Upload
rosca-cristina
View
583
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
5/11/2018 Antraxul - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/antraxul-55a236a9e21ee 1/20
3
Capitolul 1
SCURTĂ DESCRIERE A ANTRAXULUI
1.1.Definiție , răspândire , importanță
Antraxul este o boală infecţioasă și contagioasă (la animale şi la oameni) manifestată
prin abcese pulmonare, gastrointestinale și cutanate. Popular se mai numeşte buba neagră,
cărbune sau dalac.
Aceasta este una din cele mai vechi boli cunoscute. Iniţial a fost epidemică şi încă apare
î n multe părţi ale lumii însă numai sporadic în centrul și sudul Americii, sudul şi estul Europei,
Asia, Africa si Orientul Mijlociu (zone dezvoltate din punctul de vedere al agriculturii). Antraxul
este în primul rând o boală a mamiferelor ierbivore, determinată de bacteria Bacillus anthracis -
bacil Gram pozitiv, aerob, sporogen - cîteva mamifere sînt totuşi rezistente la această infecţie. În
general, omul face boala în urma manipulării cărnii, pieilor, lînii, blănii, oaselor etc., provenite
de la animale infectate. (3)
De obicei, animalele contractează antraxul prin ingestia sporilor existenţi în solul
contaminat, dar în anumite zone pot fi implicate şi înţepăturile insectelor hematofage. Antraxul
rămîne o boală frecventă în multe zone din Africa şi Asia, dar este rară în Europa, America şi
Australia, unde pot apărea episoade ocazionale. Combater ea ei depinde de un sistem adecvat de
creştere a animalelor. În zonele endemice, cel mai sigur mod este cel reprezentat de vaccinarea
anuală de rutină; în alte țări s-a dovedit eficace măsura izolării zonei afectate pentru trei sau mai
multe săptămâni de la ultimul caz, combinată cu vaccinarea exemplarelor rămase în efectiv şi cu
măsuri de sanitaţie adecvate. În toate situaţiile, distrugerea carcaselor prin tratament termic
(incinerare sau transformare în făină de carne, oase) reprezintă o componentă esenţială a
combaterii eficiente.(6)
1.2.Istoric
Antraxul a fost descris ca un flagel pentru om şi animale încă de la prima relatare scrisă a
bolii. A fost una dintre calamităţile Egiptului din vremea lui Moise şi a fost cunoscut în Asia
Mică în timpul asediului Troiei (1200 î.Hr.). Relatări ale simptomelor acestei boli, care apar în
scrierile lui Homer(1000 LHr.), Hipocrate (400 LHr.), Varro (116-27 î.Hr.), Virgiliu şi Galen,
demonstrează faptul că le era cunoscută grecilor şi romanilor. A fost semnalată în literaturaHindu aproximativ în anii 500 LHr. În Europa, a fost descrisă într -o colecţie de scrieri veterinare
5/11/2018 Antraxul - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/antraxul-55a236a9e21ee 2/20
4
din secolul al X-lea - „Hippiatrika" - şi într -o lucrare din secolul al Xl-lea - „Medicina
patrupedelor 44 -, iar în Franţa s-au înregistrat episoade majore în anii 996 şi 1090;în Italia în
1552,1598 şi 1613-1617; în Germania, Ungaria şi Polonia, în 1709 -1712; la începutul secolului
al XlX-lea, în Rusia, Olanda şi Anglia şi, pe la mijlocu1 aceluiaşi secol, din nou în Rusia. Bacilul
a fost izolat de catre C.J. Davaine în 1863 obtinându-se ulterior o mostra de catre Robert Koch în1876. Primul vaccin a fost descoperit în 1881 de Louis Pasteur.(2)
Descoperirea lui Koch a fost momentan importanta pentru că a fost prima oarã cand
agentul cauzator al unei boli infecţioase a fost demonstrat fără nici o îndoială. Ulterior s-a
demonstrat că bolile infecţioase sunt cauzate de microorganisme specifice (în acest caz bacteria)
nu substanţe misterioase cum se credea. Koch a demonstrat modul în care se extrag probele şi
cum se prelucrează. După studiul său, Robert i-a înmânat descoperirile lui Paul Ehrlich,
iniţiatorul imunităţii moderne.(5)Din 1880 s-a studiat intens imunitatea bacteriilor. În acest an Louis Pasteur a descoperit
accidental că bacteria antrax-ului se înmulţeşte la 42-43grade Celsius şi îşi pierde puterea de
intoxicare după câteva generații.
