rosu

ga

lben

alba

stru

neg

ru

Anul VIII Nr. 77 2016

Aceastã ediþie se distribuie gratuit

Agenþia de Plãþi ºi Intervenþiepentru Agriculturã (APIA)informeazã cã, în perioada23.03.2016 - 08.04.2016, potdepune cereri de acordare aunor ajutoare excepþionale cucaracter temporar fermierilordin sectorul creºterii anima-lelor, conform HG 160/2016finanþatã din Fondul Europeande Garantare Agricolã (FEGA).

De acest sprijin comunitarpot beneficia crescãtorii devaci de lapte - persoane fizice,persoane juridice ºi/sau per-soane fizice autorizate, între-prinderi individuale saufamiliale.

Solicitanþii trebuie sã depu-nã o cerere pe beneficiar pen-tru toate exploataþiile deþinute(cu cod de la ANSVSA), lacentrul judeþean APIA SIBIU.

Condiþii de acordareAjutorul financiar se acordã

producãtorilor de lapte careîndeplinesc cumulativ urmã-toarele condiþii:

1. sunt înscriºi în sistemulcotelor de lapte la A.P.I.A., prinCompartimentul de adminis-

Ajutoare de la APIA pentru crescãtoriiAjutoare de la APIA pentru crescãtoriiAjutoare de la APIA pentru crescãtoriiAjutoare de la APIA pentru crescãtoriiAjutoare de la APIA pentru crescãtoriide vaci de laptede vaci de laptede vaci de laptede vaci de laptede vaci de lapte

Conform noilor prevederi legale,Fumatul va fi interzis în: toate spaþiilepublice închise, spaþiile închise de lalocul de muncã (orice spaþiu care areun acoperiº, plafon sau tavan ºi careeste delimitat de cel puþin doi pereþi,indiferent de natura acestora sau decaracterul temporar sau permanent,aflat într-un loc de muncã, astfel cumeste definit în Legea securitãþii ºisãnãtãþii în muncã nr. 319/2006, cumodificãrile ulterioare), în mijloacelede transport în comun (orice vehiculutilizat pentru transportul contra cost alpersoanelor); locurile de joacã pentrucopi (orice spaþiu închis sau în aerliber, destinat utilizãrii de cãtre copii);în unitãþile sanitare, de învãþãmânt,precum ºi în cele destinate protecþieiºi asistenþei copilului, de stat ºi private.

Atenþie! În mijloacele de transportîn comun este interzisã inclusivfolosirea þigaretei electronice.

Amenzi: pentru persoanele fizice:se sancþioneazã cu amendãcontravenþionalã de la 100 lei la 500

Legea care interzice fumatul în spaþiile publiceLegea care interzice fumatul în spaþiile publiceLegea care interzice fumatul în spaþiile publiceLegea care interzice fumatul în spaþiile publiceLegea care interzice fumatul în spaþiile publice

Din, 17 MarDin, 17 MarDin, 17 MarDin, 17 MarDin, 17 Martie 2016, a intrat în vigoare Legea Antifumattie 2016, a intrat în vigoare Legea Antifumattie 2016, a intrat în vigoare Legea Antifumattie 2016, a intrat în vigoare Legea Antifumattie 2016, a intrat în vigoare Legea Antifumat

trare a cotelor de lapte, ca pro-ducãtori cu cote de livrãri pen-tru anul de cotã 2014-2015,respectiv deþin cotã de livrãri ladata de 31 martie 2015;

2. sunt în activitate, respectivau încheiat un contract pe operioadã de minimum 6 luni,valabil la data depunerii so-licitãrii, cu un cumpãrãtor, ºideþin cel puþin un documentfiscal care sã ateste livrarealaptelui, aferent contractului;

3. producþia de lapte livratãpe beneficiar este de minimum5 tone lapte în anul de cotã2014-2015.

Plata ajutorului financiarSuma cuvenitã fiecãrui

producãtor se calculeazã decãtre A.P.I.A. conform cantitã?iide lapte livratã în anul de cotã2014-2015, pe baza urmã-toarei grile:

a) 240 euro/beneficiar pentruproducãtorul care a livrat ocantitate de lapte cuprinsã între5 tone inclusiv ºi 20 toneinclusiv;

b) 12 euro/tonã pentruproducãtorul care a livrat o

cantitate de lapte mai mare de20 tone ºi pânã la 200 toneinclusiv;

c) 2900 euro/beneficiarpentru producãtorul care a livrato cantitate de lapte mai marede 200 tone.

Cererea va fi însoþitã deurmãtoarele documente , în

copie:1. copia contractului încheiat

pe o perioadã de minimum 6luni, valabil la data depuneriisolicitãrii, cu un cumpãrãtor;

2. document fiscal care sãateste livrarea laptelui, aferentcontractului(facturã, filã dincarnetul de comercializare,dupã caz);

3. dovada transferului defi-nitiv al exploatatiei, dupa caz;

4. copie BI/CI solicitant/reprezentant legal/împuternicit;

5. dovada deþinerii contuluibancar completat in cerere;

6. certificatul de înregistrarela Oficiul Naþional al RegistruluiComerþului

7. procurã-împuternicirenotarialã, pentru cazul în care

este desemnatã sã depunãcererea o altã persoanã decâtreprezentantul legal;

NOTÃ:Pentru a beneficia de ajutorul

financiar, producãtorii care auintrat în posesia exploataþiilorîncepând din anul de cota 2014/2015 ºi pânã la data solicitãriiacestuia, prin transfer definitivde la producãtori care au fostînscriºi în sistemul cotei de

lapte cu cotã de livrãri la data de31.03.2015 ºi care au livrat înanul de cotã 2014/2015 ocantitate de minimum 5000 kglapte, trebuie sã fie în activitate,respectiv au încheiat un con-tract pe o perioadã de mini-mum 6 luni, valabil la datadepunerii solicitãrii, cu un prim- cumpãrãtor, ºi deþin cel puþinun document fiscal care sãateste livrarea laptelui, aferentcontractului.

Depunerea cererii se facepersonal sau prin poºtã, cuconfirmare de primire, lasediul centrului judeþean APIA,respectiv municipiuluiBucureºti, din data de23.03.2016- 08.04.2016.

Informaþii suplimentare:Legislaþia comunitarã ºi

respectiv naþionalã poate ficonsultatã pe pagina oficialãWEB a Agenþiei, la adresa:http://www.apia.org.ro

lei; pentru persoanele juridice: sesancþioneazã cu amendã contraven-þionalã de 5.000 lei la prima abatere.Cu amendã contravenþionalã de10.000 lei ºi cu sancþiunea comple-mentarã de suspendare a activitãþiipânã la remedierea situaþiei care adus la suspendarea activitãþii la adoua abatere. Sãvârºirea unei noicontravenþii la aceastã lege sesancþioneazã cu amendãcontravenþionalã de 15.000 lei ºi cusancþiunea complementarã deînchidere a unitãþii."

Locuri unde este interzisfumatul

Se interzice fumatul în toate spaþiilepublice închise, spaþiile închise de lalocul de muncã, mijloacele detransport în comun, locurile de joacãpentru copii. Se interzice completfumatul în unitãþile sanitare, deînvãþãmânt, precum ºi cele destinateprotecþiei ºi asistenþei copilului, de statºi private.

Spaþiul public închisSpaþiul public este considerat orice

spaþiu accesibil publicului (de ex. dindomeniul cultural-artistic, sãnãtate,învãþãmânt, alimentaþie publicã, clu-buri, baruri, cafenele etc.) sau destinatutilizãrii colective (de ex. pentru activitãþicomerciale, sportive, târguri, expoziþiietc.), indiferent de forma de proprietateori de dreptul de acces.

Spaþiul public închis reprezintã oricespaþiu accesibil publicului sau desti-nat utilizãrii colective, indiferent de for-ma de proprietate ori de dreptul deacces, care are un acoperiº, plafonsau tavan ºi care este delimitat de celpuþin doi pereþi, indiferent de naturaacestora sau de caracterul temporarsau permanent.

Prin ”perete” se înþelege orice ele-ment de construcþie aºezat vertical(sau puþin înclinat) care limiteazã,separã sau izoleazã:

- încãperile unei clãdiri/ construcþiiîntre ele (pereþi interiori) sau de exterior(pereþi exteriori) ºi care susþin plan-ºeele, etajele ºi acoperiºul, respectiv;

- anumite spaþii ale unui sistemtehnic între ele (pereþi interiori) sausistemul tehnic de spaþiul înconjurãtor.

