ANIMALE

VERTEBRATE

Realizator: Pop Claudia

Clasa: a VI-a B

Profesor: Ivasuc Melinda

Cuprins

1.Peşti • Peşti osoşi

• Peşti cartilaginoşi-osoşi (sturioni)

• Peşti cartilaginoşi

2.Broaşte sau amfibineni • Broaşte cu coadă

• Broaşte fără coadă

3.Păsări • Grupe de păsări

1. PEŞTII

Peştii sunt cele mai simple vertebrate care trăiesc în mediul acvatic.

Reprezentanţi: crapul, ştiuca, somnul, păstrăvul, scrumbia, morunul, nisetrul, rechinul etc.

Caractere generale:• Corpul are formă de fus (hidrodinamică) la cei care sunt foarte buni

înotători, dar suferă modificări la cei care trăiesc pe fundul apelor.

• Peştii înoată cu ajutorul înotătoarelor perechi şi neperechi.

• Scheletul osos este format din: scheletul capului

scheletul trunchiului

scheletul înotătoarelor

• Sistemul nervos are o parte centrală (encefal şi măduva spinării) şi o

parte periferică (ganglioni şi nervi).

• Ochiul nu are pleoape. Peştii disting, la distanţă mică, lumina şi culorile.

• Urechea apare pentru prima dată în seria animalelor; menţine echilibrul.

• Organele mirosului se găsesc pe partea superioară a botului.

• Organele gustative sunt reprezentate de grupări de celule situate pe

buze, în cavitate bucală, în mustăţi şi în piele.

• Linia laterală şi vezica înotătoare există numai la peşti.

• Sistemul digestiv este format din tubul digestiv si glandele

anexe.

• După natura hranei, peştii se împart în: peşti carnivori

peşti omnivori

• Inima este formată dintr-un atriu şi un ventricul. Circulaţia

este simplă.

- Respiraţia se realizează prin branhii

• Sistemul excretor este format din doi rinichi şi două uretere

care se deschid lângă orificiul anal.

• Sexele sunt separate; femela produce ovule (icre), iar masculul

spermatozoizi (lapţi).

Clasificare: peşti osoşi

peşti cartilaginoşi-osoşi

peşti cartilaginoşi

1. opercul

2,5. linia laterală

3,4. înotătoare dorsale

6. înotătoare codală

7. înotătoare anală

8. solzi

9. înotătoare abdominală

10. înotătoare pectorale

Peştii osoşi

-> reprezintă 90% din peştii actuali

Reprezentanţi: crapul, şalăul, ştiuca, somnul, tonul, guvidul, căluţul-de-mare.

Caracteristici:• Forma corpului este diferită.

• Au culori de protecţie adaptate mediului de viaţă.

• Scheletul este în întregime osos.

• Gura are o poziţie terminală şi uneori are dinţi.

• Branhiile sunt acoperite cu opercule.

• Coada are doi lobi egali.

crapi ştiucă

păstrăv Scrumbia de Dunăre

Peştii cartilaginoşi-osoşi

Reprezentanţi: cega, păstruga, morunul şi nisetrul.

Caracteristici:• Scheletul este în mare parte cartilaginos.

• Craniul este alungit şi formează un fel de cioc.

• Nu au solzi, dar de-a lungul corpului se găsesc cinci rânduri de plăci mari şi osoase.

• Gura este aşezată pe partea ventrală a capului, nu are dinţi şi are forma unei despicături transversale.

• Branhiile sunt protejate de opercule.

• Coada este formată din doi lobi inegali.

• Sunt peşti răpitori.

• Păstruga, morunul şi nisetrul au icre de culoare cenuşie sau neagră, foarte mult apreciate.

morun cega

păstrugă nisetru

Peştii cartilaginoşi

Caracteristici: • Au scheletul cartilaginos.

