Upload
truongmien
View
219
Download
1
Embed Size (px)
Citation preview
ANUL No. 2) BAN! ESEMPIARUL 1884
A A
STRADA TEATRULUI No. 8
APARE TOATEPRPRIETAR
PLINSETELEI PE AN IN TARA
CALENDARUL CIULINULUI
D. 8-20L.
45M.
J. 12-24 Prock
V. 13-25 arch. Gavril
31
Manevrele laindo-
e
Filoxera laLebain.
Cholera in cabinet.
tulleNatia regelur Tuicgrescu cetAteniT
aT ministru, poporul suveran al de-de la Florica , s'a pronuntat de
cu maT grósedoróse, ca tot-d'auna, - contra acelora care,
o temeritate de necrezut, voesc a face so-cotéla, care a comis crime asasinate,cate parale lipsesc din StatuluT.
MaT vrem un lucru :se amestice aceste delicate a-
? patriotul Firfiric a luat ,
acésta nu póte intereseze, n'a luat dinbuzunarul d-lor din opositie, care voesc facadile negre, care e de lege.
de asta, presupunem l'ar da
nu d-lor, póte condam-nat un ast-fel de ? Nu legeapedepseste numal acele hotiT, care nucifra de un milion aceia, care , printeptgciunea , ar putea pape unulmaT multe milióne, legea espres, ca a-
fie
E bine, ne par cu totul , delegilor, d-ni din opositie nu
stie aceste lucrug. - daca le-ar de-parte de a acusa pe care a pgpat ne-numrate milióne, d-lor ar trebuit
liste de subscriptiunT , pentru apensa pe cetaleanul , care tot-d'auna a fostgata sacrifice chiar buzunarele, nu-
descurce finantele inomolite aleNu putem de cat
dare a regeluT a generaluluT As, carea crutat de pe carT
in de se ocupa de ceea cea furat, de ceea ce de ceea ce va fura
nostri de la puiere.Eroismul ce pacinicT, In
de la din câmpul seatat disciplineT generalulUT As , care a
cu duhul Pritoc,cat regeluT Firfiric-Penaj, care a sacrificat oparte din averea ce o strgnsese cu sudórea
sale, incurajeze peobfe
bravura intusiasmultenilor pacinicT, ale nóstre felicitatiunTacelora carT a sg-T
Daca acum, la aceste manevre, natia a avutun succes de cu vinea crede, succesul va fi pe viitor.
Motivul, pe care temerile ,
este ivirea filoxerei. Atragem seriósa atentiunea guvernuluT As, asupra acestuT , carepune cumpng viitórele victoriT.
msurT grabnice, ca nu toc-maT preziva lupteT, paciniciTde sete, respunderea blestemul acestorplapânde creaturT, *supra sa va
Un act de patriotism , care ainregistrat, este sacrificiul ce a fgcut Purcel,
ränitiT care li se uscase dênsul aatentat la pudórea maT multor , alesale care le avea cumpörätóre
Acest fapt de a sacrifica ceea cemaT scump, n'are precedent de timpu-rile antice la când resbel
comandantul Quiritilor, Deciu, a sacri-ficat deilor pe fiul ca
Nu ne acest patriotva cel putin medalia : benestropendi.
Socotim acum se va invta minte seva a atâta,dame opositie, care pe regeleeste un nimic, este ca un ; cumvoeste d-lor se impotrivéscg. patriot,
d-luT comite crime, cândcara constiinta asasinate, când töte aces-tea vine le de la trebue
prea cucóna opositie,
regele are se multumésca aasverli faguri miere din acomite alte crime ,
constiinta cu alte asasinate , care le de-clame cu emfasä de la spre atuturor, d-luT e pré sus, iar legea pré jos.
Vizirului EnacheCurata ar fi póte prea receCa in totul ce tuDar nu pot Brdtiene, c'atuncea
Radu din
ar pana ce-ar sciVirtutile de ce tu profesat,Din careCa monument istoric in
chiar asasinate,viitorul grozav 'l-ai infectat ;dat la pungime, averi, palate,
La de veci inchinat.
