A n u l X V I . Arad, Joi 2Ц5 Februarie 1912 Nr. 26 ABONAMENTUL

Pe DD ui . 2 8 Cor. Pe un juni. . 14 « Pe щ lună . 3.40 « Numărul de zi pentru România ţi străinătate pe

en 40 franci. Telefon pentru ora? ţi

comitat 502. TRIBUNA iREDACŢIAJ

«( ADMINISTRAŢIA i Strada Deák Ferenc Nr. 30

INSERŢIUNILE «e primesc la administraţie. Multămite publice şl Loc deschis costă fiecare fir

30 fileri. Manuscripte nu să înapo

iaţi.

„Plagiatul" dini A. C. Cuza. — O sentinţă nedreaptă. —

De G h e o r g h e P o p p .

Sontuiţa. curtei cu juri din Iaşi, in procesul Cuza-Socor, a fost, pentru ori ce prieten ai adevărului, o surpriză dureroasă.

Cei ce au urmărit actele publice ale a-cestui proces, înţelegem volumul dlui Cuza „Despre poporaţie", o lucrare ştiinţifică de un merit real., apoi broşura dlui Socor şi răspunsul dlui Cuza, nu puteau avea nici o îndoială asupra .sfârşitului acestui proces. Mărturisim că eram de nădejdea fermă că în baza acestor acte curtea din Iaşi va declara pe d. Socor vinovat de delictul calomniei prin presă. Achitarea dsale nu poate găsi altă explicare decât lipsa de cunoştinţă de cauză a juraţilor, incapacitatea lor de a judeca într'o chestiune complicată şi subtilă de ordin ştiinţific şi literar. Să ni-se ierte francheţa cu care mărturisim această părere, cu tot respectul ce avem faţă de justiţia Ţării româneşti. Opinia publică a Regatului este de mult lămurită asupra scăderilor instituţiei Curţilor cu juri. Sentinţa din Iaşi este o demonstraţie aă. ocvlos a acestor rele.

In sentinţele lor. ..judecătorii din popor"' adesea nu se călăuzesc totdeauna de sentimentul dreptăţii riguroase, ei nu-şi leagă ochii înainte de a lua în mână cumpăna mitologică, ci adesea pornesc din falşe consideraţii de umanitarism sentimental, de un sentiment de mizericordie deplasată faţă de inculpatul şi une-ori chiar de sen

timentele lor de simpatie sau antipatie apolitică pentru acuzat sau pentru apărătorul său. i

Pentru a dovedi cetitorilor noştri că sentinţa din Iaşi adusă în procesul Cuza-Socor e nedreaptă, vom încerca să fa^em o mică expunere a chestiei „plagiatului", pe cât ne va îngădui locul îngust al ujnui ziar. . , ;

Este asta JO- chestie de înaltă datorie gazetărească pentru orice organ care pretinde că apără interesul moralităţii publice, lăsând cu totul la o parte sentimentele noastre de simpatie pentru activitatea politică naţională a distinsului profesor universitar şi luptător politic din Iaşi. ?

Iată, după d. Cuza însuş procedeele sau mai bine apucăturile de cari s'au servit nu d. 8фот, ci, cum spune d. Cuza autorii adevăraţi, j idanii Canalului, spre a produce aparenţa unui plagiat:

„1. Reproducerea textelor mele ca şi cum; nu ar fi fost citate de mine, ci descoperite de dâaşii.

2. Punerea pe două coloane, spre aparenţă, a unor texte cari nu au acelaş cuprins, sau suprimând autorii de mime citaţi. ^ í

3. Ignorarea* sistemului meu de. gândire, original, şi relevarea numai a elementelor -lui, evident comune la toţi, precum e orice constatare, de fapte! * • • • • . ' '

7. Falsificarea citaţiilor şi a formulelor _ nţele ştiinţifice, pr in trunchiere, ca să le poată incrimina fragmentar. ;

Vom lămuri puţin aceste procedee. ; La punctul 1 şi 2. O pildă va ilustra mai bine

manopera asta. „talmudică", cum o numeşte' d. Cuza ou multă dreptate. Cetitorii noştri să'şi imagineze că în Tribuna sau alt ziar românesc apare un articol întitulat: „Discursul contelui Apponyi rostit în şedinţa eamerii în ziua cutare". Discursul ar fi precedat de o mică introducere urmată de un rezumat al discursului, cu unele citaţii textuale, şi învrîstat ici-colo cu observaţia „ţice

cordele Apponyi" sau „după păr&rea contelui Apponyi" etc.

Ei bine, ce aţi zice dacă cu toate astea a doua zi, un ziar unguresc, zmulgând pasagii şi fraze în cari întâmplător nu s'ar găsi aceste observaţii, fiind de prisos, le-ar aduce cetitorilor săi, puse pe două coloane, ca o dovadă de „plagiat" după Apponyi, profitând de faptul că 99% din cetitorii unguri, .necetind ziare româneşti, nu au posibilitatea să controleze adevărul?

Acuzaţia de „plagiat", adusă dlui Cuza este perfect identică cu acest procedeu.

I n volumul lui Cuza se cuprinde în partea I I I o expunere largă a literaturii speciale a chestiunii poporaţiei cu rezumarea tuturor teoriilor şi părerilor rostite de economişti în această privinţă. Cine receteşţe volumul, precum am făcut noi, se va convinge că nicăiri d. Cuza nu lasă pe cetitor în îndoială că expune părerile altora şi nici odată cetitorul nu capătă impresia că dânsul îşi însuşeşte acele păreri străine. Dimpotrivă, d. Cuza face totul spre a accentua necontenit că rezumă pe alţii.

Cum însă, pe o întindere de peste 200 de pagini, nu se putea repeta la fiecare propoziţie în parte cuvintele stereotipe „zice x" sau „după y" şi ar fi fost nu numai de prisos, ci de-adreptul supărător pentru cetitor — d. Socor profită de acest fapt şi smulge din context tocmai asitfel de fraze şi le pune pe tradiţionalele două coloane, pretinzând că's „plagiate", fără a spune că în paaagiile precedente şi următoare suprimate de dânsul, d. Cuza a arătat numele autorului. Astfel în capitolele respective d. Cuza citează de pildă cu numele şi adesea cu.indicarea paginei pe următorii autori: pe O. de Molinari în zece pagini de douăzeci de ori, pe Simonde de Simondi în. 22 de pagini de cincizeci-şi două de ori, pe Friedrich List în cinci pagini de nouă ori, pe Herbert Spenoea- de vre-o douăzeci de ori, pe Tcheruychewsky de 16 ori, pe Karl Marx de 13 ori, pe Henry George de 23 de ori, pe Fr. S. Nvtti de 16 ori etc. E atât de evident că nu a putut fi intenţia plagiatului, încât capitolul despre Simondi aire chiar t i t lul: „Simonde de Sistnondi" şi e precedat şi de o mică introducere 'biografică a acestui scriitor francez

Olar»* De Gheorghe Stoica.

I.

Da! Ai dreptate scumpul meu prieten. Aşa e ! N u m'a iubit nici odată.

S u n t sigur de lucrul acesta. I ţ i mulţămesc, că'mi iporţi atâta interes. Judecata ta mi-e cu atât mai binevenită cu cât conştiinţa mea un alt judecător tot atât de sincer oa şi tine îmi face aceleaşi reproşuri. Voi încerca să şterg din inima moa imaginea ei scumpă. De uitat însă, simt că n'am s'o uit nici odaită.

Mi-a fost prea dragă, pentru a o putea elimina ou totul din tainele vieţii mele, îngrijite cu sfinţenie de mult încercatul meu suflet. Şi pe urmă în singurătatea mea, amintirile şi rerflexiunile inimei îmi alină (toate suferinţele.

Nimic mai simplu, decât să las să defileze prin închipuirea mea aducerile aminte ale trecutului şi simt cum se strecoară viaţa prin fibrele corpului meu şi cum durerile trecute îmi mângâie sufletul meu abătut.

Aceste detaliuri îţi pot servi ca o explicaţie a declaraţiei mele categorice, că n'am s'o uit nici odată. Căci o! Doamne, la ce mi-ar mai folosi viaţa dacă amintirea celei mai dragi fiinţe m'ar părăsi vr'odlată.

D e aceea lasă-mă să visez. Lasă-mă să strecor p r in inima mea toate clipele trăite împreună cu dânsa aşa c m bigotul strecoară printre degetele lui osoase (firul de mătănii. Şi îs toată clipa igfi ;

cer ei iertare, aşa cum credinciosul la fiecare bob îşi numără păcatul.

Nu te mira, că'ţi .povestesc perioada cunoştinţei mele cu dânsa. Pentru tine o un prilej dé a o studia şi a'ţi baza pe documente observaţiile tâlc de mai târziu; pentru mine o! pentru mine e un vis frumos câteodată, straniu, sbuciumat şi plin de peripeţii, altă dată, al cărui sfârşit îmi farmecă toate simţurile şi mă lasă ameţit, ca şi când aş* ti cetit o poveste cu zmei şi eu feţi frumoşi.

Ascultă! Era toamna târziu. Lăsasem Predealul tăcut

şi pustiu şi alunecam cu iuţeală ameţitoare pe ya-lea Prahovei, în jos cu acceleratul de Bucureşti. (Soarele se ascunsese după coastele înalte ale Ga-raimanului şi din pământ se ridică o ceaţă tot niai cernită, care se întindea văzând cu ochii spre culmile albastre ale munţilor:. Vegetaţiile din jurul liniei, oari până mai adineaori »so alungau in vârtejuri unele pe altele începuseră a se întuneca şi în cuirând din toată priveliştea încântătoare eu care natura a binecuvântat aceste ţinuturi n'a mai tramas decât o ibesna în care se proiectase, ca ac'ă-ţată în văzduh lumina lămpii din vagon. Obosit, mi-am răzimat capul de canapea şi m'âm lăsat pradă gândurilor. Legănatul uşor al trenului mă moleşise. Pe nesimţite somnul mă fură şi ador mii în uruitul zgomotos al roţilor, aşa cum adoarme copilul la cântecul bunicii bătrâne.

Un zguduit puternic ma făcu să tresar. Trenul se oprise. • '

Eram la Sinaia. Afară zgomotul obicinuit: pufăitul cadenţat al locomotivei, amestecat cu ^bătăile rar* ale ciocanului de control şi cu strigătul

piţigăiat al mocănaşului, care căuta muşterii pen-(fru ultimele numere din „Adevărul" şi „Iniversul" do mâne. In vagon nici o mişcare. Eram singur şi mă simţeam atât de bine în singurătatea mea. Deodată uşa se deschise repezită de mâna straşnică » hamalului grăbit ca întotdeauna. „Pardon, a rog", ca de obicei, aruncă o valiză pe reţea, încapă câţiva bani salută şi trage uşa lăsând în urma lui o faţă, care examina nedumerită încăperea.

Într 'un moment avea aerul că se retrage, /ă-zându-mă numai pe mine. încercai deci să-i alung temerea şi s'o familiarizez cu situaţia aceasta cam nepotrivită ce e drept ipentru o fată tânără, dânsa

•însă ramase surdă la îmbierile ce i-le făceam şi fără a ţinea seamă de vorbele mele se aşeză într 'un colţ, al cupeului şi'.şi ascunse faţa sub bordurile largi ale pălăriei. începui «'o examinez. Nu putui distinge însă nimic, deoarece faţa, care reflectează •întreagă făptura femeei era ascunsă. Căutai s'o a-trag în conversaţie. Dânsa însă nu s'a lăsat înduplecată de căldura graiului meu. Fără să'mi dau seamă, că avea dreptate să'şi închidă sufletul dinaintea ori căror ademeniri, eu m'am simţit jicnit şi socoteam tăcerea ei, oa o lipsă de bun simţ. Jicnirea aceasta se accentua tot mai mult şi încetul cu încetul inima mea, care mai adineaori treşărise de. bucurie la vederea icoanei acesteia închise se schimbă ca prin minune. Fiinţa acsea atât de sublimă la început îmi părea un monstru, trimis parecă aume de soartă, ca să'mi neliniştească firea şi să'mi răzvrătească simţirile. îmi muşcam mânios buzele, îi aruncam priviri fulgerătoare, fără ca ea bine înţeles să le observe, mă frământam în t runa în coltul cupeului. tuşiam o

Pag. 2 „TRIBÜN A* Í5 Februarie n 1912

«le origine „dintr'o familie ghibolină diu Pisa' '. Dai- şi celelalte capitole, ale acestei părţi istorice poartă titlurile: „predecesorii lui Malthns" (cap. X ) . „Teoria lui Malthus" (c .Xl) . „Părtinitorii lui Maltiras'' urmează. „Sismonde de Siemondi", apoi „Potrivnicii lui Malthus" (neţ». XIV) $i „Socialiştii potrivnici ai lui Malthus" (cap. XV) .

