Anton Pann

rif

I

11

I

,

"','

,

1MM

. 141.ok4 ,www.dacoromanica.ro

VIETA 1 ACTIVITATEA

LuI

ANTONU PANKCu NOTIUNI DESPRE ISTORICULt MUSICEI ORIENTALE

V DESPRE SgRDARULE DIONISIE FOTINO

DE

TEODORESCU G. DEM.,Licentiat in litere de la Paris, profesorzi Us liceulii Mateia-Easarabil".

PARTEA I

I-sr^-7V---.,....

1893

BUCURESCITIPOGRAFIA GUTENBERG" JOSEPH GOBL

23. STRADA DOAMNE1. 25.

1-69

www.dacoromanica.ro

b'

www.dacoromanica.ro

PRECUVENTARE.

In prima-vdra anului 1891, cu tala multimeainsemnaatea ocupatiunilor, amii pututit scale lalumina partea II a unor inuestigari incepute deacum unit' patrarii, de secula (1868).

In acea recensiune bibliografica, intitulata «0 perelelui Anton(' Panni»,aretamit cd , indata ce voiü dobandiinforma(iuni neindoióse despre cate-va fase aleviei veuitatului cantarettl, biografia lul va formasubiectula unel conferin(e publice.

Conforntii promisiunii, conferinta a fostit tinulala Ateneula romanii" in sera de 9 Aprile 1892.Tiparind'o astaqi, spre a da publicului lucrarecompleta, md credit datora sd aducü mul(amiri tu-turor persdnelor care, in diferite epoce, verbala séüprin relatiuni scrise, mi-aft procuratic date si la-muriri despre «Vidta si actiuitatea lui Antonii Pannx,,omului carepentru talentelel multiple, pentru spi-ritu'i crsimilabilü i intreprincletorit, pentru mun-ca'i fertileimerita s ocupe una loca In istoria lite-.ralurii nationale,spre a fi cunoscutu posteritapi.

Imo. 1893.G. Dem. Teodorescu

d. BucurescI. 1891. (Editura librAriel Soceca & comp )

qi

ud

www.dacoromanica.ro

VOA I ACTIVITATEA ANTONO PANN.

(1794-1854)

AMINTIRI ISTORICE : ECATERINA II A B USIEI (1769). RESBELULORUSO-AUSTRO-TURCO DINTRE 1787 MO. PACEA DIN IASi (1791 . HESBELULt

DINTRE 1806-1811. TRACTATULP DIN BUCURESCIRAPIREA BA8ARAB1 rEit (13812).

Tench* diplomatieT ruse de intinde in-fluinta si puterea in peninsula balcanica, submotivrt ca tinea se libereze de sub jugulti Tur-cilor tOte popOrele slave si ortodoxe, ce locuiagintfensa, incepu se lia tradusa in fapte de im-pèratesa Ecaterina a TI-a. La 1769, acesta au-tocrata respandi a cele faimUse manifeste, prin carechiama la arme tOte nationalitatile crestine su-puse islarnismulul, promitendu-le deplina liber-tate politica si religiOsa. Romanii, de i ajunsiin stare de raiele, prin regimulti beilor fanarioti,nu se pre aretara asa entusiasti. Abia se iviracaV-va doritori de gloria, cum fu clucerultiRadu Cantacosino. care, formandU cu propria'ichieltutola unu regimentri de voluntari, (alesidin Muntenia, Moldova si Transilvania, sub nu-mele de corpula husarilar roman-II»), participa

1. Yeapicoi BOX/UCH 110.111:.

LUI

ci

a'si

www.dacoromanica.ro

6 TEODORESCU G. DEM.

la inconjurarea Silistrel1 impreuna cu fiiulseu IOn Cantacosino, intrata ca 4<praporcic# inregimentula III de grenadiri, la versla de 15

inaltata la gradula de locotenenta deensusl feldmaresalula Romantzow, pentru deo-sebital vitejia la asediula cetatii.

In cliva de 3 Augusta 1787, declarandu-sedin noa resbela intre Rusia i Turcia, sulta-nula incredintéza luI Nicolae P. Mavroghenicomanda trupelor din Muntenia, spre a se o-pune armatelor austriace, er in Ianuaria 1788imperatula Josef II declara si din parte'i resbelaTurcieI, conforrna intelegerii ce avusese de malnainte cu imperatesa Ecaterina. Der sgomotOselepregatiri ale lul Mavrogheni nu fact' nici ua is-prava2. In 1789 RusiI i Austriacii, sub con-ducerea generalilor Suvaroff si duceluI de Co-burg, invinga la Focsani, la Martinesci, la Por-ceni; Austriacii coprinda I3ucurescil si Craiova,er catre sfersitula anulul baronula Thugutconsiliarula Reicevici suntO trarnisT din Vienaca se administreze Muntenia, asupra careia di-plomatia imperiuluT habsburgica credea ca d'a-sta-data '1S1 va realisa planula de multa urrna-rita : anesarea definitiva a térii sea cela putinaaservirea ei pe calea economick incependa cumonopolisarea navigatiunii pe Dunare.

. In Octobre 1790, Nicolae P. Mavrogheni e1. NO cum declard feldmaresaluld Petru Romantzow in

Memoriele lul, publicate dupd, mórte'l.2. A se vedé studiuld despre Nicolae P. Mavrogheni, publi-

catd de d. G. I. Ionescu-Gion, sub titluld Dia istoria Fana-riofilor". (Bucuresc1, 1891).

ani, i

ci

www.dacoromanica.ro

V114A §I ACTIVITATEA LITT ANTONO PANN 7

ucisa din ordinile vizirulut. DupA tractatula de laSistov, Austria se retrage din Valachia, ér luptadinlre Turd si Rust se intrerupe prin paceainchiaiata la last, in clitta de 29 Decernbre 1791.

La devastarile resboiului si la spoliarea beilor,se adauga fOrnetea si ciuma de sub AlesandruMoruzi, urmate de incursiunile lui Pasvantoglu.Sub domnia de dece ant a sése lgospodar5 1,starea Munteniel urrnéza a fi nelinistita, penecanal resboiula reincepe cu inceputula acestulsecula.

, La 13 Noembre 1806, Rusit treat' Prutulasub generalula Afichelsohn, iéti Hotinula si Ben-derula, inaintéza spre Galati si coprinda Bu-curescit. Dupã ua luna, ostilitatile din ambeleparti. respandesca desolatiunea.

In deserta una armistitiu se inchiaiä la 24Augusta 1807 in Slobozia, prin intervenireahit Napoleon I ; in deserta Ia. Februariu 1809se intrunesce in last una congresa de pace :resbelula urméza cu lurid, si Rusit iért la 25Martin Giurgiula, la 24 Iuniu Sistovula, Rus-ciukula, Nicopole si Vidinula. Atatea infrangerlconstringa pe sultana se redeschida noui tractartde pace in Maia 1811 ; der tocmai peste una.aria 2 Rusia, fiinda amenintata de Napoleon Bona-parte, care inainta pe alit et teritoriu, consimtea inchiaia tractatula din Bucuresci, prin care

1. De la 1796 0116 la 1805 domneseg: Alesandru Ipsilante,Constanting Hangerliulo, Alesandru III Moruzi, Mihaild §i Ale-sandru Sutu10, Constanting Ipsilante.

2. La 10 Maid 1812.

www.dacoromanica.ro

8 TEODORESCU G. DF.M.

räpia MoldoveI intrega Basarabid, dupd cum cu37 anI maT nainte Austria it smulsese fru-mcisa Bucovina.

Ca si cum atatea nenorocirl n'arti fi fostüindestulatOre, pdrintiT nostri mal avurd a suferiiernI cumplite, epidernii provocate prin nein-groparea la limp a mil de cadavre, crescereaimpositelor si marl chieltuieli ocasionate cu re-pararea cetälilor de pe tèrmii DundriI.

In acéstã epocd de revolutiuni i frdrnêntare,de lupte continue si suferinte cumplite, se ndscusi crescu scriitorula nostru, a cdrul activitatecontribui atatu de mullit la aventulti culturildin prima jumètate a secululuI alft

II

NASCEREA t COPILXIDA LUI ANTONC PANN (1795-1806). EMIGRAREA'IIN BASARABIA. (1806 1811). FUGAI IN MUNITNIA (1812) 1

CAlddrarula Pann, Romanü de origine printatd, se bulgarise in satulU bulgArescil Slivin 2,unde se cdshtorise c'ud tenérd grécd, Tomaida,si dobandise mai ãntiü urt féld. (care nu'i &di)apoi succesivü doui

La inceputuld anulul 1794, acésta familiaspori c'unq alu treilea fiiü, chruia la boteza i-sedete numele de Antona. Cate trei copiii, cre-

1. Cf. 4Unü ednthretil uitatil, in Transactiuni literave i sciin-tifice, No. 2 din 1872, pag. 42.

2. Slivin sal Slivden.

XIX-lea.

baietl.

www.dacoromanica.ro

IniqA rol ACTIVITATEA LIIr ANTONO PANN 9

scut,1 fara micylOce, ereati pentru parinti ca ctretcrai de la rèsaritti», caci le aduceati sperantasi fericirea. Celt' mal in verstä invëta meseriaparintésca, celti micllocia intra ca ucenicti laua abageria, ér praslea fu pusii sub ingrijireadascalului bisericil.

lAntonache», dotatti din natura cu agerimede spirita si cu putere de initiativa, in anii ceimai frageqi se deprinse a iubi religiunea. Deaceia inveta scrierea si citirea, ér Duminicilesi in clilele de serbatOre, pe calla ii permiteaaputerile, da ajutorti dascalului bisericil, it tineaisonula la cantari seti recita, in locul, cate-vadin rugaciunile usOre.

Cu modulü acesta, la mOrtea pärintelui, mi-culti .Antonti cunoscea Wilt rOnduiéla serviciuluireligiosti si poseda cate-va notiuni de psalti-chia, cu care 'si-arti fi pututa agonisi panea detOte Clilele ca paraclisierti, déca etatea nu Farafi impedicattt de la ua asemenea profesiune.

Tocmai atunci isbucni resbelulti ruso-turctidintre 1806-1809.

Catesi trei tinerii, cu véduva lor muma, fura1uat,1 in Rusia, ca multi altil, mai antaiti find('ca li-se promitea ua sOrta mal buna, ala douileaspre a contribui la triumfula sfintel cause aortodoxiei, in fine pentru nesicuranta in carese afla ori-ce crestintt, intr'unti tirnpa canditfuria si fanatismulti Osmanliilor nu mai cu-nosceatt nici ua limita.

Abia ajunsera in Basarabia, si cel doul tinedmai in vêrsta fura inrolati in pedestrime. Dupa

www.dacoromanica.ro

10 TEODORESCU G. DEBI.

una anti si jurnetate, in Martiti 1809, sub co-manila generalului Kaminsky, se luptara im-prejurula Brailei (pe care-o apara nazirulti AhmetIbrail), si aci gasira mOrtea, impreuna cu alti5000 tovarasI.

Intre acestea miculti Antontl, ca se's1 castigeesistinta, intrase in chorula de musica alti bi-sericiI principale din Kisinetl, unde fusese pri-mitti cu placere, atatil pentru frumOsal vocede soprano, alit si pentru notiunile ce aveain psaltichia. Inteadeverti, in opera luI de la1847, intitulata oROnduidla sfintei si clumne-opiesceileturghib>, la pagina 53 se citesce ur-matdrea nota, tiparita inaintea uneI cantarI:

Dómne-miluiesce, dintata in rusesce de mine, A.Pann, allandu-më intre sopranil armonieli eclesiastice,la anal 1810 s 1.

Ast-fela la 16 anI, esercitandu-se intermitchorii, dobandia nouI cunoscinte de armonia,pentru facilitarea carora inveta se ante si cuch itara.

Dupa neisbutirea tractarilor de pace din Maiti1811, faima se respandise prin tOta Rusia de-spre ua colosala pregatire nu numal in contraTurcilor, der si in contra lul Napoleon Bona-parte, care nainta triumfatorti spre vechia ca-pitala a Tarilor. Atuncl Tomaida, care doui anide cjile cercetase in zadarti despre cel doui filmat in etate, care de la Kiinéti trecuse la La-pusna si d'acolo la Leova, de tema ca nu cum-va

1. A se vedé partea II, Operele lui Antonii Palm, pag. 54-57-

www.dacoromanica.ro

VIETA I ACTIVITATEA LET AN'TONO PANII 1 1

si singurula copiHi eel nia rëmãsese (destultide corpolentti pentru etatea't de 18 ant) sè fia.inrolata in veunti polk i tra'snisti, ca i celdoul frat,1 at MI, la ua mOrte sicur& 1, concepuideia de a fugi cu orl-ce prettl.

In Muntenia tocmat incetase provisoria gu-vernare ruséscd, prin numirea ca BomnU, la1812, a lui hint' II Caragea. Unde, mat nerne-ritil de calf.' aci, 10 putea gãsi refugiu sérmanavéduvk dupd unti intreitti dolia? DecT, inteu&nOpte plinA de intunericti, profitkidti de invhl-mdséla ce domnia pretutindent, muma i fiiultitrecurã Prutula, pe unde apa le oferia unti vadtimat priinciosil

De la Fälciti evitarA sé scobOre dare GalatiSi Bräila, spre a nu intélni armatele ruse, carese retrdgeati. LuarO, dér calea Berladulul, ajun-sera la Focsant, ér d'acolo, calMorindil candtipe josti, cânclü cu sania, sosirä in Bucurescl,pe iérna cea cumplitA, care ingheVlse armatelefrancese prin ninsorile färj. sérnenti ale Rusiet.Antonti intro. ca paraclisiertt la biserica Olart,dup.& aceia cant& ca devteriti la Sfintl, chutandtise'st asicure veil& protectiune i urmandri atatala scOla de cantärt, catil si la tipografia mu-sical& a WI Petru Efesiulti.

Noroculti nu'l intOrse spatele.Romanesce scia de la tatä-sèti si de la nu-1. De aceia Antond Pann tot-dé-una manifested ura

in contra Ru§ilor, care, dicea d'ensuld, ilü 'maser& cu familia*PI tamiseser6 fratil la mórte. La 1856, cu ocasiunea resbe-lute din Crimea, doria victoria puterilor aliate, ceia-ce s'a rea-lisatd, spre marea'l bucurid.

sl-a

www.dacoromanica.ro


merosiI RomdnI din Slivin, mumb.-sa nu in-vetase limba grecesca ; in satula natalt1 vorbisebulgAresce i incepuse a cunOsce limba turcäde la stApanitorii cu care erea in contactil deWO. qiva. In Rusia cftntase rusesce, in Mol-dova si Muntenia se perfectiond in limba ro-m5.n5. 1.

Canda nu e bine se fi cine-va po1ig1ott, secunOscä cinci idiome in flOrea etAtil, se se fo-losescä de densele pentru lucrarl literare 2? Din-tre bite ense grecesca II prinse mal bine, ca.'clcunOscerea eI flu apropia de calugheril greci,care aveati in mana.' bisericile i monastirile,incasati marl si felurite venituri, dispuneail desuite, de diplomatiä, de intréga natiune roma.nd.

Grecil mergeatt pene la esagerare in pompaesteriOra a cultului, er frumOsa cântare o iu-biati cu devotiune. Mal aveati apoi deprinderead'a incuragia talentele imbobocite. Se adaugarnacd, pe atuncl, ucenicia erea anden onOre: Dio-nisie Fotino, scriitorri erudita i compositortimusicalti, nu se rusina a servi ca intendentain casa lui Dinicu Filipescu, fiinda tractatil caamicti de fill lul, Grigore i Nicolae 3. In acesta

1. Cu tote acestea, in scrierile lul se obsera pronuntareaaccentuarea Romanilor din Basarabia. Ast-feld de multe orlse intelnescü espresiunl ca mode, gropd, rodd etc., in locd dem6rte, grOpd, rOdd.

2. Ast-feld suntd: cAntarile greco-romane, traducerea Chri-stoitiel §i a Noutui Erotocritil, apol Evavgelia Pascelul in 8

proverbele turce din Povestea vorbei, in fine traducereaNdsdrdvanielor lit Nastratin-hogea, D ialogul románo-ruso-turcii, etc.

3. IOn Eliade RAdulescu, Isacharti in Echilibrulti d intreavtitese".

limbi,

si

www.dacoromanica.ro

IETA ACTIYITA TEA LOT AN CONO PANN 13

Grecti romanisatti Antonti Pann va gasi um)dasalil i ung pro tectorti : KIT ii va datora, in.mare parte. cunoscintele i lucrarile vorarenumi.

FUNDATORII MUSICEI ORIENTALE. COMPOS mon! fE ROSIANL&: Mut.MOLDOvENU, DIM ITRIE C ANTEMIRIY, A GAPIE PALIERMULO. PETRU EFE-SHIM}, VASILA CAE cibiTARETULD, ILANUAR I E PROTOSINGELIILO, MATACRECINTIRETULO, M ACARIE IEROMONACIIIILO, DIONISIE FOTINO3 SINESIEIV] RITULO, NECTARIE IERODIACONULO, CIIESARIE M A ICINENULO. Ckyr.X-Inv : SERRANO i CONSTANTINO. PETRU MORAITULO. ANTONC PANE.

Prima musica, orientala a luatti ca has& ve-chiele moduri dorianti, lidianü, frigianti si mi-

cu alte patru intermediare, derivatedintr'ênsele.

Ptolemeu Filadelfulti, regele Egiptului (309247 a. Cr.), introduse done moduri din musicapersana i inventa cele trel sunete propril, carein psaltichia se numescti ison, oligon i epistrofal.

Cosma Asicritulti 2, omti inteleptti, eruditaaprOpe perfectti in musica persana, dete uamare desvoltare modurilor i semnelor de pen'a-tunci, din care causä trece drepttl fundatorilalti musicei eclesiastice orientate. Elevulti lui,sf. IOnti Damascenulti, limita varietatea melo-

1. Cu aceste semne se aflad tonisate multe versuri eroice.In biblioteca din Alesandria esista despre dênsele und Tractatiide musictl. arsd in incendiuld acesteI bibliotece de care Sa-racinl, dup. ordinuld Omard.

