I. ELABORARE SITUATII FINANCIARE

1. Dispuneti de urmatoarele informatii la sfarsitul anului N (soldurile conturilor): marfuri 5.000 lei; ajustari privind deprecierea marfurilor 100 lei; avansuri pentru cumparari de stocuri 1.000 lei; clienti facturi de intocmit 2.500 lei; casa si conturi la banci 4.000 lei; cheltuieli in avans 1.500 lei; venituri in avans 500 lei; imprumuturi din emisiuni de obligatiuni 700 rambursabil pe 01.06.N+1; avansuri incasate in contul comenzilor 600 lei; furnizori facturi nesosite 250 lei; instalatii tehnice si masini 10.000 lei; amortizarea instalatiilor tehnice 2.000 lei; avansuri pentru imobilizari corporale 1.800 lei; titluri detinute ca imobilizari 400 lei. Conform OMFP 1802/2014 care este suma ce se va inscrie la active circulante nete si total active minus datorii curente nete?

Rezolvare:

2. O entitate achizitioneaza la inceputul anului N 2.000 actiuni ca titluri de participare, pret de cumparare 1,2 lei/actiune din care eliberate 30 %, restul neeliberate, cheltuieli accesorii 100 lei. La inventarul anului N valoarea de piata a actiunilor este 1,15 lei/actiune. Care este valoarea cu care titlurile de participare vor figura in bilantul anului N?

Rezolvare:

3. O entitate emite la 30.04. N un imprumut obligatar cu urmatoarele caracteristici: numar de obligatiuni 1.000 titluri, pret de rambursare 1,5 lei/obligatiune, valoare nominala 1,2 lei/obligatiune, pret de emisiune 0,9 lei/obligatiune, durata imprumutului 10 ani, rata dobanzii 30 %. Imprumutul este rambursat in 5 transe egale incepand cu 1.05 anul N+2 si primele privind rambursarea imprumutului se amortizeaza liniar pe durata imprumutului. Care este valoarea cu care imprumutul din emisiuni de obligatiuni va figura in bilantul anului N?

Rezolvare:

4. O societate comerciala care evalueaza stocurile la iesire prin metoda FIFO, ajustarea in sold la inceputul anului 900 lei, acorda furnizorului un avans pentru achizitia unui stoc de materii prime in valoare de 1.000 lei. Stocul de materii prime la inceputul anului a fost 10 buc achizitionate cu 100 lei/buc; In cursul anului ea se aprovizioneaza cu materii prime 20 buc 200 lei/buc pret de cumparare si cheltuieli de transport 1.000 lei si consuma 16 buc. La inventarul anului N valoarea de inventar este 180 lei/buc. Determinati valoarea cu care stocurile vor figura in bilantul anului N.

Rezolvare:

5. Se dau urmatoarele informatii in conturi (solduri finale) la sfarsitul anului N: vanzari de produse finite 60.000 lei; vanzari de marfuri 18.000lei; costul marfurilor vandute 12.000 lei; variatia stocurilor (sold debitor) 8.000 lei; venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 7.000 lei; productia imobilizata 50.000 lei. Conform OMFP 1802/2014 care este suma ce se va inscrie in contul de profit si pierdere la productia vanduta, cifra de afaceri neta si venituri din exploatare total?

Rezolvare:

6. Dispuneti de urmatoarele informatii la sfarsitul anului N: vanzari de produse finite 60.000 lei; lucrari executate si servicii prestate 25.000 lei; venituri din redevente locatii de gestiune si chirii 12.000 lei; vanzari de marfuri 8.000 lei; costul marfurilor vandute 7.000 lei; stocuri initiale de produse finite 50.000 lei, stocuri finale 40.000 lei; productia imobilizata 22.000 lei; venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 15.000 lei; venituri din exploatare privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli 1.500 lei; alte venituri din exploatare 2.500 lei. Conform OMFP 1802/2014 care e suma ce se va inscrie in contul de profit si pierdere la cifra de afaceri neta si venituri din exploatare total?

Rezolvare:

7. Se dau urmatoarele informatii in conturi (solduri finale) la sfarsitul anului N: 161 1.000 lei rambursabil pe data de 01.06.N+1; 169 400 lei; 1621 450 lei din care 50 lei rambursabil pe data de 01.03.N+1; 419 200 lei; 401 600 lei; 409 300 lei; 456 (sold debitor) 60 lei. Conform OMFP 1802/2014 care este suma ce se va inscrie la postul Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mica de 1 an?

Rezolvare:

8. Din balanta de verificare s-au extras urmatoarele date: clienti 8.600 lei, clienti incerti 3.000 lei, clienti creditori 2.800 lei, conturi curente la banci (sold creditor) 4.200 lei, furnizori 6.300 lei, furnizori debitori 3.500 lei, decontari cu asociatii privind capitalul (sold debitor) 1.000 lei, efecte de plata 800 lei, TVA neexigibila (sold creditor) 3.100 lei, TVA de recuperat 600 lei, dividende de plata 1.300 lei, impozit pe profit 380 lei, debitori diversi 2.600 lei, ajustari pentru deprecierea debitorilor 300 lei. Conform OMFP 1802/2014, care este marimea creantelor si a datoriilor?

Rezolvare:

9. Se dau urmatoarele informatii in conturi (solduri finale) la sfarsitul anului N: vanzari de produse finite 60.000 lei; vanzari de marfuri 18.000 lei; costul marfurilor vandute 12.000 lei; variatia stocurilor (sold debitor) 8.000 lei; venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 7.000 lei; productia imobilizata 50.000 lei; cheltuieli cu materii prime 15.000 lei; cheltuieli privind energia si apa 13.000 lei; cheltuieli cu salariile personalului 22.000 lei; cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital 35.000 lei; cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor 8.000 lei; venituri din subventii de exploatare pentru materii prime 3.000 lei; venituri din subventii de exploatare pentru plata personalului 2.000 lei; venituri din ajustari pentru deprecierea materiilor prime 4.000 lei; venituri din subventii pentru investitii virate la venituri 6.000 lei. Conform OMFP 1802/2014 care este suma ce se va inscrie in contul de profit si pierdere la venituri din exploatare total si cheltuieli din exploatare total?

Rezolvare:

II .AUDIT

1. Reglementari Internationale privind auditul ( standardele Internationale de

audit i pentru misiuni de certificare, Directive europene)

I. Principii i reguli cu caracter general privind auditul

1. Conceptul de audit

2. Tipurile de audit3. Categorii de auditori

4. Imaginea fidela; criterii de apreciere

5. Riscurile in audit

6. Importanta relativa7. Sisteme , domenii i conturi semnificative2.3. Tipuri de audit

"Auditul operational" are ca obiectiv cerinta de a face analiza riscurilor si a deficientelor existente in vederea furnizrii de sfaturi.

Auditorii, in general,nu pot avea imixtiuni in gestiunea intreprinderii auditate si, ca urmare, acestia nu pot efectua audit operational la entitatea la care fac auditul situatiilor financiare si nici consultanta;

"Auditul de gestiune" are ca obiectiv fie gsirea de probe ale unei fraude, fie de a aduce o judecat critic asupra unei operatiuni de gestiune sau asupra performantelor unei entitti sau a unui grup de entitti.