Reprezentanţi: rechinul, vulpea-de-mare, vulturul-de-mare, torpilele

Curiozităţi: • De la un morun de 1.400 kg s-au scos 400 kg de icre (aprox. 4.500.000

de icre).

rechinul

2. BROAŞTE sau AMFIBIENI

Sunt vertebrate care trăiesc atât în apă, cât şi pe uscat.

Reprezentanţi: broasca-de-baltă, broasca râioasă, brotăcelul, salamandra, tritonul şi

proteul.

Caractere generale:• Pielea este foarte subţire, umedă, cu mai multe vase de sânge

şi are rol în respiraţie.

• Sistemul muscular este mai dezvoltat decât al peştilor.

• Scheletul este mai bine diferenţiat.

• Sistemul nervos este format dintr-o parte centrală şi una

periferică.

• Ochiul este protejat de pleoape.

• Urechea este delimitată spre exterior de membrana

timpanică.

• La unii amfibieni limba este mare, cleioasă şi prinsă de partea

anterioară a maxilarului. Partea liberă a limbii este îndreptată

spre fundul gurii, fapt ce uşurează prinderea insectelor.

• Glandele anexe sunt ficatul şi pancreasul, iar tubul digestiv se deschide într-o cloacă.

• Apar plămânii, cu două bronhii şi trahee.

• Sistemul circulator este format din inimă (două atrii şi un ventricul) şi din

vase de sânge: artere

vene

capilare

• Circulaţia este dublă.

• Sistemul excretor este reprezentat de doi rinichi, două uretere şi vezica

urinară.

• Sexele sunt separate. Fecundaţia este externă şi se realizează în apă.

Dezvoltarea amfibienilor se face prin metamorfoză.

Clasificare: broaşte cu coadă

broaşte fără coadă

broasca râioasă brotăcel

Broaşte cu coadă

Caracteristici:• Au coadă.

• Membrele sunt egale ca mărime.

Reprezentanţi: salamandra, tritonul si proteul.

salamandra

Broaşte fără coadă

Reprezentanţi: broasca-de-baltă, broasca-de-pădure, broasca râioasă şi brotăcelul.

Caracteristici:• Membrele posterioare sunt mai lungi decât cele anterioare.

• Degetele sunt prevăzute cu o membrană interdigitală.

Curiozităţi: • Broasca este un animal curios: -> nu se îngraşă niciodată

-> iarna îşi reduce metabolismul,dar nu slăbeşte

-> poate fi îngheţată şi apoi revine la normal

broasca-de-baltă

AMFIBIENI

• ADAPTĂRI LA MEDIUL ACVATIC

• Respiraţia tegumentară (prin piele)

• Membrana interdigitală

• Reproducerea

• ADAPTĂRI LA MEDIUL TERESTRU

• Membrele• Sistemul osos şi

muscular bine dezvoltate

• Respiraţia pulmonară• Ochii prevăzuţi cu

pleoape

3. PĂSĂRILE

Păsările sunt vertebrate superioare, adaptate la zbor.

Reprezentanţi: flamingo, pinguinul, pescăruşul, şoimul, egreta, pupăza, cucuveaua, pescăruşul

albastru, colibri etc.

Caractere generale:• Corpul este fusiform (aerodinamic) şi acoperit cu pene.

• Membrele anterioare s-au transformat în aripi.

• Pielea este uscată, cu o singură glandă care produce o substanţă grasă.

• Apar oasele pneumatice şi carena (osul pieptului).

• Degetele sunt de obicei în număr de patru.

• Temperatura corpului este constantă (sunt homeoterme).

• Ochiul este adaptat pentru vederea diurnă sau nocturnă. Ochii nu se pot

roti, dar păsările îşi pot roti mult capul.

• Esofagul se măreşte şi formează guşa.

• Stomacul are două camere, a doua fiind pipota sau stomacul măcinător.