Având în vedere faptul cã spaþiileînchise pot face parte dintr-o construc-þie sau dintr-un sistem tehnic (cort,pavilion, chioºc etc), definirea ”pere-telui” trebuie sã þinã cont de ambelesituaþii:

• ”Clãdiri” sunt acele construcþii pen-tru care Legea nr. 50/1991 prevedenecesitatea obþinerii unei autorizaþii deconstruire;

• ”Sisteme tehnice” sunt aceleconstrucþii sezoniere sau provizoriicare nu necesitã autorizaþie de con-struire ci doar aviz/ acord de amplasare,în cazul în care se realizeazã activitãþieconomice.

În aprecierea caracterului de închis/deschis al unui spaþiu, nu se va þinecont de:

• natura materialului din care sunt

confecþionaþi pereþii sau tavanul/plafonul/ acoperiºul. Oricare ar fimaterialul folosit la construcþia pereþilorsau tavanului (zidãrie, textil, lemn, folieplastic etc.) ºi oricare ar fi densitateamaterialului (material perforat etc.), atâttimp cât existã un tavan ºi cel puþin 2pereþi, spaþiul respectiv va fi considerat”spaþiu închis”;

• caracterul temporar sau perma-nent al pereþilor sau spaþiului. Dacã unelement de construcþie îndeplineºtefuncþia de ”perete” (limiteazã, separãsau izoleazã) ºi este vizibil, spaþiul dincare face parte va fi considerat ”spaþiuînchis” chiar dacã elementul respectivse poate plia, ridica etc. adicã esteperete doar temporar.

Spaþiile care au închideri lateralesau/ ºi acoperiº retractabile adicãstructuri care se pot plia, ridica, des-chide, deplasa, porni etc. astfel încât sãformeze temporar pereþi/ acoperiº, vorfi considerate:

• spaþii deschise atunci cândstructura este complet pliatã/ ridicatãetc. astfel încât peretele/ acoperiºul nueste deloc vizibil;

• spaþii închise atunci când structuraeste deschisã/ coborâtã.Spaþiul închis de la locul demuncã

Locul de muncã reprezintã loculdestinat sã cuprindã posturi de lucru,situat în clãdirile întreprinderii ºi/sauunitãþii, inclusiv orice alt loc din ariaîntreprinderii ºi/sau unitãþii la carelucrãtorul are acces în cadruldesfãºurãrii activitãþii.

În cazul în care într-o zonã a unuispaþiu pentru locuit se desfãºoarãactivitate economicã, atunci respectivazonã devine loc de muncã iar fumatuleste interzis.

Nu se va mai fuma în: spaþiile închisedin toate locurile de muncã: haleleindustriale, spaþiile de depozitare,birourile ºi camerele, sãlile de ºedinþã,sãlile de consiliu, holurile, coridoarele,toaletele, lifturile, balcoanele închise

etc.; în instituþiile publice centrale ºilocale; în unitãþi comerciale: magazine,expoziþii/ târguri în spaþiu închis, centrecomerciale, pieþe închise etc.; în resta-urante, baruri, cafenele, terase închi-se, unitãþi cele cu acces restricþionat,cazinouri, sãli polivalente etc.; în unitãþicultural-artistice, sportive, recreative; întoate mijloacele de transport încomun (unde nu se va mai putea fo-losi nici þigareta electronicã), autogãri,gãri, aeroporturi, peroane ºi refugiiînchise, taxiuri, maºina de serviciu,ambulanþã, inclusiv în cabina ºofe-rului, vatmanului, mecanicului de trenetc; în toate spaþiile din unitãþile deînvãþãmânt, medico-sanitare ºi deprotecþie a copilului, inclusiv în curteaunitãþilor; în locurile de joacã pentrucopii, indiferent dacã sunt amplasateîn interior sau exterior; în spaþiilecomune din clãdirile de locuinþe:holuri, lift etc.

2. Locuri unde se mai poatefuma

• Spaþiile publice în aer liber sauspaþiile de la locul de muncã:

- fãrã acoperiº sau cu acoperiº ºicu mai puþin de doi pereþi: curte,balcoane deschise, terase deschise,chioºcuri deschise etc.;

- delimitate de parapete oriparavane de delimitare, gãrduleþe dedelimitare, jardiniere, umbrele sauorice alt tip de mobilier stradal;

- care au închideri laterale sau/ ºiacoperiº retractabile ce formeazãtemporar pereþi ori acoperiº, dar doaratunci când structura de închidere estecomplet închisã/ strânsã astfel încâtperetele ori acoperiºul nu este vizibil:terasele, pavilioanele, chioºcurilecând au jaluzelele, uºile pliabile,elementele demontabile etc. pliate/închise în totalitate astfel încât spaþiuldevine deschis;

• Peroane, refugii, staþii ale mijloa-celor de transport în comun dacã suntdeschise sau au acoperiº ºi doar unperete;

rosu

ga

lben

alba

stru

neg

ru

pag. 2pag. 2

Acte necesare pentru atestarea ca asistent maternal profesionistActe necesare pentru atestarea ca asistent maternal profesionistActe necesare pentru atestarea ca asistent maternal profesionistActe necesare pentru atestarea ca asistent maternal profesionistActe necesare pentru atestarea ca asistent maternal profesionistConform Hot. nr. 679/2003 privind condiþiile de obþinerea

atestatului, procedurile de atestare ºi statutul asistentuluimaternal profesionist:

- cerere de evaluare a capacitãþii, (formular tipizat, se obþinede la sediul DGASPC Sibiu, Serviciul Management de Cazpentru Adulþi);

- curriculum vitae al solicitantului precum ºi motivele pentrucare doreºte sã devinã asistent maternal profesionist;

- copii legalizate dupã actele de studii ale solicitantului;- copie Livret de Familie a solicitantului;- copii legalizate de pe actele de stare civilã pentru solicitant

ºi membrii familiei acestuia (C.N., C.C., C.D., B.I./C.I.);- o scurtã prezentare a persoanelor cu care locuieºte

solicitantul, în care sã se menþioneze numele, prenumele ºidata naºterii acestora, precum ºi, dupã caz, gradul de rudeniecu solicitantul;

- certificate medicale eliberate de policlinica de care aparþin,care sã prezinte o evaluare completã a stãrii de sãnãtate a

solicitantului ºi a persoanelor cu care acesta locuieºte;- certificat de evaluare psihologicã solicitant ºi membrii familiei;- cazier judiciar al solicitantului ºi al persoanelor peste 18 ani,

cu care acesta locuieºte;- un document care sã ateste dreptul de folosinþã asupra

locuinþei, respectiv copie legalizatã de pe titlul de proprietate saude pe contractul de închiriere, declaraþia autentificatãa titluluidreptului de proprietate sau al contractului de închiriere prin careacesta recunoaºte solicitantului un drept de folosinþã asupralocuinþei, cunoscând specificul activitãþii pe care solicitantulurmeazã sã o desfãºoare ca asistent maternal profesionist,sau, dupã caz, copie legalizatã de pe contractul de subînchiriere,încheiat în condiþiile legii;

- declaraþie pe proprie rãspundere a solicitantului din care sãreiasã faptul cã nu desfãºoarã alte activitãþi independente dincare sã realizeze venituri;

- adeverinþe de venituri pentru membrii familiei solicitantului;- recomandãri/referinþe ale vecinilor, cunoscuþilor, rudelor,

precum ºi ale reprezentanþilor autoritãþii publice locale de ladomiciliul acestuia (Poliþia localã, Primãrie), cu privire la profilulmoral al solicitantului (minim 3 recomandãri);

- recomandãri/referinþe pentru ceilalþi membri adulþi ai familieisolicitantului (Poliþia localã, Primãrie, loc de muncã), cu privirela profilul moral al acestora (minim 3 recomandãri pentru fiecaremembru);

- caracterizãri ºcolare pentru copiii biologici ai solicitantului;- declaraþie pe proprie rãspundere datã de solicitant din care

sã reiasã faptul cã nu este decãzut din drepturile pãrinteºti;- declaraþii ale solicitantului din care sã reiasã faptul cã va

colabora cu familia biologicã/adoptivã a copilului, cã vamanifesta atitudini non-discriminatorii faþã de persoanele cunevoi speciale ºi faþã de minoritãþile etnice;

- declaraþii date de soþul/soþia ºi copiii proprii ai solicitantului,din care sã reiasã faptul cã vor colabora cu familia biologicã/adoptivã a copilului, cã vor avea atitudine non-discriminatoriefaþã de persoanele cu nevoi speciale ºi faþã de minoritãþile etnice;

Asistentul maternal profesionist (AMP) este persoanafizicã, atestatã, care asigurã prin activitatea pe care odesfãºoarã la domiciliul sãu creºterea, îngrijirea ºi educarea,necesare dezvoltãrii armonioase a copiilor primiþi înplasament.