Fig. 1.1 Colonie de Bacillus anthracis (4)Numele bacteriei și al bolii infecțioase își are originea de la cuvântul grecesc “cărbune”,
pentru că cea mai comună caracteristică a antrax-ului este buba de culoarea cărbunelui negru. În
timpul anilor 1880 în Anglia şi Germania boala era cunoscută sub numele de “boala lucrătorilor
de prelucrare a lânii” şi respectiv “boala lucrătorilor de piei”, deoarece spori ai bacteriei erau
prezenţi în pielea sau în lâna animalelor în fabrici de prelucrare a fibrelor.(6)
Importanţa economică a antraxului este mare, deoarece boala, în majoritatea cazurilor
este mortală. În plus, de la animalele bolnave nu se poate valorifica nimic, dată fiind rezistenţa
5/11/2018 Antraxul - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/antraxul-55a236a9e21ee 3/20
5
deosebită a germenilor sub formă de spori. La acestea se adaugă si cheltuielile necesitate de
efectuarea vaccinării anticărbunoase şi întreţinerea mijloacelor de distrugere a cadavrelor.
Antraxul se transmite de la animale la om prin manipularea (jupuirea) cadavrelor, a
produselor provenite de la animalele bolnave, prin consumul cărnii contaminate, prin folosirea
obiectelor confecţionate din piele, lână, păr, coarne, oase etc., constituind o importantă problemăde sănătate publică.(1)
1.3.Etiologie
Bacillus anthracis aparţine genului Bacillum, care include bacterii Gram-pozitive aerobe
sau facultativ anaerobe, de formă alungită, f ormatoare de spori (sporogene).(2) Este imobil, în
organismul bolnav sau în cadavrul proaspăt se prezintă sub formă bacilară, capsulat, iar în
mediile de cultură obişnuite, sub formă vegetativă, necapsulat. În medii cu sânge sau ser, sau într-o atmosferă bogată în bioxid de carbon, tulpinile virulente capsulează.
Figura 1.2Bacillus anthracis văzut la microscopul electronic(5)
Forma vegetativă are forma unui bastonaş cu extremităţile tăiate drept; este gros (1-1,3
micrometri) şi lung (3-10 micrometri). În frotiuri din organe se prezintă sub formă de lanţuri
scurte, de 2-4 elemente; în culturi lanţurile sunt lungi, flexuoase, dar ner amnificate.
Bacilul antraxului îşi are habitatul în sol, iar rezistenţa lui este variabilă după cum este
vorba de f orma vegetativă sau de spori. Forma vegetativă este distrusă la temperatura de 55-
60ºC, iar dezinfectantele uzuale în 15minute.
Bacillus anthracis are o structură antigenică complexă, posedând un antigen somatic
polizaharidic, cuplat cu un peptid, iar formele capsulate dispun un antigen polipeptidic, compus
5/11/2018 Antraxul - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/antraxul-55a236a9e21ee 4/20
6
din acid D-glutamic. Este omogen din punct de vedere serologic. Antigenic, Bacillus anthracis
este apropiat de o serie de germeni din genul Bacillus (B. Cereus, B. Mycoides, B. Megaterium
etc.), ceea ce va face ca valoarea diagnostică a reacţiilor serologice să fie relativă.(1)
Este adesea inclus în „grupul B. cereus", care include B. cereus, B. anthracis, B
thuringiensis şi B. mycoides. Subiectul unor lungi dezbateri, pâna de curînd, a fost dacă toateacestea sunt variante ale B. cereus sau sunt specii într-adevăr separate. În afara virulenţei pe care
B. anthracis o poate pierde, caracterele fenotipice constante prin care acesta poat e fi diferenţiat
de B. cereus sunt: lipsa mobilităţii, absenţa hemolizei pe agarul cu sânge, sensibilitatea la
penicilină şi la factorul g al antraxului. Totuşi, tehnicile genetice au demonstrat astăzi cu claritate
fa ptul că B. anthracis, cu sau fără factorii săi de virulenţă, poate fi diferenţiat de ceilalţi membri
din „grupul B. cereus".
1.4.Epidemiologie
În conformitate cu datele primite de Oficiul Interanfional de Epizootii (OIE), deşi în
puţine ţări antraxul are cu adevărat caracter enzootic, majoritatea înregistrează, în fiecare an,
câteva cazuri de boala în efectivele de animale. Ţările care înregistrează o relativă creştere a
incidenţei sunt cele din Africa sub-sahariană, subcontinentul indian şi indonezian, anumite
provincii din China, părţi din Turcia şi diferite ţări din fosta URSS.
