Anul I V AMIB DUMINECĂ 18 U N I E (1 IULIE) 1900 REDACŢIA

Ind, strada Aulich Nr. 1

ABONAMENTUL filtru Anstro-Ungaria : [eun an 20 cor. pe V* u 10 cor ; pe 1U de an • cor.; pe 1 lună 2 cor. Ml de Dumineca pe au

— 4 coroane. — Feutra România şl trăinutute pe an :

40 franci. ïsniscripto nn se napoiaza

ADMINISTRAŢIA: Arad, strada Aulich Nr. 1

INSERŢIUNILE : de un şir garmond: prima «lată 14 bani; а dona oară 12 bani; a treia oară 8 b., şi timbrn de 60 bani de

flecare pnblicaţinne.

Atât abonamentele cât si inserţhmile sunt a se pluti

înainte în Arad.

Scrisori nefrancate na se primesc.

Şovinism sélbatic. In Arad stă de ani de zile

monumentul celor 13 *.r. uerali e x e tntaţl. la 1849, pnn',, _ a, ridicaseră irma în contra tro •.,<.. N u s ' a a i l a t , cu toate acestea, nici un Român ori тге-un ziar românesc, care să batjoco­rească рѳ aceşti „martiri", asupra căror de altfel ar ii multe de zis, ehiar pe basa actelor rőmase de la toşii. Nu s'a întômplat, d'asemenï, et statua sa fie batjocorită, deşi au Écat-o pe pâment, care giur-îm-pegiur do Romani este locuit. Tot iţa. Ungurii serbează netulburaţî ziua k 6 Oclomvrie, aniversarea morţii

i generalilor câzutî jertfă politicei lui Kossuth.

Pentru-că Românii sunt din neam nobil. Ştiu ce va să zică pietatea pentru figurile istoriei naţionale. Şi sunt Înţelepţi, cari ştiu, că în politică pà nimic nu se înveninează mal taresituaţiunile decât prin batjocorirea eelor sfinte unul popor. Noi respectăm credinţa fiecărui neam, chiar câud o iredem eronată. Noi nu zicem că generalii lui Kossuth, între el şi cel 13 .martiri-, au fost capi de bande •iserabile, cari au omorît nevinovaţi şi au incendiat sute de sate şi oraşe

ale naţionalităţilor, deşi nimic nu fi mal uşor decât sa dovedim

astă aiirmaţiune, luând, de pil.iă turie chiar pe contele Leiningen,

ni din cel 13, care în ziarul sëu iocurea scrie cu adeverată revoltă re „eroii" maghiari al luptelor de 1848—49.

De dragul bunel păci, am mers nu chiar să nici nu mal discutăm, că lupta lui Kossuth a fost pentru ertatea şi frăţietatea dintre popoare I dacă independenţa se proclamase

gânduri bune?

Creadă Ungurii ce vor despre (lor. Dar' să ne lase şi pe noi în ice, să ne cinstim eroii cum noi ШІ

Işa fac însă el oare ? F o n d u l ancu, cine l'a confiscat şi pe Albini

l'a grijit, cine Га aruncat în miţă? Cine a pornit goana sëlba-№ împotriva tinerilor români, cari

Încoronat mormêntul sfânt de la ? Cine a insultat memoria lui

,-lCU? . .

Bl, robiţii celui mal selbatic şovi-Еш, al şovinismului, care nu lasă în

"3 nici morţii.

Că aşa fac el faţă cu toate na-mlitltţtte, nu este o mângâiere pen­

tru noi, nici laudă pentru consecuenţa lor, ci o probă, că mult asiatism vor

[trebui sa Învingă până să apară în lumina clară a poporului cu adevërat

leolt. Astfel, în acelaşi timp, când presa

maghiară este silită să înregistreze a tribunalului din Deva, care

pb afacerea procesului celor trei uni­versitari români a nimicit sentenţa judecătoriei din Baia-de-Criş, pentru-ea aceasta mersese prea departe cu .patriotismul" ori mal bine cu şovi­

nismul, — presa maghiară scrie urmă­toarele la adresa — Saşilor :

„Ur. gurii ocăriţi prin cărţi postale. losif DroÜeff, librar în Sibiu, umple Europa cu cărţi postale, cari suni pline de ocări la adresa Ungurilor. Ilustratele aduc adecă port­retul lui Roth, Sisul împuşcat, fâ 1848, pen­tru t rădare, şi cisa, unde s'a născut, precum şi statua ce i-s'a ridicat, la Mediaş. Pe cartă mai sunt şi şepte strofe de versuri, scrise de Irancisc Obert, în cari se povesteşte, cum Roth a murit la Oluj pentru fapte şi cuvinte germane. Descrie cum honvezii l'au împuşcat şi cum Roth a murit vitejeşte, curagios, pe buze cu cuvintele : , D-zeule mare, aperă fru­moasa mea ţeara"...

Cu alte cuvin te : Ungurii se simt ocăriţi, când şi celelalte naţiuni îşi cinstesc martirii. Pent ru el Sasul Roth, care moare pentru limba şi nea­mul sëu, este trădător. Generalii însă, cari au părăsit steagul Imperătesc, cărui juraseră , şi aventurierii de toate neamurile, cari Intraseră în solda lui Kossuth, au fost semizei! Pent ru el este „un scandal" ca Saşii să-şi aducă aminte de martirii lor, cer deci inter­venţia ministrului, — şi moral li-se pare, ca pe cartoline să se imprime cel mult figura lui Rózsa Sándor şi a l u l „Göre Gábor biió ùr ès komája Kàtsa" !...

Bată undo i-a adus şovinismul sëVbt tic ! '

Vinovată este, în primul rînd, nu societatea maghiară numai, ci vi­novate au fost şi sunt toate guver­nele maghiare, cari nu s'au mulţumit să execute totdeauna orï-сѳ pretenţie absurdă şi nedreaptă scoasă la supra­faţă de curentul şovinist, dar ele înseşi au căutat să-şi câştige merite patrio­tice, prigonind naţionalităţile şi culti­vând spiritul şovinist. Astfel, vezurăm, cum chiar şi cel mal cu minte bărbat de stat maghiar — cel puţin Szèll are această t recere înaintea obşte! — s'a supus curentului, confiscând Fondul lancu şi prigonind tineretul român, pentru-că acesta şi-a îndeplinit cea mal sfântă datorie: 'şi-a manifestat pietatea pentru memoria celui mal sfânt luptă­tor al redeşteptării noastre naţionale.

Pleca-se-va acum oare Szèll şi celei mal noue pretensiunï a şovini-ştilor, interzicând în Ungaria cărţile postale cu Roth şi porni-va cercetare judecătorească şi contra d-luî Drotleff, primarul Sibiïuluï?

Vom vedè. Dacă va face-o, cause! naţionali­

tăţilor numai serviciu va aduce, de-oare-ce se va da astfel şi pentru lu­mea germană, cea mal reservată când ѳ vorba de lupta naţionalităţilor din Ungaria o probă mal mult despre cu­rentul şovinist, ce tot ma! mult I! în-selbăticeşte pe Ungur!.

Mon a re hui şi cuota. Foile oficiale din Viena şi Budapesta In numeril din urmă publică rescriptul preaînalt al MajestăţiI Sale, privitor la cuotă, pe intervalul de un an. In rescriptul adresat ministrulul-presi-dnt Széli, se zice :

Deoare ce între representanţele legale ale terilor Coroanei ungare şi ale regatelor şi terilor austriace nu s'a putut statori pactul

în *ensul §§-ilor 19, 20 şi 21 ai art. de leg, XII. din 1867, relxtiv la proporţia, în cart sunt oblig ite a contribui la spesele afa-cer-lor comune: pe temeiul §lul 21 (re-spetive 3) al legii citate, chestia acestei pro­porţii pentru intervalul de ил an (cu în-cepre din 1-a Iulie 1900 până în 30 Iunie ІЩ) o hotăresc astfel, că din cheltuelile реши afacerile comune: ţerile Coroanei ищаге au să supoarte 33 3 4 |*9 per cente, ear' ţerde austriaca împreună 664 6|é» percente.