2. Cosma fusese cumpAratd ca sclavd, dupl resbeluld ce im.peratuld bizantind Leona Isauriculd purta in contra Persilorin anuld 725.

V §t

III

califuluI

ce'la

lesiana,

si

www.dacoromanica.ro

14 TEODORESCII G. DEM.

dielor la optil tonurl, numite echuri (-71-zoc) de-spre care scrise tractatulti inhitulatü Octo-echit(On 6ylizoc).

Intre succesoril acestora, care adausera noulsemne i adoptara metoda teselor melodice,figureza, Michailü Ananiotulti, IOnü Gliki, hinaCucuzelti I (cu opera lui Megalinariele), XenuCoronesulti, Emanuelil Chrisafi (autorulti unul

Lambadarie Clada (autorula unulAcatistit) si a101.

Continuatorl i desvoltatori a vechiel sistemefura: mai antaia Petru Bereketit (cu opera'iPapadiket) si Neon Patron (cu untiapol discipuhl lor IOntt Protopsaltula i DanieltiLambadarie, care analisara tesele melodice, in-frumusetandu-le cu figuri sèt1 semne esteriOre.Petru Lambadarie Protopsaltula duse penè laperfectiune sistema analisaril si'l dete cea maimare inlesnire. Pe la 1790, se distinseraProtopsaltuld i Petru Vizantie Protopsaltula 3.

Dintre Romani cunciscemil scriitorl si corn-positorl musicall numal din secululn. XVIII.

1. Originard din Durachiu (Durazzo). orasd ald MHO. Eldtrai in timpuld impératulul Iustiniand. Mal multe relatiunl de-spre densuld sa se véda in partea H, Operele luI Antonti Pann(Bucurescl. 1891) pag. 67, nota 3.

2. cIn biserica patriarchiel din Constantinopole, cantaretuldcare cânta in drépta are ranguld de a se numi protopsaltii,er cantaretuld care canta in stanga are ranguld de a se numilambadarie, er ald douilea cantarep (upleanp) alchorulul dreptu i stangt se numescd domestictx. Antond Pann,cIntroducerev la Basulii teoreticii 0 practicii c&li iwsicel bi-sericesci, p. XXXI.

3. Top acestia suntd mentionap de Antond Pann i cantarilelor puse pe note in limba romana sea imitate de densuld.

Stihirarit),

Stihirarii),

Jacobi].

cel-halp

www.dacoromanica.ro

VI14A §I ACTIVITATEA LW ANTONt PANE 1 5

La 1767, Mihalache Moldovénulfl compilézkpentru prima OM. imnurile sacre, ce se cantala inviiarea DomnuluI, sub titlutil de Anastasi-matarti roma'nesci t 1.

Dimitrie Cantemiril, Domnuld Moldovel, incAleloriele ce intreprinsese prin Turcia, Persiasi Arabia, aprofundase sciinta musicel orientale,scriindg despre densa in limbile gréck si turck2'.EIü inventk ritmulti numitil zar-bein, ér dintreinstrurninte canta bine cu naiurti si cu tambura.

Nu putemil trece cu vederea nici pe .AgapiePaliermulti din Chio, care, dupa ce colindaseprin Europa ca sè'si aproprieze sistema occi-dentalk, se intOrse la Sfantula-Munte, apoI sestrAmutd la Efesil, fafa puté WO punk inpraclicã ideiele reformatOre. In timpula celuTd'ântaiii patriarchatii alit lui Grigorie din Smirna,merse la Constantinopole si obtinu permisiuneade a preda cfmtkretilor uã sistema inventatade dênsulii, care intrunia cualitktile sistemeloccidentale, fail al aye si defectele. Prin ino-vatiunea kit sustinea ca se pOle reforma ve-chia sistema; dér, neisbutindil din causa opu-nerit protopsaltului Iacoba, pe la 1795 Agapieporni din nog in occidenta, is1 prefäcu metodasi adopta caracterele alfabetice in locula sem-nelor punctate3, pastranda numirea notelor de

1. Anastasimatarit rotnânescii, alcdtuitd acum antdid demine, Mihalake Moldovénuld, la anuld 17457.,

2. S'ad plstratd numal operele'l in turcesce, care tractézadespre musica profana.

3. Posedemd si noT und esemplard din aceste rare si cu-/lose tipdrirT. Secretuld ce voia sé pdstreze autoruld l'a opritd-d'a indica anuld si loculd tipdriril.

www.dacoromanica.ro


pa, vu, ga, di, ke, zo, ni, pa, ZIA a le inlocuicu do, re, mi, fa, sol, la, si, do. Dupa ce seintOrse la Constantinopole, incepu a predanoua'l sistema, pe care la nol voril propaga-oPetru Efesiula, Dionisie Fotino, Macarie si An-tonio' Pann. Agapie, ca totl reformatoril, nu sebucura de resultatula atator ostenell. Dupti ce'slcheltuise averea si viéta, ca se'sl folosesca pa-tria, fu coprinsti de amarulti descuragiaril, pa-rasi Bizantiulii, veni in Bucurescl ca se'sl re-spandesca metoda musicalä. cu notatiune alfa-belied si muri la 1815.

Dupa ce Grigorie Protopsaltula, Hurmuz Char-tofilax si Chrisanti" (devenitil mitropolitil ali"Brusel) perfectionasera noua metoda, traduse-sera inteensa operele vechilor compositorl sipublicasera mal multe lucrarl originale, cares'ail tradusti si in romanesce, pe la 1816 PetruEfesiula veni in Bucuresci, unde fu prirnita cubucuria de cel maI insemnatl barbatI al epocei.La biserica Sfentultl-Nicolae din Se larl Oa des-chise din noil ua scOla, unde instrui nurneroslpamentent si strainl in sciinta musicel eclesiasticeorientale, dupa noual sistema. Ca se evite apoldificultatea dictAril lectiunilor si prescrieril lorcu mana, isl depuse tcite silintele si, pentru pri-ma Ora, infiint.a ua tipogratia pentru cartl depsaltichia. Chieltuielile cele marl, munca'l obosi-Vire, superarile si intristarea iI scurtara viéta, si.

ast-fehl muri in Bucurescl la 1840, lasanda caamintire multime de compositiunl originale.

In anula 1820, suindu-se pe scaunulti me-

www.dacoromanica.ro

VItiTA ACTIVITATEA 1.11 ANTON!, PANN. 17

tropolitana parintele Dionisie Lupula 1, barbataintelepta i patriota, pe langa staruinta'T d'a setramite tineri care se studieze in strainetate 2,funda mai multe scoli, intre care si una de musicabisericesca la mitropolia din Bucuresci. Ca dire-ctora sea « epistatip numi pe parintele Macarie,er ca ajutora pe serdarula Panaiota Enghiurliula,fosta protopsalta alü mitropoliel, dupa caluge-rirea lul sub numele de monachula Pangratie.

In ordine cronologica mai intelnima pe ur-matorii compositori : Vasilache cantaretula, dela care ail remasa diferite Heruvice, Kino-nice si alte scrieri musicale in limba romana ;apoi Ianuarie Pro topsaltula, care pe la 1821compusese in romanesce unit frumosa Ana-stasiniatar i una Doxasticara demna detOta lauda, pe care le aretase lui Antona Pann.

Matache cantareMa, profesora de cantarlbisericesel la seminarula episcopiei Buzeit, re-vecluse asemenea cate-va scrieri musicale. «E-pitafula sea slujba imorrnentarii Domnului no-stru lisusti Christosa» , regulata Ore-cum inTransilvania i introdusa in manuscrisa prinbisericile din Bucuresci, fu revecjutil si indrep-tata de cantaretula Matache, care observasemai multa numerula silabelor din limba ro-mana, de cata intonarea cuvintelor 3.

1. pisa i Lupea, RomânU de origin&2. A se vedé scrierea mea intitulatä Vidta 0 operele luI

Eufrosinti Poteca (Bucurescl. 1883).3. A se vedé, in Operele ml AntonA Pann, cdedicatiunea

caltre mitropolitulti Nifongx., scrisl de Antonti Pann la 1844 infruntea Epitalului (tip6.ritu la 1846), ci fóla Ortodoxulti.

2

www.dacoromanica.ro


Diva. Matache, urrna parintele Macarie, 4e-romonacha i portarie alü sfinteI mitropolii,epistata airi scOlelor de musica>>. Forrnata inscOla luT Petru Efesiula, de la care invelasenoua metoda, elil se ocupa seriosil cu musicaeclesiastica si, fiindt sustinutit atatil de mitro-

Dionisie Lupultit, can't si de mitropo-htula Grigorie II, reforma tOte cantarile biseri-cescl, le transcrise in limba nationala intreanii 1818-1820 si, tiparindu-le la Viena, le po-pularisa in WU. téra. Ele suntit coprinse in celepatru tomuri intitulate Teoreticon (1823), Ana-stasimatariti bisericesciti (1823), 1rmologhionséü catavasieriti musicesciti (1823), Prohoduleti.(1836). Prin frumósa precuvêntare a tomuluialit' si prin tiparirea acestor opere, sedete ua isbire decisiva cantarilor grece din bi-sericite Rornaniel. Macaria 1st dobandi aceaconsideratiune, care duréza anca, si titlula de.reformatora alü musicei nOstre eclesiasticel.Ete cum se esprime despre dênsula AntonaPann :

«La anuld 1821, revoltandu-se striniI prinTera-romanescl si Moldova, si pginêntenii imprästian-du-se care pe unde ati pututt, pentru scgparea sufle--tuluT, atunci i p6rintefe Macarie, trecOndii peste gra-114'a in Austria si ducOnclu-se Ta Viena, aü turnat6acolo unü tiparil de musica bisericéscg, §i, tot-d'ubi-data cu rddicarea in trona a prhquhfi roinanil Gri-gorie Dimitrie Ghika, s'a intorsil in Bucnresci cu

1. Cantarile lul Macaria se intrebuintéz'a Ana, in Moldova.In Muntenia au fost6 inlocuite printeale lul Antonti Pann.

politula

III-lea

tót

www.dacoromanica.ro

ACTIVITATEA XXI ANTONO PANN. 19

1-eoreticanuM, A nastasimalarul4 i Irmologhion argon,tiparite in felulg curn se v6d1. Mai pe urrng iéra0,in Vele pré sanOtuluI Grigorie mitropolita, a tip;rita i tomulti alU douilea, cu tiparulil pe care ildcumpArase sfénta mitropoliA, de la Petru Efesiuld I..

Dupd Macariti, se distinse sèrdarula DionisieFotino, unula din rani! Fanarioll, caredotatilcu frumOse cualitãti i talente, cunoscendti per-fectil sciinta musicef orientale, activü i inteli-ginte, romdnitti in familia luf Dinicu FilipescU

lucrã cu zela i scrise nu numaI patru volume 2despre istoria Romanilor 3, ci i mal multe corn-positiunI musico-eclesiastice , precum Doxa-starulitt Anastasimatarulü, Boulit Eroto-critic etc.

Ete cu cata entusiasma se esprimé elevulirecunoscetora Antona Pann despre meritosultisi admiratu'l maiestru:

POn'aci arnü vorbitri pentru scriitorii music!, pe

1. .De unil altii, totd luandu-se isvóde din amendoue felu-rile de tipare, pe care le fäcuse Petru (Efesiula , lesne cumai putine cbieltuiell ad pututil se'lti tome, in catil Mal in-teacehl anti s'ag vedutO. cdrti tiparite in deosebite locurl;care vei,lendO, Petru se d'iesgustase de tipOrirea cartilor, nea-vendu la cine se le petrécO. Ba anc6 lepedase semnele ace-stea cu totula i incepuse se inlrebuinteze alfabetuld lul Agapie,cu ere-care schimbhri, pe care, luanduld de mal bunti, multissolaii i§1 dob5.ndise, der, i multi impotrivindu-se, a silittilase se se apuce iér4I de acesta, pe care o Iàsase. Antorn1Pann, in Introclucerect la Basula teoreticil, fi practicil etc.,pag. XXXV.

2. Dionisie Fotino tcrisese patru tOmuri, din care <ctomuldald 11T-lea a rémasO in manuscrisil la nepotil sei hid i EftimieFotino,.

3. .1.vcriptrA Auzigc, tradus'a de G. Sion. (Bucurescl. 1859).4. Editatil de Antonti Pann la 1841, loin. I, in tipografia

pitarului Constantinu Nenovicl.

si

si

salt,'0

It;

1114A Ir

www.dacoromanica.ro


care numat dupg poemele lor ti cunoscu ; er acumvine renduld a vorbi si de cei-ce i-arnd apucatu cuvié, si mai antaid de bunuld med dascAld serda-ruld Dionisie Fotino, care erea din orasuld Pelopo-nesulut Palea-Patra 1 j venise de se statornicise inBucuresci, unde a scrisd cIstoria rii romcinesci. intrei tomuri, a versificatd pe Erotocritti, a fgcutdalte versuri originate, care'ld veclescd cg a fostd un0bund istoricd, poetd. i ritord. Er in sciir4a musiceibisericesci, mgrturisesce singurd cl a fostd scolarddascglilor sei Iacovd Protopsaltuld i Petru Vizantie,cgrora a fostd i imitatord ; ense, fAcendd cine-va bg-gare-de-semg, va cunósce cti natura l'a inzestratd acoversi pe cei mai nainte de catd densuld, cgcl, iiielegantuld sed stair, vede cirie-va patimile sulletescidupg mestesuguld ritoricti. Jill vede, aicti, in acel&anastasirne ale Invierii , revCrsandd melodig feluritgcu intunecare pogOrg fri cele mai de josd ale Omen-tulul ; din cgmarele iadului rtididll pe strImosuld Adamin desfkgrile raiului, i lauda, cu glasd triurnfAtord,biruinO, a-tot-puternicului, cu cere acMg patimile su-fletesci ale auditorilor, le strgrauta duhuld din gan-ditord jn interitgtore, din unrilitd in desfetgtord i cele-l-alte. In cele umilitóre iérgsi in polieleie, doxologhil,heruvice i kinonice bagandd de sena la a lor me-lodig mestesugitg si tragetOre, vede c'a avutd cu-noscinp, si in deosebite musico-instrumente 2 ; cgcT alor iscusitg alcgtuire, pling de dulcet,g si nningaiere,linistesce i adOrme dahurile auditorilor i tot-d'ul-date. II desceptg ca dintr'und somnd, spre luare-a-minte a laudelor dumneqeiesci i, in scurtd, totg.propos4ia si tOtg qicerea cea mai midi, dupe. .intele-suld are si melodia potrivitd descrisg. Er air-tile musice, ce-a alegtuitd, suntu : Didasealia teore-

1. ITcaatiL-11,:c7.p.2. 'La tambur si keman avea des6v8rsit 6. iscusint5.; cunoscea

Ansë i fortopianu10*. A. Pann, Introd la Basulti teoretictipracticii.

si

:

1s1el

pC

www.dacoromanica.ro

VI 1..:TA ACIIVITATEA LITT ANTONO PANN. 2l

practicU a musiceI bisericescip osebitu pentruinstrurnentula tamburil i keman, Anastasimara, Do-xasticarü, Antologhia, Heruvico-kinonicaril, Kalofoniconsi altele, de a cAror fibre plUcutU se bucurU astql" §iRomiinuth, vklêndu-le in hmba sa 1D.

In timpula luI Dionisie Fotino, veni de laStêntulti-Munte Sinesie Iviritula, care, oprindu-sein BucurescI, compuse cate-va poeme, intr'alticaror sti1 se vede iscusinta artel i spiritulcell) liberil in melodiele panegirice.

La 1840 ierodiaconula Nectarie din mona-stirea Némtula tipari, in tipografia acelel mo-nastirl, ua Antologhiet séu Heruvico-kinoni-caret ", in care imita fOrte bine modelurilegrece2. In acelas1 timpü parintele Kesarie Ma-xinénula terminase diferite cantarT traduse ro-manesce Si destinate tiparirii.

eAfarI dintr'acestia, i al0 multi s'aii incercatu latAlm5,cirea canarilor bisericesci, dér n'aU facutu decatil all rAdicatif silabple qicerilor strrtine 0. in loculnlor au a5e4atil silabele qicerilor romanescl sp.

In fine, diferite cantarI, regulate in limba ro-mana dupa vechia sistema musicala, s'atl.gasitain mare numerti pe la mai tOte chinovielemonastirile nOstre, cu deosebire la Nénatula,

1. tIntruducerea* de la Basulii teoreticI i prcwtici l. aldmusicel bisericescl (Sucurescl, 1895) pag. XXVXXVII.

2. 4De i uniI IT gAsescd greselT in ortograla 0 in allele,dér orI-cum datorl IT suntd compatrio0 sel recunoscintA pentruostenelile ce a cercatd, sciindd cà totil inceputuld nu este de-

Antond Pann, Introducere la Basutti teoreticii etc.pag. XXXV.

3. Idem eod. loco.

T

sever0tO,.

www.dacoromanica.ro


CaldarusanT, Cernica, ca autoril ses1 fi in-semnatO numele pe manuscrise.

TrecendO la arta cantarii, cauta se inregi-strama ca densa erea fOrte apreciata in epocaFanariotilor. Unit buntI psaltu, priceputa a in-tona cu <ifos i a's1 modula vocea dupa pla-cula cutaru1 archierea sea egumenü, erea scumpaplatitil in tOta tera. La Bucuresci aveatl cautareceT-ce escela O. prin suavitatea vocii i prin ma-iestria cantariT, flindu-ca se considera ca artist6nu nurnal «celd-ce avea glasti laudatü, ci acela

ce scia purta si glasubl, ca Ling instru-«mentO mestesugita la degete,

4I did sciinta e cinstitgusi de obstia primitilein totti globula p,rnontescri;de'mperAi pe tronU s'a$0,

«de dornnI se imbrAti§éz5.(§i de toti cdV o dorescu D.

