, în special în funcţie de

vârsta, conform unui calcul matematic are loc o creştere treptata a sporului de greutate bazat pe un

spor proteic, care atinge maximum la vârsta de 42 de zile.

6. Microclimat

Pagina 34

Page 35: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Se recomanda pentru ventilaţie, în funcţie de temperatura exterioara și vârsta puilor de carne,

valorile din tabelul următor, care exprimă Metri cubi / ora / pasareTemperaturaExterioara ( 0 C) Săptămâna 1 Săptămâna 3 Săptămâna 635 2 4 7-1020 1,4 3 5-610 0,8 2 40 0,6 1 2-3- 10 0,1 0,8 1,2- 20 0,1 0,6 0,9a. Temperaturi optime admise în halele de creştere a puilor la sol

Temperatura are un rol foarte important în procesul de creştere și dezvoltare.

Posibilitatea puilor mici de a avea control asupra temperaturii este redus, aceasta proprietate

se dezvolta însa destul de rapid, începând cu ziua a 5 –a de viața, iar după 10 zile puii sunt capabili să

se adapteze la fluctuaţiile de temperatura.

In halele de pui, asigurarea confortului termic are o importanta decisiva, pentru creşterea și

dezvoltarea acestora, de aceea, cel puţin cu 48 de ore înaintea popularii halelor cu pui de o zi se pun

în funcţiune sursele de încălzire, reglându-se temperatura necesara puilor în vârsta de la 1 la 10 zile.

Tot cu 8 de ore înainte de populare, se umple cu apă sistemul de adăpare, pentru ca apă să

poată fi încălzita la temperatura tehnologica necesara puilor.

Temperaturile optime în halele de creşterea puilor la sol sunt :

pui 1-10 zile vara ; 28-32 0 C

iarna ; 30- 34 0 C

pui 11-20 zile vara ; 23-25 0 C

iarna ; 26- 24 0 C

pui 21-30 zile vara ; 22- 24 0 C

iarna ; 20- 18 0 C

peste 30 zile vara ; 22-26 0 C

iarna ; 20-21 0 C

In tabelul următor se prezintă recomandări privind temperatura în halele de pui, în perioada de

creştere.Vârsta Temperatura 0 C Vârsta Temperatura 0 C Pagina 35

Page 36: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Ziua 1-2Ziua 3-4Ziua 5-7Ziua 7-8Săptămâna 2

33- 3430-3129-3028-2927-28

Săptămâna 3Săptămâna 4Săptămâna 5Săptămâna 6

25- 2722- 2420-2218- 20Comportamentul puilor este un indicator sigur al confortului termic. Dacă temperatura este

prea scăzuta aceştia se vor înghesui sub sursa de căldura.

Dacă temperatura este prea ridicata se vor răspândi spre pereţi . Dacă exista curenţi de aer puii

se vor grupa în zona opusa formarii curenţilor.

Dacă puii se simt bine din punct de vedere al confortului termic aceştia se răspândesc pe toata

suprafaţa compartimentului.

b. Umiditatea relativă optimă admisă la halele de creşterea puilor la sol

Umiditatea relativă optimă admisă în halele de creştere a puilor de carne variază funcţie de

sezon, călduros sau rece ca și temperatura din hală, între limitele de 60 – 80 %. Cu cat temperatura

aerului este mai ridicata, cu atât umiditatea aerului este mai scade și invers.

Umiditatea, în funcţie de vârsta puilor și de temperatura interioara, se recomanda a fi conform

tabelului de mai jos :

Vârsta(zile)

UmiditateGrade 80% 70% 60% 50% 40% 30%1 0 C 33 33 33 33 35 362 0 C 32 32 32 32 34 353 0 C 31 31 31 31 33 354 0 C 30 30 30 30 32 345 0 C 30 30 30 30 32 346 0 C 29 29 29 29 31 337 0 C 29 29 29 29 31 338 0 C 28 29 29 31 31 33

Săptămâna II ; 8 -15 zile Umiditate 50-70 %

Temperatura 30-27 0C

Săptămâna III; 16 -22 zile Umiditate 60-70 %

Temperatura 27-25 0C Pagina 36

Page 37: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Săptămâna II ; 8 -15 zile Umiditate 50-70 %

Temperatura 30-27 0C

Săptămâna II ; 8 -15 zile Umiditate 50-70 %

Temperatura 30-27 0C

Săptămâna II ; 8 -15 zile Umiditate 50-70 %

Temperatura 30-27 0C

c. Viteza optima admisa a curenţilor de aer în halele de creşterea puilor la sol

In prima săptămână nu se face ventilaţie forţata, se merge pe ventilaţie naturala – clapetele ce

urmează a se monta în pereţii halelor, vor fi deschise, fără a se porni ventilatoarele care pot crea

curenţi de aer. În perioada de vara se pot porni ventilatoarele dar se va regla viteza curenţilor de aer.

Curenţii de aer din halele de pui trebuie să se încadreze strict în limitele optime. La

temperaturi scăzute, nu este permisa existenta curenţilor de aer mai mari de 0,2 – 0,3 m/s.

Viteza curenţilor de aer, trebuie corelata strict cu temperatura existenta în aceste hale și cu

vârsta puilor.

Viteza maxima a curenţilor de aer în halele pentru pui corelata cu vârsta acestora și

temperatura adăpostului este :

- pui 1-10 zile la o temperatură de 28-30 0 C ; v= 0,05 – 0,1 m/sec ;

- pui 10- 20 zile la o temperatura de 23 –270 C; v= 0,1 – 0,2 m/sec ;

- pui 20 – 42 zile la o temperatura de 21-23 0 C ; v= 0,2 – 0,5 m/sec ;

Pentru dimensionarea ventilaţiei maxime s-a luat în calcul 6,5 cmp suprafaţa de admisie

pentru fiecare 0,113 cm3 / min aer evacuat.

d. degajări de gaze nocive în halele de creşterea puilor la sol

Gazele nocive sunt emanaţii gazoase care provin din degradarea organica a dejecţiilor și ca

rezultat al proceselor fiziologice ale pasărilor .

In halele de pui de găina se admit următoarele concentraţii maxime de gaze nocive:

- amoniac ; 0,0025 % ;

- hidrogen sulfurat : 0,004 % ;

- bioxid de carbon 0,5 – 0,6 % ;

- metan 5 %

Pagina 37

Page 38: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

Ventilaţia este principala operaţiune prin care se pot regla, în limitele optime admise, gazele

nocive, curenţii de aer, umiditatea relativa, în interiorul halei. Ventilaţia realizata în halele de pasări

este o ventilaţie mixta; mecanica și naturala, prin reglarea admisiei și evacuării aerului în hale.

Admisia aerului în hale se face prin intermediul unor fante de admisie a aerului, practicate la nivelul

parţii superioare a pereţilor.

e. iluminatul

In prima perioada de viața (prima săptămână) intensitatea luminii trebuie să fie mare, în jur de

20 lux/ mp, pentru ca puii să depisteze uşor sursa de hrănire și adăpare.

Programul de iluminat al halelor are influenta asupra dezvoltării puilor de carne. Astfel

programul de lumina va fi :

- primele doua săptămâni : 1 ora întuneric ; 23 de ore lumina

- săptămâna 3-6 : 4 ore întuneric, 20 ore de lumina.

7. Depopulare

Când puii au ajuns la vârsta de sacrificare, sunt livraţi către un abator de păsări, la terţi.

Livrarea se face cu mijloace de transport speciale conform graficului întocmit de către abator.

Încărcarea lor în mijloacele de transport se face manual, respectând condiţiile tehnice de manipulare.

8. Curăţirea mecanica

Operaţia de evacuare a aşternutului din hale se face mecanic cu utilaje echipate corespunzător

prin uşile special practicate. Acest aşternut este încărcat în mijloace de transport și depozitat la

platforma de depozitare aşternut.

După golirea halelor urmează operaţia de măturare și spălare mecanica cu apă sub presiune.

Apa uzata rezultata din spălare este dirijata prin sistemul de canalizare interior în bazinul de retenție

ape uzate de aproximativ 180 mc.

9. Igienizare

Fazele tehnologice de igienizare sunt:

spălat

Pagina 38

Page 39: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI dezinfecție utilaje, pereți, ventilatoare; dezinfecția se face cu soluție de VIROCID 1 – 1,5 %

concentraţie

limpezit, retușat

uscare hala

dezinfecție pardoseala, pereți

văruit

încălzit hala

introdus așternutul în sala

dezinfecție așternut, pereți, cu soluţie VIROCID concentraţie 0,5%

dezinfecție coloana de distribuția apei către adăpători cu sol VIROCID 0,5% concentrație

dezinfecție exterior hala

10. Pregătirea pentru populare

Halele se pregătesc înainte de introducerea puilor de o zi, după cum urmează :

asigurarea sistemului de încălzire a halelor, prin revizia aerotermelor după care are loc încălzirea

halei în trepte de temperatura, în așa fel încât, în momentul popularii, să se asigure temperatura

tehnologica necesara.

Punerea în stare de funcționare a sistemului de adăpare și de hrănire. Apa de băut trebuie să

aibă temperatura tehnologic necesara, apropiata de cea a adăpostului. Verificarea aşternutului format

din paie foarte curate şi rumeguş de lemn, în cantitate și grosime variabila, în funcţie de anotimp

astfel ca vara grosimea aşternutului este de 7 cm iar în timpul iernii este de 10 cm.

11. Asigurarea calităţii produselor

Pentru obţinerea de pui de carne sănătoși, la preturi de cost reduse, se impune respectarea de

către crescător a tuturor masurilor ce decurg din cele doua principii ce se aplica în mod curent în

zootehnia moderna: Biosecuritate și Bunăstarea în creșterea animalelor.

a. Biosecuritatea este totalitatea masurilor de siguranța în ceea ce privește pătrunderea

agenților biotici dăunători în incintele în care cresc păsările și în hrana și apă pe care acestea le

consuma. Toate aceste masuri sunt cele mai simple și cele mai ieftine pentru reducerea pierderilor de

orice natura din activitatea de creștere a păsărilor.

Pagina 39

Page 40: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Principalii vectori care pot transmite îmbolnăvirile la animale sunt: apa, furajul, adăpostul și

echipamentele, așternutul, aerul, vehiculele, echipamentul vizitatorilor, oamenii, insectele, rozătoare,

păsările sălbatice și chiar puii la populare.

Proiectul va face posibila implementarea unui sistem HACCP adaptat pentru controlul tuturor

oamenilor, a tuturor obiectelor și materialelor ce vin în contact cu păsările. Astfel prin controlul

riguros al acestor vectori și prin reducerea încărcăturii microbiene a lor, se va reduce simțitor riscul

de îmbolnăvire a păsărilor.

b. Bunăstarea în creșterea animalelor este cumulul de condiții optime de viața pe care

crescătorul este obligat să le asigure păsărilor pentru ca acestea să își pună în valoare capacitățile

productive fără ca viața lor să fie vreodată în pericol.

In acest sens, crescătorul trebuie se respecte norme de buna creștere a păsărilor, norme care se

refera la:

1. Condiții de securitate

- sa nu fie expuse la calamitați naturale; alunecări de teren, inundații;

- sa nu fie accidentate prin electrocutare sau lovite la manipulare.

2. Condiții de mediu

- densitatea nu mai mult de 19,5 păsări/m2

- temperatura care să fie corespunzătoare vârstei și greutății (de la 34 0C la 20 0C) fără a depăși

aceste limite în caz de extreme atmosferice;

- umiditatea să fie corespunzătoare vârstei;

- calitatea aerului de inspirat să fie cat mai naturala;

- așternutul pe care cresc păsările să nu fie dur și umed;

- intensitatea luminii și a zgomotelor să nu fie deranjanta.

3. Calitatea furajului

- sa nu fie toxic și să fie salubru;

- sa conțină pe cât mai puțin posibil aditivi furajeri artificiali

4. Calitatea apei

- sa fie potabila și la o temperatura normala, ca cea a ambientului.

5. Accesul liber la furajare, adăpare și mișcare.

Pagina 40

Page 41: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Pentru a controla toate aceste condiții, proiectul prevede utilizarea de echipamente și instalații

moderne, automatizate care să reducă intervenția omului prin asistarea de către calculator a cat mai

multor operațiuni.TABELUL 2.1. VALORILE LIMITA ale parametrilor relevanţi (consum de apă şi energie, poluanţi în aer şi apă, generarea deşeurilor) atinşi prin tehnicile propuse şi prin cele mai bune tehnici disponibileParametru (unitatea de măsură) Valori limităTehnici alternative propuse de titular Prin cele mai bune tehnici disponibile **) Conform celor mai bune practici de mediu***)Consum de energie (kWh / pasăre / zi) 0,01 0,03 – 0,046Consum de apă(l/cap de pasăre/an) 45 40 - 70Amoniac (kg/pasăre/an) 0,005 – 0,315 0,005 – 0,315Pulberi 0,119 – 0,182 0,119 – 0,182Dejecţii produse (kg/loc pasăre/an) 20 20**) Compararea şi evaluarea viabilităţii acestora în concordanta, după caz, cu cele mai bune practici de mediu şi cu cele mai bune tehnici disponibile în Uniunea Europeană**) conform documentelor relevante privind cele mai bune tehnici disponibile şi bazelor de date privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, ca de exemplu bazele de date ale Biroului IPPC de la Sevilla.**) Compararea cu cele mai bune practici de mediu şi cu cele mai bune tehnici disponibile se face numai pentru proiectele unor activităţi propuse, prevăzute în anexa nr. 1 la Legea nr. 84 / 2006 pentru aprobarea O.U.G. nr. 152 / 2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării.***) conform recomandărilor Comisiei de la Helsinki (HELCOM) privind implementarea măsurilor tehnologice pentru tipuri de activităţi relevante. 2.2. ACTIVITĂŢI DE DEZAFECTARE

Terenul este liber de construcții. Nu necesită activități de dezafectare.

3. DEȘEURIDeşeurile rezultate din activitatea fermei sunt de două categorii şi anume: Pagina 41

Page 42: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - deşeuri menajere și asimilabile

- deşeuri din activitatea de creştere a păsărilor

Tipul, cantităţile şi modul de eliminare a deşeurilor prevăzute a fi generate din activitatea

Fermei de păsări Boldu, județul Buzău, sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tip deşeu Cod deşeu*

Mod propus de eliminare / valorificare a deşeurilor

Cantitate estimată anual [tone]deşeuri menajere 20 03 01 la rampă de deşeuri conformă, prin operator autorizat 2

deşeuri din ambalaje 15 01 01 15 01 02 Se colectează selectiv şi se valorifică prin unităţi specializate 0,1

Deşeuri metalice 02 01 10 Se depozitează temporar pe platformă betonată şi se valorifică prin unităţi specializate 0,1

cadavre pasăre 02 01 99 Se vor colecta într-o incintă special amenajată, dotată cu instalație frigorifică şi se predau la unități de ecarisare25

dejecţii de pasăre 02 01 06 Se stochează temporar pe platformă betonată, după care se împrăştie pe terenuri agricole 777

Ambalaje de medicamente 15 01 06 Se colectează în recipiente speciale şi se elimină prin unităţi specializate 0,01

Ambalaje de la substanţele dezinfectante 15 01 10* Se colectează în recipiente speciale şi se elimină prin unităţi specializate 0,1

Nămol bazin ape tehnologice 19 08 12 Se utilizează împreună cu dejecțiile solide la fertilizări organice ale terenurilor agricole. 0,1

*- În conformitate cu Lista cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase prevăzută în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase. În CAP. 2 din BREF – „Sisteme şi tehnici de producţie aplicate”, în care sunt descrise

activităţile majore şi sistemele de producţie întâlnite în creşterea intensivă de păsări, inclusiv

materialele şi echipamentele folosite şi tehnicile aplicate (tehnici care servesc ca referinţă sau bază de

date pentru realizările din domeniul mediului), la punctul 2.10. este prezentat modul de utilizare şi

evacuare a reziduurilor:

Pagina 42

Page 43: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Operarea unei unităţi de păsări produce diferite reziduuri, dintre care unele sunt identificate în

următoarea listă:

* pesticide

* produse veterinare

* uleiuri şi lubrifianţi

* deşeuri metalice

* cauciucuri

* ambalaje (plastic rigid, plastic în folie, carton, hârtie, sticlă, paleţi etc.)

* reziduuri de nutrienţi

* reziduuri de construcţii (ciment, azbest şi metal).

Procesarea dejecţiilor, cadavrelor şi apei reziduale este subiectul unor prevederi speciale şi

este tratată în alte secţiuni din documentul BREF.