Se va înţelege eă in asemenea împrejurări, când titlurile, mărturisesc pe autorii rezumaţi nu numai nu poate fi vorba de ..plagiat", dar ci pete en desăvârşire imposibil, emu spune d. Cuza, căci este imposibil a plagia pe cineva când îl numeşti şi'l citezi necontenit., noţiunea însăş a plagiatului excludând aceasta. Dar vom ilustra calomnia ului 8000)* şi prin alt procedeu nemaipomenit rle perfid şi infam.

v Iată o pildă:

Broşura dini Socor pag. 2H. A. C. Cuza. I. B. Say.

Despre Poporaţie (p. 122). Cours complet etc. (p. 371) „Mijloacele de existentă Les moyens d'existence

a unei poporatii sunt toate d'une population sont toti-lucrurile, fără excepţie, tes les choses sans excep-care pot să satisfacă tre- tion, capables de satisfaire buinţele sale. ses besoins: cette propo-

„Trebuinţele omului va- sition se prouve d'elle riază după clima şi după mame. Or, les besoins de obiceiurile contractate, fie l'homme varient suivant la o naţie privită în între- les climats et suivant les gimea ei, fie la unele clase habitudes contractées, soit deosebite. dans la nation toute en

tière, soit dans certaines classes en particulier.

Acum vöm mai reproduce exact din volumul dlui Cuza, la pag. 122:

„Mijloacele de existenţă a unui poporatii, fiée tiay, sunt toate mijloacele, fără excepţie, care pot să satisfacă trobuinţelo sale" etc.

Prin urmare în citaţia sa d. Socor a suprimvl pur şi simplu cuvintele zict Say, deşi ele se găsesc în volum, numai spre a produce „dovada" plagiatului, bizuindu-se pe faptul că 95% din cetitorii broşurii sale nu vor ceti volumul.

Acest exemplu singur, credem e l ajunge spre a aràia buna credinţă a dlui Socor şi ne scuteşte *

şi interesul ştiinţei t rebuia apărat , ci trebuia lovit, prin unul din sofii ci politici, idei n şi curentul naţionalist şi antisemit din România. Pentru aceea broşura, fu publicată anul trecut tocmai în preajma alegerilor parlamentaro. în cari îşi pusese şi d. Cuza candidatura la colegiul 11 de laşi. Trebuia împiedecată intrarea în parlament a acestui luptător neînduplecat al intereselor româneşti împotriva jidovi ni ii outro-pitoare. Pentru aceea d. Cuza susţine cu tărie că broşura nu e a dlui Socor. ci a jidovimii. a . .Canalului" care s'a servit de dânsul numai ca do un paravan.

Ceeace trebuie să regretăm însă e că, în asemenea împrejurări. Curtea cu juri din laşi nu şi-a înţeles înalta menire oe avea de a apăra cinstea şi reputaţ ia unui savant a ştiinţei româneşti, apărând în a-celaş t imp interesele naţionale superioare. E vorba do un a tenta t , do o încercare mizerabilă de a sugruma trezirea conştiinţei naţionale în ora din urmă. împotriva primejdiei jidoveşti în Moldova. Aceasta nu au îtiţeles'o juraţii pentru motive false de ordin umanitar sau poate de altul de natură inavuabilă.

Noi însă. .şi împreună c u uoi. toată, presa cinstită, trebuie să no silim a repara, această gre.şală a restabili adevărul şi do a da satisfacţie deplină unui om cinstit, unui savant serios, si român valoros ca d. A. C. Cuza.

Procesul de calomnie împotriva ziarului „Românul". Curtea cu juri a fixat termenul de des-batere iu procesul de calomnie intentat de d. Sevei' B o e n , împotriva ziarului „Românul" pe ziua de 28 Februarie.

Acţiunea pentru al doilea proces se va m№-inta zilele acestea.

* Bulgarii şi raporturile lor cu România. Din

Bucureşti ni-sc scrie: Dupa cât separe , agitaţiunile pornite de o parte a presei bulgare în contra României nu au găsit aprobare nici chiar la (personalităţile de seamă ale statului vecin. Adevăraţii patrioţi bulgari parai fi înţeles că înăsprirea raporturilor eu România nu poate decât să le strice. Pn eventual răsboi le-ar fi fost cu siguranţă desuatraos, având în vedere faptul că multe din cele ce scriu în străinătate despre Bulgari sunt simple poveşti. Căci. atât în ce priveşte organizarea, cât şi instrucţia armatei şi disciplinei acesteia, o reenmose m toţii că mi se pot măeuxa cu România.

Corespondentul unui ziar din Bucureşti a avut o convorbire cu d. V. Radoslavoff, şeful bătrânilor liberali bulgari, asupra raporturilor cc există şi ar trebui să existe între aceste două state vecine. Iată ce a spus d. Radoslavoff:

- ..România şi Bulgaria trebuie să aibă încredere una in alta. Din partea noastră există cuget curat şi nici odată mi ne-am gândit la ceva rau in contra României. Bulgaria, nu cere României nimica. Nn trebuie să existe deci motive de bănuială. Tocmai pentru aceasta zvonul unei a-lanţei tu reo-române, a produs la noi o impresie dureroasă. Pentru că. în caz când această alianţă ar exista fu adevărat. România ar greşi calea naturală faţă de noi Bulgarii."

In aceiaş interview Radoslavoff declară că intenţinniJe Bulgariei simt de a trăi în cele niai strânse legături de prietin ic cu statelecreştine. pe cari ar puteia conta în cazul unui conflict cu Turcia, conflict, ce ar putea isbucni în cazul când guvernul air aplica dispoziţiile constituţiei faţă de popoarele creştini1 din imperiu.

* Foaia Poporului Român foaie de zi. D. Di-

mitrie Birăuţ, şi-a prefăcut ziarul său săptămânal în organ de zi. Primini azi numărul întâi, în care aflăm şi programul. Va fi ..susţinătorul

aprig al politicei şi culturel pentru popor" va oglindi „spiritul vremii, democraţia" făiră labşi lua. insă aere de „povăţuituri, cari dau lecţii fruntaşilor naţiunii". Nn va urma pilda gazetelor „independente" delà noi, ci stând pe baza programului naţional, recunoaşte partidul naţional român, ca singuri reprezentant al aspiraţiilor şi revendicărilor neamului nostru". Nu va „stla în serviciul intereselor personale, dai' va sta în serviciu.] marilor interese ale poporului român."

Acum urmează să vedem, dacă va recunoaşte comitetul naţional, zbirul dlui Birănţ, de organ al partidului naţional, uri nu prezintă domnul Birănţ destule garanţii, ori comitetul va trebui aă facă un contra organ (pentru vre-wn alt Goldiş flămând de hani şi setos dc glorii.

Teologii excluşi sunt Sătmăreni şi Bihoreni.

Excluderea numai pretext? E incontestabil că acolo unde au pă-

t i'uns mai intensiv razele culturii naţionali 1, acolo trebuie cău ta tă cea mai cura tă manifestare a conştiinţei naţionale. Este acesta un adevăr elementar care ne-a călăuzii todeauna în judecăţile noastre şi ne-a determinat să s tăruim deosebit de mult asupra culturii ca element ho t ă râ to r în politica uoatsră. Şi iată că cei 16 teologi delà Oradea-mare, vin oarecum sa desmintă această teorie a noastră. Petrecem cu privirea numele şi datele lor biografice şi par'că simţim că se clatină credinţa noastră iu acest adevăr indiscutabil. Şasesprezece teologi, dintre car i 11 sunt diu Sâtmar . 4 din Bihor şi numai unul din comitatul Albei de jos. au avut o at i tudine naţională atât de hotărâtă , a t â t do frumoasă, am putea zice eroică, încât nu-i găsim acum imediat una asemănătoare . Şasesprezece teologi ai unui institut, s t răin de toate aspiraţiile neamului nostru, crescuţi în cea mai mare parte in şcoli esclusiv ungureşti într'un anumit, mqment . chinuiţi de o oprelişti» nebună, adânc, jigniţi fie bat-jocurirea limbei lor. au aruncat reveren-zile în faţa duşmanilor, ferm convinşi că în felul cum Ic poar tă astăzi, oi păcătuiesc îu potriva intereselor neamului lor.

\ u mai încape îndoială că adevărul nostru rămâne. Noi nu avem fericirea să-i cunoaştem pe aceşti bravi teologi ai noştri . Fapta lor ne dovedeşte însă, că. orice creştere naţională au avut ei. ori cât a r apăsa asupra lor întunerecul mediului lor săi măreau şi bihorean, ei au trebuit să fie atinşi de căldura binefăcătoare a culturii noastre, ca să poată manifesta cu a tâ ta put ere sent iinenfole lor.

In orice caz aceşti şasesprezece teologi români au dovedit guvernelor ungureşti maghiar izatoare şi lumii întregi de câtă reacţiune suntem capabili noi, chiar şi in cele slabe părţi ale corpului nostru naţional.

Gestul nobil, plin de un frumos avânt al tinerilor din Oradea mer i tă recunoşt inţa neamului nostru întreg. Pr in el s'a simbolizat desnădejdia şi t ă r i a luptelor noast re nationale. Prin el s'a dovedit tu turor cai i

15 Februarie n. 1912 Pag. 8

v r e a u să în ţe leagă , ca noi . .n iuni i i mai bine în lup tă" decâ t să s a c r i f i c ă m ceva din pos tu la te le QOaatrc n a t i o n a l e .

* Ştirile mai nouă ce vin din O r a d e a -

mare confirmă in t ru toate faptul că excluderea tinerilor t eo logi r o m â n i s'a făcut pent ru că aceş t i b r a v i t i ne r i au avut bărbăţ ia .să a p e r e d r e p t u r i l e l imbii si legii rom â n e ş t i .

Z i a r e l e u n g u r e ş t i publică. însă, a t â t e a declaraţii şi oontradeclaraţii, ven i t e c â n d d i n t r ' o p a r t e , când din a l t a . incât p e n t r u deplina l ă m u r i r e a chestiunii un r e d a c t o r ai n o s t r u a plecat- încă azi d i m i n e a ţ ă la ( t r a d e , pentru a face o a n c h e t ă ob i ec t i vă .

In număru l nos t ru de Vineri vom publica rezult ai ele anchetei.

Cine sunt tinerii excluşi?

( ' o m p l e t ă m azi da te le pri#toare la cei 1(> teologi r o m â n i excluş i , observând că dintre ei 1 I .sunt de or ig ine din Săi mur. 1 din Hilior şi I de pe Târnave... şi boţi au crescut în şcoli ungureşti.

G.eorge Bonea, o r i g i n a r din comuna Fărcaşa ( judeţul Satmarului); copil de ţăran s ă r a c , a abso lva t liceul m a g h i a r d in I b ' a d e a - m a r e .

Milium German, din comuna Suplac jud. Bibar ie i ) copil de preot, a absolvat liceul maghiar din Oradea-mare.

fgnatie Kirvai. o r i g i n a r din c o m u n a San i s l au ijud. .Sa tmaru lu i ) . copil de ţ ă r a n s ă r a c a abso lva t liceu! m a g h i a r din Orad e a - m a r e . d o u ă cu r su r i t eo log ice la Kaloesa,.)

