Anni I — Nr. 98. Ese de t r e i ori in septemana: M e r o u r i - a , T i n e r i - a si Domineo'a , eand o cola intréga, oand numai diumetate, adecă dnpa momentul

impregiurarilor. Pretiil de preoameratUnet

p e n t r u A u s t r i a : pe an intreg 7 fl. a. t . » diumetate de an • • • • 4 » » * „ patrariu » , . • - a » » »

p e n t r u R o m a n i » si S t r a i n e t a t e : pe an Întreg 16 fl. v. a.

„ diumetate de an • 8 » » » „ patrariu » » . . . . 4 » * „

Viena 3 / 1 5 diec.

Astadi se desbate in diet'a Ungariei proieptul de adresa ce-1 reproduserăm in nr, tr. Soirile consuna tote in afirma-tiunea cà acesta desbatere se va fini for­te rapede, si cà asta unica siedintia va, fi de ajuns pentru a statorí termina a. dre« ei.

Cas'a magnaţilor dietei are cati-va membri, cari ar dori a se infatisiá nain-tea tronului cu adresa separata. Dar con­siderând rol'a secundaria la care e îm­pinsă acesta casa fatia cu ceea a repre­sentantilor, mai considerând si aceea cà chiar in cas'a de sus sunt mulţi aderinti ai adresei representantilor, vom conchi­de de aci cà o adresa separata ar avé se dee de multe pedece, reesirea la tóta in-templarea ar fi anevoia daca nu imposi­bila. Se mai avem in vedere si aceea cà pentru o adresa separata a casei magna­ţilor nu e neci us neci despusetiune in dreptul public al Ungariei. Desl intr'a-dever acést'a li-ar fi mai putiena pedeca.

Partit 'a stânga a dietei in siedintia clubului seu ce a tienut'o ieri^ venind vorba despre lucrările subcomitetului de 67 in caus'a afacerilor comune, decise ca se partecipe luni'a venitóre, totodată retrase votul minorităţii (adecă votul lor propriu) din numitul subcomitet. Vedem aci inca o dovéda despre eont ie legw intre drépt'a si stang'a.

T o t in acea siedintia a numitului club se atinse si cestiunea natiunalitati-lor, despre care vorbesc corespundintii noştri mai la vale.

Direptiunea ce a luat diet'a ungu-résca prin tonul adresei sale, importan-ti'a resultatului desbaterilor dietei actua­li, atrasera cu drept cuvent atenţiune mare din tote părţile a supra Pesu-i. O parte a diarîsticei nemtiesci crede cu e vorba despre esistinti'a monarchiei ca potere mare europeana, séu despre im­partir ea ei in dóue state mice, cu putiene legature intre sine, si astfel putien capa-ci a résiste loviturele ce casualminte li s'ar trimite din strainetate. Concomitand pre aceşti omeni in firul părerilor ce desfasiura, găsim cà magiarii din caus'a tonului adresei de pre més'a dietei au trebuit se-si pérda tóta simpati'a avuta la Viena, se suprinda cu neplăcere pe miniştrii si desclinit pre d. Mailatu care vede o remuneratiune a resultatelor forte slaba in proportiune cu nisuintiele lui cele mari.

Ar fi unilateralitate daca ne-am su­pune orbisiu acelor păreri, pentru cà de alta parte seim cà mai dilele aceste Maj. Sa Imperatul primi in audiintia o depu-tatiune din Buda cu primăriul in frunte care cerea se se indure Maiestatea a-si mutá câtva timp locuinti'a in capitalea Ungariei. Intr' adever o à nu i se fece promisiune apriata, dar primirea ei cea buna, apoi unele pregătiri ce se fac in numit'a capitala, ne fac a presupune îm­plinirea cererei, si acést'a ar fi o demin-tire in fapta a aserţiunilor de mai sus cà magiarii ar fi perdut simpati'a regiunilor politice innalte.

Viena, doinijieea 4/16 decembre 1866.

In timpurile scomotóse, intre fre­cările partitelor, estreinitatile si esagera-rile au îndatinat a fi la ordinea dilei. De aceea suntem îndemnaţi a deduce cà si asta data, adeverul se duce pre o cale cam de mediloc si nu-si face tréba co­muna cu neci o partita.

Dintre părerile străine despre ce­stiunea Ungariei, telegraful ni aduse din Londra un estras dintr'un articlu ce vi­neri lu publica diariul anglu „Times," acest ministru fidel al opiniunei publice in Anglia, si carele pana acum'a n'a pri­mit inca vot de neîncredere. Acest organ sfatüiesce Austriei se nu restitue consti-tutiunea ungurésca de la 1848. Conces-siunea séu opusetiunea — dice el —sunt egal periculóse ; totuşi Austri'a nu trebue se se ucidă ins'asi pre sine pentru san-ti'a drepturilor magiare. Restituirea ace­stei constitutiuni ar insemná a derimá Austri'a, fora a poté edifica Ungari'a. Provinciele nemtiesci sunt adeveratul e-lement de potere al Austriei.

Aceste sfaturi angle vor fi multor'a bine venite, dar in ordinea prima ele mana ap'a pe mór'a centralistilor nemţi prin intonarea poterei tierilor nemtiesci. Centralistii precepura acést'a deloc, pre­cum si importanti'a acestui sfat tocm'a in timpul de fatia, de aceea puseră in lu­crare fel de fel de comenţarie. — si-îp-córda aptivitatea de nou, si de óra-ce in dilele trecute aretasera scăderile dua­lismului pentru monarchia pana la asau-riatiunea argumintelor, li remane acù numai a aretá bunetatile ce i-ar poté în­tinde un parliament centrale. In zelul programului lor politic pretind de repe­tite ori conchiamarea senatului imperiale.

In deducerile lor de la sfaturile lui Tiui' pana h. conchiamarea senatu­

lui imperiale, nu potura *e uu atiugu ce âiiuiica Ti ansilvani.ei «'» Lx-„ . '«vsta as­tadi intre altele si diariul „Presse," desl nu cu atate arguminte politice si atat de chiare cum ne-am îndatinat alta data a observa in acest organ. Se pote cà a-cum'a a improvisât, s'a cam grăbit, voind a folosi efeptul prim al impressiunilor sfatului dat de „ Times, " éra de alta par­te se nu fie intrecut de cursul rapede al evinemintelor. Cu tote acestea Presséi i succese binisior, càci e lesne a aperá o causa drépta. Dupa ce aréta cà uniunea Transilvaniei cu Ungari'a nu e compli­nită, si dupa legile esistinti nu se pote îndeplini, se intielege cà apoi trage pe córd'a sa cotidiana chiamand Trni 'a la senatul imperiale.

Diplomati'a europeana desvólta in aceste mominte putiena aptivitate cu re-latiunile inter natiunali. Mai mult neci nu recere de la ea acù situatiunea, pentru cà mai fie care stat are cate o cestiune interna ce-i absorbe tóta atentiunea.Asiè Franci 'a ascépta sciri din Messie, ingri-gesce retragerea trupelor din Roma, se ocupa de reform'a miliţiei. — La Bero-lin se vor fi întrunit astadi representan­tii poterilor nemtiesci de nord, cari au se compună confederatiunea nemtiésca nor­dica. Scopul intrunirei lor e desbaterea

constitutiunei ce se va dá confederatiu-nei nóue.

Angli'a are de lucru cu Fenii. — Spani'a cu unionistii. — Turci 'a cu Can-di'a, éra Rusi'a se inarma, un fapt ce ar fi amenintiatoriu pentru statele vecine, dar pre care oficiósele de Vien'a vreu se-1 scie cà asta data e numai cestiune intona rusésca.

Conferinti'a deputaţilor romani de la diet'a din Pesta.

Intr'o epistola ce ni se trimite de la Pesta, cu datul 13 /1 diecemvre, ni se scrie : „ Astadi la 10 óre nainte de médiadi, ablegatii romani de la diet'a de aici tie-nura conferinti'a prima in otelul la „Ti­gru." Caus'a, cà acést'a s'a intemplat a-siè de tardíu, e cà partea cea mai mare a ddlor ablegati absentară pana mai di­lele trecute. Obieptul, pentru a căruia desbatere si decissiune s'a intrunit astadi conferinti'a, e urmatoriul: E cunoscut cà dupa prorogarea dietei, in cele din urma dile ale lunei lui juniu, ablegatii romani, mai nainte de a paresi Pesta, tienura o conferintia privata cu colegii lor de natiunalitate şerbi, si a căreia ré­sultat fu cà se pronunciara si ingagiara cumca deloc ce se va conchiamá érasi

diet'a, vor lucra împreuna pentru ca se. com«../,« , „ n ç ? ^ ^ k j M ' a iz­belor si natiunalitatilor pavrtm, nma ca' constataseră folosul si necesitatea unei astfel de procédure solidarie. — Deci fraţii şerbi deloc ce se aflara asta data aici adunaţi, reveniră la acel ingagia-ment si aflara cu cale a alege den senul lor doi membri, anume pre dd. Manoi-lovici si Miletici, insarcinandu-i ca in contielegere cu ceia-l-alti doi cari se vor

Jin p a r t e a i . . j , , . . i .