René la inceputula secululuT xtx, GreciT tre-cusera ca maiestri inimitabill in psaltichia. Interile romane veniatt necontenita cparinti sfe-tagoretp ca se intretina maiestatea cantarilorreligiose, pompa cultuluT, dulcéta limbil grece.Cu timpulit, Romanii incepura a escela i densilprin mestesugula si firescula glasa celO dulce»alü lor.

'In qilele fericitului intru pomenire dascblului er-banti Protopsaltul, viinat Mit mai desëvênita i celitmai vestita dasc5.1ti alti vremil aceia dintre Greet,

1. Antonti Pann, Prefata Noului daxastarii din 1891. VailPartea II, pag. 37.

Mra

a's1

www.dacoromanica.ro

VIETA V ACTIVITATEA LIST ANTONIO PAXN. 23

Anastasia Rapsaniotulii, eu socotéla ca së'fif ggsésclnoroculu i s6 rOmaia in éra nóstr5., candri a vequtadesv6rsirea mestesugului si a amlitii pré dulcea fi-résc5, glasuire a lui erbanu, a lui Constantinti si a

dasertli din némulii nostru, s'a insplimén-tata i, singuru judecandu-se cI nu este trebuinciosii,nearëtandu-se in multe aile, sa intorsA si a muritu

téra

Ast-felu erea prinè pe timpulta hit Petru Mo-raitulti, care parasi calea cea vechia ca sé in-troduca noui modutatiunt. Succesorit acestuia,esageranda inovatiunea, gasira cantärile biseri-cescl de pên'aci gret,cise si p1icticOse, dedincepura a canta «cantece lumesd», ca celecantate de Turd in cafenele, sub cuventtl caacestea constituiescil Iproforaua si ifosula deTarigrach>. Se adauga apot imprejurarea capsaltichia suferia uä reforma, ca se aseda peua noua sistema, combinata din cea vechiaorientala si din a musicei occidentale:

a Acura, fiindii mai inlesnitil metodniti musiceichipuld crieril din apropilta intelegere si in mai lu-minaa aducendu-se, i mulct Romant, intr'ensulii de:s'evêrsindu-se, ati inceputil a tälmAci si a roman1(Aro intregt si a le preda prin scoll publice, undealergail a'st da copiii negutdtori insemnati, ca së in-vete cantarea bisericosea. i mai vOrtosü fiit nobililor,d'impreunA cu invt,pura ertrtii, trebuiat s6 invete

musica bisericeseä. De aeeia i 1)&116 astaqi 1845).se glsesed boieri de clasuill antaiu, care cunoscacantarea bisericesca 2

1. Macarie Ieromonachuth, Prefata de la Irmologhion (Viena,182:1) pag. IX X.

l. Antong Pann Intruducerea1 la Basulti teoreticti i pra-ctice's, loc. cit.

ce1or-l-a41

in Intl,.

$i

5i

www.dacoromanica.ro


Anton(' Pann, condusu de buntilparte de nevoid si parte de marea incuragiarece se acorda psaltilor in tirnpulii agoniei fana-riotismulul, imbolditt" mai cu serrid de aceainclinare tainicd, pe care o numimü vocaliune,profita de munca lifi Petru Efesiulii, de talen-tula i cunoscintele lui Dionisie Fotino, ca séaprofundeze sciinta musicald. Si, fiinda ca. tot('ce se invétd cu tragere-de-inima se intipdrescein memoria si se asimileza, inteligintei, de aceiatenerula i1 aproprid MIA pregdlirea vaface demna se succédd betrdnilor. Atrasil deabilulii i bunultiv> set' dascalti; sedusta defrumusetea unei arte, cdtre care din copildridsimtise ua firescd pornire; ajutata de silintelece depuse i de practica ce fa.cu cjilnict, can--rand(' elü ensusl i invetdndti pe altii, Anton('Pann rernase mai targiu singurula maiestrualCi rnusicel orientale, capabila se nationalisezecantdrile religiose si se producd numercise me-lodil

In tiparti, in traduceri, in compuneri, ca siin cantare, inlocui de ud-datd pe toti pre-decesorii : pe unü Petru Efesiulü, pe nil(' Ma-carie, pe una Dionisie Fotino. Pe UMW"' na tio-nalisarea cantarilor eclesiasticel, utilisa. chiaritscrierile inedite ale predecesorilor; apoi respandi

popularisa in 1611 sciinta musicald, tiparindu

1. .Dupl mutarea din vieta acésta a pdrinteluT Macarie. nus'a ordnduitd nicl und td1mdcitora de cdntdrl, Mel s'a aretatavre unuld ca sd cérd a se insärcina cu acésta slujba., ce rarloimenT o potd indeplini,. Antond Pann, Dedicatiunea de la

teoreticii, pag. III.

simta,

eta

Basul*

profane.

si

www.dacoromanica.ro

VIETA §I ACT1VITATEA LUX ANTONO PANIC 25

la 1845, in Basulli teoreticii qi practicA alimusicei bisericesci, nisce regull care «raid nu(se scrisesera pen' atunci in limba romanesca,«nicI nu se predaserd in vre-ud scOld, nici nu(sciuse cine-va ca are trebuint.ä de densele l).De aceia esprirna speranta ca «de acum inainte«mu1t1 I1 volt indrepta traductiele i scrierile,«si vora Canta in biserict cantarl bine intocmite«si aseclate dupd firea limbil romanesct2».

In prepararea atator lucrarf, consuma sésearil (1813-1819), intreprinclendii felurite

prin téra, ca se studieze melodiele natio-nale, firea, lirnba i obiceiurile poporulul; case noteze impresiunile ce'i desceplail persOnele,imprejurarile, localitdtile; ca se prede lectiunide psaltichia si, prin maidstrita'i cantare,creeze ua necontestath reputatiune.

In timpuld acesta, patriotulil George Lazarase stabilise in Bucuresci (sub domnia lui IOn IICaragea), invinsese pedicele rddicate de strainisi, prin stdruinta, prin puterea convingeriT, prindreptatea causei ce aphra, isbutise a infiintafocarulii redesceptarii rorndne: scOla de la Sf.Sava, din care esi renascerea nOstrd cultura15.3.Poetii Vacarescl pregdlisera teremultr, clicenda:

FraV uniti, nu ca têlhari,ci ca Romani, &tent marl,venitl sO ne sfAtuirndce-arti trebui, cum se fimtl.

1. cIntruducereav de la aceiasT opera, pag. XXXVII.2. Idem, loco citato.3. Cf. Vieta i operele lul Eufrosin Poteca (Bucurescl. 1883).

cale-torii

se's1

www.dacoromanica.ro


Cronicele incepeati a se da la lumina; limbaerea studiata de gramatici; poesia II avea re-presintanil de antaia mana, ale caror producerllirice asceptaa una compositortl capabila se lapopulariseze, se le nernuresca. Antonil Pann,deplina identificatu spirituluI naionalü, sosisetocmaI la timpti: dupa miscarea lul TucloriiVladirnirescu, pleiada poetilor romani volt gasiin talentula luI cornplinirea ce le erea indis-pensabild.

PT

PRI3IELE STUDII I LUCRART ALE LUT ANTONO PANN (1818-1818 .CAN TANI LITURGICE (1819). COLABORARFA'T TIPOGRAFICA (1820 . TRADU-

CEREA CANTARILOR GRECE IN ROMANESCE (1820).

Candir Petru Efesiula veni in Bucuresci, pela 1816, si deschise scOla de psaltichia la bi-serica Sfentului-Nicolae din SelarI, Antonil Pannse inscrise printre ceI elevi si'l urmacursurile clout aril de clile. ApoI. indata ce re-forrnatorula sisternel musicale se decise a fundaua tipografia pentru cantarI in limba gréca, ele-vulü tipografir i peste puting ajunsechiartl se conduca noulti aseqamentil, de si maIgasia ore libere ca sé compuna imnurI reli-giOse 1, precum ensusl declard:

«Pe edndti rri6 aflamd §i en, ea direetorn, in tipo-grafia de music:A bisericéseg a lui Petru EfesiulU, pen-

]. A se vedé Operele lu) Antong Palm, (Bueureset 1891);pagina 7.

decent

d'antaia

www.dacoromanica.ro

VIP.TA I ACTIVITATEA IX! ANTONO PANE. 27

tru Antaja data amd tiparitrt und axion in roma,-nesce 1 D

Asemenea dupa 1820, canda mitropolituldDionisie Lupulli tramise patru tined la Paris sila Pisa pentru studil superiOre 2, ér la mitro-polia infiinta scOla de musicä eclesiastica, in-credintata ierodiaconulul Macarie 3, care urmasenoua metoda in scOla lui Petru Efesiultl, An-tont]. Pann fu asociala la traducerea cantarilorin limba nationalä:

Atund far a. zabava ama fostd chiamatd §i ed deconlucratord la talmacirea cantarilor in romanescepentru facerea mmi tiparti spre tiparirea lor, dandu-ne-de ajutorti i pe pa,rintele Pangratie monachuld 4.pentru ca s nuini fia cuventuld spre lauda mea,marturisesce enstqi contractuld rued, scristi in condicasfintei mitropolii, ca i ed ereamd conlucratorti cu. pa-rintele Macarie, in qilele pre sfintitului Dio lisie mi-tropolitd. Care atunci, pe catti irm socotiamti lucruldde bund, pe atatd acum ild judecti de simplu, cadatunci metoduld musicei nod abia se aretase la lu-mina i regula talmaciril nu ne erea cunoscuta, acumense acésta sistema este cu inultd mai naiiitata 5 D

Ca proba despre lucrarile lui dintre anii1816-1820, e i urrnatOrea marturisire, pe careo scrie i subscrie la 1845:

1. Introducerea la Basulti teoreticti practicti, pag. XXXIII'2. Vie'ta i operele luZ Eufrosinii Poteca, (Bucuresci, 1893 ,

pagina 10.3. A se vedé pagina 17 de maT sus.4. elntruducereax. la Basulii teoreticii, pag. XXXIII

Despre fratele lul Panaitii Enghiurliula, protopsaltulti Grigorie En-ghiur1iu10, so se consulte Operele mI Antonit Pa an, pag. 07-08.

5. Dedictqiunea care mitropolituln Neofitu la Basulti teo-retici pag. 11. Operele la Antonti Pann, pag. 40-41.

i XXXIV..

www.dacoromanica.ro

TEODORESCU G. DEM.

iDouHeci §i cinci de ant suntd, de candd arniiluatu in maud condeiuld tdAmdciril cantd,rilor biseri-ceseT, i luerarea cea de tot-dé-una (scrierea si pre-scrierea, predarea lectielor si intrebuintarea lor in bi-sericele de prin politil i kinovil) mt-a datd pricindso le prefacd mat de multe orl. Amu bägatd-de-semdcd unele cántgri in melodia papadich i stihiraricd,veniad forte lung-I si ereamd silitti, pe cândti le can-tamd, sO le scurtezit si sO le taid de-ud-data la lo-curt nepotrivite, unde melodia trebuia sO rOmAid atar-natd i ciontitd fdrd gusta. i asa, fiindd indemnatd§i de alp, Iniigirile ce se Wean peste mOsurdscurtatd in scrierile mole, idrd sO se bage de sémd.Figurile esterne iérdst, cc in totuld se asemOnad cucele asiatice si aducead greutate auditorilor, le-amd-curätitil i le-amd adusu in cea mai apropiatd melodiabisericéscd, Vizinda drumuld i ifosuld vechilor sfinVMuntent si mai alesti ald patriot, pentru cd musicabisericesca de multd dolAnditd caracteruld natio-nald si numat ifosuld de Tarigradu a rOmasd apro-piatil de celd asiaticit Cu u nd cuvêntd, cantdrilesuntd totd acelea i melodia totd aceia: addu-gatd nicI ut figurd din parte'mt, ci ca ud albint,umblandd in multimea poemelor amd culesu pecele mat placute i obicinuite bisericif nóstre I D.

V

asITORTA (1820 1828). DESNIRTENIX T irPouvr.X. (1827). HA-PIREA SOREI ANA SI FUGA LA BRA§ovO (1828). THAume

CU A DOUA FEMEIA (1828 1837).

Catre stersitult1 anulul 1820, in etate de anT26, Anton(' Pann traducetord, tipografil, can-tamp i cornpositoril musicalt1 grabesce sé

1. cIntruducerea, la Basulic teoreticti V, practicii, pag. XXXVIIXXXVHI.

28

le-amd

st-a

n'ama

PRISIA'1

www.dacoromanica.ro

VIATA §f ACTIVITATEA LITT ANFONCI PANN. 29

se insOre, ca se duct viéta morala impuneaconditiunea luI de persOna semi-clericala.gasi pe Zamfira, tinera fara de avere, careianu'l ceru ca zestre de dad practicarea virtu-tilor familiare.

La inceputtl, catti fu sita nou5, traiulti mersecu speranta de lunga durata; der, peste-

5 ant, se ivira 'mart certurl farniliare, provocatede gelosia barbatuluI, de sburdalnicia ferneieI

cu serna de irnprejurarea ca nicl unticopilti nu venia se cirnenteze acesta unire. Eadeverata ca, dupa ése anI i jumétate, do-bandira un btiatü, a-nume Lazarg, der viétaimpreuna devenise cu neputinta : Zamfira, lu-andu's1 copiluiri, parasi domiciliulti conjugalti,ceia-ce poetulti, cu sinceritateal caracteristica,impartasésce publiculuT la 1839 :

Septe anY trail cu una,Totil mered m'arnd judecatd !Gara-mAra tot-dé-una,der... in sfOrsitd amd scApatui.

In primu'l testamentti de la 1849 este si matesplicita:

Eu cu Antaia nevast5.,septe ant trthndd cu feed,n'amd pututd, in lumea asa,se legu doue la until loct.Chiard in diva cununiela fugitd m'a lasate,si Muth. mitropoliei 2

1. Poesil populare (Bucur. 1846) bro. 1. Ve41 part. II, pag. 45.'2. Pen6 la I Decembre 1865, divorturile se judecag de con-

s istoriuld eparchil. Sentinta se conflrma de catre epi-s copula sea mitropolituld respective.

ce'l

mat

§i

EnS si

si

112-carel

www.dacoromanica.ro

SO TEODORESCU U. DIM

necontenitd l'amd urcatU,aretandd la judecatgcg ea pe altu-a voitd

cu mine cununath.,cu minciuni s'a pomenitn.Judecata porni silkcu bicid a o'nfricosa,0Andindu cti va prindeasupra mea, ia asaDér g6ba ! Midlocd nu fuses'o fug a meti ea indatg se duse

si ierasi se osebi.Judecata ier mi-a dat-o,ea asemeni iér fugi :mii de orT a'nfricosat-o.der nu me putu 'ndrAgi.Déca vede'n cea din urmgcti vrea a se omori,judecata mi-se curmasi s'o lastl nni hotgri.Ast-felti, Igcendu'i ea voia,prin inscrist cu mgrturiTdându'l zeztrea, amid ruptd foiasi de ea me desparcii

Zamiira s'a remaritatg c'una vAraril din Bu-curesci (suburbea Tabaci), a asistatil in 1854la imorrnentarea lui Antoml Pann si, strarnu-tindu-se in urma. la uä rudà din comuna Slo-bozia, judeiulti lalomita, a -tra.itil One la 1889.

Caw despre Lazara, in desertil fusese in-scrisil la seminartt, cad parasise scOla; in de-serla fuse data se invete ua. meseria., cad si

1. A se vedé Operele mI Antonti .Pann (Bueurescl. 1891),paginele 81-82.

siN 1

milt1

iubi,

www.dacoromanica.ro

VIhTA §I ACTIVITATEA LUI ANTONC PANN. 31

de acolo fugise. Ajunsese de 23 anI la 1849,canal Anton Pann se esprimè despre densulticu cea mal mare asprime, vorbindti de Zamfira:

Una fePiorg, ce are 'n lumed'atund cu mine nascuta,insurata, Lazara a-nume,de ea 'n rsgaie1i crescuth,dmblanda intru destrênarescOlelor nu s'a supusa ;danda mame-sei ascultare,n'a statuta uncle l'ama dust".Dupa ce s'a facuta mare,iér m'ama incercatn cu

testa tote 'n zadare,rieflindil supusil de feth.M'a defaimata 0. in Lip,§i in dosti, cum i-a venial :11.5.jmaoi mi-a testa pe vie0,binele nu ml-a voita.At-1M m'a necajta fOrte

aulta mi-a data surrarT,in cAta m raniaa de mOrteurêtele'l delaimari,precum nici se iscalesceen pronumele mea Pann,ci mome-sei iubesce

gice Agurezanti,.D'aceia, ca unit protivnica

ca una vrajma,01 feciora,flu desfiinteza pravilnicasi nula lasa mostenitord.

ca ce'rni ruga mOrteinjurilndu-më grezavil§'avea bucuria fortecândil ca'sa bolnava,nu voit, fa mea -mormêntareInd la niscai pomenirI,

do,mi-att

p odd*CO

§i un',

aucYa

si

www.dacoromanica.ro


se aiba amestecarenici se fad, prigoniri ;de catd sT ié a sa parte,ut suta de carV, ce'i lasd,§i sa se traga d'ua parte,se fuga din aceld cesd 1

La 1850, Lazar(' alérgà cu rugãciunI umi-lite si Anton(' Pann cedéza, ca off-ce parinte:dupa intervenirea lul pe l'anga chiriarctl, fuga-rula din seminar( e hirotonitti ca diaconti, apolfacuta preota la biserica Sf. Visariong. In ulti-mu'I testament(' din 1854, dupd ce areta cu.de-a-menuntula din ce i-se compunea tipografia,care costase ca la ua mii'a de galbenI, An-ton(' Pann adauga :

cAcesta tipografia, cu tote cate s'ad insemnatd §icu dreptuld de a tipari tote carcile, cate s'ad lucratdprin condeiuld mei" §i s'ad data la lumina, o lasdmostenire fiiului med Lazard, pe) care liii amil d&la nevasta crantaid, ce s'a osebitd de mine in verstalui de §ése lunI, i acurnd este preotd, ca se se lira-nesca cu densa §i se me pomenésca De vord mairemané ceva caqi, se vord imparci pe la cantareV §icopii saraci, pentru pomenirea mea. fara a se ame-steca fiiuld med Lazard la ceva sed a pretinde maimultd din ceea-ce lasatd, cad tipografia cu multdmai mare parte este de catd jumetate din starea meapravilnica, ce i-o lasu, 2

In cel sépte anI al primel casatoril, AntonaPann publicase una Calendarit dup6. Bonifa-

1. Ve41 Operele lul Antona Pam!. (Bucurescl. 1891) paginele82-84.

2. Operele ha Anton* Pann, paginele 123 §i 125.

H(i

www.dacoromanica.ro

I ACTIVITATEA LI`f ANTONI1 PANN. 3a

ciu Sètos i Ceintarile de ste din 1822, citisecele mai importante carti bisericescl, compu-sese diterite cantarl liturgice in limbile grecasi roman& (pe care le va revedé mai tarcliu),in fine se ocupase cu profesiunea de psaltu,cu predarea de lectiuni la cantareti i clerict

In anulti 1827 fu trAmisa ca dascala dom-nescti, adicA platitit de statti, la seminarula dinROmniculti-Valcel, unde, printre aIii, avu ca

pe monachulti Nifontr, economulti epi-scopiel, devenita mai tarcliu mitropolitü primattialti tèri1 1. Cu acea ocasiune i-se propuse,densulti primi bucurosti, a da lectiunT de mu-sicd, cu esercitie practice, maicelor tinere si su-rorilor in calugheri a. de la MOn'astirea-dintr'unti-lemnti, apropiata, de GOvora i amendouè lascull& distantã de capitala judetului.