Deodată cu rescriptul privitor la cuotă, io a oficială austriacă mal publică şi un orda imperătesc, tot pe temeiul § lui 14, caie plenipotenţează guvernul austriac la bvassarea dărilor şi competinţelor până la finde anului 1900. II dă mai departe mi-nij'rulul austriac de finanţe dreptul, ca pentru acoperirea cheltuelilor celor mai urgente şi în cas de lipsă — së incasseze suma de 50 milioane coroane.— Apoi alte câteva patente ImperăteştI, cari regulează Uate afa-cerde austriace pe temeiul paragrafului 14.

Studenţimea română univer­sitară delà toate universităţile se frë-mîntă cu ideea de a-'şi strînge rîndu-rie şi într'un congres, ce ar fi să se ţină la Lipsea, să se organiseze temei-n ; în vederea luptelor ce pe teren cul-І -ral şi social ar puté să ducă în in-i fesul causei naţionale. Ideia a pornit щ sînul studenţilor români delà Mün­

chen. A fost însă destul să audă despre

intenţia numai ce au Românii, şi presa maghiară şi strigă deja ca din gura şerpelui. Pentru dînsa asemenea luptă este „campanie detestabilă valachă", contra căreia ar scula în picioare până şi pe honvezii morţi la 1848 — dacă ar puté.

Tot aşa de îngrijeaţi se arată „pa­trioţii" şi de campania, pe care se pre­gătesc să o înceapă, în congresul stu­denţesc delà Paris, studenţii universitari din România.

Să îndemne însă pe guvern şi societatea maghiară la moderaţie faţă de Români, o, aceasta nu-i vine în minte nici unui ziar maghiar!

încă un necaz — patr iot ic! Viena earăşl 'i-a supërat acum de curênd pe buniî noştri compatrioţi maghiari. Senatul oră­şenesc al capitalei austriace adecă, în şedinţa sa de Mercurï, a primit o propunere a con­silierului comunal Förster, de cuprins ca de aci încolo toate scrisorile şi pachetele ce se trimit din Viena in Ungaria, să poarte pe adresă numai nemţeşte numele locali­tăţilor. — Atâtl Dar' prea destul, ca să scoată din ţlţînl toată presa maghiară-jidană. Si cum nu ? când acesta e un vëdit atentat la — jdeie", bat-o pârdalnicul

m Căsătoria moştenitorului

de tron.

Ceea-ce atât de multe-orï s'a di­vulgat şi tot de-atâtea-orï s'a des-minţit în presa oficioasă şi neofleioasă din monarchie, — azi e fapt împlinit : archiducele moştenitor de tron Fran­cise Ferdinand este mire şi contesa orfană Sofia Chotek, e mireasa lui.

Un eveniment acesta pe cât de însemnat, pe atât şi de rar In isto­ria Dinastiei din monarchia noastră.

A biruit, va să zică, şi In caşul de faţă simtëmêntul inimel asupra intereselor dictate de litera legi! ri­gide ; politica înaltă şi ambiţia mări­rii strălucitoare au rëmas biruite de vibraţiunea corzilor inimel.

In ajunul cununiei, revenim încă azi asupra actului imposant, petre­cut Joia trecută în Viena, la depu­nerea jurământului din par tea archi-duceluï-mire Francise Ferdinand.

Festivitatea actului s'a sovîrşit în Hof­burg, in présenta Monarchulul, tn faţa Ar-cbiducilor, a miniştrilor şi a consilierilor intimi al monarchiel. Clerul înalt catolic a foit représentât prin archiepiscopul-primat Gruscha din -Viena şi prin episcopul-cardi-nal Schlauch delà Oradea-mare.

In sala pompoasă şi In mijlocul lumii alese, Majestatea S i Monarchul a ocupat loc pe tron sub un baldachin admira­bil. In faţa MajestăţiI Sale, spre dreapta delà tron, stătea archiducele Ferdinand, ear la mijloc, in faţa tronului, ministru de externe, contele Goluchowski; la partea dreaptă şi stângă stăteau ceilalţi archiducl şi dignitaril Înalţi şi curţii, apoi pe rînd celelalte notabilităţi.

In uniformă de general de cavalerie, s'ând şi cu capul descoperit, Majestatea Sa a rostit celor de faţă următoarea vor­bire :

,Am Invitat la serbarea de azi pe membrii casei domnitoare, pe consilie­rii intimi şi ministeriile, pentru-că decla-raţiunaa, ce azi se face, e de mare im­portár ţa atât pentru casa domnitoare, cât şi pentru monarchie. Condus totdeauna de dorinţa, să lucrez spre binele mem­brilor Casei mele şi ca o nouă garantă de iubirea mea deosebită să arët faţă de nepotul meu, archiducele Francise Fer­dinand, — mi-am dat învoirea la căsăto­ria lui cu contesa Sofia Chotek. Ce I drept, contesa Chotek îşi are originea dintr'o obârşie nobilă, dar familia el to­tuşi nu aparţine acelora, cari ar puté fi privite ca egale tn rang după obiceiurile» casei noastre. Deoare-ce insă numai dame' născute din case egale în rang se pot privi ca atari, — căsătoria aceasta avem s'o privim ca morganatică. Drept aceea, copiii, cari cu binecuvântarea dumneze-ească se vor naşte din această căsăto­rie, nu pot fi împărtăşiţi de aceleaşi drepturi, de cari se bucură membrii ca­sei domnitoare.

.Prin urmare, ca s'o statorească acea­sta pentru toate timpurile viitoare, ar­chiducele Francise Ferdinand va depune azi jurământ tn acel sens, că ; toate acestea le recunoaşte in Întregime, căsăto­ria lui cu contesa Sofia Chotek este mor­ganatică, că prin urmare, in privinţa tu­turor consecinţelor urmate din aceasta, căsătoria nu poate fi privită ca egală In rang şi că cel născuţi din această căsă­torie — nici nu pot să aibă aceleaşi drepturi cu cel de rang egal. — Provoc pe ministrul casei mele imperiale re­geşti, ca să cetească jurăme itul Alteţei Sale archiducelul".

Terminându-'şî vorbirea, M. Sa a pro­vocat pe cel de faţă, să fie cu atenţiune la cetirea jurământului archiducelul.

După asta contele Goluchowski, mini­stru de externe, a păşit inaintea treptelor tronului şi a cetit textul jurământului. Ar­chiducele Ferdinand s'a închinat înaintea Monarchulul şi a păşit la masa din dreapta tronului. Pe masă era crucea restigniril şi sfta scriptură. Punând doue degete delà dreapta pe evanghelie, care 'i-o ţinea îna­inte archiepiscopul Gruscha,— archiducele a luat tn stânga textul jurământului, cetin-du 1 cu ton înalt din cuvânt în cuvânt. Textul formulei jurământului cetit e aproape identic cu vorbirea Monarchul ui. Ca un apen-

2

dice însă, Rrchiducele a mai făcut la fine fi următorul jurămeat :

,Ea , Francise Ferdinand, din Indu­rarea lut Dumnezeu archiduce »1 Au­striei, jur pe atotputernicul Dumnezeu, că legile capei le recunosc ln Intregi-mee lor ln general şi Îndeosebi cu pri­vire la căsătoria mea cu contesa Sofia Chotek, că primesc, mal departe, for­mula jurământului cetit tn toată între­gimea şi cu toate condiţiunile lui. Re­cunosc, prin urmare, ca morganatică căsătoria mea cu contesa Sofia Cho­tek şi că copiii născuţi din această călătorie nu-'I socotesc nici de rang egal, nici îndreptăţiţi la moştenirea tronului, după legea sancţiunii prag­matice. Aşa să-'ml sjute Dumnezeu !"