Iuliu MăfcuŞ] o r i g i n a r din c o n u i u a Mad a r a s ( jud. S a t m a r u l u i ) t a t ă l său es te învăţ ă t o r îu pensiune, a abso lva t liceul maghiar din S a t i n a r .

Gte&rge Pop, o r i g i n a r din c o m u n a Sanislan jud. Sat m ă r u l u i ) copil de ţ ă r a n săra*' a absolvă! liceul m a g h i a r din Baiu-ma re .

l'asile l'opun. originar din c o m u n a Borleşti (jud. Satmar) t a t ă l său este 1 învăţ ă to r , a absolvat liceul maghiar din Baia-m a r e .

ioan Pasca, o r i g i n a r din B u t e a s a ' j ud . Sa tmaru lu i 4 ! t a t ă l său e s t e nota i - c o m u n a l : a absolvat liceul m a g h i a r din G h e r l a .

Iuliu Suba. o r i g i n a r din c o m u n a \ a-şad (jud. Bihariéi), copil de învăţător, a a b s o l v a t liceul m a g h i a r din Oradea-mare»

[aierie Hunas, o r ig ina r din c o m u n a l a d a n i (jud. S a t m a r u l u i ) . t a t ă l său e s t e înv ă ţ ă t o r în p e n s i u n e , a abso lva t l iceul din Beiuş (c lase le superioare cu limbă de propunere m a g h i a r ă , in clasele infer ioare gra ma t i ca m a g h i a r ă , geografia, istoria şi mat e m a t i c a se p r e d a u în limita maghiară.)

Sabia Goron, o r ig ina l ' din comuna Că-r ă ş ă u (jud. S a t n i a r u l u i \ t a t ă l său este înv ă ţ ă t o r , de curând a fost d e s t i t u i t , fiindcă . .n'a r ă s p â n d i t în deajuns spiritul maghiar". Л a b s o l v a t liceul din B i s t r i ţ a .

Ştefan Marcus, o r i g i n a r din Mă dă r a s jud . S a t m a r u l u i ) . copil de m a e s t r u , şi-a

făcut s tud i i l e s e c u n d a r e Ja liceele m a g h i a re din S a t m a r şi < ) r a d e a - m a r e .

Aurel t'oza. or ig inal ' din c o m u n a Pri-bileşti jud. S a t m a r ; copij de p r eo t , a făcut studiile -secundare la l iceele 'magh ia r e din B a i a - m a r e şi ( b ' a d e a - m a r e .

Sal ea Iar han. o r i g ina r din c o m u n a Budi i reasa jud. Bihariéi) , t a t ă l s ă u este g o n i ic de pădu re , a abso lva t liceul din Beiuş .

Ioan Şh'cr. o r ig ina r d in c o m u n a Ja-dani jud. S a t m a r : copil de m a e s t r u făurar, a absolvat liceul m a g h i a r din O r a d e a -m a r e .

Todqr llaife. o r ig ina r din. l ' i fa lau (jud. Albei de jos I. copil de ţ ă r a n , a a b s o l v a t liceul din Beiuş .

Antonia / ' op . o r i g i n a r din c o m u n a Spinu.ş ( jud. Bihariéi) copi l de p r e o t pj . a a b s o l v a t liceul mag l i i a r din O r a d e a - m a r e .

Adresa Vienezilor. Român i i din Nit'1 na an ad resa t teolo

gi lor r o m â n i din O r a d e a - m a r e unnă-t oa re l e r ândur i de încu ra j a re :

1 ouă, martiri ai dragostei de neam şi limbă vrednici apărători ai sufletului românesc, Vă trimitem salutul nostru frăţesc.

înainte ! Dr.Miluit Popoviei, A. Соігщ, Ionel Harşia,

(Jobst. Oancea. />. Mar meii ac. Iov Viniila. D. Medico. H. Tamox, I. Grămadă, D. Cosma, V. Isăilă, Dioui-sie S. Benea, I. Morărronu, .1. Voinţchi, G. Ii.aiieti. flie Bru ja, Innét Uozanu, 'Г. Gavasi, Ro-miil Marcus, Oct. A . Doctor. ('. N edel cu. GorioUn .1. Itabc.şiu. G. I'ri.die. H. Doctor, G. Stănescu, floria Filipescu, G. Serbau. Traion M. Gomboş. A-relo Sculat. Diamandi Sterin. Ionel Radule*-ti, Km il de Colbuzi. Dr. Siefan Cioroiauii. MiliaU, fhdep. Nicolae VomsUi. Virgil Matkrn, Л. Gornşio, Sundriş. Tonn. f.eleu.

Cum s'a petrecut incidentul?

P e n t r u a d o v e d i câ t d e n e d r e a p t ă e s t e excluderea c e l o r 16 t i n e r i t e o l o g i - român i d i n O r a d e a -mare, r e ţ i n e m d i n ş o v i n a ,,Nagy cárod" u r m ă t o rul r a p o r t d e s p r e c h i p u l r u m s'a p e t r e c u t i nc i d e n t u l :

. . | )oi teologi r o m â n i vorb iau româneş te in inf i rmer ie . D a c t o r u l (supraveghetorul s'a apropiat de ei :

Nu şt i ţ i că aici es te î n g ă d u i t ă mima i vorba u n g u r e a s c ă .

( ' im- a opr i t vorba r o m â n e a s c ă " a î n t r e b a t , su rp r in s , teologul George Honen.

Rec to ru l ! Să ne a r e ţ i ordinul de opre l i ş t e , a-

tunCi t e eredemî a zis din nou teologul rom â n .

D a c t o r u l a d e n u n ţ a t acest caz prefectului c a r e . la r ându l său . l a i n fo rma t pe r e c t o r . "

D i n a c e a s t ă constatare a foii u n g u r e ş t i se învederează e ă t o a t e „ l ă m u r i r i l e " c o n d u c ă t o r Rur sem i n a r u l u i r o m . «-atolic « u n t . s imple p e r v e r t i r i a l e a d e v ă r u l u i că t i n e r i i r o m â n i e r a u o p r i ţ i să vorbească, r o m â n e ş t e c h i a r şi în c o n v e r s a ţ i i l e lor particulare.

Ce spune canonicul Dr. Fl. Stan? <

Canonicul gr.-cal. ///•. Florian Sam, caro a intervenii îu repeţi te r îndari da rectorul seminarului pentru aplanarea «xml'üci ului, a făcut unui redactor din Oradea-mare următoarele declaraţii:

„Convingerea «'e mi-am format-o despre acest incitlent regretabil ««te că e'a adus o «Mitinţa pripită şi nepreciiyetată, prin care — într 'un mod de tot necreştineeo — s'au. nimicit carierele aJor IU tiaei-i şi s'au dat proporţii de scandai mondial vinii incident care s'ar fi putut aplana pria-tr'un simplu advertisment. Să presupunem că teologii români n'tw folosii de limbo lor în, repeţde lînduri .şi in tinda opreliştii. Aceasta ar constitui mimai un delicte!) care, dară. îţi cer scuzele, trebuie iertai. In Urum nrinelor fiecare are. dreptul, sâ verbească în limba sa madernă şi chiar dată or abuzat '• I de ucesl drept m mod necuviineiosf?) şi ar jignii'!) pe cei de altă limba — xentinta ne.mdouvă tot un e motivata,.. '

Incidentul numai pretext?

In a f a r ă de aceste d e c l a r a ţ i i c a m ne: l ă m u r i t e , d. eşno t t i c a m a i făout o dec lar a ţ i e mult mai h o t ă r â t ă şi l ă m u r i t ă , «'are ne prezintă, c h e s t i u n e a a c e a s t a î n t r ' o lumină n o u ă şi t r i s t ă péntrü s e n t i m e n t e l e . . . creştineşti de cari sunt că l ăuz i ţ i c o n d u e ă -i orii s e m n a n i l u i .

..In ce p r iveş t e fondul ches t iun i i — a mai declarat d. S t a n — ştim c ă acest iveidé ni n /ost numai, pretext la o trăsătură, de şac plănuită şi premedilulu. pr in (•are au voii să s c a p e d e teo logi i r o m â n i gr . c a t . C o n t e l e S z é c h e n y i , ep i scopul Tom. ca t . , vrea să i n t r o d u c ă în s e m i n a r un nou eisten! de izolare a elevi lor , «-are r e c l a m ă zidiri n o u ă şi c o s t i s i t o a r e si s c u m p e ş t e în a c e l a ş t i m p î n t r e ţ i n e r e a teo log i lor . Trebuia, deci. căutat pretext pentru excluderea teologilor români. Au a les rău p re t ex tul şi au a g r a v a t , fără mot iv , o c h e s t i u n e ca re s 'a r fi putut ap l ana pe ca le p a ş n i c ă . . . "

Vorbe nesocotite. . Dintre multele declaraţii ce s'au făcut in ja

rul acestei chestiuni atât de lămurite: prigonirea limbei româneşti. trebuie să inai reţinem o declaraţie făcută de ,,o persoană care stă aproape de aula gr.-cnt." uimi redactor al ziarului „Nagyváradi Napló" (-numărnu delà 13 Februarie) :

. . R e g r e t ă m eă inc iden tu l s'a t e r m i n a t în acest ch ip . p e n t r u eă a r fi t r e b u i t ap lan a t mai cu ra« t . Astfel se cresc agitatorii! Op se va a lege a c u m din elevi ? Vor poza ca martiri şi cor di:ee peste hotare faima barbariei Ungureşti. Sunt . d o a r ă încă numai cop i i , pe car i mi-i î n g ă d u i t să-i t r i m i ţ i în aşa cţ ip în l u m e . Episcopul Lányi a făcut un serviciu rău şi înfiinţării unei episcopii gr. cat. ungureşti, c a r e o a so înf i in ţa . Ce agitaţie nebunii cor porni acum ziarele române ultraiste! Vor veni a r t i c o l e de fond. i n t e rpe l ă r i şi. ţ i-o spun eu. va v e n i o p o z i ţ i a î m p o t r i v a ep i scopie i gr . c a t . ung u r e ş t i ! .1 fost păcat !"

Nu putem «'rede e» aceste declaraţii nesocotite să le fi făcut un Komán. Bacă cu rtoate aceste ie în regi străin, -i facem ca să dăm prilej de-a fi deşii) in ţi ie.

TARI, L U C R A T E C U G U S T ŞI I E F T I N E sä PQtf căpăta numai la fabrica de mobile alui

Marosvásárhely, Széchenyi-tér 47 Mely és 8é|~

Lucrul solid şi preţurile ieftine e cauza că numărul cumpărătorilor noştri zilnc să înmuliesc. 9ШГ T « * v i s * o t t t * i c o m p l e t e p e n t r v i m i r e s e . "УВШ Aranjamente admirabile pentru prânzitoare, dormitoare, saloane şi odăi etc. M o b i l e eng lezeaş t i cu p ie le . Preţuri d e tot ieft ine.

Oamenilor aereditabili se vând şi pe lângă plătire în rate. în provincie la dorinţă mergem în persoană şi arătăm bogatul nostru catalog ilustrat.

I ' l î b l î F O X rvr. 2 1 4 .

Ffcg. 4 T 8 ï B Ü K A" 15 Februarie iL 1912

Scrisori din Bucureşti . O chestie, care se lămureşte. — O telegramă care dă de bănuit. — „Carpaţii" şi lupta de acasă. —

Rostul personalităţilor. — Oameni şi idei.