Câteva din condiþiile pe care trebuie sã leîndeplineascã persoanele interesate sunt:

- Sã aibã capacitate deplinã de exerciþiu;- Sã aibã domiciliul în judeþul Sibiu ºi sã aibã acces la

servicii medicale ºi servicii educative;- Prin comportamentul sãu în societate, starea sãnãtãþii ºi

profilul psihologic, sã prezinte garanþii pentru îndeplinireacorectã a obligaþiilor care revin unui pãrinte, referitoare lacreºterea, îngrijirea ºi educarea copiilor sãi;

- Sã aibã în folosinþã o locuinþã care acoperã necesitãþilede preparare a hranei, igienã, educaþie ºi odihnã aleutlizatorilor sãi;

- Sã aibã minimum 10 clase;- Sã manifeste o atitudine non-discriminatorie indiferent

de vârsta copilului, apartenenþa etnicã, religie, stare de

Asistenþi maternali profesioniºti (angajaþi ai DirecþieiAsistenþi maternali profesioniºti (angajaþi ai DirecþieiAsistenþi maternali profesioniºti (angajaþi ai DirecþieiAsistenþi maternali profesioniºti (angajaþi ai DirecþieiAsistenþi maternali profesioniºti (angajaþi ai DirecþieiGenerale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului)Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului)Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului)Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului)Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului)

sãnãtate;- Sã fie dispusã ºi sã aibã capacitatea sã primeascã copil/

copii în plasament în regim de urgenþã, cu vârste cuprinseîntre 0 ºi 3 ani, având in vedere situaþia de risc.

- Mai multe informaþii referitoare la condiþiile de atestare caasistent maternal profesionist pot fi gãsite pe site-ul DGASPCSibiu- www.dasib.ro

NU POATE FI ASISTENT MATERNAL PROFESIONIST:- persoana care a suferit o condamnare prin hotãrâre

judecãtoreascã, rãmasã definitivã pentru sãvârºirea uneiinfracþiuni care ar face-o incompatibilã cu profesia de asistentmaternal profesionist;

- pãrintele decãzut din drepturile pãrinteºti sau cãruia i-aufost interzise sau limitate drepturile pãrinteºti prin hotãrârejudecãtoreascã rãmasã definitivã ºi irevocabilã;

- persoana care suferã de boli cronice psihice sau bolicronice transmisibile;

- persoana care are proprii copii daþi în plasament.Facilitãþile financiare acordate pentru creºterea ºi

îngrijirea copilului în asistenþã maternalã sunt:

- salariul asistentului maternal (minim pe economie - 1050lei/lunã);

- spor de 15% pentru al II- lea copil dat în plasament;- spor de 25% pentru plasamentul unui copil cu dizabilitãþi;- alocaþia lunarã de plasament în cuantum de 600 lei/

copil, iar dacã copilul este încadrat în grad de handicap,beneficiazã de alocaþie lunarã de plasament majoratã cu50%, respectiv 900 lei;

- alocaþia de stat pentru copil: - pentru copilul cu vârstapânã la 2 ani sau pana la 3 ani in cazul copilului cu handicap- 200 lei/luna;

- pentru copilul peste 2 ani - 84 lei/lunã;- pentru copilul peste 3 ani încadrat în grad de handicap -

168 lei/lunãPersoanele interesate trebuie sã se prezinte la sediul

Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Protecþia CopiluluiSibiu (Sibiu, str. Mitropoliei, nr.2), la Serviciul Managementde caz pentru Asistenþã Maternalã (tel.0269.23.20.66 int.43)pentru a primi toate informaþiile necesare ºi a fi consiliate despecialiºtii serviciului.

Nr. 04 / 04 martie 2016

Se recomandã efectuarea tratamentului fitosanitar latoate culturile agricole, livezi pomicole ºi viticole, pãºuni ºifâneþe împotriva ªOARECELUI DE CÂMP (Microtus arvalis)si pe suprafeþele pe care existã mai mult de 4 – 5 vetre deatac de ºoareci/ha.

Produs de protecþie a plantelor omologat: 1. BROMAKOL- 25-50 g momeli/galerie activã

Perioada optimã de tratament: - Când talia vegetaþieiierboase este de 5 - 8 cm – pânã la distrugerea populaþieide ºoareci.

Alte recomandãri : - suprafeþele tratate se vor semnalizacu plãcuþe inscripþionate “TEREN OTRÃVIT”; - se interzicepãºunatul cât timp sunt prezente momelile pe teren.

Mãsuri agrotehnice: - distrugerea prin praºile a galeriilorºi cuiburilor de rozãtoare; - blocarea cãilor de acces sau deextindere a rozãtoarelor în culturile învecinate prin brazdeadânci sau ºanþuri în jurul culturilor.

Înainte de utilizarea produsului de protecþie a plantelorcitiþi cu atenþie prospectul acestuia !

Buletine de aver Buletine de aver Buletine de aver Buletine de aver Buletine de avertizaretizaretizaretizaretizareNr. 03 / 02 martie 2016

Staþia de prognozã ºi avertizare din cadrul OficiuluiFitosanitar Sibiu, recomandã efectuarea tratamentuluifitosanitar la cultura de MÃR, PÃR împotriva: gãrgãriþei florilorde mãr ºi pãr (Anthonomus pomorum, Anthonomus pyri) ºifãinãrii (Podosphaera leucotricha).

- Tratamentul este curativ. - Insecticidul se va utiliza numai pe parcelele (pomii)

unde existã rezervã biologicã (P.E.D = 1-2 adulþi pe pom).

- Pentru combaterea agenþilor de dãunare menþionaþi,se recomandã utilizarea produselor de protecþie a planteloromologate:

1. CALYPSO 480 SC 0,02% + SULFOMAT 80 PU 0,3%

Perioada optimã de tratament: Când 10 – 15 % dinmugurii florali sunt dezmuguriþi (bracteele sunt distanþateºi la vârf se vede uºor culoarea verde argintiu).

Alte recomandãri: - Tratamentul se va termina în 3 - 4 zile.

- Perioada de tratament – se va prelungi cu numãrul dezile nefavorabile stropirii (ploi, temperaturi mai mici de 60C).

- PENTRU COMBATEREA FÃINÃRII, POT FI UTILIZATE ªIALTE PRODUSE DE PROTECÞIE A PLANTELOROMOLOGATE (MICROTHIOL SPECIAL 0,3% sau THIOVITJET 80 WG 0,3% sau KUMULUS DF 0,3%…).

- Înainte de utilizarea produselor de protecþie a plantelorcitiþi cu atenþie prospectul acestora !

- Pentru combaterea agenþilor de dãunare menþionaþi, serecomandã aplicarea mãsurilor de igienã culturalã -respectiv tãierea ºi arderea lãstarilor atacaþi de fãinare.

- Tãierea lãstarilor se va executa cu cel puþin 5 cm mai josde locul unde se observã atacul de fãinare, pentru eliminareaochilor ce au putut fi infectaþi de la lãstarul bolnav.

- Pentru limitarea populaþiei de gãrgãriþe - tãierea ramuriloruscate, rãzuirea scoarþei la pomii bãtrâni, iar în perioadaapariþiei adulþilor, dimineaþa (când gãrgãriþele sunt amorþite)scuturarea pomilor ºi distrugerea gãrgãriþelor colectate.

Legea care interzice fumatul în spaþiile publiceLegea care interzice fumatul în spaþiile publiceLegea care interzice fumatul în spaþiile publiceLegea care interzice fumatul în spaþiile publiceLegea care interzice fumatul în spaþiile publice

Din, 17 MarDin, 17 MarDin, 17 MarDin, 17 MarDin, 17 Martie 2016, a intrat în vigoare Legea Antifumattie 2016, a intrat în vigoare Legea Antifumattie 2016, a intrat în vigoare Legea Antifumattie 2016, a intrat în vigoare Legea Antifumattie 2016, a intrat în vigoare Legea Antifumaturmare din pag.1• Parcuri, în afara locurilor

de joacã pentru copii;• Locuinþã, inclusiv orice

spaþiu închis în care nu sedesfãºoarã activitate econo-micã (nu este loc de muncã);

• Alte spaþii unde se desfã-ºoarã evenimente personaleprecum corturile, terasele,pavilioanele, dar care nu suntloc de muncã (nu se desfã-ºoarã activitate economicã).