Auditul tinde a se generaliza la numeroase domenii care nu au raporturi directe cu situatiile financiare ale intreprinderii(social,de calitate ,de mediu,etc...); in acest caz, el desemneaz diagnosticul de organizare si de gestiune si in mod deosebit controlul procedurilor si maniera in care organismul (intreprinderea) actioneaz in raport cu atributiile si obiectivele acesteia;

Clasificarea auditurilor se face in functie de obiectivele urmrite si in functie de specialistii care le realizeaz,astfel:

Obiective urmariteSpecialisti utilizatiDenumirea auditului

Verificarea si certificarea situatiilor financiareProfesionisti contabili independenti alesi sau numiti ,de regula de actionari-audit statutar

Diagnostic sectorialExperti independenti numiti de conducerea entitatii-audit fiscal

-audit social

-audit juridic

-audit al calitatii

-etc

Diagnostic asupra conturilor si diagnostic sectorialCompartimente specializate independente de alte servicii ale intreprinderii(de regula intreprinderi mari, grupuri,holdinguri,etc)-audit intern

2.4. Categorii de auditori

Auditorul intern este o persoana fizica ori juridica, salariat al entittii auditate,respectiv angajat prin contract; cantonat initial in misiuni legate de buna calitate a informatiilor financiare, astzi, auditorul intern se ocup din ce in ce mai mult de misiuni de audit operational, de verificarea existentei, a gradului de adecvare si a modului de aplicare a procedurilor interne in toate sectoarele si pe toate functiile intreprinderii.

Auditorul extern (financiar):

obligatoriu - daca entitatea indeplineste conditiile legale care prevad expres aceasta(statutar);

optional in toate celelalte cazuri.Auditorul extern (financiar) este o persoana fizica ori juridica care isi exercita prerogativele in baza unui contract cu intreprinderea:

Criterii de apreciere a imaginii fidele

Pentru a putea s se pronunte cu privire la imaginea fidel, auditorul trebuie s se asigure c urmtoarele 6 criterii au fost respectate cu ocazia elaborrii situatiilor financiare:

Exhaustivitatea (integralitatea): toate operatiile care privesc intreprinderea sunt inregistrate in contabilitate.

Termenul de "operatii" cuprinde toate drepturile si activele intreprinderii cat si toate obligatiile si pasivele sale si, de o manier general, orice eveniment sau decizie care antreneaz o modificare a patrimoniului, situatiei financiare sau rezultatului financiar al intreprinderii respective.

Realitatea: criteriul realittii operatiilor presupune c toate elementele materiale din scripte corespund cu cele identificabile fizic si c toate elementele de activ, de pasiv, de venituri sau de cheltuieli reflect valori reale si nu fictive sau care nu privesc intreprinderea in cauz; altfel spus, toate informatiile prezentate prin situatiile financiare trebuie s poat fi justificate si verificate.

Corecta inregistrare in contabilitate si prezentare in situatiile financiare a operatiilor presupune c aceste operatii trebuie:

- s fie contabilizate in perioada corespunztoare, urmrindu-se deci respectarea independentei exercitiilor; criteriul perioadei corecte;

- s fie corect evaluate, adic sumele s fie bine determinate, aritmetic exacte, urmrindu-se respectarea tuturor regulilor si principiilor contabile, precum si a metodelor de evaluare; deci criteriul corectei evaluri;

- s fie contabilizate in conturile corespunztoare; deci criteriul corectei imputri;

- s fie corect totalizate, centralizate, astfel incat s li se asigure o prezentare in conturile anuale conform cu regulile in vigoare; criteriul corectei prezentri in conturile anuale.

. Inteligibilitate;

. Relevanta;

. Credibilitate.

1. Riscurile in audit

Schematic, aceste criterii se prezint astfel:

Controlul obiectivelor in cadrul unui audit este planificat in functie de factorii de risc si de importanta relativ a acestora, care difer de la intreprindere la intreprindere.

. Riscurile potentiale, adic cele care sunt susceptibile teoretic de a se produce dac nici un control nu este exercitat pentru a le preveni sau pentru a detecta si corecta erorile care ar putea s se produc; aceste riscuri sunt comune tuturor intreprinderilor.

. Riscurile posibile, adic acele riscuri potentiale impotriva crora intreprinderea nu dispune de mijloace pentru a le limita; cand astfel de mijloace lipsesc, exist o mare probabilitate ca anumite erori s se produc fr s fie detectate sau corectate de ctre intreprindere.

Pe parcursul exercitrii misiunii sale, auditorul caut s identifice riscurile posibile in scopul adaptrii controlului si evalurii incidentei erorilor asupra situatiilor financiare.

Intr-o intreprindere, auditorul se confrunt, de regul, cu urmtoarele categorii de riscuri:

a) Riscuri generale specifice intreprinderii - sunt riscuri de natur s influenteze ansamblul operatiilor intreprinderii.

Pentru a controla o intreprindere, auditorul trebuie s identifice deci caracteristicile proprii care o disting de celelalte; pentru aceasta sunt cercetate si analizate informatiile urmtoare:

activitatea intreprinderii si sectorul din care face parte;este esential s se stie:

- obiectul de activitate al intreprinderii (productie, prestri, comert etc.) cci problemele de evaluare, de exemplu, nu sunt absolut identice;

- dac intreprinderea face parte dintr-un sector in plin expansiune sau in declin (riscurile de incetare a activittii fiind diferite);

- dac exist reglementri speciale ale sectorului (aprovizionare, vanzri, finantri, formare preturi etc.).

Organizarea si structura intreprinderii: problemele de control se pun diferit atunci cand:

- o intreprindere face parte dintr-un grup, fat de una neintegrat;

- toate activittile sunt concentrate sau sunt dispersate in mai multe localitti;

- organigrama intreprinderii este bine stabilit sau responsabilittile sunt defectuos stabilite etc.;

Politicile generale ale intreprinderii:

- financiare;

- comerciale;

- sociale.

Perspectivele de dezvoltare ale intreprinderii: de exemplu, dac intreprinderea prevede o dezvoltare rapid, auditorul trebuie s acorde atentie mijloacelor materiale si financiare necesare acestui program, iar dac perspectivele intreprinderii sunt pesimiste, auditorul va acorda atentie aspectelor legate de continuitatea activittii;

Organizarea administrativ si contabil:

- existenta unui sistem informatic;

- existenta unei proceduri administrative si contabile;

- existenta unui sistem de control bugetar;

- existenta unui sistem de control intern influenteaz modul de organizare si eficienta controlului propriu al auditorului.

Politicile contabile ale intreprinderii: chiar inainte de a aborda controlul su, auditorul trebuie s se asigure de:

- principiile contabile aplicate;

fundamentarea alegerii acestora, cel putin pentru posturile principale sau punctele caracteristice ale activittii.

Informatiile de mai sus permit aprecieri cu privire la riscurile generale urmtoare:

- riscuri legate de situatia economic a intreprinderii (elemente susceptibile de a pune in discutie continuitatea activittii, de exemplu);

- riscuri legate de organizarea general (de exemplu, absenta unor proceduri sau excesul de proceduri);

- riscuri legate de atitudinea conducerii (de exemplu, expertul va acorda o anumit atentie in control atunci cand conducerea manifest preocupri cu predilectie pentru productie si comercializare si alt atentie cand conducerea e preocupat de problemele de control intern si de calitatea informatiei financiare).

b) Riscuri legate de natura operatiilor tratate.

Datele prezentate prin contabilitate pot fi imprtite in trei categorii, fiecare fiind purttoare de riscuri particulare:

-date repetitive - sunt cele care rezult din activitatea obisnuit a intreprinderii: vanzri, cumprri, salarii etc.;

-date punctuale - sunt complementare celor repetitive, dar sunt puse in evident la intervale de timp mai mult sau mai putin regulate ca, de exemplu: inventare fizice, evaluare de sfarsit de exercitiu etc. Acestea sunt purttoare de riscuri semnificative atunci cand descoperirea lor nu este fcut la timp si deci este necesar ca auditorul s le cunoasc din timp pentru a-si organiza controalele care se Impun;

-date exceptionale - rezult din operatii sau decizii care deriv din activitti curente: reevaluri, fuziuni, restructurri.

c) Riscuri legate de conceptia si functionarea sistemelor.