Acolo fu prirnittt cu rnultä distinctiune, gas-duittr in cea mai curatä chilia a staritei Pla-tonida si, timpti de IA sept'ernând, uimi intr6gachinoviä, de la octogenare penè la fetitele su-

prin rnäiastria cu care conducea gla-sultt. De aci 'nainte, visitele la mOnastire de-venirä intermitente pené canda, fart', de voial,se simti atrasti dare dénsa.

Ce se int6mp1ase ?Intre surorile tinere, escela prin frurnusete

Anica2, nepOta staritei, pentru care véduvula

1 Cu ajutoruld banilor dupd obiceiuld epocel si alu dóm-nd Bica Lahovarv, precum afirmd 0. D

2. Rémasd orfand de pdrintT, la etatea '1 de und and, si lug&spre crescere de sora marnel séle, maica Platonida.

3

VIErA

d-la

'1

elevfi si

pi

'pi

www.dacoromanica.ro


rnusicantit sirnti u ciudata inclinatiune. AcJi uàlecOune, mane 0', cantare, poimane ua glurna :tOte stabilira intre d'ensiT mai antzlia simpatiä,apol Ore-care familiaritate. CEtndü 6nsè venato-rulti de inimi o descanta cu viersu'l farmecattl;canda Ii spuse ca e frumOsa, cã ochil el in-trecil albastruhl cerului din MaiU, ca péru'lauriu, 1ungi i mëtasosil aril sta mai bine sub

pelaria de catifea de catt'l sub culionuhlcalugherescil, atunci sglobia de 16 ani, careaudise nurnai clopote, utrenil i vecernii, secredu uã dinä din poveste si, ca tOtemenitit pentru lucruri mai mullti de cat(' estra-vagante. Ast-felti se aprinse intre crensil flacaxanestinsA a iubirii, *i in acelil timpa poetublcompuse, pe numele Anica, urma.torulti acro-stichtl, ranasa celebru :Ah, ug pas6ricg

mult odihna'mi stricg:totti pricinT nnI face,nu m6 lasa 'n pace.

Nu sciu ce gandti arecu-ast'a ei urmare,cg pre inaT areafaVi. 'namoratg.

Ivindu-se, vineaprópe de mine

La vêrstal de 33ch nu trebuie sè se

§i imi ciripescede m6 'nebunesce.

Cand s'o apucti, sbórg ;cantl star], se cobóra :nici va sr; se clued,nici nu se apucg.

Astg pgsOrica,ce linistea'mi strica',alt-fela nu se prindede catti 14 a'l tinde 1.

ani, Antonti Pann credumai gandesca. Erea sta-

1. Poesii deosebite sW. cdatece de Nine (Bucuresci. 18:31)torn. I, pagina 63.

u.

dingle,

www.dacoromanica.ro

ACTIVITtTEA l'Ajr ANTONCr PAWN.

frand pe rnestesuguld psaltichiel i ald versu-rilor, der nu si pe inimd. Unde maT puT catinerilor poet1 le zirnbesre tot-de-una ideia d'aseversi fapte mai gogonate de cdtil muritoritprosaici! Se hotäri deci s'o céra in casatoria,conformd preceptulut ce adresase tuturora:

Déca inima cere,bAiete, brtiete,

te'ns6rt i6 muiere,bthete, baiete ! 1

'Der... ce se yap! Maica Platonida nict cã vruaudd de maritisuld unel brOsce atatd de

tinere. Ceva mai multd : simtindd de mat na-inte ca nepotica nu se pre induiosa la privi-rea stintelor icOiie, ci preforia se se mdrite, decalla se se consacre asprei vieti monachale, pen'aci o tinuse ascunsa de ori-cine arri fi venitdprin mOndstire, er d'asta-data o supuse öre-cdror mesurl de priveghiare, ba chiard eser-cita asupra 'I cale-va corectiuni corporate, subnume de canonti».

Aceste pedicT neasceptate acitara maT cu pu-tere pasiunea celor clout inamoratt In fia-careSArnbdta sera, poetuld pornia din ROmniculd-Valcet ca se ajungd la schutfl, unde sburdal-nica cpasericax., cu ochi neadormiti, II pandia-sosirea misteriOsa. Atunci isbucni din peplu '1.acea invocatiune catre luna si stele, care s'a.ctintatft si se mat canta,

1. Spitalulti amorulul, bros. V (ed. II. BucureseT) pag. 69.

VIETA f 3r)

pole:

15

se

www.dacoromanica.ro

TEODORESCD G. DEM.

Lunita luminatóresi stele stralucitóre,luminati maT cu tariascumpa mea calseloria.DaV luniinà inlbcataprin cararea'ntunecata,

së ved drumul d'a m6 ducela iubita mea cea dulcecare, trist i descépta,cu dor mare m6 asceptaca s ajung cat mai taresnui. dé dulce sarutare I_

Antona Parm facu mare cast' d'acesta impre-jurare. Arnbitiunea i-se simti atinsa, si nu esitade a's1 da singura satisfactiunea ce credea cäi-se cuvine. Pe d'alta parte sora in calugheriapare-se a fi fosta mal multa una mica diavola,de cata una angera de nevinovatia. in fine,pasiunea orbesce, er tMeretea este inventatOresi romantica. Neaparata ea «paserica ereapré tenera. der si paserarula, pe langa ca nutrecea drepta bétrana, avea puternice motiveca s'o prinda:

multA mi-e ibovnica mica :a,T lasa-o d'arU mai cresce,

dorulti m6 prididesce 2

Inteua buna dimin6ta, Anica disparuse dincasa staritiel si din coprinsula monastirii. Cer-cetari se facura, der WA \retina resultata. N'o ga-sira nici la GOvora, nici in padure. Nitnentveguse, nimenI n'o intelnise. 13anuié1a lua ensetemeia, canda se afla ca si pPm Ramnicula-Valceilurnea se intreba czce s'a facuta dascalula demusica. ala seminarulub. Tocmal peste veo sese

1. Poesii deosebite sea edniece de lume. torn. J, pag. 64-65.2. Spitalulti amorntut, bros. V (cd. II, Bucurescl, 185)

cant. I, pagina 3.

Aolick

der...

Cs

d'aelica,

nfl

www.dacoromanica.ro

\If:TA I ACTIVITATEA ANTON(' PANN. 37

ciile se respandi vestea ct nisce caraust flu ye-kluserä dincolo de Campulungq, pe drumulaBrasovuluT, ense nicI cu sorä, nicI cu maica-ca1ugher4a, ci intovarasitil d'untl Matti fru-muselti i veselq. Cu alte vorbe, pAserica»consimtise a se strävesti baietesce, er siman-dicosula psaltil a pribegi ca fugariT prin locu-rile poetice, der prapastiOse ale Carpacilor, fe-rindu-se de privirile trecetorilor, neabatendu-sepe la conacele i mOnastirile unde putea fi cu-noscuta. Acestel strengariT se datoresca urma-tOrele versurl. devenite populare i pe care leinspiraserä dificultatea drurnului, frica, lipsa demkjlOce i pole chiara de mancare :MuOlor, fitl marturiI

prin voi, ca16toriI-cu sufletul plin de dordsi inima de dogord.naduri, copacI infrunqitI,

voi marturil s6'mi fiV-cu ce chin cu ce focd-am trecut prin acest locd.

RiurI. ape marIce v'am trecut pen'aicI,nu uita0 cu ce nevoIam b6ut apit din voI.Mierlite, privighiatori,pas6rI, dulci glasuitorI,cdntatI si vol acest versal trudituluI med mers ! '

Mersa truditg si strimtorare fara semenil sepled din ROmnicula-ValceI, ducendil pene laMCmastirea-dinteuntl-lemnil legaturica cu hainede baiatti destinate Anichil ; aci s'o ascept,I pi-titti in padure. se'T tungT perultl, s'o imbracTbarbatesce si, in tacerea noptil, se pornesct inlunga cale, maT antaia pe josü maT apol ca-

1. Poesil deosebite sell cdatece de lume (Bucuresci. 1831) torn.1, pag. 65, reproduse i In Spitalulti amorulul, bro. III, cant.20 (Bucurescl. 1852, ed. 11) pag. 60.

1.111

cd,

si

si mid,

mi

www.dacoromanica.ro


lare, strabatenda potecile muntilor pené la gra-nita, dupa aceia pene la Cronstadt. i pentrulce tete acestea, de Ulla spre a'si indestula uaambitiune! Cavaleril din evula media se On-diaa ca espeditiunile lor estraordinare aveaa se-fia celebrate de trubaduri si menestrell. AntonaPann dOr nu sl-o fi inchipuita cd, dupe, 65 deani, va esista in Bucuresei Ateneula romanu >,unde unü conferentiara va vent se destainu-iesca publica ca, in liner*, fusese unü Doa-Juan si jumetate gravula moralista i autoraalu Scólet moravurilor, Fabulelor istorió.-relor, Secletoril, la terd, respectabila fata bi-sericesca, care cu atata entusiasma a cornpusacantarile sublime ale bisericil nationale.

Ua singura mangaiere ila compensase d'a-tatea necazuri. Carausil si caletorii de spre Tran-silvania, intelnindul, se opriaa si ii opriaa incale, Ii priviaa curiosi sl cliceaa In telula lor:

qm5, ca mandru ii ficiorula, draga domnule,.se lila traiesca ditmnecleu si se tunie, capar'c'ara fi u baietica» ! i densula, indrep-tandul ochiri semnificative, ridea pe sub mu-stata i spunea unora e fiiu, altora Pal e,nepota sea frate, der fruntea ise noura la ideia .

Ca baiatula tota seména a baietica!Canda ajunge la Brasova, poetula uita chi-

nula, focula i nevoiele trudituluI sea mersa_Prin magia iubirii, totula se preface in sicuranta

fericire:AstNi rid,vorbesc, glurnese §'amêndoui ne nAngdiemcu-aceia ce-o iubesc foe i dor mi mal avein

e

0

tila

cal

0:.

t

www.dacoromanica.ro

V11:4A §I ACTIV1TATFA tU ANTONtf PANN. 30

Ath s6rele-a luminatmai frumos, mai seninatc5, pe ceia, ce-o doriam,acum in braA,e o am.

luna a strIlucitlimpede, mai indulcit,a. Ia ceia ce-amacum o am dobandit I !

Carturaruld Faust rapise pe Margareta dinretragereal piOsa, i acum nu mai erea de catilscire luniiriosü, liana stralucitOre, risuri, veselil

glume. Der... mai trebuia ceva, cacy la Bra-soya nu puteail trai numal cu brasOve, tia cattide inilacarate. Ca se traiesca, cantaretulti alergala strana. multamitil cci. gasesce una, din careISE putea aréta talentulit. Ast-fela intra ca psaltitsea Icantoril>> la hiserica romanésca cu hra-multi sf6ntu1u1 Nicolae. Totil in «ROnduiélasfintei duntnecleiescei, leturghib> din 1847,despre care ann7t mentionata 2, dupa ce spunecä la anula 1810, aflandu-se intre sopranil ar-moniei eclesiastice din Basarabia, cantase ru-sesce acela «Winne mi1uiesce, pe care'lt in-sera Ia pagina 53, adauga:

4...er la anula 1828 s'a reformatii in «grabnica,,allAndu-ni6 cantora in Brapvt, la biserica cea maredin Schel... i aceste, d'impreun5. cu cele-l-alte, com-puse de mine A. Pann. 1828, la Bravvil 3..

Lucru ciudatil ense. In Vote Duminicile Siserbatorile, psaltula venia intovarasibl de uniiMatti dragalasti, a carui voce suava producea

1. PoesiI deosebite sat ctintece de lu»te (Bucureset 1831)torn. I pag. 66, reprodusA si in Spitalulli amorulul bros. HI(ed. H. Bueurescl. 185`z) cantii 21, pag. 60.

2. A se vedé pagina 1 0 de mat sus.3. Operele lui Antonii Perrin, No. IV, pag. 9.

Airt

gandit.

qi,

si

www.dacoromanica.ro

40 TEODORESCU G. DFIG

uä placuta irnpresiune alaturi cu glasula puter-maiestrulia Si mat ciudatfl erea Ca ha-

iatelulti se facea nevedutil inainte de termina-rea servieiulul, er Antonti Pann pleca printrecel-ce esiaa mat antala din biserica, spre a

mat ispiti nirnent «cine e baiatult1 cuno-scetortt intr'ale psaltichiel.)

Mal. multe luni trecura, ca mat multe minute,pene canal «jupanula cantorii» prinse de vesteCa lumea incepuse a sopti Cate ceva desprehaiatulti frumosa la viersit si la figura. Ca nucum-va secreturii, divulgandu-se, se de nascereunul mare scandalit, se hotari se piece far' deveste, banuinda niscart-va urmarirt din téra.Duminica urmatOre, Brasovenit, care alergaserala biserica, gasira strana din drepta gOla, er pedevteriuhl din stanga silindu-se a canta si pen-tru sinest, si in loculil «jupanulut cantora>,in local tinerei priveghiatori.

Nu se scie cu precisiune in cotrO s'a in-dreptatti fugara parechia. Unit spunti c'arit ftnaintata pene la Buda. Lucrula nu'nfl pare pro-

nichieri autorula nu mentio-neza despre acesta oraü i nici midlOcele pe-cuniare permiteail ua asa caletoria, pe a-tunci ferte grea i costatOre.

ln acelasl anti 1828 se intsirsera in tea.Starita, si déc'aril fi voila se reclame, erea prebetrana ca se staruia la judecata. S'apot cepedepsa fl pututil da lui Antona Pann,and(' elti in modil onorabilit ceruse pe Anicain casatoria, n'o furase cu forta, nu facuse ne-

nicii alü

nultti

fiindtr-ca

i-s'artt

nu'i

www.dacoromanica.ro

YJETA I ACTIVITATEA LU1 ANTONO PANN. 41

oremduiell in chinovia, ci ea singura si de bunk--voià plecase cu dnsulü, ca una ce la etateade 16 anl erea nubilä1. Cu atatil se alese maicaPlatonida, in semnii de r6sbunare pentru densa

pentru opiniunea publicä, cä seducetorula fudepartata si din postula ce ocupa la seminarti,si din ROrnniculti-Vfacel.

Antona Pann, stabilindu-se'n Bucuresci, träicu Anica clece ant (1828-1838) o legi-tima prim cununiä. Peste cat-va timpfi li-se nãscuunti balata, anurne GheorghitA, ensë copilult1muri in vOrstA de veo trel ant i fu imor-mentata la biserica Bradula din colOrea de ne-gru. Durerea eel causa acesta perdere e cuprofusiune revérsat5. prin urmatorele versuri :

Bucuria, candii /Sunkon-ce inim inburasi sufletele r6sfathcu nespusa ei duleeVt ;ér mthnirea. cand apuert,trupulil, 6selesangele inveninézg.si viieta'n grab scurtézA.Bucuria mea in lumeo avuseT pe un nume,ce 11 priviam ca o flóre

iubiam cu dogore.Dar tiranI norocirea,ce'mi pizmuia fericirea,mi-l'a rApit Pir5. veste

s'acum nicliri nu este.Sbura, ea ul pa'sricAin aripi eand se ardicIsi se duce susil in sferepen6 o percy din vedere.Asa sbura si se duse,ca cum de loc nu mal fuse,

16sfi, bra4e1e salepOtrunse de trist5. jale.

Eurn6uit,strigdup6 densuls'a dus, nu'mi aude plansul.Intristarea ochii'ml stórce,dér in zadar : nu se'ntóree !

1. Cum resultl din epitafuld in acrostichri, pe numele si eadin partea lul Gheoryhifd, inseratil ea alü 1V cinta in adausulatomuluI IV din Erotocrita, la pagina 121.

flea

usuck

si

si's1

www.dacoromanica.ro

42 TEODORESCII G. DE31.

Ab ! ce ran5,, ce durere,ce cumplit $i grôznic chin:jale fAri mangaiere

necontenit suspin !Oh, amarrt desprtrcire,o minut neasceptat;o cés, plin de tanguire,oh, ce foc grei m'a cillcat !Nu ng.clOjduiam in viéta".nici cä puteam s Onclescintr'acest feld a ta falvr'u5, dat'a s6 o privesc.Undell este frumuseVa,sufietelul men iubit ;undell este rumenqea

drAgAstosul zimbit ?