Obligaþii aleadministratorilor despaþii publice închise ºide locuri de muncã

Administratorii au obligaþiade a elabora ºi de a pune înaplicare regulamente interneprin care se interzice fumatulîn spaþiile închise din respec-tivele spaþii. Totodatã, trebuiesã marcheze spaþiile menþio-nate cu indicatoare cu mesajul„Fumatul interzis” ºi cu sim-bolul internaþional, respectivþigareta baratã de o linietransversalã.

Regulamentele internetrebuie sã conþinã prevederi

prin care se interzice fumatul înspaþiile închise de la locul demuncã ºi sancþiuni pentruîncãlcarea interdicþiei de afuma. Stabilirea sancþiuniloreste atributul angajatorului caretrebuie sã se asigure cãsancþiunile sunt proporþionaleîn raport cu fapta sãvârºitã.

Deoarece Legea nr. 15/2016stabileºte cã încãlcarea inter-dicþiei de a fuma este o abateredisciplinarã gravã, angajatoriivor putea sã recurgã lasancþiuni precum desfacereacontractului individual de mun-cã sau chiar plata unor despã-gubiri care sã acopere preju-diciul cauzat prin încãlcarearegulilor privind fumatul (deexemplu în situaþia în carenerespectarea interdicþieifumatului a cauzat prejudiciiangajatorului - de imagine orimateriale).

Pentru o bunã implementarea legii, se recomandã caadministratorii de spaþii publiceînchise ºi locuri de muncã sãafiºeze lângã indicatorul cu„Fumatul interzis” numãrul detelefon al celei mai apropiateunitãþi de poliþie localã sau

structuri de poliþie în localitãþileîn care unde nu existã poliþielocalã.

SancþiuniUn angajat poate fi

sancþionat pentru cã fumeazãîntr-un spaþiu închis de la loculde muncã de cãtre:

• angajator, prin regulamen-tul intern în care sunt prevãzutesancþiuni interne (în confor-mitate cu Codul Muncii) pentrunerespectarea interdicþiei de afuma la locul de muncã;

• reprezentant al PoliþieiLocale sau MAI atunci cândacesta constatã, în cadrul uneiacþiuni de control, cã angajatulfumeazã într-o zonã în carefumatul este interzis.

Sancþiunile ce pot fi stabilitede angajator sunt sancþiuniledisciplinare prevãzute în Codulmuncii:

• avertismentul scris;• retrogradarea din funcþie

(cu acordarea salariului cores-punzãtor funcþiei în care s-adispus retrogradarea) pentru oduratã de cel mult 60 de zile;

• reducerea salariului debazã pe o duratã de 1-3 luni cu

5-10%;• reducerea salariului de ba-

zã ºi/sau, dupã caz, ºi a indem-nizaþiei de conducere pe operioadã de 1-3 luni cu 5-10%;

• desfacerea disciplinarã acontractului individual demuncã.

Cu excepþia avertismentuluiscris, toate celelalte mãsuridisciplinare necesitã efectu-area unei cercetãri disciplinareînainte de a fi aplicate.

O persoanã juridicã poate fisancþionatã:

• de cãtre un reprezentantal Poliþiei Locale sau MAI atuncicând acesta constatã, în cadrulunei acþiuni de control, cã an-gajaþii sau/ ºi cetãþenii fumeazãîntr-un spaþiu în care fumatuleste interzis;

• de cãtre inspectorii de mun-cã din cadrul inspectoratelorteritoriale de muncã atuncicând aceºtia constatã cã suntîncãlcate prevederile art. 39alin. (9) lit. e) din Legea secu-ritãþii ºi sãnãtãþii în muncã nr.319/2006, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare. Tot-odatã, aceºtia sunt abilitaþi sãverifice dacã regulamentul

intern cuprinde prevederi refe-ritoare la rãspunderea disci-plinarã a salariaþilor pentrunerespectarea prevederilorLegii nr. 15/2016.Legea prevedesancþiuni pentru:

• Persoanele fizice carefumeazã în spaþiile în carefumatul este interzis: amendãcontravenþionalã de la 100 la500 de lei;

• Persoanele juridice careadministreazã spaþiile în carefumatul este interzis: amendãcontravenþionalã de 5000 lei(prima abatere), amendãcontravenþionalã de 10.000 leiºi suspendarea activitãþii pânãla remedierea situaþiei (a douaabatere), amendãcontravenþionalã de 15.000 ºiînchiderea unitãþii la urmã-toarea abatere.Sancþiunile vor fiaplicate:

• de cãtre reprezentanþiiPoliþiei Locale sau ai Ministe-rului Afacerilor Interne (PoliþiaRomânã, Jandarmeria, IGSU,Poliþia de Frontierã), atuncicând angajaþii sau/ºi cetãþenii

fumeazã într-un spaþiu în carefumatul este interzis;

• de cãtre inspectorii demuncã din cadrul inspec-toratelor teritoriale de muncãîn cazul în care aceºtiaconstatã cã sunt încãlcateprevederile art. 39 alin. (9) lit.e) din Legea securitãþii ºisãnãtãþii în muncã nr. 319/2006, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare, ºi/saudacã în regulamentul intern nusunt cuprinse prevederireferitoare la rãspundereadisciplinarã a salariaþilorpentru nerespectarea preve-derilor Legii nr. 15/2016.

Sesizarea încãlcãrii legii sepoate face de cãtre angajaþisau/ºi cetãþeni prin:

• apelarea numãrului detelefon al poliþiei locale sau alreprezentanþilor locali ai MAI înlocalitãþile în care nu existãpoliþie localã;

• apelarea inspectoratuluiteritorial de muncã, în cazul încare angajatorul nu are ela-borate/completate regula-mentele interne conform art.5 din Legea nr. 15/2016.

rosu

ga

lben

alba

stru

neg

ru

pag. 3pag. 3

Eventua le le g re`e l i de redac ta re apar \ in ed i to ru lu i ` i t i pogra f ie i .Even tua le le g re`e l i de redac ta re apar \ in ed i to ru lu i ` i t i pogra f ie i .Even tua le le g re`e l i de redac ta re apar \ in ed i to ru lu i ` i t i pogra f ie i .Even tua le le g re`e l i de redac ta re apar \ in ed i to ru lu i ` i t i pogra f ie i .Even tua le le g re`e l i de redac ta re apar \ in ed i to ru lu i ` i t i pogra f ie i .

Pagin[ real izat[ de col . ( r ) Ioan PãreanPagin[ real izat[ de col . ( r ) Ioan PãreanPagin[ real izat[ de col . ( r ) Ioan PãreanPagin[ real izat[ de col . ( r ) Ioan PãreanPagin[ real izat[ de col . ( r ) Ioan Pãrean

Notã: Începând cu acest numãr al ziarului ORLAT-Info publicãm, în integralitate, prima monografie a comunei Orlat scrisã ºi tipãritã în anul 1895 de cãtreînvãþãtorul-dirigent (directorul ºcolii) Romul Simu.

MONOGRAFIA COMUNEI ORLMONOGRAFIA COMUNEI ORLMONOGRAFIA COMUNEI ORLMONOGRAFIA COMUNEI ORLMONOGRAFIA COMUNEI ORLAAAAATTTTTSCRISÃ DE Romul SimuÎNVÃÞÃTOR ÎN ORLAT

Lucrare premiatã cu premiul I., de 25 de coroane, la concursul publicat de tinerimea românã din Sibiu pentru monografiile comunelor comitatului SibiiuRetipãrire din „FOAIA POPORULUI“ SIBIU

INSTITUT TIPOGRAFIC, T. LIVIU ALBINI 1895 În toamna anului 1894, un grup de tineri români din Sibiu, anume dnii: T.L. Albini, Emil

Borcia, Liviu Brote, Il. Banciu, I.Doleanu, Ilie Dopp, A. Dordea, I. Grecu, G. Moldovan, I.Moþa, I. Russu-ªirianu, I. Stoica, Vict. Tordãºianu, E. Verzariu ºi I. Ursu de Margine, - au luatîntre sine hotãrârea sã publice un concurs cu premii monografiile economice ale comunelordin comitatul Sibiiu, contribuind cu toþii pentru coperirea premiilor. S-a publicat concursulîn «Tribuna» (numãrul 131 din anul 1894) ºi «Foaia Poporului» (nr.40 din 1894), urmareacãruia a fost, cã s’au pregãtit monografiile economice a treisprezece comune din comitatulSibiiu.