B iu c n r o ş t i, 26 Ianuarie. ..Universul" de azi aduce o ştire, daire, în fine

lămureşte curioasa atitudine a acestui ziar faţă de cele ce se petrec în Ardeal. Ne dă indicaţiuni preţioase asupra inimosului, care a strecurat — dc (lupă paravanul anonimatului — potopul dc ştiri tendenţioase. într'o lungă peltea de îngăi-mâri ee ne face să (freiem în recunoscuta prietenie iu Bacus a dlui care a compus-o vedem, între altele, o telegramă ce s'ar fi dat de membrii societăţii „Carpaţii" autorizaţilor herostraţi cârmuiţi de faimosul Goldfisch. In această telegramă st; vorbeşte de „atitudinea trădătoare a „Tribunei", dc „datoria ce o are fiecare Român de a face să simtă dispreţul" — şi alte bazaconii.

Foarte firesc. Majoritatea celor cari iscălesc această telegramă sunt ч.шиопі cari nu citesc nimica. Cinstiţi burghezi, cari ee simt fericiţi când cutare „fruntaş dintâi" rotunjit de caşcavalul naţional, le. întinde mâna. Oameni, cari nu citesc nici „Tribuna", nici „Românul", ci se mulţumesc cu poveştile ridicolului doftor Ion, cântăreţul frumoasei Loreley.

Intre cele optsprezece iscălituri, întâlnim însă şi pe aceea a profesorilor G. Popa-Liseanu, A. Bârsan şi Baboianu-Droc, toţi oameni recunoscuţi prin atitudinea lor rezervată, prin scrupulozitatea judecăţii lor. care cere ca ori ce afirmaţiune să fie documentată. Nu cred că aceşti profesori au iscălit infama telegramă, prin care remarcă o insultă tuturor colaboratorilor acestui ziar. Şi dacă totuş, s'ar fi întâmplat această minune, ne între băm : De ce a tăcut d. Baboianu-Droc până .acuma când. în calitatea l-stole de conducător al „Foaiei Noastre", putea să se pronunţe. 1 'Cât pentru ceilalţi domni, ar fi putut să se gândească la un nare-care sac fără fund, care înghite, înghite, dfe'r in picioare iot nu se-poate ţine. Şi sunt dânşii poate în măsură a aprecia dacă nu ori ce Român avea dreptul să cetylra activitate şi energie. Nu<

Mai ales domnii delà „'Carpaţii" au cunoscut foarte bine specimenul „fruntaşului dintâi' ' care Ic-a dat clam mult de lucru până să se cureţe de el. Chiar într'una din salcie liceului dlui Popa a a-vut loc o discuţie vehementă, delà care, după cât îmi amintesc, n'a lifpsit nici epitetul de p u n g a ş. 0 ştie lalceasta d. Popa, d. Ţeţu şi toţi,,cari au asistat la şedinţa, de constituire a „Cercului Românilor de peste munţi". Pentru ce atunci această ieşire? Cărei împrejurări se dato reste*

Dar mai e ceva. Telegrainh. este iscălită şi dc d. Nicolau, ceea. ce iar nu ne vine a crede că ar fi o iscălitură autentică. In ori ce caz, fiind vorba dc persoane, Iade căror păreri nu pot fi indiferente, o explicare se impune cu atât mai mult, cu cât, fiind vorba de oameni, cari cunosc foarte bine ipsihologia politicianului, noi trebuie să ştim precis ce cred despre Goga şi ideile lui.

Un curent pornit cu atâta entuzbsm nu se va opri în faţa piedecilor puse în calc de dragul ambiţiilor personale ale nimănui, or cât de olimpice ar fi sferele, în caid N. sau1 Y. pluteşte. In calea unui Luther s'au ip-us piedeci mult mai mari, dar a putut cineva să oprească în cale curentul de renaştere pornit de el % Cine iai cetit cuminţite des-bateri ale adunărilor din 1848, a văzut cam ce părere aveau nestorii noştri despre Avram Ia neu. Şi apoi câte piedeci nu se pun astăzi din partea porodiţelor feudale în contra, ideilor democratice ? Nu cumva curentul se va opri în cale dc groaza unui veto rostit de cutare baron de nu ştiu ce Berg *

Tot astfel curentul de regenerare pornit de ( Joga nu se va opri, ori cât grăsunii autorizaţi vor tipa că se sfărîmă. solidaritatea, ori cât Moş-Tecii

naţiunei române vor urla în numele „deciuipli-•nei".' ' ' • ' ' ' . '

Personalităţile! A... Aici e ceva nostim de tot. Niciodată nu mi-s'a părut un om mai ridicul decât atunci când, sub influenta cutărui autor, a început, să. discute divinitatea lui Crisit, să caute să documenteze natura omenească a cutărui act din viaţa Mântuitorului. Căci nu fiinţa omenească s#u divină a lui Crist ne interesează, ci ne interesează învăţătura, cuvântul propoveduit de el. Este-'în adevăr învăţătura lui sfântă ? Cuprinde în ca elementele, cari pót ferici un suflet omenesc, cari pot asigura dcsvoltarea în libertate a neamurilor* Asigură ea libertatea dc cugetare * Acestea trebuiesc discutate, nu faptul că propovodui-torul lor s'ia născut în iesle. Nu faptul că cei ce l'au ajutat întru răspândirea învăţăturei au fost nişte nevoiaşi muncitori, cari probabil vur fi tremurat în faţa proconsulul şi a preoţilor românii F. sau nu e aşa *

De aceea nimic mai reprobabil decât trecerea la personalităţi, răscolirea actelor pur omeneşti ale cutărui luptător pentru o idee. -Aici nu sunt în discuţie acte materiale, ci idei. Chestia se pune aşa: Duc la mântuire ideile propagate de Goga, sau nu ? F nevoie de mai multă energie în lupta noastră, sun nu* F drept că pufuşorul ipc botişor a făcut multe .şi nevrutc în viaţa noastră naţională *

Nu interesează pe ascultător compoziţia vioarei, ci armonia, pe oare ne-o dă. E aşa de (dară a-ceastă judecată. Dcviarea în personalităţi este caracteristică numai celor dc rea credinţă. Şi reaua credinţă cm firesc să dea roadele, pe cari le-a dat.

/. Vu Saricii.

Răsboiu sau pace.,,? Situaţia pulitica. —•

A nul. 14 februarie Улил de azi e cea din u r m ă zi a combi

na ţ i i lo r po l i t ice . Ş e d i n ţ a de m â n e a C a m e rei d e p u t a ţ i l o r va a d u c e d o s l e g a r e a a t â t de mult a ş t e p t a t ă : răsboiu sau parc. Mâne va lua c u v â n t u l min i s t ru l -p reşed in îe conte le Kkuen-Héderváry pent ru a-şi desfăşura p r o g r a m u l do î m p ă c a r e . — dacă. Opoziţia îi va îngădui să vo rbească .

Toate t r a t a t i v e l e de î m p ă c a r e p;ir a fi r ă m a s fără r e z u l t a t . D o v a d ă zvonu r i l e ce pornesc din pa r t idu l juslhist şi vo rbesc despre reluarea abstracţiei tehnice încă în şedin ţa de m â n e .

In v r e m e ce opozi ţ ia ia t o a t e m ă s u r i l e pen t ru reînceperea lup te ii. g u v e r n u l face pregă t i r i p e n t r u a leger i n o u ă . Ieri s ea ra s*an p rez in tă ! în clubul pa r t i du lu i guver n a m e n t a l n u m e r o ş i prefecţi c a r i au avut consfătuirii inilime eu secreuaru l Çe s ta t Jeszenszky, o r g a n i z a i -ovul a l ege r i lo r din vara anului I.

Tot s e m n e r a r i p re vest ese răsbo in l .

Tratative cu opoziţia. Din Budapesta ni-se anunţă: Ministru 1 -•• >reşc-

dinte a reluat azi consfătuirile cu şefii opoziţiei, înainte de amiazi a avut b întrevedere cu contele Andraxxţ/. \ar după amiaesi eu Justn Gyula şi Kossuth. I

In cercurile guvernamentale se speră că partidul kossutbist nu va 'continua obstrucţia, astfel că justhiştii vor rămânea cu desăvârşire izolaţi.

Conferenta opoziţiei. Partidele opoziţioniste u'au luat până acum

hotărâre definitivă în ce priveşte atitudinea lor viitoare. Hotărâri se vor lua numai după declaraţiile ee lc va face mâne (tontele Khuen-Héder-vúry. Comitetul executiv al partidelor opoziţioniste ecaliate dc-asemenea a amânat aducerea hotărârilor.

Contele K li ucn-llédcrnúri/ va lua mâne cuvântul înainte de ordinea de zi. După declaraţiile lui. contele Apponyi va propune camerei să'şi a-mâne şedinţele până Luni. ca partidele să aibă vreme a discuta declaraţiile uiinistrulni-preşe-dinte.

Scrisori din Iaşi. Insul şi aplanarea conflictului Vaidu-Gogu. — '/.'turele, ungureşti şi verdictul procesului Cuzn-

Socor.

In discursul pe care l'a ţinut la agapa dată în onoarea dlui N'aida, distinsul luptător poporani-', d. Const. Stere a spus o vorbă într'adevăr marc: „Minunile şe fac de o forţă divină: credinţa '. Fără să vreau măreţia acestui fraze zvârlită eroic pr i i cea mai hotărâtoare atitudine, .mi-a adus a minte de vorbele pe cari. veşnic, cu aceeaş profunzime le rosteşte aprigul luptător naţionalist H. Д'/-coliie Iorga,

Nu-i aşa, 'pentru mulţi, apropierea aceasta ar părea cel puţin extraordinară ! Un gest, o frază, o atitudine schiţată de d. C. Stere, să-ţi poată e-voca personalitatea dlui Iorga. Şi cu toate acestea lucrul e exact.

Mă gândesc la truda anevoioasă pe care a tre huit s'o învingă (I. Stere, până a văzut împăcate cele două tabere opuse — ale „Românului" .şi ale „Tribunei" — deopotrivă de îndărătnice în lupta începută.

Şi mă gândesc dc asemenea că, numai bucuria unei izbânzi definitive, atât de necesară linişte! şi fericirci fraţilor noştri de peste munţi, a putut dispune sufletul cumpătatului luptător politic până într'atât, încât, ca un vestitor autorizat, ca un semănător de căi izbăvitoare, a puítut zvârli curagios în mulţime acele fraze însufleţite.

Fi, d. Nicolae Iorga, mai pasionat în luptă, poate mai răsliătător şi mai credincios în victoria dreptăţei şi a îndreptărei mântuitoare, stăpâneşte această dispoziţie sufletească superioară, veşnic, în mod normal. Dsa ori când, cu ochii aţintiţi în fundul depărtat dar sigur al zărilor dc nădejde învictoare vede şi luptă pentru 'promovarea aceleiaşi izbânzi a minunilor izvorîte dintr 'o adâncă credinţă.

Sunt perfect sigur că d. Stere nu va uita niciodată însufleţirea şi entuziasmul mulţumitor do care se simţea suprime în clipa în care încorona o atât de frumoasă victorie.

Răsbătătorilor de drumuri noui li-c dat totdeauna să fie entuziaşti, elocvenţi, profetici în vorbă .şi gest. Prin aceasta s'ar deosebi doar dc restul oratorilor, încorsetaţi în retorica, frazelor convenţionale.

Şi atunci iată de ce, fără să vreau, fapta dlui Cj Stere, împăcarea pe care a stabilit-o în Ardeal, discursul rostit In agapa dlor Oct avi au Goga şi Yaida-Voevocl. mi-a evocat felul de luptă şi superioritatea atitudinelor dlui Nicolae Iorga.

Netegăduit d. C. Stere a îndeplinit în Ardeal un superior act politic. Impresia pe care a produs-o în laşi aplanarea conflictului Goga-Vaida e din cele mai bune. Se discută pretutindeni înţelepciunea coducătorilor politici din amândouă tabere, cari au înţeles că mai presus de trecătoarele, neînţelegeri personale, trebuie să domnească pentru izbânda politicei noastre româneşti, cea mai neclintită disciplină şi voie bnnă.

Cum era de aşteptat, ziarele ungureşti, primind corespondenţa procesului dlui profesor A.

L u d o v i c F a i m a n n croitor englezesc.