Conceperea sistemelor de descoperire si de tratare a operatiilor trebuie s permit prevenirea erorilor sau s detecteze pe cele care s-au produs pentru a le corija.

d) Riscul de nedescoperire cu ocazia auditului; alegerea de ctre auditor a procedurilor, a intinderii si datei interventiilor antreneaz in mod obligatoriu un anumit nivel de risc, pe care auditorul trebuie s-l diminueze tot mai mult.

Auditorul poate face constatri semnificative pe tot parcursul exercitiului financiar (supravegherea gestiunii: aprecierea controlului intern si controlul conturilor), cat si in diferitele stadii de pregtire a conturilor anuale: evaluare, prezentare sau verificare. Astfel:

a) Constatri referitoare la continutul unei evaluri determinate, din care rezult:

- calculul eronat al unor date (de exemplu, un lot a fost inregistrat de dou ori la inventariere);

- divergente privind aprecierea evalurii unor date (de exemplu, auditorul estimeaz c provizionul aferent unei creante trebuia constituit in procent de 90% din valoarea ei si nu de 60% cum a apreciat intreprinderea);

- aplicarea unei proceduri contabile neconforme cu principiile contabile (de exemplu, stocurile sunt evaluate la pret de vanzare, sau valoarea de achizitie a unei imobilizri a fost inregistrat in cheltuieli);

b) Constatri referitoare la prezentarea unui element patrimonial oarecare:

1.Riscul de audit se divide in 3 componente: riscul inerent, riscul legat de control si riscul de nedescoperire.

a) Riscul inerent const in posibilitatea ca soldul unui cont sau c o categorie de operatiuni s comporte erori semnificative, izolate sau impreun cu erorile din alte conturi sau categorii de operatiuni, datorit unui control intern insuficient.

Pentru a evalua riscul inerent, auditorul recurge la judecti profesionale bazate pe evaluarea unor factori ca:

_ experienta si cunostintele cadrelor de conducere, eventualele schimbri intervenite in cursul exercitiului la nivelul conducerii;

_ presiuni exercitate asupra conducerii si alte imprejurri de natur a incita la prezentarea unor situatii financiare inexacte (numr mare de intreprinderi falite in sectorul de activitate);

_ natura activittilor desfsurate de intreprindere (uzura moral a tehnologiei, echipamentelor, produselor si serviciilor, structuri neadecvate);

_ factori influentand sectorul din care face parte intreprinderea: conditii economice si concurenti ale, inovatii tehnologice, evolutia cererii si practicile contabile;

_ situatii financiare care pot s contin anomalii: conturi continand ajustri privind exercitiile anterioare sau estimri;

Este necesar a se face deosebire intre constatrile ale cror consecinte pot fi cuantificate si intre acelea ale cror consecinte sunt nedeterminate, prin natura lor sau din cauza conjuncturilor.

Pe cat posibil, auditorul este necesar s se preocupe de a cuantifica aceste consecinte asupra situatiilor financiare, a constatrilor fcute sau cel putin s fixeze limita maxim a acestor consecinte.

Din practic, cele mai multe constatri semnificative se pot referi direct sau indirect la un post bilantier si/sau al unui cont de exploatare, sau un cont de profit si pierdere, sau chiar a unei informatii inscris in anexele la situatiile financiare.

In unele cazuri consecinta este totusi nedeterminat, pentru c auditorul nu dispune de informatia necesar sau pentru c constatrile pe care le-a fcut au o influent asupra situatiei generale a intreprinderii, fr ca aceasta s aib vreun efect direct asupra situatiilor financiare. Poate fi vorba:

fie de constatri de natur juridic (de exemplu, contractele de distributie exclusiv a produselor unei intreprinderi pot fi contestate de o serie de actiuni de nulitate);

_ vulnerabilitatea activelor la pierderi sau deturnri;

_ inregistrarea unor operatiuni neobisnuite si complexe, mai ales la sfarsitul exercitiului.

b) Riscul legat de control - const in faptul c o eroare semnificativ in cont sau intr-o categorie de operatiuni, izolat sau impreun cu alte solduri de cont sau categorii de operatiuni, nu este nici prevenit, nici descoperit si corectat prin sistemul contabil si de control intern utilizate.

c) Riscul de nedescoperire -const in faptul c controalele declansate de auditori nu reusesc s descopere o eroare semnificativ in soldul unui cont sau intr-o categorie de operatiuni, izolat sau impreun cu alte solduri sau categorii de operatiuni.

Importanta relativa

Un factor important care permite auditorilor sa aprecieze amploarea riscurilor il constituie importanta relativa care se defineste in raport cu valoarea sau cu natura unei iregularitati sau inexactitati care figureaza in informatia financiara ( inclusive o omisiune), care, tinand seama de circustantele spetei, ar avea drept consecinta influentarea rationamentului sau deciziei unei persoane care se sprijina pe aceasta informatie.

2. Documentarea lucrarilor de audit ( dosarul exercitiului, dosarul permanent)

Dosarul exercitiuluiDosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a caror utilitate nu depaseste exercitiul controlat; el permite asamblarea tuturor lucrarilor, de la organizarea misiunii la sinteza siformularea raportului.Dosarul exercitiului este indispensabil pentru:-mai buna organizare si control ale misiunii;-documentarea lucrarilor efectuate, deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat fara omisiuni;-inlesnirea muncii in echipa si supervizarea lucrarilor date la colaboratori;-justificarea opiniei emise si redactarea raportului.Continutin mod uzual, acest dosar cuprinde:

planificarea misiunii;

programul general de lucru;

note asupra utilizarii lucrarilor de control efectuate de catre altii (auditori interni diversi specialisti); datele si duratele vizitelor, locurile de interventie;

compunerea echipei;

data pentru emiterea raportului;

buget de timp si realizarea lui; supervizarea lucrarilor;

note asupra studierii dosarelor si stabilirea solutiilor la problemele ridicate;

aprobarea tuturor deciziilor importante care pot afecta planificarea, programul lucrarilor, executarea lucrarilor, concluziile lucrarilor, continutul raportului;

aprecierea controlului intern;

evaluarea punctelor tari, punctelor slabe si a zonelor de risc;

foi de lucru privind: bazele de stabilire a sondajelorasupra functionarii sistemelor;

detalii asupra sondajelor efectuate;

comentarii asupra anomaliilor descoperite;

obtinerea de elemente probante: program de control;

foi de lucru cuprinzand: obiectivul, detalii asupralucrarilor efectuate, eventuale comentarii, concluzii;

documente sau copii de documente de la intreprinderesau terti, justificand cifrele examinate;

detalii asupra lucrarilor efectuate asupra situatiilor financiare: comparatii si explicatii ale variatiilor, concluzii;

sinteza generala a rezultatelor pe diferite etape ale misiunii si tratarea distincta a punctelor care ar puteaavea o influenta asupra deciziei de certificare;

