A venit vremea să schimbăm puţin as­pectul comunei noastre, iar Primăria a decis să înceapă cu zona centrală. Pentru a pune în aplicare acest lucru, a fost contactată o firmă specializată în amenajări peisagistice care a asi­gurat asistenţa tehnică şi materialul horticol care este plantat.

„Ne­am dorit foarte mult ca aces­te lucrări să fie aproape finalizate înaintea sărbătorilor, foarte mulţi bebeni au musafiri şi cred că va fi o surpriză extrem de plăcută. Pe de altă parte, e cadoul nostru de sărbătoare”, a declarat primarul Ion Bohancanu.

Aşadar se plantează 10 arbori orna­mentali şi conifere, se amenajează rigolele, iar în faţa primăriei vor înflo­ri câteva sute de panseluţe. În toată zona centrală va fi plantat gazon ornamental, inclusiv în faţa şcolii şi grădiniţei.

Pentru a avea mai mult spaţiu pen­tru maşinile care vin la Primărie, va fi amenajată şi o parcare în faţa instituţiei. Tot pentru aspectul comu­nei, s­a luat decizia de a se reame­naja trotuarele, aşadar au fost scoase dalele de beton şi vor fi înlocuite cu pavaj. De asemenea, s­a demolat şi construcţia fostei staţii de auto­buz care devenise un adevărat fo­car de infecţie. Unele podeţe au fost desfiinţate, iar canalul va fi şi el inte­grat în peisaj.

În legătură cu scoaterea prunilor şi a pomilor fructiferi de pe spaţiul pub­lic, domnul primar a dorit să pre­

cizeze că Primăria nu şi­a propus să îi scoată pe toţi deodată şi că acest lu­cru va trebui făcut în timp, pentru ca fiecare să aibă timp să îşi rânduiască

lucrurile. “Bineînţeles, prioritatea o au copacii care suferă de boli. Pe ter­men lung trebuie să conştientizăm că aceşti pomi nu ne mai aduc valoare şi că avem mai mult de pierdut cu ei decât de câştigat” a spus acesta.

Per ansamblu, toate aceste măsuri vor da comunei un aspect mult mai frumos, mai mo dern şi mai european. „Este o chestiune de luni până când intrăm în spaţiul Schengen şi veci­nii noştri maghiari vor putea ajunge foarte repede în comuna noastră. Nu vreau ca Beba Veche să fie mai pre­jos ca orice comună de pe partea cealaltă a graniţei”, a declarat prima­rul. În plus, venirea primăverii este o ocazie excelentă pentru a da mai multă viaţă comunităţii noastre.

Anul III • Nr 4 (22) • aprilie 2011 • Ziar editat de Primăria Beva Veche • Apare lunar • GRATUIT

Consiliul Local al comu­nei Beba Veche urează

tuturor cetăţenilor sărbători fericite alături

de familie şi de cei dragi!

Odată cu trecerea sezonului rece, a venit vremea să ne pregătim de primăvară şi de vară. Primăria a decretat ca toată luna aprilie să fie dedicată curăţeniei. Astfel, îi roagă pe toţi cetăţenii comunei noastre să adune iarba şi frunzele uscate din faţa casei, să cureţe copacii, să vopsească trunchiurile arborilor cu

var şi să nu îşi mai depoziteze în faţa casei utilaje, lemne sau materiale de construcţie. Este foarte impor­tant să înţelegem că aceste lucrări nu trebuie făcute din obligaţie, ci din mândrie şi pentru a avea o comună frumoasă în care să se vadă că oamenii sunt gospodari.

Campanie de curăţenie de primăvară

Centrul civic - modern şi european

CURIERULde BEBA VECHE

Sărbătorile de Paşti să fie momentul când speranţele tainice ies la lumină şi devin împliniri.

Să avem puterea să câştigăm respectul oamenilor, iubirea celor dragi. Să ne bucurăm de ceea ce este

frumos şi să redescoperim împreună iubirea. Să facem lumea un pic mai bună!

