ANTIBIOTICE MACROLIDE

  • View
    1.829

  • Download
    0

Embed Size (px)

Transcript

DOMENIUL : SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA SPECIALIZAREA : ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE FORMA DE INVATAMANT: ZI

PROIECT DE CERTIFICAREANTIBIOTICE MACROLIDE

COORDONATOR

..ABSOLVENT

2011

1

MOTTO

,, SANATATEA ESTE COMOARA CEA MAI DEPRET DAR SI CEA MAI USOR DE PIERDUT

R.. AUGIER

MOTIVATIE2

In utilizarea medicinei, este important sa stii ce ai de facut, dar mai important este sa stii ce nu trebuie sa faci. A fi informat inseamna a fi pe jumatate salvat. Avand in vedere faptul ca antibioticele macrolide au o digestie buna si inlocuiesc cu foarte multa eficienta penicilinele in cazul alergiilor, m-am oprit asupra lor din dorinta de a le cunoaste actiunea si de a motive alegerea lor din prescriptiile medicale. Bacteriostatic, cu spectrul asemanator Penicilinei G, antibiotic de electie la bolnavi cu alergie la peniciline, cu o actiune similara acestora in afectiuni ale aparatului respirator (cai respiratorii superioare si inferioare), cat si in afectiuni ale pielii, Eritromicina, cunoscuta sub mai multe denumiri(Eroate, Eryc, Eryhexal, Ilosone, Erythromil forte), are contraindicatii stricte in cazul afectiunilor hepatice. Ca si Eritromicina, cu o absorbtie digestiva buna si o distributie favorabila, Claritromicina se deosebeste prin faptul ca este des utilizata in stadiile terminale Sida, in infectii cu M. avium, fiind mai bine tolerata. Azitromicina(Sumamed) se administreaza in doza unica zilnica si, spre deosebire de Eritromicina, este activa si pe unii bacili gramnegativi. Datorita efectelor adverse importante, o utilizare restransa o are Lincomicina, utilizata in special in infectiile stafilococice osoase si peritonite.

3

Consider important de stiut ca aceste antibiotice bacteriostatice, desi atat de cunoscute si cu un rol foarte important in tratarea unor afectiuni mult intalnite, au un spectru redus de actiune sin u pot fi administrate decat in urma unui control medical minutios si de specialitate, a unei decizii bine alese se catre medical currant. Cunoscand actiunea dar si contraindicatiile, suntem totusi private de dreptul de a indica aceste medicamente celor care vin in farmacie inainte de a consulta un medic, pentru ca asa cum stim, fiecare organism reactioneaza independent de cele mai multe ori de vointa noastra. Ca urmare a acestei lucrari de diploma, in care m-am oprit cu studiul in special asupra acestor medicamente, am inteles ca antibioticele macrolide sunt cele care inlocuiesc cu foarte mult succes pe cele pe care anumite organisme, din diferite cauze nu le tolereaza.

CUPRINS:

CAP.I.

Introducere in clasa antibiotice4

I.1. Boala infectiosa I.2. Etapele practice generale ale antibioticoterapiei I.2.1. Decizia de recurgere la antibiotice I.2.2. Alegerea antibioticelor. Criterii de alegere I.2.2.1. Diagnosticul etiologic I.2.2.2. Antibiograma I.2.2.3. Diagnosticul topografic al infectiei I.2.2.4. Proprietatile farmacologice ale antibioticelor I.2.2.5. Criteriul economic I.2.2.6. Asocierile de antibiotice I.2.3. Calea si modul de administrare I.2.4. Dozele de antibiotice I.2.5. Intervalele dintre administrari I.2.6. Durata tratamentului cu antibiotice I.2.7. Intreruperea antibioticoterapiei I.2.8. Controlul terapiei antimicrobiene I.3. Clasificarea antibioticelor CAP.II. Antibiotice macrolide CAP.III. Eritromicina CAP.IV. Spiramicina IV.1. Preparate farmaceutice IV.1.1. Spiramicinum, Rovamicinum CAP.V. Josamicina V.1. Produse pe baza de josamicina V.1.1. Wilprafen suspensie CAP.VI. Roxitromicina VI.1. Preparate pe baza de roxitromicina VI.1.1. Rulid CAP.VII. VII.1. VII.1.1. VII.1.1. Claritromicina Preparate pe baza de claritromicina Klacid- suspensie Klacid- comprimate5

VII.1.1. CAP.VIII. CAP.IX. IX.1. IX.1.1. IX.1.2. IX.1.3. IX.1.4. CAP.X. Bibliografie

Klacid- i. v. Diritromicinum Azytromycinum Sumamed Sumamed- capsule Sumamed- tablete Sumamed- pulbere pentru suspensie orala Sumamed- forte pentru suspensie orala Concluzii

6

C A P I T O L U L I. Introducere in clasa antibioticeDefinitie: antibioticele sunt metaboliti biologic active (reproduse apoi prin sinteza integrala sau semisinteza), produsi de germeni ca mijloace de lupta cu concurentii lor, avand efecte bacteriostatice sau bactericide. Microorganismele pot produce antibiotice chiar in absenta concurentului biologic, acestea constituie grupul producatorilor folositi pe scara larga in industria antibioticelor. In populatiile micribiene complexe, antagonistii produc antibiotice care modifica mediul si exercita actiune asupra celorlalti germeni. Traiul in comun duce la aparitia varietatilor insensibile sau rezistente la anumite antibiotice.Rezistenta poate fi temporara,uneori se fixeaza si ereditar. S-au putut pune in evidenta si unii inhibitori ai antibioticelor si in unele cazuri s-au putut stabili chiar si proprietatile fizico-chimice, precum si formula lor de constitutie In afara de microorganisme, substantele cu activitate microbiana sunt produse de intreaga lume biologica, de organismele animale si vegetale superioare.