Sunt fapte ce o
Cu care seepoca
A tale...Epoc'le sunt
CiuliniSe ca d. loan Bratianu, actuala Filoxera
a Romaniei, se va duce la Aix-les-bains. lainterimul, este Vornicu.
Ministerul de interne anunta ca prefectura din Te-este vinderea opozitiei. In
ministrul respectiv, a oferit prefectului a-gentilor cate o uniforrna, dupa modelulrilor din Bucurescl, la :
Servicitd punAidor din
D. Nicolae Pléva, primarul capitalei, a asistat la di-stribuirea premielor la una din primare din
Dupa solemnitate, d-sa a vorbit ca se ocupa spe-cial de salubritatea proba de ce are
2
populatiunea din Tabaci, este ceacum continea apa simpla de a fa-
cut sa o apa promite ale multe ape-duce de fel.
eminentcititorilor o durerósa : re-
presentantul Gambrinus, in tara la care secele de la Culte, ar strânse
legaturi scopitilor de la ca acesta arsa-1 convinga, doctrina ce profeséza e cea
mai buna. Ast-fel se esplica, pentru ce doctul nostruministru, este imberb. Daca ar fost a-
n'am luat condeiul, ca dam articolun titlu, care denota o gravitate férte mare ; darricolul unde este : d-sa angajamentul casa propage funesta doctrina s'o introduca,ca obligatorie, Vedeti dar, lectorae de mare abisul ce se deschide pentru viitor.
In putin timp, procreatiunea imposibila ,
tiunea nóstra, falósa fiica a se va anihila.Imploram, dintr'un simtimant de patrie, protectiuneaSf. Miti, sa intervie, sa acésta nenorocire.
Suntem sigura ca daca cuviosia sa, va au-costumul care se imbraca, Sf. Pa-
intra sanctuar ca aduca jertfa , va facepe crudul ministru sa vaza e de greaita acéstadoctrina.
Facem apel la tóte papagalinele , sa nu stea cuin in special apelam, la no-
bilime, care a aratat tot-d'a-una, ca este pentruromânesca , sa intervie pe
mustaciosul ministru, e maineva fi va lacrami pumnul.
SPECIMENE DE EPISTOLE AMOROASE
bancher
mea
Eram pe tine, motivul nu spune aci.când gratiele s'a ridicat cu 50
sunt decis sa joc din no la ,
speranta ca le voin castiga. Vino casimt o mare anuitate fara tine. Am vorbindu-se,ca agiul tale, ar fórte urcat. Tu camult de cat oriacare, te pretuiesc 5 pre-fera-me. $i daca actiunile ar de urcate, in
capitalul ar fi insuficient, atunci amortisaamorul daca va costa de scump
a mea. Daca , beneficiele con-curenta te-ar tenta sa mé mé voia obligacatre , usura chiar , numat sa se asociezecu mine, atunci vai ! asimilata efectelor eaitela krachul va fi inevitabil.
dar.td
actor
Nu aceste angelica-IInu m'ar fi lasat orfan de ratiune , din
moment de te-am Ah, adorabila Afrodita!mé jur pe tóte zeitatile Parnas Olimp, implormarturia lui Jupiter, Neptun, Saturn Uran,spue, daca mea nu arde, ca infernului,de dorinta de a te poseda. bine, Arhan-ghele, Cherubimul meu, stint nebun dupe tine, ba
sunt turbat chiar. , pe scena pasageraa acestel este, o incântator , ca ado-
precum asemenea al pe care II destulde bine, este a te adora. Mé jur pe templul belicosulutJean, pe coifura focosulut Vulcan, pe divelorMuse, care m'a inspirat de mult de tenose, n'a existat pe tese, n'aplutit pe luciul infinit al oceanelor si unmuritor care sa iubésca mult de mine.
fosa te Incredintez , o mare lovitura pentru mine,tacerea mormantala ce o la Acumzimbetul ce adresat m'a tute un sfert de secunda, amorul ce indic
nu este pur, atunci asupra mea blestemuluniversulut.
de aceste declaratiuni alemele, vet procura ocaziunea, de a cadea laruaele tale, ca pot dovedi mod con-
aceia ce de abstract de confus.