foi de lucru cu privire la faptele delictuale.Dosarul exercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni (parti)pentru a usura utilizarea sa. in general se foloseste o impartire in10 sectiuni (parti) simbolizate de la A la J, astfel: EA (dosarul exercitiului, Sectiunea A) intitulata "Acceptarea misiunii" contine documente referitoare la acceptare sau mentinerea misiunii de audit, cum ar fi: chestionarul de acceptare (cunoasterea globala a intreprinderii, existenta unor riscuri etc), scrisoarea catre predecesor, corespondenta cu clientul, fisa de acceptare sau de mentinere a misiunii, alte corespondente cu organismele profesionale, cu organismele de bursa si scrisoarea de misiune sau contractul de prestari servicii de audit. EB (dosarul exercitiului, Sectiunea B) intitulata "Sinteza misiunii si rapoarte" contine documente precum: elemente de sinteza ale misiunii (sinteza, rezumatul ajustarilor, lista punctelor in suspensie, situatiile financiare certificate, evenimente posterioare, balante, declaratii ale conducerii intreprinderii), elemente de gestiune si organizare (buget si planificare, onorarii), si rapoarte (raport general, rapoarte speciale, raport conturi consolidate, alte rapoarte). EC (dosarul exercitiului, Sectiunea C) intitulata "Orientare si planificare" contine documente (foi de lucru) care se refera la: cunoasterea generala a intreprinderii, evaluarea unor riscuri inerente la nivelul de ansamblu al situatiilor financiare, mediul general de desfasurare a controlului intern si planul de misiune; natura, calendarul si intinderea procedurilor de audit, pragul de semnificatie. ED (dosarul exercitiului, Sectiunea D) intitulata "Evaluarea riscului legat de control" contine elemente precum:documentatie de evaluare a controlului intern (sondaje) asupra functionarii controlului intern, analiza separarii functiilor, sinteza evaluarii riscurilor legate de control),documentatia si listele de proceduri si concluziile asupraevaluarii riscului legat de control. EE(dosarul exercitiului, Sectiunea E) intitulata "Controalesubstantive" contine elemente precum: programul de control, programele de munca pe fiecare membru al echipei,foi de lucru continand examenul analitic, foi de lucru pefiecare element patrimonial de activ si de pasiv, naturade cheltuieli sau natura de venituri. EF(dosarul exercitiului Sectiunea F) intitulata "Utilizarea lucrarilor altor profesionisti" contine documente referitoare la programul de lucru al fiecarui specialist. EG(dosarul exercitiului, Sectiunea G) intitulata "Verificari si informatii specifice" cuprinde documente referitoare la aspecte specifice solicitate expres prin reglementari pentru intreprinderea auditata (de exemplu, facilitatifiscale, regimuri de subventie etc). EH(dosarul exercitiului, Sectiunea H) intitulata "Lucrarilede sfarsit de misiune" cuprinde documente precum: chestionarul de sfarsit de misiune, chestionarul de evenimenteposterioare inchiderii exercitiului. EI (dosarul exercitiului, SectiuneaI)intitulata "Interventiicerute prin reglementari diverse" cuprinde documentereferitoare la operatiuni privind miscarea capitalului, operatiuni de emisiune de titluri, operatiuni privind dividendele etc. EJ (dosarul exercitiului, Sectiunea J) intitulata "Controlulconturilor consolidate" cuprinde toate documenteleelaborate in cadrul etapelor misiunii de audit de baza, cureferire la conturile consolidate.

Dosarul permanentUnele informatii si documente primite sau analizate in cursuldiferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toata durata mandatului. Ele nu au deci nevoie sa fie cercetate in fiecare an. Clasarealor intr-un dosar separat, dosarul permanent, permite utilizarea lorulterioara dupa aducerea sa la zi.Dosarul permanent permite deci evitarea repetarii in fiecarean a unor lucrari si transmiterea de la un exercitiu la altul a elementelor de cunoastere a intreprinderii.Elementele caracteristice continute de dosarul permanentsunt: fisa de prezentare scurt istoric al intreprinderii organigrame persoanele care angajeaza intreprinderea situatiile financiare ale ultimelor exercitii note asupra organizarii sectorului de activitate, productie etc. note asupra statutului procese verbale ale CA si AG lista actionarilor sau asociatilor structura grupului contracte, asigurariDosarul permanent se organizeaza in sectiuni (parti) careusureaza clasarea documentelor si consultarea lor. Fiecare sectiunepoate fi materializata printr-un despartitor comportand un sumaral continutului. Tinerea la zi se efectueaza pe sumar, indicand dataintroducerii documentului.

Dosarul permanent se subdivide in 7 sectiuni pentru a facilitalectura si controlul din partea organismului profesional, dupa cum urmeaza: PA (dosarul permanent, Sectiunea A) intitulata "Generalitati" cuprinde documente precum: fisa de prezentare a clientului, istoric, organizarea generala, documentatii despre client (brosuri, extrase din presa etc), fisa de acceptare si de mentinere a misiunii etc. PB (dosarul permanent, Sectiunea B) intitulata "Documente privind controlul intern" care cuprinde: rapoarte asupra controlului intern (interne ale intreprinderii, efectuate de alti experti si intocmite de auditor), sinteze privindaprecierea (evaluarea) controlului intern etc. PC (dosarul permanent, Sectiunea C) intitulata "Situatii financiare si rapoarte privind exercitiile precedente" contine: situatiile financiare ale exercitiilor precedente, raportari intermediare, programele de control din exercitiileprecedente, rapoartele de audit, rapoarte speciale si alte rapoarte privind exercitiile precedente. PD (dosarul permanent, Sectiunea D) intitulata "Analize permanente" cuprinde diverse lucrari de analiza clasate pe elemente ale situatiilor financiare. PE (dosarul permanent, Sectiunea E) intitulat "Fiscal si social" contine declaratii fiscale si alte aspecte fiscale ale intreprinderii, precum si aspecte sociale (contracte colective, contracte sociale) etc. PF (dosarul permanent, Sectiunea F) intitulat "Juridice" contine documente referitoare la contracte principale, conventii, lista asociatilor, extrase din procese verbale ale AGA sau CA, extrase din actele constitutive ale intreprinderii etc.3. Normele de comportament in audit;

a) Principii fundamentale

b) Independenta in audit

c) Activitati incompatibile cu practicarea indendependenta a auditului.