Sărbători fericite,Primar,

Ioan Bohancanu

Aşa va arăta centrul civic

Un exemplu de curăţenie în comuna noastră!

Consiliul Local a operat rectificar­ea de buget care preia măsura de suplimentare a fondurilor pentru infrastructură de la Guvern, prin in­termediul Ordonanţei OG7. În acest sens, Beba Veche a primit 1 miliard şi 900 milioane lei vechi (mai precis 188.000 lei noi) la pentru finalizarea contorizării la Cherestur şi începerea aceleiaşi lucrări la Beba Veche.

„Constructorul s­a apucat de treabă şi sper ca în această primăvară cea mai mare parte din gospodării să fie contorizate” a explicat primarul, bu­curos că promisiunea de la centru s­a adeverit chiar mai repede decât se aştepta.

Contorizarea are menirea de a asigu­ra un control mai bun al consumului de apă, eliminarea pierderilor şi ges­tionarea mai bună a apei. Vreau să nu existe nelămuriri şi să îi asigur pe cetăţeni că nu vor trebui să plătească nimic separat. Toate cheltuielile sunt suportate de Consiliul Local, cu banii de la guvern”,

www.primariabebaveche.roCURIERUL de BEBA VECHE2 4 VI 1920

Lobby intens pentru drumuriLa şedinţa de la Bucureşti, Ioan Bo­hancanu a susţinut în faţa Comisiei Tehnice şi financiare din cadrul Minis­terului Dezvoltării Regionale şi Turis­mului, proiectul lucrării de asfaltare a străzilor din comuna Beba Veche. Testul a fost trecut cu brio, comisia fiind convinsă atât de valabilitatea proiectului cât şi de importanţa sa efectivă. „Este un pas foarte impor­tant pe care am reuşit să­l facem.

DRUMURI FINANŢATEPrin aprobarea acestei documentaţii, se va putea trece mai departe la acţiunile concrete, adică scoaterea la licitaţie a lucrărilor” a explicat domnul primar. Practic, vor fi scoase la licitaţie două proiecte: asfaltarea drumului Beba Veche – Kubekhaza, în lungime de 1,9 km şi pe care Min­isterul l­a apreciat pentru importanţa sa regională şi chiar naţională, pre­

cum şi asfaltarea a 2 km de străzi în Cherestur şi 4,8 km în Beba Veche.

COMUNICARE CU PARTEA MAGHIARĂPentru că vorba românului „bate fierul cât e cald” este mereu valabilă, primarul a dorit să împingă lucru­rile mai departe şi va lua legătura cu

omologul său din Kubekhaza pentru ca şi acesta să facă demersuri mai susţinute pentru proiectul de drum de legătură pe partea maghiară. În ce priveşte străzile din comună, urmează ca Ministerul, în funcţie de fonduri, să stabilească exact numărul de kilometri care vor putea fi finanţaţi anul acesta în programul de 10.000 km de drumuri judeţene şi comunale.

Veşti de la Ministerul Agriculturii

Primarul nostru, domnul Bohan­canu, s­a aflat la Bucureşti în luna aprilie şi a reuşit să stea de vorbă cu mai mulţi reprezentanţi ai min­isterelor şi chiar miniştri. Dom­nul ministru Valeriu Tabără a fost extrem de deschis în momentul în care i s­a prezentat problema evacuării apelor, declarându­şi susţinerea pentur continuarea lucrărilor. De altfel, deja două uti­laje draghează canalele din zona Cenadului unde s­a format un dop, urmând să ajungă şi în zona Beba Veche. Aceste lucrări sunt extrem de importante deoarece în cazul unor ploi de lungă durată, câm­purile aflate într­o zonă mai joasă nu vor mai bălti.O altă veste bună din partea ministrului a fost că se preconizează ca subvenţia la hec­tar să crească la 18 euro/hectar. Domnul ministru a subliniat că ba­nii vor fi asiguraţi deja în buget, iar urmând ca plăţile să fie încheiate până la finele anului.

