Upload
others
View
9
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
ANTI.EMORIINEI M E
J U LIA KALMAN
si ajut la desclrcat marfr, ba, mai mult decAt at6.t, puteam dalecgii de limbi strline. Dumnezeule, puteam face orice, chiar;isi mi impac cu plringii, sau si lmi petrec verile la mare sau
la munte, muncind cuziuaca.Aye-aye,puteam pleca ln vizitdlaprietena mea din Suedia, dar trebuia sI rimAn...
CUPR!NS
Making of................ 7
Prolog 19
1. CentrulVechi........... 23
2. Ce dracului! 34
3. Chef cu artigti .......... 44
4. Senzagii 55
5. Poison 66
6. Chilo;el cu pisicuge 72
7. Riul necesar 86
8. Bal mascat... 97
9. Cling-clang 100
10. Tic-tac (din jurnalul lui von B)...................................: 108
11. Femeie lnseamni bani ............ 115
12. Aftereight dreams........ 126
73. Un castel in Spania..... 136
14. Dame pestrige.................. 143
15. Puiul de elefant 156
16. Begonia....... 167
r7.T................. r7418. Moartea timpului...... 182
19. Dragoste muti............ 195
20. Atelierul lui Dan 205
21. Castelanul 213
22. L5"mpi 220
23. FirI ha2....... 225
24. Pleiade 233
25. Un an mai t4r2iu........... 241
26. Bananasoca Cocosola 247
27. Vernisaj 253
28. La castel 261
Epilog 265
27 0 JULIA KALMAN
PROLOG
Primul val m-a surprins chiar in faga mozaicului, pe care l-amvizut fisurindu-se, descompunAndu-se lent, pietricelele blteaustep, un spectacol fascinant, mi uitam la el ca la un izvor, ca la
un pArAu, ca la un ;uvoi acvamarin, dar asta pAni cAnd dinspatele lui aplru o aritare cu faga rinitl.
- f, 6u11srnur, strigi ;i se aruncl in gol de la primafereastri.
Avea dreptate, totul se clitina, iar percepgiile mele prea
crude ciutau inzadar zidul plingerii siinfigi un cui.
$i apoi vuietul ila ingrozitor de hiu deschis ln adAnc;ivaietul morlii, care anuntari al doilea val, cAnd pianina i;ipierdu controlul, se izbea de peregi dezacordati., de cum ii ajun-gea se pribugeau, a naibii pianini, mi-am zis plesnindu-miobrajii, si-mi revin, dar podeaua mi se smulse de sub picioare,
un panou desprins cizu peste mine si gata.
Pugin mai tArziu am impins qa si ies, in hol impirigeaun fum gros, iute, erau doar cinci pagi pinl la casa sci.rii, am
numirat zece;i lnci de zrcr ori pe-atat, incepusem si alerg de-a
binelea.
Si fi fost oare doar o hducinagie?
Nu, chiar fusese un cutremur. Continuam s5. alerg, la unmoment dat am simgit un alt trup lingi al meu, apoi altul si
altul, viaga din mine mi durea, eram ln viag5,.
-in curAnd vom fi toli moqi, urli. careva de parci mi-arfi auzit gindurile.
Bezna ne mesteca intre angoase ;i fobii, auzeamvocile lorca in judecata de apoi, n-a9 fi creztrt si triiesc una ca asta prea
curAnd. M-am pomenit imbrinciti, sutienul cripi lntre sini,tocul stAng scArgii prelung din cui citre ciorapii negri alunecaEi
in clutarea unor buze adezive.
ANTIMEMORIILE UNEI MUZE
Atunci am lnchis ochii gi m-am ghemuit intr-un colg,
inspirind adXnc si-mi sufoc teama din stomac si expirindaproape voluptuos, ritmic, fierbinte.
CAndva mi-am revenit;i l-am zirit in capitul celilalt al
holului, in spatele unui birou. Era un birbat cu oase mari,frunte inalti gi pirul db retezat in dreptul umerilor. Ochii luiexoftalmici strS.luceau in bezna prifoasi, albul acela argintiubitAnd in albastru mI atrigea aproape hipnotic. Aveam un sen-
timent de ddji connu, imi amintea atAt de bine de buniculAlfred, ci ag fi vrut si alerg dintr-un sufet la el, siJ string inbrage ;i si-l sirut a;a, frri niciun motiy, dar mI temeam si numi respingi. Daci nici micar bunicu' nu-mi suporta imbrig\i-rile, cine qtie cum ar fi reacgionat un striin?! lga ci am rimasunde eram. $i oricum nu putea fi el, iar asta dintr-un motiv cat
se poate de bun, gi anume pentru ci era mort.