Cele mai multe dintre reziduuri sunt din materialul de ambalare, constând din hârtie sau

plastic. Cel mai adesea întâlnit hazard provine din administrarea unor medicamente care au fost

expirate ca data de valabilitate, din mici cantități de reziduuri rezultate din materialul de curățare și de

la chimicalele folosite în procesele speciale de funcționare care se pot depune și pe pereții clădirilor

fermei. Modul în care sunt tratate reziduurile variază foarte mult. Legislaţia europeană şi naţională

existentă referitoare la protecţia mediului şi la administrarea reziduurilor reglementează depozitarea şi

evacuarea reziduurilor şi promovează minimizarea cantităţii de gunoi şi reziduuri şi utilizarea de

materiale reciclabile.

In general la unităţile mai mari reziduurile pot fi mult mai economic depozitate decât la

fermele mai mici. Pentru colectarea reziduurilor și stocarea acestora în containere sau cutii metalice

mai mici, exista unități municipale de colectare și prestări servicii pentru transport, ardere sau alte

acţiuni de protecţie. Acolo unde nu exista serviciu public de colectare a deșeurilor, fermele însele sunt

obligate să organizeze colectarea și transportul acestora și sunt responsabile pentru costurile asociate

și costurile de tratament ale acestor deșeuri.

Colectarea deșeurilor și reziduurilor este dificil a fi organizata în lipsa unor zone de

depozitare.

O analiză referitoare la tratarea reziduurilor la ferme efectuată recent în MAREA BRITANIE

denotă următoarea imagine despre tehnicile care sunt utilizate dacă reziduurile nu sunt colectate şi

transportate în afara fermei:

* depozitare în grămezi

Pagina 43

Page 44: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI * ardere în aer liber

* îngropare

* reutilizare.

În afara fermei evacuarea include căi de evacuare cum ar fi:

• îngropare

• depozitarea la lada de gunoi, inclusiv în colectarea menajeră

• colectarea de furnizori

• transfer către contractor.

Arderea materialelor de ambalare şi a uleiurilor utilizate este încă destul de folosită în câteva

State membre ale UE, în timp ce arderea de orice fel este strict interzisă în alte state. În câteva State

membre ale UE, uleiurile sunt depozitate în recipiente /containere speciale şi sunt colectate pentru a fi

tratate în afara fermei. Arderea este de asemenea cea mai avantajoasă metodă de evacuare a tuturor

tipurilor de produse din plastic cum ar fi, ambalaje şi containere.

Reziduurile veterinare sunt depozitate în cutii speciale şi colectate uneori de serviciul

veterinar, deşi survine arderea şi îngroparea de asemenea.

Reziduurile din nutreţuri şi recolte pot fie amestecate cu bălegarul sau mixtura de dejecţii şi

aplicate pe câmp, sau sunt reutilizate în alte feluri.

Cauciucurile sunt tratate în diferite feluri, variind de la colectarea de către furnizori, şi până la

arderea în fermă şi depozitare în grămezi.

Referitor la Depozitarea şi evacuarea carcaselor (cadavrelor) – punctul 2.12, sunt comune

serviciile de colectare de carcase şi de procesare a acestora de către contractori. În Italia, multe ferme

au echipamente pentru transformarea carcaselor în nutrienţi lichide în condiţii speciale de presiune şi

temperatură. De asemenea, în alte State membre procesarea de carcase în nutrienţi este sau a fost

practicată, dar această este acum în scădere sau complet interzisă.

Îngroparea de carcase şi arderea în aer liber sunt metode încă larg utilizate. În câteva State

membre ale UE, cum ar fi Olanda, Germania, Danemarca şi Franţa îngroparea este strict interzisă,

dar în MAREA BRITANIE, Italia şi Spania este permisă îngroparea autorizată. Câteva ferme au o

instalaţie pentru incinerarea de carcase. Aceasta poate fi un arzător simplu fără prevederi pentru

gazele reziduale emise. În MAREA BRITANIE cam 3000 incineratoare mici (<50 kg/h) sunt

operaţionale, îndeosebi la ferme mari pentru păsări, pentru incinerarea de cadavre de pasăre. Cenuşa

poate fi îngropată sau evacuată în alt mod.

Pagina 44

Page 45: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Altminteri carcasele sunt colectate şi procesate în altă parte. Carcasele pot fi de asemenea

transformate în compost.

In capitolul 4 al documentului de referință (BREF) - Tehnicile de avut în vedere la

determinarea BAT, sunt descrise tehnicile de procesare a dejecţiilor în interiorul fermei.

Aceste tehnici au derivat dintr-un număr mare de iniţiative pentru tratarea dejecţiilor de păsări

în cadrul fermelor sau în instalaţii de sine stătătoare. În general, sistemele care necesită multe

expertizări tehnologice şi/sau sunt posibile pentru aplicaţii pe scară largă sunt realizate în instalaţii de

sine stătătoare. Toate tehnicile menţionate în Secţiunea 2.6 au fost testate în instalaţii de fermă în

Danemarca, Olanda, Germania, Belgia sau Franţa. Unele tehnici nu au fost încă pe deplin dezvoltate,

sau necesită o aplicare pe scară mai largă pentru a li se putea evalua performanţele.

De multe ori, tratamentul dejecţiilor nu cuprinde o singură tehnică, ci o secvenţă de tehnici

diferite, unde performanţele tehnice şi ambientale pot fi afectate de:

- caracteristicile dejecţiilor

- tratamentul individual aplicat

- modul în care operează tehnicile

Aspectul cel mai important este controlul emisiilor de nitrogen şi fosfaţi în mediul

înconjurător. Aceasta poate fi cuantificată ca o pierdere de nutrient relativ, exprimat ca un coeficient

de pierdere de N şi P în aer, apă şi sol în comparaţie cu cantitatea iniţială de nutrient. Cu cât e mai

mare acest coeficient, cu atât sunt mai mari pierderile în mediul înconjurător.

O evaluare a unui tratament ar trebui să includă potenţialul de utilizare în fermă (biogaz,

împrăştiere pe teren) sau pentru vânzarea produselor rezultate (compost, cenuşă) pentru a fi aplicate

în altă parte. Datele raportate nu permit o astfel de evaluare, având în vedere că sunt implicaţi mai

mulţi factori şi în plus motivul aplicării tratamentului (scăderea mirosului sau a volumului pentru

transport).

Aplicarea unor anume tehnici de tratament poate fi restricţionată de legislaţia naţională sau

regională, cum este cazul digestiei anaerobice, în Olanda. În această secţiune se poate face numai o

evaluare tehnico / ambientală. Se presupune că această evaluare va include unele din elementele pe

care sunt bazate restricţiile legale. Aceste restricţii (naţionale) nu vor împiedica tehnica să fie

considerată BAT.

Atât tehnicile de tratare a dejecţiilor cât şi combinaţiile de tehnici sunt descrise în funcţie de

datele primite. De fapt, pentru o evaluare integrată, aceste emisii ar trebui comparate cu cele din cazul

împrăştierii în teren (adică emisiile în apele de suprafaţă a 24% de nutrienţi, emisia de NH3 cu 25%

Pagina 45

Page 46: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI conţinut de azot). Acest exerciţiu este puternic dependent de locaţie, şi de aceea nu se poate

generaliza ca BAT.

Deşi reducerea de nitrați a fost preocuparea principală, reducerea nivelului fosfaţilor în

dejecţii este de asemenea importantă. Recuperarea fosfatului din dejecţiile de păsări incinerate este

considerat cel mai important mod în care poate fi recuperat fosfatul în mod economic din dejecţiile

animaliere pentru folosirea în industrie. Dejecţiile de păsări pot fi incinerate cu uşurinţă pentru

conţinutul lor ridicat de material solid şi de energie, dar cenuşa care are conţinut bogat de fosfaţi, este

greu de împrăştiat.

În mod curent, pentru a face ca procedeul de recuperare a fosfaţilor din cenuşa rezultată să fie

economic pentru producătorii de fosfaţi individuali, trebuie ca să fie pus la dispoziţie un volum

minim de incinerare şi la un preţ competitiv în comparaţie cu roca fosfatică.

Referitor la aplicarea corespunzătoare a dejecţiilor pe sol, concluziile detaliate ale Celor Mai

Bune Tehnici Disponibile sunt prezentate mai jos.

Directiva privind Nitraţii (Directiva Consiliului nr. 91 / 676 / EEC din 12.12.1991 privind

protecţia apelor împotriva poluării cauzate de nitraţi din surse agricole), cuprinde prevederi minime

cu privire la aplicarea dejecțiilor pe sol, cu scopul de a asigura tuturor apelor un nivel general de

protecție împotriva poluării cu compuși ai azotului, dar și prevederi suplimentare privind aplicarea

dejecțiilor pe sol în zone desemnate ca fiind vulnerabile. Cele Mai Bune Tehnici Disponibile privind

împrăștierea pe sol sunt acceptate în mod egal în interiorul și în exteriorul acestor zone vulnerabile.

Exista mai multe etape ale procesului, începând cu pre-producerea dejecțiilor, pana la post-

producție și terminând cu împrăștierea acestora pe sol, unde emisiile pot fi reduse sau/si controlate.

Diferitele tehnici care sunt Cele Mai Bune Tehnici Disponibile și care pot fi aplicate în diferite etape

ale procesului sunt prezentate mai jos. Oricum, principiul Celor Mai Bune Tehnici Disponibile se

bazează pe îndeplinirea următoarelor patru acțiuni:

- aplicarea masurilor de nutriţie;

- stabilirea unui echilibru între cantitatea de dejecţii care urmează să fie împrăștiată și terenul

disponibil și cerințele privind recolta și – dacă este cazul – alte îngrășăminte

- gestionarea împrăștierii pe sol a dejecțiilor si

- folosirea numai a acelor tehnici care sunt considerate Cele Mai Bune Tehnici Disponibile

pentru împrăștierea dejecțiilor pe sol și – dacă este cazul – finisarea.

Aceste principii sunt detaliate mai jos.

Pagina 46

Page 47: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 1. Cele Mai Bune Tehnici Disponibile înseamnă aplicarea masurilor de nutriție la sursa, prin

hrănirea păsărilor cu cantități mai mici de substanțe nutritive.

Tehnici de nutriție

Masurile preventive vor reduce cantitățile de substanțe nutritive eliminate prin excreție de

animale, reducând astfel necesitatea masurilor curative ulterioare pe parcursul ciclului de producție.

Așadar, următoarele Cele Mai Bune Tehnici nutriționale Disponibile se aplica de preferat înaintea

Celor Mai Bune Tehnici Disponibile din avalul ciclului de producție.

Managementul nutrițional urmărește adaptarea cantităților de hrana conform cerințelor

animalelor în diferite stadii de creștere, scăzând astfel excrețiile inutile de substanțe nutritive din

dejecții.

Masurile de hrănire cuprind o larga varietate de tehnici care pot fi implementate individual

sau simultan pentru a realiza cea mai înalta reducere a excreției de substanțe nutritive.

Masurile de hrănire includ hrănirea pe faze, diete pe baza de substanțe nutritive

digerabile/disponibile, folosind diete pe baza de aminoacizi, cu un conținut scăzut de proteine și diete

pe baza de fitază, cu cantități scăzute de fosfor si/sau fosfați alimentari anorganici care se digera

aproape în întregime. Mai mult, folosirea aditivilor alimentari poate creste eficienta în hrănire,

îmbunătățind astfel retenția substanțelor nutritive și diminuând cantitatea celor din dejecții.

Noi tehnici sunt în mod curent analizate (de exemplu, hrănirea pe sexe, reducerea

suplimentara a conținutului de proteine si/sau fosfor din cadrul dietelor) și ar putea fi în mod

suplimentar disponibile în viitor.

Tehnici de nutriție aplicate excreției de azot

Cele Mai Bune Tehnici Disponibile înseamnă aplicarea masurilor de hrănire pentru a

minimiza excreția de azot.

Din moment ce ne referim la producția de azot, respectiv de nitrați și amoniac, o baza a Celor

Mai Bune Tehnici Disponibile este aceea de a hrăni animalele prin diete succesive (hrănirea pe etape)

cu conținut scăzut de proteine brute. Aceste diete trebuie să fie susținute printr-o suplimentare optima

cu aminoacizi proveniți din hrana si/sau aminoacizi industriali (lizina, metionina, teronină, triptofan).

O reducere a proteinei crude de 1 până la 2% (10 pana la 20 g/kg de hrana) poate fi realizata

în funcție de specie/genotip și de punctul de pornire actual. Gama rezultata a dietelor cu conținut de

proteine crude este prezentata în Tabelul 1. Valorile din tabel sunt doar orientative, pentru ca, printre

altele, depind și de conținutul energetic al alimentației. Din acest motiv nivelurile pot necesita

Pagina 47

Page 48: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI adaptarea la condițiile locale. Cercetări suplimentare privind tehnicile nutriționale sunt realizate în

prezent în câteva State Membre și acestea pot recomanda în viitor posibile reduceri suplimentare, în

funcție de efectele schimbării genotipului.

Tabelul 1 Nivelurile orientative al proteinei crude în ceea ce privește Cele Mai Bune Tehnici Disponibile – alimentația pentru păsările de curteSpecii Faze Conținutul proteinei crude (% în alimentație)

RemarcaPui Început 20 - 22 Cu administrarea de aminoacizi optim digerabili și adecvat echilibrațiCreștere 19 - 21Maturitate 18 - 20

Tehnicile de nutriție aplicate excreției de fosfor

Cele Mai Bune Tehnici Disponibile înseamnă aplicarea masurilor de hrănire pentru a

minimiza excreția de fosfor.

In ceea ce privește fosforul, o baza a Celor Mai Bune Tehnici Disponibile este aceea de a

hrăni animalele prin diete succesive (hrănirea pe etape) cu conținut scăzut de fosfor total. În aceste

diete, trebuie folosite alimente bogate în fitaza si/sau fosfați anorganici integral digerabili pentru a

asigura cantitatea suficienta de fosfor digerabil.

O reducere totala a fosforului de 0,05 pana la 0,01% (0,5 pana la 1 g/kg de hrana) poate fi

atinsa în funcție de rasa/genotip, de materia prima folosita pentru hrănire, de momentul propriu-zis al

aplicării în hrana a fitazei si/sau fosfaților anorganici integral digerabili. Gama rezultata a

conținutului total de fosfor pe dieta este prezentata în Tabelul 2. Valorile din tabel sunt numai

orientative, pentru ca, printre altele, depind de conținutul energetic al alimentației. Din acest motiv

nivelurile pot necesita adaptarea la condițiile locale. Cercetări suplimentare privind tehnicile de

nutriție sunt realizate în prezent în câteva State Membre și acestea pot recomanda în viitor posibile

reduceri suplimentare, în funcție de efectele schimbării genotipurilor.

Pagina 48

Page 49: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Tabelul 2 Nivelurile orientative ale fosforului total în Cele Mai Bune Tehnici Disponibile – hrana pentru păsările de curteSpecie Faze Conținutul fosforului total (% în hrana) RemarcaPui Început 0,65 – 0,75 Cu fosforul digestibil adecvat prin folosirea de exemplu a fitazei si/sau fosfaților alimentari anorganici care se digera integral

Creștere 0,6 – 0,7Maturitate 0,57 – 0,672. Cele Mai Bune Tehnici Disponibile înseamnă minimizarea emisiilor provenite de la dejecții

în sol și în apele subterane prin stabilirea unui echilibru între cantitatea de dejecții și cerințele recoltei

(azot și fosfor și aprovizionarea recoltei cu minerale din sol și din îngrășăminte). Sunt disponibile

diferite instrumente pentru a echilibra absorbția totala de substanțe nutritive de către sol și vegetație

cu rezultatul total de substanțe nutritive provenite de la dejecții, cum ar fi o balanța nutritiva a solului

sau prin raportarea numărului de animale la terenul disponibil.

3. Cele Mai Bune Tehnici Disponibile înseamnă luarea în considerare a caracteristicilor

solului atunci când se aplica dejecțiile, în special condițiile de sol, tipul de sol și diferențele de nivel,

condițiile climatice, precipitațiile și irigațiile, folosirea terenului și practicile agricole, inclusiv

sistemele de rotație a culturilor.

Cele Mai Bune Tehnici Disponibile înseamnă reducerea poluării apei, în particular prin

neaplicarea dejecțiilor pe pământ când terenul este:

- saturat de apa;

- inundat;

- înghețat;

- acoperit de zăpada.

neaplicarea îngrășământului pe terenuri în pante abrupte;

neaplicarea îngrășământului în vecinătatea oricărui curs de apă (lăsând o fâșie de teren

netratata), si

împrăștierea dejecțiilor pe sol cat mai aproape posibil înainte de perioada de maximă creștere

a recoltei și de absorbție de substanțe nutritive.

