ANUL COMEMORATIV AL SFINŢILOR MARTIRI

BRÂNCOVENI 2014

• În acest an se împlinesc 300 de ani de la moartea martirică a Sfântului Domnitor al Ţării Româneşti Constantin Brâncoveanu şi a celor patru fii ai săi Constantin, Ştefan, Radu şi Matei şi a sfetnicului Ianache, care au fost canonizaţi de Biserica Ortodoxă Română în august 1992 şi sunt prăznuiţi

în ziua de 16 August.

CONSTANTIN BRÂNCOVEANU• A fost un mare boier, Domn al Țării

Românești între 1688 și 1714 și nepot al domnitorului Șerban Cantacuzino. În perioada în care a domnit, Țara Românească a cunoscut o perioadă de înflorire culturală și de dezvoltare a vieții spirituale.

• În 1714, pe 15 august, a fost executat la Istanbul, împreună cu cei patru fii ai săi (Constantin, Ștefan, Radu și Matei), precum și cu sfetnicul său Ianache Văcărescu. Cu toții sunt venerați de către Biserica Ortodoxă Română, sub numele de Sfinții Mucenici Brâncoveni.

• Constantin Brâncoveanu s-a născut în anul 1654, la Brâncoveni (actualmente comună în județul Olt), într-o veche familie boierească. Era fiul lui Matei („Papa”) Brâncoveanu și al Stancăi (Cantacuzino), sora domnitorului Șerban Cantacuzino.[1] Rămânând orfan de tată la vârsta de doar un an, a fost crescut de un unchi al său, stolnicul Constantin Cantacuzino (un reprezentat de seamă al culturii umaniste în spațiul românesc), care i-a oferit o educație aleasă pentru acele vremuri, învățând, printre altele, greaca, latina și slavona.

• Căsătorit cu Marica, nepoata lui Antonie Vodă din Popești, Constantin Brâncoveanu a avut cu aceasta patru fii: Constantin, Ștefan, Radu și Matei și șapte fiice: Stanca, Maria, Ilinca, Safta, Anca, Bălașa și Smaranda.

• Soția sa, Doamna Marica, a fost adevăratul administrator al întregii averi a Brâncovenilor, despre care se afirma pe atunci că era fabuloasă. Ea știa rostul fiecărei moșii, al fiecărei case și al tuturor sumelor de bani depozitate în băncile din vestul Europei, la Viena, Veneția sau Amsterdam.

• Cronica vremii ni-l descrie pe Brâncoveanu ca un "Domn pravoslavnic, cu dragoste și râvnă creștină. Credința, acest sentiment sublim, i-a călăuzit întreaga viață și i-a fost sprijinul cel mai puternic în ceasul crâncen al morții. El a lasat în sufletul poporului amintirea unui domn creștin bun și drept, iar în artă, operele create în epoca sa arată că deasupra suferințelor zilnice și a pericolelor neîntrerupte, gândul lui știa să se elibereze și să urce la Dumnezeu, purtat de aripile curate ale credinței".

• Urcat pe tronul Munteniei în 1688, Constantin Brâncoveanu a domnit peste un sfert de veac, marcând istoria neamului și a Bisericii prin numeroase ctitorii (între care mănăstirea Hurezi) ocrotind cultura, secondat de Mitropolitul Antim Ivireanul, și apărând Ortodoxia pe pământ românesc și străin.

• Primul a fost decapitat visternicul Ianache Vacarescu, apoi cei patru fii ai Domnului : Constantin, Ștefan, Radu și mezinul Matei (11 ani).

MOARTEA LUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANU ŞI A FIILOR SĂI

• Despre arestarea şi moartea lui Constantin Brâncoveanu există numeroase mărturii, multe din ele aparţinând unor străini, agenţi diplomatici sau economici la Constantinopol. Interesul mare pentru destinul principelui este motivat şi de caracterul considerat iraţional, chiar "bestial" al atitudinii turcilor faţă de "nefericitul" principe, asta într-o epocă în care cruzimile erau la ordinea zilei. Toate mărturiile sunt unanime în a aprecia că arestarea întregii familii şi modul în care a fost regizată moartea celor şase persoane depăşesc cu mult limitele acceptabile, chiar şi pentru o societate crudă precum era cea otomană.