-Buni ziua, domnule. Ce mai facegi? ll intrebai gi dupl
un rigaz destul de lung 9i-a intors privirea de pegte bentonic indirecgia mea, pupilele i se umfaseri inspiimAntitor, dar am
atteptat degeaba un rispuns.Respira adinc gi calm. ,,Meditez.Iar un birbat nu trebuie
deranjat in timp ce mediteazS", {a mi-ar fi replicat bunicul, iareu m-am lisat intimidati la simpla amintire a acestor vorbe
spuse demult gi m-am pribu;it din nou in mine, pAnice domnul care semina atit de bine cu el imi intinse o foaie,
un contract, ca s5" vezi, e peste tot birocragia asta, pAni gi pe
lumea ailalti, mi-am zis, l-am semnat de trei ori si am flcutun pas inapoi, apucind in treacit un coupe-papier de fildeg de
pe birou.L-am scos din teaci, i-am mAngAiat tiigul moale, era cald
gi avea pete ruginii ca de sAnge.
-Ai murit. Anii tii omeneqti s-au sfrr$it, iti mai dauzrceani de cigea gi...
JULIA KALMAN ANTIMEMORIILE UNEI MUZE
N-am auzit sfA.rsitul propozigiei, de fapt nici lnceputulnu gtiu daci a fost rostit vreodati cu adevirat, poate doar mis-a plrut, dar curAnd m-arn pomenit cu o mini grea pe ante-
brag, iar o alta mi-a smuls cutitul. N-am habar de ce a reaclionataga, dar era clar ci-i stArnisem mAnia, deci nu mai aveam ce
ciuta acolo.
CXteva clipe mai tnrziu, lumina strizii m-a izbit in piept.Da, fusese cutremur. Afari. era o mulgime agitati.
-Am vizut eu cadavrele! ricni portarul dAndu-gi impor-
tangi.
-Vreun cunoscut?!
-Da. Nu. Nu stiu. S-au pribugit etajele superioare.
Era vorba despre Blocul-turn care avea vreo douizeci deetaje, iar cum prietenii mei lucrau la unu gi la trei, afirmatia asta
avusese darul sI mi linigteasci. $i totugi nu aflasem tnci nimicsigur. Aye-aye aduse ultimele vegti, adiugind:
-Ticere, dragilor, ci strizile sunt impanzite de oameni
grei gi femei ugoare.
1. CENTRUL VECHI
Locuiam tn apropiere, la o jumitate de ori de mers pe jos de
Centrul Vechi, intr-o casl cu gridini care aparginea piringilormei 9i nu mi-a.g fi putut imagina vreodati cum ar fi fost si stau
la bloc. Ce mai casi! Ce mai familie!Ai mei pireau oameni ca togi oamenii, cu bune gi rele, spre
deosebire de mine care am triit mai mult ln lumea cirgilor, aga
ci s-au obignuit si-mi spuni copilu' lui Dumnezeu, de-amajuns si cred ci nu sunt a lor, iar distanga dintre noi se adAncea
de la un an la altul. De cAte ori dideam nas in nas cu tata, care
n-arrea prea multe aseminiri cu bunicul Alfred, ba chiar se stri-duia si fie exact opusul lui, de parcl i se fixase in inimi & minteruginea aia, c5. fusese fiul unui liber-profesionist papista;, tata
aqadar zdmbea din noii lui dingi, scrignind ci-s o jigodie 9i chiar
aga mi sim;eam in faga lui, eram un pierde-vari, ci doar derbe-deii asculti rock gi lenegii simfonii.
-Un om normal are o viagi organizati., un program pres-
tabilit, lmi citi mama din revista ei preferati.
- Nu mi intereseazi, am replicat eu ftri sI fiu bigati lnseami.
-Asculti la mine, continui marna: noulorqicincizecimi-
nutelucru,douioreunsprezeceminuteentertaintment, ooridouS.-zecigicinciminutemenaj, oori;izece minutesomndiurn, treizecigi-
douiminutemAncare, douizec$i douiminuteinternet, cincisprezeceminuteconversagiitelefonice,optminute. . .
A intrerupt-o tata care nu prea mai avea ribdare:
-Stai inchisi ln casi cu zilele, e un mister pentru mine,
ce poate face un om atata vreme lntre patru peregi firi pat,televizor, magini de spilat ;i frigider!
-Citesc! am replicat.