Unde'ti e cAtarea blandg,,asupra mea s'o arunci,se' mi vedi jalea netitc'ena:$i durerósele'mi muncl !Uncle dulceleli cuvintesi'ntru tot mierosul glas,cu care p'al tii parinteveseliai in ori-ce cés !te-aurperdut, o vai de mine;te-am re'pus, grele men ;am rOmas MO, de tine,nenorocitul de en.De acum dér te vol plange

tOr6na'tf voi uda,pOne" mórtea ne va stringe,sufietul cand imi vol da

Acesta mthnire fu consolatä prin nascereapostuma a unei copile, Ecaterina, despre carein testamentu'i versificatu din 1849 dice :

ce am riAscuta'din pjcute anii mei,a-nume Tinca, crescutgde Anica, mumarogti socia mea iubitisO fad. oil in ce .feld

Apol, In ultimalprime :

Eli alte rudenii nu arnn de attn. uti fiic, a-numeTinca, n'ascuta" cu mumil-sa Anica, ce fostu cu-nunatu cu dénsa i, la'sAndu-m6, s'a ma'ritatn, fiindunumita mea fiidt atunci Arica neinWcata de Kap 3.

si, din starea mea smeritg,cumpere unit inela

ca s6'si aducA a-mintepurtand suveniruln mensi, pentru al sOu Orinte,

rOge pe durnnecled 2.

«diaral> din 1854, se es-

1. Erotoeritir, torn. IV, adausit, paginele 115 O. 117 (Sibiu,1837) cant. III.

2. Operele lwl Antonii Pang, paginele 85-86.3. Ibidem, pagina 125.

1

Utt died,n

ei,

ast-felü

Mama

iii

din sn

s5

www.dacoromanica.ro

wi,rA SI ACTIVITAITA LU ANTONIJ PANN. 43.

Acéstã fiica natural& a luI Antona Pann s'amdritata la 14 arri cu Fotache Radovici, func-tionarri din ROmniculti-Vrilcel 1, cu care avusépte copiI : dintr'emsii traiescir patru bdieti, care,ca funOonari de diferite specialithti, ocupa lo-curl onorabile in societate2. La 1868 se des-pdrti de barbatti, din causa unor intrigi fami-liare si, dupd 18 ani de casnicid, se rerndritd,cu unit doinnti Statescu, cu care trdi dned 5ani. Cu 8 anl inainte de mumd-sa Anica, ea muri,tenérd Ancd, la 23 Octobre 1873, si tu imor-mentatä la MOnastirea-dinteunil-lemnij,bunical mica Platonida3.

Intre 1828-1837, poetulq nostru compusesenumerOse cantari liturgice i tipdrise: Versurimusicesci la 1830, Poesii deosebite sCü cc/n-iece de lame la 1831, Indreptatorula befivi-lor la 1832, Christoitia séu scaa moraluluila 1834, in fine cele cinci tomurI din Eroto-critii la 18374. Asemenea fusese numita ((pro-fesora de music& al scOlil nationale din Bu-curesc1.3» si incepuse a urrna cursurile cole-

1. CununatT de d-10 §i d-ua Constantind Lahovary.2. Celu mal in etate oficiantil telegrafo-postalu la oficiuld cen-

trald; aid douilea jude ajutord la Constanta; ald treilea inginerd§i ajutord de primard in uucurescl; aid patrulea locotenentd deinfanterid in regimentuld din Valcea. frel dintr'en0 ad asistatdla rostirea acestel conferinte in séra de 9 Aprile 1892.

3. A fostd irnormèntata in qiva de 25 Octobre 1873. Toteaceste informatiunl suntd date de drisu0 fiiulu rdposatel, d. ofi-ciantil Ióriu Radoviel.

4. Operele lui Atoui4 Panu, pag. 9-12.5. Acestd titlil (Id la Versurile musicescl, tiparite in

anuld 1830, dr pe celd de tprofesorn de music& vocald aldsedlelor nationale din Bucuresch la Christoitia, tiparita in a-mild 1834. Cf. Operele la Antong Pawn, pag. 10 i 14.

lila

Ping

www.dacoromanica.ro

44 TEODORFSCU G. DEM.

giulut Sf. Sava, pe care hin Eliade i bëtrainiInostri profesorl ilü md.riserd i strdluciserd dupdplecarea si mOrtea luI George Lazartt Acéstaesplicd intrebuintarea unor neologisme, pe atuncicunoscute numal tinerimiT care trecea prin sae.

Intfalit clecelea mit alil convietuirii, ura sidesbinarea luara locula iubiril si bunet-intelegeft:

Cu a doua WM' casa§i, Ia ald qecilea and,vrendd se se faca mai grasa,

me uri §i'nu fu du§mand.

Se vede cd kite cdsätoriele pripite, provocatede flacdra pasiunii necugetdtOre, trebuie sd. setermine rdpede, ca focula de pate, cum dicepoporula. Antonit Pann tinuse i inea anca ladensa; suferia de ideia va pardsi, i oftaversurt ca acestea :Cum cliceat ca m iubescinu frandiam se me urescis'atat se me departezicat nu Nei uiel se me veql._Me mir cum te-af indurat

med dor inflacarat,ap, red de te-ai scarbit

atat te-af osebit.

Dragostea ce-o aretaisi nadejdea ce dalIn vet fi socotitse fiti asaAh, cerule nalt §i sfent,tinde'v nnla pre panlent

a al tea ajutorca nfl drept judecator!

Neindestulatit cu atdtea offdrI, adauge i ru-ghciunile urrndtOre :

Oh, iubita mea cea dulce,stai, nu fugi, nu te duce.

1. Spitalutil antortata, broura III (ed. IL Bucurescl. 1852)cantu14 22.

d'alsi'mi

cala

meo

orop0t.

www.dacoromanica.ro

V144. §I ACrIvITATEA. Ulf ANTON(' PANN. 45.

Ascévtg, me rogU ferbinte,se te ntrebd done cuvinte :ce gresitg yin' spune ;nu grgbi d'a me repune ;off nuli mai aduci a-minted'ale tale jurgininte,cAndd qiceai cg, pen' la mórte,de mine nu fa desparte ?Póte cg nu esti crestingde me uresci fge de ving 1.

Dup. ua. MA de veo trei luni 2, dupä ceiéräsi in achrostichtl o mai rOga. sé nu iliipäräséscd 3, Antona Pann I1 aduce a-minte cd,nefiindti cununatil cu Anica, pe la consistoriultidespArteniei nu se va mai duce, nici Multimitropoliei nu va mat sui. De aceia, Wig inachrostichil, ii adreséz ti. urrna.tOrea satia :Anil', care ii trgial lar tu domnä te numiat

impreting cu mine si a caset stgpiing :nu cre q. acuin sei at ort-ce doriat i poltiaitot cu acela,ii bine. erea si in mama.

Nu clic cg. edeai pe bant Care der alt neajuns,si umblai cu calescg o nemulmitóre,seu te slujiai de Tigant te-a riiit i te-a petrunsmuscele gonescii.; se te fact vencletóre ?

Nu, cgcl eu singur am fost, Ah, Judo si Dalidten dragoste la tote, de interes orbitg.bärbat, slugg i rob prost, vat, aniar sema vet da.slujinduIl cat se póte, aspidg otrgvitil 4 !

1 Spitaluld amoruha, bros. III (ed. II. Bucuresc1), dint. 232. A se vedé finele tornulul IV din Erotocritd. Din césult1

in care mil pusil subt tipard acestd Erotoerdii, 136116 in rni-nutulti acesta, nu ml-amti yedutd sénétatea, din pricina a mul-tor intempltui nenorocite, care póte ye sunta cunoscute . Cf.finele torn. IV din Frotocriiii i Operele lut Antond Pann.(Bucurescl. 1891), pag 22.

3. A se vedé torn. IV din Erotocritii, la adaos, pag. 147.4. Adaosa la Erotocritti, torn. IV, pagina 199.

de'ini

iit

&Sp

1

www.dacoromanica.ro


In fine. superatti cu totulti pe femeia pentru,care atatti de multti se espusese, esclarna :

Du-te, dér... va veni vrerneeducl vel plange i vel geme I

Antonti Pann remase 176duva pentru a douaOra, ér Ipaserica> de alta-data se consola ma-ritandu-se cu Nae Milcovénulfi si stabilindu-sein ROmniculti-Valcef; dér peste ung anti sedesparti si de acesta, ca se traiésca fia singura,fit pe langa fiica-sa Tinca, pené muri de veo70 ani, la 11 Aprile 18811.

VI

A DOUA VEDUVa (1838-183P). A TIIFIA CASITORIX (1840-1850,

.Antonfi Pann arti fi trebuitti se se sirnta fe-rice, candti rémase veduva pentru a doua Ora.N'avusese norocU cu antaia socia legi tirna, care'ltiparasise luandu'si pe micula Lazara numal de6 luni; a doua ferneia, dupa ua convietnire de9 aril trectici, decilea plecase asernenea,luandu'si copila, pe care o alapta dna..

Singurti cu betrana'i muma Tomaicla, in casa'ldin suburbea Bradulti, elü filosofeza despre

conjugala de 17 ani trecutl si pare des-gustatti de dênsa, cad in Maiti 1838 éta cumjustifica pe «fricosulti de insuratOre :

1. Fu ingropatI iu diva de 14 Aprilie 1881 de dire nepotilmentionati, la biserica Totl-sfintil din 11.6mnicuh1-Valcei.

viéta'l

intr'alft

www.dacoromanica.ro

vip.TA §I ACTIVITA1EA. LIT! ANI'ONO PANN. 47

Femeiele nu te'ntrebd.d'ai negustorid slabd,ci a ado, dd., cheltuiesce,da mode mered croiesce ;

bani pe galantarid ;cide pe datoridD !Tot iv cer, tot te frdrantd,per-16 ved cd cucu-0 cantrt;apoi atunci ori te lasd,ori de tine nu'l mai pasil.

Cat trdescI,nu mai vedi pace:casa'n iad 0-se preface.De ocdri si de -blesteine,irnbRranesci fdril vreme ;p6ru1 in cap 10 albesce

obrazdti incretesce ;uresci lumea, uresci viéta

nu'cl mai veselesci fata ;aindrOtil privesci gropa

mangilierea popa 1.

Totil atund fericia casnicia i viéta mo-destã de la térä, critict'incla pe cele din orase,unde uxuIi, cheltuielile esagerate i pretinsacivilisare punti veninula in locula dulcetii. Dup5,uã lura (Iuniu 1838), gindindu-se la conditiu-nile in care se facti casatoriele, cere fetelor demAritata huna-crescere, blandete, constanta. desimtirninte :

Udiatd, d'ar fi ndscutdcatd de frurn(hd milcardsi n'ar fi bine-cre,cutd,tóte'i sunt intr'un zadar.De geba va purta numeunuia chip lil'idatd,déca nu va sci in lumes6 trateze und bdrbatd.Ce folos crntaid i-e dragrtcand e cunund s'o iea,

urrnd in iad ii bagdcu scarbele ce'l dd. ea ?

Cu incetuld ild recesceca ferul ars, cand il scot,

dragostea it decrescepOn'o urasce de tot;

atunci acea fruniósd,ce ca un gre'l pdrea,i-se face 'ntunecósd.urad i cea mai rea.Neputénd së se'nt,.legd,in véc nu se mai impac :ajung judec4i sO tragd,de basrnu'n lume se fac !

1. Poesil populare (Bueuresei. 1846), eilnt. II. Cf. partea II,Operele ha 1ntonii Pawl. (Bueuresel. 1891) pagina 44, maisusC pagina 12, nota J.

(15,

n'at, ié

sii1

'ti-e

si'n

si

www.dacoromanica.ro


Versificatorula vorbia din esperientä, cu au-toritatea unul Stantl-patitulli, cad cam asa i-seintemplase si cu Zamfira d'antaiti, si cu Anicad'a doua.

In tOrnna, betrana Tomaida mdre, er vedu-vulil poetti i-erriftne singuril-cucti. Cinci luntdin 1838 si trei din 1839 le daruiesce petre-ceriIor de tota felulil, kefurilor pe infundate,in camere retrase, cu 2-3 amid de incredere,adesea cu Cate una preotti, egumena sea ar-chierea cu dare-de-mana. Erea ua deosebitadesfetare societatea acestui tipti cu fata espre-siva, cu inima tenera si vesela. Unora le pla-ceaii cuvintelel de spirita, anecdotele sarate,alusiunile muscatore cu care'l captiva ; altil pre-feriaa voceal dulce si cu arte potrivita canta-rilor duicise ce intona, insotindu-le cu acorduliichitarel ; multi doriati seal auda vorbindu, self"'yedä notandiI, cugetandii si improvisanda. Nuvoiii da multe esemple, der imi va fi permisti,credti, se cited' doue casurt de inspirarf si corn-punerl cu ocasiunea kefurilor.

Plecandil cu intimul amicil, reposatulti Tu-dorache Sfetescu, la nä viiea de king Gréca,.aprOpe de Oltenita, se oprescil la Valea-Dragu-lui spre a manca din gustosii rad, renumiti inpartea loculul. Pe candii sedeati la mesa, An-tong Pann vede mal multe fete din sata si,impresionatil de rara frurnusete a uneia dinele, imediatti compuse versurile si melodia cu-noscutei esortatiuni erotice:

www.dacoromanica.ro

IrIETA I ACTWITATEA LUT ANTONO PANN. 49

Tenerg copilg, draggi,iubesce One esti fragg 2.

Pupa anT, ace14 amid' se pome-nesce cu daschlulg hisericil Olteni aducendulunti crapü enormil, insotitil de urmatórele ver-surf (ca alocutiune din partea pesceluT), care nunumal cã ne aréta felula petrecerilor din aceaepoca, dér suntil i inedite. Le citezft dupaautografuld poetului 3 :

Domnule Sfetescu

Priimesce-me cu cinste,ca celd-ce via mal nainte,§i in pivnitg me pune ;ense nimului nu spune,pene vont( veni la tinecei-ce m'ati trimis pe mine,dicendu cg le este vorbgse se adune muIi, ciorbg,§i se petrecg 'mpreung

Celli

1842. Maid 13.

fgOndu'O inimg bung ;se cântgm, se facem hazuri§i se uitam de necazurl,cg un minut cu dulcétgmult plgtesce in viiétg.EA sunt tocmai de la baltg ;ie-me der in mani §i saltg,er, de vei sg tragem dantul,vomu da la lgutari sfantul.ce me trimete este

Antonii Pann 4.

1. Epitetuld draga constituia und jocd de cuvinte, accafatei fiindd din satuld Valea-Dragului.

'2. Spitalulii amorulut.3. Datoratd d-lul Petre T. Sfetescu, actuald preedinte aid

tribunalulul Teleormand.4. Und alta esemplu este urm5.toruld. Inteu a. cu

d-ld Tudorache Sfetescu de la reposatuld archiereti Calistdrenurnituld coltd 4isu cla Miur (unde strada Decebald taiecalea Mo§ilor) treed, dup g. apusuld sórelul, prin curtea bise-ricel Sfentu-Gheorghe-vechid §i, auclindd glasuld unel preotese,care elicea servitórel casterne, se ne culamd., imediatd corn-puse spiritualele versurl cu acestd refremd, inserate sub no. XXIIin adausuld tomulul V din Erotocritil la pagina 138,

4

cap-va

si

i, esindt1

I

www.dacoromanica.ro

so TEODORESCU G. DEM.

Din causa acestor kefuri; flindli ca atatii demulta celebrase licOrea lul Bacchus, strigandii

trAi6scg vinuld,vinuld i pebnuld ;

flindtii ca scrisese la 1832 lndreptatorulii be-fivilor, care incepe cu versurileCand Ved vinul roOor, ochii mi-se veselesc,galben oil cam profior, cu dragoste 11 privesc

si la 1851 CdnteitorulA betiei, care se terminAast-fel6 :Cum trag un pahar de vin, ér mai multe cand sorbescGrijile fug, nu mai yin, ed incepd sd chiuiesc 2;

flinda ca, in fine, chiara la 1852 scrise Trium-fulA betiei seu «Diata ce o lasa unti beIivll po-calla fliulul set13», pentru aceste motive s'ajist, si multi ail creguta, Ca Antona Pann arflfi fostii unit betivii de frunte.

In ce privesce laudele vinulul, ele II suntilsugerate de operele poelilor lirici grecT, maT cuserna de clasicula Anacreonte. In celti privescepersonalti, voluminosu'l corpil nu putea se nucera beutura. La mesa orl la petrecerT, it tre-buia unit pabarti mare, der nimeni nu l'a ye-jutll benda vina curatii, ci tot-de-una injurnetatitil cu apa; nimeni nu l'a veclutuin stare anormala. Pentru densulti petrecerileereatI ua necesitate, caci atunci gasia momentede inspiratiune. Cu chartia si condeiula in mana,

I. Operele ha Antonli Pann, pagina 13-19.2. Ibidem pag. 98.3. Ibidem pag 107.

sl

vrlia-data

;

www.dacoromanica.ro

VIPTA ACTIVITATEA. ANTONO PANN. 31

intrerupea vorba ca se noteze uä improvisare,tunil subiecta, uä gluma sal uh aria nouh. Nu-mat ast-feld a pututa culege i lega asa deminunattit proverbele i inve(amintele din Po-Testea vorbei; numal ast-felti a intocmitil

istoriórele» i anecdotele publicate fa!sub acestk tifiu, M. in Mos-Alba, fia in nu-merOselel calendare; numai ast-felil a compuskwersurile si melodiele canturilor din cele sésebrosuri intitulate cSpitalula amorulub.

In primh-vera anului 1839, Antonk Pannfar& mumh, farä copii, fara femeidse desgusth.de athta singuretate:Multi doresc singurkatea, I-am cunoscut bunkatea :Kier ed de ea sunt satul. mi-a venit acru. Destul 1

In versurT curgetOre espune cum ornulk nein-_suratil locuiesce in cash ca until surdü simananca singurk d6rme cum pOte; se intOrce-candii se intempla, sciindü ch n'are nicT untilIrostk si cä null ascepta niment ; nu e primitütin familil, cad fiä-care iI teme socia sea fiicade densulk ; on pe unde s'ard duce si orl-cums'arti purta, lurnea iIü bAnuiesce cci. tout curteface, er canda se bolnavesce zace in phrasire.Ast-feld inegresce viéa celibatara insuratula de,doue orl, care cu untici anti-doul mai naintenicl ct mai vrea se aucla despre chsatoria.Acum gäsia pré asprh filosofia stoich :1t6 dér singurelateape care multi o dorescd::asta e, ic, bunkateatraiuIui filosofesc.