4. Cele Mai Bune Tehnici Disponibile înseamnă gestionarea împrăștierii dejecţiilor pe sol

pentru reducerea neplăcerilor provocate de miros acolo unde vecinătatea ar putea fi afectata, în

particular prin:

Pagina 49

Page 50: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI împrăștierea în timpul zilei când este foarte probabil ca lumea să nu fie acasă și evitarea

sfârșiturilor de săptămâna și a sărbătorilor ;

observarea direcției vântului în raport cu casele vecinilor.

Dejecțiile pot fi tratate pentru a minimiza emisiile de mirosuri care pot atunci permite o mai

mare flexibilitate în identificarea terenurilor potrivite și a condițiilor climatice pentru aplicarea pe sol.

Cele Mai Bune Tehnici Disponibile privind echipamentul pentru împrăștierea pe sol a

dejecțiilor de păsări prevăd că împrăștierea rotativă este insuficientă, deoarece dejecțiile păsărilor au

un conținut ridicat de azot disponibil și de aceea este important să se realizeze o distribuție uniforma

și o rată precisă de aplicare.

Pentru a reduce emisiile de amoniac provenite de la împrăștierea pe sol a dejecțiilor de păsări,

incorporarea este factorul important, nu tehnica de împrăștiere. Pentru pășuni incorporarea nu este

posibilă.

Cele Mai Bune Tehnici Disponibile privind împrăștierea pe sol a dejecțiilor solide – uscate

sau umede – provenite de la păsări înseamnă incorporarea lor în mai puțin de 12 ore. Incorporarea

poate fi aplicata doar pământului arabil care poate fi ușor cultivat. Poate fi atinsa o reducere a emisiei

de 90%, dar aceasta este specifica fiecărui amplasament și este numai orientativa.

Referitor la modul de eliminare a cadavrelor, legislaţia românească interzice îngroparea sau

incinerarea neautorizată a acestora, fiind acceptată numai neutralizarea în unități autorizate şi

aprobate sanitar – veterinar şi de mediu, prin deţinerea de instalaţii proprii de neutralizare autorizate

şi folosite exclusiv pentru necesităţile proprii sau încheierea unui contract valabil cu unităţi de

ecarisare autorizate şi aprobate (Ordonanţa nr. 47/2005 privind reglementări de neutralizare a

deşeurilor de origine animală).

Din activitatea fermei de păsări Boldu aparținând S.C. AMC ROYAL AVIS S.R.L. rezultă

anual cca. 50 t cadavre pasăre (cca. 3 % din producţia anuală), care se colectează în saci de polietilenă

şi se depozitează temporar în spaţiu special amenajat de unde vor fi ridicate de o unitate tip

PROTAN. În perioada caldă a anului este obligatorie utilizarea instalației frigorifice.

În ceea ce priveşte managementul deşeurilor, proiectul propus de S.C. AMC ROYAL

AVIS S.R.L. se încadrează în utilizarea celor mai bune tehnici disponibile.

Pagina 50

Page 51: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 4. IMPACTUL POTENȚIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ȘI MASURI DE REDUCERE A ACESTORAÎn activitatea de creştere a păsărilor, impactul potenţial asupra componentelor mediului se

refera la emisiile de amoniac în aer, la scurgerile de azot și fosfor în sol, în apele subterane și de

suprafața și care provin de la dejecții. Masurile de reducere a acestor emisii nu se limitează numai la

modalitățile de depozitare, tratare sau aplicare a dejecțiilor odată apărute, ci cuprind masuri pentru un

întreg lanț de evenimente, inclusiv pași pentru minimizarea producției de dejecții. Acest lucru începe

cu o buna gospodărire și cu adoptarea de masuri privind hrănirea și adăpostirea animalelor, urmând

tratarea și depozitarea dejecțiilor, finalizându-se prin împrăștierea acestora pe sol. Este important să

se aplice conceptul Celor Mai Bune Tehnici Disponibile la toate aspectele activității pentru a preveni

anularea beneficiilor unei masuri luate la începutul lanțului de o alta de pe parcursul acestui sir, din

cauza proastei administrări a dejecțiilor.

Conceptul Celor Mai Bune Tehnici Disponibile pentru o ferma înseamnă aplicarea

permanența a unor bune practici agricole și masuri de nutriție, împreuna cu Cele Mai Bune Tehnici

Disponibile în proiectarea adăposturilor. În plus, Cele Mai Bune Tehnici Disponibile pentru

reducerea consumului de apă și energie pot fi de asemenea importante. Depozitarea dejecțiilor și

prelucrarea acestora în cadrul fermei reprezintă surse de emisii, în timp ce aplicarea Celor Mai Bune

Tehnici Disponibile va avea ca rezultat reducerea substanțială a acestor emisii. Chiar și după

aplicarea masurilor de nutriție și a celor privind prelucrarea dejecțiilor în cadrul fermei vor mai exista

dejecții (de exemplu, dejecții tratate), care sunt, în mod normal, împrăștiate pe sol. Pentru aceasta

activitate, Cele Mai Bune Tehnici Disponibile includ instrumente de gestionare și posibilitatea

alegerii echipamentului. Oricum, date fiind variațiile în climatul local de la o zona la alta a

Comunității Europene și datorita preferințelor locale pentru rasa și greutatea finala a animalelor în

cauza, exista îndoieli ca o tehnica de adăpostire bine dezvoltata într-o țară va fi la fel de viabila și

eficienta într-o alta tara. Este cunoscut faptul ca, în acest sector, mai multe sisteme de adăpostire sunt

dezvoltate și testate doar în interiorul unei singure tari și nu au fost însușite în afara acesteia. Ar fi

greșit din punct de vedere științific să presupunem ca anumite tehnici ar putea atinge același nivel de

performanta pe întreaga suprafața a CE.

O caracteristica a acestui sector este aceea ca proiectarea și realizarea sistemului de adăpostire

a animalelor reprezintă ele însele o tehnica fundamentala ce contribuie, de asemenea, la Pagina 51

Page 52: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI performantele generale de mediu. În mod tradițional, sistemul de adăpostire este o investiție pe

termen lung și acest aspect trebuie luat în considerare atunci când se stabilesc prioritățile privind

implementarea Celor Mai Bune Tehnici Disponibile în fiecare caz.

Buna practica agricola este o parte importanta a Celor Mai Bune Tehnici Disponibile.

Deși este dificila măsurarea beneficiilor de mediu în ceea ce privește reducerea emisiilor sau a

consumului de apă și energie, este clar ca managementul conștient al fermelor va contribui la

îmbunătățirea performantelor de mediu ale fermelor de creștere intensiva a păsărilor.

Pentru îmbunătățirea performantelor generale de mediu ale unei ferme de creștere intensiva a

animalelor, Cele Mai Bune Tehnici Disponibile trebuie sa:

identifice și să implementeze programe educaționale și de instruire pentru

personalul din cadrul fermei,

înregistreze consumul de apă și energie, cantitățile de hrana pentru animale,

deșeurile rezultate și folosirea fertilizatorilor anorganici și a dejecțiilor,

dețină o procedura de urgenta pentru abordarea incidentelor și emisiilor

neplanificate,

implementeze un program de reparație și întreținere, care să asigure ca

structura și echipamentul se afla într-o buna stare de funcționare, iar instalațiile

sunt păstrate curate,

planifice corespunzător activitățile pe amplasament, cum ar fi livrarea

materialelor și îndepărtarea produselor și a deșeurilor și sa

planifice aplicarea corespunzătoare a ingrasamintelor naturale pe sol.

Una dintre provocările majore în cadrul modernizării producției de păsări este nevoia de a

echilibra reducerea sau eliminarea efectelor poluării asupra mediului cu creşterea cerinţelor de trai ale

animalelor, şi în acelaşi timp menţinerea profitabilităţii afacerii.

Activitățile agricole în creșterea intensiva a păsărilor pot duce la un număr de fenomene de

mediu :

- acidificarea (NH3, SO2, NOx)

- eutrofizarea (N, P)

- reducerea stratului de ozon (CH3Br) Pagina 52

Page 53: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - creşterea efectului de seră (CO2, CH4, N2O)

- neplăceri locale (miros, zgomot)

- răspândirea de metale grele şi pesticide.

Identificarea diferitelor surse responsabile pentru aceste fenomene de mediu, a dus la sporirea

atenţiei pentru un număr de aspecte privitoare la mediu asociate cu creşterea intensivă de păsări.

Aspectul cheie al creşterii intensive de animale este cel legat de procesele naturale, deoarece păsările

metabolizează hrana şi excretă aproape toţi nutrienţii prin dejecţii. Calitatea şi compoziţia dejecţiilor,

precum şi modul de stocare şi de manipulare sunt factori determinanţi pentru nivelul de emisii.

Întrucât cercetările au început relativ recent, multe aspecte nu sunt încă cunoscute sau

măsurate.

Emisiile sunt adesea difuze şi foarte greu de măsurat. Se creează modele pentru a permite o

estimare corecta a emisiilor acolo unde nu este posibilă măsurarea. De asemenea, au fost identificate

o serie de aspecte, cu focalizare pe emisiile de amoniac (NH3) şi emisiile de N şi P în sol şi în apele

subterane sau de suprafaţă.

4.1. APA

Alimentarea cu apă Alimentare cu apa: se va face din sursa subterana proprie : put forat cu H propus 100-120 m,

printr-o retea de distributie a apei de tip inel.

Pagina 53

Page 54: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Putul va fi echipat cu electropompe submersibile si pompe hidrofor in vederea asigurarii

debitelor de apa necesare functionarii obiectivului.

Pe conducta de refulare a pompei submersibile in “cabina Put Forat” se va monta un apometru

pentru contorizarea consumului de apa. Apa va fi inmagazinata intr-un bazin amplasat langa

gospodaria de apa. Statia de pompare va fi folosita atat pentru consumul tehnologic cat si pentru

alimentarea hidrantilor de incendiu interiori si exteriori. Gospodaria de apa se va racorda la reteaua

inelara de apa din incinta prin intermediul unui camin de vane.

In jurul forajului, pe o raza de 10 m, se va institui zona de protectie sanitara cu regim sever. Gura

putului va fi protejata de o cabina, terenul din jurul putului se va betona cu o panta spre exterior

pentru a preveni inundarea cabinei. Stocarea apei in rezervor nu va depasi 24 ore. Zona de protectie

sanitara cu regim sever, pentru put va fi de 10 m, pentru rezervor 20 m, pentru statia de pompare –

10 m, Zona de protectie va fi instituita inaintea darii in functiune a obiectivului.

- Reteaua de Distributie apei la consumatorii tehnologici din halele de crestere intensiva a

puilor de carne se va face prin intermediul unui inel de alimentare cu apa racordat prin doua

bransamente avand Dn 110 mm la gospodaria de apa. Conductele exterioare de distributie apa

potabila si combatere a incendiilor vor fi realizate din polietilena de inalta densitate. Conductele

interioare de distributie apa potabila si tehnologica vor fi realizate din polipropilena, iar cele de

incendiu se vor realiza din Ol-Zn.

Bransamentele de apa tehnologica si de incendiu la fiecare hala se vor face separat cu

ajutorul unor conducte din PEID DN 75mm. La interior, aceste conducte vor fi din Ol-Zn si se vor

ramifica pentru separarea retelelor (hidranti interiori/spalare hale si apa tehnologica adapare pui). Pe

reteaua de apa tehnologica adapare pui se va monta o electrovana actionata de la butoane amplasate

langa hidrantii interiori ce va opri alimentarea cu apa in caz de incendiu.

Filtrul sanitar va avea un racord din PEID Ø40 mm, iar conductele interioare vor fi din PPR

PN10. Apa calda va fi preparata cu ajutorul unui boiler bivalent ce va primi agent termic de la

centrala termica murala si de la panourile solare amplasate pe acesta.

Reteaua exterioara de apa se va monta ingropat, pe pat de nisip la cota 0,8m – 0,9 m, pentru

preintampinarea inghetului.

Retea distributie: Pagina 54

Page 55: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - Conducta aductiune L=15 m, PED Ø 75 mm

- Inel retea distributie L=625 m , PED Ø 110 mm

- Ramificatii retea distributie L=45 m PED Ø 75 mm

- Ramificatii retea distributie pentru hidranti exteriori L=65 m Ol-Zn Ø 110 mm.

Debitul de calcul necesar stingerii incendiilor este de qc=15 l/s (54 m3/h) și va fi asigurat de

gospodăria de apa.

Debitul de calcul necesar cerințelor potabile și tehnologice este de Qor_max=8,71 mc/h și va

fi asigurat de gospodăria de apa.

Instalații de protecție la incendiu

Hidranți interiori

Hidranții de incendiu interiori s-au prevăzut conform prevederilor normativului NP086-05 și a

standardelor SR EN 671-1 și SR EN 671-2, amplasarea hidranților făcându-se astfel încât fiecare

punct să fie protejat cu doua jeturi simultane.

Necesarul de apă aferent combaterii incendiului interior la halele de creștere intensiva a

puilor, va fi asigurat de o rețea inelara din otel zincat, racordata la branșamentul de apă incendiu al

clădirii și va fi montata aparent pe perete, prevăzuta cu racorduri pentru hidrant având Dn 50 mm.

In conformitate cu prevederile NP086-05 debitul de calcul pentru stingerea incendiilor cu

hidranți interiori în hale va fi de qc=2x2, 5 l/s=5 l/s, corespunzător a doua jeturi simultane.

Asigurarea debitului și presiunii necesare pentru hidranții interiori se va realiza din inelul

exterior de alimentare cu apă prin intermediul unui cămin de vane prevăzut pentru racordarea fiecărei

hale care fac obiectul prezentului proiect.

La realizarea instalației s-au avut în vedere următoarele :

rețelele de distribuție interioare s-au prevăzut a fi realizate din conducte de OL-Zn care vor fi

amplasate în spatii încălzite pentru a fi ferite de îngheț ;

hidranții interiori vor fi amplasați în așa fel încât fiecare punct al clădirii să fie stropit de 2

jeturi în funcțiune simultana. Aceștia sunt amplasați în locuri vizibile, în cutii metalice

aparente și vor fi marcați conform SR EN 671-1 si/sau SR EN 671-2.

cutiile care vor fi executate conform SR EN 671-2 în vigoare vor fi amplasate astfel încât să

fie protejate împotriva loviturilor;

robineții hidranților interiori se montează între 0.8 m - 1.5 m față de pardoseală finita; Pagina 55

Page 56: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI instalația interioara de incendiu este menținuta permanent sub presiune, ce este asigurata de

stația de pompare.

Pe racordurile de la rețelele exterioare, la intrarea în clădire și în punctele cele mai înalte ale

instalației se vor monta manometre pentru citirea presiunii.

Hidranți exteriori

In conformitate cu Normativul NP 086-05 se prevede o instalație de stingere cu hidranți

exteriori care va asigura stingerea din exterior a unui eventual incendiu.

Asigurarea debitului de apă necesar combaterii incendiului exterior, respectiv 10 l/s, se va

realiza prin intermediul hidranților supraterani, având Dn 65 mm, montați pe rețeaua exterioara de

apa, astfel amplasați încât să se asigure funcționarea simultana a doi dintre ei, în fiecare punct al

incintei.

In urma încadrării conforme cu Normativul NP 086-05 și STAS 1478/90, rezulta următoarele

date caracteristice pentru rețeaua exterioara de hidranți:

debitul de apă pentru un incendiu exterior : Qie = 10,0 l/s,

numărul de jeturi simultane: 2

debitul de calcul al unui hidrant exterior subteran: qeh = 5 l/s,

acționare: manuala

timp teoretic (normat) de funcționare: 180 de minute

alimentarea cu apă se va face din rețeaua de incinta care va asigura debitul de calcul și

presiunea necesara intervenției;

alimentarea cu apă pentru hidranții exteriori se va face printr-o rețea de distribuție inelara, Dn

180, împărțită în sectoare prin vane de sectorizare, astfel încât să nu se poată izola în caz de

avarie, porțiuni mai mari de 300 m. Vanele de sectorizare se vor sigila în poziția “NORMAL

DESCHIS”.

GOSPODĂRIA DE APA

Gospodăria de apă pentru instalațiile de stingere incendii s-a proiectat conform NP-086/05 și

SR-1478/90.

Aceasta asigura stocarea și pomparea apei pentru stingere incendii și va funcționa cu

următoarele echipamente:

Pagina 56

Page 57: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI instalația de alimentare și menținere nivel constant în rezervor formata din 2 robinete cu

plutitor;

rezervorul de înmagazinare pentru apă incendiu se va dota cu preaplin și golire, acesta fiind

montat într-un spațiu special prevăzut în incinta obiectivului;

coloana de senzori de nivel pentru monitorizarea și reglarea rezervelor intangibile din

rezervor;

grupuri de pompare cu funcționare automata pentru fiecare sistem de protecție, inclusiv

tabloul electric de alimentare și control.

Stația de pompare va avea acces direct din exterior, prin intermediul unei trape, având 2,5 x

2,5 m, racorduri pentru alimentarea directa din rezervoare de la pompele mobile.