< V p r e proieptul de fc.gv si a unei parti si dec ip ie cel'a a partn ceiei-l-alte, nisu-ind a contopi amendóue proieptele in unul comun, pre care apoi intr'o reuni­une comuna se-i desbata si stabilésca pentru a-1 substerne cu toţii dietei. As­tadi asiè-dara, conferinti'a romana avù se-si aléga si ea din parte-si pre cei doi membri, cari se conlucre la compunerea unui proiept comun. Fora vorba multa, si in armonia forte buna se facù acesta alegere prin votare secreta, esind cu majoritate precumpenitórie de voturi dd. V. Babesiu si J . Hodosiu. — Spre man-gaiarea si bucuri'a natiunei romane me­rita se amintim cà frăţietatea si încrede­rea intre ablegatii romani n'a suferit ne­mica prin cunoscutele bârfele ce se res-pandira de un timp in cóce ca din co­manda si dup'o sistema; din contra, cu cat ved mai apriat opintirile inimice, cu atat'a mai mult recunosc necesitatea de a se alipi strins unul de altul."

Onóre se cuvine ablegatilor romani cari nu vor neci un fir de per a se abate de la calea ce li o prescrie sublimitatea missiunei lor, li o indegeta dorintiele si suferintiele poporului din a căruia mani curate romanesci primiră mandatul lor.

Pentru cà trecutul ne-a predat epó-cei actuale in stare lipsita de drepturij

Prenumeratiunile se fao la toti dd. copspnù dinţi a-1 noştri, si d'adreptul la Redáifeísíne J o s e f s t a d t , L a n g e g a s s e Mr. -13^ i t i%, sunt a se adresa si corespundintielo, ce pçîJÇjoe , , Redactiunea, administratiunea^éu speditiA?fefgá%> câte vor fi nefrancate, nu se vor, primi, éra cele

anonime nu se Tor publica.

Pentru a n u n c l e s l alte co'municatiuni de l ite­res privat — se reepunde cate 7 or. de linie, repetirile se fao cu pretiu scadiut. Pretiul timbrului cate 30 cr. pentru una data, se

anteeipa.

de aci sperau partitele, cäri din cand in cand aspirară lapotere, càpentru a^si ase-curá spriginul poporului roman, este de ajuns 'a-i arunca numai o partecica din acele drepturi, cari i competiesc 1 deplin dupa drepturi divine si umane, numai nu dupa decisiunile artificióse ale cutarei le-gelatiuni nisuitórie la omnipotinti'a ma-joritatei parlamentare, spre scăderea si terorisarea pretensiunilor drepte ale mi­norităţii, — éra altele din acele partite sperau cà pentru a casciga pentru sine poporul roman este de ajuns ceva si mai putien, e de ajuns a nu-i infige doreri nóue in stare de resuflare si repaus dupa cele suferite in trecut. — Si mai erá cate un om care credea cà romanul ar poté fi indiferinte si pentru loviture nóue, nu s'ar intórce a cere socóta de ce i se in­templa, si daca cumva totuşi s'ar intórce, acést'a ar face-o numai pentru a săruta mănunchiul sbiciului ce l'a lovit.

Dupa părerile si credintiele acestor partite, rol'a ce i s'ar fi venit natiunei ro­mane n'ar fi fost alfa de cat a siervi de instruminte ori cărei partite de la potere, instruminte permaninti pentru veri ce tendintie si casi introduse la inventariu se le aiba cel ce va dori a se folosi de ele.

Nu demult se fece a^el ablegatilor romani a trece in part^'a conservativilor din di©ta, se li stee intr'ajutoriu a împin­ge lumea moderna cu câteva diecenie m-deretru. ^ . . , o v e m n e m i c a imbucui* toriu in trecut, n'aveiu o m B a pentru care se dorim a reveni la © I n i D a r e bine c'am trecut si preste 1791 si preste io4.7 si 1 8 4 8 . Éra morala politicei nóstre nu n o lasa la aliantia cu partit'a ce nu recunó-sce de drepte pretensiunile nóstre, — intere1?1"! nostru r>n parmit»-. uliantîe cu fei ce neci p r è sini nu t>~ p .t pustiené

moí im se ajute . alt^r'a, dov'df. .-..sta

partita, ca atare, de atunci desparù din

dieta.

Nesmintit cà caus'a natiunalitatii

nóstre si-va fi avend inimici si in partit'a

dreptei si in cea a stângei din dieta. Ni

remane inse convingerea cà intru nemica

n'am contribuit a urcá patimele cutaror

inimici din partitele mari, a le urcá prin

alianti'a nóstra nenaturala cu partit'a cea

mai slaba, cea de popularitate mai pu­

tiena.

Drépt'a si stang'a sunt contielese,

ele si-au impartit rolele, acést'a se vede

binisior. In fati'a acestui evinement, se

impartira si romanii la votare. Se póté

cà neci dupa o contielegere premerga-

tórie nu s'ar fi intemplat altmintre mai

bine. E i aretara prin acést'a cà precep

vointi'a ambelor partite, si cà neci un'a

nu-si póté tiené tendinti'a ascunsa de ei.

Aci nu erá vórba de cestiune natiunala,

si romanii se potura imparti fora de pe-

riclu, aretand cà convingerea nu li e ser­

va veri unei partite.

Contielegerea si procedura statorita

fora de influintiare a ablegatilor romani,

va dovedi si mai mult mandantilor ce

pote face un popor desceptata la con-

sciinti'a natiunala.

Dorintiele si pretensiúnile nóstre natiunaii sunt si intru interesul monar-chiei. N'avem se perdem acést'a neci cand din vedere. Austri'a si-a alesdevisea njustitia r*gnorum fundamentum, " deci nu sufere Indoiéla cà summus justitiarius are se se pronuncie pentru caus'a justa.

Cu incredintiare in acésta dreptate a causei nóstre, nu ne vom lasá se fim seduşi de neci o partita, ci vom asceptá triumful care caută se vina cu securitate.

Din acest punt de vedere, avem se ne bucuram de direptiunea ce-au luat'o mandatarii natiunei. Un pasiu bun, va aduce cu sine si cele lalte bune. Se spe­ram cà acésta contielegere si conlucrare va domni curund intre toti romanii, pen tru ca se póta face a se convinge locu rile competinti despre nisuintiele nóstre drepte, — atunci si in Transilvani'a va cadé acea sistema, care prin o nóua lege eleptorala nefavorabila pentru romani, désarma din capul locului naţiunea ro­mana mai cu totul de armele parliamen tarie ce-i competiesc, si astfel desarmata o chiama apoi intr'un parliament vecin ca se se apere.

Pesta 11 dec. n. 1 8 6 6 . * )

(m) É r a me apuc se-ti mai scriu cate ce va, die Redactor, cate ceva din dieta si cate ce va si de pre langa dieta.

Mai nainte de tdte am se-si amintesc des pre demustratiunile si contra-demustratiunile intentate partitei de stânga. Despre conductul de făclie, cu care onorà tenerimea de la uni versitate j o i sér'a pe partit'a stânga si pe cori­feii e i , dmenii partitei din drépta respandesc sciri, cumca a fost fapt'a unor baieti usiurei si seduşi, si „ P e s t i N a p i d " incepù a publica chiar dechiaratiuni din partea studintilor in a-cesta privKitia, dara numai atat'a a trebuit,pen tru ca „ H o n," organul stângei se-si deschidă si el coldnele pent*u aperarea pasului studinti lor. S e crede cà in cat pentru tinerime, „ H ^ « ' va Învinge; cu tdte acestea bărbaţii cei maturi aî ^ - r 1 * 1 ^ *°iacirea partitelor, prin o a r D

aruncară marul discordiei - " u l * n e a s t u " didsa, atragend'o pe ' " a i a d e l a s t u d i e m l u P " tele si intr igele politice, — o întreprindere de urmări - pururea nefericite.

Mai de parte am a-Ti spune cà vorbele lui Deák de jo i ' a trecuta, prin cari dechiarà, cà el nu si - face de lucru cu bărbaţii de la cârma, ni< i i tiene pe ei vinovaţi pentru cà lucrurile merg reu si constitutiunea nu se pune in lu­crare, fiind tdta caus'a n u m a i s i s t em ' a , pe ianga carea nici alti bărbaţi n'ar poté face mai mult, — acést'a dechiaratiune die, afla in cer­curile private si prin cluburi din di in di o critioa tot mai aspra, si contrarii lui Deálc în­t reba : „bine, cine e sistem'a? — cine a

* ) Din lips'a spaţiului numai acum'a potem produce. Red .

urdit'o si o sustiene, si cine e responsabil pentru ea?? — Daca nu miniştri,???" Aci dl Deák, vrend a face un siervitiu bărbaţi­lor din fruntea regimului, a cadiut in consecin-tîe cu totul neparlamentariel — Al tcum tdte acestea — multiamita Domnului, cà nu se ating de noi si caus'a ndstra, si noi n'avem se luàm notitia de ele, de cat numai pentru ca se in-vetiàm. —