Fik fi d'aruit5,diutru tot sufletul med :aibti o cul e doritl,mai mult nu o voiesc

<fa-

muta,

eti

cur

www.dacoromanica.ro

52 TEODORESCII U. DEM.

De unde acésta schimbare si de ce atata ura incontra singuretatil? Fiindu cal atrasese privirile-uä tenèra saraca, dér cu figura interesanta.

La MOnastirea-dintr'unil-lemnt nu tinuse semade criticele lumil, cica epicureil romantictifugise cu nepOta staritef, imbracand-o barba-tesce. Acum erea ispitita sé infrunte tOte obiec-tiunile ce i-se puteati face: ca mal avusese douèfemel, c. singurti sfasiase casaloriele ora'senescI,cd e de 46 an si ca «se va face de basmul in-surandu-se a treia Ora, lucru cam rara in aceaepocd. La telte respunde cu motivele urmatOre :

Acela, care se'nsórg d'a doua §'a treia 61%,§'a tras datr0 elsnicesed fnicl, spailne nu'l ingrijesc._

Se pldnsese de continuele certurl familiare,mai rele de cdtil ori-ce? Nimicuff, care nu potaintimida pe cela deprinsii cu ele dupa donecasnicii. Pe until veduva, ca dênsultl,

gara-mtira nul sfiiesce, Cand se'nvé0 §i'l lipsesee.cântecele i-se parü. duce dorul d'al lor rarL

Se saturase, bietü, cu singuretatea, cu lini-stea, cu lipsa de necazuil :Omului de orl-ce bineit vine imbuilAturi ;de dulcquri grét5-'1 vine,doresce i acrituri ;pelinul, amar ca fierea.ca u. doctorig 'la iea

§i mai cu gust de dtt miereape nernancate liii bea.Man gaierea a§a iérlsaturl, des cand o ve41,

'ncepe a fi arnarit,de n'or fi i ceva sfedi.

In definitivu, WI nu e soldata i nicI ca vrea.sC fia ; calughCria suride, cad alt-fela de

§i

nu'i

www.dacoromanica.ro

V lirrA fp ACTIVITATNA LUI ANTONO PANN.

'nun Para fi imbr'acatil rasa. Urma d6r se' seinsOre, nu atatti flindd pläcea, catti spre ase conforma cu sfênta scripturax,, ca persOnasemi-bisericésa ce erea :Pentru cg'n sfenta scripturde'nvederat i citim,unde d invqlturg,in lume cum sg, trgim :

ca una din trei la numerse'si alegg. cinevasl :on insurat, on calugher,oil se se facg ostasid!

Dupl asemenea rationamente, psaltult1 poettise decide. JI face semnula crucil, invOcd Ce-

mat 'nainte d'a porni la cununià, es-clamA si märturisesce :

Cu dumneded inainte !Imi ied inima in ding.Me'nsor! Cunung, pgrinte,

qicg.'ml tog c n'am ming!Cunoscut i sciut estec'am mai fost cgsgtorit :am. -tinut done neveste

nicT una n'a murit.Una nie las& pe mine,pe una o Igsai ed :de am trgit red sod bine,se ne ierte dumnededSepte ani trail cu unasi mere!" m'am judecat :

gara-mara tot-dé-un a,dOr in sfersit am scIpat.Cu a doua fgcul msäsi la al decilea an.\Trend se se facg mai grasg,me uri fu dusman.Sg.race fuserg tote,s.rac i acum iaticu ddr, c'o fl §i cu pdtepeste mai bine se dad.Der ense de loc nu'mi pésgorl-si-cum d'oiu nemeri :unde o esi se esg,sunt deprms a suferi!

Nu departe de casele lul, in strada pe undetrecea ca sé és5. la Crucea de- para., locu-inta intimulul Teodortl Sfetescu, se afla uä Le-nOr6., Ecaterina, cam de 18 ani, mangaiata sub

1. cSingurètatea i asatoriav, scrisa. la 1839 iu Poesii po-_pulare, bro:Fura I (Bucurescl. 1846). Ve(11 Operele ha A. Palm,pagina 45.

cal

rulti i,

si

§i'ml

vi

I

-

www.dacoromanica.ro


numele de Tinca, fiica Nitei si a lui AsanacherIosti'i vinicerti airt bOtranului GrAdisténu. Re-mãindü orfanA de ambil pãrinl, acéstà. coste-Eva. se adapostise la vCrula ei Simionit Stoica,.unde se ocupa cu lucrulü i cu trebile caseL

Cu ochii dupd dénsa petrecu Antonix Pannclece luni de qile, pêne ce, dupa,' multe esitairtdin partea rudelor fetei, care nu pré voiaadé dupa unix veduva mare de coma si de verstA,disatoria se decise la inceputula anuluiCununia se facu in séra cjilei de 10 Februariui,.nasix fiindü pitaru1ii Tudorache Sfetescu.

Mai 5.ntalti se mut'a la Biserica-Alb`a din ca-lea Victoriel, unde erea primii-cantarep, apoliarEist in casele din suburbea Bradultl. In ge-losia lui, mergea pene a's1 inchide femeia ircask cu lacãtü la usiä. Cãtii i-se phrea de fru-meisk descepta i cu minte, resu1t5, din nume-rOsele compositiuni dedica, dér mai .cusém5, din urmAtorula acrostichu pe numele daTinca:

Tinerete,'frumuse0

§'alte daruri, cRe. suntd,Isteciune,

'nOlepciunela tine'sg. Intr'und. cuvelitt,.

1. <cl'Ote aceste le va aduce la indeplinire secia mea Ecate-rina, la care analtt tót a. increderea, ca una ce, de la anulu 1840,Fevruarie 10, in curgerea gilelor vieii nóstre, in calsnicacunescut-o cu adev6ratil temëtóre d.e dumnecleil. In tote porun-cile 1egit Diata din 1854, Operelë lu Anionic' Pann, pag. 1215._

1840..

a-0

eel

emit

www.dacoromanica.ro

VIETA I ACTIVITATEA LUT ANTONe PANN. 65

Narnai unaai cununa

fireT tote pre plinêntt;CicI orT-care

spre'ndreptarete-areta; cu juramentü:

Ala firecu'mplinire

a fi, nu'l de crecPnfentU

ln acelt anil public& la Sibiiü, in opta limbicu litere cirilice, Evangelia sf. .16121-1, care

se citesce in cpua de Pasci la a doua inviere 2,ér in anula urmatord done' carticèle, coprin-dendil 93 de «Fabule si istorióre> versificate,cum si cele douë tomuri din «Nouta doxa-starei» dup. fostu'l daschla Dionisie Fotino. Inprefata celor d'ant'aill, citinati Cate-va rn'arturi-sirl care intereséza pe biografil, ctcI arétä pu-terea de initiativä, instruirea personal& si do-rinta de muncä a acestul barbatil :

Qin aniT cnu4imii mele, de ar fi fosti scolT caacum i de invOtamU viug lirubl dirt cele lAudate,

1. Spitalutil amorulal, bros. III (edit. II. Bucuresci. 1862).Acést'a compositiune 11 fusese, póte, inspirata de a cluceruluiAlecu VAcairescu, publicatA sub Unlit «N'al potrivnic6, sub sOrev:

e cliva de frumOs'alang'ug, nópte 'ntunecós'a,asa esti i tu 'ntru totehotgritil, nu se mai [dote.Singura esti numal una,care al luatti eununadarurilor de la firemai pre susil de omenire.N'al potrivnicg. subt s6re.0 me juris, i puid prins6re

ca esti mal deosebith .si cu tOte 'mpoclobit.A.Fl.unausefe, 'frtelepeiune,vorbl, duhti i i9teciunele v'echl. tote 'mpreunatesi la tine adunate.Ah, clOr cat esti de frunuisd,de al fi i credinciósg,atuncl sufletuld din mineWig facil jertfa' pentru tine

2. Operele liii Antowic Pann, paginile 25-27.

1

si

CAM

www.dacoromanica.ro

50 TEODORESDU G. DEM.

nu erea së m jocd cu ast-feld de lucruri mid. cierea s6 traducti osebite carVi, care s m folosésca §ipe mine :;;i pe alçil. Ed m6 mulpmescd a amti pututdtace §i atatd, in cesurile mele cele vacante, de catu sr.le petrecd niniica facendu

3 Eli altele n'amd invötatd de ctitd, din mica copilariamea, batutd capuld ca s ajungd desëvOr§itd inmeste§uguld musicei bisericesci, in care amt. §i isbutitti.Dupa ce aniti invelatd canónele (regulile §i ortografiaacesttft mestewgd, n'amti zabovitd a romilni i a lucrape note carcile cele mal trebuincióse, care suntd Anasta-simatarulii se'rdaruluI Dionisie Fotino, DoxastarulaId'impreuna cu Trioduli i. Penticostarea, Heruvico-kino-vicarulti, Catavasierult4 §i allele multe, care, nediindu'mImina s6 le tiparescd, §edd pe funduld 154iI de vre-odoug-deci de ang i ma vorrt ei la lumina, 0E16 nu seva gasi und patriotd, care s6 scia preWi asemeneaosteriell i s jertfésca und ce pentru tiparirea lor

Er dupa ce amd ispravitd cartile de mal susd numite§i vOiidii c ostenéla imI sta zadarnica, m'amd apu-catd a aduna §i. a face cate o carte din cele pofiti-cescI, incetd-incetu invqandu-rnë singura, una ca s6'nfitréca de uretd §i ald douilea socotindri ca so traiescti,precurn ain §i tiparitd : ãntfiiti Calendarulr4 Jul Boni-fade Sètosuld, ald 2-lea Cdntarile de ste. all 3-leaCcintecele de lume, all 4-lea Indreptatorulti betivilor, all5-lea Hristoitia, all 6-lea Erotocritutti §i all 7-leaaceste Eabule i istoridre. inteaceste carV, domnilor,putetI gasi destule cusuruff ; ccT, dupl cum mid4isd. dascald mi-amd fostd singurd....

«Cu tote aceste, el totd nu mO oprescd a tiparia da in critica §i altele. pentru cO. m'amd obicinuittla nu §edé lara lucru ' 3 .

1. Operele l Antonii Palm, paginile 27-23.

mbarnd

si

www.dacoromanica.ro

VIETA Z ACTIVITATEA LUT ANTONO PANE. 57

VII

ACTIVITATEA LU ANTONCY PANE (1842-1849). TE8TAMENTe (1849TIPIEIHILE METRE 1849 -1854. MORTEA, IMORMENTAREA, DORINT ELE

foi FIGURA LUZ ANTONCI PANE. CONCLUBZUNE.

De la 1842 pene lanu mal public& nirnicti,Acésta nu insemnézd cO.ant de qile: din contra,svolta cea mai. mare activitate.

1845, Antona Pann.afar& de calendare.

a statil inactiva treTin decursula lor de-

La 1842, fiindil numitil de ca.tre mitropoli-tuM Neofitil ca profesorti de musica la semi-narula din BucurescI, acésta insärcinare liii de-termind sO se ocupe din Wta inima cu corn-punerea cursuluT, cu predarea lectiunilor teo-retice, cu aplicarea practicA a elevilor, silindu-sea forma (cantaretI romtinI, bunt i des6vérsiti».

eAdevërata, nu o s ésti toti des6versitl, Ott can--tareci s,i toV dascall (ca acésta este cu neputin0):destula este din fil-care perioda (promotiune s6 ésaeke tret-patru bunt, fiinda unit dintr'(,,nsil mat usoraprinntorf de inv60,turI, caril, in anit Mr eel hota4pentru seminara, pota se" éS t compuitori cu lutaprofesora silitora u una metoda buna, dupg, cererea.ce sa fIcutd 1 .

Resultatuld ostenelilor lul fu cartea intitulataBasttlit teoreticic si practicii ali musicei bi--sericescti séi l. gramatica melodicci: volumil de276 pagine, scristl in moda caticheticti si acäruI valcire fu de indata recunoscutd, cad sevendura nu mal putin de 800 esemplare. ILl

1. Operele Antonii Panu, pagina 42.

Panuff

lui

www.dacoromanica.ro

58 TEGDORESCII G. DE3f.

dedicatiune, adresandu-se tnitropolitulul Neolita,la fine (lice :

«The aceste reguli se coprindu in acéstg carte, pecare, indatg dupg oremduirea mea in seminaru, dinporunca inaltü pré sfirrtiei vóstre, apucatt sr-o lucrezu

§i, culegênclu din scrièrea dasalilor musicesclcelor cu des'eve'rsire 'n basuld sistemei acestl,lesnirea i usurinta regulilor amd alesd,lepdandti pe cele grele s'anevoia: de 'ntelesd,si 'ntocmiT acéstä carte, disa, ca celeT grecesci,Basal teoreticii fi practicii musicei bisericescF,in care, cu intrebare si la tote cu rèspunsti,pOte 'nv6ta cu lesnire celii vêtstti neajunsd...Cu desvoltare arata' aid musicelcompunerea melodiel si regulile de scrisd,care regull pen'acuma la lumin a'. nu s'ati datd,nicl s'ati scrisd in romanesce, nici de veunuld predatil

In anulti urmatoril 1843, 'la noua ostenéla.Precum facuse ua-diniOra Petru Efesiul, In-ffintandil uä. a-nume tipografia de note pentrupsaltichia, spre irnprima operele musicale,totil ast-fern. Antonti Pann, care fusese chiathdirectorula acelul asecyernentil de cultura, cregnca, nu se pote da impulsiune sciintel musicalefara tiparirea de manuale didactice si de pro-ducer"' corespunclètOre. De aceia in anulil 1843incepu a funda ua mica tipografia, a careI in-stalare II absorbi i ua parte din anula ur-matorti. In ultimul testamenta din 1854 seesprimè ast-fela:

Tóth, starea mea este ug. tipografig numal, carecu mari icononiii cu ajutoruld multor pré cuviqi

1. Operele 1id Antonii, Pann, pagina 43.

m'amti

analisO,

s'a5

§i

alst

www.dacoromanica.ro

VIETA S ACTryrrAMN* LCj AXTONO PANS.

areliimandriti. igumeni 5sri ,stareti ai osebitelor mona-stiri, incepend'o de la wild 1843, eu ineetulii-ince-tuffl abia ainti adus'o in starea (in) care -se af15, astgqi,adidt en douë teseurl... si en einci riindurt de slove..,note orientale t;i note europene, cuth i patru rOnduride stempi i matrice, d'impreunA cu unit instrumentade turnatulil slovelor, done' instrumente de EMI micisi uti machin5, de tiliatulii slovelor, care tote rn cosaiaprOpe la ut. iniii. de galbeni1,).

In acéstä lipografia iI tiphri de aci inainte(in decursti de 11 ant) nu nurnai tOte operelepersonale, destula de nurnerOse, dér si pe alealtor putini Wort at epocei. Ea se afta in chi-Tie le bisericil Olteni, aprOpe de unde locuiaAntonit Pann, in fosl.a proprietate a lui HagiDinu, la incrucisarea chiei Dudesct cu strada .

0] lent,Totii in anulit 1843, pe 1ng. functiunile '1

de profesorti si de psaltil, pe hing'a ocupatiu--nea ce't irnpunea tipografia, din indeinnulil initropolitulut Neotitti dritocini in romilnesce, Cudestule meta, cu perderi de odika si de«somnil» 2 Kalofonicallt, Irmolog ion sett Ca-tavasieratü, Teoreticon, Epitatutu sM, Proho-

alte scrieri, pe care le tipari in 1846..Precuvêntarile porta. data anului 1844 si, intr'aProhodului,

4Fiindo or6nduitil de inaltO v6strri, pro-Tesork de musicri bisericéscA in seminarulti sfintei mi-tropoli i fiticendil trebuinta a preda internilor, (epi-tafulti seri slujba imoririOutiTrit, aniti etutatii la tote,

1. Operele luX Avtong Paun, pagina 12:3.2. Operele mui Antonif Pann, pagina 48.

I 5c.t

.

.

(lulu §i

pr6-sfu4ia

eitienn:

www.dacoromanica.ro

450 TEODORESCII G. DEL

libreriile si nu s'ati gasittt nic una ca se intêmpintiacéstg trebuintg, §i aniti fostd silitd se o copiezd inmanuscrisd.... De aceia, apucandu-me eineg (tot unu'iitrecutrz (1843), cu cea mai de aprópe luare-a-minteamd indreptatd, dupg, puterea mea, cuvintele in apo-strofg (din tropare), gred de pronuntatu cusulti intunecatd, pgzindd a nu intrebuir4a cuvinteseurtate in apostrofg, de cg,td pré rard i pe unde iértgidiotismuld limbil I .

De la 1845 penë la slêrsitu1t1 vietiI (1854),in timpti de 9 anI, Antonia Pann renunt& laori-ce petrecerI, absorbitil fiinda de numerOselelucrrui esite din modestal tipografia.

Acesta intervala nu fu far& dre-care incidenteneplacute.

La 1847, intemplandu-se in Bucuresci mareleincendia, din diva de Pascl, 23 Martiu, pe careltidescrise prin brosura intitulalä «Mentoria fo-cului mare 2 », cu acea ocasiune perdu bitecartile läsate in deposita pe la librariele din ca-pital& si din judete3. AtuncI se mutd, cu tipo-grafia i locuinta, In casele ce construise, penumele socieI de a treia, in strada TauruluINo. 12, strad& cAreia de multi], dér in desertiXarna staruitil a i-se da numele lui AntonaPann, atftta din causa ca aci compuse i tipAri

1. lIa. particularitate ciudat a. e ca, la finele acesteT carp, segasesca numele celora 6 lucratorl al tipografiel, care tineaa aii cunoscuti posteritatii. Acestia ereaa: Dimitrie Ion Samolada,turnatord de slove; Gheorghe Popovic1 Moldovénula, DimitrieMihaescu, Marinti Popescu, ase4Stor1 de slove ski jetarl; Cos-tache Gheorghescu. tiparitora ; Costache Marinescu. ucenica.Ope-Tele lui Antonil Pann, paginele 50-51.