Fiecare sistem de protecție la foc inclusiv nivelele apei din rezervorul de incendiu, stațiile de

pompare, vanele de alimentare senzori de curgere va fi prevăzut cu sistem de citire și transmisie date

centralizat.

Pentru asigurarea necesarului de apă tehnologica și potabila, se vor considera următoarele

echipamente:

instalația de filtrare a apei, formata din 2 filtre autocurățătoare cu cartuș inox pentru apă

potabila, vane de închidere, manometre, by-pass;

instalația de alimentare și menținere nivel constant în rezervor formata din 2 robinete cu

plutitor;

rezervorul de înmagazinare pentru apă potabila se va dota cu preaplin și golire, acesta fiind

montat într-un spațiu special prevăzut în incinta obiectivului;

coloana de senzori de nivel pentru monitorizarea și reglarea nivelului din rezervor;

grupuri de pompare cu funcționare automata, inclusiv tabloul electric de alimentare și control.

Pentru asigurarea debitului și înălțimii de pompare a instalațiilor menționate mai sus s-a

prevăzut o gospodărie de apă formata din următoarele:

rezervor tampon pentru asigurarea rezervei intangibile pentru incendiu cu un volum de 111

mc;

rezervor tampon pentru asigurarea rezervei de apă tehnologica și potabila cu volum de 67 mc;

grup pompare hidranți exteriori-interiori;

Pagina 57

Page 58: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI grup pompare apă potabila/tehnologica.

Grupul de pompare pentru hidranți interiori și exteriori, comun, format din 2 pompe(1+1) și o

pompa pilot. Pompele active și cea de rezerva vor avea pornire automata și oprire exclusiv manuala și

vor fi prevăzute, de asemenea cu sistem de alternare la prima oprire. Pompa pilot va avea pornire și

oprire automata, având rolul menținerii presiunii de stand-by a sistemului.

Alimentarea cu energie electrica a pompelor se va face de la sursa de baza cat și de la o sursa

de rezerva conform NP-086/05 și I7/2002. Se prevede un distribuitor de apă având următoarele

racorduri: doua racorduri DN 100 mm, la rețeaua inelara pentru hidranții exteriori, un racord DN 150

mm la cele doua prize de realimentare de la mașinile pompierilor tip B-DN80 mm, 2 racorduri de

alimentare DN 150 de la stația de pompe, un racord de golire distribuitor, un racord manometru, un

racord conducta de by-pass. Pe racorduri, se vor monta detectoare de curgere a apei având rolul

semnalizării declanșării instalației la centrala de control și semnalizare din cadrul camerei de

pompieri.

Rezerva intangibila a fost dimensionata pentru acoperirea necesarului de apă în cazul

funcționării instalațiilor de stins incendiu, conform NP-086/05, și anume:

o Funcționarea instalației de hidranți interiori timp de 10 minute;

o Funcționarea instalației de hidranți exterior timp de 3 ore;

Alimentarea rezervorului se va face prin intermediul puțurilor forate care vor asigura debitul

de apă necesar în cazul izbucnirii unui incendiu și vor realimenta rezervorul.

Rezerva intangibila de apa incendiu are un volum util de Vin=111 mc. Rezerva intangibila de

apa de incendiu trebuie refacuta in 24 de ore, asadar este necesar un debit de apa pentru umplere de

4,7 mc/h.

Grupurile de pompare sunt amplasate într-un loc special amenajat, amplasat îngropat, într-un

cămin din beton armat, ranga rezervorul de incendiu.

Gospodăria de apă pentru consum tehnologic și potabil, este alcătuita din:

o Rezervor suprateran, separat de cel de incendiu, având un volum util Vap=65 mc .

o Grup de pompare format dintr-o pompa activa și una de rezerva.

o Recipient de hidrofor cu membrana.

Pagina 58

Page 59: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Conform precizărilor H.G. nr. 930/2005, pentru acviferele de adâncime care realizează

condiții de izolare, protecția sanitara se realizează prin instituirea zonei de protecție sanitara cu regim

sever, circular, cu raza de 10 m (cf. art. 14). Zona de protecție sanitara se instituie odată cu punerea în

funcțiune a captărilor, fiind o condiție esențială în eliberarea autorizației de gospodărire a apei.

Pentru a asigura protecția sursei de apă în zona captării se vor lua următoarele masuri:

- împrejmuirea ei cu gard de plasa

- marcarea limitelor zonei de protecție sanitara de către deținător, cu plăcuțe

avertizoare cu mențiunea ,,Zona de protecție sanitara”

- interzicerea persoanelor neautorizate în zona de protecție

- interzicerea depozitarii gunoaielor

- interzicerea excavaţiilor în teren, a haznalelor sau deversarea de ape uzate.

Debitele captate vor fi contorizate cu apometre.

Cantitatea totală de apă utilizată include nu numai consumul de către păsări, dar şi apa

utilizată pentru curăţirea adăpostului, echipamentelor şi incintei fermei.

Utilizarea apei pentru curăţire afectează volumul de apă reziduală produsă la fermă, de aceea

se vor utiliza pentru spălarea halelor aparate cu presiune.

În sectorul de păsări, apa este necesară pentru satisfacerea nevoilor fiziologice ale acestora.

Alimentarea cu apă depinde de un număr de factori, cum ar fi:

* specia şi vârsta păsărilor

* condiţia păsărilor (sănătate)

* temperatura apei

* temperatura ambientală

* compoziţie hrană şi

* sistemul de băut utilizat.

Cu creşterea temperaturilor ambientale alimentarea minimă cu apă pentru păsări de carne

creşte geometric (xn). Referitor la sistemele de băut, dispozitivele de băut cu duză, alese de titularul

proiectului arată un consum mai scăzut decât sistemele circulare de băut, datorită unei pierderi prin

scurgere mai scăzute.

Media nivelelor consumului de apă din Tabelul 3.11 din B.A.T. este următoarea:

TABELUL 3.11: Consumul de apă la diferite specii de păsări Pagina 59

Page 60: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Specia de păsări Raport mediuapă/hrană(litri /kg) Consum de apă per ciclu(l/cap/ciclu) Consum de apă anual(l/loc pasăre/an)Pui de carne 1,7 - 1,9 4,5 - 11 40 - 70

Volumul de apă utilizat pentru curăţire este variabil şi depinde de tehnica aplicată şi de

presiunea apei a curăţitorului cu apă la înaltă presiune. De asemenea, utilizând apă caldă sau abur în

loc de apă rece, se va reduce volumul de apă pentru curăţire utilizat.

Specia de păsări Utilizare în m3 per m2 la curăţenie

cicluri per an Utilizare în m3 per m2 per anPui gril 0,002 - 0,020 6 0,012 - 0,120

BREVIAR DE CALCUL

Determinarea cantităţilor de apă de alimentare s-a efectuat conform:

SR 1343-1/2006; STAS 1478/90; Ord. MS. nr. 1957/95;

Determinarea cantităţilor de ape pluviale, conform STAS 1846/90.

Elemente de calcul:

- Număr de salariaţi;

- Număr de pui;

- Suprafaţă (totală, construită, etc.).

Structura necesarului de apă:

- Apă în scop potabil;

- Apă în scop tehnologic.

ALIMENTAREA CU APĂ

Necesarul de apă în scop potabil și igienico-sanitar, Npi:

Npi=U x n Pagina 60

Page 61: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Unde : U1=nr. muncitori..........................................................................=17;

n1=necesarul specific de apă .......................................................= 60 l/om/zi.

U2=nr. personal administrativ ......................................................=3;

n2=necesarul specific de apă..........................................................=20 l/om/zi.

Npi= 17 x 60 +3 x 20=1.280 l/zi ................................................=1,2 mc/zi.

Necesarul de apă în scop potabil și igienico-sanitar, Nt:

Necesarul de apă pentru pui, Nap

Nap=U x n

Unde : U =nr. capete pui ..........................................................................= 148.610;

n=necesarul specific de apă .......................................................= 0,18 l/pui/zi.

Nap= 148.200 x 0,18 = 26 749 l/zi ............................................................= 26,749 mc/\zi

Nap= 7865 mc/an

Necesarul de apă pentru spălarea echipamentului de lucru, Nse

Nse=U x n,

Unde : U =echipament supus spălării ....................................................= 1 kg/zi;

n=necesarul specific de apă .......................................................= 65 l/kg echip .

Nse= 1 x 65 = 65 l/zi ........................................................................=0,07 mc/zi

Nse= 25,5 mc/an

Apa pentru umidificarea aerului din hale , Nua:

30 l/hala/ora x 24 ore x 60 zile/an x 5 hale = 216 mc/an........................=3,6 mc/zi

Nua= 216 mc/an Pagina 61

Page 62: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Necesarul de apă pentru spălat platforme betonate și căi de acces , Nsp

Nsp=U x n

Unde : U =suprafața platforme betonate și căi de acces ........................= 975 mp;

n=necesarul specific de apă/serie ................................................= 6,0 l/mp .

Nsp=975 x 6,00= 5850 l/serie.........sau 2,34 mc/zi .....................................= 40,95 mc/an.

Necesarul de apă pentru spălarea și clătirea suprafețelor din hale , Nsh

Nsh=U x n

Unde : U =suprafața totala din hale ................................................= 7405,8 mp;

n=necesarul specific de apă...................................................= 10,0 l/mp .

Nsh= 1481,16 x 10,0 l/mp x 1 spălare/serie x 2 hale/zi = 29,62 mc/zi

Nsh= 7405,8 x 10,0 l/mp x 1 spălare/serie x 7 serii/an = 518,4 mc/an

Necesarul de apă tehnologica când nu se spală halele :

Ntp= Nap+Nua+Nse= 26,7+3,6+0,07=30,37 mc/zi

Necesarul de apă tehnologica în perioada de spălare a halelor:

Nts=Nse+Nsp+Nsh = 0,07+2,34+29,62= 32,03 mc/zi

Așadar:

Nt= Nts= 32 mc

NECESARUL DE APĂ AL FOLOSINȚEI, N :

N=Np + Nt = 1,2 + 32 = ....................................................................= 33,2 mc/zi

- Q zi mediu = 33,2 mc;

- Q zi maxim = 33,2 x 1,4= 46,48 mc;

- Q or maxim = 46,8 x 3 x 1/24 = 5,85 mc; Pagina 62

Page 63: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI CERINȚA DE APĂ LA SURSA QS

Qs=KS x Kp x N/1.000 = 1,02 x 1,1 x (33200+111000)/1.000 ...........................= 161,79 mc/zi

Volumul de apă consumat ,

V anual: 8643,85 mc

Cerința de apă potabila : Ks x Kp x Ni = 1,02 x 1,1 x 1,2 = 1,35 mc/zi

Cap= 1,4 mc/zi

Cerința de apă tehnologica : Ks x Kp x Nt = 1,02 x 1,1 x 33,2= 37,25 mc/zi

Cat = 37,25 mc/zi

Cerința pentru refacerea rezervei de incendiu , Cri

Ks x Kp x Nt = 1,02 x 1,1 x 111

Cri = 124,54 mc/zi

Pagina 63

Page 64: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Managementul apelor uzate

Apele menajere uzate provenite de la filtrul sanitar se vor scurge printr-o conducta de PVC-KG

cu Dn=200 mm în canalizarea menajera din incinta prin intermediul căreia vor ajunge într-un bazin

vidanjabil cu un volum aproximativ de 25 mc.

Apele tehnologice uzate provenite de la spălarea și clătirea halelor de creștere a puilor precum și

de la spălarea platformelor și cailor de acces betonate vor fi colectate de o rețea de conducte din tuburi

de PVC-KG cu Dn=200 mm și vor fi direcționate către un sistem de colectare a apelor tehnologice.

Acesta va avea un sistem de filtrare/decantare care va opri resturile grosiere. Apa uzată

tehnologică va ajunge într-un bazin de retenție cu un volum aproximativ de 180 mc. O parte din aceasta

apă va fi utilizata pentru umectarea așternutului cu dejecții de pe platforma betonata în vederea

împiedicării autoaprinderii acestuia, precum și pentru favorizarea fermentării, iar restul va fi utilizata

pentru irigarea terenurilor agricole aparținând unor societăți cu care se va încheia un contract de

colaborare.

Apele pluviale căzute de pe acoperișuri și suprafața amenajata a fermei vor fi colectate prin

jgheaburi și de o rețea de rigole pluviale și se vor deversa pe teren.

Ape menajere uzate, Qm

Qm= 0,8 x (Np)

Qm= 0,8 x 1,2 = ..................................................................................................= 1,0 mc/zi

Ape tehnologic uzate, Qt:

Qt:Nse + Nsp+Nsh= 0,07 +2,34+29,62= 32 mc/zi

Ape menajere uzate, Qm: Ape tehnologice uzate, Qt:

Volum zilnic maxim = 1,2 mc Volum zilnic maxim = 44,8 mc

Volum zilnic mediu = 1,0 mc Volum zilnic mediu = 32 mc

Q orar maxim = 0,15 mc/h Q orar maxim = 5,85 mc/h

Vanual = 375 mc Vanual = 559,35 mc

APE METEORICE Pagina 64

Page 65: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Preluarea apelor pluviale de pe clădiri se va realiza prin intermediul jgheaburilor și burlanelor.

Apele pluviale de pe suprafețele betonate vor fi preluate cu ajutorul unor rigole și deversate la

teren.

Pentru determinarea calculului de dimensionare al rețelei de evacuare ape pluviale s-au respectat

următoarele standardizări romane: STAS-1846/9 și STAS-1795/87 astfel:

Debitul de calcul al apelor meteorice se determina cu formula:Qp = SxФxIx0,0001 (l/s)

unde:S – suprafața de calcul aferenta învelitorilor în mp;Ф – coeficient de scurgere aferent construcțiilor calculat cu relația

qpqc

in care:- qc – debitul de apă de ploaie căzuta pe aria S, care ajunge în canalizare în l/s;- qp – debitul de apă de ploaie căzuta pe aria S, în l/s;

I – intensitatea ploii de calcul în funcție de frecventa, f, și de durata ploii de calcul conform STAS 1846/90, în l/sxha

- Hale: Se aleg:S= 10867,15 mp = 1,09 ha – suprafața teraselorФ = 0,90 – învelitori azbociment (conform SR-1846/90 tabel 1)i = f(f, t) f = 1/5 (conform SR-1846/90 tabel 2)t = 15 minute i = 200 l/s*ha (conform nomograma-anexa B SR-1795/87)Qp = 1,09 x 0,90 x 200 l/sQp = 196,2 l/s- Suprafețe betonate:

Se aleg:S= 13000 mp = 1,3 ha Ф = 0,85 – beton (conform SR-1846/90 tabel 1)i = f(f, t) f = 1/5 (conform SR-1846/90 tabel 2)t = 15 minute i = 200 l/s*ha (conform nomograma-anexa B SR-1795/87)Qp = 1,3 x 0,85 x 200 l/sQp = 221 l/s

Debitul total de ape meteorice: Pagina 65

Page 66: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Qt = 196,2 + 221 = 417,2 l/sQt = 1502 mc/h

Prognozarea impactului

Apele uzate tehnologice nu constituie o sursă importantă de emisii rezultate din activitatea de

creştere a păsărilor, acestea având un regim discontinuu şi putând fi colectate şi tratate separat. Funcţie

de capacitatea de asimilare a solurilor pe care le deţine titularul proiectului şi de analize, acestea vor

putea fi aplicate pe câmp prin irigatoare de debit mic (tehnologie BAT) sau vor fi vidanjate de către

operatori autorizați.

Dezinfecţia halelor de păsări se face la depopularea acestora, prin pulverizarea unor soluţii

dezinfectante de VIROCID 1 – 1,5 % concentraţie. Cantitatea de soluţie dezinfectantă utilizată este de

cca. 28 l pe serie.

Măsuri de diminuare a impactuluiO reducere a consumului de apă la ferme poate fi realizată reducând pierderile prin scurgere când

se adapă păsările şi reducând toate celelalte utilizări nu neapărat legate de necesităţile nutriţionale.

Utilizarea raţională a apei poate fi considerată a fi o parte a unei bune practici şi poate cuprinde

următoarele acţiuni, care sunt şi Cele Mai Bune Tehnici Disponibile:

* curăţirea adăposturilor pentru păsări şi a echipamentelor cu curăţitoare de înaltă presiune la

sfârşitul fiecărui ciclu de producţie. Cu toate acestea este important a se găsi un echilibru în ceea ce

priveşte curăţenia şi utilizare a cât mai puţină apă;

* calibrarea regulată a instalaţiilor pentru apă de băut pentru evitarea pierderilor prin scurgere;

* ţinerea de înregistrări referitor la consumul de apă prin folosirea contoarelor de apă (apometre);

* detectarea şi repararea scurgerilor.