Intre-Culise.
CRONICADe cuviosul Chitu se capul celor sfinte,
convocând sf. Sobor, a muceniculuiOpler la rangul de
de aci 'nainte , Opler va figura calenda-rul nostru, s'a dat ordin tutulor
ca numitului sa nu beade
Se Opler, a fost numit unanimitateacest rang, martira tMia s'a obtinut, pe mo-tivul de ori Papagalu sedarul sfintului Pritoc, lasa mult de implinireadatorielor de papagal.
D. Ca-Rada a primit de la I,
rendi clasa I, cl. C. Robescu, Bene-slugärendi II,
pentru serviciele aduse spionagiul printre stu-denti, ocaziunea campanielor batatóse dintrecute.
S'a acordat, asemenea, medalia Bene-battndi, tutulorsacrificat bâta abne-
gatiune patriotism, pe spinarea brigandilor din opo-zitiune, memorabila de
Radu-As, facéndu-i-se ca,pacienta n'a aratat destula bravura campania
Orfeu, se dat demisiunea - pentru a99 -- Se crede, succesorul va Dima-Pingea-Fantele, eel mat ilustru cetatén dinginta
Un de s'a tinut subTuicarescu I-ia, care s'a discutat
cestiunea : ce trebue sa facatinere ?
La care d. : sa se ocupe cu lite-ratura, ca impodobésca limba sa proprie.
Giurgia, 5 Iuliü 1884.
Nu vé pot descri nóstra miacaresciintifica comerciala din causa concertulut de bróscece primaria locala a angagiat, spre inglindisirea giur-gtuvenilor, in portul nostru dar care, la adoua va deveni primul al Asaa promis d. Bratianu , putin, un asemeneatriot trebue credut, chiar parola deonóre, ca biserica.
vé pot spune este aprosito de de-putat al rposatulul al adica de baro-sanul care se In va sosi inmijlocul alegtorilor spre a'ai da séma de câtebleauri lacate a de la Noembre
la arsenalul de din Dealul MiteiPapagalescu, de nicovala praftorita
care tóte ca la
Dar abia s'a sosirea faraon Inprimaria in alte a dat strechia.
Ce sa :
Alecu Vélvoia , descutura ilecele saricele debarcat
Giurgiu, cart le costume oficiale pentruipochimeni. Afara de acestea adus cheltuialapropria, din Bulgaria , un pentru a le reparaimineii din causa vechimel, incovoiat ca o
turcésca.e vorba de Ivanciu, a dat In alte
preparându-se.Nu e vorba paradia o sa fie din cele mai frumóse,tóte ea se dotoréza mare parte consiliulut
comunal, care a urmatorul program de:
1. Pe de la gara, d. prefect vape inaltul óspe o dibla, maraul de pri-mire : d'abuleki.
2. D. Epurescu, de va o
praftorita inscriptiunea : aordi neamul nostru.3. D. Sararu va presenta sare
din cea pe vremea economiilor.4. D. va presenta doué simbol
al din care óspele descinde.5. D. Stoian al douilea, va presenta un
un cu care Fundila va debutarilor pentru a le dovedi tine la incuragiarea arte-
clasice.