Recomandă atelierul său renumit în croiala hainelor, pardesiilor şi paltoa-nelor. — Bogat asortiment în stofe

streine şi indigene. Serviciu prompt. — Preţuri ieftine !

Croitorie englezească ! Lugoj, edificiul-Bazar,

шгжшттшшшшшшят

15 Februarie n. 1912 „ T R I B U N A Pag. 5

( \ Cuza dela Iaşi, au denaturat In chip tendenţios exactitatea faptelor. Pentru presa semiţilor uu-liuri. studenţimea universitară care a manifestat in mod atât. de demn pentru profesorul lor de economie politici, nu sânt decât nişte simpli acan-Halgii, care după ce „au pătruns in locuinţa fostului ministru de justiţie Alexandru Bădăran, u devastat odăile (!) si au bătut crunt pe juratul Teodorescu(! '()

Exact cum ar relata ungurescul ziar cine ştie ce şedinţă a Camerei din Pesta. Nu, iubiţilor mei paprişcanieni, studenţii din Iaşi nu s'au expus în spectacol desonorant ci paşnic, conduşi moraliceşte de profesorul universitar Matei Cantacuzino, au dat oraşului şi demnitatea ştirbite а renutmelui lui onorat cea mai strălucită revanşă prin măreaţa, cu mintea şi impunătoarea manifestaţie din sala Pustia.

Provocatori au fost destui — se vorbeşte de uu oare-cáre agent taohist Proea — dar mai puţin norocoşi ca în mijlocul „cetăţenilor indignaţi" i»'au putut înşela prudenţa studenţilor paşnici.

Prin urmare, nici o dezordine n ' a avut loc. Armata şi poliţia n 'a arestat un singur student, nem i n 112 (!) după cum afirmă cu atâta obrăznicie semitul ziar maghiar — căci semit trebuie să fie — după semita informaţie a cine ştie cărui semit < -orespon den t.- f o i letoni st.

Cornelia Carp.

Din H u n e d o a r a . Hunedoara, Februarie 1912.

In ştirile ce vi-le-am dat mai săptămânile trecute despre activitatea despărţământului „Astrei" v'am promis că voiu da un raport şi despre serata literară plănuită pe ziua de 4 Febr. n. în comuna Hui tur.

Această serată a despărţământului s'a şi ţinut eu un rezultat strălucit. •

Sătenii din această comună, cu mic cu mare, an grăbit să asculte sfaturile şi îndrumările intelectualilor izvorîto din inimi curate şi limpezi, inimi cari bat numai pentru înaintarea neamului nostru spre cultură şi bunăstare.

Suntem veseli că satele noastre din jurul Hunedoarei, arată cea mai mart-. însufleţire pentru iot ce e românesc. Altcum acest fapt l'am constatat şi atunci când am candidat. în cercul nostru pe I >r. Victor Bontescu. N'a fost putere pe lumea asta ca să-i poată abate pe ai noştri dela urna na-i.ională. Au fost sate cari şi-au adus jidovii 1-vr forţaţi de căpetenii, ca apoi să voteze cu candidatul nostru.

Bucuria noastră creşte pe zi ce merge râzând cum poporul din jurul Hunedoarei a pătruns şi marea însemnătate a Bibliotecii Asociaţiunei, aşa încât nu găseşti sat ca să nu-şi poată da seamă de însemnătatea acestei folositoare biblioteci.

Un frumos început, a făcut şi banca „Agri-rcla" abonând 30 exemplare din .bibliotecă pentru tot atâţia ţărani din jurul Hunedoarei.

Tot această bancă e împărţit în comunele din jur peste 300 Calendare Nationale aşa încât toată truda se dă în direcţia desvol tării culturale a poporului nostru din aceste părţi.

Inteligenţa caută prilej ca să se afirme tot. mai mult şi să-şi afle rostul în viata noastră naţională.

Rîvna, servească-i spre laudă! i

Acum să revin ta serata diu Buitur, ea -a spun ce lucruri frumoase s'au săvârşit acolo!

Porniţi cu cele mai bune intenţii în acest sat, ne-a întimpinat primirea frăţească, primire eare ne-a dat deplina nădejde în succesul chemărei noastre.

I). Nicolae M acrea a deschis serata Astrei ca potrivite cuvinte, făcând în liniamente generale istoricul de 50 de ani al Asociaţiunei şi chemând Sa muncă pe toţi aceia, oari simţesc româneşte.

D. Virgil Cornea a ţinut o prelegere practică stăruind. între altele, şi asupra însemnătăţei ca, eelor de ajutorare, prelegere care va aduce mult totas practic.

D. Dr. George Dubleşiu a explicat poporului literatura şi în legătură a trecut în revistă iluştrii condeiului românesc: Софис, Vlahuţa. Ooga, etc.

Din Goga. a cetit „Rugămintea" şi „Plugarii", toporu l adunat a ascultat cu multă atenţiune

Şi duioşie, mai alee „Plugari i" cu:

„Fraţi buni ai frunzelor din codru Copii ai mândrei bolţi albastre, Sfinţiţi cu lacrimi şi sudoare Ţarina plaiurilor noastre!"

I). Romul Albu. capelan protopopese, a cetit o bucată religioasă din Petrov. care a făcut bună impresie.

1). Romul Verisan. pentru variaţie, ne-a delectat cu anecdote alese din Speranţă stârnind mult haz.

Prelegerea practică „Şcoala română" a dlui Ilie Stricata. învăţător, s'a amânat, ca potrivita pentru altă comună, unde ne vom găsi zilele viitoare.

Aşa pe find vom pătrunde toate pădurile Hu-uedorene ca să picurăm cât de cât, pe ranele na-, ţiei balsamul eulturei româneşti.

Datorinţa fiecărui intelectual din Hunedo. л e să. fie la postul lui de îndrumător.

Să vedem! • » .

Din tiesp. Ceica al „Asociajiunii", Comitetul despărţământului Ceica al Asocia

ţiunei a ţinut şedinţă în Ceica la 24 Ianuarie a. c. Această şedinţă e importantă din trei puncte de vedere.

S'a constatat că membrii despărţământului se sporesc în mod îmbucurător, inteligenţa româna din părţile aceste se interesează tot mai mult de soantea culturală a ţărănime! noastre. Până acum desp. Ceica are 1 membru fondator. 3 m. pe viaţă şi vr'o 20 membri ordinari şi nădăjduim, că şi ceilalţi intelectuali de pe aici se vor înrola în serviciul cultural al Asociaţiunei; căci concen-trindu-se inteligenţii spre acest scop, şi ţărănimea noastră va fi mai accesibilă spre tot. ce e bun şi frumos.

In această şedinţă s'a decis, ca comitetul să aranjeze în 10 comune din despărţământ prelegeri poporale în decursul anului c. în ordinea următoare:

1. Vintiri: 25 Februarie. Delegat Dr. Ioan Iacob; conferenţiari Dr. Ioan Iacob „Despre con-zmn şi legea rurală". Sever Sălăgian „Economia raţională", luliu Pop „Despre biblioteda poporală a Asociaţiunei".

2. Lazuri: 24 Martie. Delegat luliu Patak \ : conferenţiar Traian Roman „Despre societăţile de consum", lul iu Pataky „Desprescris şi cetit".

3. Duşeşti: 28 Aprlic. Delegat Vasi lin Papp; conferenţiari Georgiu Veres „Despre s tupări t ' . Vasiliu Pap]) „Despre alcoolism".

4. Dobreşti: 20 Main. Delegat Vasiliu Carţiş; conf. Vasiliu Lăpuştean ,.Despre alcoolism'*. Al. Golea „Despre stupărit".

5. Bucur oaia: 23 Iunie. Delegat Traian Roman; conf. Dr. Ioan Iacob „Despre economie în genere", Traian Roman „Despre societăţile de consum".

6. Sâmbăciug: 21 Iulie. Delegat Vasiliu Car ,ţiş; conf. Ioan Papp „Despre biblioteca poporala a Asociaţiunei", Dr. Ioan Iacob „ Despre consum". •

7. Tăsad: 20 August. Delegat Dr. Ioan Iacob; conf. Vasiliu Carţiş „Despre societăţile de credit", Dr. Ioan Iacob „Despre consum".

8. Drăgeşti: 22 Septemvrie. Delegat Sever Sălăgian; conf. Sever Sălăgian „Despre societăţile de credit", Dr. Ioan Gomşa „Părţi din igiena poporală", lul iu Pataky „Despre biblioteca poporală a Asociaţiunei".

9. Ceişoara: 20 Octomvrie. Delegat Vasiliu Papp; conf. Pantilie Bugariu „Despre pomărit". Vasiliu Papp „Despre alcoolism".

10. Ceica: 24 Noemvrie. Delegat Vasiliu Carţiş; conf. Dr. Ioan Ciordaş „Despre datinile româneşti", Vasiliu Carţiş „Despre tovărăşii".

Adunarea generală a despărţământului nostru din anul trecuit, ţinută în Tăşad a hotărît, ca să se înfiinţeze un „fond cultural al desp. Ceica" eu menirea, ca de acest fond să ne putem servi barem în depărtatul viitor. Comitetul în şedinţa aceasta a şi pus bază acestui fond, contribuind cei prezenţi precum urmează: Vasiliu Papp, Sever Sălăgian, Dr. Ioan Iacob, Vasiliu Carţiş câte 5 cor.; Iustin Popovici, lul iu Pataky, Traian Roman, Vasiliu Lăpuştean, Alexandru Golea Georgiu Co-ciş câte 2 cor. De tot s'a colectat 32 cor. Deie bunul Dumnezeu, ca acest modest început să fie prevestitorul alor frumoase rezultate! Y

S c r i s o a r e din V i e n a . Balul „Riviera şi „Unirea Principateler române."

Inchipuiţi-vă iubiţi cetitori, că primiţi o scrisoare dela un frate al vostru, care având fericirea a locui în capitala Austriei — îşi ţine de datorie să vă informeze sincer despre cele petrecuta între Românii trimişi de soarte în acest centru, spre a apăra, interesre noastre naţionale.

Veţi fi cetit poate mulţi despre frumoasa manifestaţie studenţească, pusă la cale contra falsului propagator al păcii într'un oraş aşa apropiat de graniţele ungare, ca Viena. N'a existat, o singură inimă românească, care să nu fi tresărit de bucurie lia această veste, menită a întuneca pe voci numele politicianului Apponyi, n'a. fost -— cred — un singur suflet neaoş românesc, care să nu fi luat act cu mulţumire sufletească despre acest, fiasco, înregistrat cu muiltă fidelitate şi de ziarele europene „Times" sau „Matin". Păcat, că nu s'au putut bucura de acest eveniment şi neuitaţii noştri apărători de mai anii trecuţi: celebrităţile universale Björnson şi Tolstoi.

încă (pe vrmea agitaţie spiritelor în favorul manifestaţiei acesteia să pregătea tinerimeia universitară şi dşoarcle noastre pentru impozantul bal nemţesc „Riviera-Redoute" : sub conducerea, abilului nostru artist. P fil n t a z i şi a însufleţi tei noastre protectoare dna G r a m a t o v i e i ee studiază ou interes jocurile naţionale: Romana, Hora. Căluşeml şi Bătuta, cu oari aveau să stoarcă admiraţia străinilor în seara dc 2 Februarie. Aflu de bine a vă scrie mai pe larg despre această manifestaţie culturală, în cadrul căreia Românii au avut aşa zicând: partea leului.