Iar la ruga tinerilor de mai sus, domnii profesori de la seminarul din Sibiiu, Dr. D. P.

Barcianu ºi Dumitru Comºa, închiºi în vremea asta în Vaþ pentru «Memorand», au avutbunãtatea a primi, ca Domnia lor sã recensioneze lucrãrile sosite, designând pe cele depremiat. Pãrerii date de dînºii s’a potrivit apoi tinerimea sibiianã la votarea premiilor.

Rezultatul acestui concurs e ºi monografia de faþã.Asupra acestei lucrãri, juriul examinator din Vaþ, domnii profesori Dr. D.P. Barcianu ºi

Demetriu Comºa, au adus urmãtoarea judecatã:„Lucrarea e fãcutã dupã o bunã împãrþire, cu multã diligenþã, ºi lãudabil zel. ªi limba

ºi stilul sunt, cu puþine excepþii, destul de bine netezite. Este, dintre lucrãrile examinate,cea mai bine succeasã !“

urmare din numãrul trecut

urmare în numãrul viitor

27. Jocul, cântecele,chiuiturile, bocetele,poveºtile, glumele

Precum se deosebeºte Ro-mânul de alte naþii prin portul,obiceiurile ºi credinþele sale,aºa se deosebeºte ºi prin jocul,cântecele, chiuiturile, bocetele,poveºtile ºi glumele sale.

La veselie omului îi vine sãjoace, adecã la veselia inimiiia parte ºi trupul prin anumitemiºcãri ºi învârtiri. La Crãciun,dupã-cum am mai pomenit,este un joc cãluºeresc cu bâtaºi fãrã fete. Jocul cel mai obici-nuit însã este cel cu fete (femei),mai cu seamã cu douã.

El se face prin învârtire iutespre stânga ºi dupã un timpspre dreapta; învârtind femeile(fetele) ºi pe sub mânã. Joculse face în Dumineci ºi sãr-bãtori, cu deosebire la cârci-mã, apoi la ospeþe, în ºezãtoriºi la alte veselii.

Dipla e care miºcã ºiînferbântã inima pentru joc.Diplaºii români nu sunt încomunã; sunt însã zeci defluieraºi, cari încã þin locul diplei.

În joc de regulã se strigãsau se chiueºte.

La ficiori care nu strigãLe zic fetele tãlpigã;La ficiori care nu joacãLe zic fetele dîrloagã!Aceste strigãturi sunt multe,

sunt nenumãrate aici, ºi în elese aratã cu deosebire fireaglumeaþã ºi totodatã batjocori-toare (humoristicã ºi satiricãa Romînilor noºtri.

În serile lungi de iarnã sespun poveºti cu Zmei ºi Bã-lauri, cu Fãt-Frumos, cu Câmp-Haida-câmp, cu Ficior-Înflorit,cu Ileana-Cosânzana, cuSfânta–Vinere, cu Sfarmã-Peatrã, cu Stîmbã-Lemne, cuPipãruº-Petru, cu Crai ºiÎmpãraþi, anume: cu Împãratul-Roºu, cu Împãratul-Verde º-a.

Toate aceste sunt foartefrumoase ºi drãgãlaºe ºi nute mai saturi a le asculta.

Prin ele ni se aduce aminte,ca printr-un vis, de faptelevitejeºti ale strãmoºilor noºtri,care tãiau capetele bãlaurilor,adecã ale duºmanilor lor ºicare în asemãnare cu noi aparca niºte uriaºi; în ele se maidescriu ºi credinþele ºi obi-ceiurile strãmoºilor noºtri,toate într-un chip atrãgãtor ºiprea plãcut.

Vrednice de pomenit suntdoinele jalnice fel ºi fel ale lo-cuitorilor de aici, cum ºi boce-tele, prin care se cânta femeiledupã iubiþii lor rãposaþi. Acestedin urmã merg tot cam pe ocoardã, în ce se þine pe verssau melodie, vorbele însãsunt foarte deosebite. Melo-diile pentru doinã sunt tarenumeroase ºi mult nuanþateunele de altele.

Cântãreþi vestiþi nu sunt.Peste tot nu afli aici acel glasdeschis ºi dulce, spre pildã,cum e la locuitorii – din OcnaSibiului. Aici, precum cred, ebine a pomeni, cã mai cu sea-mã dela desfiinþarea graniþei,din 1851, pân' în timpurile maideaproape a fost multã îndes-tulare; deci jocul, cântecileº.c.l. au avut un rol destul deînsemnat. De pe la 1880 însãdãm din rãu în mai rãu.Venitele se împuþineazã, datelede tot felul cresc ºi luxul (fala)prinde rãdãcini.

28. LimbaMai mult încã ca prin port,

credinþe, obiceiuri, joc,cântece, poveºti ºi bocete, sedeosebeºte o naþie de alteleprin limba sa. Aceasta, fiindhaina spiritului, exprimã cuge-

tele, simþãmintele ºi dorinþelenoastre.

Precum se schimbã pe înce-tul unele trãsuri ale portului,unele credinþe ºi obiceiuri, totaºa s'a schimbat ºi seschimbã neîncetat ºi limba.

Iar limba noastrã dela veni-rea cu împãratul Traian aici,adecã de aproape 1800 de ani,s'a schimbat mult prin atin-gerea ºi împreunã vieþuirea cualte neamuri, cum au fost Dacii,Goþii, Slavii, Maghiarii, Saºii ºialþii. Multe vorbe am luat delaaceste popoare ºi am înlocuitprin ele pe ale noastre de baºti-nã. Astfel cã limba noastrã, cumse vorbeºte acum în deose-bitele þeri, þinuturi ºi chiar comu-ne, este destul de împestriþatãcu vorbe strãine. E drept, cã nicin'a fost pânã acum chip de anetezi limba, de a curãþi-o, pecât se poate de vorbe strãine.

Lãþirea culturii prin ºcoale,prin cãrþi ºi gazete va face ne-greºit cu timpul ca limba noas-trã literarã sã se cunoascãpretutindenea. Dar pânã atuncisã vedem care sunt particu-laritãþile mai însemnate alelimbii noastre în Orlat.

Poporul de aici preface pe fîn h, de pildã: hierbe în loc deferbe, hier în loc de fer, hiarã înloc de fiarã, hir în loc de fir º.c.l.

V se preface uneori în h d.e.:hulpe în loc de vulpe.

V se preface adese în gh d.e.:ghin în loc de vin, ghine în locde vine.

În comunele vecine: Gurarîuluiºi Cacova v la începutul cuvântuluipiere, aºa se zice iin în loc de vin,iitele în loc de vitele º.a.

Bi se rosteºte ca ghi, de pildãghine în loc de bine, corghi înloc de corbi, cerghi în loc decerbi.

Pi se rosteºte ca chi, d.e.:chiept în loc de piept, chicior înloc de picior. Pluralul dela lup,copil, popã º.a. se zice luchi,cochii, pochi.

Mie, miel, miere, lumini º.a.se rosteºte ca nie, niel, niere,lunini.

Se zice sclugã, sclãninã,sclab în loc de slugã, slãninã,slab º.a.

Se zice: oamenii doarme,copiii scrie º.a. în loc deoamenii dorm, copiii scriu.

În loc de eu sunt se zice ioesc ºi io's.

Se zice mai departe parã înloc de pearã (fructul pãrului); iarîn loc de: el trebue sã piarã, sãpieie, se zice el trebuie sã cheie.

Articlul l nu se aude nici-oda-tã în vorbirea poporului; iardupã articlul le se pune tot-deauna încã un a, s.e.: omu,mãru, plopu în loc de omul,mãrul, plopul ºi fratelea, oilea,sângelea în loc de fratele, oile,sângele.

Se zice: era sã-l omere în locde sã-l omoare.

Se zice: aceastã cârpã-i a luAna, a lu Mãrie, în loc de a Anei,a Mariei, º.a.

Se zice: merg a munte în locde la munte.

Bine se zice între altele, almeu, al tãu, al lui, al nostru, alvostru, al lor, pe când în multepãrþi poporul zice a mieu, a teu,º.c.l. ºi în plural, ale mele, alenoastre în loc de a mele, anoastre.

Se zice mai departe tatu în locde tata, sor, nor în loc de sorã,norã; iar babu, se zice la un fratemai mare, neniu la moº.