D i n siedinti'a de astadi a dieteî, in care se citi proieptul de adresa al emisei comisiaoi de 15 , am se-Ti spun, cà o parte mare a casei, anume toti cei neiniciati, nu puţin fura suprinsi, cand audîra, cum acest proiept se apropia de ideile si açgumintele dlui Coloman T i s z a , d e s i acestea prin o majoritate imposante erá trântite. So dice cà pana domineca demanéti'a proieptul de adresa se aflá compus strins dupa votul ma­joritate!, dar in acea di un matador din taber'a lui D e á k se fie primit din Viena, de la per-sdna informata si competinte — sciri fdrte ne­plăcute si deprimatdrie, pe temeiul caror'a par­tit'a lui D e á k se aflà îndemnata a se apropia cu mai mulţi pasî de — partit'a lui T i s z a -G h i c z y ; se facii deci, cum se sioptesce, un compromis intre ambele partite, si proieptul de adresa se fie resultatul acelui compromis. — Pana in cat sidptele amintite snnt basate in a-dever, nu sum in stare a spune; atat'a inse e nedenegabîle, cà cuprinsul proieptului de a-dresa ce-1 audiram adi, mai mult sémena a —• stang'a, de cat a drépt'a. S e pronuncia in acest proiept pe fatîa, cà diet'a nu-si pdte continua aptivitatea legelativa pana ce constitu­tiunea nu se pune deplin in lucrare, si chiar in desbaterea si staverirea proieptului a-supr'a afacerilor comune, diet'a nu pdte intrá. Va se dica, comisiunea de 67 si-va gatî elabo­ratul, dar diet'a insasi nu-1 va luá la desbatere si decidere fora ministeriu respunsabil si resti­tuirea tuturor postulatelor constitutiunale. — To t din propunorea dlui T i s z a s'a primit si pasagiul in privinti 'a natiunalitatilor, un pa­sagiu ce — pe romani cel puţin nu-i pdte mul-tiumi, cuprindiend el numai îndatinatele frase magiare, cumca adecă legelatîunea vré se re-spepteze dreptele dorintie a le natiunalitatilor, — firesce cele „drepte" dupa preceperea fraţi­lor magiari, éra nu a insesi natiunalitatilor. — Domni'a T a , die Redactor, vei pofti pdte a aflá,

oà — dre ce< fel se, fie acele ™>îri

J l u , W - j r u a c r a calincate a provoca de o ilat» o strămutare atat de esenţiale si nepreve-diuta? — Ce-Ti pot spune, o atat'a cà se siop­tesce, cumca in cercurile decidatdrie mai inalte, prin un incidinte fdrte prdspet, s'ar fi făcut im­posibile — nu numai concesiunile pretinse de Ungaria, séu adecă de magiari, ci — ciliar si cele pana aci puse in secur aspept. Căuşele acestei fase atat suna de curidse seu chiar aven-turidse si critice, in cat — nu se pot descrie; dar — nici pré afla crediatori, ci dmenii de ca­racter practic sunt plecaţi a le privi de — pre-teste. Cu tdte, fraţii magiari, mai ales cei de temperament mai sangios, sunt fdrte mâhniţi, si nici pe o fatia nu mai vedi trasurele speran-tiei celei viue, ce se manifesta nainte cu 3 — 4 dile. — Ast 'a e situatiunea presinte. —

I n cat pentru procedur'a asupr'a aminti­tului proiept de adresa, asiè se suna, cumca

acei'a in siedinti'a de sambet'a venitdria se va

primf — fora discusiune, ce — daca s'ar a-

deveri, tare ni aduce a minte de impregiurarile

si consecintiele adresei a ddu'a din 1 8 6 1 , prin

carea, dupa cum seim, s'a fost rupt firul pertra-

tarilor de impacatiune intre Ungaria si Au­stria pe patru ani si mai bine. Mulţ i se tem, ca se nu amblàm si adi asiè; dar intre aceşti mulţi, cred cà n'am lipsa se-Ti spun, cà — sunt pré putini romani ! Acolo a dus tréb'a fraţii magiari cu suprematfa si egoismul lor. —

Pesta in 2 / 1 4 diec.

(u) Mane asiè-dara va veni la desbatere meritorie in dieta cunoscutul proiept de adresa; dar acésta desbatere dupa tdte semnele oe avem, nu va fi lunga si înfocata. Deakîsth, ce o drept, sunt pregătiţi a-si aperá cu tdte ar­mele parlamentarie pusetiunea sa, daca adecă s'ar ataca aceea din partea stânga; dar acésta parte, precum aud din conferintiele ei, nu cu­geta la vr'un atac serios. E a se va multiumí a dechiarà prin gur'a lui Coloman T i s z a , cumca — în cat proîcptul de adresa al dreptei staru-iesce la denumirea de loc a ministeriului res­ponsabile si la restitutiuuea constitutiunei in fapta, intr ' atat'a si stang'a lu partinesce; in cat inse el atinge lucrarea séu continuarea lucrarei comisiunci pentru afacerile comune, intr' atat'a stang'a lu respinge.

In conferintiole clubului stângei, ce se tienura adi de la 10 dre pana aprdpe la 2dupa amédi, se staveri finalminte acésta pasire, si tot­odată păşirea mai de parte fatîa cu comisiunea de 67 pentru afacerile comune. I n cesta din urma privintia, dupa cum intielesei, stang'a a) va refusa a intră iu disensiunea opera­tului subcomisiunei de lő, — dar apoi se va supune majoritatei (!) ; b) intrând in pertra-tare, ea va refusé recunóscerea. de cause comune cu Austria — dar inse se va supune majoritatei ( ! ! ) ; — c) in fine ea va combate din tdte poteriele proieptul comisiunei in casa, daca adecă acei 'a s'ar intenta a se luá la des­batere publica — cu séu fara ministeriu.

Ast 'a e modulprocedendi a stângei; al dreptei e cuprins in proieptul de adresa. —

Tot in siedinti'a de adi a clubului stângei, dl Dr . Alesandru de Moiconi facù pré bine

motivat'a propunere, ca stang'a solidarminte se

lAc-nn îrt o îor l înt î 'n rli> m o n f » a rlîoteî Ster -gerea spresiunei de „magyar nemzet" din

proieptul de adresa, antaiu: pentru cà naţiu­nile nemagiare din tiéra nu se numesc si nu vréu se fie numite cu acésta spresiune; era a dón, a: pentru cà magiarii pretind a-o scrie acésta adresa in numele si din partea tuturor natiunalitatilor tierei. — Adeverul argumente­lor acestor'a Iu recunoscură cu toţii, totuşi cu cuvinte dulci si amagitdrie se încercară a do­vedi, cà un atare emendament n'ar fi la temp si loc; antaiu: pentru cà el nu s'ar poté des-bate fora a intrá in caus'a natiunalitatilor — nainte de temp; éra a dóu'a: pentru cà atare propunere in dieta ar poté produce intaritatiuni si ddra si desbinari,cari numai contrarilor comuni ar fi bine venite. Cu tdte acestea, precum sum informat, din contielegere se vor face mane din partea serbîler doue emendamente la adresa; unul la pasagiul despre natiunalitati, éra altul chiar la spresiunea de „magyar nemzet", dar

FOISIORA.

Câteva pagine din istorfa Bavariei;

séu

Ce p6te femeia ?

„Se t icnem cu satul." „Se tienem cu cel mai tare." Asie sfatuiesce o dicala romana, a căreia sfat inse lu vedem practicat si de alţii străini, desclinit potem dice acést'a despre poli-tic'a statelor celor mice den Germani 'a .

Sassoni'a si Bavari 'a pre timpul batalie-lor francesci tieneau cu Napóleoné I pentru cà el erá mai tare. Acest 'a le si rădica la demni­tatea de regate.

Cu congresele de V i e n a de la 1 8 1 5 , care li lasà numit'a demnitate, se incepù in Europa

restauratiunea, si sub pretestul acesteia un ab­

solutism aspru, care popdralor li erá acum'a cu

atat'a mai nesuferibil cu cat ideile si aspiratiu-

ni le de libertate nu potura fi internate in F ran­

ci 'a, ci ele se respandisera binisior.

F i i nd cà vorbim numai despre Bavar i ' a

in t re anii 1 8 4 6 — 1 8 4 8 , se spunem cà acest re­

gat imita si el pe Prusi 'a si Austri 'a, cari fiind

mai mari si mai tari, i sierviau de modele. I n

mod absolut, cum domniau acele poteri, asiè

domnia si Bavari 'a . D e înnoiri nu erá vdrba,

càci sunt date in carî diplomatîi statelor împru­

mutat se oapacitau unii pre alţii a se feri de constitutiunalism.

U n ministru, cu numele Abe l , erá in nu­mit 'a privintia in Bavar i ' a mai mult de cat ce fuse un Metternich în Austria. Sub guvernul lui Abel , scdlele se imputienasera, profesorilor li se precisa intru tdte direptiunea in care l i se iertá a propune sciintiele, estfel cat nu potea fi vdrba de resultatele unor ndue scrutări. Tdte nisuintiele l iberali lor erau indar, càci influinti'a intréga erá a jesuiti lor caror'a A b e l l i sierviá numai de instrument.

E r á tdmn'a anului 1 8 4 6 . Vine la Monac, capitalea Bavarieî , o dama cu numele L o l a M o n t e z , de jumetate angla, de jumetate spa-nidla, născuta sub ceriul Spaniei , sî crescută sub al Indiei resaritene, cu un cuvent erá o a-venturidsa care prin spiretul, frumséti'a si por-tarea ci sciá se sternésca interesare.