'2. Operele in Antonii Pann, pag. 52-53.3. Operele ha Antonii Pann, pag. 52 §i 55.

§i

D

Mole-

www.dacoromanica.ro

VIETA V ACTIVITATEA LUX ANTONC PANN. 61

cele mat numerOse si insemnate opere, c51.6 sipentru motivula di ea se alflä la c4i-va pastde biserica LucacT, unde in ultimit ant fusesecantare0 gratuitil i ctitorta,unde i-se aflä chiarmorm6ntulii 1

1. ELI intervenirea flcutg atm primaria comuneT Bucuresd:LICEDLO MATEIU-BASARABO 11 Aprile, 1887.

No. 317.Domnule

41)e la fncrucisarea stradelor Lucacl i Mircea-Voda (coldrea.de negru) se desparte «strada Taurulul,, care trece pe lângg.scdla comunalg si se terming in calea Dudesct

«Subsemnatuld, profesord de istoria literaturil romane in cur-sulti superiord alfi acestuT liceu, are onOre a ye propune ca.mentionatel cal de comunicare sd i-se dé numele de «stradaAntond Pannz, pentru motivele urmatóre:

Pe cândd stradcle vecine pórtlt nurnirT istorice (ca Olteni,Mircea-Vodg, Mateid-Basarabd etc.) titulatura de «strada Tau-rulul, constituie anomalig, nefiindit justificatg nicl prin ve-chime, nic1 prin traditiune.

«Se scie cd Antond Pann (dupg ce locuise pe strada si labiserica Wen% in urma incendiutul de la 1847 'sl-a cumpgratilcasa din actuala stradg a TauruluT No. 12, care esistg pe'r16.astg41. Acolo 's1-a strdmutatd tipografia, din ale card téscurl adeitd, in cursil de 8 anl, numerósele'l producerT de musica ecle-siasticg i profand, de poesig Erich, didactica i popularg.

«Elit a cantata gratuitd i a fostd trecutd intro clitoril bisericiTLucacl din apropiere, unde a si fostd imormentaté la 1,54..

«Operele lul Antond Pann, in spatiu de :33 aril', ad contribuitdcu putere la résphndirea culturiT, la desvoltarea gustulul citirilin popord, la reforma societAtil

«Thindd numele acestul barbatd stradel in care a locuitti, undea lucratd si a muritd, primgria capitaleT ard indeplini und addde recunoscintg, capabild a influinta asupra generatiunilor, cgclard lega datele biografice ale scriitoruluT Antond Pann cu firuldistoriel literare i cu populara '1 reputatiune, Intemeiata prinopere atAttl de numerdse.

Conyinsil fiindd ca atatti d-vdstrg, did si onorb. consiliu co-

munalé, yeti aprecia insemnAtatea propuneril ce 'm1 permitti aface, profitd de ocasiune, domnule primal* spre a ye ruga sd.bine-voitl a primi espresiunea simtimintelor inele de cea matdistinsd consideratiune.

Directord, G. Dent. Teodorescu.Secretard', C. D. Drugianu.

romane.

prinzarii.1

oil

www.dacoromanica.ro

IS?, TEODORESCU G. DEM.

In 1848, se afla ca primil-ciintäreta la bise-rica Cretulescu, avenda unti chorti de tined cucate 20 lel vechi pe lun&. Indatä dupa termi-narea esamenelor de la seminaril, epidemia,-cholerei ul facu se pardsesca Bucurescil. LaintOrcere, lucrâ peste Oltü pentru realisareaideielor nationale si cant& triumfula revolutiuniiprinteunil imnü, de care s'a vorbitii in organelede publicitate ale epocel.

In iérna anulul 1849, flindil bolnavil de re--eel& i nevoitri a nu esi mai multe luni din.easa, I1 scrise in versurl «adiata» sea primul-testamentiI, cu data de 21 Februarial, dupa-stäruinta si in placula sociei séle (Catinca2»,pe care o laud& cu esagerare i o instituie moste-nitOre, cu escluderea flului seu 1egitimi Lazaril:

ROnduiesc cup s6 urmezeCatinca, socia mea,

cum Wntrebuinteze'mica mea,

care toUt alt nu este4e cat numai nisce'find date dintr'aceste

p'afarg 'n alteAceste cti41, de s'ar scOte

casI cate mai sunt,rie last sOtei mele tote,pèn' la una c'un cuv6nt ;

cum i p'alto impreunkpOn' la cel mai mic rOmas,ca pe ua sogil bunImostenitOre o laskadieä : mobile, scu:e,ce le-am &cut amêndolcu economil destule,d'a fi'n reind cuAsta'mi este avu0a

totu'mi agonisit :comóra 1M-a fost socia,care forte m'a iubit.

1. Operele ha Antonii Pann, pag. 78-91.2. Acesta ,adiatd nu fu Incuvfintatil. de mitropolitd, cAci

Vn'atuncl nu esista precedentulti d'a se testa in versurT. Deaceea, la 1854 compuse alta in prosA, disimulandd primele 24wersurl de la 'nceputd, pe care nu le tipAresce unuld sub altuld,

cum ard fi fostd totd prosa.

avutià-a

cArti,

si alas1 nol.

si

ca si

www.dacoromanica.ro

VIkTA I ACTIVITATEA LUT ANTONC PANE. 63

17:1. casa e cumpgratiide cael-va arhimandrielsi socieI mele datgca s6 fig pomenici.Strain fiind, nu am rudgnicI de ném nobil.niclprost:tovargs la orl-ce trudgnumaI socia fostea a suferit necazurI,,ea la bole rn'a cgtat

si ale lumiI talasurld'impreung le-a luptat.Intru tOte cu drep tates'a purtat, cat a traitde nelegiuite faptein viiéeg s'a pgzit.La momelile strgineinima'l nu s'a supus1 ;secretti n'a inutL1 in sine,indatg orl-ce spus

Ca semnil de nestrtimutata. iubire i ca ul-Catinca II promisese, pOte chiaril

II jurase, c5. se va cAlugheri, indata ce arü re-rnané veduvä. De aceia, spre a fi tot-dé-unaimpreuna i dupa mOrte, Antonii Pann il alegespre imorm'entare ua chinoviA de maid, mona-stirea Viforeta :

§i Catinc% a mea-cu care am cgsnicit,s6'ngrijéscg, precum scie

precum i-amA rOnduit.La Viforeta WngrOpetrupul meti,cand voi muri,ca së m aibg aprOpe,cand se va cg1ugh6ri ;uncle, din starea'ml sgracg,neavOnd alt de cat egret,lasti danig s6 se facgug parte din patru Orel.

Tipografia, cu tOte,s'o vOndg iér rOnduiesctii. eu banil ce'l va scóte,

sOeeI mele poruncescUla mormOnt ea së'ml rgdiceun stilp ca un monumentde marmurg, s6 nu'l stricetgria veunü elementa ;carele lucrat së figcvadrat i lucrat frumos

pe dOnsul së se scrigaceste versurI din jos 2,

Vomtl vedé cä aceste disposiVunl afl fostilmodificate mal tar4iti, printeunil alba testamentiiin prosä.

1. Operele h4 Antonis Pann, paginile 79-81.2. Ibidem, paginile 84-85.

rni-a

1

socig,

;

mi,t

lima sacrificia,

si

www.dacoromanica.ro

TE000RESCU G. DEM.

Anil 1849 si 1850 furd ceT maT fertill, cad,de si tiphri numaT sese brosurT, intr'ensil scrisenumerOsele i importantelel lucrärl apdrute in-tre 1851 si 1854. De la 1840 pene la finelevietil, in intervala de 14 anT, din condeiuladin tescurile tipografieT lul n'ag eitü mal pu-tinil de 61 volume sea brosurT in prima edi-tiune, 17 intr'a doua sell a treia, a-fard de celedoue diate i esceptandu-se calendarele deparete: in totalü 80 de bucdti, unele destulade voluminelse, ceia-ce revine la cafe 6 tipa--rirl pe anu, pe langa ocupatiunilel de psaltit,,de profesoril, de tipografa 1.

Cine-a prod usti mal multü, in acea epoca deregenerare? Cine produce, nu clic') mal multe,der cel0 putind totti atdtea, ast4 candu miq-leIcele de instruire, de producere intelectuala side respandire a ideielor suntii cu neasemenaremal numerelse si mai putinti costãtOre? Si sese noteze cd, in acea periOdd, fu singurula au-torti de opere musicale (fid sacre, lid profane),inventatorula tuturor melodielor ce se antail,unicula represintanta producerilor lirice, sa-tirice si populare.

Acea inteliginta fertila n'ara fi clisparult finchdin acela corpti vigurosti, déca urt bead nerni-lelsa, n'aril fi venita se'lü isbescd. TotusI, ca pre-vedere, in qiva de 20 Augusta 1854 AntonilPann II tipari ultima (diatd, avendit la in-

1. A se veclé partea II, Operele lui Antomi Pann.

alit

CA

si

www.dacoromanica.ro

vd.TA sr ACTIVITATEA LII! ANTONII PANN. 65

ceputil 24 versurl, er restulti in prosa 1, dincare untt esemplaril ilil arna la in-de-mana.

Dupa ce prima jumétate a lunii Septembreo petrecuse in judetula Valcea, cu ocasiuneatergului de la Riureni fia spre a gasi noulsubiecte, fia spre a indupleca pe vre ling cu-viosti egumentt sel inlesnesca tiparirea scrieri-lor ce mai pregatise la intOrcere, din causarecelii contractate pe drumil, unit tifus violinteHa culca la patti pentru ultima Ora. Si ast-felti,dupa ua scurta zacere, muri in qiva de 2 No-embre 1854 2.

De si la 1849 isi esprimase dorinta d'a fiimormentatit la mOnastirea Viforeta, de si prinultima'l diata desemna tow ua chinovia demaid, RosiOra, unde iubital socia ilii asicuraseca. «este hotarita se se duca la calugheria», cutt5te acestea rernasitelel mortale fur& ingropatela biserica Lucaci din Bucuresci, pentru treiputernice motive : anthill, Hindu ca. transporta-rea unul mortti de langOre péné la unil schittide munte erea periculOsa salubritatii publice,de Ore-ce lipsiatt mitpOcele pecuniare si medi-cale pentru imbalsamarea cadavrului; Di doui-lea, fiindtt ca drumurile ereatt cu totulti ne-practicabile pe lapovitele de la 'nceputulti tOmnel,

1. A se vedé cap. VII de maI sus, acliata din 1849.2. D-111 Oprea Dumitrescu indica'. cu precisiune cliva de 2

Noembre 1859. Reposatule Teodord Sfetescu, in esernplarultisdiate1, tiperite, eel incredintase Antond Pann, a insemnatOdata de 4 Noembre nu pentru tliva mortiT, ci a imormentOril.Se se rectifice der acesta la finele pitirtil 11, Operele MI AntoniiPawn, pagina 127.

5

www.dacoromanica.ro

66 TEODORESCU G. DE61.

in fine pentru c5, iubita i credincicisaI socianu pre erea grabit5. se verse lacrémi amarese apuce calea siMstriel, fiindti, cum alta-datäcantase repotatultI,

Veduvit5, grasI :tèn6r6., frum6s6de Mrbatu r6rnasä.

Ceremonia funebra, in qiva de 4 Noembre1854, fu de uä nedescrisä duiosift; cad la capalIü plangeail Zamfira i Catinca, cele doue fe-mel legitime, la piciOre Anica i flica-sa Tinca,impreunä cu d'ântditi, preotula Lazaril;cad läcremaii c1erici, dintaretit si elevit pe carelinvetase arta cant:aril; cad asistail miiele deOmenl, care'i admiraser5. talentula i invetaseräa citi numat prin i pentru atrageterele't scriert.In acea nenumerata multime se gäsi unil in-Ulna, inginerula Foncescu, care, coprinsil dedurere, abia putu rosti ua alocutiune. Ensustarchiereula Calista, cunoscutil de tott ca ornulilcela mat tare si neirnpresionabila, fu inecatade lacrthnt i impedicatii de a'st continua ofi-ciarea.

Acum, dupà ce cunoscuta fasele vietil,se ne oprirn asupra ditor-va cestiuni, pe carele suscita eadiataD in versurt de la 1849 si«diata in pros& de la 1854. Pe cea d'itntaitio incepe

Prunea amil fostn, mO vëdui june,mat pe rn i caruntU,

acum v6rsta mea se punela cinci-cleci vi trei ani punetli.

bãiatu'l

ei

i-ama

www.dacoromanica.ro

VIETA I ACTIVITATEA ANTONC PANN. 67

In a doua se esprime iérast :Pruned amd fostd, m6 vëqui june,mai pe urml §i cgruntti,§'acum vOrsta mea se punel'ani cinci-çIec i fepte punctu.

De si una e din 21 Februaria, alta din 20 Au-gusta, cu diferinta de 6 lunI, totusl pentru AntontiPann amendoue datele eread puncti qiva ani--versara a nasceril lul. Justificarea nu este di-ficila : poetulti tinea se alba uä rimã pentruvorba «caruntal,, si nu gasia altä espresiunemat nernerita de cat(' «puntt'D sea «punclii*.Der alt-undeva este nepotrivirea. Déca in ade-welt implinise 53 de ant la 21 Februariti 1849,apol dupa 5 ant si 6 lunt (pene la 20 Augusta.1854) resultati 58 de ant si jurnetate, ér nu57 punctii. Dupa chronologia ultimel «diate,amii deduce ca se nascuse la 1797, ér nu la1794; ca numal la etatea de 15 ant sosise inBucurescl spre a canta ca devteriti ; Ca numaiin versta de 24 ant «luase condeiula talma-

cirit cantarilor bisericesa scrierit i prescrieriT«lectielor, predarea i intrebuintarea lor in bi-«sericite de prin politil i kinoviI1».

Et bine, este cu neputinta de admisa ca. la24 ant se fi «rornanitti si lucratil pe note car-«tile cele mat trebuinciOse, care suntil Anasta-4simatarulii serdarulut Dionisie Fotino, Do-4xastarulii d'impreuna cu Triodulü i Pen-Aticostarulii, Heruvico-kinonikaruM, Cata-

1. A se vedé paginile 27 si 28 de mal sus.

LIIf

www.dacoromanica.ro


cvasierulic si altele multe 1», precum ensustdeclara. Adevëru10 este ca, de pe la 1840 in-cOce, cam incepuse a's1 reduce anit, ca toi cet-cese insOra de cate trel orl séa alega fete asade tinere, comparativa cu densiT, in cata lumeacrede ca «dumnia-et 9 este fiica, ér nu sociadumnia-lut». Ast-fera Antona Pann: spre a

nu i-se tota obiecta ea la 46 ant fusese pretrecuta pentru ua te'nera de 18; spre a nu danici Catinchit ocasiunea de a se crede neno-rocita sea sël jica. «mosule» in loca de «nei-cutule», nu esitase a'st atribui 53 ant la 1849si numat 57 la 1854. In realitate erea cevamat coptisora : de peste 55 ant la 1849, depeste 60 de ant la mOrte 2 Numat acesta cal-cula concorda cu imprejurarile prin care i-s'apreamblata esistenta, cu lucrarile ce-a efectuata,ba chiar cu proprielel marturisirt desinteresate,adica anteriOre insuratorit d'a treia, anula1840.

Ne mai rknane sé vedema cum i-s'aaultimele dorinte.

Atata prin «adiata» din 1849, cata si la finelediatet' din 1854, ruga «pe social Ecaterina

« ca, de va pentru dragostea hat, sal« ardice la mormenta una monumenta de mar-« mora, dila de mica, si sè sape pe densulaversurile urmatOre :

1. Cf. finele capitululuT VI de maI sus i Operele lu AntoniiPann, pagina 28.

2. UniT din bdtrêniT care rad cunoscutd II dad chiar 64-65 anT.

Im-plinitü

i

bine-voi,

www.dacoromanica.ro

vziTt qr ACTIYITATEA LUI ANTONE PANN. 69

« Aid s'a mutata cu jale,«in celu mai din urma anU,celti-ce in callile sale

« se subt-scrie Antonic Pann,.Acum m ana't incetéza,ce la scristi mereii §edea :nopV intregi nu mat lucrézala lumina cartl s6 dea.Implinind4 datoria

talantuld n e'ngropandu,§i-a facutu calkoria,

«damdu altor in lume rbrida Y) 1.

Aceste dorinte nu s'ailDe si lasase altora rOndulti de a lucra cpua

fsi nciptea, spre a da cartj la lumina, a trebuittise tréca mal multe decenie, pentru ca pe ici-colea se apara Cate ua brosura despre litera-tura populara ; er catti despre psaltichia se pOte(lice ca Antona Pann i-a cantata canteculti le-bedei, ca a imormentat-o cu densulti.

Miculü rnonumentti de marmura iérasl nui-s'a radicata la rnormenta, cad socia nubine-voi se se mai gandesca la densulti.

Dupa ceremonia funebra, se impaOra cartilesi darurile specificate in «diata* ; se deterapreotului Lazarti tipografia si manuscrisele re-mase netiparite, er veduva Catinca nu intarcliad'a fi consolata. Unti fostti elevt alti reposa-

d. Oprea Dumitrescu, care anca de la 1848figurase intre baieliI chorului de la biserica Cre-tulescu, la 1853 fusese chiamatil de AntontiPann ca sé cante in strana stanga a bisericil

1. Operete luZ Ai:tonic Pain. pag. 85 i 126.

(§i

realisata.

tula

tabilal

www.dacoromanica.ro

70 TEODORESCII Or DEM.

Lucacl. Cu ocasiunea imormentarii, fiindü ne-cesara pentru indeplinirea formalitalilor cerutede esecutarea «diateD, faä cu amenintareapreotulul Lazaril Ca va intenta actiune pentrucase, elevulii cantaretil i tipograffi observa caveduva, and, t6néra si far' de copil, departe d'ase mat gandi la calugherire in schiturile Rosiciraséu Viforêta, se caia de insocirea c'una baranirca r6posatula i ca fi placutil unit tênërilde veo 20 ani ca Oprea Dumitrescu, caruia.asemenea II da inima brand sé rnostenéscadascalulti, celti putina in unele, déca nu in tOtel.