Incidenţa bolii în Marea Britanie a scăzut spectaculos în ultimul secol. Aceasta s-adatorat:
-îmbunătăţirii igienei în industria de prelucrare;
-creării în 1937 a unui vaccin eficace de uz animai care a redus semnificativ incidenţa bolii în
toată lumea, şi deci nivelul de contaminare a produselor animale importate;
-utilizării, pe scară tot mai largă, a produselor de origine animală prelucrate;
- prelucrării pieilor, în primele etape ale procesului, în ţara de origine, şi
-reducerii cazurilor de antrax industrial, la care a contribuit şi contribuie vaccinul de uz uman.
Cu toate acestea, datorită persistenţei sporului de antrax timp de decenii şi datorită
rarităţii tot mai accentuate a boiii, există pericolul insuficienţei. Industriile specializate continuă
să depindă de pieile sau lî na anumitor specii sau rase, care pot fi crescute doar în ţări în care
antraxul este încă endemic; la fel, oasele uscate solar şi provenite de la animale moarte în mod
natural în Asia tropicală au calităţi pentru producţia de mangal care nu pot fi reproduse în Europa
temperată sau America de Nord. Necesarul ţărilor industrializate în făină de oase pentru furaje şi
îngrăşăminte depăşeşte producţia proprie şi continuă să depindă de importul masiv, frecvent din
zone endemice.
5/11/2018 Antraxul - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/antraxul-55a236a9e21ee 5/20
7
Majoritatea proceselor industriale distrug sporii, în aşa fel încât produsele finite, cum
sunt cele din lână şi piele sau mangalul, sunt libere de spori. De asemenea, în numeroase
procedee de fabricaţie se consideră drept practică standard tratamentul termic al făinii de oase
înaintea lansării pe piaţă. Totuşi, produsele reziduale obţinute în etapele iniţiale de prelucra re,
aşa cum este apa utilizată la spălare, transportă spori de antrax în mediu şi pot infectaanimalele.(2)
1.4.1. Receptivitate
În mod natural sunt receptive la infecţie toate animalele cu sânge cald, inclusiv taurinele
şi bubalinele. De asemenea, sunt receptive la infecţia cărbunoasă şi animalele sălbatice
(rumegătoare, rozătoare, carnivore, elefanţi, urşi etc.)
Receptivitatea animalelor variază după rasă, vârstă, mod de exploatare, condiţii dealimentaţie, întreţinere etc., animalele tinere sunt mai receptive la antrax, de asemeneaunele rase
perfecţionate importate sunt mai sensibile decât rasele comune, indigene, crescute în regiuni
contaminate.(1)
Omul este o gazdă accidentală şi este puţin rezistent la infecţie, în general, contactând-o
direct sau indirect de la ierbivorele infectate.
1.4.2. Surse de infecţie Sursele de infecţie în antrax sunt extrem de variate şi numeroase. Astfel, animalele
bolnave cu forme septicemice, din cauza leziunilor vasculare şi a hemoragiilor, pot elimina
germeni prin toate secreţiile şi excreţiile. În ultima fază a antraxului septicemic, 1mm³ de sânge
conţine 1-5 milioane bacili, într-un singur gram de splină, 1-4 miliarde. Cadavrele animalelor
sunt surse de infecţie extrem de periculoase, deoarece în cele deschise sau jupuite germenii
sporulează, iar sporii se conservă foarte mult timp.Toate produsele provenite de la animalele
bolnave şi moarte de antrax ( pieile, părul, oasele, coarnele, sângele etc.) sunt, de asemenea surse
foarte periculoase de infecţie, întrucât sporii persistă în ele şi în starea lor brută şi după
prelucrare, iar obiectele confecţionate (harnaşamente, încălţaminte, curele, perii, pămătufuri de
bărbierit etc.) pot contamina animalele şi oamenii după zeci de ani.
Sursele secundare de infecţie sunt reprezentate de obiectele, solul şi apa, care au venit în
contact cu produsele patologice. Pot constitui surse de infecţie şi întreprinderile care prelucrează
produse animale, precum şi instituţiile unde se lucrează cu animale bolnave şi germeni patogeni:
tăbăcării, ecarisaje, laboratoare etc.
Furajele recoltate de pe terenuri contaminate, pot genera focare de antrax, mai ales sub
formă de cazuri sporadice.
5/11/2018 Antraxul - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/antraxul-55a236a9e21ee 6/20
8
Insectele hematofage (ţânţarii, stomocşii, tăunii, simulidele) au un anumit rol în
răspândirea antraxului, mai ales în locurile mlăştinoase, umede, împădurite.(1)
1.4.3. Modalitatea de transmitere la oameni
În general, omul face boala în urma manipulării cărnii, pieilor, lânii, blănii, oaselor etc.,provenite de la animalele infectate.(2)
1.5.Patogeneza la om
Bacilul antraxului este capabil de a traversa tegumentele și mucoasele, pătrunde rapid în
circulație, se multiplică ușor si poate ucide. Toxina antraxului este principalul factor de virulență.