Aceaetă declaraţie de jurăment a apărut eri In ambele foi oficiale din Viena şi Pesta.

Din Bucovina. ,Deşteptarea" din Cernăuţi scrie: .Înainte de vr'o câteva zile Ruşii (Ru­

tenii) nesăţioşi şi alintanţil de guvern, au făcut o mare adunare la Cernăuţi. Au strîns cu felurite momeli şi ţoranî din sate, cari până nu de mult au fost curat româneşti şi cari şi azi mal păstrează amintirea de ceea ce au fost. Deputaţii ruseşti Smal-Stocki şi Pihuleak Îşi rupeau gurile blrfiud asupra noastră, a Românilor, şi resvrătind pe ve neticil desculţi, cari ascultau cu gurile că­scate. Mari planuri negre şi răutăcioase s'au pus la cale In această adunătura : toate cu scopul, ca să sttrpească cât mal curônd de pe acest strămoşesc pămont naţia noastră românească şi să pue stăpâni pe litvele ru­seşti venite de eri sau alaltăerl din Galiţia. Deputatul rusesc Stocki a tnvoţat pe cel adunaţi să iacă o poftire, ca să li-se des­chidă un nou gimnasiu rusesc. El vor face o scrisoare cătră presidentul Bourguignon, ştiind, că dumnealui e prieten şi frate de cruce al neamului гпвезс. Auzi posne, gim­nasiu rusesc ne mal trebue pe aicll Pare-câ suntem tn Galiţia I Da de gimnasiul, pe care II cer Cftmpulungenil de atâta amar de timp, de ce nu-'şl aduc aminte domnii delà căpi­tănia din Câmpulung şi dl président din CernănţI? Şi acum să se facă luntre şi punte pentru un gimnesiu rusesc, ca să mal sporească Ruşii în Bucovina şi să ne iacă muscali pe t o ţ i * . . .

Primim din Bucovina ştirea, că la 1 Iulie va apare în Cernăuţi, de trei ori pe sëptëmâna ziarul .Timpul ' , organ subven­ţionat de guvern, şi dirigeât de d-nul Dr. Lupu, o creatură a lui Bourguignon.

Scopul Iul Bourguignon este, de-a pa ralisa mişcarea naţionalistă a Românilor, în­cercând prin acest ziar scrie In româneşte, să 'şl atragă simpatii tn cercurile Românilor.

Dar' şi de data asta .Lupul Bucovi­ne!*, se va înşela. El întrebuinţează mij­loace prea neinteligente, pentru-ca să nu i-se demaşte scopurile.

FOIŢA „TRIBUNE! POPORULUI.*

CASA SOISSONS. Schiţă istorica.

Traducere de Eugenia Pinein.

Intre alte multe evenimente, de sub domnirea lui Ludovic al XIV,—ceea-ce pro­duse mare sensaţie prin societatea elegantă a Parisului, — a fost şi svonul, despre că­sătoria sărbătoritei Olimpia Macini, nepoa'a puternicului cardinal Mazarin, cu contele Eugen Mauriz de Soiesons.

Pentru toţi cei delà curte, nu mal era o taină, că însuşi Regele avea o înclinaţie vie şi pasionată pentru frumoasa şi spiri­tuala Italiană. Puţini erau, cari nu credeau că mal curônd sau mal târiiu, diadema de Regină va împodobi mândra el frunte ;—alţii, se Înţelege, cari studiaseră mal de aproape caracterul tinSruluI lor domnitor şi cunoş­teau natúréiul lui uşuratec şi schimbăcios, dar totuşi conştiu de înalta lui chemare, susţineau, că n'are gânduri de însurătoare ; şi aveau toată dreptatea.

RAPORTUL senatului strîns bisericesc al Consistorulul

ort. rom. din Arad despre activitttea sa din anul 1899.

I I . Afaceri mal însemnate.

(Urmare şi fine.)

Acest Consistor apoi, la recenarea Venerabilei DelegaţiunI române da su) Nr. 59/896, pe credincioşii Români din Bedche-recul-mic, organisât! ta parochie ronână, 'I-a Incorporat în sinul metropoliel româue sub Jurisdictionen acestui Consistoriu şi la aceasta s'a crezut îndreptăţit atât pe basa legii, prin care s'a reactivei metropoliaşi s'a decretat despărţirea ierarchică de cătră ierbi, cât şi tn vederea, că tn afacerea de despăr­ţire ierarchică din Sat-Chinez forurie ci­vile, prin sentinţa ridicată la ѵаіоаю, au enunţat odată pentru totdeauna, că (hapăr-ţirea după suflete nu poate forma ob.eet de proces.

Consistorul BÔrbesc din Timişoara totuşi a reclamat contra procedurel delega -ţiunel române şi contra procedurel acestui Consistor, cerênd încercarea complanânî pe cale paclnică prin comisiune mixtă, adecă acum cere Consistorul serbase din Timişoara, ceea-ce noi şi delegaţia română am cerut de atâtea ori.

La provocarea înaltului guvern am de­scris amönunte despre celea petrecute, am do­vedit cu acte, că consistorul serbase a fost recercat şi rugat tn diferite rîndurl pentru respectarea erdinel staverite şi eventual pen­tru învoirea la exmiterea unei сошіѳшпі mixte şi atunci nu в'а învoit ; de unde cre­dincioşii noştri români au fost nevoiţi să se rumpă de cătră ierarchia sorbi». Înaltul gu­vern recunoaşte şi constată, că din partea ierarchiel române s'au făcut mal multe de­mersuri pentru complanare, dar' prin reso-luţiunea sa de sub Nr. 100498/1899 dechiară procedura ierarchiel române de arbitrară şi pe credincioşii noştri români ii supune earăşl ierarchiel sârbeşti până să se despartă şi cu averea de cătră coreligionarii lor sorbi do-acolo, eventual рала la noua încercare de pace, indigetată ta resolununea suspro-vocată.

Această resoluţiune s'a comuni.-at de aici Venerabiţel DelegaţiunI congresuale ro­mâne, căreia i s'a comunicat şi recercarea Consistorulul sârbesc din Timişoara dto 15/28 Martie a. c , prin care comunicându-ne, că tn puterea resolut iu ml ministeriale de mal sus a esmis din parte-'şl doi membri, ue re-cearcă să esmitem şi din parte-ne atâţia de­legaţi, cari cu delegaţii lor, formând .omi­siune mixtă, să încerce complanarea după indigitările înaltului guvern.

Primind delà presidiul delegaţiunel ro­mâne autorisarea de a ne représenta In causă, Consistorul subscris tn şedinţa sa de astăzi a şi luat conclus pentru esmiterea şi din parte-'şl alor doi membri.

3 In comuna Mely-Nadăş, protopopia­tul Belinţulul, Consistorul sârbesc din Ti­mişoara a încercat să-'şi formeze parochie

sârbă pe motivul, că acea comună ar fl fost comună mestecată.

Spre scopul acesta au esmis delegaţi la f» ţa locului, unde, deşi am fost protestat contra ingerinţei Consistorulul sârbesc, n e a m représentât la terminul statorit de delegaţii sârbi.