-futa nu e treabi serioasS", domnigoari! interveni mama.
?3ANTIMEMORIILE UNEI MUZE
-iti spun eu ce faci, se risti tata: trincinegti cu orele la
telefon qi asculgi muzica aia stupidi! urli tata.
-$i teatru radiofonic, am completat.
-Daci ins$ti cu tAmpeniile tale, n-ajungi niciieri! adiugl
unul dintre ei.
-Asculti, noi vrem si te ajutim, interveni mama.
-Te mai ginem cu o singuri condigie, adiugi tata pe un
ton grav: un nePot!
-Asta nu se poate!
-Ai curajul s5.-l contrazici pe tatil t5.u, si-gi fie rugine!
zbieri. mama.
-Las-o! De ce nu se poate? se miri tata.
-Nu ne-o punem!
Aici tata se infurie de-a binelea gi se frcu rogu-ro;u ca unrac fiert. Ricni:
-Adici Dan vine doar si te tini de vorbi si si ne minince
banii?!
-Si si vi faci curat cind suntegi plecagi, am adiugat.Mama siri ca arsi, enervAndu-se .i mi." noastri ingele-
gere fusese deconspirati. De parci tata n-ar fi gtiut ci le ftceam
ordine in casi la fiecare sfrrgit de siptimAni. N-am ingeles nici-odati de ce tata nu putea sI suporte adevirul gi de ce mama
trebuia si il minti de fiecare dati. Juca rolul ila de supra-
veghetoare cu ochi sticlo;i, iar uneori aveam senzagia ci e soacra
viegii mele.
Mama:
Ce insinuezi? Egti obraznici, domnigoari! Cere-gi iertare!
Oare bunicul Alfred m-ar fi ingeles mai bine? Stiteamore-n gir intinsl pe saltea meditAnd la diferengele dintre noi.
$tiam ci nu aveau si mI preguiascl vreodatl pentru ceea ce erarn,
asteptau rezultate si laudele altora. intre mine si ei era o oali cu
sarmale boieregti, nu-mi trezesc pofte, le mistui de nevoie, cu o
24 JULIA KALMAN ANTIMEMORIILE UNEI MUZE
oarecare nostalgie. Cu aceeagi bucurie minimalisti sfrrtecamrestul lumii, dar tocmai asta mi nefericea mai tare, pentru cideseori confundam sentimentele cu atatamente gi dragostea cudependenta, adici aveam impresia ci tocmai iubirea lipsea dinrelatia noastri. De-abia mult mai tArziu am rcalizat ci intensi-tatea sentimentului de iubire nu are nicio legiturl cu modul incare stim, putem sau g5.sim de cuviinEi si-l manifesti.m. Da,piringii mei chiar mi iubeau, ii iubeam gi eu, ne regiseam insldoar la mesele de Pagte;i de Criciun, iatl, era nevoie de zeu sine strAngi laolaltl. Doar atunci igi permiteau si-gi exprime dra-gostea necondigionati., dar mi temeam de fiecare dati si nu fac
vreo remarcl nepotrivitl, si nu rostesc vreun cuvAnt interzis.(A9 putea scrie o poveste de groazl. despre pedepsele pe care
le-am primit de-a lungul anilor. Asta pentru ci mama lua inconsiderare numai sensul propriu al cuvintelor, iar cind nu ilcunoastea nici pe acela, devenea gi mai agresivl. Dar nu e loculaici s5. relatez ce am pigit dupi un: ,,imi vine sI mi dau cu capu
de togi perelii".)in celelalte relaEii eram de cele mai multe ori foarte femi-
nini, uneori scotearn cornigele de sub cochilie, iar atunci giiniledin jurul meu se transformau in adevi.rate scorpii. Iar noi astea
ne iubeam 6{ ne uram, pentru cI apargineam tuturor. La fel gi
Dan, care era prietenul universal, iubitul universal qi abia maiapoi iubitul meu.
Degi toati lumea i;i imagina ci eram o risfrgati, nu era
chiar aga. imi cigtigasem primii bani la doisprezece ani dindactilografiere, la gaisprezece traduceam deja dosare de divor-guri, partaje gi adopgii, la noulsprezece incepusem si predaulimba germani, mi se piruse firesc, doar a;a se ob\nuia in fami-lia mea, munca fusese intotdeauna pe primul plan, mai apoieducagia gi pe ultimul loc distrac,tia. l,a un moment dat mi situ-rasem s5.lucrez pentru algii, dupi cum mulgi i;i abandoneazi
25