A reînceput campionatul judeţean de fotbal

Echipa Triplex Beba Veche a por­nit cu stângul în returul campi­onatului, semn că băieţii nu s­au dezmorţit încă după iarna lungă. Ei au pierdut cu 3­1 la Sânpetru Mare în meciul de debut, dar s­au dezmeticit rapid şi au câştigat acasă, învingând cu un categoric 5­1 formaţia din Periam. Ultimul meci a avut loc în deplasare la Val­cani, unde au pierdut la mustaţă cu scorul de 1­0. În acest moment Tri­plex Beba Veche se află pe locul 11 în clasament. urmează meciurile cu Nerău, Tricoul 1 iunie Timişoara şi Carani.

Pe scurt

Şcoala mică, renovată

Modernizarea Şcoalii mici din Beba a fost terminată

A început contorizarea apei la Beba Veche

Meşterii i­au dat ultimele retuşuri, au dat un strat de vopsea şi au în­ceput să demonteze schelele. Iată că după mai multe luni de la începerea lucrării, Şcoala mică din Beba Veche a fost renovată complet. “Acoperişul

nu a fost schimbat niciodată în ul­timii 30 de ani, nici măcar reparat”, a spus directorul şcolii. “Ceea ce ne­am propus am reuşit să facem cu resurse proprii puţine, dar cu voinţă” spune şi primarul. Acum mai există un sin­

gur of pentru care caută o soluţie economică şi eficientă: să asfalteze curtea în care se joacă copiii, pen­tru că se murdăresc şi duc noroiul în clase. Dar primarul spune că proble­ma va fi tranşată cât de curând.

n. 15 mai 1971Beba Veche

Doamna Farca este unul din cei mai tineri consilieri şi este la al doilea

mandat în Consiliul Local. Bebeancă, ea este de meserie tehnician agricol. Pentru că este bună cunoscătoare a agriculturii din acest colţ de ţară, ea face parte din comisia de agricultură şi aduce Consiliului Local experienţa sa practică, nu doar teoretică. Însă ea se ocupă de problemele din cele mai diverse ale cetăţenilor comunei, indiferent de domeniu şi le prezintă consiliului. Doamna Farca intră în contact cu oamenii din Beba Veche, Pordeanu şi Cherestur şi susţine în consiliu local proiectele pe care aceştia le propun şi pe care ea crede că au prioritate pentru dezvoltarea comunei. În viitor doreşte să pună pe tapet maimulte proiecte nec­esare îmbunătăţirii calităţii vieţi din comună, cum ar fi amenajarea unui loc de joacă pentru copii şi proiectu­lui unui ştrand termal.

CURIERUL de BEBA VECHE 34 VI 1920

Acum sunt doar scaieţi, dar în câteva luni pe aici am putea vedea buldoz­erele şi camioanele care repară un drum şi totodată aduc la viaţă un vis care a rămas în mintea bebenilor încă din 1924, când drumul aşa zis „regal” a fost spintecat în două de graniţa dintre cele două tinere state. Iată că la mai bine de 80 de ani de atunci, acest loc se pregăteşte să se transforme radical. Dintr­un adevărat câmp de luptă pe care ar fi bine să nu te aventurezi, se pregăteşte să devină un loc de circulaţie şi comu­

nicare între două popoare apropiate dar care totuşi s­au ţinut prea mult timp departe.

Imediat cum ieşi din Beba Veche, după bifurcaţia cu drumul cimitiru­lui, începe drumul către Kubekhaza. După ce trecem de un dâmb, în faţă

deja ni se dezvăluie imaginea satului vecin care pare a fi atât de aproape încât poate fi atins cu mâna.