Toxina este formata din trei proteine:
-antigenul protector (imunizant);-factorul edemațiant.;
-și factorul letal.
Antigenul protector este capabil să se atașeze la nivelul membranei celulelor țintă, favorizînd
pătrunderea în celulă a celorlalți doi factori. Factorul edemațiant, favorizează apariția edemului
la locul infecției și inhi bă leucocitele polimorfonucleare (PMN-mediatori ai inflamatiei).
Factorul letal, odată patruns in celulă, determină moartea acesteia. Leziunile tegumentare
facilitează patrunderea sporilor în piele, unde vor germina, rezultand formele vegetative alebacilului ce vor produce toxine. Astf el, vor apare leziuni de necroză, hemoragie, congestie și
edem. Clinic, leziunea are aspect de ,,pustula maligna’’. Atunci cand boala este transmisă pe cale
aeriană, sporii, care au un diametru foarte mic, se vor cantona la nivelul alveolelor pulmonare; de
aici, pe cale limfatică vor ajunge sa germineze la nivelul ganglionilor mediastinali; rapid se
produce necroza hemoragică ganglionară cu mediastinită hemoragică.
Carnea contaminată şi insuficient preparată va conduce la apariţia formelor
gastrointestinale de antrax. Dacă aciditatea sucului gstric nu distruge s porii de bacil, aceștia vor
germina la nivel intestinal, de unde vor produce limfadenită hemoragică. În unele cazuri bacteria
poate produce meningită, prin răspandire pe cale umorală de la un alt focar infecțios. Odată
pătruns în organism, antraxul se răspândeşte rapid în toate organele pe cale limfatică și sanguină,
devenind fatal.
1.6.Tablou clinic general
1.6.1.Simptome la animale.
La taurine şi bubaline, antraxul evoluează acut, subacut, cronic şi atipic. Forma acută
este tipul obişnuit de evoluţie al bolii, şi se poate prezenta sub două aspecte: septicemică sau
5/11/2018 Antraxul - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/antraxul-55a236a9e21ee 7/20
9
generalizată şi localizată. Antraxul septicemic se manifestă prin hipertermie (40-41ºC),
inapetenţă, puls accelerat, cord pocnitor cu sunet metalic şi puls filiform. Se mai observă
meteorism, diaree sangvinolentă şi hematurie, mucoasele devin cianotice, animalul transpiră,
apar ataxii, accese de asfixie şi moarte în 10-24 ore. Antraxul local se manifestă prin tumefacţii
subcutanate care preced sau evoluează concomitent cu tulburăr ile generale. Tumefacţiile suntlocalizate în diferite regiuni corporale, sunt calde, dureroase şi cu tendinţă de extindere. Forma
subacută, mai rar întâlnită se manifestă cu semne vagi: abatere, lipsa rumegării, colici surde,
temperatura variabilă, uneori şchiopături şi diaree. Forma cronică este rar întâlnită iar simtomele
sunt dependente de localizarea procesului infecţios. Antraxul atipic evoluează avortat, cu
simtomatologie necaracteristică şi tulburări de mică intensitate (stare subfebrilă, apetit capricios),
semne care pot trece neobservate, animalul vindecăndu-se.
Fig. 1.3. Antrax la bovineLa ovine forma de evoluţie întâlnită cel mai frecvent este forma supraacută. Simptomele sunt
practic absente. Animalul prezintă cu 1-2 ore înainte de moarte o stare de nelinişte, febră,
dispnee, congestia mucoaselor, hemoragii nazale şi anale. Se mai întâlneşte forma acută cu o
durată de la câteva ore la o zi.
Antraxul la cabaline evoluează acut şi subacut, cu simtomatologie asemănătoare cu cea de la
bovine. La suine evoluează acut şi subacut-cronic, cu localizare faringeană, intestinală,
pulmonară, cutanată şi meningeală. Câinele se infectează consumând carne provenită de laanimalele moarte de antrax, infecţia localizându-se în regiunea laringofaringeană (glosantrax),
dacă evoluează ca o septicemie se constată: abatere, depresiune, febră, anorexie, edem al feţei şi
gâtului, şoc şi moartea. La păsări antraxul este foarte rar întâlnit, fiind mai rezistente.(1)
1.6.2.Simptome la oameni Forma cutanată (vezicule, ulcer și necroza pielii) este o formă mai ușoară, locul de
pătrundere al bacilului în organism fiind pielea care a ajuns în contact cu agentul patogen,această formă netratată (cu penicilină) cauzează o mortalitate între 5 și 20 %. prin
5/11/2018 Antraxul - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/antraxul-55a236a9e21ee 8/20
10
septicemie.(7) Se contactează prin zgârieturi, tăieturi ale epidermei celor care lucrează cu
pielea netăbăcită sau lesuri ale animalelor infectate cum ar fi oaia, capra, calul etc. Se
caracterizează prin infecţii ale pielii expuse în locul respectiv. Această formă a bolii este cea
mai usoară şi cea mai comună (95 % din cazurile de antrax este cel cutanat). Sporii
germinează, celulele vegetale se multiplică şi devine vizibilă. Este observată după trei zile dela contactare pentru că atunci apare un fel de coş ce se inflamează. După câteva zile se
extinde şi devine negru în centru fără dureri considerabile. La inceput bacteria cauzează o
mâncărime comparabilă cu o muscătură de insectă; în jurul zonei se formează băşicuţe roşii.