Principii fundamentalePentru realizarea obiectivelor profesiei contabile, profesionistii contabili trebuie sa respecte un numar de conditii sau principiifundamentale.a) Integritatea si obiectivitateaIntegritateapresupune ca profesionistul contabil trebuie safie drept si cinstit atunci cand efectueaza servicii profesionale.Obiectivitateapresupune ca profesionistul contabil trebuiesa fie impartial, fara prejudicii, sa nu se afle in situatii de incompatibilitate, de conflict de interese sau in alte situatii de natura a determina un tert sa puna la indoiala obiectivitatea acestuia.Integritatea nu presupune numai cinste dar si echitate si sinceritate. Principiul obiectivitatii impune fiecarui profesionist contabil obligatia de a fi just, cinstit in plan intelectual si neimplicat inconflicte de interese.Profesionistii contabili trebuie, in orice, sa garanteze integritatea lucrarilor lor si sa ramana obiectivi in judecata si rationamentullor, oricare ar fi natura activitatii lor si anume: unii liber-profesionisti indeplinesc misiuni de audit, consiliere fiscala, consiliere de gestiune, expertize etc; alti profesionisti contabili pregatesc situatiile financiare in contul angajatorilor lor; executa lucrari de audit intern, exercita functiuni de gestiune financiara in industrie, comert, sectorul public sau educatie.Cu ocazia stabilirii situatiilor si practicilor care trebuie safie avute in vedere atunci cand se stabilesc regulile de etica referitoare la obiectivitate, se va tine cont de urmatorii factori: profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care ii expun la riscuri (presiuni) susceptibile de a pune in discutie obiectivitatea lor; este imposibil de a defini si de a reglementa toate situatiile generatoare de presiuni; asemanarea si gradul de verosimilitate prevaleaza atunci cand se definesc criteriile care permit identificarea relatiilor susceptibile de a pune in discutie obiectivitatea profesionistului contabil; trebuie evitate toate relatiile si situatiile ce implica prejudecati, influente din partea tertilor care pun in discutie obiectivitatea; profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca personalul insarcinat de acestia cu prestarea serviciilor profesionale respecta principiile de obiectivitate; profesionistii contabili nu trebuie nici sa accepte, nici sa ofere cadouri sau alte avantaje care pot fi considerate, in mod rezonabil, ca pot influenta semnificativ si negativrationamentul, judecata lor profesionala sau a colaboratorilor lor.b) Competenta profesionala, grija si sarguintaAcest principiu presupune ca profesionistul contabil trebuiesa furnizeze servicii profesionale cu competenta, grija si sarguintasi este obligat sa mentina in permanenta un nivel de cunostinte side competenta profesionala, care sa justifice asteptarile unui clientsau al angajatorului; aceasta presupune ca el sa fie la curent cuultimele evolutii si noutati din practica profesionala, din legislatiesi tehnici de lucru;Profesionistul contabil nu trebuie sa pretinda ca are (sa afisezeca are) competente sau experiente pe care acesta nu le are.Competenta profesionala se divide in doua componente:a) Achizitionarea (obtinerea) competentei profesionale:studii, vechime, examen de acces, stagiu, examen de aptitudini.b)Mentinerea competentei,care presupune:-tinerea la curent cu evolutiile in profesie, cu deosebire normele nationale si internationale in domeniul contabil, audit, legislatie;-adoptarea unui program de control de calitate a serviciilor in concordanta cu normele nationale si internationale in materie.c)ConfidentialitateAcest principiu presupune ca profesionistul contabil trebuiesa respecte confidentialitatea informatiilor obtinute in timpul misiunilor sale si nu trebuie sa le utilizeze sau sa le divulge fara autorizare scrisa, in afara de cazurile cand obligatia divulgarii e prevazuta prin lege sau norme regulamentare.Profesionistii contabili trebuie sa respecte confidentialitateainformatiilor referitoare la afacerile unui client sau ale angajatorului, obtinute in cursul prestatiei serviciilor sale; aceasta obligatiese aplica si dupa terminarea relatiilor intre profesionist si clientul sau angajatorul sau.Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub orice forma - subalterni sau colaboratori - respectaaceleasi reguli de confidentialitate. Confidentialitatea nu se refera numai la divulgarea informatiilor; ea implica, de asemenea, faptulca informatiile primite nu sunt folosite de profesionistul contabilin beneficiul sau personal sau al unui tert.Principiul confidentialitatii nu se aplica divulgarii informatiilor care permit profesionistului contabil sa indeplineasca obligatiile sale, stabilite prin normele profesionale.in interesul public si al profesiunii, normele profesionaletrebuie sa defineasca conceptul de confidentialitate si sa furnizezeo orientare asupra naturii si intinderii obligatiilor legate de confidentialitate si asupra circumstantelor in care divulgarea de informatiiprimite in cursul exercitarii unei misiuni trebuie autorizata sau ceruta.Obligatiile de confidentialitate sau secret profesional depindsi de legislatia generala a fiecarei tari.Pentru a stabilit daca informatiile confidentiale pot fi divulgate, trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte (cu titlu de exemple): cand divulgarea este autorizata de client sau angajator; interesele tuturor partilor (cu deosebire terti) pot fi lezatesi acest aspect trebuie avut in vedere; cand divulgarea este ceruta de lege sau cand exista obligatii profesionale de divulgare;De exemplu:-producerea de documente sau furnizarea de probe in cazul unei proceduri judiciare;-informarea autoritatilor publice competente de violarea legii;-respectarea normelor tehnice-profesionale sau regulilor de etica;-apararea intereselor profesionale ale unui profesionist contabil in cazul unei proceduri judiciare care pune in discutie responsabilitatea sa;-confirmarea la cerintele controlului de calitate;Cand profesionistul contabil decide ca trebuie sa divulge informatii confidentiale, trebuie sa ia urmatoarele masuri:-profesionistul trebuie sa faca apel la judecata sa, pentru a determina tipul de informatii care pot fi divulgate; trebuie sa se evite situatiile care implica fapte sau opinii nejustificate sau nejustificabile;-profesionistul trebuie sa se asigure ca persoanele care primesc informatiile sunt destinatarii corecti ai unor astfel de informatii, adica sunt abilitati sa primeasca astfel deinformatii;- profesionistul trebuie sa stabileasca daca divulgarea siconsecintele acesteia implica responsabilitatea sa.d)ProfesionalismPresupune ca profesionistul contabil nu trebuie sa faca ceva care ar aduce atingere reputatiei profesiunii contabile sau ar puteaconduce la discreditarea ei; aceasta obliga institutele membre IFACca, la elaborarea regulilor de etica, sa prevada responsabilitati clareale profesionistului contabil vis-a-vis de clienti, terti, angajatori, alti membri ai profesiei, public in general.e)Respectul fata de normele tehnice si profesionaleAcest principiu presupune ca profesionistul contabil trebuiesa realizeze serviciile profesionale conform normelor tehnice si profesionale aplicabile si este obligat sa urmareasca cu grija sicompetenta instructiunile clientului sau sau angajatorului sau, inmasura in care acestea sunt compatibile cu exigentele de integritate,obiectivitate, iar in cazul profesionistilor liberali, de independenta.intre altele, profesionistul contabil trebuie sa respecte normele tehnice si profesionale publicate de:-IFAC (Standardele Internationale de Audit);-IASCF (Standardele Internationale de Raportare Financiara);-organismul profesional membru IFAC-legislatia in vigoare.Independenta in auditPrincipiul independentei se aplica tuturor profesionistilorcontabili in practica libera (liber-profesionistii contabili) indiferentnatura serviciului profesional prestat. in cazul executarii, insa, a unor misiuni de audit prin care se furnizeaza o asigurare (certi-tudine) in ce priveste credibilitatea situatiilor sau informatiilor fi-nanciare in fata publicului, independenta devine cea mai siguragarantie ca profesionistul contabil si-a indeplinit misiunea in conditii de integritate si cu obiectivitate.Abordarea conceptualaIndependenta are doua componente fundamentale:

Independenta de spirit (rationamentului profesional):Este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste obtinerea unei opinii neafectate de influente care pot compromite acestrationament profesional, permitand profesionistului contabil sa actioneze cu integritate, cu obiectivitate si cu prudenta profesionala.Independenta in aparenta (comportamentala):Se caracterizeaza prin evitarea faptelor si circumstantelor care pot fi atat de semnificative, incat o terta persoana, logica siinformata (detinand toate informatiile relevante si aplicand toatemasurile de prevedere necesare), ar putea ajunge la concluzia normala ca integritatea, obiectivitatea si prudenta profesionala ale cabinetului/societatii sau grupului sau ale unui membru al acestora au fost compromise.Utilizarea termenuluiindependentain mod singular poatecrea neintelegeri. Luat separat, termenul poate induce presupunereaca o persoana care exercita un rationament profesional trebuie safie independenta, in sensul izolarii sale de relatiile economice,financiare sau de alta natura.Aceasta ipoteza este imposibila, deoarece fiecare membru al societatii are relatii cu altii. Prin urmare, importanta relatiiloreconomice, financiare si de alta natura trebuie evaluata si din punctul de vedere al unei terte persoane, rezonabila si informata care,avand toate informatiile relevante, ar putea trage concluzia in modfiresc ca sunt inacceptabile.Multe circumstante diferite sau combinatii ale acestora pot fi relevante, nefiind astfel posibil sa se defineasca fiecare situatie care poate da nastere unor amenintari la adresa independentei si,corespunzator, sa se determine masurile necesare pentru atenuarealor. De altfel, natura misiunilor profesionistilor contabili fiinddiferita, pot exista amenintari la adresa independentei, de asemenea,diferite, care necesita aplicarea unor masuri de prevedere corespunzatoare.Un cadru conceptual care ar indica profesionistilor contabili modalitatea de identificare, evaluare si abordare a amenintarilor laadresa independentei ar fi mai folositor interesului public, decat un set de reguli specifice, care pot fi arbitrare.Intr-o astfel de abordare conceptuala se iau in considerareatat amenintarile la adresa independentei si masurile de prevederenecesare, cat si interesul public. Potrivit acestei abordari, profesionistii contabili si membrii cabinetelor lor au obligatia de a identifica si evalua circumstantele si relatiile care pot crea amenintari la adresa independentei si, de asemenea, de a lua masurilecorespunzatoare pentru eliminarea sau reducerea lor la un nivelacceptabil, prin aplicarea masurilor de prevedere corespunzatoare. Pe langa identificarea si evaluarea relatiilor dintre echipele de profesionisti contabili in audit si servicii conexe si clientii lor, estenecesar sa se aprecieze si daca relatiile dintre acestia si tertepersoane nu reprezinta amenintari la adresa independentei.Natura amenintarilor la adresa independentei si masurile deeliminare sau reducere a acestora la un nivel acceptabil difera in functie de caracteristicile individuale ale misiunii, respectiv dacamisiunea este un angajament de audit sau o alta misiune.in cazul unei misiuni care nu este un angajament de audit se va avea in vedere scopul, obiectivul si utilizatorul anume precizatal raportului.Cabinetul/societatea sau grupul este necesar, prin urmare,sa evalueze circumstantele relevante, natura misiunii si amenintarilela adresa independentei profesionistilor contabili, hotarand dacaeste oportun sa accepte sau sa continue misiunea, precum si masurile de prevedere utile; totodata, se va aprecia si daca, in acestcontext, se impune completarea echipei cu specialisti din afara cabinetului/societatii sau grupului.Misiunile de audit furnizeaza nivelul certitudinii (asigurarii)angajate pentru o categorie larga de utilizatori potentiali: in consecinta, pe langa independenta rationamentului profesional, independenta comportamentala este de o importanta deosebita. Prinurmare, fata de clientii de audit, membrilor echipei de profesionisticontabili in audit, inclusiv ai cabinetelor/societatilor de profil sigrupurilor li se cere sa fie total independenti fata de acestia. Consideratii similare de independenta fata de clientii lor se cer si atuncicand sunt prestate servicii conexe auditului si alte servicii profesionale.In cazul acestor misiuni este necesar sa se tina seama deorice amenintare la adresa independentei, despre care cabinetulare motive sa creada ca poate fi creata de interesele si relatiile dintre profesionistii contabili si clientii lor.In cazul unui raport privind serviciile conexe auditului,restrans in mod expres contractual pentru folosire de catre utilizatoriidentificati, acestia sunt considerati a fi in cunostinta de cauzaasupra scopului, obiectivului si limitarilor raportului, intrucat au participat la stabilirea naturii si obiectivului misiunii cabinetuluide a presta aceste servicii, inclusiv a criteriilor de evaluare a obiectivului serviciului respectiv.In aceste conditii, cabinetul/societatea va avea in vedere luarea masurilor necesare asigurarii independentei comportamentului membrilor sai fata de toti utilizatorii raportului.In plus, in cazul in care cabinetul/societatea are o semnificativa participare financiara, fie directa fie indirecta, in afacerileclientului auditului, al serviciilor conexe si al altor servicii profesionale, atunci, evident, interesul financiar al acestei participari va fiatat de important, incat nici o masura de prevedere a reduceriiamenintarii la adresa independentei la un nivel acceptat nu ar liposibila.Cerintele cu privire la independenta profesionistilor contabiIise pot sintetiza astfel: pentru misiunile (contractele) de audit, membrii cabinetelor/societatilor de audit trebuie sa fie independenti fata de clientii lor; pentru misiunile (contractele) de servicii conexe si alte servicii profesionale prestate clientilor - care nu suni clienti in cadrul unui contract de audit - (deci de non-audit), cand utilizatorul anume precizat nu este restrans contractual la una sau anumite persoane, membrii cabinetelor/societatilor de expertiza contabila trebuie sa fie independenti fata de client; pentru misiunile (contractele) de servicii conexe si alte servicii profesionale prestate clientilor - care nu sunt clienti in cadrul unui contract de audit - (deci de non-audit), cand utilizatorul anume precizat este restrans contractual la una sau anumite persoane, membrii cabinetelor/societatilor de expertiza contabila trebuie sa fie independenti fata de client.Evaluarea amenintarilor la adresa independentei si masurileulterioare trebuie sa fie bazate pe dovezile obtinute inainte deacceptarea misiunii (contractului) si in timp ce acesta este in derulare. Obligatia de a proceda astfel apare atunci cand un membrual cabinetului/societatii cunoaste sau s-ar putea sa se astepte saapara si sa cunoasca imprejurari sau relatii care ar putea compromiteindependenta. Ar putea exista situatii cand cabinetul/societatea sauun membru al acestora sa incalce, din neglijenta, principiul independentei. Astfel de situatii de neglijenta nu vor compromite, in ge-neral,independenta fata de client, daca exista stabilite, de catre|cabinet/societate, politici si proceduri interne corespunzatoare depontrol al calitatii, destinate a promova independenta si a corectaimediat abaterile, aplicand orice masuri necesare de prevenire aamenintarilor la adresa independentei.Amenintari la adresa independenteiIndependenta este potential amenintata in urmatoarele situatii: interes propriu, slabirea autocontrolului, renuntarii la propriileconvingeri, manifestari de familiarism si actiuni de intimidare.Cauze datorate interesului propriuAu loc atunci cand un cabinet, societate sau membrii acestoraar putea beneficia de un interes (participare) financiar din parteaclientului sau daca un interes propriu al acestor cabinete ar intra inconflict cu clientul respectiv. Astfel de exemple pot fi: a participare financiara directa sau indirecta la capitalulpropriu al clientului respectiv; un imprumut sau o garantie la sau de la un client sau de la persoane care gestioneaza patrimoniul clientului; onorarii totale provenind de la un singur client; preocupare cauzata de posibilitatea pierderii unui contract (misiune); relatii de afaceri cu clientul contractului de prestari de servicii profesionale; onorarii neprevazute in contractul de audit sau de prestaride servicii profesionale.Cauze legate de slabirea autocontroluluiDe regula, pentru contractele (misiunile) de audit sau de non-audit este necesar sa fie reevaluata modalitatea de asigurare a independentei cabinetului/societatii sau a membrilor acesteia, pentru afundamenta concluzia finala a nivelului de asigurare a angajamentului.Amenintarea la adresa independentei, legate de slabirea autocontrolului, apare atunci cand unul din membrii cabinetului/societatii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniulclientului si din aceasta pozitie poate exercita o influenta semnificativa directa asupra nivelului de asigurare al angajamentului fatade client.Exemple in acest sens, neexhaustive, care pot crea acest gende amenintari la adresa independentei, pot fi: un membru al cabinetului/societatii care este sau a fost recent una din persoanele care a gestionat patrimoniul clientului; un membru al cabinetului/societatii care este sau a fost recent un angajat al clientului intr-o pozitie din care poate exercita o influenta semnificativa directa asupra niveluluide certitudine - asigurare - a contractului fata de client; prestarea de servicii pentru un client al unui contract de audit sau de non-audit care poate afecta direct nivelul certitudinii asigurarii profesionistului contabil fata de client; pregatirea datelor originale utilizate la generarea situatiilorfinanciare sau pregatirea unor inregistrari care fac obiectulnivelului de asigurare a profesionistului contabil fata declient.Cauze datorate renuntarii la propriile convingeriApar atunci cand cabinetul/societatea sau un membru al acestuia, promoveaza, sau poate fi perceput a promova situatia sauopinia unui client pana la punctul in care obiectivitatea sa este sau poate fi inteleasa ca fiind compromisa. Aceasta ar putea fi cazul incare cabinetul/societatea sau un membru al acestuia si-au subordonat rationamentul lor profesional aceluia al clientului.Exemple in acest sens, fara a fi exhaustive, care pot crea a-menintari la adresa independentei de acest fel pot fi: ase ocupa cu, a fi promotor al actiunilor sau a altor titluri de valoare ale clientului; a actiona ca un avocat sau consilier al clientului, in litigiilesau in rezolvarea neintelegerilor cu terte parti.Cauze datorate manifestarilor de familiarismAu loc atunci cand, in virtutea unor relatii stranse cu un clientcu cei care gestioneaza patrimoniul sau cu angajatii acestuia, cabinetul/societatea de profil sau un membru al acestora, devine preaintelegator fata de interesele clientului.Exemple in acest sens, care pot crea amenintari de acest fella adresa independentei, fara a fi exhaustive, pot fi: un membru al cabinetului/societatii care are un membru de familie (afin) sau o ruda apropiata care are o functie de raspundere in intreprinderea clientului; un membru al cabinetului/societatii care are un afin sau o ruda apropiata care, ca angajat al clientului, este in masura a exercita o influenta directa si importanta asupra realizarii obiectului contractului incheiat cu clientul; un fost partener al cabinetului/societatii care a devenit o persoana care gestioneaza patrimoniul clientului sau este angajat al clientului, care ar putea exercita o influenta directa si importanta asupra realizarii obiectului contractului incheiat cu clientul; asociere de lunga durata a unui membru al cabinetului/societatii cu un client al acestora; acceptarea de daruri sau ospitalitate, in afara de cazul cand valoarea acestora este nesemnificativa, de catre membrii cabinetului/societatii, de la clientul acestora sau de la persoanele care gestioneaza patrimoniul sau sunt angajati ai clientului.Cauze datorate unor actiuni de intimidareAu loc atunci cand un membru al cabinetului sau societatiipoate fi implicat sa actioneze obiectiv si sa exercite prudentaprofesionala, prin amenintari reale sau percepute, de la persoanelecare gestioneaza patrimoniul sau de la angajatii clientului.Fara a exista o limitare a exemplelor amenintarilor de acestfel la adresa independentei, acestea pot fi: amenintarea cauzata de cererea din partea clientului catre cabinetul/societatea respectiva de a inlocui un membru al acesteia, in cazul unui dezacord de aplicare a unui principiu de contabilitate; presiune din partea clientului, pentru a reduce necorespunzator cantitatea de munca executata de membrii cabinetului/societatii, in scopul reducerii onorariilor.Masuri de protejare a independenteiMembrii echipei de profesionisti contabili in audit, servicii conexe si alte servicii profesionale contabile au responsabilitateade a ramane independenti, luand in considerare conditiile in careisi exercita profesia si amenintarile la adresa independentei si sa iatoate masurile de prevedere disponibile pentru a elimina acesteamenintari sau a le reduce la un nivel acceptabil.Cand sunt identificate amenintari la adresa independentei,altele decat cele care, in mod evident, sunt fara importanta, trebuieidentificatemasurile de protejare corespunzatoare a independentei aplicarea lor, pentru a elimina aceste amenintari sau a le reduce la unnivel acceptabil.Natura masurilor de protejare care urmeaza a fi aplicate va variain functie de imprejurari. Trebuie intotdeauna acordata atentie situatiilor in care o terta persoana responsabila si informata, cunoscindtoate informatiile relevante, inclusiv masurile de protejare aplicate, ar putea trage concluzia in mod rezonabil ca aceste masuri sunt inacceptabile.Aceasta concluzie a unei terte persoane va fi influentata derectori, cum ar fi: semnificatia amenintarii la adresa independentei,natura serviciilor profesionale contractate, utilizatorii anume precizati ai raportului misiunilor de audit sau servicii conexe si struc-tura cabinetului/societatii.Misiunile de protejare a independentei se impart in trei mari categorii:-masuri de protejare create de profesie, legislatie sau reglementari;-masuri de protejare stabilite in cadrul contractului incheiat cu clientul beneficiar al serviciilor profesionale;-masuri de protejare stabilite in cadrul propriilor sisteme si proceduri ale cabinetelor/societatilor.Cabinetul/societatea de expertiza contabila sau de audit simembrii acesteia trebuie sa aleaga masuri de protejare corespunzatoare pentru a elimina sau reduce amenintarile la adresa independentei la un nivel acceptabil.Masurile de protejare a independentei dispuse deprofesie, legislatie sau reglementariConstau in:

cerinte de educatie, instruire si experienta pentru accesulla profesie; cerinte de educatie (formare) continua; standarde profesionale, monitorizare si metode disciplinare; control extern al sistemului de control al calitatii serviciilor profesionale prestate de cabinetul/societatea de expertiza contabila sau audit; legislatie care guverneaza cerintele de independenta a profesiei si a profesionistilor contabili.Masurile de protejare stabilite in cadrul contractului incheiat cu clientulConstau in: aprobarea sau ratificarea de catre Adunarea generala aclientului, a numirii cabinetului/societatii prestatoare deservicii profesionale, atunci cand alte persoane imputernicite sa administreze patrimoniul si sa-1 reprezinte juridicpe client au semnat contractul; nominalizarea angajatilor competenti ai clientului, imputerniciti a lua decizii manageriale; stabilirea de catre client a politicilor si procedurilor pentruo raportare financiara (situatii financiare) corecta; procedurile interne ale clientului privind asigurarea delegarii obiective a angajatilor pentru buna gestionare a bunurilor si valorilor; structura conducerii corporative a clientului, printre care si comitetul de audit care asigura supravegherea procesului de validare a informatiilor si situatiilor financiare si legatura, comunicatiile cu cabinetul/societatea care presteaza servicii profesionale pentru client.Comitetele de audit, facand parte din structura consiliilor deadministratie, au un rol important in conducerea corporativa, dacasunt independente fata de managementul efectuat de aceste consiliide administratie. Comitetul de audit revede situatiile financiareinainte de a fi supuse consiliului de administratie, avand totodatarolul de legatura intre auditorul extern (cabinet/societate de audit)si consiliul de administratie.Desigur, in lipsa acestui comitet de audit din structura organizarii clientului, este necesar sa existe nominalizata persoana din cadrul conducerii clientului (in mod deosebit, la societatile cotate)care sa tina legatura cu cabinetul/societatea de audit si cu care aceasta sa rezolve in mod rezonabil aspectele privind independenta.Cabinetele/societatile de audit trebuie sa stabileasca politicisi proceduri privind comunicatii independente cu comitetele deaudit sau cu altele imputernicite cu conducerea acestor relatii.in cazul auditarii societatilor cotate, cabinetele/societatile de audit trebuie sa comunice cel putin o data pe an, oral si scris, toateaspectele relatiilor dintre ele si clientul auditului, apreciate, potrivit rationamentului profesional, ca avand legatura cu independenta.Aceste comunicari pot varia in functie de imprejurarile decisede cabinetele/societatile de audit, dar trebuie, in general, sa abordeze aspecte relevante stabilite in aceasta sectiune.Masurile de protejare a independentei, stabilite ininteriorul propriilor sisteme si proceduri alecabinetelor/societatilorAstfel de masuri constau in: importanta independentei acordata de conducerea cabinetului/societatii si modalitatea de implicare a membrilor echipelor de profesionisti contabili in audit, servicii conexe si alte servicii profesionale, pentru satisfacerea interesului public; politici si proceduri de implementare si monitorizare a controlului calitatii nivelului de asigurare al angajamentului cu clientul; politici de independenta documentate privind identificarea amenintarilor la adresa independentei, evaluarea importantei acestor amenintari si identificarea masurilor deprotejare, precum si modalitatea de aplicare a lor pentrueliminarea sau reducerea amenintarilor la un nivel acceptabil; politici interne si proceduri de supraveghere a respectarii aplicarii politicilor si procedurilor privind independenta; politici si proceduri care sa permita identificarea intereselor sau relatiilor dintre cabinetele/societatile si membriiacestora cu clientii serviciilor prestate; politici si proceduri privind monitorizarea evitarii obtinerii veniturilor cabinetului/societatii de la un singur client. modalitatea de folosire a diferitilor parteneri si echipe pentru prestarea unor servicii profesionale care reprezinta partidintr-un contract incheiat cu un client; politici si proceduri care sa interzica membrilor cabinetului/societatii si altor persoane, care nu fac parte din echipade audit si servicii conexe, sa influenteze rezultatul nivelului de asigurare angajat; comunicarea sincronizata a politicilor si procedurilor cabinetului/societatii, inclusiv orice schimbari ale acestora, tuturor colaboratorilor si angajatilor, incluzand instruirea corespunzatoare si formarea lor continua; desemnarea unui membru cu experienta al managementului cabinetului/societatii drept delegat responsabil pentru supravegherea functionarii adecvate a sistemului de protejare a independentei; mijloace de a informa partenerii si personalul de conducere al clientilor si al entitatilor lor raportoare ca trebuie sa ramana independenti fata de cabinetul/societatea prestatoare de servicii profesionale; un mecanism disciplinar, pentru a asigura conformarea cu politicile si procedurile stabilite; politici si proceduri pentru a insarcina colaboratorii siangajatii cabinetului/societatii sa comunice nivelurilor superioare orice chestiune privind independenta si obiectivitatea care ii preocupa; acestea includ si informarea membrilor cabinetului/societatii asupra procedurilor deschiseimpotriva lor; includerea suplimentara in echipa a unui profesionist contabil care sa supravegheze lucrarile efectuate sau pentru a da recomandarile necesare cerute. Aceasta persoana ar putea fi angajata din afara cabinetului /societatii /grupului sau sa fie cineva din interiorul lor, care nu a fost membru al echipei de audit si servicii conexe; consultarea unei terte persoane, cum ar fi un comitet de administratori independenti, un organism profesional de reglementare sau un alt profesionist contabil; rotirea personalului cu functii de conducere; comentarea problemelor privind independenta cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducerea clientului; elucidarea, cu comitetul de audit sau cu alte persoane dinconducerea clientului, a naturii serviciilor prestate si amarimii onorariilor percepute; politici si proceduri care sa protejeze membrii echipelorde audit si servicii conexe sa nu ia decizii managerialesau sa-si asume responsabilitati care, de drept, revin clientului; implicarea altui cabinet/societate pentru a realiza sau a realiza din nou o parte din nivelul de asigurare al angaja mentului; implicarea altui cabinet/societate pentru realizarea din noua serviciilor care nu necesita un nivel de asigurare acordatclientului, in masura in care acesta isi asuma responsabilitatea serviciilor prestate; eliminarea unei persoane din echipa de audit si servicii conexe, cand are participari financiare personale care pot crea o amenintare la adresa independentei. Cand masurile de protejare a independentei, aratate mai inainte, sunt insuficiente pentru a elimina sau reduce la un nivel acceptabil amenintarile la adresa independentei sau cand cabinetul/societatea considera necesar sa nu elimine activitatile, situatiile sauinteresele care creeaza amenintarea, atunci singura masura utila va fi aceea de a refuza contractul privind acordarea nivelului de asigurare angajat sau de a se retrage din acest contract.4. Pragul de semnificatie in audit; definitie, rol (testul de semnificatie, o