Reducerea consumului de apă al păsărilor nu este considerată a fi o măsură practică. Acesta va

varia în concordanţă cu dieta lor şi, deşi câteva strategii de producţie includ alimentarea restricţionată cu

apă, alimentarea permanentă cu apă este în general considerată a fi o obligaţie.

Pagina 66

Page 67: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 4.2. AERUL

Specificul climei acestei regiuni este dat de poziția regiunii în proximitatea curburii Carpaților și

a orogenului nord Dobrogean, dispoziția în trepte a reliefului și de principalii centri barici care

acționează peste Sud – estul Europei. Poziția în proximitatea celor doua obstacole orografice determina

pe de o parte canalizarea maselor de aer rece, polar sau arctic, generate de anticiclonii est-european și

scandinav și producerea unor vanturi cu direcție predominanta nordica (21.2 %) sau nord-estica

(15.9%) la Râmnicu Sărat și pe de alta parte generarea efectelor foehnale la coborârea maselor de aer cu

circulație vestica pe versantul extern al curburii carpatice.

Caracterizarea surselor de poluanți atmosferici aferente obiectivului:

Principale surse de emisii de noxe din ferma de creștere a păsărilor sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Emisii aer - poluanţi

Sursa de emisii poluanţi în aer

Amoniac (NH3) Halele de păsări, stocarea şi împrăştierea dejecţiilorMetan (CH4) Halele de păsări, stocarea şi împrăștierea dejecţiilorProtoxid de azot (N2O) Halele de păsări, stocarea și împrăștierea dejecţiilorNOx Încălzirea clădirilor și instalații de combustie (aeroterme și sobe cu lemne)Dioxid de carbon (CO2) Halele de păsări, combustibil utilizat la încălzire și transport, arderea resturilorMiros (H2S) Halele de păsări, stocarea și împrăștierea de dejecţiilorPraf Stocarea hranei - furaje, halele de păsări, stocarea și împrăștierea dejecţiilor solideFum /CO Arderea resturilor

O mare atenţie este acordată emisiilor de amoniac pentru că sunt considerate un factor important

al acidificării solului şi apei. Amoniacul gaz (NH3) are un miros iute şi pătrunzător şi în concentraţii

mari poate irita ochii, gâtul şi mucoasele oamenilor şi animalelor. Se ridică uşor din dejecţii şi se

împrăştie prin clădiri şi este eventual eliminat de sistemele de ventilaţie. Factori ca temperatura, Pagina 67

Page 68: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI ventilaţia, umiditatea, procentul de stocare şi compoziţia hranei (proteine brute) pot de asemenea să

afecteze nivelul de amoniac.

Nivelele mari de amoniac afectează şi condiţiile de muncă la ferme şi în multe state membre

normele stabilesc limite ridicate pentru concentraţia de amoniac acceptabilă.

Alte gaze

Mult mai puţin se cunoaşte despre emisiile de alte gaze, dar recent au fost făcute unele cercetări,

în special pentru metan şi protoxid de azot. Creşterea nivelului de protoxid de azot poate apărea prin

procesul de tratare a dejecţiilor lichide dar şi la cele solide. Nivelul de dioxid de carbon rezultat din

respiraţia animalelor cu căldura degajată de animal. Dioxidul de carbon se poate acumula în hale dacă

acestea nu sunt ventilate corespunzător.

Procesele microbiene din sol (denitrificarea) produc protoxid de azot (N2O) şi azot gaz (N2).

Protoxidul de azot este unul din gazele responsabile de apariţia efectului de seră, în timp ce azotul gaz

este dăunător mediului. Ambele pot fi produse prin descompunerea de nitraţi în sol, fie derivaţi din

bălegar, din fertilizatori anorganici sau chiar din sol, dar prezenţa bălegarului favorizează acest proces.

Reducerea emisiilor în aer se poate realiza prin reducerea cantităţii de excremente produse, prin

modificarea compoziţiei excrementelor şi/sau prin colectarea lor din adăpostul pentru păsări şi fie se

depozitează în altă parte într-un sistem de depozitare adecvat fie se împrăştie direct pe sol. Reducerea

emisiilor de amoniac se poate realiza prin uscarea dejecţiilor concretizată într-o concentrare a N în

dejecţii cu scăderea emisiilor de amoniac. Există totuşi riscul unor emisii semnificative de amoniac la

împrăştierea dejecţiilor uscate direct pe sol prin umectare şi fermentare.

Minimizarea emisiilor fugitive în aer

Tehnologiile de reducere a emisiilor de la fermele de creştere intensivă a păsărilor merg de la

cele mai simple şi mai puţin costisitoare până la cele complicate de ultimă generaţie.

Scăderea emisiilor de amoniac prin modificarea cantităţilor de proteine ingerate prin hrană sau prin

uscarea dejecţiilor înainte de depozitare reprezintă metode din cele mai simple în timp ce tehnologiile de

ultimă generaţie excelează prin spălarea gazelor emise de la halele de creştere a puilor sau de la

depozitele de dejecţii în scrubere umede sau folosirea tunelelor de uscare şi a centurilor perforate de

colectare a dejecţiilor.

Tehnologii alternative de reducere a poluării studiate pe parcursul evaluării/analizei BAT

Sunt prevăzute următoarele măsuri pentru reducerea emisiilor de poluanţi:

- verificarea/repararea periodică a tuturor instalaţiilor şi construcţiilor din incinta fermei; Pagina 68

Page 69: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - adoptarea unor tehnici de nutriţie prin care să se reducă cantităţile de azot şi fosfor din

dejecţiile de pasăre şi implicit emisiile de azot şi fosfor în factori de mediu;

- colectarea controlată a cadavrelor de pasăre funcţie de natura morţii;

- urmărirea consumurilor de energie şi utilităţi pe tipuri de operaţii, pentru depistarea pierderilor

şi eliminarea acestora.

Scăderea emisiilor de amoniac prin modificarea cantităţilor de proteine ingerate prin hrană sau

prin uscarea dejecţiilor înainte de depozitare reprezintă metode din cele mai simple în timp ce

tehnologiile de ultimă generaţie excelează prin spălarea gazelor emise de la halele de creştere a puilor

sau de la depozitele de dejecţii în scrubere umede sau folosirea tunelelor de uscare şi a centurilor

perforate de colectare a dejecţiilor.

Emisii în aer asociate cu utilizarea BAT

Emisiile în aer de la fermele pentru creşterea puilor se concretizează în următoarele substanţe

rezultate atât din halele de creştere a puilor cât şi de la sistemele de ventilaţie sau sistemele de depozitare

a dejecţiilor: preponderent amoniac, protoxid de azot N2O, metan CH4 şi alţi compuşi volatili

nonmetanici (fenol, aldehidă acetică, etc.).

Concentraţii mari ale poluanţilor enumeraţi se datorează în special depozitării la interiorul halelor de

creştere a dejecţiilor. Aceste probleme pot fi soluţionate prin colectarea frecventă a dejecţiilor şi

depozitarea lor în spaţii special amenajate.

Emisii în aer datorate împrăştierii dejecţiilor direct pe sol

La împrăştierea dejecţiilor direct pe sol în general între 35-65% din compuşii cu azot ai acestora sunt

eliminate în aerul atmosferic sub formă de amoniac.

Cantitatea de substanţe poluante eliberate în mediu depinde de compoziţia dejecţiilor împrăştiate

direct pe sol precum şi de o serie de factori externi prezentaţi în tabelul următor:

Factor Caracteristica Influenţa asupra emisiilor

Solul pH la pH-uri mici emisii miciCapacitatea de schimb de cationi a solului dacă solul are o capacitate de schimb de cationi mare emisiile sunt miciumiditatea neconcludentFactori climatici temperatura la temperaturi mari emisii mari

Pagina 69

Page 70: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI precipitaţii Prin diluare scad emisiile în aer dar se produce poluare solului în adâncime şi a apelor freaticeviteza vântului La viteze mari ale vântului emisii mariumiditatea aerului La umiditate mică a aerului emisii mariManagement metoda de împrăştiere Se pot utiliza tehnici de întindere pe sol care scad emisiile Tipul dejecţiilor Conţinutul de materie uscată precum şi concentraţia de compuşi azotici influenţează semnificativ emisiileTimpul şi doza de aplicare Se vor evita zilele calde, uscate, însorite şi nu se vor aplica dejecţiile pe sol în straturi groase şi în cantităţi mari pentru obţinerea unor emisii reduse

În activitatea de creştere a păsărilor, aşa cum se va desfăşura în cadrul Fermei de păsări Boldu

deţinută de S.C. AMC ROYAL AVIS S.R.L., pot fi identificate următoarele surse de poluare a aerului:

- mijloacele de transport auto (încărcare – descărcare pui) – surse mobile de poluare a aerului

- halele de păsări; în perioadele reci ale anului, halele vor fi încălzite cu aeroterme care

funcţionează cu gaz metan; arderea va fi completă, întrucât gazele arse vor fi evacuate în halele de

păsări, iar o funcţionare anormală ar duce la concentraţii mari de gaze în hale – surse staţionare

dirijate;

- centrală termică murală utilizată pentru încălzirea spaţiilor administrative (birouri, filtru sanitar)

- platforma pentru stocarea temporară a dejecţiilor - surse staţionare difuze;

- împrăştierea dejecţiilor pe terenuri agricole - surse staţionare difuze.

Prevederi ale BREF pentru emisiile în aer

Majoritatea emisiilor pot fi asociate cu cantitatea, structura şi compoziţia dejecţiilor. Din punct

de vedere al mediului, dejecţiile sunt cel mai important reziduu din activitatea fermelor.Pierderi totale kt %Pierderi prin hala 29.21 68.6Pierderi prin stocare 0.21 0.5Pierderi la împrăștiere pe terenuri agricole 12.4 29.1Pierderi de mirosuri 0.74 1.8Total 42.58 100 Pagina 70

Page 71: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

Caracteristicile dejecţiilor depind, în primul rând, de calitatea hranei, exprimată în % materii

uscate şi în concentraţia de nutrienţi (N, P, etc.) şi de eficienţa cu care animalul poate converti hrana în

produs (FCR). Caracteristicile hranei pot fi foarte variate, iar concentraţiile în dejecţiile proaspete

urmează aceeaşi variaţie ca şi a hranei.

Măsurile aplicate pentru a reduce emisiile, asociate cu colectarea, depozitarea şi tratarea

dejecţiilor afectează structura şi compoziţia dejecţiilor şi în final influenţează emisiile asociate aplicării

dejecţiilor pe terenurile agricole.

Asociat cu stocarea în hale a dejecţiilor se degajă N2O, CH4, VOC şi în cantităţi mici, H2S.

Concentraţia de amoniu poate avea valori ridicate, de până la 40 ppm în halele în care sunt

crescute păsări .

Concentraţia de N2O şi CH4 sunt uşor mai ridicate decât în aerul ambiental.

Concentraţiile de pulberi ajung până la valori de 10 mg/mc (de la 2-10 mg/mc pentru particule

nerespirabile şi între 0,3-1,2 mg/mc pentru particule respirabile).

Tippasăre NH3 CH4 N2O PulberiAspirabile RespirabileKg/pasare/an Kg/pasare/an Kg/pasare/an Kg/pasare/an Kg/pasare/anpui de carne 0,005 – 0,315 0,004 – 0,006 0,009 – 0,024 0,119 – 0,182 0,014 – 0,018Estimările privind emisiile de amoniac şi metan în aer rezultate din halele de creştere a păsărilor

datorate fermentației enterice și managementul dejecțiilor sunt următoarele:

1. Emisia de amoniac din managementul dejecţiilor şi a gunoiului de grajd

Pentru calculul emisiilor de amoniac se va aplica metodologia recomandată în documentul

“EMEP/CORINAIR Emission Inventory Guidebook “, ultima ediţie. Din capitolul Grupa 10

Agriculture, subcapitolul Manure management regarding nitrogen compounds, se va aplica

metodologia simplificată 4. SIMPLER METHODOLOGY, subcapitolul 4.1 Ammonia.

Abordarea prin metoda simplificată a emisiilor de amoniac rezultate din creşterea în adăpost a

păsărilor se referă la folosirea unui factor de emisie mediu pe cap de pasăre. Acesta se multiplică cu

numărul de animale crescute pe durata unui an ce fac parte din aceeaşi categorie.

Pagina 71

Page 72: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Vom folosi factorii de emisie prezentaţi de documentul menţionat în tabelul 4.1. Aceştia sunt

calculaţi ca o medie europeană a tehnicilor de creştere intensivă a animalelor începând cu o emisie

medie de azot în excreţia pe cap de animal şi folosind un procentaj de volatilizare pentru pierderile de

amoniac în adăposturi ca şi factori de volatilizare pentru emisia de azot din fermentaţia enterică a

dejecţiilor depozitate în afara adăposturilor, dar şi pentru azotul din împrăştiere.

Factorul de emisie este calculat pentru fiecare tip de animal care se consideră a fi prezent

365 zile/an în adăpost. Ca urmare a golirii adăpostului între două cicluri de producţie numărul de locuri

pentru animale într-o fermă este mai mare decât numărul mediu de animale care sunt prezente în fermă

pe durata unui an.

Formula de calcul a emisiilor de amoniac pentru fiecare categorie de animal este următoarea :

E poluant, animal = P animal × EF poluant,animal [ Kg NH 3 / an]

unde :

E poluant, animal – emisia de poluant respectiv de amoniac pentru fiecare tip de

animal crescut intensiv [KgNH3/an] ;

P animal – numărul de animale de acelaşi tip crescute pe durata unui an ;

EF poluant,animal – factorul de emisie pentru fiecare tip de animal crescut pe durata unui an

prezentat în tabelul 4.1.

Factorul de emisie EFpoluant, animal se obţine din tabelul 4.1 prin însumarea factorilor de emisie

propuşi pe fiecare tip de activitate desfăşurată în fermă : creşterea în adăpost (animal housing),

depozitarea în afara adăpostului (storage outside the housing), împrăştierea pe suprafaţă (surface

spreading of waste).

Tabelul 4.1 : Factorii de emisie pentru amoniac utilizaţi în metoda simplificată folosită la calculul emisiei de amoniac din managementul dejecţiilor exprimat în Kg NH3/tip animal/an

SNAP code

Activity N excreted

Animal housing

Storage outside the housing

Surface spreading of wastem

Sum housing and management100908 Broilers (broilers and parents) 0,6 0,15 0,02 0,11 0,28

2 – factorul de emisie este calculat pentru femele adulte; emisiile pentru animale tinere fiind incluse în datele din tabel.

Emisia de amoniac = 108.302 × 0,28 = 30324,56 kg NH3/an, unde :

Pagina 72

Page 73: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 108.302 reprezintă numărul de păsări considerate a fi prezente 365 de zile pe an (halele sunt

populate 266 zile pe an cu 148.610 capete pui, ceea ce înseamnă că 365 zile se consideră că vor sta

108.302 capete pui);

0,28 – factor de emisie obţinut din creşterea în adăpost, depozitarea dejecţiilor în afara

adăpostului și împrăștierea dejecțiilor.

2. Emisia de metan din managementul dejecţiilor şi a gunoiului de grajd

Pentru calcului emisiilor de metan se vor aplica prevederile subcapitolului 4.3 CH4 EMISSIONS

FROM MANURE MANAGEMENT al IPCC GPC 2000 utilizându-se ecuaţia 4.15 pentru determinarea

cantităţii de metan emis anual, rezultată din activitatea de gestionare a gunoiului de grajd după cum

urmează :

Emisii de CH4 (Gg/an) = EF × populaţia / (10 6 kg / Gg ) [ecuaţia 4.15]

unde :

EF – factor de emisie pentru metan corespunzător populaţiei respective de animale (kg/cap

animal/an). Acesta se va alege din documentul “Revised 1996 IPCC Guidelines for National Greenhouse

Gas Inventories : Reference Manual “, capitolul 4. Agriculture astfel:

- pentru păsări EF=0,018 Kg CH4/animal/an;

Populaţia – numărul de capete de animale pentru populaţia respectivă

Emisia de metan = 108.302 × 0,018 = 1949,36 kg CH4/an

4.3. SOLUL

Teritoriul analizat se suprapune treptei de câmpie subsidentă a Buzăului și Călmățuiului,

subdiviziune a Câmpiei Romane, situată între Câmpia Râmnicului la nord, Câmpia Brăilei la est,

Bărăganul Ialomiței la sud și Câmpia Sărata la vest. Unitatea de relief ce include terenul în cauza, se

situează la limita de tranziție între câmpia piemontana și cea tabulara de la sud estul ei, dezvoltate în

egala măsura la contactul cu domeniul luncii. Terasa medie pe care este situata suprafața de teren ce face

obiectul prezentului studiu, este rezultatul evoluției conjugate atât a Buzăului, a cărui albie era trasata

Pagina 73

Page 74: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI mai la sud de cea actuala, cat și a unui paleo-curs al Câlnăului al cărui punct de confluenta în Buzău era

mai la sud, favorizând dezvoltarea unei terase. Liniile majore ale reliefului actual sunt rezultatul

evoluției în timp geologic a regiunii marcate îndeosebi de părăsirea succesiva a albiei de către Buzău și

tendința continua de deplasare către nord est, trăsături ce definesc fenomenul de subsidență activa.