Alte simptome pot include febră şi frisoane. În cele mai multe cazuri bacteria rămane în
interiorul bubei. Dacă totuşi se răspândesc la cel mai apropiat punct nervos, sau, în cele mai
rare cazuri, în sânge, bacteria poate cauza o forma de otrăvire a sângelui care provoacă
moartea.(2)
Fig. 1.4. Antrax , forma cutanată la om (7)
Forma pulmonară (boala scărmănătorilor de lână) calea de pătrundere a sporilor bacilului în
organism fiind plămânul, boala se manifestă prin tuse, febră mare, frisoane, insuficiență
respiratorie, lichidul de secreție răspândit prin tuse fiind foarte infecțios. Este o formă gravă a
bolii cu o mortalitate ridicată prin septicemie, între 3 și 6 zile după infectare.(7) Se contactează
prin inhalarea sporilor de antrax ca cei de la părul şi blana animalelor. Simptomele apar după 2-3
zile de la expunere şi se manifestă prin tuse convulsivă şi leşinuri. Sporii pătrund în plămâni şi
uneori produc hemoragii în interiorul traheii. De asemenea atacă grav plămânii şi este condus
uneori până în creier. Este cea mai rara formă, dar şi mortală (rata mortalitaţii este cuprinsă intre
90 % şi 100%) chiar dacă este tratată în mai puţin de 1-2 zile după ce apar simptomele. Antax-ul
pulmonar se manifestă prin simptome cum ar fi indispoziţia, febra, greaţa, dureri de cap, dureri
5/11/2018 Antraxul - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/antraxul-55a236a9e21ee 9/20
11
de piept şi probleme respiratorii care progresează spre bronşită. Uneori boala manifestată prin
ameţeli, hemoragii, convulsii şi sufocări în cazuri acute poate fi fatală imediat. În cazuri mai
puţin grave este fatală în 3- 5 zile. Moartea esta cauzată de toxiinfecţie; în cele din urma
bolnavul are mari probleme respiratorii până ajunge într -o stare de şoc. Muncitorii care se află în
contact direct cu produse animaliere, în special lâna, sunt protejaţi prin vaccinuri. Meseriile curisc sporit sunt :veterinarii, fermierii, lucratorii la abator şi lucrători în laboratoare. Vaccinările şi
antibioticele preventive sunt eficiente.
Fig. 1.5. Antraxul pulmonar(7)
Antraxul gastrointestinal se contactează prin îngerarea bacteriei în urma consumării
cărnii sau a laptelui contaminat.(2), cu apariția diareii hemoragice. Germenii intrați în sânge
pot produce septicemie, cu insuficiențe grave cardiace, renale.(7) Pacienţii cu această fază au
rata de mortalitate cuprinsă între 25%- 75%. Este o form mai rară care provoacă inflamaţii
stomacale şi intestinale, bube sau leziuni, cum ar fi ulcerul, ca cele ce apar pe piele la forma
cutanata. Bacteria se întinde în sistemul limfatic. Primele simptome sunt greaţa şi starea de
vomă, lipsa apetitului, febra urmată de dureri abdominale, eliminari de sânge pe cale orală şi
diaree .(2)
1.7.Diagnostic
1.7.1.La om.
Bolnavul prezintă în antecedentele recente expunerea la sursa infectantă.
Bacteria este prezentă la nivelul leziunilor cutanate, de unde poate fi pusa în evident prin
coloraţie Gram. Hemoculturile sunt pozitive dacă bacilul este prezent în sânge. În cazurile cu
meningită, LCR-ul (lichidul cefalorahidian) este hemoragic şi conţine un numar mare de
B.anthracis. Formele severe de infecţie se insotesc de cresterea numarului de leucocite şi PMN
din sânge. Confirmarea diagnosticului se pot face prin teste care vor pune în evidenţă prezenţa
anticorpilor îndreptaţi împotriva bacilului de antrax. (8)
5/11/2018 Antraxul - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/antraxul-55a236a9e21ee 10/20
12
1.7.2.La animale.