Nu pot să descriu splendoarea cu care era împodobită sala, în care s'a ţinut acest bal pompos. Fel de fel de flori şi frunze de palmier vedeai în toate părţile; aveai impresia că eşti într'o grădină, gătită cu un deosebit gust estetic. Oaspeţi din cercurile cele mai aristocratice soseau neconten i t ; dame, gătite ca nimfele din povesti, îţi atrăgeau atenţiunea pas de pas. Era atâta poezie şi atâta fericire în ochii părechilor tinere, ca şi a bătrânilor; toţi aveau ceva de spus, nimenea însă nu ar fi conturbat pentru toată lumea armonia ce stăpânea, neţărmurit, inimile. Toţi aşteaptă cu răsuflarea oprită sosirea diferitelor grupe, îmbrăcate în costume naţionale. La 10 ore intră prin-cesa egipteană şi suita sa, ca prima grupă ; e multă artă în aşezământul luxos al princesei. Pe rînd intră apoi grupele: bosniacă, turcească, italienească, a mimoselor, Pierrot prinţul Carneval şi suita, Rouge et Noir, Rudderinen, românească, domino, ungurească şi ruteană. Fiecare grupă, înlănţueşta pentru un moment privirile, nu toate însă au darul a produce şi plăcere sufletească în inimile celor ce le urmăresc cu atâta curiozitate.

Sunt interesante în felul lor pitoreştile costume ale Italienilor, a prinţului Carneval, Pierrot, Rutenilor şi Românilor; nu într'atâta însă deşteaptă sentimente de admiraţie celelalte costume, lipsite de farmecul originalităţii. O nespusă mândrie naţională, simţesc în deosebi Românii de faţă, văzând cât e de sărbătorit, portul nostru de străinii cu gusturi rafinate, cari au prilej să vadă azi adevărată artă românească. Mai ales patro-nesele, în frunte cu dna Iledmig Freifrau von Haas-Fciehen, présidente de onoare a balului privesc eu o deosebită atenţiune costumele noastre artistic lucrate şi pline de farmecul originalităţii. Regret însă, că n'am avut fericirea să văd şi câteva exemplare măcar din splendidele porturi de prin Ardea!! ; s'a observat mult lipsa păduren-cetor, sălişteneelor, celor din jurul Orăştiei şi' Dejului. Ar fi fost de tot nimerită ideea de a ne prezintă unui public atât de ales cu toate porturile naţionale.

După înounjurarca salei de mai multe ori, grupa românească urcă podiul între aplauzele celor ce urmăresc cu drag mişcările elegante ale acestor „mlădite dc viţă daco-ramană", cum se exprimau mulţi în diferite convorbiri particulare. Resfirate în toate părţile spaţioasei sale stau celelalte grupe, cari încă — uimite de varietatea şi frumseţea motivelor româneşti — îşi îucoardă toată atenţia spre. debutanţii români.

Nu trece mult şi se iveşte şi arhiducele Francise Salvator cu suita, între accentele melodioase şi înălţătoare ale Imnului regal. Abia îşi ocupă loja de lângă podiu acest oaspe înalt şi lumea dimpreună cu dânsul admiră mai departe prestaţia-

Pag 6 T R I B U N A " 15 Februarie rt ÎPJS?

Jiile gingaşelor păreohi româneşti. Cu o preciziune rară se părindează susammtitele jocuri, naţionale-, electrizând suflete, transplantând dragoste, faţă de mucenicii „logodiţi de veacuri cu durerea", cari azi — prin reprezentanţii lor — arată lumei: de ceeace este capabil geniul românesc.

In deosebi Căluşerii, încinşi cu brîu naţional „purtând opinci, iţar şi cuşma pe ureche" sub conducerea vătafului Remua Doctor răscolesc inimile privitorilor, cari uu'şi pot da în deajuns seamă de arta, cu care execută aceşti flăcăi chipeşi şi cele .mai grele figuri. Aplauzele, cari au urmat din .abundauţă acestei frumoase manifestată 'româneşti, au dovedit mai presus de toate, că atâţia şfrăini, îmbibaţi de cultură nemţească, ştiu preţui aceasta comoară naţională şi pe lângă toate prometeic lor de artă clasică se însufleţesc cu multă căldură şi de .modestele noastre prestaţiuni. -UfiKra penibil mai ales penlru grupa ungureasca at t ta suoces românesc.; o deprimare sufletească tfnuălită în haina unui dispreţ forţat, se putea eeţi.de pe feţele nepoatelor lui Arpad. Si cum. ar fi putut vedea cu ochi buni progres românesc, când ^iar/ jaşul" şi portul lor de pe şesul Ungariei nici pţiju'minte nu-i trecea cuiva să le admire, ceeace ţ ^ g v e d e ş t e uşor prin faptul, că abia 2 aplauze ffi*ifflfifap.a manifestaţia lor. isiL^l'ti^ranteză fie zis, grupa ungurească sau nJa ayuţ ţmtezauţa să urce ppdinl sau nici im i-s'a 1»№5І-?а ceva, respective n'a fost invitată să'şi •aiiăte r i a ţ ^ a l u l „c iardaş\ ceeace mai mult înv. V'iftSiHi^ţ^dedupă cele auzite. ШіВщ^Ыщя&ѵігеа. jocurilor naţionale româneşti iadéoïйНіійеj«4ei nu şi-au încercat puterile pe po-riiu. ceeace încă e .semnificativ pentru reuşita noa-« A r ß ) w # o , ^coar .a printre cei mulţi şi ai noştri, d t a d n a ş tfgA YA% 1 1 1 1 ^pec t f < î e r i c ' împrumutând ţjB^ţă ^qţujmtii^ balului, năpădit de toaletele î*H*eWif^qppţfr%« !«»4>«. 'Ie simţi foarte bine mmwi щф$1тщ î i w s t m o d i u împestriţat cu •мпЬф>$\ишІР-'МШ^1 снгі mai TUult mtere: ^тлМ-іШЩ^іШтіУахй t > b i e o t u l .ad'mrraţiei

i . iíiAeestei'ftitovöAÍlVÍWíSlf'mai însemnat din luna ІсеЬгиагій^аесрго-саІ^в^р» scris câteva impresii incJngra №mtóu)l>vi--í tniaaq '•-> iSä-'lf^e^iif'äcunliiaiiaii dww»i,manifestaţie culturală a''íR»Miat(iiröí[i'idlniA'ioti!4~e tot atât de impor-ШШ&і£аі вто Of ni Мпаоцаа o l -Г!6ІЧШ'Ш% >ШЩ ІЫМ ШГ- vineiale să împiedece ori ce mişcări sau revolte.

*

Primul act al guvernului republican va fi să respcM'te contractele încheiate cu statele străine şi să îngrijească de avutul şi siguranţa europenilor.

Cel dintâi preşedinte va fi doctorul Sunjatsen. Abdicarea dinastiei e cunoscută dooeamdai.i

numai la oraşe. Vastele provincii chineze încă n".au nici o ştire despre schimbarea regimului, r a m de sigur va intimpina încă multe greutăţi .1,-aci înainte

98Ѳ*ШШП U r . • t -

Г Ш Ш Щ ^ CU ABURI

8-£Гі ЭОввО JeOOÍ UIMII uimim unii

Văpsire de haine. Curăţare chemică. Spălare cu aburi.

La suma de pista 10 Gor4 pachetul se retrimite francat. • И К Ш І І

15 Februarie n. 19 ft „ T R I B U N A " Pag 7

I N F O R M A Ţ I I . A R A D , 14 Februarie n. 1912

Din cauza sfintei sărbători de mâne. Joi, nu--mărul următor din ..Tribuni" va apărea numai Vineri noaptea.

— Două procese... Din Bucureşti ni-sc scrie: •loi s'a judecat la curtea cu juraţi de aici procesul «îo calomnie intentat de d. A. C. Cuza reprezentanţilor revistei „Flacăra" — care mai anul trecut publicase Ô pretinsă declaraţie a dlui Cuza, declaraţie, dare, dacă ar fi fost adevărată, ar fi fost de natură do a turbura legăturile de prie-tinie dintre cei doi luptători ai naţionalismului. •DesbaterUe au durat până noaptea târziu. După

-cum era de ia/şteptat —dat fiiud că inculpaţii j>en-im delicte prin presă totdeauma sunt achitaţi — dnilor T. Dragii şi Corcea 1 i-s'a dat un verdict negativ.

Două procese de presă sfârşite în aceiaş chip -atât la Iaşi, cât şi îu Bucureşti ne arată pe de-o parte până unde merge libertatea presei în România, k r ftë dealtă parte cuini se înţelege această libertate. In eaizul aeesta special mai denotă 1

tşS felul cum juraţii — oameni «rescuţi îu alte vederi, în alte vremuri, în alte concepţii — privesc propaganda nouă a naţionaliştilor. Aceşti

-oameni, cari de regulă nu citesc nimica spre a se ч-onvinge de adevăr, an o concepţie curioasă despre naţionalism. -Cred. că a fi naţionalist este tôt una cu a fi inceudbr, turburător al ordinei publice.

Aşa privesc aceşti oameni naţionalismul, cum privesc autorizaţii noştri propaganda începută de „Tribuna". Numai cât ,'aici vorba trădător fiind ridicolă, în locul ei au adoptat cuvântul de insti-даГог. Inehipuiţi-vă o curte eu juraţi compusă din autorizaţi de-ai noştri judecând propaganda -de renaştere a „Tribunei". Negreşit că s'ar pronunţa aşa ca la Vas §i la Budapesta. Tot astfel -stau lucrurile şi în România. Era deci firesc ca •oameni îmbătrâniţi în anumite vederi să se pro-

-•nunţe curai s'au pronunţat, atât la Iaşi, cât si la Bucureşti.

Fireşte, nu este dătătoare de ton sentinţa juraţilor. Afară de ei mai este o opinie publică, ce

•dă fiecăruia ce este al său. Şi d. Cuza se va fi bucurat de sigur, văzând simpatia, cu care a fost întâmpinat dc lîderenţii sincer} ai ideilor propagate de dânsul. Adevăratul verdict îl dă) această opinie publică, ce s'a manifestat atât la Bucureşti, cât şi în capital'-.! Moldovei cotropite de et vă ini.

— Un pas înainte. N i s e scrie: Comuna Sărata «•te situată cam la marginea comitatului Făgăraş i n t r e vale în apropierea Negoiului. locuitori i toţi Români neaoşi, se ocupă eu lucrarea pământului şi economia de vite, oameni cum se zice legaţi de glie şi neumblaţi în lume, «am rămaşi în întu-uerocul timpurilor vechi şi de un timp încoace supuşi vit i uri lor şi robi ai alcoolului.

In timpul acesta de grea încercare comuna a fost dăruită cu doi oameni luminaţi cari cu mare stăruinţă şi zel încep a secera neghina şi ispita diavolească, ce începuse a se încuiba în popor. À-ceştia sunt învăţătorii Nicolae Păcurarii] şi Dumitru Gândea, amândoi ieşiţi din sânul poporului.

Aceşti bravi pioneri sunt. model atât în şcoală cât şi în activitatea lor extraşcolară, combătând pc toate căile viţiuriife prin sfaturi, poveţe bune şi înt runir i sociale cu poporul. O astfel de întrunire -s'a ţinut a treia zi de Crăeiun, când în faţa unui public numeros sus numiţii învăţători au dar o producţiune de cântări şi teatru, în edificiul şeoa-Jei, cu şcolarii, pe deplin reuşită.

Fra ceva înălţător a vedea cum copiii se întreceau eu feţele vesele a-şi arăta roadele ce în viitor •promit a le da spre binele comunei, storcâud lacrimi de bucurie din ochii părinţilor lor. cari sau convins ce poate face scoală şi un învăţător couştiu de chemarea ea.

— Agapă în onoarea unui judecător. Judecătorul delà tribunalul din localitate d. Kovács a fost avansat de judecător la Curtea de Apel din Timişoara. Din acest prilej magistraţii şi membrii baroului din Arad au organizat aseară o a-gapă în onoarea dlui Kovács. Dintre români au luat pairte la această agapă dd. Dr. Sever Ispravnic, Dr. Cornel Iancu şi Dr. George Popa. F r u n tasul lancu a ţinut şi un discurs, scoţând în relief calităţile de judecător eminente, ale dlui Kovács.

— Cununie. Florica Raţiu din Pilul-mare ei IivoTi .Turca din Mierlău îşi anunţă cununia ce va avea loc !(;> 5 (18) Februarie îu biserica gr ort. română din Pilul-mare.