Regiunea se înscrie zonei în care nota dominanta specifica este cea data de relieful de tip

acumulativ. Trebuie însa precizat ca înfățișarea actuala a reliefului minor este în mare măsura

determinata de intervenția antropica puternica asupra albiei Buzăului și depozitelor de pe treapta de 65

-90 m altitudine. Aceste intervenții se regăsesc în teren în microferme de relief mare amploare sunt

digul ce însoțește malul drept al râului, depozitele de pietrișuri, și excavațiile. Cea mai mare parte a

terenului se caracterizează prin cvasiorizontalitate, și scădere în altitudine către est și nord Altitudinea

medie este de 75 m extremele altitudinale adăugând sau scăzând acestei valori maxim 2,5 m.

Stratificația solului:

Conform STUDIULUI GEOTEHNIC realizat de P.F. ing. Belcescu Lucia, prospectarea terenului

a constat în observaţii directe și s-au efectuat manual 4 foraje geotehnice, amplasate conform planului de

situaţie anexat.

La efectuarea forajelor s-au prelevat probe tulburate și netulburate care au fost analizate în

laborator.

Din interpretarea și corelarea datelor obţinute a rezultat următoarea stratificație:

l. La suprafaţa este prezent un strat de sol vegetal cafeniu cu rădăcini de plante până la

adâncimea de 0.60-0.70 m fata de TN.

2. Urmează un strat de praf argilos gălbui cu calcar diseminat și concrețiuni calcaroase pentru

care s-au obţinut în laborator următoarele rezultate:

Compoziţia granulometrica este următoarea ;

argila = 18-26%

praf =49-60%

nisip =14-29%

Umiditatea naturala = 9.4 - 20.3 %

Indicele de plasticitate Ip =9.80-34.3

Indicele de consistenta Ic =0.91-1.30

Greutatea volumetrica naturala =l .45-1.94 gr/cm3

Greutatea volumetrica uscata =1.33-1.5 7 gr/cm3

Pagina 74

Page 75: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Volumul porilor n =405-49.5 %

Indicele de porozitate e =0.68-0.98

Gradul de umiditate S =0.23-0.75

Modulul de compresie edometric E2-3= 41.6-143 daN/cm2

Tasarea specifica ep2=2.6-5.3 cm/m

Tasarea suplimentara la inundare im3 =3.6-4.0 cm/m

Unghiul de forfecare = 16-22°

Coeziunea interna c = 0.24-0.32 daN/cm2

Pământul analizat este un praf argilos, gălbui, locssoid din grupa A, uscat-umed (gradul de

umiditate 5=0.23-0.75), cu o plasticitate medie (indicele de plasticitate Ip=9.4-34.5 ), de consistenta

plastic vârtos-tare (indicele de consistenta Ic=0.91-1.30) , în curs de consolidare (greutatea volumetrica

= l .45-1.94 gr/cmc), porozitatea n=40.5-49.5%.

Compresibilitate este mare-foarte mare în special la inundare (modulul de compresie dometric

E2-3=41.6-142.8), tasarea specifica ep2=2.6-5.2 cm/m, tasarea suplimentară la inundare im3=3.6-4.0

cm/m, rezistenta la taiere este caracterizata de valori ale unghiului de frecare 0= 16-22° și ale coeziunii

c=0.24-0.32 daN/cm2.

3. În continuare s-a întâlnit un strat de praf gălbui cu umiditate mare între 2-3 m adâncime fata

de TN, plastic consistent-plastic-moale și cu capacitate portanta redusa, gradat trece în nisip prăfos

gălbui, umed în baza.

Valorile caracteristicilor geotehnice variază în limite largi datorita variaţiei compoziţiei

granulometrice din cadrul stratului cat și situaţia geomorfologica prin depuneri de umpluturi (gunoi) și

câteva excavaţii cum și fundaţiile vechi și şanţurile adiacente.

In cazul creşterii umidităţii valorile caracteristicilor geotehnice de mai sus sunt influenţate

negativ.

Cu fiecare foraj efectuat s-a întâlnit următoarea stratificație:

Foraj F1

0.00-0.60 m sol vegetal prăfos cafeniu cu rădăcini de plante

0.60- 1.60 m praf argilos gălbui

1.60-6.00 m praf gălbui nisipos în baza

Foraj F2

0.00-0.60 m sol vegetal prăfos cafeniu cu rădăcini de plante

0.60-2.00 m praf argilos gălbui loessoid

Pagina 75

Page 76: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 2.00-6.00 m praf gălbui nisipos în baza loessoid

Foraj F3

0.00-0.70 m sol vegetal prăfos cafeniu cu rădăcini de plante

0.70-1.60 m praf argilos gălbui loessoid

1.60-6.00 m praf gălbui nisipos în baza loessoid

Foraj F4

0.00-0.30 m umplutură

0.30-0.70 m sol vegetal prăfos cafeniu cu rădăcini de plante

0.70-2.00 m praf argilos gălbui loessoid

2.00-6.00 m praf gălbui nisipos în baza loessoid

APA SUBTERANA

La data efectuării lucrărilor de teren (mai 2010) pana la adâncimea de 6.00 m atinsa cu forajele

nu s-a interceptat nivelul apei subterane dar din prospectările efectuate anterior în zona, rezulta ca

primul nivel freatic este situate la adâncimea de 8 m fata de TN și poate oscila în funcţie de precipitaţii

cu ±l-2 m.

Coeficienţii geotehnici pentru calcul au următoarele valori medii:

Coeficient, simbol, unitate de măsura Praf argilosGreutate volumetrica (KN/m3) 17Unghiul de frecare interna (grade) 20Coeziunea c (KPa) 24Modulul de deformaţii (edometric) M2-3 (KPa) 5500Tasarea specifica ep2 (cm/m) 3-6Coeficientul de cedare elastica Cz 4Presiunea convenţionala ptr. sarcini fundamentale Pc (KPa) 150

SURSE DE POLUARE A SOLURILOR

După punerea în funcţiune a obiectivului o sursă de poluare a solurilor ar putea fi depozitarea,

transportul și împrăștierea de câmp a dejecţiilor.

O cantitate mare de azot, fosfor, potasiu sub formă de diferiţi compuşi ai acestora sunt eliminaţi

în urma activităţii ce se va desfăşura pe amplasament, de creştere a păsărilor.

Dejecţiile animaliere conţin cantităţi variabile din aceşti nutrienţi precum şi o serie de minerale şi

elemente elementare sulf, magneziu, etc.

Principalele surse de poluare cu N şi P sunt:

Pagina 76

Page 77: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - pentru N – scurgeri accidentale de ape de spălare, procesele de denitrificare a compuşilor cu

azot, NO2, NO, N2, spălarea cu ape pluviale a solului pe care s-au împrăştiat dejecţiile animaliere cu

poluarea apelor subterane;

- pentru fosfor - scurgeri accidentale de ape de spălare şi spălarea cu ape pluviale a solului pe

care s-au împrăştiat dejecţiile animaliere cu poluarea apelor subterane;

- acumularea N şi P în componenta organică a solului.

Principalele substanţe poluante ale solului şi apelor subterane rezultate din împrăştierea directă a

dejecţiilor pe sol.

Soluri şi ape subterane Operaţia tehnologicăCompuşi cu azot

Împrăştierea dejecţiilor direct pe sol

FosforK şi NaMetale greleAntibiotice

Emisiile de poluanţi şi influenţa lor asupra solului şi apelor subterane a fost exprimată prin

cantitatea de dejecţii animaliere datorate creşterii intensive a animalelor în sisteme zootehnice.

Azotul

Poluarea din agricultura și în special poluarea cu azot, a fost identificata în timpul cercetărilor ca

un risc pentru calitatea solurilor şi apelor marine ale Europei. Riscurile se refera la un nivel ridicat de

nitrați în apa de băut, eutrofizarea apelor de suprafața ( în asociație cu fosforul) și a apelor de coasta,

precum și acidificarea solurilor și a apelor. (Eutrofizarea implica creşteri excesive ale algelor și poate

duce la efecte adverse pentru biodiversitatea acvatica sau pentru folosirea apelor de către oameni ).

Obiectivul Directivei UE 91/676/EEC este de a reduce aceste riscuri prin reducerea și limitarea

aplicării de azot pe hectarul de teren arabil. Statele membre sunt obligate să identifice zonele vulnerabile

la poluarea cu compuși de azot prin infiltrarea în ape și să ia masuri speciale de protecție. În aceste zone

împrăștierea pe teren este restricționata la un nivel maxim de 170 kg. N/ha pe an. În 2000 totalul zonelor

vulnerabile la azot acoperea 38% din totalul terenurilor EU-15. [205, EC, 2001]

Mai puține probleme se ridica pentru zonele unde este suficient teren disponibil pentru cantitatea

de dejecţii produsă. Creşterea intensiva de animale şi implicit poluarea cu azot sunt concentrate în

diferite tari și regiuni din UE. Nivel critic pentru surplusul de azot se găsește la fermele de păsări.

Pagina 77

Page 78: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Fosfor

Fosforul este un element esențial în agricultura şi joaca un rol important pentru toate formele de

viață. În sistem natural (nu la ferme) P este reciclat în sol prin gunoi și reziduuri naturale și vegetale și

acolo rămâne. într-un asemenea ecosistem P este eliminat prin recolte sau produse animale și

suplimentar se aduce P pentru a susține productivitatea. Cum numai o parte din P este preluata de sol (5-

10%) cantități mari sunt aplicate în exces sporind astfel cantitatea de P din bălegar.

Ca sursa de fosfor, aplicarea bălegarului se estimează cu un aport de 50% din cantitatea de P din

apele de suprafața și sol.

Concentrații de 20-30 micrograme P/l. în lacuri sau râuri cu curgere lenta pot cauza eutrofizarea

apei, cu pericolul de creștere de alge albastre toxice (cianofite) în apă proaspătă, în care P este limitat.

Emisii de metale grele

Metalele grele sunt considerate a fi metalele cu o densitate mai mare de 5 g/cm3. elementele care

se încadrează în această categorie sunt nutrienţi esenţiali Cu, Cr, Fe, Mn, Ni şi Zn, dar şi Cd, Hg şi Pb

care nu sunt elemente esenţiale. Acestea din urmă au tendinţa de a se acumula în mediul în care sunt

eliberaţi şi la depăşirea unei anumite concentraţii devin toxice pentru microorganisme, animale şi plante

deci pentru mediu.

Un studiu german arată că principalele surse de metale grele în agricultură sunt:

Depunerile atmosferice – Cd, Pb, Zn;

Îngrăşăminte de natură organică – Cr, Cd;

Emisii difuze din dejecţii animaliere – Cu, Zn, Ni.

Tipul dejecţiilor

Metale grele(mg/kg materie uscată)

Cd Cr Cu Ni Pb ZnDejecţii de păsări – cu umiditate mare0,2 - 0,3 <0,1 - 7,7 48 - 78 7,1 şi 9,0 6,0 şi 8,4 330 - 456

Tot în studiul german s-a făcut o estimare a încărcării solurilor la împrăştierea directă a dejecţiilor pe sol

prezentată în tabelul următor:

Estimarea încărcării cu metale grele datorată împrăştierii dejecţiilor animaliere direct pe sol.

Tipul dejecţiilor

Metale grele(g/ha/an) Pagina 78

Page 79: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Ieşiri106 tone materie uscatăCd Cr Cu Ni Pb Zn

Dejecţii de păsări – cu umiditate mare0,3 0,00 0,14 1,07 0,14 0,13 7,01

MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI

Emisia, în sol şi în apele de suprafaţă, datorită aplicării îngrăşămintelor (composturilor), poate fi

prevenită prin corelarea ratei de aplicare cu cerințele solului, exprimate în funcție de necesarul de

nutrienţi al solului şi vegetației. Rata aplicării este raportul între concentrația de nutrienți din

îngrășăminte (composturi), volumul acestora și suprafața disponibila pentru aplicare (kg/ha/an). În

general, cerința de P2O5 a culturilor este de 3-4 ori mai scăzuta decât cea de N, astfel, o fertilizare

echilibrata va include atât aport de N cat și de P, însă în așa fel încât să se evite saturarea progresiva cu

fosfor a solului.

Aportul de nutrienți în sol și vegetație este complex și dependent de sol, de condițiile

meteorologice din timpul aplicării, de anotimp și de tipul de iarba sau de recolta. În mod ideal, pentru a

preveni aplicarea unui exces de nutrienți, nu mai trebuie aplicate îngrășăminte (composturi) pana când

solul/recolta vor permite. Având date concentrația de nutrienți și volumul îngrășământului, se poate

determina macheta cerinței cantitative de nutrienți pentru combinația cultura/sol. Cu alte cuvinte, rata

maxima de aplicare a N și P poate modifica tipul de sol, care la rândul sau poate avea impact asupra

producției șeptelului (inclusiv a numărului de animale care pot fi crescute).

Instrumentele care pot fi aplicate pentru echilibrarea fertilizării solului sunt:

- balanța nutrienților din sol;

- evaluarea sistemului, a numărului de animale pe terenul disponibil.

Balanța nutrienților calculează diferența între intrările și ieșirile totale de nutrienți în și respectiv

din sol. A fost creat un model universal pentru calcularea balanței necesare scopurilor naționale. Aceasta

arată orice exces de nutrienți aplicați (N și P) și oferă indicații asupra eficientei nutrienților utilizați în

sectorul agricol. Calculele dau indicații referitoare la utilizarea fertilizatorilor minerali, a ingrasamintelor

naturale și ale altor deșeuri organice, la depunerile atmosferice de azot și fixarea biologica a acestuia,

precum și la utilizarea culturilor. Pagina 79

Page 80: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI La nivelul fermelor, se aplica o versiune derivata, care tine evidenta tuturor mineralelor care intra

și ies din sistemul de producție animala, corelata cu aplicarea tehnicilor de management nutrițional.

Aceasta indica eficienta nutrienților utilizați. Următorul pas este utilizarea nivelului de nutrienți necesar

culturii pentru calcularea ariei disponibile împrăștierii ingrasamantului organic.

Evaluarea numărului de animale în funcție de terenul disponibil este o abordare mai pragmatica și este

aplicata, de exemplu, în Italia, Portugalia și Finlanda. Comunitatea Europeana a calculat balanța și

Standardele de producție a azotului pentru diferite categorii de animale și le-a prezentat în referințele

date.

Beneficiul pentru mediu dobândit: Este dificil de estimat efectul utilizării balanței nutrienților

asupra solului. Ținta este să se evite acumularea unui exces de nutrienți în sol, datorita aplicării

ingrasamintelor (composturilor). Câteodată, este posibil, ca în mod deliberat să se cauzeze un exces

temporar de nutrienți, cum ar fi fosforul, pentru al face disponibil pentru culturile ce se vor dezvolta pe

același teren.

4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI

Caracterizarea geomorfologică

Din punct de vedere geomorfologic regiunea studiată face parte din zona marginală vestică a

Câmpiei Române de NE. Regiunea este amplasată în lunca râului Buzău (malul drept) care reprezintă un

golf al Câmpiei Române ce pătrunde adânc în regiunea colinară reprezentând o câmpie aluvionară de

divagare, slab fragmentară, cu mişcări actuale de subsidenţă ce se dezvoltă la poalele câmpiei

piemontane.

Caracterizare geologică

Din punct de vedere geotectonic zona cuprinde depresiunea marginală a geosiclinalului carpatic

format la sfârşitul neogenului pe un fundament cutat, scufundat, de vârstă caledonică şi hercinică.

Pagina 80

Page 81: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Sarmaţianul este cea mai veche formaţiune care apare la zi în axul anticlinalului Monteoru în

partea nord-vestică a zonei – urmează Meoţianul, Ponţianul, Dacianul şi Levantinul care aflorează pe

flancurile anticlinalelor Monteoru şi Berca sub forma unor alternanţe de marne şi nisipuri, argile la

partea superioară.

Pleistocenul inferior (Villafranchian) prezintă o mare dezvoltare şi are o importanţă deosebită în

hidrogeologia zonei , alcătuind complexul psefitic al Stratelor de Cândeşti. Stratotipul acestor formaţiuni

apare bine deschis în dreptul localităţii Cândeşti. Acest complex este alcătuit la partea inferioară din

pietrişuri şi nisipuri medii între care se intercalează strate groase de argile şi argile nisipoase. Pe măsura

ridicării pe verticală pietrişurile prezintă dimensiuni mai mari, iar intercalaţiile argiloase sunt mai

subţiri.