• Sistemul respirator este adaptat mediului aerian: laringe superior

laringe inferior (sirinx)

plămâni şi saci cu aer

• Inima are patru camere. • Circulaţia este închisă, dublă şi completă. • Vezica urinară lipseşte, au cloacă • Numărul de ouă depuse anual de păsări este foarte mic. Ambii părinţi clocesc, pe rând, ouăle. • Puii pot fi neputincioşi sau pot părăsi imediat cuibul.

Prezintă dimorfism sexual (femelele se deosebesc de masculi, care de obicei au un penaj mai vast şi mai colorat).

Curiozităţi: • Nandu (struţul american) are un comportament ciudat. Mai multe femele depun ouăle în acelaşi cuib (50-80 ouă). Ouăle sunt clocite numai de mascul şi tot el îngrijeşte puii.

flamingo pinguini pescaruş

şoim egretă pupăză

cucuvea pescăruş albastru colibri

Grupe de păsări -> Clasificarea păsărilor s-a realizat după criterii:

• externe (forma ciocului, a picioarelor şi mărimea aripilor)

• interne (schelet-carenă)

• ecosistemul din care fac parte

Stârcii

Reprezentanţi: barza, cocostârcul, egreta, bâtlagul etc.

Mediul de viaţă: locuri mlăştioase sau marginea apleor.

Raţa şi gâsca sălbatică, lebăda

Mediul de viaţă: lacuri, bălţi, iazuri.

Cocoşul-de-munte, ierunca

Reprezentanţi: potârnichea, fazanul comun, păunul, curcanul etc.

Porumbelul, turtureaua, guguştiucul

Curiozităţi: • Oamenii au încercat să reproducă prin note muzicale cântecul păsărilor.

Simfonia pastorală a lui Beethoven transpune cântecul privighetorii, al cucului.

şi al pitpalacului.

Cucii

Mediul de viaţă: arboricol.

Ciocănitori

Mediul de viaţă: arboricol.

-> sunt păsări insectivore foarte folositoare

Păsări răpitoare de zi

Reprezentanţi: uliul găinilor, acvila, şerparul, şoricarul, condorul, vulturul pleşuv

Caracteristici:• Vânează numai ziua.

• Picioarele se termină cu patru degete, cu gheare mari, ascuţite şi

încovoiate.

• Ciocul, puternic, este adaptat pentru a sfâşia prada.

• Aripile şi coada sunt lungi, cu pene foarte tari.

• Sunt foarte bune zburătoare.

• Se hrănesc cu şoareci, şerpi, broaşte, iepuri, păsări, hoituri și chiar insecte.

• Disting de la mari înălţimi prada de pe sol.

• Îşi fac cuiburile pe stanci şi arbori înalţi.

• Puii sunt neputincioşi.

Păsări răpitoare de noapte

Reprezentanţi: bufniţa, cucuveaua, huhurezul, ciuful de pădure

Caracteristici:• Ziua stau ascunse, iar noaptea ies la vânat.

• Se hrănesc numai cu pradă vie.

• Nu au guşă.

• Zboară fără zgomot: penele sunt foarte fine

aripile sunt late şi lungi

coada este scurtă

• Ochii sunt mari, cu pupila dilatată şi auzul foarte fin.

• Cuibăresc în locuri ascunse, unde stau şi ziua.

• Puii sunt neputincioşi.

• Doar bufniţa este dăunătoare, deoarece se hrăneşte cu păsări.

• Celelalte răpitoare se hrănesc cu şoareci, viermi şi insecte.

-> sunt păsări folositoare pentru că se hrănesc cu mulţi dăunători.

Curiozităţi: • În stomacul unei ciocănitori s-au găsit 1.000 de furnici, iar în stomacul

unui cuc 134 omizi şi 18 puişori de şopârle.

• O cucuvea, din apropierea unei locuinţe, distruge mai mulţi şoareci şi

şobolani decât trei pisici.

barză raţă sălbatică fazan

porumbel ciocănitoare

uliul găinilor bufniţa