Felicitările noastre. — Mureşul se revarsă. Cu cele dintâi zile cal

de nămeţii de zăpadă de pe coastele munţilor din partea nord-esitică a Ardealului s'au topit şi păr.i ele întărâtate au umflat apa Mureşului, încât pe unele locuiri e gata să se reverse. In părţile Regln nuiui scoarţa de ghiaţă nu s'a topit şi apa apucând pe deasupra a dat peste maluri. Pentwu a preveni vre-o primejdie prefectul comitatului a cerut in ajutor o companie de pioneri delà garnizoana din Alba-Iulia.

— Alagerea din Privighe. Ziarele de seara aduc ştirea că la alegerea de deputat ee urma să aibă loc azi în Privighe a fost ales cu unanimitate ţărănistul Colonnm Brestyenszky.

— O nuntă cu escortă poliţialâ. E vorba des-preii- revoltă — ţie drept sau nedrept. — a muo-rescului norod din Kecskemét contra unui biet barbut căruia toamna, trecută îi murise nevasta strangulată. Lumea bîrfea că moarta numai de răul bărbatului şi-a pus eapăt vieţii, iar când s'o îngroape totetă mahalaua s'au repezit la cimitir şi au tăbărît. asupra mormântului, unde au rupt bucăţi cununa ce bărbatul ei pusese deasupra crucii nevestei sale moarte. Mânaţi de o furie neesplicubilă au început să mângâie pe bietul om, cărându-i la pumni şi la ciomege şi puţin a lipsit să-1 facă pastrama, dar omului i-se făcuse lehamite şi a ruipt'o la fugă, scăpând într'o făurişte din apropierea cimitirului. Au trecut la mijloc câtevto luni şi bietul om cu câşlcgile de odată şi-a pus ochii pe o copilă pe care vrea s'o aducă stăpână în casă, ca să-i vadă de gospodărie.

Lunia trecută s'au cununat, dar omul de teamă să nu se m'ai repete scena din toamnă a cerut ajutorul (poliţiei care nu a lăsat lumea adunată — mai ales femei — să se apropie de biserică, iar el sosind pe căi lătuitiilnice a răsuflat delà inimă când s'a văzut teafăr în faţa altarului. Şi în vreme ce popa cânta „Isaia dănţuieste" femeile de afuiră ameninţau cu pumnii şi văirsau înjurături cu găleata asupra poliţiştilor.

Până aci ar fi toate bune, dar s'a găsit o babă flaire a spus că femeile nu vroiau să răsbune pe nevasta moartă, ci să-i facă bărbatului de petrecanie că nu lc-a. ales pe ele. Şi e mare teamă că de ce a scăplat omul, nu va -scăpa baba.

— Boala ministrului Aehrenthal se agravează. Presa, ungurească se ocupă foarte intensiv de soar-tea ministrului de externe contele Aobnonthal şi aproape toate ziarele servesc publicului ştiri alarmante referitor la boala acestuia. Îngrijorarea presei şovine e explicabilă, căci se ştie în deobşte că prin căderea lui Aehrenthal delà putere, dispare cel mai strălucitor astru al imperialismului unguresc şi notoricul exponent al intereselor lor pan maghiare în Austeri a.

Fapt è că ministrul e din ce în ce mai rău şi alaltăieri a fost chemat la patul bolnavului profesorul Müller delà universitatea din München. Ce ne priveşte pe noi, această schimbare defavorabilă în mersul sănătăţii contelui, ca singur motiv ee va accelera căderea „fostului ministru" Aehrenthal.

— O dajdie nouă. Zilnicii clienţi ai cafenelelor cari nu fac politică militantă şi nici nu pun lumea la cale, rezt rvându'şi acest rol de almanah al faptelor ce-au dispărut pentru mai târziu, găseau un mijloc potrivit pentru -a'şi alunga plic

tiseala temturătoare ân jocul agitat din jurul mo£>> lor de biliard. Cu eleganţa şi precizia ce reclamă fiecare bilă, jocul acesta s'a lăţit repede, formáni azi una dintre principalele distracţii ale tineretului, pe când bătrinii cari se cramponează cu o insistenţă de admirat îu rojjul care nu-i mai prinde inventează zilnic noui forme şi apucăturii, încât acum după un itreout de abea câteva decenii, biliardul se joacă cu diferite variante, dintre citri aşa numitul „Tivoli" e una dintre cele mai ha-zardate.

Cu un cuvânt acest joc nevinovat, a înce*at de a mai fi inofensiv pentru pungile publicului, f cafenelele de provincie se juca foarte ieftin, la oraş mai scump şi treptat diferinţa taxei urca după treapta ce ocupa localul între tovarăşele lui similare. Astăzi pentru lumea delà oraş jocul de biliard e un lux şi în consecinţă va fi pus şi acera sub controlul legii.

Adunarea provincială din Praga se şi ocupă cu un proeet pentru supunerea patronilor cari ab merse de bliard, unei dări speciale — dovedindu se acestea drept un gras івѵог de câştig — iar acesta dacă va ajunge să fie încorporat în legi, va fi destul de mare şi va contribui fără îndoială la reducerea numărului extraordinar de mare al jucătorilor de până aci, căci în socoteala lor se trece şi acest nou bir. Pi lda aceasta nu va întârzia să fio urmată şi de celelalte provincii ale Auabrtiei şi ia curînd chiar de Ungaria.

— Un preot renegat. Ni-se scrie din Pet iv: In 9 Faur c. curtea cu juri din Timişoara a di >-bătut 'procesul de presă intentat de renegatul preot din Teregova, Pavel Şandru, cunoscutul „Po:>a Csárdás" — pentru vătămare de onoare, acuzat fiind fostul redactor al foii „Vocea Graniţei", sj economul din Teregova, Iacob Stoichescu.

Verdictul juraţilor a fost unanim, că sunt \ i-novaţi. Tribunalul a adus apoi următoarea sei t inţă: Georgs Ţinţariu, condamnat la 1 luna închisoare ordinară, ca pedeapsă pricipală. 00 coi. pedeapsă secundară, precum şi la suportarea gpe-selor în sumă de 200 cor. Iacob Stoichescu, jud cat la o amendă în bani de 200 cor, pedeapsa principală şi 40 cor. pedeapsă secundară, precum şi la suportarea speselor în sumă de 400 cor.

Pentru a vă lămuri Intru câtva precedenţele acestui proces, îmi iau voe a vă comunica urmi: toarele:

Sunt 2 ani de zile, de când credincioşii din Teregova s'au plâns Consistorului din Caransebeş împotriva preotului Şandru. Diutre numoroaseie puncte înşirate în plânsoarea terogovenilor, amintesc unul singur. Acum doi ani, în Sâmbăta floriilor, pe când preotul Ioan Bogoeviciu din Tero gova, mergea cu salca la biserică, preotul Şandru. în societatea mai multor jidani, îşi petrecea î i birtul mare, cu muzica cântând „Rákóczi induló". Acest fapt a fost dovedit înaintea judecătoriei, gi întărit cu jurământ, din partea mai multor mai tori, între cari şi vrednicul preot Bogoeviciu, a fasionat sub jurământ, că atât cazul descris mai sus, cât şi altele sunt adevărate. Văzând preoţiiГ Şandru, că faptele atribuite lui se dovedesc, şi te mându-se de o eventuală achitare, — după fasiu nea părintelui Bogoeviciu, — se scoală şi face următoarea declaraţie:

„Onorată Curte eu juraţ i ! împotriva mea pornit de ani îndelungaţi o adevărată campania fie nimicire, din partea naţionaliştilor, din cauza că eu sunt preşedintele casinei magtíiare, şi preşc dintele partidului guvernamental „Munkapárt". Când mi-am petrecut cu muzica, atunci am serbat ziua de 15 Martie, la care am participat şi eu. şi voi participa şi în viitor. Aceste sunt motiveb-că sunt şi am fost mai de multe ori pârît şi Ia Consister, — însă până acuma, n'am fost nicioda'.à pedepsit, nici măcar pus sub cercetare disciplinară.

Această declaraţie atât de scârboasă din par tea unui preot român, a decis asupra sorţii pro cesului .

-Turaţii, — toţi patrioţi buni, — au văzut în preotul Şandru, nu pe preotul nedemn de altar;:' Domnului, ci pe bravul patriot persecutat din partea naţionaliştilor. Acuzatorul, adecă advocat;':

în cea mai moderni execuţie se pot procura Ia:

p e n t r u dormi tor s u f r a g e r i e

locuinţe , g a r t o u în garnitură de jsieie şl de Н Г І Ш Ы precum şi c o v o a r e

m

f a b r i c a n t d e m o b i l e

ШЫи—Жш^гтЪт* $íf\ Satana г

Sî t u NA" 15 Februarie 1912 preotului Sandra, i» vorbirea sa de а ш І ( j_»a fn. făţişat juraţilor po nevrednicul (preot сЬіри1 trist şi atent, soldaţii purtători de brancarde pe cari ofiţerii îi trimiteau înzadiar încolo. Fără a se enpune, ei rămâneau pe Joc, sprijinindu-se pe bran-earde, ca şi ctrm ar fi voit să priceapă însemnătatea »pecta*olulm pe eare-1 aveau în faţa ochilor. Din cor-

poezia „DuşTpaiîcele1' de G. Obsjbuc. A apărut apoi dşoara Viorfca Murgu," Care ne-a cântat cu vocea-Î iplăcută şi dulce două cântece, fiind călduros aplaudată. A urmat de încheiere corul mixit cântând Imnul unirei de A. Bârseanu, Venitul curat este destinat pentru sporirea fondului reuniunei.

După program s'a jucat Bătuta şi Căluşeru* în costum naţional de 11 feciori d in Batalionul de vânători Nr. 23 din loc.

A urmat apoi dans care a ţinut până în zori: de zi.

— Crişul ameninţă cu revărsarea. Din cauza timpului moale din zilele d in urmă apele Grisului alimentate de scurgerea prea bruscă a zăpezii ameninţă să se reverse. Iu multe locuri unde digurile de apărare sunt mai mici apa a ieşit d i» albie şi şi-a luat drumul peste sămănături. Aşa. de pildă în părţile Ioeăşelului câmpiile mai jcase sun/t inundate de apă. De asemenea la Brad şi ht Baia de Criş.

Se pune multă silinţă, ca s?i se întărească digurile de apărare, acolo, unde apa srţ arată mai înverşunată.

— Când va fi distrus imperiul german? Ziarele franceze povestesc următoarea ciudată legendă, oare nu a fost lipsită până acuma, de două ori,, de a deveni viridică.

Se spune anume, că în 1849, fondatorul imperiului german, prinţul regal care comanda armat» în Baden ca să reprime o revoluţie, întâmplător s'a adresat unei ghicitoare. Şi ce nu ştiu ghicitoarele!

Pr ima întrebare pe care i-a pus-o prinţul a fost:

In ce an va fi constituit imperiul german ? Ghicitoarea scrise numărul anului curent 1849,.

pe urmă sub 9, celelalte cifre, care nu erau decât aceleaşi cifre scrise vertical, aşa încât formau următorul tablou:

1849 1 8 4

— Adunaţi cifrele acestea fi veţi avea data în-coronărei voastre îi spune ghicitoarea.

Rezultatul adunărei fu 1871. —- La ce vârstă voi mur i ? fu a doua întrebare

a prinţului. Ghicitoarea scrise:

1871 1 8 7 1

turi ieşeau urlete de suferinţă ori gemete .plângătoare. Din când în când ajutoarele de chirurgi ieşean din cort pentru a lua apă şi arătau po •aiceia cari trebuiai duşi în ambulanţă.

Acei cari-si aşteptau rîndul horcăiau, plângeau, strigau, înjurau, gemeau, cereau rachiu. Câţi-va aiurau.

Prinţul Andrei, în calitatea sa de comandant de regiment fu transportat de oamenii lui pe deasupra trupurile de răniţi cari aşteptau să fie pansaţi, şi culcat mai aproape de «ort.