Nu e cu potintia ca ea se fie cugetat la regele Ludovic, care erá om în versta, dar sdr-tea voi ca regele se devina „farmecat."

I Jesuit i i , audînd numele spaniol Lola Mon­tez, neci prin cap nu li trecea cà pdte se fie alt ceva de cat o spaniola care de buna séma si-va fi primit o educatiune sub influinti'a călugărilor in Spani 'a, — pentru aceea nu li erá frica cà conversatiunea cu ea ar poté strica ceva influin-tiei lor.

Lo l ' a nu lipsiá a face regelui nisce ob-servatiuni amare la absolutism, nepotend ea precepe cum un sengur om ar fi in stare a di­rege atate lucruri, si totuşi se fie bine.

Observat îunile damei nu remasera fora de résultat, si ministeriul senti acést'a mai an­taiu, care acum'a cunosoù cà Lol 'a nu e spanio­la ci angla, si e inimica jesuitilor, deci ceru trimiterea Lole i càci la din contra si-dau demis-siunea. Regele primi demissiunea ministeriului, si Bavar i ' a intréga striga „Lol 'a a bătut pre Loîala!" ( Ina t Lo ia la e intemeiatoriul ordului Jesui t i lor . )

Daca se pdte ca o actrice se aiba popula­ritate intru intielesul politic, atunci avem vdia a dice cà Lo l ' a avu pre timpul acest'a.

D a r „apetitul vine mâncând," dice pro-verbiul francesc, si acést'a se adeveri despre Lo l ' a care acum'a se amesteca si in afacerile de stat.

— tot din contielegere nu se vor perde vorbe multe nici din partea şerbilor, nici a romanilor, de cat se va respicá prin unii alţii puntul do vedere si pretensiunea nemagiarilor, apoi se va dá pe temeiul acelor'a cate o dechiaratiune simpla si — in fine se pdte ca si romanii si ser­bi i se se retiena de la vot. A c i mai am se adaug, cumca serbii, séu cel puţin unii dintrensii aréta mare plecare a o rumpe cu magiarii, pre cand romanii tien mai cu toţii, cumca o pasire desi energica, dar totodată cat se pdte de crutiatdria ar fi in momentul de fatia mult mai potrivita. Vii toriul va aretá, cà care parte judeca mai drept. —

B U C O V I N A .

Cernăuţi, in 12 diecembre 1 8 6 6 .

X * V i n a impartesi ceva din siedinti'a de astadi, presupunend cà coldnele stimatei Alb ina vor poté-o consuma.

Nainte de tdte vorbi referîntele majori­tăţii dl P e t r i n o dicend: Nu despusetiunile timpului mai nou, nu patent'a din septembre, nici catastrofa de la Königgrä tz sunt căuşele nefericirii statului, ci, mai antaiu, alipirea de absolutism, apoi constitutiunalismul parut al erei Schmerl ingiane si centralisatiunea. Pertra-tarile de împăcare ar fi cam innaitate intru'n mod multiamîtoriu, deci ar fi nediplomatic, da­ca acum, prin conchiamarea representatiunii imperiale s'ar întrerupe. Conlucrarea „represen­tantilor l ega l i " ce la timpul seu o pretinsese majoritatea, este intr'adever octroare, dara ea nu invdlva vatemare de drept avend represen-tantii a se intielege numai despre constitutiunea tierilor de din edee.

Dr . P o m p e si Dr . Eechne r intone'za ba­sca de drept a tierilor cîslaitane, aştepta împă­care, sunt inse departe de a voi se invinuésca pre ministeriu pentru nefericirile statuluî.

Dcp. L u p u l este pentru adres'a majorităţii. B r . V a s i l c o propune regimului un pro­

gram: Ştergerea tutelarei administrative, admini-stratiune proprie in cerc si comuna, in beserica si scdla; reforme in justiţie si cult; delaturarea concordatului; in străinătate recastigarea puse-tiunii germane; in privinti 'a reorganisarii im­periului, ştergerea sistemei de grupe, transactiune cu partit'a lui Deák, dualism temperat, fiind cà

parliamentul imperial, ce ar fi mai plăcut, nu se pdte aştepta.

G. de H u r m u z a c h i se afla silit, ca ro­man, a se dechiarà contra adresei majorităţii, pentru cà magiarii suprematiséza cele lal te na­tiunalitati din Ungari 'a, éra o impecare, făcuta pre basea suprematisarii a unei naţiuni preste cele lalte, ar aduce decăderea Austr iei ; numai counirea tuturor popdralor in parliamentul im­perial pot mântui monarchi'a.

K o v a t s dechiarà cà toti contrarii adresei majorităţii sunt inimici ai regimului (mai multe admoniţiuni).

T u s t a n o w s k i votéza pentru adres'a mino­rităţii.

P e t r i n o mai vorbesce contra novelei den dreptul penal etc.

In fine se primesce -— cu 15 contra 1 1 . voturi — adres'a minorităţii, care, dupa cum se scie, urgéza conchiamarea representatiunii imperiale.

Acésta împrejurare sciù s'o folosésca par­tit'a care cadiuse de la ministerîu, si cerca oca-siune a-si resbuná pentru perderea suferita.

Suntem in faur 1 8 4 8 . Sgomotele polîtîce, si in unele locuri presemnele lor, se începuseră. Monacul nu remane inderetru, in primele dile ale acestei luni e l ferbe, éra in 11 faur vedem tdte partitele intrunîte stand naintea regelui cerend alungarea frumdsei Lo la . L a 11 dre n. d. m. ea esi din Monac, éra regele in umorul ce nu-1 paresí, repetiá adese: „Lola, Lola , de te-ai fi numit Loiala, si astadi ai poté fi in Monao."

Mai nainte de îndeplinirea actului con­stitutiunei, Ludovic se cobori de pe tron, dar absolutismul sub el primi lovitura, si acést'a prin Lo la Montez.

Un om ca dóue religinni.

E r á nainte de cati-va ani, cand eu cale-torind prin Ungar i ' a de médiandpte, intr'o séra ajunsei in t r 'unsat unde mi propusesem se nop-tez, ca se mi recreez corpul obosit. Aici , afara de ospetari'a comunala, a l f a nu mai erá, si acést'a inca avea numai ddue odai pentru

Den „Fdi 'a" societăţii l i terarie din Bucovina

reproducem:

Comisiunea pentru cârti scolastice reale in ImVa romana.

Cu plăcere insciintiàm pre publicul no­stru cetitoriu, ca s'a activat acuma Comisiunea pentru compunerea cărţilor scolastice reale in l imb'a romana. In t r ' a Noemvre a . c , presie­dintele ei, eonsiliariul scolastic d. D r . G . Bozdech a convocat intr'o siedintia pre toti membrii des-partiturei limbistice. Siedinti 'a o deschide prin comunicarea innaltului emis ministerial pentru infiintiarea Comisiunii, si, salutând pre domnii membri cu puţine cuvinte, l i atrage atantiunea asupra cumpenitatii însărcinării , ce au luat'o ei asupra-si prin dechiararea sa de membri, si-apoi dice, cà aştepta de la domni'a lor tot concursul pentru ajungerea scopului Comis iun i i .— Dom­nul A . Hurmuzachi multiamesce in numele membrilor pentru activarea Comisiunii si asecu-re'za pre d. presiedinte, cà membrii incat atirna de la dinsii, vor stărui de'n te te poterile, ca Comisiunea se-si irnplinésca cat mai curend scopul; apoi face întrebarea, ori de n'ar fi de nevoe, ca se se pdrte protocole a supra siedin-tielor si se so defiga tot o data si limb'a desba-terilor? Domnul presiedinte respunde cà acést'a atirna de la voea Comisiunii. Atuncia d. A . Hurmuzachi face propunerea, ca se se aléga un protocolist, si desbaterile se se tina in l imb'a romana, neeschidind inse si pre cea germana pentru caşuri de necesitate. Cu acesta propu­nere se invoiesc toti mombrii si de protocolist se alege d. I . Sb ie ra .