Dar nu e locul aici de a spunetoate particularitãþile graiuluivorbirii în comuna noastrã. Maiamintesc numai, cã din timpulgraniþei au rãmas în limbãmulte vorbe nemþeºti, s.p.:rechãl, în loc de mânecar sausuman, ºtrimfi în loc de ciorapi,rigãl în loc de ridicãtor (la uºe),þaigãr în loc de arãtãtor (lacioas), ºtück în loc de bucatã,

fleºer în loc de mãcelar, ºclaisîn loc de canal ºi alte multe.

Probã de limbã«Ieri am fost cu neniu ºi cu o

sor la ghie. Tatu s'o dus amunte. Scluga o fost în Sîghiu,babu la ºclais, mama o fãcutchitã, o spãlat hainelea ºi ocârchit ºtrinchii. Buna nu merede acasã, ia-i beteagã, stã sãcheie de chept ºi de-aghia i-oavut grije lu’ Ana.

Asearã când am vint toþi acasã,þaigãrul iel nic era pe nouã.

Tatu ni-o vorghit, cã o vãstchiar când urla în sat trei hulchi,doi luchi ºi mulþi corghi ºivulturi. Un cochil fugea sã seomere.

Neniu dela ºtecuit (pãruit) n'omai fost la ghie, îl durea rãuchicioarelea. Io am zis: «iescostãnit» ºi am scos sclãninaºi chita din straiþã. Soru mea oluat în spate recãlu, care eraacãþat de rigãl, cã o înhioratofrigurilea. Scluga o vândutfostãnilea ºi dechelilea, s'o dusla ºnaidãr, la un fleºer ºi la unboldaº. o cumpãrat un punt delunini, lui un cheptar, la tatuochinci ºi nie o parã frumoasã.

Am cinat, am zîs ucinaºileaºi la unsprece ne-am pus lahodinã».

29. Cetatea ºi zidulDela Orlat înspre Apus-Miazã-

noapte este dealul numitCetate, din care azi se scoatepeatrã de var ºi de zidit, ºi subcare se aflã ºi cuptoarele devar ale comunei.

Partea din sus a acesteiaestre oablã. Ceva mai la vale,de trei pãrþi este locul mai eºitîn lãturi ca niºte umeri; de cãtrãMiazã-Noapte-Rãsãrit se vãdchiar doi umeri de aceºtia. Aicia trebuit sã fie în timpuriletrecute vre-un castel, deºi urmede zid nu se vãd ºi nici în scri-sori nici în amintirea poporuluin'a rãmas nimic în aceastãprivinþã. Tot înspre Apus-Miazã-noapte, în legãturã cu Cetateaeste Cetatea-cea-lungã, undedeasemenea nu se vãd urmede zidiri. Se vãd însã urme dezid în dealul cu mult mai înaltca cele douã numite mai nainteºi tot în acea direcþiune. Acestdeal se numeºte Zid. Aici atrebuit sã fie un castel. Locul epotrivit pentru apãrare ºiobservare în toate pãrþile.

Se pomeneºte în unelescrisori vechi, cã acelea ar fi fostale unui personagiu numit GrofDalen von Orlatburg. E cuputinþã sã fi fost aici iobãgieînainte de înfiinþarea graniþei.Nimic apriat însã ºi sigur nuse ºtie. Documentele scrisedin trecut nu s-au grijit. ªi dacãse va afla cu timpul ceva, sepoate numai din archivelesãseºti. Dar când ? ºi cum? ealtã întrebare.

30. Starea casseicomunale la fineaanului 1893

I. Venite1. Pretensiuni restante - fl.

2023.562. Interese restante dupã

pretensiuni active - 1299.943. Interese de întârziere dupã

interese restante -132.454. Anticipaþiuni ºi spese de

cãlãtorie pânã la rebonificarerespective computare - 34.25

5. Percepþiuni - 6588.606. Drepturi împreunate

cuvenite; percepþiuni ce resultãdela administrare ºi din taxe -261.32

7. Venitul dupã capitaleleactive - 410.11

8. Taxe dupã încassareadãrii - 24.14

9. Competenþe pentru susþi-nerea pardoselii - 39.96

10. Din fondul pompierilor,din capitalul depus la cassa depãstrare - 300.-

11. Din capitalul depus lacassa de pãstrare - 500.-

_____________________________________Suma venitelor - fl. 11614.33Din ei solviþi - 9686.71Restanþã - 2346.43

II. Spese1. Salarele ºi remuneraþiu-

nea organelor comunale -2038.32

2. Spese cu posesiuneacomunalã - 2872.09

3. Spese administrative -589.54

4. Spese cu încassarea dãrii- 8.-

5. Dare de consum -12.206. Dotaþiuni ºi ajutoare - 221.-7. Replãtire de împrumuturi

-1273.828. Erogaþiuni neprevãzute -

185.589. Capitale elocate -1897.36Suma speselor - fl.9098.21

Specificarea mai amãnun-þitã a unor venite comunale

1. Arenda mãcelarilor fl.100.-

2. Arenda pãºunatului 1198.-3. Taxe de pãºunat 975.4. Prevaricaþiuni de pãduri

288.225. Arenda cuptoarelor de var

751.-6. Arenda petrii de rîu 68.607. Arenda tîrgului 42.108. Arenda dreptului de vânat

45.459. Arenda dreptului de

pescuit 45.1710. Taxe dupã tauri, veri º.a.-

128.8511. Interese dupã hârtii de

valoare - fl. 222.7512. Ratele de anuitate dupã

pretensiunea faþã de persoane-410.11

13. Taxe dupã încasareadãrii -24.14

14. Pentru susþinerea pardo-selii - 39.96

15. Capitale încassate,depuneri primite prin fondulpompierilor - 300.-

16. Dela cassa de pãstrare -500.-

Specificarea mai amãnun-þitã a unor spese comunale

1. Judele are salar ºi diurne- fl. 100.-

2. Vice-judele - 15.-3. Colectorul de dare - 45.-4. Cassarul - 50.-5. Vormanul (inspectorul de

câmp) -30.-6. Poliþaiul - 15.-7. Doi juraþi preþuitori - 30.-8. Tutorul orfanal - fl. 15.-9. Medicul cercual - 180.-10. Douã moaºe - 40.-11. Notarul salar - 400.-12. Notarul relut de cuartir -

60.-13. Notarul relut de lemne -

64.-14. Notarul cambiaturã- 52.-15. Cambiaturã - 34.-16. Pauºal de cancelarie -

60.-17. Recuisite de scris - 7.9118. Remuneraþiune - 50.-19. Pauºal pentru scriitor -

120.-20. Adjunctul notarial - 37.4521. Servitorul comunei (pâr-

garul) - 72.-22. Pãzitorii de noapte - 140.-23. Pãzitorul de pãdure - 80.-24. 80.-25. 30.-26. 30.-27. Învãþãtorul adjunct 110.-28. Cantorul - 25.-29. Ciurdarul - 25.-30. Fondul de pensiune

notarial - 10.-

31. Încãlzitorul cancelariei -fl. 42.94

32. Reluþ de lemne pentruºcoalã - 67

33. Preotul - 90.-34. Legi ºi ziare - 29.9535. Reparãri - 291.-36. Accesiune la fondul de

pãdurit - 252.1637. Pãdurarul Simion Mãrgi-

nean - 42.-38. Coltura pãdurarilor - 153.3839. Planul de exploatare al

pãdurilor - 1180.7740. Dare erarialã - 631.9941. Echivalent - 235.8342. Dare de drum - 74.6043. Arunc municipal - 10.-44. Susþinerea ºi cumpã-

rarea vitelor de prãsila - 567.0445. Instrumente - 2.5046. Spese cu sãracii - 20.-47. Spese cu încassarea

darilor - 8.-48. Dare de consum - 12.2049. Anuitate la cassa de

pãstrari -1273.8250. Erogaþiuni neprevãzute -

fl. 185.6851. Hingherul comunal-12.-III. Fondul sãracilor este de

680 fl.IV. Fondul pompierilor de 730 fl.V. Fondul ºcoalei e de 700 fl.

ºi o stupinã în preþ de 1200 fl.,total 1900 fl.

VI: Fondul bisericii e de 5500 fl.

31. Institutul de credit ºieconomii „Brãdetul“

În Maiu 1893, la stãruinþadomnului Dr. Ilie Beu, pe atuncimedic cercual în loc, s-a încer-cat fundarea unui institut decredit. Stându-i în ajutor domnii:Alexandru Drãgan, notar co-munal; Ludovic Pesamosca,proprietar; Romul Simu, învã-þãtor-dirigent ºi al doilea învã-þãtor, mult regretatul NicolauGrancea, s-au fãcut toatepregãtirile de lipsã, astfel cã în2 iulie 1893 s-a putut þineadunarea generalã de con-stituire. Capitalul de fundare afost de 2500 fl..