Antrax-ul este diagnosticat cand este detectata bacteria in probe recoltate din sange, sectiuni
de piele sau din secretii respiratorii. Bacteria poate fi identificata folosind metode biochimice sau
folosind aparatura tehnica. Bacteria de antrax este fosforescenta. Proba de sange va indica de
asemenea un nivel ridicat de anticorpi sau o cantitate considerabila de proteine produse direct incontact cu infectia. In plus testul ADN este imbunatatit.
Diagnosticul diferenţial include infecţiile stafilococice ale pielii, tularemia şi ciuma.
Antraxul cutanat trebuie avut în vedere când pacienţii prezintă ulceraţ ie nedureroasă asociată cu
bule şi edem şi au avut contact cu animale sau produse animale.
Datorită similitudinii existente frecvent între simptomele antraxului dobândit prin inhalaţie
(boala lânarilor) cu cele ale unor boli virale severe, diagnosticul precoce este greu de stabilit.
După 1-3 zile survine o fază acută, cu amplificarea febrei, dispnee, stridor, hipoxie şihipotensiune ducând de obicei la exitus în 24 de ore. Ocazional, pacienţii se prezintă cu boala
fulminantă. Un aspect radiologie caracteristic asociat cu mediastinita hemoragică este lărgirea
mediastinală simetrică.(1)
Simptomele de antrax gastro-intestinal sunt riabile şi includ febra, greaţa şi vărsături, dureri
abdominale, diaree cu sânge şi, uneori, ascita cu dezvoltare rapidă. Diareea este adesea masivă,
ducând la hemoconcentraţie şi contracţie severă a volumului intramuscular. Aspectele majore ale
antraxului orofaringian sunt febra, durerea în gât, disfagie, limfadenopatie regională dureroasă şi
toxiemie; detresa respiratorie poate fi evidentă. Leziunile primare sunt localizate cel mai frecvent
la nivelul amigdalelor.
Diagnostic de laborator. Bacillus anthracis este prezent în numar mare în leziunile cutanate
de antrax şi poate fi pus în evidenţă prin coloraţie Gram, coloraţie cu anticorpi fluorescenţi direct
sau prin cultură, în cazul în care pacientul nu a fost tratat cu antibiotice. O mică proporţie de
pacienţi prezintă bacteriemie, dar boala poate progresa spre exitus înainte ca hemoculturile să
devină pozitive. Pacienţii cu meningită au lichidul cefalorahidian hemoragic, conţinând un
numar mare de bacili, care pot fi evidenţiaţi prin coloraţie sau cultură. Virulenţa culturilor
suspecte de a fi cu B. anthracis poate fi demonstrată prin inocularea la cobai; moartea survine în
24 de ore, culturile din sângele cardiac fiind pozitive. Pacienţii cu boală uşoară au numar normal
de leucocite, însă pacienţii cu boală diseminată prezintă în mod tipic leucocitoza cu
polimorfonucleare. Pentru confirmarea diagnosticului de antrax, sunt utile testele pentru
anticorpi faţă de B. anthracis. Pentru detectarea rapidă a animalelor şi produselor agricole
potenţial contaminate se poate utiliza o metodă sensibilă şi specifica prin reacţia de polimerizare
în lanţ, destinată detectării sporilor de B. anthracis. (2)
5/11/2018 Antraxul - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/antraxul-55a236a9e21ee 11/20
13
1.8.Profilaxie
Măsuri specifice:
•Vaccinarea cu vaccin anticărbunos, strict s.c.;
Vârsta de vaccinare: Doza vaccinală•Caprele de la 1 lună; 0,1ml
•Caii de la 6 luni; 0,2ml
•Oile şi vacile de la 2 luni; 0,2/0,5ml
Oile şi caprele se revaccinează la 6 luni, celelalte specii după un an (1)
1.9.Combatere şi tratament la om
Combaterea antraxului , atât la oameni cât și la animale, constă în întreruperea cicluluiinfecţiei. Eliminarea bine supravegheată a carcaselor in cazurile de antrax întîlnite la vaci, oi, cai
sau porci, ca şi a materialelor contaminate de carcase, urmate de dezinfecta incintelor afectate şi
vaccinarea imediată a celorlalţi indivizi din efectivul de animale, asiguri limitarea fi combaterea
eficace a bolii.Deşi recomandările oficiale, în majoritatea ţărilor, sînt de îngropare sau ardere a
cadavrelor în cazuri de antrax, moştenirea din prezent a terenurilor contaminate în urma
îngropărilor din trecut (frecvente cu decenii în urmi), demonstrează că incinerarea este singura
opţiune cu adevărat satisfăcătoare. Unele ţări preferă transformarea în făină, deşi problema prevenirii contaminării mediului şi a echipamentului m timpul transportului şi al încărcării în
utilajul de distrugere rămîne în discuţie. Sînt disponibile incineratoare mobile, dar chiar şi cu
acestea, distrugerea completă a unui cadavru bovin poate lua mai mult de 24 de ore. O soluţie
universală pentru eliminarea cadavrelor cazurilor de antrax se dovedeşte greu de găsit .