Dupa acést'a espune d. presiedinte căuşele: de ce nu s'au potut convoca pana acuma madu-larii Comisiunii. Antai 'a causa a fost bdl'a colerei si a lungdrii, carile pana nu de mult au bintuit pre locuitorii Cernăuţi lor; alta pedeca s'a ivit prin mdrtea direptoriului de la scól'a reala greco-resariténa a Dr lu i H. Tausch, carele, pe langa eonsiliariul scolastic, erá sengurul bărbat denumit de innal tul ministeriu ca madulariu al despartiturei pentru cercetarea cuprinsul ui cărţi lor den numit'a Comisiune. Pr in mdrtea acestuia s'a desfiintiat atins'a despartitura, carea mai antaiu trebuia sa-si incépa lucrările sale o i alt madu­lariu nu se denumise pana acuma in locul re-pausatului. A l t a impregiurare, ce a intardiat convocarea, a fost si aceea ca erá de nevoe dea ingrigi mai innaintc de procurarea cărţilor reale, ce esista in l imb'a romana. Spre acest scop s'a scris den partea innaltului guvern catra cesaro-regescile consulate de'n Principatele unite ro­mane, ca, castigandu-si ele numitele cârti de pe acolo, se le trimită inedee. Neavend acesta recercare resultatale dorite càci numai fdrte pu­ţine cârti se trimisera inedee, provoca d. con.si-liariu scolastic pre inadularii despartiturei limbistice, ca si ei se ingrigésca pe cale privata pentru procurarea numitelor cârti, ca asiá mai curund se se pdta purcede la lucru; ér spre completarea despartiturei pentru cercetarea cu­prinsului cărţilor reale provdca pre d. Ion al lui G. Sb ie ra spre dechiarare, ori de voiesce a intra in atins'a despartitura in locul repausatnlui Dr. H. Tausch, spre a poté fi propus innaltului ministeriu spre denumire. Dandu-si numitul domn învoirea, întreba d. consiliariu scolastic, cà cine ar fi se i se aléga in loc ca madulariu

in despartitura a doaua? L a acést'a respunde d. A . Hurmuzachi, cà ar fi se se intrebe dom­ni'a lui mai innainte, ori de nu pdte fi madu­lariu intr'amendduc despartiturele? D . I . Sbie­ra dechiara cà den partea sa primesce se fie madulariu si intr'o despartitura si 'nalt'a. Atunci dise d. consiliariu scolastic, cà tot ar fi bine se se propună si alte persdne pentru acel cas , cand innaltul ministeriu n'ar ingadui acesta cumulare. Atunc i a propus eonsiliariul consistorial d. Samui l Andrieviciu séu pre ca­tihetul gimnasial d. M. Calinovschi séu pre direptoriul provisoriu de la scdl'a normala, d. I . Drogl i , cu carii se invoira toti madularii de fatia.

Finindu-se obieptele siedintei, întreba d. presiedinte, ori de nu are vre-unul den domnii madulari de adus ce-va innainte? Luând d. A . Hurmuzachi cuventul, dice: cà cărţile scolastice reale, ce esistá in limb'a romana, nu sunt po­trivite cu planul invetiamentului den Austria; cà, prelucrandu-se ele, s'ar răpi fdrte mult timp si s'ar traganá realisarea scopului, de a avé a-deca cârti scolastice reale bune cat mai curund si in limb'a romana, si de aceea crede, cà s'ar simplifica lucrările Comisiunii, daca despartitur'a antaia ar anumi den tdte obieptele numai pre cele mai bune cârti, ce esista in limb'a germana si sunt aprobate de innaltul ministeriu ca cârti scolastice, pre cari apoi se le traducă in roma-nesce despartitur'a limbîstica.

Domnul consiliariu scolastic respunde, cà si dinsul a cugetat la acést'a, dara n'a voit, ca insusi se faca ast feliu de propunere, ca se nu prejudece si apoi pentru cà tot se afla puţine cârti si in limb'a romana, prelucrate dupa pla­nul invetiamentului scolastic den Austria, pre­cum: istori'a naturala de Pocorni.

Domnul consiliariu consistorial, Samuil Andrieviciu, se invoiesce in principiu cu pro­cedura indegetata de d. A . Hurmuzachi; adauge inse, ca si acele cârti mai bune germanesci, ce le va propune despartitur'a antai'a, inca vor trebui completate séu schimbate in unele parti, amesurat impregiurarilor spetiale ale sedlei nd­stre reale; cat despre cărţile prelucrate in lim­b'a romana dupa planul nostru scolastie, dice, cà revedindu-se, se se addpte.

Cu acesta modificare la propunerea d.lui A . Hurmuzachi se invoiesc toti madularii acestei despartiture.

Tn fine respica d. A . Hurmuzachi dorin-ti'a cn carea se invoiesc si ceialalti madulari, ca d. presiedinte se binevoiésca a ingr igi cat mai in graba pentru completarea despartiturei an-taic den acesta Comisiune, ca se se pdta pur­cede cat mai curund la lucrările meritoriee. Domnul presiedinte dà asecurarea, cà den par­tea sa va grăbi cat mai tare începerea lucrări­lor meritoriee ale Comisiunii. Cu acestea se in-chieia siedinti'a.

Protocolul

Siedintiei comitetului Asociatiunei tranne ro­mane ţinute in 4 diec. c. n. IStîG sub presidiul ordinariu, fiind de fatia D D . membrii ai Comi­tet.: Ilustrit . S a D . Consiliariu de fin. Petru Manu, llustr. S a D . Consiliariu gub. Pavel Dunc'a, rev. D . protosingel Nie. Popea, Rvrd. D . Protopop Ioane Hanni 'a, D . Advocat Dr .

I Ioane Nemesiu, D D . prof. Zach. Bo iu si I . P o -pescu, D . bibliotecariu Nie. Cristea, Secretariul I I . I . V. Rusu si D l cassariu Const. Stezariu.

§ . 9 1 Eso. S a D . Presiedinte presentéza conspectul despre starea cassei Asoc. din carele sc vede, cà fondul Asociat. — dupa subtragerea erogatelor de pana acum are in proprietatea sa sum'a de 2 5 . 2 6 4 f. 1 8 . 5 cr. v. a.

S e ia spre sciintia.

§. 92 . Tot din numitul conspect se vede cumca D . negoţ, in Pest 'a Ales , Nedlcu a respuns in obligaţiuni de stat Nr. 4 8 7 6 si 2 0 , 6 4 4 . capi­talul prin § 6 din statutele Asoc. ad. sum'a de 2 0 0 f. dorind a se face membru fundatorul al Asoeiatiunei.

Conclus. Comitetul ia cu bucurie spre sciintia, acesta fapta generdsa a Dlui negotia-toriu Ales. Nedelcu, si conform §lui 2 3 lit. d) din statutele Asoc. si va tiné de o detoria plă­cuta al propune viitdrei adunări gener. spre a i se poté apoi dá diplom'a de mombru funda­tori u al Asoc.

§. 9 3 . S e reportéza, ca D. negoţ, in B e l ­grad israel Lmvi a oferit la fundul Asoc 3 0 H. v. a.

I se esprima multiamita protocolarmente, si secret, se insarcinéza a i trimete pr in D. Col. resp., cerut'a cuitantia de primire.

§. 9 4 . S e referéza despre tipărirea actelor ad. gen. V I . ţinuta la Alb ' a Iuli 'a in 2 8 si 2 9 august c. n. — cari fac cu totul in tipariu 9 l / 2

coli — presentandti-so tot de odată contul tipo­grafiei archidiecesane pentru tipărirea acelor'a, cu pretiul de 15 f. pentru o cdla, conform con­clusului ad. gen. de la Belgrad din a. c. Nr. V I p. 8. •

Conclus. Comitetul dorind, ca actele Asoc. se se venda cu un pretiu pre cat numai se pdte de moderat, in sperantia, cà inteliginti 'a roma­na, iaca nu va lipsi a se interesa de acelesi: afla cu cale a defige pretiul unui esempl. pen-iru membrii Asociat, numai cu 3 5 cr. v. a., éra pentru acei'a, cari nu sunt membrii ai Asoc. cu 4 0 cr. v. a.

Tot deodată decide asemnarea la cass'a Asoc. a esolvirei contului pentru tipărirea sus numitelor acte, carele cu brosiura cu tot, : — computata tdta cdl'a a 15 fl. v. a. — face sum'a de 1 5 8 fl. 5 0 cr. v. a. (ad. cu 4 1 fl. 5 0 cr. mai puţin decât a fost sum'a preliminată.)

D . membru al Comit. Dr . Ioane Nemesiu, ca referinţele comissiunei însărcinate cu esàmi-narea concurselor intrate la stipendiul Asoc. de 8 0 fl. — pentru carele conform unui conclus al Comit, in siedinti'a din 6 nov. a c. §. 8 5 se publicase concurs cu terminul pana in finea lui nov. a. c , — referéza, cumca la acest stipendiu a concurs 6 jurişti din patria si tot deodată ca numit'a comissiune de 4 membri ai Comit, pre bas'a documentelor produse si a meseritatiei constatate, a aflat cu cale a propune in ordine pre 3 insi dintre concurenţi pentru acel stipen­diu, dintre cari in locul antaiu totuşi si da opiniunca pre langa jur is tul in a l ' I I I - l e a an Ioann Piso.

Conclus. Dupa mai îndelungate desbateri propunerea cemissiunei s'a primit din partea Comit. Asoc. si asiá cestiunatul stipendiu s'a conferit sus numitului jur is t in al I I I an l a c . r . Academia din Sabi iu Ioann Piso cu indetorirea inse ca si acest stipendiat al Asoc. se se legi­

time cu finea fie-carui semestru scol. despre pro­gresul făcut in studia.

To t deodată se decide aşfsmnarea la cass'a Asoc. resolvirei aceluiaşi stipendiu in rate tri-mestrale, pre langa cuietantia vidimata de di­recţiunea institutului resp.

§ 9 6 . D l bibliotecariu referéza, cà Secr . I I i a predat o sabia vechia, ca monument de anticitate spte a se păstra in museul A s o c , cum si ddue monete vechi de arama.