Câmpul de un verde crud, atât de bine îngrijit şi fără nici un cusur, ne prevesteşte că avem de­a face cu acel tărâm căruia îi spunem „dincolo”. Sub roţile autoturismului, se simt ici­colo, sunetul drumului de piatră care şi acum zace sub noroiul care s­a depus cu timpul. La un moment dat drumul devine aproape imposibil de parcurs şi ne oprim. După câţiva metri parcurşi pe jos, dăm de un adevărat tranşeu menit să oprească orice tentativă năstruşnică de a forţa graniţa pe patru roţi. Ne apropiem de graniţă şi aici totul se transformă într­un mărăciniş care creşte de decenii nederanjat de nimeni.

Mai departe nici nu se mai vede urmă de drum, dar o barieră pe care abia dacă se mai remarcă vop­seaua tricoloră, ne spune că „pe aici nu se trece”. Pe aici doar grănicerii şi animalele sălbatice dacă au mai pus piciorul în ultimii 80 de ani. În fine, intrăm pe fâşia lată de circa 10­15 metri, care constituie zona tampon dintre cele două ţări şi unde până

nu demult ar fi fost imposibil să in­tri. Acum nu se vede nici urmă de grănicer şi cu toate că ştim că de de­parte, din turnul de supraveghere, cineva ne urmăreşte paşii, nimeni nu ni se arată în împrejurimi. Ne încearcă totuşi un sentiment de nelinişte, de ca şi cum am încălcat ceva care este absolut interzis şi e o chestiune de secunde până vom auzi vocea unui soldat..”Stop!”… Dar în schimb nu se aude decât zumzetul unui tractor care ară în apropiere, pe un câmp de „la noi”. „La ei” e doar linişte. Simet­ric faţă de bariera tricoloră de care tocmai am trecut, stă bariera „lor”, şi ea vopsită şi la fel de scorojită ca şi a noastră. Un pas dincolo de acea linie şi lucrurile ar putea o cu totul

altă întorsătură, de aceea ne ţinem la distanţă. Din acest punct se văd cu claritate gospodăriile din Kubekhaza, fiecare cu anexele şi acareturile ei. Acolo începe „occidentul” şi acolo în­cepe viitorul comun al celor două ţări. Dacă pentru o bună parte din ţară, aderarea la Schengen ar însemna o trecere mai rapidă prin vamă, pen­tru comuna Beba Veche, ar însemna ieşirea definitivă din izolare.

Farca Lidia-Lenuţa

n. 28 octombrie 1958 Sânnicolau Mare

Domnul Toth se află pentru a doua oară în această funcţie de consilier

local. El este de meserie agricul­tor, iar în consiliul Beba Veche este preşedintele comisiei economice şi este membru în cadrul comisiei de agricultură. El este unul din cei mai activi şi mai implicaţi mem­bri ai comunităţii noastre, fiind şi preşedinte al Asocieţiei Agriculto­rilor din Pordeanu şi Cherestur, unde organizează diferite programe şi activităţi pentru agricultori. Aşadar el susţine şi interesele acestei asociaţii la nivel local şi judeţeani. În mod deosebit, el este promo­tor al intereselor satului Pordeanu. De aceea, în activitatea sa de con­silier, susţine deschiderea drumu­lui Pordeanu­Kiszombor, demers pe care îl consideră unul de succes din partea noastră, deoarece a fost asfaltată partea noastră de drum, dar un eşec pentru partea maghiară.

Toth Ede

Portret de consilier

Începând cu acest număr al Cu­rierului reluăm serialul “Cu bune şi rele” pentru a scoate în evidenţă o serie de aspecte pozitive sau mai puţin pozitive din comună. Prin urmare am luat­o din nou la pas prin comună pentru a vedea cum se prezintă gospodăriile la început de primăvară. Imediat am desco­perit că bebenii nu aşteaptă să li se

spună de două ori ce să facă. La o casă de lângă şcoala din Beba, o d o a m n ă profita de v r e m e a frumoasă şi văruia

de zor pomii din faţa casei. Peste drum de dumneaei, o gospodărie

în renovare, ceea ce ne bucură. Dar la o privire mai atentă, observăm un morman de moloz peste care sunt amplasate “strategic” câteva crengi, cu scop de... camuflaj.