metoda analitica de calcul i estimare a pragului de semnificatie)

5. Normele de referinta in audit ( normele contabile , normele de audit)

III.EXPERTIZA CONTAB.= 2

1.Marcel, expert contabil judiciar debutant, este numit prin Incheiere de sedinta, expert

contabil in dosarul civil nr. 2222/2013.

Irina, expert contabil judiciar debutant, este aleasa de catre una dintre partile procesuale din dosarul mentionat si incuviintata de catre Instanta. La auditorul de calitate, cei doi experti contabili se prezinta separat, fiecare cu cate un raport de expertiza contabila judiciara. Dilema lor a pornit de la faptul ca nu au stiut care dintre cei doi experti are obligatia sa il contacteze pe celalalt. Mentionati care a fost finalitatea. Argumentati raspunsul.Expertul contabil consilier al uneia din parti asista la derularea expertizei contabile iar daca are alte opiniiasupraraspunsuluilaobiectiveleformulatedecatreexpertulcontabiltitularare posibilitateasa le exprime separat incuprinsul raportului de expertizacontabila sau intr-oanexala acest raport2..Diana a fost numit expert contabil judiciar. In urma studierii dosarului a constatat

urmatoarele:

Obiectul cauzei este o lipsa constatata intr-o gestiune de comercializare cu amanuntul

a materialelor de constructii apartinand SC BETA SRL (tigle, coame, olane-vrac, paleti,

caramizi si materiale de zidarie asimilabile- vrac, cutii, paleti , ciment, ipsos, var -vrac, saci).

Ultima inventariere a avut loc la data de 31.01. anul 2011.

Soldul marfurilor aflate in stoc la data de 01.02.2011 este in valoare de 200.000 lei si

este constituit din: tigle, ciment, ipsos, var.

In perioada 01.02.2011-31.11.2011 au intrat in gestiune marfuri constand in tigle,

ciment, ipsos, var, tigle, coame, olane, caramizi, in valoare de 800.000 lei.

Valoarea marfurilor cu care a fost descarcata gestiunea este in valoare de 700.000 lei.

Soldul scriptic al marfurilor inventariate la data de 31.11.n2011 este 300.000 lei. Sold

faptic rezultat in urma inventarierii : 290.000 lei. La dosarul cauzei nu s-a identificat

aprobarea administratorului SC BETA SRL pentru perisabilitati.

Cauza este de natura penala.

Obiectivele expertizei constau in mai multe obiective dispuse prin Ordonanta emisa de

Politia., printre care:

- .

- Sa se stabileasca daca la stabilirea prejudiciului s-a avut in vedere acordarea

perisabilitatilor legale.

- Sa se stabileasca valoarea totala a prejudiciului cauzat SC BETA SRL.

- Sa se stabileasca persoana vinovata de producerea prejudiciului cauzat de lipsa in

gestiune.

Organul de cercetare penala a mentionat in Ordonanta emisa obligatia expertului contabil

judiciar de a convoca partile.

Descrierea sumara a studiului de caz:

In urma inventarierii periodice a patrimoniului din din data de 31.11 2011,

SOCIETATEA BETA SRL a constatat in gestiunea de comercializare a materialelor de

constructii, o lipsa in gestiune in valoare de 10. 000 lei. In urma cercetarilor efectuate a

rezultat necesitatea efectuarii unei expertize contabile judiciare.

Identificandu-va ca expert contabil judiciar cu Diana, identificati documentele cu

valoare probatorie pe care pot fi fundamentate rationamentele profesionale,elaborati foile de lucru necesare documentarii misiunii si intocmiti raportul de expertiza contabila judiciara.