S e ia spre sciintia ou multiumire. § 97 . Tot D . bibi. referéza, ca D . prof la

gimn. c. r. de stat in Sabiiu W . Schmidt a da­ruit in favdrea bibliot. Asoc. 1 esempl. din opul seu intitulat: „die Stamburg der Hunyade in Siebenbürgen"

Conclus. I se esprime Dlu i daruitorîu multiamita protocolarmente si D . bibi. se insar­cinéza a-1 trece in catalogul bibliotecei Asoc.

§ 9 8 . Asemene se referéza, cà din partea societatiei scientifice literarie si artistice din Bu-curesci numite: „Ateneulu romanu" s'a trimis pentru Asoc. 1 e3empl. din fdi'a aceleiaşi lu-naria intitulata: „Revist'a mensuale" pre luni­le lui luniu, lul iu si august a. c .

S e primesce cu recunoscintia. § 9 9 . S e presentéza conspectul despre in­

teresele intrate la fondul Asoc. cu 1 Nov. dupa couponii de la obligaţiunile de stat aflatdrie in proprietatea Aosc., acele interese fac sum'a de 2 9 fl. 6 cr. v. a.

S e ia spre sciintia. § 100 . S e reportéza despre banii incursi

la fondul Asoc. de la siedinti'a trecuta a Comit, pana la siedinti'a acést'a si anume :

a ) prin D . negotiatoriu si col. in Logosiu Iov'a Popoviciu s'a trimis la fondul Asoc . parte ca tacse restante pre anii trecuţi, parte ca tacse pre an. cur. 3 0 fl. v. a.

b ) Deadreptul la cass'a Asoc. parte cá tacse de m. ord. parte pentru acte, a incurs sum'a de 4 5 fl. v. a.

§ 1 0 1 . Rvn. D . vice-presiedinte al Asoc. Tim. Cipariu prin scrisdrea din 2 9 Nov. a. c. incunoscintiéza, cumca e determinat cu 1 Ian . c. v. 1867 a edá apromis'a fdia periodica li te-raria pentru filologi'a si istori 'a romana, rogan-du-se tot deodată de spriginul apromis din par­tea Asoc. nu intratat materiale, cat morale.

Conclus. Comitetul primesce cu cea maî via plăcere acesta incunosciintiare si se simte detoriu a atrage cea mai încordata atenţiune a publicului roman do specialitate cu privire la imbratisiarea si spriginirea acestei foi cu tdta caldur'a, cu acea adaugere, ca comitetul Asoc. din partesi conform conclusului din 6 Martiu a. c. § 19 inca nu va lipsi a dá dupa potintia si impregiurari tot spriginul seu.

Cu aceste siedinti'a Comitetului Asoc. se încheia pre la 1 ora dupa amédi. Andreiu Bar . de S i a g u n ' a m. p., Presiedinte.

I . V . R u s u , m. p., Secr . I I .

R o m â n i a . Diar ie le din Romani 'a ni aduc insciintiari

despre siedintiele publice a le Adunarei legela-tive cari se începură vineri in 2 5 nov. st. v. I n acesta di se cetiră rapdrtele secţiunilor cu refe-rintia la verificările mandatelor. Dupa prochia-tnarea alor patru deputaţi, veni rondul l a man-

dspeti, cari, din intemplare inca erau închiriate. Ospetariul deci, strănepot alui Solomon, mi oferi cu deosebita ospitalitate podul cu fen, spri-mandu-si totodată adenc'a lui dorere pentru cà cu altfeliu de pat nu-mi pdte servi. Ce se fac, trebui se me multiamesc si cu acea, lu rogai inse se-mi procure ceva mâncare si beutura. „Cu bucate si beutura ti servesc, die, cat nici un magnat magiaresc nu pdte ave mai bune" i fu sespunsul jupanului Schlome.

E i bine me aretai multiamit. Nu trecu mult pana cand mi si aduse pre mésa vin si pesce, dara nu erau rele. — Avui apetit bun, invitai si pre ospetariu se ia parte la ele, si el nu aştepta s'o die de ddue ori. T impul trecu iute, eu eram ostanit, si mai mult dóriam un pat de cat istorisirile lui, deci Iu rogai se-mi deschidă usi'a podului cu fen. Dar ' viti'a lui Moise avu mila de mine, nu me lasà se me urc in pod, ci facù propunere ca se me culc eu in patul lui, si el se va odihni langa fameia si prunci. O primii cu bucuria si numai de cat me culcai.

Demanéti 'a me trezi scartiatur'a uşii. Ca prin vis observai cà ospetariul a retacit in chi-li'a me, tienend ochii la mine ca se védia daca dorm. Nu poteam se sciu ingrigesce-se de mine

séu de sine, me făcui dara cà dorm, aşteptând

resultatul.

Câteva mominte, dupa ce Sch. observa cà eu dorm, se retrase intr 'un unghiu al odaiei, scdsa o carte de rogatiuni, si, dupa ce-si acoperi capul cu um mesariu pistricat, începu in cet a si face rogatiunea dupa ritul ovresce. D u p a ce fu gat 'a ou acest'a, cu vediui cà tot u cacea l i-niscîre se apropire de alt loc, catra o oglinda, la spatele căreia se afla o cruce cu chipul ^.ui Cristos restignit.

f Vediend eu acést'a me cuprinse o mirare,

si numai de cat deschisei ochii, ca se me'con-ving deplin dre nu visez. Gidovul inse nu ob­serva acést'a, nici cà se lasà a fi conturbat in propusul seu, ci îngenunchind naintea sântei cruce incepù a dice „Tată l nostru . . . " si a se rogá Ddieului creştinesc tot cu asemenea pic­tate casi mai nainte cand se rogá lui Iehova.

Acést 'a me uimi si mai mult. Nu sciam oe se cred despre omul acest'a, dóra e nebun do minte? Ore este cu potintia ca un om se aibe ddue religiuni cari, desi resar dintr'un sim-bure, totuşi diferesc asiá de mul t? — Nu jpotui

^e-mi inohipuesc alta de cat cà pre cea d'antaiu o stima, éra pre acést'a o batjoourescc. Me cu­

prinse deci mania, sării din pat, înfuriat, si nu­mai de cat me rapedii la el.

Bietul Sch. se spaimantà deloc, si cadien-du-mi la picidre, me rogà in numele lui Avram, Isac si Iacob si pentru toti santii din ceriu, ca se nu spun nimenui cc'a ce vediui si audîi, càci lu nefericesc. E u i promisei acést'a, dara cer ui se-mi descopere caus'a spectaclului nemai audit. E l se invoi, me rogà inse do repetite ori se-mi tient cuventul.

L ' intrebai dara: ce esti dta, gidov séu creş t in?

Dupa cum ai observat — începu Schlome — eu in viéti'a me am fost ovreu credincios; nu e mirare, càci tatai meu, care me crescu in acesta credintia, nu erá alta ce, el ovreu m'a născut, ca ovreu a mórit. Asiá eu tot de un'a am trait si ascultat legile acestei religiune, nici cand nu mi-a venit se cred, cà-i sum necredin-tios. Asiá, pana nainte de putini ani.

Sortea voi inse, se se intimple alt cum : Cam de 3 ani căpătai un vecin de religiunea catolica, pentru bunătatea lui ne făcurăm prie teni buni, dara numai un'a, religiunea, ne stri­ca si impedecà de la sinceritate si int imitate.De cate ori vorbiam cu el, tot de un'a mi dicea cà religiunea me nu mai are valdre, cà e fdrte ve­

chie, si cà, daca nu me voi boteza, voi merge in

iad.

L a început, rideam de el si părerile lui, mai tardiu inse, dupa ce el neîntrerupt continua sfatuirile sale, mi veni in minte: dar daca Petru — asiá se numiá catolicul — are d rep t?—Me prinsese o frica mare, tot deun'a mi închipuiam, cà acum-acum me apuca naib'a cu ghiari le de gât. In t ru tdte întreprinderile mele nu mai aveam sporiu neci noroc. Se reman gidov, sum condam­nat; se me botez, sum tot asiá; ici iad, cole iad, nu sciam ce sc fac!

Trecu mult timp, eu tot asiá o patiam, nu sciam cum se me scap!

Mi paria cu greu se me despart de re l i ­giunea in care am crescut, dara me temiam si de iad; m'am precugetat cum sememantuiesc, si in fine mi a venit idei'a fericita, se fac: ce ve-diusi dta astadi.

Reniasei gidov credintios, oum eram mai nainte, dara in tdta diu'a me rog si Domnedieu-lui creştinilor, sperând cà la momentul din urma Domnedioul cel adeverat se.va indura spre mine. . . . V — r .

datul dlui Mihaiu C o g a g i l n i c i a n u , a căruia alegere secţiunea respetiva o găsise conforma prescriptelor legii , dar o propunere subscrisa de cinci insi (in frunte cu d. Blaremberg) ce­rea nemicirea alegerei. S e încinseră desbateri lunge pentru si contra, cari tienura tóta siedin­ti'a. Contra l u i Cogalcianu afirma Blaremberg necapacitatc, pentru cà in actul de la 2 maiu n'a observat legi le esistinti. Dupa ce .vorbiră cati-va pentru Cogalnicianu, propunătorii si retraseră propunerea si Cogalnicianu e veri­ficat.