Cu sfârºitul acestui an(1894) se încheie cel dintâiubilanþ. În timp de un an ºi 4½luni a învîrtit peste 25.000 fl.,adecã 50.000 coroane. Insti-tutul, fiind în mâini bune, pros-pereazã, ºi credem, el va fi obinecuvântare ºi pentru popor,dela care acum numai atâta secere, ca numai în casuri demare lipsã ºi bine chibzuindtoate împregiurãrile, sã facãîmprumuturi. Pentru-cã împru-muturile se fac uºor, dar seplãtesc cu greu!...

Cumpãnirea cu înþelepciunea lucrurilor, fãrã îndoealã, esteºi în aceastã privinþã aconducãtorilor societãþii. Ei îºivor face datoria.

32. Venitul din hotar ºialte venite

Grâul aduce cam - fl.18.000Sãcara - 3.360Paiele de toate soiurile - 4.500Ovãsul - 1.000Orzul -.500Cânepa -.300Trifoiul -.384Mãzerichea -.500Cucuruzul - 4.000Crumpenele (cartofii) -

fl.3.000Napii de nutreþ -.100Bostani - 4.000Uleul - 1.000Fasolea -.450Cânepa de sãmânþã -.250Pâºii de cucuruz - 1.500Fasolea cea verde -.500Fãnul ºi otrava din fãneþe - 35.000Nutreþ din grãdini - 5.000Poamele din grãdini -3.000Pãºunatul - 5.000

Vinul - 2.000Poamele din vii - .200Scândurile, bârnele

vãndute - 30.000Lemnele de foc ºi de lucru

folosite acasã - 12.000Bovine vãndute - 4.000Oile ºi caprele vîndute -

1.200Laptele consumat la case

socotit în bani - 8.000Laptele de oi ºi capre,

brânzã º.c.l. consumate lacase ºi lâna pentru haine -7000

Rîmãtori, carne, unsoare -16.000

Galiþe, ouã, pui, penefolosite la case-3.000

Peatra de var, de zidit ºi depardosit-2.000

Cãrãuºii - 1.000Venitul curat dela cele 3

mori (cea de sitã nu macinãbucate din loc, ci aduse dinSibiiu ºi alte pãrþi, ºi acolo seºi consumã ce se macinã) -1.100

Venitul curat dela piuã ºijoagãre - 2.000

Salarul meseriaºilor dinfabrici (aceºti bani vin delastãpânii fabricilor, cari nu suntdin Orlat)- 5.000

Cãrturarii, ale cãror salarenu se trag din comunã - 1.400

Cârcimarii câºtigã delastrãini -.300

Alþi bani, câºtigaþi din afarã(adecã întraþi în comunã) dezilieri, meseriaºi º.a. - 1.200

Laolaltã - fl.198.680Adicã aproape - 200.000 fl.Din aceste 200.000 florini

sunt a se socoti pentru tre-buinþele oamenilor vre-o 120de mii, iar pentru trebuinþeleanimalelor vre-o 80 de mii.

De un locuitor s-ar veni cam70 fl. pe an, iar de animalsocotind unul cu altul, afarã degaliþe ºi stupi, cam 17 fl..

Socotind dupã familii, s-arveni pentru oameni ºi animale,de familie vre-o 450 fl..

Pentru oameni din o familie:270 fl. ºi numai pentruanimalele unei familii 180 fl..

Dacã am socoti starealucrului ºi din altã parte, d.p.:Preþul pãmãntului roditor dinhotarul întreg cu 60 fl. jugãrul,am cãpãta vre-o fl. 600.000.

Locuinþele, ºurile, grajdurile,gardurile º.a. fac împreunã vre-o -100.000

Vitele vre-o - 100.000Oile vre-o - 12.000Caprele ºi râmãtorii - 20.000Galiþele - 2.000Stupii - 2.000Am ajunge la - fl.836.000Aceºti bani puºi cu dobân-

dã de 4½ la sutã ar aduce defamilie cam 85 fl., de persoanã22 fl.

Prin urmare munca oame-nilor s'ar rãsplãti în bani,socotind ºi copiii, de cap cap48 fl. la an; iar munca oame-nilor cu a vitelor, face cam 365fl. de familie pe an.

Pãmânt, vite, om ºi muncã,iatã cele patru vorbe care nedau a înþelege întreg rostultraiului omenesc; ºi îndeosebimunca economului, prin careel agoniseºte pentru sine,cum ºi pentru toþi dintre care,poate, mulþi în toatã vieaþa nuse gândesc mãcar odatã lavrednicia economilor; munca,despre care zice poetulAlexandri:

„Sfântã muncã dela þarã,isvor de îmbogãþire,

Tu legi omul cu pãmântul îno dulce înfrãþire!“

rosu

ga

lben

alba

stru

neg

ru17/26.02.2016 aprobarea indicatorilor tehnico - economici pentru obiectivul

de investiţie nouă ”Construcţie bazin coagulare cu echipament staţie apă”

9

16/26.02.2016 modificarea art. 1 al H.C.L. nr. 61/2015 privind aprobarea realizării demersurilor necesare în vederea îndeplinirii obiectivului de investiţie nouă “Modernizare reţele străzi în localitatea Orlat, comuna Orlat, judeţul Sibiu”

9

15/26.02.2016 aprobarea participării Comunei Orlat la implementarea proiectului ,,Marketingul turismului în Mărginimea Sibiului”

9

14/26.02.2016 aprobarea normativelor privind consumul lunar de carburanţi pentru autoturismul din parcul auto al Comunei Orlat

9

13/26.02.2016 constatarea de către Consiliul Local al Comunei Orat, judeţul Sibiu a încetării de drept, a unui mandat de consilier local din cadrul autorităţii deliberative din Comuna Orlat

912/26.02.2016 aprobarea execuţiei bugetare pe trimestrul IV anul 2015 911/26.02.2016 alegerea preşedintelui de sedinţă 9

Nr. HCL/data adoptării

Titlul hotărârii Nr de voturi

adoptate

pag 4pag 4

Fondator :Fondator :Fondator :Fondator :Fondator : pr imar pr imar pr imar pr imar pr imar Aure l GâþãAure l GâþãAure l GâþãAure l GâþãAure l Gâþã º i º i º i º i º i Consiliul Local Orlat Consiliul Local Orlat Consiliul Local Orlat Consiliul Local Orlat Consiliul Local OrlatAdmin is t ra þ ie :Admin is t ra þ ie :Admin is t ra þ ie :Admin is t ra þ ie :Admin is t ra þ ie : re ferent re ferent re ferent re ferent re ferent TTTTTamaraamaraamaraamaraamara Cânean Cânean Cânean Cânean Cânean

Tiparu l executa t laT iparu l executa t laT iparu l executa t laT iparu l executa t laT iparu l executa t laTIPOTRIB SibiuTIPOTRIB SibiuTIPOTRIB SibiuTIPOTRIB SibiuTIPOTRIB SibiuLe dLe dLe dLe dLe dorim sã creascã sãnãtorim sã creascã sãnãtorim sã creascã sãnãtorim sã creascã sãnãtorim sã creascã sãnãtoºioºioºioºioºi

alalalalalãturi de pãrinþ i iãturi de pãrinþ i iãturi de pãrinþ i iãturi de pãrinþ i iãturi de pãrinþ i i lor ! lor ! lor ! lor ! lor !

Primăria Comunei OrlatPrimăria Comunei Orlaturează bun-venit urează bun-venit

noilor născuţi:noilor născuţi:

Primãria Comunei Orlat transmite famiPrimãria Comunei Orlat transmite famiPrimãria Comunei Orlat transmite famiPrimãria Comunei Orlat transmite famiPrimãria Comunei Orlat transmite famil i i lorl i i lorl i i lorl i i lorl i i lorîndoliate, sincere condoleanþe!îndoliate, sincere condoleanþe!îndoliate, sincere condoleanþe!îndoliate, sincere condoleanþe!îndoliate, sincere condoleanþe!

Dumnezeu sDumnezeu sDumnezeu sDumnezeu sDumnezeu s[-[-[-[-[- iiiii odihneascã în pace! odihneascã în pace! odihneascã în pace! odihneascã în pace! odihneascã în pace!