La faţa locului delegaţii noştri au pro­testat de nou, dar' delegaţii Consistorulul sârbesc cu desconsiderarea protestului au făcut conscripţie sub auspiciile organului civil, ca testimoniu legal.

Forul de prima instanţă a şi dechiarat pe afirmativii sârbi de eşiţl din sinul ierar­chiel române şi încorporaţi la ierarchia sârbă, dar' In urma apelatei fi sculul nostru, dl vice-comité comitatens, ca for de a doua instanţă, a disolvat decisul forului prim.

Afacerea o am comunicat şi delegaţi­unel române spre ştire şi orientare.

4. Atacarea cu parochia Hódmező Và sàrholy, tn care consistoruil sârbesc din Ti­mişoara, după cum am aröta-. tn anii tre cuţl, a Intrat cu puterea, conturbând ordnea legală şi dreptul de jurbdicţiuna ai acestui consistoriu, eserciat naconturbat şi neîntre­rupt ln cursul veacurilor : egte încă pendentă la înaltul guvern; dar' după constatările făcute, şi tn urma solicitării subşternute de aici, avem speianţă, că afacerea se va re-soivl In scurt tn favoarea ierarchiel ro-mâae.

5. Tot la Înaltul guvern se află pen­dentă şi afacerea cunoscută a părintelui Vasilie Mangra.

Iu urma însărcinării Venerabilului Si­nod s'au făcut şi in această afacere demer­suri şi s'au cerut cu insiatinţă resolvirea el, şi acum, după informaţiunile primite, resol­virea favorabilă a acesteia este numai che­stie de timp.

6. Pacea internă ni-a'a conturbat şi sguduit tn comuna Ohaba Forgaciu, protopo­piatul Belinţulul, tn care o parte a credin­cioşilor noştri au fost instigaţi pentru a pă­răsi religiunea străbună.

Noi am contestat legalitatea trecerilor şi am recurs contra ingerinţei bisericeî gr.-cat. In paroohia noastră ; a urmat cerce­tare amânunţita la faţa locului ; s'a consta­tat, că trecerile nu s'au făcut după proscri­sele legii, şi forul de prima instanţă a şi dat loc recursului, dar' după-ce tn motivare forul prim s'a folosit şi de motive şi prin­cipii, cari nu au basă ln legile statului : tn contra nnor atarl motive n e a m folosit de remediul apelatei, şi afacerea promovată prin fiscul consistorial este încă pendentă la fo­rul al doilea.

Am atins aceste şese puncte, pentru cu şi Venerabilul Sinod să ioe cunoştinţă de greutăţilo ob venite In administraţiunea din centru şi să i> ѳ act despre stadiul, In care au ajuns atarl afaceri Însemnate.

7. Ca moment mal însemnat şi ca un act menit eă servească de tndamn preoţime! şi parochiilor noastre, atiugem aci, că pă­rechia Sinitea din protopopiatul Siriei a fă­cut cu aprobarpa Consistorulul un fond sto-lar pentru reseumpörarea stolel preoţeşti, cedând spre acest scop 40 de acţii delà in­stitutul de credit şi economii „Victoria", cari formau şi formează proprietatea paro­chiel, acum cu meniţiunea de mal sus.

8 Statutele fondu u! preoţi BÎ, votai do Venerabilul Sinod îa sesiunea dm ш trecut, s'au tipărit, promulgat şi pua In apt cate.

O noua expediţie la Pohl-Noi

In ziua de 7 Iunie st. v , aplecaţi Petersburg yachtul polar rusesc »Sarji (Aurora), pe bordul căruia se află expet polară a baronu'ul Toll, însărcinat! ac «ido.-ш a imperiala rusească să exploit regiunea de la Polul Nord. Această căliţi va ţine trei ani. Ţarul Nicolae II. ai suma de 280000 ruble pentru aceasta i pediţie.

Yachtul baronului Toii este сошЯ după modelul vaporului .Fram* al I Nansen şi este făcut astfel, încât să pt premtimpma toate primejdiile ce se m In marea glacială de Nord. Afară de acest se află iaboratorii cu d feri e ігшИш pentru lucrări stiöutifl.!«, mal multe cá spaţioase şi calde. Cea mal mare pi din aparatele ştientifica au fost cumpin de cătră membrii familiei imperiale. Sei face studii geologice, hidrologice, meteo logice şi zoologice. Se aşteaptă banei săltat» de la obâervaţiunile magaeticej cari se vor umple multe din km lăsate de expediţia lui Nansen.

Ţinta principală a expediţiei barnai Toll este descoperirea şi explorarea ud pelagulul situat la Nord de insulele w Siberil.

ln portul Catenua vor fl tmbai 60 do câni siberienl pentru sanie. Meni expediţiei fac part i dintre somităţile jtiei fico ruseşti, ci île şi militaro.

Itinerarul este următorul: None calea Ingo tn marea de Cara, capul Ted Ijuski şi golful Chatanga, unde se vaiei lu vara anului 1901 expediţia va plt spre Nord ln apele polare, ear' ln i anului 1902 se va întoarce pe calea Bi ring.

Cu câteva zile mal nainte de plea Тдгиі a visitât cu amënutitul yachíj „Sarja*. După co a terminat ingpecr ! Ţarul s'a adresat eîmbind, ministrului • marină Tyrtfw, cu cuvintele; Te rog, Щ edenţă, să împlineşti toate cererile tm mandantulul vaporului .Sarja* cu priviri|| echipament. Amiralul, când se detffl de comandantul vasului „Sarja , ziserlita Die căpitan, d-ta eşti acum şeful meu!

Totul s'a făcut, ca această eipeif • să aibă cel mal desâvtrşit succes, pe A şi noi tl dorim. Să dee Dunmeiei Щ euragioşiî membri ai expediţiei eă adatffi o nouă pagină glorioasă la istoria explonp Polului Nord.

ULTIM CUVENT» — Limba chineză este de sigur

mal grea de reţinut. — Nu, scumpul meu amic ; limba

mai grea de ţinut este limbi femeii.

vede că atât de bine a ştiut să'şî tont flreb, încât Regele era prea сопѵім, i toate aceste svonurl nu puteau veni 1 alt lec, decât numai din palatul Soissoi In urma acestora, locuitorii palatului prii un decret regesc, prin care H exiles imediat delà curtea lui, pe un timp nedek minat, la o moşie din Francia sudică.

Aceasta căzu ca un trăsnet asuç: contesei — pe când soţul el suporte ш uşor disgraţia Regelui. El, care ln simţ. citatea sa nobilă, nu s'a gândit nici cta să câştige favorul celor mari, — se simţi cu mult maî bine tn libertatea delà ţari, à cât sub greutatea lanţului de aur ce'lţmt legat de curte. După cinci ani de exil, i primi din nou un decret regesc, prin cu sunt rechemaţi la Paris şi totdeodată ei t curte. Numai cu greu s'a putut decide con­tele să urmeze ordinului regesc.

(Va urma-)

Era tn ziua cununiei. După sevtrşirea serbare! religioase, oaspeţii inundau prin pompoasele încăperi ale palatului Soissons. De-odată se făcu mişcare la intrarea sălei ; cu profund respect se despărţi întreaga so­cietate în douö laturi şi o şoaptă pătrunse printre şiruri : „Regele* 1

Şi'n fapt, pe pragul uşel apăru sta­tura tinörulul domnitor. Cu mişcări uşoare, dar pline de demnitate, salutând tn dreapta şi'n stânga, iegelepăşi spre tinera păreche.

,Ah, domnule conte de Soissons. Te întreb, dacă e asta loial, ca cineva să es-chidă delà această zi festivă pe cel mal bun prietin al seu ? '

.Sire,* gângavi Contele atins, „tntr'a-devör, n'am ştiut, d a c ă * . . .