I.1. Boala infectiosaInfectiile nu sunt urmate intotdeauna de boala fie manifestata clinic, sau -situatie foarte des intilnita- doar sub forma asimptomatica, inaparenta, subclinica, latenta.7

Boala infectiosa, sub oricare dintre formele amintite, este produsa de interactiunea a doi factori principali intrinseci: - microorganismul (agresorul); - organismul gazda (victima). Exista in plus si alti factori extrinseci care pot influenta boala, cum ar fi: nutritia, mediul si mai ales terapia.

I.2. Etapele practice generale ale antibioticoterapieiInstituirea si continuarea unei terapii cu antibiotice trebuie sa urmeze, in toate cazurile, cazurile, parcurgerea teoretica a unor etape minimale care pot justifica in mare masura aceasta optiune terapeutica Etapizarea simplificata a rationamentelor argumentative permite o desfasurare rapida a lor, chiar sumara, dar punctuala. Aceasta ofera sanse mari de ocolire a principalelor erori care au ca prima consecinta, aproape nelipsita, abuzul de antibiotice cu importantele sale neajunsuri medicale si financiare.

I.2.1. Decizia de recurgere la antibioticoterapieAceasta prima etapa se bazeaza pe variate date concrete, dar foarte frecvent si pe, sau numai pe prezumtii derivate din contextual clinic epidemiologic de laborator mai mult sau mai putin sugestiv si din evaluarea globala a bolnavului Sustinerea acestei decizii se face prin incercarea de a raspunde cat mai exact la cateva intrebari.

8

I.2.2. Alegerea antibioticelor. Criterii de alegere a antibioticelorDin gama larga de antibiotice disponibile la ora actuala, selectarea celui mai indicat se face dupa mai multe criterii, in doua etape In prima faza a terapiei, alegerea se bazeaza de cele mai multe ori pe criteriul principal al prezumtiei etiologice tratamente probalistice sau empirice fara, sau inainte de a dispune de identificarea si studierea agentului etiologic implicat. Ulterior, alegerea poate fi, sau trebuie uneori corectata pe baza precizarii definitive a etiologiei, dar sip e aprecierea eficientei clinice si a efectelor adverse ale terapiei initiale. Conceptia recenta, aplicata mai ales in cazul infectiilor nosocomiale, a terapiei tranzitionale, secventionale sau etapizate, include trei stadii: -primul stadiu, de obicei urgent, include o terapie orientate etiologic empiric, probalistic; -al doilea stadiu, instalat dupa 3-4 zile, se bazeaza pe date microbiologice, clinice si imagistice suplimentare; -al treilea stadium incepe dupa cca. 7 zile, odata cu ameliorarea clinica si consta in inlocuirea antibioticelor parenterale cu cele orale.

I.2.2.1. Diagonsticul etiologic

9

Determinarea etiologiei, chiar si probalistic, permite folosirea spectrului de actiune drep principal criteriu de selectie a antibioticelor utilizate De cele mai multe ori diagnosticul etiologic este si ramane prezumtiv, aceasta situatie fiind frecventa in cazul pneumoniilor, diareelor acute, supuratiilor abdominale polibacteriene s.a. In alte boli, etiologia poate fi, de obicei bine precizata: infectii urinare, meningite purulente, endocardite bacteriene, septicemia, supuratii ale seroaselor sau ale partilor moi. O prima etapa a acestui diagnostic este diferentierea aproximativa a infectiilor bacteriene, cele accesibile antibioticoterapiei, de cele virale. Fara a exista criterii absolute certe, pentru etiologia bacteriana pledeaza tabloul clinic mai sever, febra mai mare, frisoanele, inflamatia mai accentuate, supuratiile, leucocitoza.

I.2.2.6. AntibiogramaAntibiograma poate adduce informatii pretioase asupra sensibilitatii microbului la antibiotice, dar ea poate prilejui si numeroase surse de eroare si de ghidare gresita a terapiei, conferind o falsa senzatie de certitudine stiintifica.

10

I.2.2.3. Diagnosticul topographic al infectieiDiagnosticul anatomo-clinic de ,,boala ( meningita, endocardita, infectie urinara, septicemia etc. ) are o dubla importanta. El este unul din criteriile principale de gravitate care determina urgenta instituirii terapiei si constituie un motiv de selectare a antibioticelor in functie de caracterele lor farmacocinetice. Precizarea topografiei infectiei este, de obicei, usoara, evidenta, dar alteori dificila, lenta, imprecise (de exemplu febra la neutropenici, infectiile la imumodeprimati, supuratiile profunde, infectiile sistemice, etc.). In acelasi sens, diferentierea infectiilor fe bolile febrile, deseori prelungite, neinfectioase este deseori foarte dificila.

I.2.2.4. Proprietatile farmacologice ale antibioticelorFarmacocinetica ( absorbtia, distributia, penetratia celulara, biodisponibilitatea, biotransformarea, eliminarea ) antibioticelor, foarte diferita chiar in acelasi grup de droguri, influenteaza mult alegerea lor.

I.2.2.5. Criteriul economicRaportul cost-