Trecând pe altă stradă, în partea opusă a satului, dăm peste un domn care tocmai a ieşit să sape spaţiul verde din faţă. Felicitări!

Cu bune şi releReportaj: Pe urmele vechiului drum regal

În zilele cu soare, Kubek-haza se vede cu claritate

Fostul drum regal, văzut dinspre graniţă spre Beba

Primarul are de gând să elimine barierele

www.primariabebaveche.roCURIERUL de BEBA VECHE4 4 VI 1920

Crucii Tale ne închinăm, Hristoase și sfânta învierea Ta, o lăudam si o mărim!

Dacă nu ar fi fost crucea și moartea, și suferinţa amară a Mântuitorului Iisus Hristos, nu ar fi existat bucuria învierii din morţi, nu ar fi ex­istat răscumpărarea din robia păcatului.

Iisus Hristos, a murit și a înviat, pentru noi toți, ca și noi să fim vii și să avem viața, viața veşnică.Hristos a înviat!

Să ne bucurăm, sa prăznuim, să­L avem pe Iisus în sufletele și tru­purile noastre, întotdeauna, prin sfânta împărtăşanie, lăudând și mulţumind lui Dumnezeu, pentru toate binefacerile pe care ni le dăruieşte nouă, întâmpinându­L cu dragoste, in sfântul lăcaș de cult, biserica.

Vă doresc tuturor credincioşilor, „HRISTOS A ÎNVIAT “, sărbători binecuvântate de Dumnezeu, alături de familie și cei dragi ai dumneavoastră !

preot paroh,Florin Matyaş

Parohia ortodoxă Beba Veche

Iubiţi credincioşi si credincioase,

Aprilie• 23 S Sfânta Lumină de la Ieru­salim; Sfântul Mucenic Gheo­rghe; • 24 D Sfintele Pasti; • 25 L Mormântul gol; • 26 M Învierea Domnului ­ sărbătoarea luminii şi a bucuriei; • 29 V Izvorul Tămăduirii;

Mai• 8 D Sf. Ap. şi Ev. Ioan; Cuv. Ar­senie cel Mare• 21 SSf. Împăraţi, întocmai cu Apostolii, Constantin şi mama sa Elena

Sărbători religioase ortodoxe

Într­o şcoală de la ţară, la ora de re­ligie, un copil l­a întrebat pe preot, care le vorbea despre milă, ca de­spre prima virtute pe care trebuie să o avem neapărat ca să ne mântuim. ­ Părinte, dar eu, care sunt sărac şi nu am ce dărui, cum să fac eu milos­tenie? Dacă aş avea şi eu mai mulţi bani, aş da cu dragă inimă, dar aşa... ­ Fiule, nu asta înseamnă milă. Uite, de exemplu, ieri dimineaţă, plecând cu treburi, am văzut­o peste drum pe mama ta, ieşind din curte şi ajutând până acasă o bătrână, ce se ostenea cu o legătură de lemne. Mai târziu, am zărit­o iarăşi îndrumând

un călător ce se rătăcise şi, chiar dacă nu l­a putut ospăta, un sfat bun şi o cană cu apă rece s­au găsit şi pentru el. Când vecina de alături a plecat în

târg cu treburi, i­a lăsat în grijă co­pilul cel mic. Spre seară, când doi

săteni se certau în drum, a ieşit şi, cu vorbe frumoase, i­a împăcat. Vezi tu, acum, ce este mila? Chiar dacă nu ai bani să dai şi celorlalţi, nimic nu te împiedică să­i ajuţi cu atât cât poţi. Nu trebuie să dai din buzunar, ci din suflet.