.Dacă m'aş bucura să fiu martorul feri­cire! D-Tale ? O, tml pare foarte rëu 1 Insă D Ta, Madame, nu-I aşa că al ştiut şi nu Te surprinde de loc, dacă am venit să depun la picioarele D-Tale sincerile mele feli­citări. '

Contesa II făcu un compliment adânc :

.Sire, inima mea e petrunsă de con­vingerea că ce comoară preţioasă este prie-tinia,"—ea accentua cuvântul uşor — .Re­gelui Franciéi I*

.Insă numai prietinia întemeiată pe credinţă, Madame, şi ca semn al acestei prietinii, dă-'ml voe să-ţ! ofer un mic sou­venir, care să-'ţî reamintească da Regele D-tala şi de această zi memorabilă*

Zicând acestea, ti predă o diademă de briliante, tn forma unu! buchea de fiori — uu cap de operă a juvaergiulul, cum nicî unul dintre cel de faţă nu mal vezuseră.

Pe când contesa se plecă spre mâna Regelui s'o sărute şi soţul îşi exprima adân­ca sa mulţumită,—Regele se întoarse spre ceialalţl oaspeţi, grăindu le graţios. Oma­giile lui se Întorceau apoi earăşl spre Re­gina festivităţii, şi care In această oră sim-tia o bucurie frumoasă şi era fericită ştiind bine, că azi era mal presus decât ori şi care.

Acestei prime visite a Regelui, tn pa­latul Soissons, urmară încă multe altele. Ra­re ori se întâmpla, ca în zilele de primire, tn pompoasele saloane ale contesei, să nu apară şi Regele printre numeroşii oaspeţi. Favorul ce-'i arăta întotdeauna faţă de fru­moasa şi spirituala femeie—era prea bătă­tor Ia ochi, aşa, ca prin aceasta să nu-şl capetü inimici şi invidioşi.

Ludovic résista ani îndelungaţi şoap­telor rele, până tn fine, intriga învinse şi se

s

Rësboiul din China. Daca ѳ adevërata ştirea, cà re-

ţionarii chinezi au aprins şi palatul împerătesc din Peking, atunci situaţia acolo ѳ nu se poate mal îngrozitoare. Poporaţiunea oraşului, se zice, nu mal e sigura de viaţă şi emigrează din oraş în masse spre partea nor­dică a terii.

înregistrăm c â t e v a din ştirile mal noue :

Lordra, 29 Iunie. KDaihj Express" raportează din Sanglu i cu data de erl: fsl'>'t1llîi"> p

„Aseară s'a publicat un anunţ îm-p&tesc de cuprinsul, că palatul îm­perătesc a fost incendiat în 16 Iunie şi a fost atacat de hordele revoluţionarilor.

Fiume, 29 Iunie. La ordinul amiralu­lui austro ungar, azi a plecat din golful delà Pola torpilorul „Maria Teresia*. Va­porul are o mulţime neobicinuită de mili­ţie, ceea-ce dovedeşte, că această t rupă de soldaţi austro ungari va debarca în China pe uscat, punêndu-se în ajutorai celorlalte trupe internaţionale. Trupa vaporului .Ma­na Teresia* are patru ofleerl şi e condusă de căpitanul de marină Vietor Pless.

Noutăţi Arad, 30 Iunie 1900.

Delà Curtea episcopească din Arad. P . 8. Sa Episcopul Goldiş a dat erî un prânz de gală, la care, рѳ lângă deputatul şi fostul ministru Hie-ronyimi, au luat par te , dintre notabili­tăţile oraşului, dl Fábián, fişpanul co­mitatului, primarul Salacz, Vásárhely Béla, membru în Casa magnaţilor, Boros Vida, directorul şcoalei reale , inspectorul Varjassy etc., ear dintre Români vicarul Mangra, archimandri-tul Hamsea, protosincelul I. Pap , I. Beleş, Dr. N. Oncu, P . Truţa, R. Ciorogariu etc .

Cursurile de înveţăment ad­ministrative. Intr'o conferenţa ţinută Mercuria trecută în ministeriul ungu­resc de interne s'au designat oraşele, In cari se vor institui cursurile de în­veţăment administrative pentru notarii comunali şi eercuall. Aceste oraşe sunt următoarele : Budapesta, Cluj, Caşovia, Pojon, Dobriţin, Mureş-Oşor-heiu, Cincï-Bisericï, Sighetul-Marma-ţiel, Beclcherecul-Mare şi Szombat­hely. Pişpanil acestor oraşe şi comi­tate, fiind de faţă la consfătuirea din ministeriul internelor, au declarat, că cursurile acestea, fără nici o piedeoă, вѳ vor putè inaugura şi deschide cu 1-a Septemvrie a. c. în toate oraşele Înşirate mal sus.

• 0 sfinţire r a ră . Sub acest titlu

ni-вѳ scriu următoarele : Duminecă, In 1 Iulie nou (18 Iunie v.) înainte de ameazl se va laee sfinţirea mausoleului familiei Mocsonyt tn comuna Feni. 8finţirea яе va lace prin părintele protopresbiter tractual, И. 0. D. Ioan Pinciu cu asistenţa cuve nitâ de preoţi. Tot atunci se va celebra ţi un parastas pentru răposaţii familiei, aşezaţi în mausoleu. 8e crede, că toţi sti­pendiaţii generoasei familii vor participa la aceste acte de pietate. I O.

Iubileul Urechiă. Cu casia iubiieu-lui literar de 50 de ani al marelui patriot V. A. Urechiă, dl Ignatie Mircea, licenţiat îndrept si preşedintele reuniunei Frăţia* a Românilor transilvăneni din Bucureşti, a luat lăudabila iniţiativă de a oferi marelui fi ilustrului Român, ca un omagiu de recu­noştinţă, un frumos album, care conţine port­iéiul d-lui Urechiă.

In acest album—spune „Ap. Naţională* —s'au înscris toţi adeveraţii Români.

Albumul este lucrat cu multă artă şi a fost expus în vitrina halei .L'Indépen­dance Roumaine , unde va sta câte va zile şi apoi va fi înmânat d lui Urechiă.

Dl Coşbuc, emi f i t u l nostru poet, a făcut o frumoasă dedicaţie îu versuri ma relui patriot V. A. Urechiă.

Exposiţie de vite şi alergare de cal în Chişineu. In anii din urmă mai ales, oră­şelul Chişineu (tn comitatul Aradului), unde archiduceie Iosif îşi are un mare domeniu, a devenit un centru însemnat al comitatu­lui nostru.

De câte-ori archiduceie şi familia sa petrec In acest orăşel, comitatul şi îndeo­sebi poporul din giur totdeauna au zne de bucurie.

De-o asemenea zi s'au bucurat cei din Chişineu şi din comitat eri, tn 29 Iunie n , când pe teritoriul domeniului archidu ceiui iosif s'au arangeat : o exposiţie de vite şi o alergare de cai. .

De*î archiduceie Iosif a fost împie­decat să ia parte la aceste mai noue festi­vităţi, — ele totuşi au avut o reuşită de­plină. Meritul pentru arangearea succeasă o ехрозфе de vite este al reuniunii econo­mice a comitatului Arad, care a presintat publicului participant admirabile exemplare de vite din comitatul nostru, dintre cari multe an fost premiate; ear' pentru alerga­rea de cai, tot urmată de premii, tşi are meritul însoţirea din Şepreuş şi giur pentru cultura cailor.

Amêndouë au fost momente de mare tnsemnătate «pentru vieaţa 'economică a comitatului nostru. Ele sigur 'şi-au avut efectul lor binefăcetor şi vor îndemna tot mai mult pe oamenii de inimă la rlvna pentru a promova tn comitat interesele eco­nomice, cari atât de mult pot să contribue la desvoltarea bunăstării materiale a popo-raţiunii.