Dezinfecţia încăperilor, a adăposturilor de animale, vehiculelor şi a altor echipamente se
face cel mai bine cu o soluţie de formaldehidă 5-10% (15-30% forma-lină), deşi poate fi mult
mai practici tratarea cu aburi sub presiune a suprafeţelor curate sau a echipamentului şi tratarea
cu formalină a apei rezultate. Neutralizarea formaiinei pune şi ea probleme. Decontaminarea
solului în locurile de îngropare a animalelor infectate reprezintă, la rîndul ei, altă problemă
dificilă. Soluţiile clorinate trebuie să fie foarte concentrate pentru a fi eficace împo¬triva sporilor
de antrax. Subiectul dezinfecţiei fi al decon-taminării în antrax este tratat mult mai în detaliu în
alte publicaţii.
În stadii primare antrax-ul poate fi vindecat prin administrarea dozelor mari de
penicilină, dar în stadii avansate poate fi fatal. Alte antibiotice folosite de obicei cum ar fi
eritromicina, tetraciclina au de asemenea efect asupra celor care sunt alergici la penicilina.
Boala netratată corespunzator poate fi letală. Deşi nu a fost dovedit se crede că antibioticele noi
5/11/2018 Antraxul - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/antraxul-55a236a9e21ee 12/20
14
apărute pe piaţă, ciprofloxocin şi cefalosparina pot fi de asemenea bune. Deşi antraxul cutanat
poate fi vindecat folosind o singura doză de antibiotic , este important să se continuie
tratamentul pentru a se evita potenţialele complicaţii cum ar fi imflamaţia membranei ce
acoperă creierul şi măduva spinării. Antibioticele ar trebui date numai persoanelor nevaccinate
care au fost supuse la faza de contaminare cu antrax şi sunt eficiente numai înainte ca sporii săajungă în sistemul limfatic. Acest interval este de aproximativ 24 de ore.
5/11/2018 Antraxul - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/antraxul-55a236a9e21ee 13/20
15
Capitolul 2
EVOLUŢIA ANTRAXULUI ÎN EUROPA ÎN PERIOADA 2005-2011
2.1. Răspândire.
Antraxul este raspândit în aproape toate țările lumii dar frecvența este variabilă şi
de pendentă în special de climă. Răspândirea bolii este mai mică în țările cu clima rece din cauza
condițiilor nefavorabile pentru sporulare, acest proces fiind slab la 20°C și încetând complet sub
14°C. În zonele cu climă temperată sau caldă, antraxul este mai des întâlnit.
În Europa, în trecut, antraxul a cunoscut o mare răspândire și a produs mari pierderi, dar
în prezent, pierderile produse de antrax sunt în continuă scădere. Scăderea frecvenței apariției de
antrax se explică prin extinderea vaccinarilor anticărbunoase și prin aplicarea mai severă a
măsurilor sanitare veterinare privind în special distrugerea cadavrelor.
Tabelul 2.1
Numărul de cazuri de antrax înregistrate în Europa, între 2005-2011
Țari 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Azerbaijan 1 1 1
Croaţia 1
Finlanda 1
Germania 2
Italia 26
România 1 1
Serbia 3
Slovacia 3
Slovenia 1
Suedia 1 2
Marea
Britanie
1
Total 2 2 5 2 3 32
5/11/2018 Antraxul - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/antraxul-55a236a9e21ee 14/20
16
2.2.Incidența anuală a antraxului în Europa
Fig.2.2.1 Incidenţa antraxului în anul 2005 Fig. 2.2.2 Incidenţa antraxului în 2006
în Europa pe teritoriul Europei
Fig.2.2.3 Incidenţa antraxului în Europa în 2007 Fig.2.2.4 Incidenţa antraxului în Europa în 2008
5/11/2018 Antraxul - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/antraxul-55a236a9e21ee 15/20
17
Fig.2.2.5 Incidenţa antraxului în Europa în 2009 Fig.2.2.6 Incidenţa antraxului în Europa în 2010
2.3. Prevalenţa bolii în Europa în perioada 2005-2011
Fig.2.3.1 Prevalența antraxului în Europa între anii 2005-2011
22
5
2
4
32
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
5/11/2018 Antraxul - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/antraxul-55a236a9e21ee 16/20
18
2.4. Evoluţia antraxului în Europa între 2005 şi 2011
Fig.2.3.2 Evoluţia antraxului în Europa între anii 2005-2011
Cea mai mare izbucnire a antrax-ului î nregistrată pană acum a fost în SUA în 1957 când
nouă angajați, ce prelucrau părul de capră , s-au îmbolnăvit după ce au primit un transport din
Pakistan. Cinci dintre cei nouă au avut faza pulmonară a bolii și au murit. Un alt caz a apărut în
1970 când obiecte din piei de capră contaminate au fost aduse din Haiti şi cumparate de
locuitorii Americii ca suveniruri.