Adresa: Primăria comunei Orlat, str. Avram Iancu nr. 202,cod postal 557170.Telefoane Primãria Orlat: 0269/571104; 0269/571455;Interioare:Secretariat - 11;Secretar - 12;Impozite şi taxe (casierie) – 13;Biroul Agricol - 17;Contabilitate - 16;Serviciul Public Voluntar pt. Situaţii de Urgenţă - 17;Viceprimar - 15;Stare civilă – 14;Asistenţă socială - 14;Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă aPersoanelor - 14.Fax: 0269/571104; 0269/571455

@

Date contact Prim[rieDate contact Prim[rieDate contact Prim[rieDate contact Prim[rieDate contact Prim[rie

PENTRU DEFECÞIUNI LA REÞELE ENERGIE ELECTRICÃSAU GAZ VÃ RUGÃM SÃ APELAÞI NUMERELE DE

TELEFON DE MAI JOS

TEL.GRATUIT ELECTRICA 0800801929TEL.GRATUIT EON GAZ 0800800928

Site web : wwwSite web : wwwSite web : wwwSite web : wwwSite web : www.pr imariaor lat . ro.pr imariaor lat . ro.pr imariaor lat . ro.pr imariaor lat . ro.pr imariaor lat . ro

E-mai l : pr imariaor lat E-mai l : pr imariaor lat E-mai l : pr imariaor lat E-mai l : pr imariaor lat E-mai l : pr imariaor lat yahoo.comyahoo.comyahoo.comyahoo.comyahoo.com

Cetãþenii comunei Orlat care doresc sã publiceanunþuri de vânzãri, cumpãrãri, prestãri servicii

º.a. în ziarul Orlat INFO pot depune acesteanunþuri la sediul Primãriei.

GHEORGHICA NICOLETA-ANDREEA 30.11.2015CIPARIU EVA-MARIA 14.03.2016

ANDRONIC ROBERT-IOAN 04.05.2009 11.03.2016MITU ION 04.04.1935 12.03.2016MUNTEAN MARIA 15.10.1959 23.03.2016RIGHERIU IOAN 29.04.1934 25.03.2016

-certificatul şi/sau extrasul de stare civilă eliberat deautorităţile străine în original, fotocopie şi traducerelegalizată şi apostilată;

-actele de identitate ale părinţilor şi paşaportul părinteluicetăţean străin în original şi fotocopie;

-certificatele de naştere ale părinţilor (în cazul părinteluicetăţean străin, fotocopie şi traducere legalizată);

-paşaport minor (după caz);-în cazul în care minorul nu a fost inclus în certificatul de

DOCUMETE NECESARE PENTRU TRANSCRIEREADOCUMETE NECESARE PENTRU TRANSCRIEREADOCUMETE NECESARE PENTRU TRANSCRIEREADOCUMETE NECESARE PENTRU TRANSCRIEREADOCUMETE NECESARE PENTRU TRANSCRIEREACERTIFICACERTIFICACERTIFICACERTIFICACERTIFICATULTULTULTULTULUI DE NAªTEREUI DE NAªTEREUI DE NAªTEREUI DE NAªTEREUI DE NAªTERE

cetăţenie al părintelui cetăţean român acesta va prezentadeclaraţia în forma autentică a celuilalt părinte cetăţeanstrăin, din care să rezulte că este de acord cu dobândireacetăţeniei române a minorului precum şi cu transcriereacertificatului de naştere, în caz contrar va prezenta cerificatulde cetăţenie eliberat de ANC.

Pentru reducerea numă-rului de incendii de vegetaţieuscată Inspectoratul pentruSituaţii de Urgenţă “Cpt.Dumitru Croitoru” al Jude-ţului Sibiu reaminteşte mă-surile de prevenire ce tre-buie respectate în aceastăperioadă a anului, pentru aavita aceste evenimente, darşi pierderile de vieţi ome-neşti şi bunuri materiale:

- Utilizarea focului deschisîn locuri cu pericol de incen-diu şi pe timp de vânt esteinterzisă;

- Prepararea hranei prinutilizarea focului deschis înincintele unităţilor, în zonelede agrement şi în gospo-dăriile populaţiei se facenumai în locuri specialamenajate, în condiţii şi ladistanţe care să nu permităpropagarea focului laconstrucţii, depozite, culturiagricole, păduri, plantaţiisau la alte vecinătăţi;

- Arderea resturilor vege-tale, gunoaielor, deşeurilor

PRIMÃVPRIMÃVPRIMÃVPRIMÃVPRIMÃVARA-AARA-AARA-AARA-AARA-ATENÞIE LTENÞIE LTENÞIE LTENÞIE LTENÞIE LAAAAAFOCUL DESCHISFOCUL DESCHISFOCUL DESCHISFOCUL DESCHISFOCUL DESCHIS

şi a altor materiale combus-tibile se face în locuri specialamenajate ori pe terenuripregătite, cu luarea măsurilorce se impun pentru împie-dicarea propagării focului lavecinătăţi, asigurându-sesupravegherea permanentăa arderii, precum şi stingereajarului după terminareaactivităţii;

- Utilizarea focului deschisnu se admite la distanţe maimici de 40 m faţă de locurilecu pericol de explozie: gazeşi lichide combustibile, vaporiinflamabili, explozivi etc.,respectiv 10 m faţă demateriale sau substanţecombustibile: lemn, hârtie,textile, carton asfaltat, bitum,ulei etc., fără a fi supravegheatşi asigurat prin măsuricorespunzătoare;

- Luarea măsurilor pentruprevenirea jocului copiilor cufocul în condiţii şi în locuri încare se pot produce incendiiconstituie o obligaţie apersoanelor care răspund,potrivit legii, de creşterea,

educarea şi îngrijirea co-piilor;

- După arderea completă,resturile vor fi stropite cu apăpentru a împiedica reaprin-derea focului sub acţiuneacurenţilor de aer sau îm-prăştierea resturilor aprinse;

- Asigurarea în apropiere aunui recipient cu apă şi a unorunelte (lopeţi, mături, etc.)pentru cazul în care foculscapă de sub control;

- Arderea resturilorvegetale, gunoaielor, deşe-urilor şi miriştilor să se facănumai pe baza permisului delucru cu foc, după ce a fostinformat în prealabil serviciulvoluntar pentru situaţii deurgenţă.

- De asemenea la utili-zarea focului deschis îngospodărie sunt interzise:

- Folosirea chibriturilor,lumânărilor, lămpilor deiluminat cu petrol atât înspaţii cu pericol de explozie,respectiv în încăperi în caresunt depozitate produsepetroliere, cât şi în lanuri de

cereale, pajişti, în păduri şiîn apropierea acestora;

- Lăsarea aragazuluiaprins fără supraveghere oricu sistemul de flacără deveghe defect;

- Amplasarea aragazului oria lămpilor de gătit cu petrolîn apropierea unor elementecombustibile: lambriuri,finisaje, textile, hârtie, etc;

- Verificarea cu flacără aetanşeităţii buteliei cu GPL,la montarea acesteia;

- Accesul copiilor la surselede aprindere ori în preajmafocului fără a fi atentsupravegheaţi;

- Aprinderea focului în aerliber pe timp de vânt;

- Aprinderea focului pentruarderea resturilor vegetaledin curţi şi grădini fără ame-najarea unor vetre care să fieamplasate la minim 10 mdistanţă de construcţii,dependinţe ori depozite defuraje şi fără asigurarea unormijloace tehnice de stingereca: găleţi cu apă, stingătoare,lopeţi, sape etc;

- Alimentarea focarului cucantităţi de combustibil caresă nu ducă la scăpareaacestuia de sub control şipropagarea în afara vetrei deardere;

- Lăsarea focului nesupra-vegheat ori în grija copiilor;

- Părăsirea locului arderii

Odatã cu venirea primãverii ºi începerii activitãþilor specificeacestui anotimp de curãþare a terenurilor agricole, curãþareacurþilor ºi grãdinilor, an de an se înregistreazã incendii datoritãutilizãrii focului deschis.

fără a stinge complet focarul(jarul şi scănteile) cu apă; esteinterzisă acoperirea jarului ne-stins cu pământ sau arun-carea acestuia la întâmplare.

- Doar respectarea mă-surilor de prevenire şistingere a incendiilor vă potsalva viaţa şi bunurilemateriale.

Minuta ºedinþei publice din data de 26.02.2016Minuta ºedinþei publice din data de 26.02.2016Minuta ºedinþei publice din data de 26.02.2016Minuta ºedinþei publice din data de 26.02.2016Minuta ºedinþei publice din data de 26.02.2016 Au fost adoptate urmãtoarele hotãrâri:

Din activitatea Consiliului Local Orlat