Logodnă Dna Maria Popovicl şi dl Dr. Valeriu Branişte, logodiţi. Braşov, 11|21 Iunie 1900.

* Instructorul de religie al Prin­

ţului român. Părintele Nazarie, di­rectorul seminariulul central din Bu­cureşti, a fost însărcinat cu educaţia religioasă a principelui Carol, străne­potul regelui României.

* Examene de cualiflcaţiune înveţăto-

rească în Sibiln. La institutul seminarial teologic-pedagogic archiediecesan examenul de cualiflcaţiune tnveţătorească s'a ţinut tn zilele din 8/21 până 13/26 a lunel curente. La depunerea acestui examen din toate obiectele de înveţăment s'au presentat 39 candidaţi, ear la examene de emendare 6 candidaţi

Reaultatul examenelor se presintă ast­fel : S'au declarat cuahficaţl : cu nota gene­rală foarte bine 1 ; cu bine 16 cu îndestu-litoriu : 10 ; la exameuul scripturistic din 1. maghiară au fost respinşi 4 dintre cari unul s'a retras delà depunerea examenelor preRte tot ; ear unul a fost clasificat cu calcul ne îndestulitor şi din alt obiet de înveţăment; din un obiect de înveţăment au raportat calcul neîndcstulitoriu 6, dintre cari 5 din 1. magh. ; din 2 obiecte de înveţăment au raportat calcul netndeatulitoriu 2. Candidaţii, cari au făcu examene de emendare, toţi au prestat cu succes acest examen.

• Cas de moarte. Dumineca trecută a

reposât tn Bucureşti Nae Caragiali care a muncit în presă aproape 20 de ani ; a scris poesil, novei », schiţe, publicate tn diferite ziare. A fost redactor la „Universul*, la ,Ероса л , car' în timpul pin urmă se stabi­lise Ь ,, Monitorul oficial", tn calitate de corector. A lăsat tn urma sa o soţie şi patru copil mici. înmormântarea 'i s'a făcut Marţi, în 26 1. c. n.

Comitetul „Reuniunei sodalilor ro­mâni din Sibilu* a fost ales în adunarea geaerală de Duminecă tn următoriul mod: Preşedinte : Victor Tordăşianu, funcţ. oons. ; vice preşedinte : George Poponea, cui. tip. ; notar : Ioan Apolzan, cui. tip. ; casar : Flo-rea Crucită m. croitor; controlor: Ioan Roşea m pantofar; bibliotecari: Nicolae Stoica, şi Nicolae Bratu, culegStori tipografi, archiver : Valeriu Grindean, sod. cism. Mem bri în comitet : Zaharia Aron, m. cism. ; Ioan Bologa, sod. pant. ; Ioan Bogorin, m. cism.; loiif Chidu, m. măcelar; Nicolae Işan m. pielar ; Demetriu Mitoc. m. croitor ; George Prăşea, m. cism.; Ioan Roman, maestru frizer.

Sate noue în Dobrogea In curênd vor fi Inaugurată doue sate noue ro­mâneşti tn delta Dunării. Unul a început a se alcătui lângă satul Carmen-Sylva şi va purta numele Floriile, ear' altul se va alcătui la capul Tărtţa, pe malul Mării. Acesta din urmă va fi compus numai din pescari români veniţi din Galaţi.

• Necrolog. Nise trimite următorul

anunţ funebra! : 8ubscrişil cu inima adânc întristată aduc la cunoştinţa tututror. că iubitul şi neuitatul lor fiiu, re­spective frate Romulus Minişan, absolvent de 4 clase civile, a răposat tn 12,25 Iunie tn et^te de 16 ani. înmormântarea a fost tn 14J27 Iunie tn cimitirul din loc. Antoniu Minişan şi Dragomina ca părinţi, Petru şi Sabina ca fraţi — Fie-'I ţortna uşoară! — Sân-NicoIaul-mare, 29 Iunie 1900.

* IS Nou medic român. Dl Octavian Proş-

tean. absolvând cu bun succes ştiinţele me­dicale, se promovează azi, tn 30 Iunie st. n. la oarele 4 p. m , doctor tn medicina uni­versală — tn sala festivă a universităţii din Viena. — Felicitări sincere I

O convorbire cu Mauriciu Jókai. Sub acest titlu .Evenimentul" (1RS!) scrie: Fai­mosul romancier al Ungariei nu prea era cu-nobcut în străinătate. La 1872 numele lui avu un moment de rösunet In Franţa ca şi aiurea, din cauza unei conversaţii politice, pe care o avu la Berlin cu prinţul de Bis­marck.

Şi totuşi individualitatea acestui om e aşa de puternică, tn cât a străbătut şi acolo, unde numele lui nu e cunoscut. Pa­risul l'a primit şi Ja serbătorit ca pe un Rege. Şi merită aceastră cinste. Din rodni­c i i condeiu al romancierului ungur au eşit opere cu tutele. Fecunditatea lui nu se poate compara de cât cu acea fenomenala a lui Alexandru Dumas.

S'a vorbit mult despre căsătoria bă­trânului poet cu o fecioară, care n'a trecut încă peste 20 de primăveri. Dar toţi pane-giriştil lui Jokay au lăsat tn umbră pe în­tâia lui nevastă, Rosa Laborfalvy. care a fost una din cele mal mari tragediane ma­ghiare. Toţi par că au uitat-o, — afară de poet.

Jokay ѳ піпз cu totul ; dar sub acea-ftă podoabă a ernel strălucesc doul ochi vil, plini de patimă şi de dor. Multe spun aceşti ochi, care sunt o poemă întreagă. Nici odată nu m'am convins mal bine des­pre adevărul observaţiei că tn ochi se re­flectă sufletul. De n'ai şti cine e Jokay, după privirea iul profundă, senină, ertătoare, ai ghici că te afli în faţa cuiva.

Jokay era Îmbrăcat foarte simplu, cu o redingotă neagră, strtnsă pe talie. Un buchet imens de flori se află pe masa, tn cărcată de hârtii, ziare, cărţi.

Mö primi cu extremă bună-voiuţă. Şi conversaţia se prelungi mult, variată, cu sărituri bruşce, scânteefoare tn vorbe, tn observaţii gingaşe, tn drăgălaşii de artist. Vorbirăm de exposiţie, de artă la exposiţie; el îmi povesti ceea-ce II impresionase mal mult. ceea ce-î atrăsese atenţia. Bine înţe­les. Ungaria şi secţiunea ungară ocupă pri­mul loc tn discuţia dintre noi ; dar Jokay se exprimă cu simpatie şi admiraţie despre România, constatând că ea a făcut enorme progrese. Apoi, în treacăt, făcend o aluziune îndepărtată la chestiunea transilvană, deplânse că sunt încă procese, cari pot să despartă în chip artificial popoare menite şi prin natură şi prin situaţia politica să se unească şi să trăiască unul prin altul şi unul pentru altul.