În zona amplasamentului, depozitele recente au o grosime apreciabilă, aluviunile fiind constituite

din nisipuri grosiere, cu pietrişuri şi bolovănişuri situate direct peste pietrişurile de Cândeşti.

4.5. BIODIVERSITATEA

Amplasamentul propus de titularul proiectului pentru construirea fermei de pui de carne nu se

află în interiorul său în vecinătatea vreunei arii naturale protejate de interes național sau ca parte

integranta a rețelei Natura 2000 în Romania.

În înţelesul Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional _

Secţiunea a III – a – zone protejate, prin zone protejate se înţelege „zonele naturale sau construite,

delimitate geografic şi/sau topografic, care cuprind valori de patrimoniu natural şi/sau cultural şi sunt

declarate ca atare pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare a valorilor de patrimoniu”. Legea

evidenţiază zonele naturale protejate de interes naţional şi identifică valorile de patrimoniu cultural

naţional, care necesită instituirea de zone protejate pentru asigurarea protecţiei acestor valori.

Pagina 81

Page 82: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Zonele naturale protejate de interes naţional şi monumentele naturii, precum şi gruparea

geografică şi localizarea teritorială a zonelor naturale protejate de interes naţional sunt prevăzute în

anexa nr. I din lege. Zona studiată nu este inclusă în anexa.

Cele mai apropiate rezervații și monumente ale naturii localizate în apropierea amplasamentului

fermei de păsări și listate în Anexa nr. 1 – Zone naturale protejate de interes național și monumente ale

naturii din Legea nr. 5/2000, sunt Balta Albă și Balta Amară. Acestea sunt localizate la peste 3500 m

(Balta Albă) și cca. 9000 m (Balta Amară), pe direcția S-E față de terenul pe care va fi construită ferma,

în comuna Balta Albă și nu vor fi afectate de activitatea propusă în cadrul proiectului.

Balta Albă este rezervație naturala geologica, de zonă umeda, botanică și zoologică și are

suprafața de 600 ha. Rezultata din cuveta apărută prin surparea terenului marno-argilos, pe o veche albie

a râului Râmnicul Sărat care si-a mutat cursul prin inclinarea continua a Câmpiei (de subsidență) a

Râmnicului basculând în direcția NE; în balta creată, prin aportul apelor salmastre din strate freatice

(cca. 70-80%) și din apele dulci ale cursului (numit acum Boldu) de suprafața (cca. 20-30%), inițial s-a

dezvoltat o ihtiofauna reprezentativa, care într-o piramida trofica apreciabila, a servit ca baza

nutrițională pentru avifauna de pasaj (dinspre Delta și Lunca Dunării - spre râurile interioare mari, ex.

Buzău) cat și pentru avifauna în migrație (pe culoarul central European: Scandinavia - Polonia -

Romania - Asia Mica și Balcani - Egipt) contribuind la salvarea speciilor African - euroasiatice; astfel,

s-a realizat natural, de secole, ceea ce convențiile internaționale recente își propun să realizeze:

conservarea pasarilor de apă migratoare (v. acordul adoptat la Haga la 16 iunie 1995 - ratificat de tara

noastră prin Legea 89/2000).

Totuși agricultura extensivă (prin chimizare) și lipsa perdelelor forestiere (tăiate în anii 50-60) au

lipsit de protecția necesara solurile și apele astfel încât (in prezent) apele excesiv eutrofizate au dezvoltat

alte raporturi fizico-chimice și biologice, din care a rezultat Alga (Chara crinita) care inițiază nămolul

sapropelic de interes curativ (medical) și cosmetic (produsele Pell-Amar).

Balta Amară este rezervație naturala geologica, de zona umeda, zoologică, aflata tot în comun

Balta Albă, cu suprafața de 900 ha.

Este o balta constituita pe un braț abandonat al râului Buzău, ca un liman fluviatil - în mediul

căreia s-a dezvoltat o ihtiofauna de apă dulce servind ca resursa de hrana pentru avifauna de pasaj sau de

migrație. Ca și la Balta Alba, și aici indicele de ariditate ridicat, colmatarea cuvetei lacului, astuparea

izvoarelor din pânza freatica - a diminuat adâncimea apei (libera de mal) și recent, prin apariția unui

cordon sedimentat longitudinal, s-a micșorat volumul apei utile, afectând sever ihtiofauna și diminuând

major apetitul speciilor de avifauna a căror marca genetica le îndrumau de secole spre aceste bălti, acum

Pagina 82

Page 83: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI cu rol de halta (pentru hrănire și refacere) iar cândva cu însemnate spatii (in asociațiile de specii

higrofite) favorabile pentru cuibărit.

Acestea au fost declarate de asemenea arie de protecţie specială avifaunistică (Balta Albă-Amara-

Jirlau-ROSPA 0004) prin Hotărârea de Guvern nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecție

special avifaunistică, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România

și sit de importanţă comunitară (Balta Albă-Amara-Jirlau-Lacul Sărat Caineni-ROSCI 0005) prin Ordinul

M.M.D.D. nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie natural protejată a siturilor de importanță

comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România, pentru habitate de

plante de sărătură, galerii rîpariene şi tufărişuri de cătină albă şi roşie, specii de mamifere, peşti,

nevertebrate, amfibieni şi reptile cuprinse în Directivele europene.

4.6. PEISAJUL

Ferma de păsări Boldu se va realiza cu respectarea Planului Urbanistic General al comunei Boldu

şi a Regulamentului Local de Urbanism, care furnizează toate elementele pentru încadrarea în peisaj a

obiectivului. Faţă de starea actuală, zona nu se va schimba, sau schimbarea nu va fi semnificativă.

Peisajul desemnează o parte de teritoriu perceput ca atare de către populaţie, al cărui caracter

este rezultatul acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani. Această definiţie a peisajului este

dată în Legea nr. 451/23.07.2002, pentru “Ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la

Florenţa la 20 octombrie 2000”.

Legea nr. 451/23.07.2002, pentru “Ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la

Florenţa la 20 octombrie 2000”, a fost adoptată din preocuparea Statelor membre ale Consiliului

Europei - de a realiza o mai bună cooperare între membrii săi în vederea: Pagina 83

Page 84: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI - protejării şi promovării idealurilor şi principiilor care constituie patrimoniul lor comun şi că

acest scop este atins, în particular, prin acorduri în domeniul economic şi social;

- preocupării să se ajungă la o dezvoltare durabilă bazată pe o relaţie echitabilă şi armonioasă

între necesităţile sociale, activităţile economice şi mediu;

Prin construirea fermei de păsări pe amplasamentul analizat, în prezent fiind un teren

neproductiv, va exista un impact local asupra peisajului, dar care este nesemnificativ, deoarece destinația

actuală a terenului este de unități zootehnice, în trecut (până în anul 1990) funcționând o fermă avicolă.

Nu se impun măsuri pentru protejarea peisajului.

4.7. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC

Proiectul propus va avea un impact pozitiv asupra mediului social și economic prin atragerea

forței de muncă, plata taxelor locale, dezvoltarea sectorului agro-zootehnic al zonei, etc.

Impactul potențial al proiectului asupra condițiilor de viață din zonă ar putea fi unul negativ

pentru populația din partea de nord a comunei, care se află la o distanță de cca. 600 m față de fermă. De

asemenea, tranzitarea comunei cu autovehiculele destinate transportului păsărilor, atât la populare, cât și

la depopularea halelor, aprovizionării cu furaje sau pentru transportul dejecțiilor ar putea crea disconfort

locuitorilor din zonă.

Măsurile care se impun pentru diminuarea impactului, în legătură cu acest aspect vor fi detaliate

în capitolul de concluzii.

Pagina 84

Page 85: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI 4.8. CONDIŢII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL

Nu sunt afectate prin proiectul propus, obiectivele din patrimoniul cultural, arheologic sau

monumentele istorice.

5. ANALIZA ALTERNATIVELORTitularul proiectului nu dispune de un amplasament alternativ pentru construirea fermei de

păsări.

Locaţia se pretează foarte bine desfăşurării activităţii de creştere a păsărilor deoarece a avut în

trecut aceeași destinație și dispune de posibilitatea de a racorda ferma la rețelele de utilități existente în

zonă (energie electrică și gaze naturale).

6. MONITORIZAREAIn Directiva IPPC 96/61 EC, art. 9.5 se acordă fermierilor un statut special în ceea ce privește

monitorizarea: “Autorizarea trebuie să conțină și reglementarile de monitorizare a emisiilor, specificând

metodologia de măsurare și frecventa, procedura de evaluare și obligația de a furniza autorităților

Pagina 85

Page 86: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI competente datele necesare cerute în autorizație. Pentru instalațiile necesare prevăzute la pct. 6.6 în

Anexa 1, trebuie avute în vedere costurile și beneficiile realizate”.

Acest text nu trebuie văzut ca un semnal de obligaţii de monitorizare excesiva dar ele trebuie

aplicate la fermele de păsări.

In continuare sunt date câteva practici comune de monitorizare.

Fermierii vor înregistra, cheltuielile făcute de ei în special pentru furajare, combustibili (inclusiv

electricitate), consumurile de apă etc. Întrucât furajele și apa sunt principalele intrări pentru şeptelul

fermei, acestea pot fi trecute la înregistrări indiferent dacă sunt sau nu sunt păstrate chitanţele (facturile).

Înregistrarea computerizata și administrarea costurilor, intrările-ieşirile etc., sunt tot mai mult

aplicate la unităţile mari. Acolo unde se aplica sistemul de înregistrări, unitatea trebuie să fie echipata cu

apometre, contoare de electricitate și calculatoare astfel să se asigure și un control al climatului din

interiorul halelor .

Trebuie de asemenea avut în vedere ca depozitele de dejecţii trebuie verificate pentru a depista

scurgerile.

In mod curent, fermierii nu monitorizează și controlează emisiile în aer, dacă aceasta nu se

impune ca rezultat al plângerilor vecinilor. Aceste plângeri se refera în special la zgomot și emisii

odorizante.

In Irlanda monitorizarea emisiilor și a punctelor de prelevare probe de aer (mirosuri), zgomote,

ape de suprafaţa/freatice, teren și reziduuri, este impusa prin Licenţa de Control Poluare.

Este esenţial să înţelegem nivelul de utilizare a intrărilor şi crearea de reziduuri pentru a decide

dacă şi cum pot să fie făcute schimbări pentru îmbunătăţirea profitabilităţii şi în beneficiul mediului.

Monitorizarea regulată a consumului de apă, a consumului de energie (gaz, electricitate, combustibil),

cantităţile de hrană pentru animale, reziduurile apărute şi aplicarea în teren a fertilizatorilor anorganici şi

bălegarului va constitui baza pentru analiză şi evaluare. Unde e posibil, monitorizarea, analiza şi

evaluarea trebuie să fie legate de grupele de animale, operaţiunile specifice sau să fie făcute gradual,

după caz, pentru a oferi şanse de a identifica ariile ce se pretează la îmbunătăţiri. De asemenea,

monitorizarea ar trebui să ajute în identificarea de situaţii anormale şi să permită ca să fie întreprinse

acţiuni corespunzătoare.

Propunem un Plan de monitorizare a mediului, cu indicarea componentelor de mediu care

urmează a fi monitorizate, periodicitatea, parametrii şi amplasamentul ales pentru monitorizarea fiecărui

factor:

Pagina 86

Page 87: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

Pagina 87

Page 88: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Propunere Plan de monitorizare a mediuluiFerma de păsări Boldu S.C. AMC ROYAL AVIS S.R.L.Componenta de mediu Periodicitatea propusă Parametrii analizaţi Valori limită de emisie – acte normative Locul de prelevareApa apa uzată menajeră La fiecare vidanjare pH, suspensii, CCO-Cr,CBO5, azot amoniacal, substanţe extractibile, fosfor total, cupru, zincNTPA 002 Bazin vidanjabil

apă tehnologică trimestrial pH, suspensii, CCO-Cr,CBO5, azot amoniacal, substanţe extractibile, fosfor total, cupru, zincValori limită acceptate în studiul OSPA Bazin colectare

apă subterană anual pH, azotiţi, azotaţi, azot amoniacal, fier, cupru, zinc Legea nr. 458/2002 Foraje de hidro-observaţie amonte și aval de platforma de stocare dejecțiiAer aer în emisie nu este cazul - - -aer în imisie anual NH3, CH4,zgomot Valori calculate – PRTRSTAS 10009/1988 -La limita amplasamentului fermei, spre zona rezidenţialăSol anual pH, Cu, Zn, Cd, Pb, Azotiţi, Fosfor Ordinul 756/1997 Zona forajelor de hidro-observaţie

Pagina 88

Page 89: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

7. SITUAȚII DE RISCUn plan pentru evenimente neprevăzute va ajuta titularul activităţii să rezolve situaţii

neplanificate referitoare la emisii şi incidente cum ar fi poluarea apei sau a altor factori de mediu,

dacă acestea apar. Aceasta poate de asemenea acoperi orice riscuri de incendiu şi posibilitatea unui

act de vandalism. Planul pentru evenimente neprevăzute va include:

* un plan al fermei arătând sistemele de drenaj şi surse de apă

* detalii despre echipamentele disponibile în fermă, sau disponibile la cerere, care pot fi

utilizate la rezolvarea problemei de poluare

* numere de telefon de la serviciile de urgenţă şi autorităţi, şi altele, cum ar fi de la

proprietarii de teren din aval şi de la analiştii în probleme de apă

* planuri de acţiune pentru anumite evenimente potenţiale, cum ar fi incendii, scurgeri de la

depozitele de mixtura de dejecţii, prăbuşirea depozitelor de mixtura de dejecţii, deversare

necontrolată din supra-plinul de dejecţii sau pierderi de produse petroliere prin scurgeri.

Este important să se analizeze procedurile după orice incident pentru a vedea dacă se pot

trage învăţăminte şi ce ameliorări trebuie implementate.

Este necesar a se verifica structurile şi echipamentele pentru a se asigura că acestea sunt în

bună stare de funcţionare.

Identificarea şi implementarea unui program structurat pentru activitatea care se va desfăşura

va reduce probabilitatea de apariţie a problemelor. Se vor pune la dispoziţie cărţi cu instrucţiuni şi

manuale şi personalul va primi o calificare corespunzătoare.

Depozitul de dejecţii va fi verificat regulat pentru orice semne de scurgere şi trebuie să fie

corectate orice defecţiuni, cu asistenţă profesională dacă este necesar. Depozitele ar trebui să fie

golite de câte ori va fi necesar, depinzând de calitatea construcţiei lor şi senzitivitatea solului şi apei

freatice, astfel ca suprafaţa să poată fi verificată şi orice probleme structurale, defecţiune sau

degradare să fie remediate. În câteva situaţii unde inspecţia vizuală la asemenea construcţii este

limitată este recomandată monitorizarea apei freatice cu un indicator de scurgeri.

După finalizarea lucrărilor, înainte de punerea în funcţiune, titularul activităţii va elabora

toate documentele solicitate în procedura de autorizare şi care vizează situaţiile de risc, respectiv:

Plan de intervenţie în cazul poluărilor accidentale şi dezastre;

Plan de măsuri şi intervenţie privind pericolul îmbolnăvirilor cu gripă aviară; Pagina 89

Page 90: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Alte asemenea planuri de măsuri solicitate de autorităţile competente.

8. DESCRIEREA DIFICULTĂȚILORNu au fost întâmpinate dificultăţi tehnice sau practice în timpul efectuării evaluării

impactului asupra mediului.

9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNICTitularul proiectului – S.C. AMC ROYAL AVIS S.R.L. Buzău, propune construirea unei

ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu,

extravilan, Tarlaua 20, parcela 133/1, județul Buzău.

Terenul este proprietatea privată a Comunei Boldu, care a constituit un drept de superficie

(folosința terenului pe durata existenței construcției) asupra acestuia, în favoarea titularului de

proiect, S.C. AMC ROYAL AVIS S.R.L. Buzău, conform contractului de superficie autentificat sub

nr. 4426/11.10.2010, anexat prezentei lucrări.

Terenul pe care se dorește realizarea investiției este într-o zonă de terenuri agricole, situată în

extravilanul localității Boldu, folosința actuală curți – construcții și destinația stabilită prin planurile

de urbanism și amenajare a teritoriului (PUG aprobat prin H.C.L. Boldu nr. 14/2000) – zonă unități

agrozootehnice. Terenul dispune perimetral de drumuri de exploatare.