LUMEA DE JOS
CUCOANA TARSITACine a fost la teatru ca sa piesa : Pe malul
de Ascanio, de sigur ca aduce bine amintede un tip de cucóna care apare la inceputulpiesei, de cucóna Arghira Busuioc. EI bine, cacine-va o idee esacta despre eroina mea, Tar-sita, n'are de sa se gandeasca la mutra ArghireiBusuioc. Séména aceste cucóne , una alta ,ca de apa. Cu deosebire ca cucónaTarsita e ceva ceva mat moderna de Bu-suioc. Când moderna, nu ca e
nu, fereasca ! $i d-neaei e nascuta totla inceputul acestuia are scrise in car-
tea vietei sale mai suferite de Ar-ghira.
Tarsita se de avere frumósa,chiar de un renume printre conmahalagióice
conmahalagia o-data, pe lânga alte multenasdravanii, multe. D-sa, vindeca ori-ce
trupeasca sufletésca. Dar de la untimp, avénd póte in vedere progresul medicala renuntat la vindecarea bólelor trupeati , rémânénd
simplu ca doctor sufletesc in felul et. fel
de duhovnic femenin al mahalalit Popa , lacare vin pe de märturisescpatimile de buna eonditiune, din cele douasexuri. Cu alte cuvinte, jóca un rol de petitóre bre-vetata, dar garantia guvernului.
Pentru acest scop, d-sa, a arangiat In caselemai multe de priimire. Doué
lonase, un ietacel, o sofa turéésca, o sufragerie.In aceste apartamente, d-sa, primesce multa afa-
bilitate cele prea ale tineretului chiarale ce arde de de a sea face Tarsita, n'are consideratie pentru
e femee din vremurile , cudupe acele vremuri, care o respecte pe
ba dupe ba dupe ealitatea ceprimesce, ba dupe ce.arata fata ea, ba duperecomandatia ce are si dupe multe alte conditit decare ea se tine strict.
Miróse de la prima vorba cine are aface sepórta persóne dupe mutra S'a cocosat de a-tâtea plecaciuni pe la cu dare de arcrede-o cinc-va un de , daca n'arvedea-o se mai dum-neaei , doue aa trecere cinste : ifosul
Când aceste sunt posedate deuna din cunoscintele sale, ea avea pentru acea per-
un cult, o idolatrie, i se ca
la nisce sfinte Nu póte suferi mo-muncitori, acest de nu sa
dupa parerile plac la nebunie mu-trele obraznice mai ales
Prin se
functionarii cu slujbe sigure eu sémaun , chiar avere , n'are o
functie-doué, de vagabond, de ne-trebnic, de nevolnic. Principiile sunt ast-fel stabi-lite stabilite solid ca nu le-a putut
timp de cinci de ant de cânda lumina dilei in mahalaoa Popapodobita de natura un ast-fel de caraeter,nóstra impartit Bucuresciul tabere,avénd pentru una simpatil pentru alta antipatii.Tabara simpatiile se compune din notabilitmahalaleI, din de la putere, de la eelmare la mat care se hranesce din bu-gutul cucónele cele fudule pre-
din mahala, bisericesci de la duhovnicla din pensionara
marl, ce din
carie se bucura de avere de stima ei, tineritde din inaelatoria
din neoneste, din cartoforie, din carnata,chiar din hotie curata ; fine tot ce e tembel, stri-cat fara un dram de talent de aptitudina
CIULINUL
6. D. Primar va presenta o dare de séma des-pre progresul ce a &cut
pe apa pe uscat, de cand Fundila in-teresele lui, o schita din planul cheiului ce a plantat
pament sa precum o de num-domiciliate locul numit : al
Restul programulul nu'l cunosc de óre-ce s'a des-secreta Tacona, asigur
ce'l afla vi'l comunic trenul fulger.
Térgovioe, 6
Este adeverat de mult nu v'am scris nimic. Dacamemoria, póte sa un an aprópe.
ce era sa ?
Despre pirotéla nostri, despre consu-matiunea despre progresele facute de unii mem-'brh Progresul, in arta de a canta osa-
stilpului doctorul ?Aceste lucruri nu peonor. al d-vóstre.