* Direcţiunea „Reuniunii române de în-

mormêntare din Sibilu" tn prima sa şe­dinţă, ţinută Marţi sub presidiul d-lul Pan­taleon Lucuţa, director şi la care au parti­cipat secretarul V. Tordăşianu, cassarul P. Ciora şi membrii Dr. D. P. Barcianu, prof., Dr. I. Beu, medic, Ilie Moga, diacon, Nico­lae Togan, preot ; Fl. Crucită, maestru croi­tor, N. Domnariu, maestru Cismar, Iosif Marcu, maestru pardositor şi Simeon Stoiţa, econ. (membrii absenţi: Alexandru Nemeş, maestru faur, George Dordea, Petru Beşta şi George Arpăşan, economi, 'şi-au scusat absenţa) — a luat următoarele hotărlrî mal de căpetenie: Reuniunea se priveşte de activată numai cu data de 8 Iunie c. când adecă statutele ei a fost inmanuate direc­ţiunii. Pentru membrul reposât delà 8 Iunie Încoace, Maria Popadan n. Mustea se vor în cassa delamembri taxele à 60 bani, din cari se va administra erezilor ajutorul cu 90 coroane, cererile Intrate pentru 2 caşuri de moarte, întâmplate înainte de 8 Iunie — nu au fost luate tn considerare. Statutele s'au tipărit tn 1000 exemplare şi se vor distribui zilele acestea între cei 300 membri înscrişi. Şe­

dinţele direcţiunii so vor ţine tn localul .Re­uniunii sodalilor români din Sibilu", pus la dispositif cu multă prevenire de comitetul acestei Reuniuni. Din ajutorul statutar яе detrag 10°/ 0 pentru un fond de binefacere, a cărui meniţiune se va determina tn proc-sima şedinţă. S'a lansat ideea de a se pune temeiu unul fond pentru un orfelinat.

• Americanisme. Unul din regii indus­

triei de cifea, lohn Arbuckie, a avut inge­nioasa ideia de a preface un» din corăbii!e sale, care făcea până acuma servicii co­merciale Intre New Yoik şi Havre, Într'un „hotel plutitor*. Această corabie are toate avantagiile unul hotel de primul rang şi a unul Yacht privat, şi cuprinde 75 cabiue aranjate cu cea mal mare eleganţă, putând găzdui 150 persoane. Oaspeţii se adună sara pe bordul corăbiei care ancorează toată ziua în port, la o oară precisă ea părăseşte por­tul şi rëmâne toată noaptea pe mare pro­curând ast-fel oaspeţilor posibilitatea de a sta departe de New-York tn timpul căldu­rilor năduşitoare ale nopţilor de vară. Di­mineaţa la oara când începe viaţa comer­cială, corabia ancorează la portal tn par­tea inferioară a oraşului. Pentru com tortul complect al oaspeţilor s'au luat toate pre-cauţiunile necesare. Partea de sus a corăbiei » prefăcută într'o promenadă foarte plăcută ear pentru vremea nefavorabilă saloane foarte elegante stau la disposiţiunea oas­peţilor. Bucătăria e aleasă. Numai într'o privinţă oaspeţii sunt de deplâns : pe bor­dul corăbiei este aspru interzis a se servi fle chiar o picătară de alcool, fiind-că pro­prietarul, de şi are multe idei foarte inge­nioase, pe bueură Insă de reaua calitate de a fl un abstinent pasionat. In flecare Du­minecă hotelul navigant face o excursiune mal îndepărtată. Preţurile nu sunt exage­rate, de oarece pentru un dolar pe noapte poţi să ţi procuri un quartir foarte plăcut. •

CONCURS. Pe basa conclu şuiul 4 al adunării

сѳгсиаіѳ a despărţementulul „Beiuş" al Asociaţiunil, din 17 Sept. a. tr. se publică concursul pentru doue premii de câte 25 coroane; un premiu se va decerne acelui econom, care va dovedi cel mal frumos pro­gres tn horticultura ; altul celei mal bune lucrări ori dlsertaţinnl de conţinut poporal.

La concurs sc admit locuitori de pe teritorul despărţemontulul, cercurile adm. Beiuş, Vaşcău, Ceica.

Censurarea lucrărilor şi apreţiarea horticulturel insinuate la concurs se va face prin o comisiune aleasă de comitetul cercual. Deceraerea premiilor se va face de comi­tetul cercual după ascultarea raportului comisiunil. Premiile se vor împărţi la adu­narea cercuală proximă.

Manuscriptele trebue provőzute cu o devisă şi cu un plic, care să cuprindă nu­mele şi adresa autorului şi se vor trimite la aiiesapresidiululdespărţemontulul(Feneş p. u. Beiuş); tot acolo au să-'şî insinue şi economii progresul horticulturel, cel mult până la 2 Aug. st. n. a. c.

Din şedinţa comitetulal cercual, din despărţământul B e i u ş al Asociaţiunil, ţinută tu Beiuş ia 24 Iun. 1900.

Ant. Palladi, director.

N. Fabianu, secretar.

ULTIME ŞTIRI. Ţarul la Paris.

Paria, 29 Iunie. Ţarul Nicolae al Rusiei va veni în Septemvrie să visiteze exposiţia. Din Paris Ţarul va merge la Iardam, (în Holanda), unde odinioară a petrecut multă vreme şi străbunul sëu, Petru-cel-mare. De presinte se află în Paris Zalcarow, şeful statului major rusesc.

Noul ataşaţi militari italieni. Roma, 29 Iunie. Regele Umberto a nu­

mit nou ataşat militir la Viena pe colonelul Césare delà Mastro, în locul generalului Nava, ear la Berlin pe colonelul Annibale Ga-staldello.

Editor : Aurel Popovici Barcianu. Red resvons. : Ioan Biissîl g i r i a n n .

Nr 114

*__*4&*!lMfí**№í_P Ф ^ р я ^ ^ ^ ^ г __M_r̂ _*̂ M_r

Cereale (bucate). De aci încolo preţurile pe pieţe se so­

cotesc tn coroane si după 50 chuograme, ear' nu ca şi până acum, după maja me­trică (10J chilograme).

Preţurile delà 28 Iunie n. In Arad:

Grâul cel mal bun . . cor. 7 32—7.40. Cucuruz 5.25—5.45. Söcarä , 5 .60-5.80. Orz , 5.50—5.60. Ovës 4 .60-4 .80 .

Cursul pieţiî din Arad. Eaitie-moneta romană Ctimp. fl. 0-48 тбпй Lire turceşti Imperiali (15 S. aur)

t. * » — Lire turceşti Imperiali (15 S. aur) 18.S0 1 9 . -Bnble nuteştt 100 à n e . - . 12.— Galbeni 5.68 . Б.68 Napoleon-d'orï 9.48 . 9.66

lfX' Matte germane 58.60 . 68.95 Livre sterline 11.80 ,

S p І F t î

Spirt rafinat; cu toptanu „ , cu mieu „ brut cu toptanu

cu mie

26 Aprilie 1 1 5 . -118.— 113.— 1 1 6 -

Porci : (Piaţa Steinbruch)

Ungari; greutate : bëtrânï 380—400 kg. 52 54. cr. p. kg. tineri 320—390 „ 55 56. , . „