Ast-fela fosta Ecaterina Antonil Pann deveni,la 1856, ca socia legiuita, Ecaterina Oprea Du-mitrescu. Cu acesla alü douilea barbatil, ac-tualü maiestru de musica eclesiastica la semi-narulti ROmniculri-Valcel, dobandi indata uä fataptrai anca 25 de anl (dupa. cel 14 petrecuti cu,antaiulti) i muri, in elate de 57 anl, in prima-vera anulul 18782. Casele din strada Tauruluile darui bisericiI Lucacl, a carei curatela, toc-maI acum 3-4 anI, a infipit in zidulil este-riorti din stanga altarului, langa locula unclezacil Osele de la 1854, ua mica pétra in carese vklii sapate versurile auto-epitafice din «diata»..

Figura lul Antona Pann, Ochesa i espresivai.cu sprancene arcate, cu mustatA tunse i ine-

1. A circulat0 i rumdrea cä dre-care relaOunI esistaserl Intreden0 chiard de mai nainte, pe cândC Antoml Pann se aft. pesteOlto. la Tismana §i la tirgula Riureni, In Septembre 1854.

2. De la ROmniculti-ValceI fu adusA In Bucurescl i imormentatl, in Sdmbata Pascilor 1878, la cimitiruhl erban-Vod'a (Belu).

i-arii

'st

www.dacoromanica.ro

Nrifrt,A §I ACTIVITATEA LUf ANTONC1 PANN. 71

grite de tabacti, cu buze grOse, cu favorite sibarbia r'esfranta, purtandil islicti i anterirt intinerete, mal tarcjiti gheroca fungipe capti o jurnëtate de cilindru, ér in casa Ii-chiä de plisa négra 1, acésta figura a disparuttide multa din memoria generatiuniI nOstre. Abia

arnintesca b6traniT, unil ca psaltfl i ca-lendarista ; altil ca tipografti, dascal(t de mu-sikia si versificatora neobositil : multi ca sati-rica i fo1k1orist inimitahilü. Generatiunea deacp, care nu'l mal citesce operele cad nu leare la'n-de-mana considera ca poettiinspirattl, ci ca mestesugara de versuri i im-provisatoril de melodif, asa cum le permiteatlgustulti, viéa, starea limbif si a culturii dinprima jumetate a seculului. Nu ens6 prin ful-gerile imaginatiung se recomanda Antonal Pannsi nimenl nu i-a revendicata ua absoluta ori-ginalitate, ceia-ce eü unulti amtt spus'o de acum15 aril:

Millie din luergrile lui suntg traduceri, imitgrIseg reproducerl testuale dup alçi scriitort, in parteromarii, der maT alesg straint, Erotocritii nu e de cgtiiug tglmgcire din grecesce, dupg Dionisaki Fotino,precum spune ensu0 in prefacd1 cgtre

«Ast& poesiI, in limba grecesca.s'afla 'mprästiatii. 'n téra românésca,

1. Unit tipu care'T semëna fOrte a fostil rëposatuld serdardPortrctulU lul Antond Pann, lucratti in uleid, a fost

pinacotecel din Bucurescl de atre d-11 Oprea Dumitrescu.2. Cercetari asupra proverbelor románe (Bucurescl. 1811)

pagina ii i Operele mi Antong, Palm ,BucurescI. 1891), pa-ginele 18-29.

clisd

nuld

Velarit. da-road

lather,

eititor12:

www.dacoromanica.ro

72 TEGDOHESCU G. DEM.

ca ceia-ce este 'n Bucurescl lucratá,trasä din (ua) alta i adaogatade Dionisaki Fotmo s6rdaru1d,cum si la lumina data cu tiparuld.

c In c6rticica Ceintaritor tie ste trecii mat mult1 din psal-mit versificaV de mitropolituld Dosoteiu, puindul pemusica ce i-se Oruse mai potrivita Familiard culimba turcóscI, luà Gluntele luF Nasr-Eddin Hogeale publici in versuri, sub titluld de .ATAsdreireiniele laNastratin, Hogea. Cunoscênda limba srb i bulgarg,cum §i Cantecele poporare ale acestor na-ciuni vecine,eld se sciu folosi de d'ensele in poesiele séle, care s'adantatd atata timpti i se mat Cana §i asta.cli 2 Prinurmare totti ce a e§itd din péna lt Antond Pannnu se datoresce nuniat i numai propriei side

Dér, in ace1a0 timpti, trebuie sO recunóscemtiea, mai pre sus de tote, fu inzestratd c'und puternicti§i. deosebitd talentd de a se inspira din geniuld po-porulul, cu care tritise i pe care'ld studiase en atataiubire. Pretutind ml, in scrierile lut, cliiard §i in celede la a1iI copiate, a sciutd antroduc5, frumuseVleunet proprit creatiunl, §'aceld focd, §'acele glume, pecare ea tea lunga-ne amortire de sub Fanarioti-

1. Cercettirl asupra proverbelor romane, pag. 12, si Opereleha Antonil Pawl, paginele 18-24. Ast-teld suntd canturile careincepti cu urmatOrele versurl:

Limbile së salte AuditI acestea tOte,cu cantarl inalte, némurI, norOde i glOte,s6 strige'n taxa ca e lurnea 'ncelatOreglasd de bucuria. si f6rte amagitOre.

2. CercetarY asupra proverbelor romtlne, pagina 13. Ast-felurenurnituld cantecd:

Lelita, lelita. de ce nu rèspunql,lelita Saftita, ca e raultd d'a-séraAugil, neiculita! de candil stad p'afara.DOr, déca au41, StresiOra'm1 pica etc.

pare inspiratd de canteculd populard sérbd, intitulatd Willabinefacétdre din colectiunea lief Wuk Stefanovicl. Cf. traducereafacuta de Elise Voiart (Paris 183,i) torn. I. partea I, pagina 127.

§i

imagi-nari.

1

www.dacoromanica.ro

VIEVA t ACTIVITATEA. L1J ANTO.Ne PAWN. 73

le intalnia vii-nevgtemate la teranuld romand, subcoliba din Basarabia ca i pe vetrele din Ilfovq, inmuntii Olteniel ca Ora Ardelului. D'aceia cgrtilelul produserg, ng adanc g. miscare in spirite ; d'aceiapubliculd le cumpgra pe intrecute §i. le citi cu atatanesatit, cerendu-le mered ca ug-cliniórg Romanil co-inediele lui Plautd. Cu ast-feld de inclingri §i sub in-fluinta acestor simtiminte, culese proverbele din Po-vestea-vorbei,

de prin lume adunateiérig la lume date.

4DéC' a pust i aci ceva dinteald sëd, aceld ceva n'alostd, de bun g. serng, de catu priceperea d'a le aF,4eqaast-feld, in catd unuld sg decurgg dintr'altuld sédse intemeieze pe ate ug istoriórg, ce mai tot-dé-unale insotesce. Meritu mare pentru und cantgretd destrung, intr'ug epocg candd gloria lui Milton §i dul-ceta lirnbii lui Dante turburad somnuld reposatulutIónd Eliade, dér candd nimeni nu se lgsa ademenide viersuld farmecgtord aid musei poporare. Meritdmare pentru und bietd a dascgld de musikig.D care,*lad de apriguld despotismd sub care se nascuse,incerca se vkléscg merituld teranului §i ale lul mo-steniri frunilise ; aci pen' atunci nimeni, absolutdnimeni nu se gandise cg Romanulrt are ug poesig §iug prosg, nescrise, dér bine pgstrate intr'a lui me-moria ; nimeni nu se desfetase de rgpitOrele'l basmesi de sglobiele'i ghicitorl, spuse in d§eptorile de laOrgy), unde caieruld de lang pgrea cg se tnrce sin-gurti, unde betranii tineail sc011 de bune invetäturii povestiad faptele trecutului, traditiunile némului.Antond Pann fu celd d'antain care ne dete ug co-lectiune de proverbe, carti de ininuri religióse, basme

povesti versificate, ghicitori 1, poesii poporare §i.

descrieri de moravuri. Ug muncg atatd de frumósg.si de neobositg meritg din parte-ne totd respectuld

1. In 176 fecletdre la fer6, partea I.

tfi

si'n

sO

www.dacoromanica.ro

'74 TEODORESCU G. DEM.

§i tóta lauda; cad pêii i acele N'esdrávanii ale lui;Nastratin Hogea, impreung cu Alesandria, cu .Arghirtieráioruli i cu cartile bisericesci nu pe putinI atipusti pe lucru ca sè invete carte, numai din dorintad'a sci sè le citésca. i d'aceia amti disd i aka dataca, cu multd inainte de cel carora li-se atribuie des-voltarea citirii in popord, respandirea gustulul poe-sieT s'atator cunoscinte folosithre, Antond Pann sciusë se identifice cu caracteruld nationald §i s6 fat&pentru instructiune maT multd, póte, de catd ad fa-cutd, in deciml de anT, sute de scóle dupa dênsuld 1.CAW deske interesuld ce-ad inspiratd tot-dé-una pa-calefile hogeT, acestd mucalitil contimpurand ald luTTamer lan sett Timur-lenk, void adauga ca, dupa -antianti de la publicarea lor in romanesce de Antonti,Pann, Nasif- Mallouf da ull editiune francesa la Smir-na, in alaturare cu testuld turcescti, si c tocmatpeste patru anT, la 1857, aparea in Bremen si u.traducere germana sub titluld de ,Meister Nasr-Eddin'sSchwanke und itaubtr und Richter!), c'ul prefata deCamerloher i Prelogs2.

Dupà esemplula autorilor clasici, AntonaPann, la capetula vicV1 si ct epilogt alti acti-vitatil lul musico-literare, glee in «diat5.*:Acest stOrv, adica trupul,haina suiletulul med,ii va da lutuluT lutuld,cum i-a ursit dumnedeu;

Cr sufletu'int se va cerenemurirea vedeai, Pa doua inviiere,

faptelor sCma s6 dea!

Acéstä nemurire, acCstã «vecinich pomenire».a bisericii, e (lath luf Antonii Pann nu prin

1. Incerclirl critice asupra unor credinte, datine i nto-ravurt ale poporulut roindart (Bucuresd. 1875) pag. 88; Cer-cettiri asupra proverbelor romdne, paginele 10-15.

2. Cf. Cerceteirl asupra proverbelor romdne, pag. 11 16.

a's1

www.dacoromanica.ro

v111TA Fit ACTIVITATEA LITT ANTONt PAWN.

slabele nOstre cuvinte, ci '0-a asicurat-o ensusi.printettä activitate semi-secular6., in felurite di-rectiunI i genurI literare, in pros5. 0 in ver-surl; asicurat-o prin acele peste 100 bro-surI, calendare si volume, personala mie cu-noscute, dintre care vr'o 25 numaI de music&0 de serviciu religiosu, er unele netiphrite 'Ana,ca istoria Mikaiu-vitézula in versurI1,partea III din Ua" secjaóre la Wel 2, Ala doi-lea paraclis 3, etc.; '0-a asicurat-o prin cara-cterulti eminamente nationala, nepretentiostiinsinuatorti alü scrierilor WI, care in curenditvolt incepe a fi cautate ca raritgl, pene cetrebuinta d'a ne studia trecutultit va impuneretiparirea celor maI pretiOse dintr'ensele ; '0-aasecurat-o printr'u5. modestia esemplarä, caddensulit, Beranger alü epocel, autorulti-editoraaift atiltor cartl, compositoruhl melodielor sacre

arielor pe care se cantatit versurile tuturorpoetilor contimpuranI 4, ne-ambitionanda rang"

1. Manuscrisuld Istoriei 1u IlIthaiii-Vitezulic a fostd luatdperdutd de ffluld setl, preoluld Lazdrd.2. D. Oprea Dumitrescu posede in manuscrisd Pescarulii ft

ua satira. In contra calughdrilor de la monastireaCernica. Asemenea s'a disd cà d-séle i-a re'masu in mannscristipartea III din rd, fed6t6re la tdret. (Cf. partea II, Operele lu.Antonii Pann, pagina 101) ceia-ce d-sea néga.

l. Acésta opera, scrisa de mana lul Antond Pann, se aflit lad. Oprea Dumitrescu, care, dintre lucrarile inedite ale poetultd,a tiphitu Paraclisulii comunti.

4. Precum au fostd ale cluceruluT Alecu racarescu (inseratela 1831 In tom. I, din Poesil deosebite sea cdntece de lume),apol ale luT C. Carageali. Gr. Alesandrescu, G. CreOnu, N. Lu-pescu, Cesar Boleac, D. l3olintinénu, Al. Siblénu, lOnd Catina,George Sion, T. Georgescu, etc , In Spitaluld amorulni, (cf.Operele 11(1 Antonli Pann, pag. 96).

75

's1-a

pesakorulti,

laS

si

si

www.dacoromanica.ro

'7 6 TEODORESCU G. DEM.

séa boieria, n'a fosta nici chiartipitarti, ceia-ce,in limbagiulil nostru, insemnéza a nu figurape nic unti coIi alü registrelor de decoratiura,de «bene-merenth>, de ultima clas5. a «servi-ciulul credinciostu> ; 's1-a asecurat-o, in fine,prinmeritulil d'a se ti ganditti numal la psallichil,la ghicitorT, la proverbe, la fabule i la cele-lalte(nimicurI» prepse ale prOsteI limbi romft-nesc5, prin meritula d'a Li scrisil in stilultt vi-gurosil alg poporuluI, ér nu in modil impestri-

inteua Iirnbä paserésca.atit

www.dacoromanica.ro

TABLA MATERIELOR

Pag.Precuvêntarea

4 r t

I. AmintirT istorice: Ecatrna If RusteT. Resbelulti ruso-austro-turcü (1787-1790). NIcolaff Mayrogheni. Pacea dinla.1 (1791). Rësboiulti dintre 180-6=1811. Tractatulit dinBucurescl i rdpirea Basarabiel

II. Nascerea i copildria lul Antonil Pann (1194-1806).Emigrarea'r in flasarabia (1806-181V. Fuga'T in Munte-nia (1812). Cunoscintele'l poliglotice. Dionisie Fotino . . . 8

III. IstoriculO rnusiceT orientate. Cornpositorl in Romiinia:Mich. Moldovénulti, Dimitrie Cantemirti, AgapiePetru Efesiulti, Vasilache Cantdre(ulti, lanuarie Protosin-ghelulti, Matache Cantdretulti, Macarie Ieromonachulti, Dio-nisie Fotino, Sinesie Iviritulti, Nectarie Ierodiaconuld, Cite-sarle Máxinénulti. Cdnthrell: erbanti i ConstantinO, PantMoraitulO, Antonti Pann (1813-1819) 11

IV. Primele stua lucrdrI ale luT Antong Pann (18161818). anttirl liturgice (181V). Colithorarea'T tipograficit(1820). Traducerea cdmtdrilor grece in romilnesce (1820) . . 26

V. Primal casatorid (182.0-1826. Desprtlenid si vOdu-via. (1827). Copilu'l Laetrti preotulit (1827-1854 . Rtipireasorel Ana 0 fuga la BrasovO (1828). Traiula cu a douafemeid (1828-16:37). Nlórlea unuT naturabi ;;i an-scerea unel fete. Cantäri i tipitrirT (1828-1837). Despdr-tenia de a doua femeid 98

VI. A doua vOduvitt (1838 18:39). Cdsnicia din orase sivié(a de la terd. Wrtea mumei séle (1838). Petrecerl siimprovisdrI. Laudele vinulul. Uraula de singurOtate. Atreia cdstitorid (1840 1854). Antond Pann ca autorilautodidactil 46

VII. Activitatea lul Antonti Pann ca profesord de musicd(1842) 0 ca tipografil (1847-1854). Primul testamentO(1849). TiprtririleI dintre 1849-1854. MOrtea i imormén-tarea luT (1854). AdevOrata'l elate. Dorintele i figura JulAntond Pann. Meritele luT ca scriitoril "i7

Paliermuld,

si

7

haiatg

-

g)

www.dacoromanica.ro

"TIPOGRAFIA GUTENBERG"

JOSEPH GöBL23, Strada Ddmnel, 25

BTJCURESCI

www.dacoromanica.ro

_ ifrid' Po

..

t. .

i Vo;

L

,1 .?,

cmAll,t".'1,.

licalicg,,'1.1;. ;;;,...

i)',Nlife,.41.14.1 .1,0 ', ,: 1

W.,1,1,Ilti % l'',°.w1t,7V., r; irt ..°:'IR 63'4,0'1 ' 1 Y13! XV

IN, (1111 011;t1 v g g ,'L'r '

1114,0,11illi SI11-,'111..b1 gPIOCI,tt,t(1.10.10.ti 0'.. if;,?...

oi,or

1&10' I 1..7P, P tI'S"'iS lc 1 ).'.

1 , ,,,.) , t,11' 1 'fti:',;,"7.

, ,;

c' t '' .,I'lcIl'A3°://,. t

;Ln ,f,,,,,, L.4 ,' Il lo'Lfil i,4 . 4, ,,

"?'51;1 .. '1 '1 1 AV,IV,J

lijIL',' : ' Al.,^: :. Le. ,°,,r'

V

1). 1.4,, :, ... ,.,..1,:):

1 Inyiutikeg ir

0

i r.rt,, , ,lfi ,f.I.,,,1 41, , I,, P;,,L.

.4

46'.? " ,j1.,

F 1

LYM

iNI.Sli

itli?)41)

1A'All

isigA.14;111hc.;!-1'0

:,...1(gi

,A,;'..i'dtt)

-'111

c ott,

.,1,`

11.) 4v,i

rie qr41 ', d I

'

411i

'fir.) Ali "

Ifit,4n1;11:?).N .

tlIl..1q,"1.; ;" ,

f.1"

r;j" " I 1

www.dacoromanica.ro

Documents

Anton Pann