Astăzi este destul de rar, chiar și la animale datorită răspândirii vaccinului. Totuși cazuri
izolate continuă să apară în turmele de animale și în așezari umane , lucru datorat programelor de
control ineficiente .
2 2
5
2 4
32
0
5
10
15
20
25
30
35
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
cazuri
5/11/2018 Antraxul - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/antraxul-55a236a9e21ee 17/20
19
Capitolul 3
EVOLUŢIA ANTRAXULUI ÎN ROMÂNIA ÎNTRE ANII 2005-2011
În țara noastră, antraxul a avut o mare răspândire în trecut din cauza insuficienței
organizării veterinare care a avut ca urmare neglijarea celor mai elementare măsuri de profilaxie
referitoare mai ales la distrugerea cadavrelor care erau lăsate pradă animalelor carnivore,
creându-se astfel, focare permanente de infecție.
Tabelul 3.1
Incidenţa şi prevalenţa la om a antraxului în România, între anii 2005-2011
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
BISTRITA-
NASAUD
0 0 0 1 0 0 0
BOTOSANI 1 0 0 0 2 0 0
CONSTANT
A
2 2 0 0 0 0 0
IALOMITA 0 0 0 0 0 1 0
SUCEAVA 0 0 2 0 0 0 0
TULCEA 0 0 0 0 3 0 0
VASLUI 0 2 1 2 0 0 0
Total 3 4 3 3 5 1 0
5/11/2018 Antraxul - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/antraxul-55a236a9e21ee 18/20
20
Fig.3.1 Judeţele în care s-au constatat cazuri de antrax în per.2005-2011.
Fig.3.2 Prevalenţa antraxului în judeţele României între anii 2005-2011
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
3.5
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
BISTRITA-NASAUD
BOTOSANI
CONSTANTA
IALOMITA
SUCEAVA
TULCEA
VASLUI
5/11/2018 Antraxul - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/antraxul-55a236a9e21ee 19/20
21
Concluzii
Combaterea antraxului, atât la oameni cât și la animale, constă în întreruperea ciclului
infecţiei. Eliminarea bine supravegheată a carcaselor în cazurile de antrax întîlnite la vaci, oi, cai
sau porci, ca şi a materialelor contaminate din carcase, urmate de dezinfecţia incintelor afectate
şi vaccinarea imediată a celorlalţi indivizi din efectivul de animale, asigură limitarea ş i
combaterea eficace a bolii.
Deşi recomandările oficiale, în majoritatea ţărilor, sînt de îngropare sau ardere a
cadavrelor în cazuri de antrax, moştenirea din prezent a terenurilor contaminate în urma
îngropărilor din trecut (frecvente cu decenii în urmă), demonstrează că incinerarea este singura
opţiune cu adevărat satisfăcătoare. Unele ţări preferă transformarea în făină, deşi problema prevenirii contaminării mediului şi a echipamentului în timpul transportului şi al încărcării în
utilajul de distrugere rămîne în discuţie. Sînt disponibile incineratoare mobile, dar chiar şi cu
acestea, distrugerea completă a unui cadavru bovin poate lua mai mult de 24 de ore. O soluţie
universală pentru eliminarea cadavrelor cazurilor de antrax se dovedeşte greu de găsit .
5/11/2018 Antraxul - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/antraxul-55a236a9e21ee 20/20
22
Bibliografie
1. Perianu şi colaboratorii. – Boli infecţioase ale animalelor . Bacterioze, Volumul I,
Editura Venus, Iaşi, (2003);
2. S. R. Palmer, Lord Soulsby, D. I. H. Simpson (2005) – Zoonoze , Editura Oxford
University press
3. Axente P. - Valoarea diferitelor metoade de diagnostic in antrax. Probl.Zoot. si
Vet.Nr.2.1956.p.37.
4. www.mediafax.ro
5. www.oie.int
6. www.veterinarul.ro
7. www.wikipedia.com
8. www.paginamedicala.ro