2 5 0 - 3 2 0 „ 54 55 , „ , , până 250 „ 54 56 , , „

mijlocii 240—260 , , , ,

.Noua Revistă Română" pentru po­litică, literatură, ştiinţă şi artă la Nr. 14 din 1 Iunie 1900 (Vol. 1.) are următorul sumar : Cronici politică şi economică : de D. Damianoff: — Băncile de emisiune In circulaţiunea monetară (In special Banca Naţională Română). — Liter&tară: Octv Densuşianu: Asupra unei poesil a lui Iancu Văcărescu. Haralamb G. Lecca : — In somn (poésie). Petru V. Haneş: — Alecu Russo. Ioan Pop Rateganul : — Ursoanea Granciulul. Folclor : Lazar Şăi nteanu : — Nastratin Hogea. Th. D. Spe­ranţă: — Asupra joculuf de căluşerl. — Note şi discuţiuni: Ştefan 1, Răsnovanul. — Psichologia artistului dramatic. —(Anchetă asupra artiştilor de la Teatrul Naţional) Mişcarea literară şi ştientifică : Aurel lorgu lesieu: Stoguri blonde (poeme In prosă) Artur Stavri: Pe acelaşi drum (poesil). — Raymond Manigot de Cacérés: Bucarest (Souvenirs d'un parisien,*t\ roman con­temporain). — Notiţe biografice. — Supli­mentul 1. Societatea teosoflcă şi scopul ei. — Academia maghiară. — Mişcarea anti-alcoolistă la noi. — Discursul dlui Dr. Po­povicî In delegaţiunile austriace. — O nouă expediţie a lui Nansen. — Relnoirea Asiei. — Ziua de 10 Maiu (cuvôntare ţinută la serbarea şcolară din 10 Maiu 1900 al lice ului „Petru Rareş" din Piatra N.), de M. G. Vernescu. — Trotoarele mişcătoare la ex­posiţia din Paris. — Din metafisica poporului român (credinţe poporane), de St. St. Tuţescu. — .Enciclopedia română". — Revista maritimă. Suplimentul II.: Sfântă lună, fii-'ml mărturie (poveste din popor), de Ioan Pop-Retegaim^ — Vijelie şi semn (poésie) de Ioan Scurtu. — Cântec (poésie) de Breuduşă. — Doi beţivi (dramă într'un act şi un tablou), de Ioan T. Neagu. — Eram departe (poésie) de ioan Petrovicl. — Tot atât (poésie), de Eug. Ştefănescu. Abonamentul: In toate ţerile uniunel po­stale. Pe un an 24 lei. Abonamentele se primesc la adminiotraţiunea revistei, precum şi ia birourile uniunel postale. Redacţia şi administraţia: Pasagiul Român, 20. — Bucureşti.

.Revista economica", organ pentru sotietăţl financiare şi comerciale. Apare la 10 a fiecărei luni In Sibiiu. Director: Dr. Corn. Diaconovich. Nr. 6 (Anul II.) din 10 Iunie are următorul suma : Patru oraşe transilvănene. Bogăţiile lor. (Date statistice financiare de P ) — Băncile no­astre. (Adunările generale din 1900. Seria III). — Compararea celor patru metode principale ale contabilităţii. — Teoria asi­gurărilor asupra vieţii. (Asigurări de capital), de I. Lăpedatu. — Agricultură : Situaţiunea agricolă; Serviciul veterinar; Referenţi agricoli In străinetate; Statistica recoltei; Grănare (Patule) de réserva ; Reserviştil economi ; .Reuniunea română agricolă din comit. Sibiiulul. — Revista financiară: Situ­aţiunea. — Cronică: Anchetă pentru pro­gram european ln mersul trenurilor ; Trenuri eceelerate ln Тгапвііѵапіа ; Scutirea de ontribjţie a hârtiiilor de stat; Datoria flotantă a monarchie!. — Literatură: .Buna chivernisală". — Trageri la sorţi. — Bursa de efecte din Viena. — Bursa de efecte din Bucureşti. — Bursa de mărfuri din Budapesta.

.Economia naţională ' , revistă econo­mică, statistică şi financiară, apere lunar In Bucureşti fanul XXIV). Fondator şi direc­tor : Dl Petre 8. Aurelian, membru Acade­miei. Nr. 4 din luna Aprilie 1900 are ur­mătorul snmar : P. G. Cantilli : Chestia Por­ţilor de fer. — St. Romanescu : ContribuţiunI la istoria datoriei publice române de la 1850—1900. — V. I. Radu : De ce nu îm­brăţişează Românii comerţul.— : Chestia terebentinei. — Critici şi referate : Idei fun­damentale tn Economia politică ln o nouă teorie sociologică, de Ioan Socaciu, profe­sor. Expunerea pe scurt a principiilor fun­damentale ale Istoriei de A. D. Xenopol.

La Consist opiul ort. rom. din Arad s'a sisteniisat un post de adjunct-contabil cu sala­riu de 1200 coroane pe an. Cei-ce doresc a ocupa acest post û adreseze rugările lor Veneratului Consistoriu, adjustate cu estras de botez, testimoniu de maturitate delà vre-o scolă camercială щ rioră şi atestat despre aplicare de cel puţin doi ani.

458 4-1

ІТИроігапа ЩШГ jTriHnaPcmormui" ЭЙ_*3__3__ GM3SS3H SfflSffiSSX arangiatâ flind cu material noul

op primeşte spre executare :

Ш Inyltărl la nuntă,

Anunţuri fu- jş nebrale, etc.

I moderate preturii

^•ДТч&Г.-З» 4 r '-»r '-w 4 r «! _?,тии _yi <fe iSASí , j ! íuf f i ,J í , *>.

A apărut Şi se afià de vênzare la administraţia „Trib. Poporului"

următoarele opuri: 1 coroana

1.) „Amicul Poporului" — de Titus Vueulescu, pretor. îndreptar practic In cause administrative. Preţul — — — — „

2 ; „Lupta pentru drept de Dr. Rudolf Ihering traducere de T. V. Păcăţean, preţul — — — — — — — ,

3.)"„Judecătoriile cu juraţii" — de Teodor V. Păcăţeanu, preţul — — — — — — — — — — — — „

4. ) „Libertatea" — de Ioan Stuart МШ, tradusă de T. V. Păcăţeanu, preţul — — — — — — — — — — „ 5 . ; „Principiile politicei după Dr. T de Holtzendorf, de T. Păcăţeanu — preţul— — — — — — — — — „

6.) „Caractere morale" — e x e m p l e şi sentinţe culese din istoriile şi literaturile popoarelor vechi şi moderne, de Ioan Popea, profesor ln Braşov. Preţul. — — — — — — — — — — — — — — — — — — — »

7.) „Resboiul pentru neatêrnare" şi „Povestea unei coroane de oţel" ambele de George Coşbuc. Preţul Resboiului „ Preţul „Coroanei" — — — — — — — — — — — — — — — — — — — — — »

8). „Din vremuri apuse" — de Iudita Secula născ. Truţia — preţul — — — — — — — — — — — „

9). „Vieritul'* — de Petru Vancu, preţul — — — — — — — — — — — — — — — — — »

10). „Teoria Dramei" — de Dr. losif Blaga. Preţul : — — — — — — — — — — — — — — — „

11). „Juvenilia" — de Sextil Puşcariu. Preţ: — — — — — — — — — _ _ _ _ _ _ _ — — — „

12) . „Cuventări bisericeşti" — traduse de Ioan Genţ. Preţul — — — — — — — — — — — — — »

13). „Pribeag" — de Ioan losif Sceopul, preţ — — — — — — — — — — — — — — — — »

14) . Instrucţiuni populare despre Datorinţele şi Drepturile purtătorului de dare edate de Vilchelm Niemandz preţul — „

1 5 . ; „Liturgia Stului Ioan Crisostom" (pe note) pentru cor mixt pe 4 voci — de Nicolae Stefu înveţător în Arad. Această liturgie conţine toate cântările liturgice, ce are sä röspunzä corul în Dumineci şi serbători. Pe lângă ace­stea mai conţine irmoase, pricesne şi un adaus de cântece poporale. Toate imnele se pot cânta şi numai pe 2 — 3 voci. Preţul unui exemplar s'a redus delà 6 la 5 coroane.

La c o m a n d e să se m a i a d a u g e de fle-care op 10 fileri s p e s e p o s t a l e

II

fileri

1 . - „

2 . — „

— 8 0 „

2. „

4 . - „

2.50 „

1.20 „ 1.60 „

l . ~ »

1 — „

3.60 „

1.60 „

5 . — „

1.50 „

1.20

„Tipografia Tribuua Poporului" Aurel Popoviciu Barcianu.