În raport cu obiectivele din zonă, terenul se află localizat la:

- cca. 500 m față de cea mai apropiată locuință din localitatea Boldu, pe direcția Sud-Vest;

- cca. 1200 m față de DN 22 Râmnicu-Sărat - Brăila, pe direcția Sud-Vest;

- cca. 3100 m față de cea mai apropiată locuință din localitatea Balta Albă, pe direcția Sud-

Est;

- cca. 6000 m față de cea mai apropiată locuință din localitatea Vâlcele, pe direcția Nord-Est;

- peste 6000 m de localitățile situate în partea de Nord și Nord-Vest.

Pagina 90

Page 91: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Terenul analizat are destinația zonă unități zootehnice, prevăzută în Planul Urbanistic

General al comunei Boldu. Accesul la teren se face din drumul DN 22, pe direcția de mers Râmnicu-

Sărat – Brăila, se virează stânga în localitatea Boldu.

Proiectului analizat în prezentul studiu - CONSTRUIRE FERMĂ PENTRU CREȘTERE

PUI DE CARNE ÎN SAT BOLDU, COMUNA BOLDU, JUDEȚUL BUZĂU prevede:

⇒ Construirea a 5 hale de producție pe structură metalică cu pereți și acoperiș din panouri

termoizolante cu dimensiunile la sol de 14.00 x 110.88 m

⇒ realizarea alimentarii cu apă dintr-un put forat, canalizare, evacuarea apelor uzate și a celor

pluviale în sistemul de colectare a apelor tehnologice;

⇒ realizarea alimentarii cu energie electrica a întregii ferme din rețeaua RENEL aflata în

proximitate pana în postul de transformare din incinta, de unde vor fi alimentate iluminatul

interior, exterior precum și al aparatelor tehnologice;

⇒ realizarea alimentarii cu gaze naturale ce vor fi folosite ca metoda principala pentru

încălzirea imobilelor din cadrul fermei;

⇒ utilarea cu echipamente performante: linii de furajare, adăpare, climatizare, încălzire,

ventilație;

⇒ construirea de clădiri/construcții anexa necesare desfășurării activității de creștere a puilor de

carne – bazin de retenție ape tehnologice uzate, platforma gunoi, depozit așternut, post

transformare, gospodărie de apa, filtru sanitar, camera frigorifica și camera necropsie;

⇒ construirea drumurilor și aleilor de acces în incinta fermei.

⇒ Împrejmuirea incintei cu gard din plasa metalica, pe structura metalica.

Caracteristici dimensionale ale construcțiilor :

Suprafața totala construita : Sc = 9 228.17 mp

Suprafețe construite hale (5 x 1552.32 mp) Sc = 7 761.60 mp

Suprafețe construcții anexe: Sc = 1 466.57 mp

Arie utila totala hale producție (5 x 1481.16 mp) Su = 7 405.80 mp

Suprafețe desfășurate hale: Sd = 7 761.60 mp

Suprafețe desfășurate construcții anexe : Sd = 1 466.57 mp

Regimul de înălțime al construcției : Parter

Locuri parcare parter-exterior 5 mașini

LUCRĂRI PROPUSE Pagina 91

Page 92: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Lucrările propuse în proiect, necesare funcționării fermei de creștere a puilor de carne, sunt

următoarele:

Dimensiuni Hala TIP :

o exterior 14.00 x 110.88 m; Sconstruită = 1552.32 mp

o interior 13.38 x 110.70 m; Sutilă = 1481.16 mp

5 Halele de producție noi construite pe structura metalica, închisă cu panouri termoizolante

și vor avea dimensiuni în plan 14.00 m x 110.88 m. Amplasarea acestora, detaliata în planul de

situație, s-a făcut ținându-se cont de normele de protecția muncii, prevenirea și stingerea incendiilor,

exigentele sanitar-veterinare, etc.

Construcții anexa aferente halelor de creștere pui:Puț forat – se va fora un put pentru asigurarea necesarului de apă după efectuarea unui studiu hidrologic. Acesta va fi echipat cu electropompa submersibila și pompa hidrofor în vederea asigurării debitelor de apă necesare funcționarii obiectivului. Pentru protectia apelor subterane este prevazut 1

foraj de observatie amplasat in parteade nord a amplasamentului intre a bazinul de retentie ape uzate si platforma de gunoi (concret – la jumatatea distantei dintre platforma de gunoi si bazinul de retentiem ape uzate tehnologice).- foraj propus: Y=676683.192 X=427917.938,

- gospodaria de apa

Y=676679.436 X=427921.623

Y=676672.678 X=427914.015

Y=676668.726 X=427917.276

Y=676675.515 X=427924.842

- reteaua de distributie a apei, de tip inel,

- canalizarea, de tip separator, ape uzate tehnologice de ape uzate menajere,

- platforma de gunoi,

Y=676692.676 X=428140.898

Y=676716.281 X=428121.203

Y=676704.844 X=428108.195

Y=676681.482 X=428128.011

- bazin de retentie,

Pagina 92

Page 93: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Y=676721.994 X=428102.272

Y=676724.329 X=428104.994

Y=676739.122 X=428092.159

Y=676736.981 X=428089.437

- dezinfector rutier,

Y=676658.176 X=427911.973

Y=676660.667 X=427909.867

Y=676648.021 X=427894.552

Y=676645.147 X=427896.849

- bazin vidanjabil ape uzate menajere,

Y=676664.142 X=427895.328

Y=676667.193 X=427892.641

Y=676664.577 X=427889.787

Y=676661.588 X=427892.461

- 1 foraj de observatie: Y=676720.287 X=428108.072

- depozitul de asternut,

Y=676737.864 X=428004.853

Y=676749.043 X=427995.440

Y=676737.160 X=427981.459

Y=676726.121 X=427991.014

Inel apă - se va realiza inelul de apă pentru întreaga ferma asigurându-se numărul necesar

de hidranți și debitul de apă stabilit în masurile de prevenire și stingere a incendiilor

Sistemul de colectare ape tehnologice – se va construi un bazin de retenție ape uzate de

aproximativ 180 mc în care să se acumuleze apa utilizată în întreaga ferma, urmând ca apele să fie

utilizate periodic pentru umectarea dejecțiilor stocate pe platforma și aplicate pe terenuri agricole, ca

îngrășământ, în conformitate cu recomandările studiului OSPA.

Apele pluviale de pe spatiile verzi perimetrale vor fi colectate prin rigole perimetrale si deversate santul care margineste amplasamentul pe latura de nord- nord-vest, cu drumul de acces.

Filtru sanitar – va avea regim de înălțime parter, urmând a fi utilizat de către personalul

productiv aferent fermei avicole de creștere a puilor de carne. Construcția va corespunde normelor Pagina 93

Page 94: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI de proiectare pentru clădiri cu destinația de locuința temporara la locul de munca și a filtrului sanitar,

finisaje interioare și exterioare corespunzând zonei în care se încadrează imobilul. Imobilul va fi

construit pe cadre din B.A. cu pereți exteriori din BCA și interiori din gips carton, acoperișul va fi

din țigla metalica și ferestrele vor fi din tâmplărie PVC cu geam termoizolant. Clădirea filtrului

sanitar va avea în componenta pe lângă funcțiunea de baza (filtru sanitar) un dormitor pentru

personal, birouri pentru personalul TESA și economist, sala de mese pentru personalul TESA și

angajații societății, spălătorie cu loc de uscare a rufelor, farmacie, depozit materiale.

Clădire posturi de transformare și distribuție energie electrica – Construcție tipizata din

panouri tip “sandwich” cu grosimea de 80 mm, desfășurata pe Parter. Clădirea va fi tehnologica,

având rolul de a adăposti echipamentele de preluare/distribuție a energiei electrice din incinta.

Aceasta va fi montata pe o platformă betonată.

Depozit așternut (paie și/sau rumeguș) – Va avea o structură metalică cu platformă

betonată cu suprafața construita 266.07 mp și suprafața utila de 250.00 mp.

Facilitate de stocare temporară a dejecțiilor – Va fi o platformă betonată pentru

depozitarea așternutului (paie și/sau rumeguș, dejecții și resturi de furaje) scos din hale la sfârșitul

perioadelor de creștere pana când acesta va fi preluat de o societate agricolă cu care se va încheia

contract pentru împrăștiere pe terenuri agricole. Suprafața construita a platformei va fi de 526.30 mp

și suprafața utila de 500.00 mp închisa perimetral cu un zid având înălțimea de 2,00 m. Gunoiul va

putea fi depus și ridicat având acces din doua direcții. Platforma de gunoi a fost dimensionata astfel

încât să se poată depozita dejecțiile generate de cca. trei serii de pui (4 – 6 luni).

Coordonatele platformei de gunoi vor fi:

Y=676692.676 X=428140.898

Y=676716.281 X=428121.203

Y=676704.844 X=428108.195

Y=676681.482 X=428128.011

Capacitatea de producţie dezvoltată la finalul implementării proiectului va fi de aproximativ

148.610 capete pui de carne/serie, 7 serii/an, ceea ce înseamnă 1.040.270 capete pui/an, cu o

greutate medie de 1,8 kg/cap, respectiv o cantitate de cca. 1.872,49 t pui vii/an.

Pagina 94

Page 95: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Breviar de calcul al dejecțiilor Halele pentru creșterea puilor de carne pe așternut permanent au suprafața utilă de 1481 mp fiecare. Cele 5 hale vor avea o suprafață utilă totală de 7405 mp. Așternutul cu dejecții de pasăre la sfârșitul seriei va avea o grosime medie de 3 cm. Volumul gunoiului de grajd evacuat din cele 5 hale la sfârșitul perioadei de creștere va fi :V= 5 hale X 1481 mp X 0,03 m = 222 mc.După aproximativ 52 de zile se depozitează gunoiul de la o serie. La fiecare serie gunoiul se va depozita maxim 6 luni pe platforma, adică 180 zile . În 180 zile se va colecta gunoi de la aproximativ 3,5 serii de pui. Deci capacitatea platformei va cuprinde :- 3,5 serii x 222 mc dejecții /serie = 777 mc gunoi de grajd;Volumul platformei : Suprafața X înălțimea pereților = 500 mp x 1,8 mp = 900 mc.Datele folosite la calculul volumului de dejecții au fost furnizate de către titular.Gospodăria de apă va fi realizata dintr-o structura metalica capabila să asigure necesarul de

apă intangibila pentru stingerea incendiilor și o rezerva de apă pentru procesele tehnologice din

ferma (inclusiv apa de băut pentru păsări).

Gospodaria de apa pentru consum tehnologic si potabil, este alcatuita din:

- Rezervor, separat de cel de incendiu, avand un volum util Vap=67 mc;

- Grup de pompare format dintr-o pompa activa si una de rezerva;

- Recipient de hidrofor cu membrana.

Coordonatele gospodaria de apa vor fi:

Y=676679.436 X=427921.623

Y=676672.678 X=427914.015

Y=676668.726 X=427917.276

Y=676675.515 X=427924.842

Camera frigorifica și camera necropsie vor fi executate din panouri tip “sandwich” de 80

mm, pe o platforma betonata. Structura de rezistenta a acestora va fi metalica.

Pagina 95

Page 96: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Camera frigorifica va fi construita pe aceeasi platforma cu cabina poarta, ocupand o suprafata

de 4.08mp. Dimensiunile in plan vor fi aprox. 2.00m x 1.96m.

Pentru a fi in conformitate cu cerintele sanitar-veterinare, in vederea depozitarii deseurilor

(cadavre pasari), se va achizitiona o vitrina (lada) frigorifica cu o capacitate de aproximativ 250 l ce

va mentine temperatura in camera de depozitare intre 0 - 4° C, impiedicand astfel procesul de

alterare a cadavrelor.

Caracteristici lada frigorifica:

a.volum brut/util ~282/247 l.

- capace izolate, drepte, glisante si suprafata din aluminu.

- temperatura reglabila intre +2° C ~ +8° C.

b. putere electrica absorbita: 100 W

c.consum: 0,9 KWH/24 ore

Aleile și platformele betonate interioare vor fi realizate din beton rutier conform

normativului NE 014 -03. Drumurile vor fi marcate conform legislației rutiere din Romania. Incinta

fermei va fi împărțită în 2 zone, curată și murdară, accesul spre zona curată făcându-se după ce

automobilele trec prin rampa de spălare și dezinfectare. Va fi prevăzut în zona carosabil și un cantar

auto.

Prin investiţia propusă se aplică o tehnologie modernă, în conformitate cu standardele din

Uniunea Europeană şi care corespunde cerinţelor legislative sanitar – veterinare, sanitare şi de

protecţia mediului în vigoare, în domeniul creşterii puilor de carne.

În urma realizării investiţiei, ferma de păsări va fi dotată cu utilaje moderne ce vor asigura

hrănirea, adăparea, şi microclimatul necesar creşterii puilor de carne. Ele formează un flux continuu,

care începe cu dezinfectarea halelor în care vor fi crescuţi puii de carne, se asigura depozitarea

furajelor în buncăre, hrănirea automată, microclimatul necesar în orice anotimp şi se încheie cu

eliminarea patului epuizat şi a dejecţiilor şi transportul lor la platforma de depozitare temporară.

Capacitatea de producţie dezvoltată la finalul implementării proiectului va fi de aproximativ

148.610 capete pui de carne/serie, 7 serii/an, ceea ce înseamnă 1.040.270 capete pui/an, cu o

greutate medie de 1,8 kg/cap, respectiv o cantitate de cca. 1.872,49 t pui vii/an.

Pagina 96

Page 97: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

10. CONCLUZIILE MAJORE CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUIAnaliza impactului asupra factorilor de mediu realizată pentru proiectul propus de S.C. AMC

ROYAL AVIS S.R.L. Buzău, evidenţiază următoarele aspecte: Pagina 97

Page 98: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI Proiectul încorporează Cele Mai Bune Tehnici Disponibile, așa cum rezultă și din tabelul

anexat „Compararea proiectului Fermei de păsări Boldu AMC ROYAL AVIS S.R.L. Buzău

cu Cele Mai Bune Tehnici Disponibile prevăzute în BREF”

Amplasarea terenului pe care se dorește realizarea investiției în raport cu zonele protejate –

locuințe nu respectă distanța minimă recomandată în art. 11 al Ordinului M.S. nr. 536/1997

pentru aprobarea Normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de viață al

populației.

Întrucât, în conformitate cu prevederile art. 10 din același act normativ „Zonele de protecție

sanitară se stabilesc, ca formă, mărime și mobilare, pe baza studiilor de impact asupra sănătății

populației și mediului înconjurător” și nu se schimbă destinația terenului prevăzută în Planul

Urbanistic General al comunei Boldu iar folosința actuală a acestuia este neproductiv (pășune),

apreciem că proiectul se poate realiza la o distanță măsurată de 500 m față de cea mai apropiată

locuință, cu respectarea următoarelor condiții:

- se va realiza o perdea vegetală de protecție pe laturile de Sud-Vest și Sud-Est ale

amplasamentului propus;

- se va reface drumul de acces la fermă, perpendicular pe DN 22;

- se va solicita acordul notarial al locuitorilor din zona posibil afectată;

- având în vedere dispunerea localității în raport cu DN 22, se va analiza posibilitatea

realizării accesului la fermă fără a produce disconfort prin zgomot, miros, sau antrenarea pulberilor

în suspensie sedimentabile;

- la ședința de dezbatere publică a raportului privind impactul asupra mediului, vor fi invitați,

cu confirmare de primire a invitației, locuitorii din zona posibil afectată de realizarea proiectului

(locuințele din partea de nord a comunei – ultimul rând de case).

Pe baza informaţiilor oferite de titularul proiectului, ţinând cont de toate aspectele analizate

în prezenta lucrare, incluzând recomandările BAT/BREF, putem spune că proiectul poate primi

decizia favorabilă a autorităţii competente pentru protecţia mediului, după evaluarea propunerilor

motivate ale publicului, în etapa de dezbatere publică a prezentului raport la studiul de evaluare a

impactului asupra mediului.

Se apreciază că proiectul propus de S.C. AMC ROYAL AVIS S.R.L. respectă recomandările

BAT/BREF şi se încadrează în cerinţele privind obţinerea acordului de mediu, în vederea

promovării investiţiei. Pagina 98

Page 99: ani Str. Cărăbuş, Nr. 19 - office@divori.ro ... · construirea unei ferme de pui de carne pe un teren cu suprafață de 34.000 mp situat în satul Boldu, comuna Boldu, extravilan,

FERMĂ CREȘTERE PUI DE CARNE comuna BOLDU, județul BUZĂU TITULAR: AMC ROYAL AVIS S.R.L.

RAPORT PRIVIND IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI În condiţiile respectării proiectului şi a normelor tehnice de exploatare, alături de măsurile de

reducere a poluării factorilor de mediu, impactul se apreciază ca fiind în limite admisibile.

Elaborat : SC DIVORI PREST SRL Drd. Ing. jurist Iuliana FECHETE Sing. Adrian SIMULESCU

Pagina 99