Morala: “Cu un bănuţ dăruit, poţi cumpăra cerul. Nu fiindcă cerul ar fi atât de ieftin, ci fiindcă Dumnezeu este atât de plin de iubire. Dacă n-ai nici măcar acel bănuţ, atunci dă un pahar cu apă rece!” (Sfântul Ioan Gură de Aur)

Colţul de istorie: Monografia comunei Beba Veche

Spre satisfacţia noastră, “colţul de istorie” a stârnit interesul multor cetăţeni şi prin urmare la Primărie au sosit din partea cititorilor mai multe documente şi fotografii vechi care arată trecutul extrem de frumos al comunei. O supriză de proprţii a fost să ne trezim în faţă cu nici mai mult nici mai puţin decât “Monografia comunei Beba Veche” scrisă de pro­fesorul Gheorghe Fibişan şi despre care puţini mai ştiau că există.

“Îmi încep expunerea cu o oarecare sfială, nu este o însuşire constantă, dar am certitudinea că cele expuse în prezenta lucrare nu vor prezenta nici ponderea unor preciziuni istorice şi

nici elanul unor vibraţiuni poetice”. Aşa îşi începe lucrarea­manuscris inimosul profesor.

Documentul inedit nu pare să fi fost publicat decât în foarte puţine ex­emplare, dacă nu cumva este unic şi este dactilografiat. Publicată în 1988, lucrarea este limitată la perioada de până la 1946, căreia îi este consa­crat “Voumul I”. Un necesar volum doi, care să cuprindă şi perioada conetmporană, urmează să fie scris de generaţiile următoare.

“Vremurile pe care le trăim azi sunt dominate în aparenţă de politic şi economic, şi cu toate acestea mai extistă un domeniu în care să dă o luptă crâncenă, domeniul acesta

neprihănit de nimeni încă, pentru care omul indiferent de poziţia sa socială, tinde să realizeze idealul vieţii sale cu atributele sale princi­pale care sunt: binele, adevărul şi frumosul”, mai spune autorul, ale cărui vorbe se potrivesc perfect azi, cum se potriveau şi atunci. Pe par­cursul incursiunii noastre în istoricul comunei, vă vom prezenta pasaje interesante din această lucrare. Par­curgând paginile ei, găsim o multi­tudine de detalii fascinante despre ceea ce a fost odinioară comuna Beba Veche şi devenirea ei în timp.

Cu speranţa că v­am stârnit şi mai mult interesul, vă lăsăm să vă delectaţi cu o superbă fotografie de epocă care înfăţişează bebence în port popular.

Aprilie - Prier• 24 D Învierea Domnului - Paştele• 25 L Sf Marcu, ev.

Mai - Florar• 3M SS Filip şi Iacob• 14S Sf Matia ap.• 16 L Ss. Ioan Nepomuk• 22 D Ss. Rita

Sărbători religioase romano-catolice

Poveşti adevărate, poveşti cu tâlcOmul milostiv

„Sărbătoarea Învierii Domnului reprezintă un moment trăit cu

bucurie şi emoţie, alături de cei dragi.

În fiecare an, Sfin­tele Paşti ne readuc în suflet speranţe şi

încredere în viitor. Fie ca lumina Învi­

erii Mântuitorului sa vă inunde casa și să

vă aducă numai armonie, fericire și multă iubire. Sărbători Fericite! Hris­tos a înviat !” Constantin Ostaficiuc,

preşedinte CJ Timiş

Sărbătoarea Sfântă a Învierii Dom­nului sa vă aducă pace în suflete, încredere, lumină, iubire, speranţă, să ne facă să fim mai înţelepţi şi mai buni. Spiritul Sfânt al Sărbătorilor de Paşte să vă lumin­eze sufletele şi casele! Paşte fericit alături de cei dragi! Hristos a Înviat!

Deputat Alin Popoviciu

Cu prilejul sărbatorii pascale do­resc să adresez cele mai calde urari tuturor celor careaşteaptă bucu­ria Învierii Domnu­lui. Fie ca această mare sărbătoare să dăruiască tuturor pace, speranţă şi puterea de a face binele. Sărbatori cu bucurie şi lumină!Valeriu Tabără, deputat de Timiş, Ministru al Agriculturii

Urări de Paşti