LOCALIZARE

STILUL BRÂNCOVENESC• Stilul brâncovenesc se distinge prin expresivitatea conferită de volumele

arhitectonice ale scărilor exterioare, ale foișoarelor sau loggiilor, care variază în mod pitoresc aspectul fațadelor. Sistemul tradițional al decorării cu arcaturi de ciubuce mai este încă aplicat, dar ornamentica bogată a ancadramentelor, a coloanelor și a balustradelor trădează prin motivele vegetale compuse în vrejuri influența barocă. Proporțiile devin mai zvelte și mai armonioase, ele dovedesc o mai grijulie elaborare a planurilor. Atât decorul cât și spațiile libere, structurate de coloane, neagă masivitatea formelor arhitectonice; pridvorul deschis ajunge de exemplu a fi un element reprezentativ al clădirilor. Boltirea se face de obicei în semicilindru sau cu cupole semisferice. Decorul poate fi sculptat din piatră sau aplicat sub forma unor reliefuri din stuc. În decorația din piatră predomină motivele florale, în stuc sunt des întâlnite ornamente de tip oriental.

PALATE• Palatele au fost ridicate în epoca brâncovenească mai ales în apropierea

unor pânze de apă, în cadrul unor incinte rectangulare. Poarta și anexele gospodărești sunt îndeobște situate pe latura opusă reședinței, care este organizată pe două niveluri, deasupra unor pivnițe înalte. Soclul clădirilor include de obicei și parterul. Palatele au pe latura dinspre curte un foișor cu scară, pe latura dinspre lac o loggie. Dotate cu aducții de apă, cu băi și grupuri sanitare, reședințele domnești ofereau un confort nemaiîntâlnit până atunci.

• Reședința de vară a domnitorului Constantin Brâncoveanu în Potlogi (1698)• Palatul Mogoșoaia (1702) în București• Vechiul Palat Mitropolitan (1654-1708), în București

• Stilul brâncovenesc născut la Hurezi - unde se află principala ctitorie de cult a domnitorului Constantin Brâncoveanu şi, totodată, cel mai vast ansamblu de arhitectură monastică din Ţara Românească (1690-1697) – se încheie tot acolo, cu foişorul. Faţadele sunt tencuite şi decorate cu arcaturi, registrul superior al faţadelor având în centrul un element circular, simbolizând o cunună. Elementele florale în culori vii dau culoare numeroaselor scene biblice din biserică. Pentru această construcţie religioasă, grandioasă şi fastuoasă în acelaşi timp, domnitorul Constantin Brâncoveanu şi-a ales cei mai pricepuţi meşteri: Pârvu Mutu, Manole, Caragea, Istrate, cărora le impune crearea unui stil nou, original, cu adevărat românesc. Fresca de la Mănăstirea Hurezi este unică în tot spaţiul răsăritean, pentru că îmbina foarte bine iconografia religioasă cu compoziţia cu caracter laic. După moartea lui Constantin Brâncoveanu, stilul românesc brâncovenesc va fi continuat prin edifiicile religioase: Mănăstirea Antim, Mănăstirea Văcăreşti, Bisericile Stavropoleos şi Kretzulescu.

• Pe lângă arhitectură, stilul brâncovenesc și-a lăsat amprenta și în scupltură, pictură, arte decorative (broderii).

• În secolul al XVIII-lea, stilul brâncovenesc devine stil naţional şi se răspândeşte în toată Ţara Românească ajungând chiar şi în Transilvania. Stilul arhitectural brâncovenesc este recunoscut astăzi ca fiind “primul stil românesc”. Punctul culminant al artei brâncoveneşti este sculptura în piatră la care se adaugă motivele ornamentale reprezentate de florile şi frunzele de acant, floarea soarelui dar şi o serie de flori de primăvară – lalea, bujor, narcisă.

TEMĂ DE GÂNDIRE:• Conform DEX, cuvântul martir este ,, Persoana care a avut de îndurat

suferințe, chinuri îngrozitoare sau moartea pentru ideile, convingerile sale”, dar și ,,Persoana care îndură persecuții, un tratament inuman, bătaie”.

• Nu poţi vorbi de martiri fără să fi atins de o umbră de impostură. Cauza stă în uriaşa distanţă care separă stilul nostru de viaţă de pragul de suferinţă pe care îl cere sfârşitul martiric. Teoretic vorbind, fiecare din noi poate spune ceva ingenios, ba chiar ceva cu dichis retoric, în marginea temei martirajului, de pildă putem face distincţii subtile sau putem isca fine nuanţe teologice, dar pe dinăuntru, în intimitatea noastră, nu cred că cineva se pricepe cu adevărat la martiri.

• Martirii au suferit pentru altceva decât pentru sine, deci și-au sacrificat viața, propria persoană pentru dreptate, adevăr sau chiar pentru Dumnezeu. Voi la ce sunteți gata să renunțați pentru o cauză dreaptă?

• Sau nu sunteți pregătiți?• E oare egoism să nu renunțăm la nimic și să nu sacrificăm nimic?