Acum, cand plesnesce lemnele pletrele partelume se retrage pe la bat, pe la venind
niare parte spre uitata nóstra prilejula v scrie ceva.Eri, gura-casca, tot-d'auna se
gasesc numer mare pe peronul nóstre,prenumeram
La ora obicinuita sosesce nu instationéza tot-d'auna, ci pentru
din momentul ce s'a anuntat Filoxereidin Florica, consiliul comunal a o carantinapentru a nu molipsi vitele nóstre nationale-liberale.
Ast-fel dar pasagerii suntvisitatiuni apol li se permite a spre
de la Puciósa.In cari se sa
doxera original, en abia ocup unsanitaril nostru.
se 4 persóne, cari dupaa avean cate un instrument mu-
:sical Mi s'a parut ca este o deLa ce s'a facut respuns ca se
: Epurila, Nästasacheveanu.
Maladia de cari esplica medicilor ca esteFiloxera
Veni un altul, pe care1866, vacsuitor de cisme curtea d-lui Rosetti,
avea sine un glamantan pe care '1 tinea de:gren ce era. Numele lui scapa acum ; minte
ca medicii constatara ca sufera deprovenita din ipotecare.
Dupa acest patriot, patriot mi s'a parut adupa giamantan, presinta un slab, jegarit, de.care multA grije nu'l culce la pament
dupa putina cercetare medicil disera : D-lenator, d-vóstra de libertatea presel.
- Uf ! el ! numal Rosetti o sa manâncefript. 'mi-a causat acésta suferinta incurabila.
Apol se prezinta un zablan mare, cu un dovleac inca de mare, imbracat ca la
decorat de sus pana jos ; la tocurile dela botfori avea El nu dede de oste-
pe medicil nostri, obositi destul laudele cele fac jurnalul local Unirea, ci spuse
singur sufera de conpunere de cabinet.Un alt grup care urma pe eel nu a-
vura rabdate, ci sa strige le lua guraca nu pot astepta mult ; le dea drumulmal el sunt mai pentru
sufera : uuul de diurne, de prefecturf, etc.,la urma veni Rode-Ruble, ca
fera de genunchl la Viena spate.Atunci 'mi-am esplicat ca trenul adusese de-
senatori.
deAscuns noriT tiranieT,Vizirul trasneteDin ceru-a-tot puterniciei.
es ca dinNouT mosafirTDin de pe la Rhin,Ce ca vin peTrimisT, expres de la Berlin.
coróna aceste lifteStrigand cat póte geliebte.
cad se prosternézasi demnitatea móre..Gambrinus-Chitu banchetézaSorbind din berea spumOtóre.
Radu generalul marePeste orinduit,
Cu biciu'T
Se in curênd o mare intrunire a pa-triotilor, care va avea masa, salaAteneului.
La intrunire, vizirul va vorbi despreesterminarea Filoxerei prin
Un decret vizirial sub arme pe totyciomagasiT vor sub comanda supremaa Gat-de-stréng.
Tot prin acest decret, gradina Sépte-NucT, estedesemnatg. ca lagar al armatelor electorale, incare va avea manevrele, av6nd de instructorTpe strategicul Bostan Pang. Bou-escu.
Consiliul de a decis caadministrative s se dup cotul Falcoianu.
In va apare un politic Des-baterde, care a luat nastere de
cuvêntul des-bate, titlu care ne intrégace va
Redactorii sl, pentru a nu in urgiacelor carT vor a cerut pre-fect le o pe piept cateo tinichea la spate, caprim-ministru, in tóte miscarile, deepistatul general al politieT.
Sarada din numrul precedent : Foeqani.deslegat, din Bncureici Valerie Schina, E. Linde, d-nalordinescu, X. Y. A. B.
SARADA No. 5.p'ori-care
Fie ori mare,De 'mi scotiUn peste 'nsa
de
pasere......Un object ce n'are centru capete.Majoritatea omenirel ce sunt?Un Imperator roman
importanta din istoria Spaniel.Cine nu stapan sluga ?