Sambeta in 2 6 nov. s. v. se continuara verificările in siedintia publica. Mai mult timp pretinse alegerea dlui P. Popasu la Galaţi , că­ruia i se contesta natiunalitatea de roman, dar in fine adeverindu-se acest'a, fu prochiamat de verificat.

E c o n o m i a .

O r a d e a - m a r e 11 diec. 1 8 6 6 .

Astadi in tergul nostru de septemana tre­cură bucatele cu urmatórele pret iuri : S in icu l de grau curat 12 fl., de grau mestecat fl. 9 .50 — 1 0 fl.; sinicul de secara 8 fl.; ordiu n'am va-diut; cucurudiul erá cu 8 fl. ; malaiu menuntiel cu 12 fl.; fasol'a cu 1 4 fl.; lintea cu 12 fl. madierea e mai scumpa, ovesul 4 fl. 6 0 cr. v.a.; intrun sinic sunt 4 mesuri, pogóne, séu 2 meti din banat. Te rgu l de vite cornute nu se tîne in orasiu, ci afara din orasiu, porcii cei graşi su forte eftini, din causa cà vin férte mulţi ingrasîati cu g i r din pădure. Pesce próspet nu prè avem numai putienel din Crisiul nostru re­pede cu 4 0 cr. de S \ F r i g u l a început aspru, o m e n i i au arat si semenat, avem semenaturi verdi si frumóse. —

A g r i c o l a .

A r a d , 12 diecembre 1 8 6 6 .

In tergul nostru de septemana observa­răm cà graul , desi nu potem dice cà nu e cer­cat, sufere scădere in pretiu de 1 0 — 1 5 cr. de metiu; se tiene inse la pretiu bun secar'a si ordiul.

L a începutul septemanei se caparira, pen­tru januariu, cam 3 0 0 0 meti grau pentrufl.6.40; astadi nu se mai platesce cu acel pretiu, ci nu­mai cu fl. 6 , 25 . — Secar'a trecu cu fl. 4 . 5 0 comperandu-se cam la 2 0 0 0 meti pana ce astadi se oferesce cate cu 1 0 — 1 5 cr. mai mult de fie­care metiu. — Ordiul este prè bine cercat, nu se afla inse in abundantia, si se urcà la 3 fl. 7 5 cr. — Cucurudiul a sosit cam multisîor la amendóue piatie, si se platesce cu fl. 3 . 7 0 . — Altfe l iu de cereale nu jocau rola prè mare in piatiu. — Timpul este limpede si friguros.

V A R I E T Ă Ţ I = Din L'eopole se scrie: Contra de-

mintiri lor date de foile oficiali se intempla aici concentrări de trupe. Oficirii cari se duseseră cu concediu sunt rechiamati fora privire Ia du-rat'a concediului, asisdere toti ostaşii cu concediu sunt rechiamati din respetivele cercuri de în­tregire a armatei.

= D. Beust, ministrul de estèrne al

Austriei lucra, pentru un congres european in

cestiunea orientului. S e întîelege cà cum va fi

resultatul e alta întrebare, de care in aste mo-

minte nimene nu prè are piacere a se ocupa.

= împrumutul ce Romani 'a l'a contras

la Paris in 2 4 opt. 1 8 6 6 cu firm'a Openheim

si C. e de 1 8 , 5 0 0 . 0 0 0 de franci. D in diariul

„Ordinea" care ni aduce contractul întreg, re­

producem art. 2 . al acestui act: Acésta suma se

va plaţ i de catra dd. Openheim, Sulzbach si P lanat in modul urmatoriu : 5 milióne de franoi vor trebui versate cel mult in 21 de dile de la subscrierea actului, la resiedinti'a guvernului la Bucuresci. — 3 mil. de franci la 15 faur 1 8 6 7 . — 4 mil . la 15 maiu 1867 . — 6 mii. 5 0 0 . 0 0 0 de franci la 1 5 jun . 1 8 6 7 .

=• Salariu negativ. In cas'a represen-tant i lor Prusiei, cu ocasiunea desbaterilor buge­tului pentru salariele profesorilor de la acade­mii, se gasira nu mai putien de 2 5 de profesori straordinari fora de salariu. Universitatea de Bon — dice K . Z . — are un profesor ordi­narul dar fora desalariu, e neinsurat si in versta cam de 5 0 de ani, totuşi platesce la cass'a ve-duvelor profesorese. V a se dica, platesce desi n'are salariu, deci e profesor ordinariu cu sala­

riu negativ. Numit'a fóia mai adauge cà e băr­bat de renume intre literaţi.

= Necrolog. Alesandru Lázár , consiliarîu la guvernul regiu transilvan, face cunoscut prin acést'a cu anima sfâşiata de durere, in numele seu si al fiiului seu Aurel iu , al fiiei sale I rena căsătorita dupa Alesandru Folyovits , precum si in numele depărtatului frate Gustav F ritsch, — in numele sororei Luisa Fri tsch căsătorita dupa J u l i u s Maurer si a veduvei Iosefa Ka lmár , cumca intim amata sa socia Ioana Fri tsch cea mai buna mama, sora si nepóta, au trecut, dupa un morb îndelungat in alta viétia mai fericita, in 6 a 1. c. înainte de amédi la 11 ő re in al 4 1 an al etatei, ér al căsătoriei fericite al 21- le . Remasitiele pamentesci se inmormentara in ce-meteriul public in 8. a 1. c. la 3 dre dupa amédi. F i e - i tierin'a usióra!

= Esercitiu. L a Paris, (unde obieptul con -verbir i lorde tóté dilele e espusetiunea cea mare ce va avé loc acolo in anul venitoriu) se intemplà in dilele trecute cà un fur bagà man'a in pu-sunariul unui domn, care observandu-1 lu prin­se de loc. „Se me ierţi, concetatiane, — striga furul — n'am făcut acést'a serios!" „Cum se pete furule?" întreba domnul. „Apoi asiè —

respunse furul — cà acum'a fac numai esercitiu,

pregatindu-me pentru timpul cspusetiunci."

= Demonstratiune in miliţia. Dia-riului „Pol i t ik" din Prag i se scrie din Viena (se intielege cà observând tóta reserv'a) cumca în adunările politicilor centralisti se face vorba despre arangiarea unei demonstratiuni in arma­ta in favorul centralismului. Acest cuget se se fie născut la o petrecere ce avuse loc aici la un barbat de rang innalt in miliţia. Form'a acestei demonstratiuni ar fi cà corpul oficirilor ar sub­scrie o adresa catra Maj . S a Imperatul, in care s'ar aretá periclele dualismului si cu resolutiune s'ar intona unitatea imperiului.

= Programul Croaţilor. Diar iul ser-besc „Zastava" din Pesta, scrie: Dóue partite natiunali s'au întrunit acum'a, a caror'a program comun e ca pentru afacerile comune imperiali se recunósca un p a r l i a m e n t c e n t r a l e si gu­vern respunsabile imperial, dar cer anessarea Dalmaţiei si e granitiei militare croatice. Acest program l'a făcut deputatiunea regnîcolara, si ambele partite l'au recunoscut de al lor propriu, numai partit'a magiara ce esiste acolo s'a retras.

= Fen eftin la esecutiune. Unui pro-prîetariu din Ardeal ce erá in restantia cu dă­rile, i-se vendu la lîcitatiune fenul ce 1' avea, dara cu un pretiu atat de mic, in cat pentru 17 eare de fen, dupa ce se subtrasera spesele stra-portului si altele, nu-i se computà la portle mai mult de cat optdieci si cinci er. v. a. — dice „Korunk."

= Patriarcul serbesc Masirievici pe­trece in Vien 'a , vineri avù audiintia la Mai», s. S a Imperatul .

= Representele Austr iei la curtea de Paris, prinoipele Metternich a sosit ieri (vineri) nainte de médiadi la Viena. A v ù visit'a mini­strului Beust, apoi audiintia la Mai. Sa . D e cand Rusi'a pare a amenintiá la fruntari'a Gali t iei , relatiunile intre Franci ' a si Austri 'a devin tot mai amicabile.

= Din Pesta ni se scrie: Ablegat i i romani de la diet'a de aici sunt toti de fatia, in numer complet, lipsesce numai d. Demetriu I o n e s c u , pre care mercuri sér'a un telegram lu chiamà la Viena , uude soti 'a sa zace de morte." S ta rea numitei dómne e tot mai peri-culósa, astadi (sambeta) nainte de médiadi e inca in viétia, dar fora sperantia de reinsane-tosiare. L a tóta intemplarea, d. Ionescu va fi si-lit se absenteze lung timp de la dieta, spre mare superare a tuturor romanilor, cari legau speran-tie in luminele dsale, sperantie îndreptăţite prin zelul ce l'a dovedit purure in căuşele natiunali.

= Despre adres'a dietei unguresci crede P. Napló cà luni cand va merge in cas'a magnaţilor, se va primi fora desbatere.

= Un op interesant va aparé la Pesta in l imb'a magiara, sub ti t lul „Din memorialele lui L.izar Mészáros ministru magiar de resbel in 1 8 4 8 . " L u vom vedé!

= Caletori 'a imperatesei france Eugeni 'a catra Roma se considera de présent ca defini­tiv decisa.