. 0 haina din costumul nostru national.Un munte din Asia.
Initialele finalele acestor cuvinte citite de susjos numele a Regine.
SATIRELE FABULELE
esit de sub tipar se de lapalele librarii, impreuna poesiele Lyrice Epice ale
autor.
HELIADE-RADULESGUInstalat localitatea cea sanetósa, gradina
Heliade din piata primeste elevi pentruprimare de lycea, pentru
de comerein. In acest institut se prepara pen-tru militare. Studiele se fac dupa programeleseólelor publice unde elevil examenele. calde,reel dusuri pot chiar institut. Unnibus va transporta pe elevi de la in-stitut la licee.
Societatea romana de tir, arme gimnastica reco-manda,
BAILEsale dusl cabine confortabile denotat, situate
de Pe timp ,basenul se afla acoperit.
tot ce are ifos avere. In tabara adicatab ara antipatica se gäsesc : cehrana prin munca profesiunibere, industriasii,
scriitorii, ce fac opozitie guvernu-lui ; are deviza cucóna nóstra aceste cuvintece le-a mostenit din din stramosi : capul
de sabie nu e Miat.Mai urasce din suflet nu póte suferi de pe toti
independenti, pe eel ce fac bine-la saraci pentru progresarea instructiunii pu-
ce lasa legaturi pentru institutiuM nobile,ca Academia, etc. Ea ca bani pen-
sunt bani pe garla, ca nu-mai pentru biserici manastiri ; pentru rudelor
de al noulea neam - lasate ave-rile, sa aiba ce bea sa pomeneasca
Nu póte pe ce se ridica muncaprin talentele naturale. Pentru ea, nu se
numi de de bani gata care lalasa el de bani gata ;-afara numal daca nu-tóca averea mai dinainte atunci nu perde bu-
e numit : pi5icher, de viata,de lume, om care cum banul,
care nu e pécat sa cheltuiasca eaci.cum sa cheltuiasca. Ea ajuta mult pe asemenea
meni e stare sa se pue chiar amanet pentruscóte din niscai-va incurcaturi seriöse.
vedem, moralitatea cucónel Tarsiti lasa multde educatia nu merita de sa fie datade model. Cu astea, e fericita Inca prea fericita,are cercul de ómeni care o admira o stimézaca pe ceva E invitata la lalurile unde ea note de de töte.
din categoria -simpatica ei se faceluntre punte ca sa'i Din nenorocire,
casatoriele ei sunt zidite pe nisip niel unanu se prin mórtea din soti ci di-
motive rusinóse !Dar pasa ei ! Ea e ca strengarul nu
póte tine casa cum se Intra programul eiacésta. Se inebuneste dupe dupegari, dupe Dupe o despartenie, ea alearga delicita pe care a fost de vina. priveste in ex-tas, uitandu-se figura lui admirandu'l trasurilecare denunta grosolanie, bestialitate, dar mult ifos,multa indrasnéla , multa curagia,multa svapaiala. despartiti atentiune ob-
de ea se sileste din a'i corupea aduce casele desfranarea patimele cele mai
se.De ordinar, ea nu casele unde nu se jóca
pe parale, unde nu se intrigi in-
familiare, unde nu se clefeteste o parte din lu-me, nu se batjocoreste totul.
testamentul printr'ensul lasa tóta a-verea el miscatóre compusa din veni-tul dupe a case 60,000K. K. pentru mai multe manastiri de la sf.munte Athos, manastiri cari fost demosfile ce le avean Secularisarea mosii-
a de indignatie sufletulTarsiti de se sa
va putea mare eróreaverei, di'
nepoti stricatica ei, sa
cumpere dinlegea rurala de laduca, pe se vastare de naint
Mai lasa Inca ocese nedrepte intervecini de mosiifalse alte cheltuetorul earlcare din care t
cartilor, care dce dat
ce sacand va inchi
veci, va muriw
de a turnat
APA
NA
GE