= Si-a schimbat profesiunea. Căpi­tanul Sumner , care in batali 'a Americei de nord si-a cascigat renume mare ca Admirai al flotei confederalistice, la un seminariu in statul Louisiana a primit catedr'a de profesore pentru filosofi'a morala si literatur'a angla. — Cati nu

sunt la noi, cari abiè ajung la mediocrităţi in cutare specialitate, si se cred a fi la Rhodus.

= „Magyar Világ" organul conser­vativilor magiari de la potere, va incetá cu 1 j an . 1 8 6 7 . E r a organul oficiale „Sürgöny" va aparé sub conducerea cunoscutului publicist magiar, a filoromanului Aurel iu Kecskeméthy, membru onor. al Asociatiunei T r n e pentru cul­tur'a pop. rom.

= In Tirolul de médiadi la Borgo s'a tienut parastas in capel 'a Madonna d'Onea pentru voluntarii garibaldiani cadiuti in res-belul trecut. Acést 'a se fie constatat oficialminte.

= Domnitoriul României faeù preum­

blare pre na ie francesa cu vapor de la Galaţ i la Bră i la . I n acest orasiu dede D . Carol prandiu, la care fusera invitaţi si oficierii nailor, si se aredicà toast, din partea Domnitoriului, in sa­netatea Sultanului si a imperatului frances. Sc i ­rea acést'a sosind in Paris , causa bucuria, si co-misiunea militară francese din Bucuresci ce serviá spre instruarea amatei romane se inmultl de la 3 la 5 persóne. Acést 'a in semn de sim­patie.

= Pentru calea ferata catra Croati 'a pre siesul Ungar ie i , precum intielege Sz. l i i r . se vor incepe curund pregătiri le.

= S. Sa Pap'a, precum i se scrie lui W . Abd. e in sanetato deplina, si fora a fi fă­cut a supra-i veri o impressiune superaciósa retragerea trupelor francesci. — Cardinali lor si corpului diplomatic se imparti o suma de do-cuminte referitórie la persecutiunile religiu-narîe în Poloni 'a.

= Afaceri comerciale. Pentru inchei-area unui tratat dc comerciu intre Prusi 'a si Austri 'a, prevediut in stipulatiunile de pace de la Berol in , au sosit la Viena comisarii guver­nului prusesc, si desbaterile se vor incepe cat mai curund. Validitatea acestui tratat se va estin-de a supr'a tuturor t ier i lor ce se vor tiené de confederatiunea nomtiésoa nordica. — Pentru tratatul comerciale cu Franci ' a decurg inca desbaterile in Viena, dar e sperantia cà se vor încheia curund. Despre cuprinsul tratatului se scie cà Austri 'a va permite urmatórele im­portari din F ranc i ' a : carne in stare afu­mata, sărata s. c. unt, tote soiurile de oleu si vin fora desclinire, ciocolata, zin, plumb, tiesature de bumbac, de lana, de pandia si de matasa, article de moda intru îmbrăcăminte, chartia, mobile, article de sticla, vase de arama, instruminte fisicale, matematice si unele optice, article de literatura si arte, tote feliurile de sarpóne. Franci ' a permite din partesi urma-tóriele importari din Austri 'a: otiel, machine de tote feliurile, tieseture de in, asiè numitele article de Viena, aprindiórie, spuma de mare, mobile de lemn, ameiu. — Ne miràm cà dia-ristic'a nemtiésca care intona missiunea Austriei in r ient , nu-si aduce a minte de tratate co­merciali cu orientul.

= Bugetul pentru 1867. Lucră r i l e pentru acest buget,precum se afirma de mai multe parti, sunt aprópe a se fini, si publica­rea lui se ascépta nainte de anul nou. U n co­mitet ministeriale s'ar fi compus érasi pentru a mediloci reducerile ce s'ar poté face.

— Imperatés'a messicana Carolina a găti t la Miramare un memorand intreg in limb'a angla despre missiunea ce avuse la Roma, si despre tote cate i se intemplara in etern'a cetate. S e presupune ca acésta scriptura o va duce contele Bombel les la Gibral tar , unde

de asta data se trimit epistolele menite Impera­tului Massimilian, care retornand din Americ 'a le va gasî acolo. — „La F rance" e informata cumca starea fisica a Imperatei Carolina e pre cat se pote de buna.

= Conflictul intre generali i Benedek si Clam-Gallas — dupa Pr . — se va fini in mod pacic si linîscitorîu. Genera lu l de calarime prin­cipele Lichtenstein a primit a supra-si rol 'a de medilocitoriu. In t re al tele despre caus'a acést'a cerculéza o mulţime de sciri séu si — scorni­turi. Asiá d. e. se dice cà g. B e n e d e c a duelat degiá in Pest 'a cu g. Clam-Gal las , alţii éra a-firma cumca locul duelului a fost ßpsat Bruc la Mur de unde sosiră sciri private ce descri-sera lupt'a mai special, afirmând cà C. G. este | rănit. „ W . C." da desluciri in intielesul de 1

mai sus.

= Uhland, poetul nemtiesc. I n naturalistă nemţi avură adunare in Tübingen , unde se dede un banchet in onórea celor adu­naţi. U n străin, care din intemplare sieàea \& o mésa cu Uhland fora a-1 cunósce, lu provoca pre acest'a se aducă vivatele celebrului poet. Uhland replica cà acést'a este diu'a naturalisti-lor si nu a poeţilor cari dóra nu mérita. La a-ceste cuvinte străinul sari mânios, ér al t străin striga: „Afara cu nebunul!" Poetu l Uhland j surise, toti i vedura o lacrema de bucuria ia ochi. Nentielegerea desparù deloc.

Cursurile din 14 diecembre n. sér'a. (dupa aretare oficiale.)

bani

Xmprumutele de atat: Cele cu 5 % i i austr.

n „ contributiunali n n noue in argint

Cele in argint d. 1865 (in 500 franci) Cele natiunali ou 5 % G a n - )

„ metalice cu 5 % • „ n » maiu—nov.

*l/t°/o »

» » 4 % » 3 % „

Efepte de loteria: Sortile de stat din 1864

» „ n 1860' / 9 incele intrege » „ n u </i separai» n » 4 % din 1854 » „ din 1839, »/ 5

» bancei de eredet * societ. vapor, dunărene cu 4 %

imprum.princip.Eszterházy à40fl

6 3 - 1 5 89 — 8 5 - 7 0 7 7 - 7 5 6 6 . 9 0 6 7 - 7 5 6 0 - 2 0 b 0 - ~ 4 4 - 2 5 S 8 - — 1

marf.

7 3 - 5 0 8Í-—I

6 3 - 3 5 8 9 - 2 0 8 5 - 9 0 78 — 6 7 - 1 0 6 7 - 8 5 6 0 - 8 5 6 0 - 5 0 . 44-T&1

7 3 - 6 0 81 '20,

88-75189 7 5 - 5 0

132 — 128-25

8 1 - 5 0

n „ Salin n cont. Palffy

* ÎI princ. Clary n n cont. St. Génois jt i i princ. Windischgrätz à 20 ti 11 cont. Waldstein

à 10 n ii Kegle vicii à 10

7 8 133 • -128-50

82-50

il

Oblegatiuni desaaroínatóre de pâment:

Cele din Ungaria ,, Banatul tem „ Buoovina- • • , „ Transilvania

• 4 % — \ " I W S Î

Acţiuni: A bancei natiunali

„ de eredet ,, ,, scont „ anglo-austriace

A societate! vapor, dunar n „ Lloydului

A drumului ferat de nord » i » n stat n n „ apus (Elisabeth) » » n sud n » n langa Tisa I I n „Lemberg-Czernowite

Bani: Galbenii imperatesei Napoleond'ori Friedriohsd'ori Suverenii engl. Imperialii rusesci Argintul

22 24 2 3 - 5 0 1 6 - - -1 9 - 5 0 12 —

/

6 8 - 5 0 6 8 -64-6 4 - 7 6

7 1 4 - -1 6 2 - 5 0 609 —

8 2 - 2 5 4 6 8 -170- — 151 — 2 0 6 - 4 0 1 3 1 - 5 0 205-50 147- — 179-75

2 3 2 5 — 34 1 7 - -2 0 - 6 0 13

69-60 69 — 64-50 65-26

6-16Vi 1 0 - 3 9 io-9o; 13 - 05 10-65J

1 2 8 - 7 5

7 1 6 - -162-70 611

82-î& 4 7 0 175 \h\ W> 2 0 6 - 6 0 132-20Ő-147 — 180-25,

6 -16 ' / , 10-40 10-95 13-15 10-70

129 • -

G o t t f r i e d Z i e g l e r ,

F a b r i c a n t d e t r a s u r e

(carutie)

Landstrasse, Hauptstrasse Nr. 10í\ i n " V i o x x « ,

gatesce totfeliul de trasure (carut ie) de!1

gala, de sioase si de voiagiu, dupa mo­

delul cel mai nou, d'in cali tatea si maj

terialul cel mai bun , cu pretiurili]

cele mai moderate. !

Dori tor i i de a se incunoscintii

despre modele si pretiu, se vor adresl

catra fabricant dea dreptul.

Editor: V a s i l e G r i g o r o v i t i a . In tipografi'a Mechitari&tilor. Redactor respundiatoriu: G i o r g i u P o p a ( P o p ) .