El deschise ochii şi multă vreme nu înţelese ce so petrecea în jurul său. Deodată îşi aduse aminte de livadă, de florile de absint, de sfârleaza neagră care se răsucea.

La doi paşi de dânsul іш subofiţer înalt şi frumos, cu capul legat, vorbea cu glas tare.

— Dacă aţi fi văzut cum i-am privit! Până şi pe rege l'am făcut prizonier. Dacă în olipa aceea ne-ar fi venit în ajutor rezervele, i-am ii prăpădit cu desăvârşire.

Prinţul Andrea îl privi ca şi ceilalţi, cu ochii strălucitori, şi încercă un simţământ plăcut.

Unul din medici -cu un .şort alb gi pătat de sânge, *u manile mici şi înroşite $i ţinând o ţigară între degetul oel gros şi arătătorul, ieşi din cort. Se vedea că ar fi dorit să se odihnească o leacă. După ce-^i ântoarso câtva «apul la dreapta şi la stânga, d scoase un suspa«' şi plecă ochii.

— Luaţi-1! zise el ajutorului său arătând pe Bol-konsky, care fu transportat în cort.

Un murmur de nemnlţumire se auzi din mulţimea răniţilor.

— Nici pe lumea eeealialtă nu e lot- pentru noi. c-î-' numai pentru stăpâni, mormăi unul din ei.

(Ta жтл).

Nr. 26 — 1912 Pag. 9 Adunaţi cifrele astea, fu al doilea răspuns

pe care îl auzi prinţul şi veţi avea data morţei. Rezultatul fu 1888. Când va fi distrus imperiul german? fu a

treia întrebare a prinţului. După cum făcuse de două ori deja, ghicitoarea

luă ultimul număr obişnuit 1888. pe care îl scrise în acelaş mod.

1888 1 8 8 8

— Adăugaţi cifrele astea şi veţi avea data căderii imperiului german.

Pr inţul adună. Rezultatul fu 1913. Profeţia s'a realizat de două ori până acuma.

Cu groază unii din membri familiei imperiale văd sosirea celui de al treilea iteranen, şi se pare că ameninţările răsboinice de o parte, triumful socialismului de alta, ar fi semne apropiate fatale.

X Seminarul juridic Dr. Geréb, Cluj, Str. Farkas (l&ngá edificiul cel vechiu al teatrului). Pregăteşte pe lângă onorar шіс, pentru examenele de drept, de stat, riguroase, de drept de stat, examene de advocat ei de magistrat. In 3 luni se câştigă licenţa de doctorat. Fiind în pragul proiectelor de reformă a învăţământului juridic, e dorit ca toţi cei interesaţi să se adreseze spre binele lor la acest seminar, care înlesneşte mult cariera advocaţială.

X Extras din nenumăratele scrisori de recunoştinţă, venite în urma folosiri maşinei de dospit „Ideal"

P. T. Am văzut la fata mea contesa Almássy o ma

şină de doep.it cu care era pe deplin mulţămită. Trimite te rog şi mie la gara Zelan. Görcs, 22 Nov. 1909.

Cu stimă: sen. baroneasa N emulai Wesselényi

P . T. Maşina de dospit trimisă de dumneata e o ade

vărată binecuvântare, căci fiind învăţaitor sărac •cu familie maire şi nevastă suferindă, nu puteam cumpăra pane dela brutar fiind scumpă ci trebuia să aotoieem aoasă, etc.

Eger, 6 Oc-tonwre 1910. Cu stimă:

Szerényt Впіа, înv. réf. Maşina „Ideal" se poate cumpăra în rate favora

bile şi dela Kalenda János, prăvălie de arme, Oradea-mare unde se mai vând şi maşini de cusut, biciclete cu plătire în rate.

X Gustav Tátray — Oradea-mare, str. Rá-kaczy, prăvălia pentru elită, unde se pot cumpăna lucruri de mână, pentru dame precum şi necesarii, cu preţuri foarte ieftine. Telefon 783.

curele fiind monta pe fusul looomobilei şi un sfert cal putere bazat jpe tencţiunea macaralelor.

Pentru facerea unei şiri ;de paie de 150 metri lungime şi 25 înălţime nu trebuesc mai mult de 4 oameni •— scutind cu desăvârşire vitele şi un număr mare de braţe. Puireohiil de paie se transportă pe şiră cu ajutorul unei tărgi formată din 4 lanţuri şi cu ajutorul a două lanţuri patent de câte 120 metri fiecare, caire merg amândouă pe deasupra şirei.

Acest aparat a fost bine iprimit în cercurile agricultorilor care au început a face .comenzi văzând foloasele acestui aparat.

BIBLIOGRAFII. „Noua revistă română" de sub direcţiunea dltii

C. Rădulescu-Motru, a apărut cu următorul sumar : Noutăţi: Cazul profesorului A. C. Cuza. Biblioteca Academiei Române. РЫіііса: C. Rădu-leseu-Motru. — Politica extra-constituţională. •Literatură: Emil Isac. — Maica cea itînără (d'ra-moletă neoromantică într'un act, reprezentată la Teatrul Naţional din capitală. Ieronim Laurian : — Într 'o odaie', Inserare (versuri). Economice:, A. Ştefănescu^Galaţi. — Politica de stat în industria petrolului. Cronica teatrală: Interim. — „Amor şi viclenie" de d. lacob Negruzzi; „Maica cea tânără" de d. Emil Isac. — „Povara Libertăţ i i" de Tristan Bernard. — „Medicul de plasă" de Henry Bordeaux. Discuţii: M. Mihăileanu. — Răspuns unui apărător al activităţei extra-şeo-lare. însemnări: Sărbătorirea lui Frederic cel Mare. — Poeziile lui Heine în româneşte. — In pragul unei renaşteri artistice. Revista revistelor : Săptămâna politică şi culturală. — Viaţa Nouă. — Luceafărul- — Junimea. — Revue

Bleue. Memento.

A apărut revieft* literară ilustrată, săptămânală „Cosinzeana" Nr. 6—1912 cu următorul cuprins :

Al. Ciura: Ion Luca Caragiale. P . I>ulfu: Iarnă, poezie. M. Graşpar: SuB Stefan Vodă, nuv. ist. S. Bornemisa: Vântului, "poezia. T. L. Caragiale: Intre două poveţe, schiţa. T. Murăşan: Cântec poezie. A. Fogazzaro—D. Tomescu: Misterul poetului. Flori de-o zi. Rînduri mărunte. Ilustraţii.

POŞTA REDACŢIEI. N. C. Pressburg. Regretăm că nu vă mai pu

tem trimite numerele cerute. începând cu numărul de laizi ziarul vi-se expediază regulat. Scrie-ţi-ne impresii mai tpuţin prolixe şi mai economisiţi amănuntele de .prisos. Salutări.

Mişcare culturală şi socială *-* Petreceri, concerte. >—>

16 Februarie n. Petrecere cu dans în Braşov. Studenţii dela

gimnaziul şi şcoala comercială) română din Braşov invită la petrecerea cu dans ce va avea loc la 3 (10) Februarie în Reduta orăşenească. începutul la orele 8 seara.

* 18 Februarie n.

Concert în Vaşcău. Tinerimea română din Vaşcău-Bareşti invită la concertul urmat de dans co va avea loc la 5 (18) Februarie în hotelul „Buma înţelegere" din Vaşcău. începutul la orele 8 seara.

ECONOMIE O invenţie românească. Din Bucureşti iprimim

ştirea că d. A. Hurmuzachi, inginer mecanic, a expus la societatea centrală agricolă un aparat pentru făcut şire de paie, foarte simplu şi uşor. A cest apara t constă dintr'un lamgrenaj de 4 roate şi o roată sipeciaîă cu 6 clape pentru iaaţ, având proprietatea că, în mod ia!u*omtait, ea «trâingă şi să slăbească lanţu pe roată ca să nu patineze. Pornirea şi oprirea aparatului se face foarte uşor prin o singur manivelă. Acest aparat funcţionează fărăl

POŞTA ADMINISTRAŢIEI. Petru Roşu, Nădab. Abonamentul dvoaetră e

achitat până la 1 Decemvrie 1911. Mai aveţi de solvit 2.40 cor. până la finea tainului 1911.

Redactor responsabil: Iuliu Giurgiu. „Tribuna" institut tipografic, Nichin fi con».

REISZ MIKSA F A B R I C Ă D E

M O B I L BÉKÉSCSABA—NAGYVÁRAD Ándrássy-ut 41-43. Rákóczi-ut 14.

(Lângă »Apollo«).

însoţirea de consum şi valorizare în Näsättd

CONCURS la postul de c o n d u c & t o r al prăvăliei *însoţirei de consum şi valorizare U Näsäud«.

Petenţii au să dovedească Ï 1. Purtare morală neexcepţiottabila. 2. Capabilitate şi praxă comercială, atât

în contabilitate, cât şi în conducerea negoţului,

3. Cunoştinţa în vorbire şi scriere a limbei române şi maghiare. — Vor fi preferiţi cei cari posed şi limba germană.

Conducătorului î-se asigură deocamdată salar lunar de 160 cor. — I-se pune în prospect îmbunătăţirea salarului, eventual şi anumite procente din venitul brut ori curat*; aceasta însă numai în proporţie cu prospe-rarea prăvăliei şi cu serviciul prestat.

Dela conducător se cere să depună.ta* uţie de 2000—3000 cor. în bani gata ori , în hârtii de valoare,

Termin«! de concurs se stabileşte pe -25' Februarie 1912.

Reflectanţii sunt recercaţi a se adresa la subscrisul.

N ă s ă u d , (Naszód), la 6 Febr. 1912. T e o d o r S i m o n ,

profesor, notarul direcţiunei »lnsotirei de consum şi valorizare în Năsăud-.

S k s c a u t ă

ші î n v ă ţ ă t o r s u p l e n t pe 3 luni, — a se adresa d-nului L&UF.

Moldov&n, înv. în Bazna.

V I N U R I v e c h i ş i n o u i d e Wlrxclut .

Adresaţtvă cu toată încrederea la proprietarul de vii din Siria (Világos) Petra Benea, căci Vă trimite numai vinuri bune, curate şi pe lângă preturile cele mai moderate.

Vinuri vech i : Vin alb K — 6 8 litru. Rizling — 7 0 . Roşu —*94.

Vinuri din anul 1910: Carbenet alb K - - 9 0 litru. Siller K —'56. Rizling K — 58. Rizling şi Ruje amestecat K —-54 litru.

Vin din anul Í911 K - 4 8 şi 50 litru. Vinul să expedează cu rambursa dela 50 litri

fa sus sub îngrijirea mea proprie Vase dau împrumut pe timp de doauă luni. Pentru calitatea vinului garantez.

P e t r u B e n e a . propr. şi neg. de vinuri

V i l á g o s ( A r a d m.)

iei

î

12 BUCĂŢI ILUSTRATE F O T O G R A F I I P R O P R I I

25 C O R SE POT COMANDA NUMAI LA

URAI JÁNOS, FOTOGRAFUL CURŢII ARCHIDUCELUI IOSIF

A R A D , F O R R A Y - U T C A 1.

*

http://doep.it

l i

Stefan Fekeshăzy f ~ de vi

Bistriţă, Főtér 17. Lângă Primărie. Primeşte: curăţiri lucioase şi fine, curăţire de trusouri, albituri de deaupt, de masă şi albituri de pat ; perdele şi orice lucrări de branşa aceasta cu preturi foarte ieftine.

Curăţire şi vopsîtorie chimică de totfelul de haine pentru bărbaţi şi femei, pardesii şi jachete fără ale desface; apoi materii de mobile, perdele dantele şi altele. Execuţie prompts. Preţuri foarte moderate.

pruni. Poama e foarte gustoasă.

In atenţia Domicultorilor! Ofer altoi de pruni bosnieci ca »Balkanska Caricac (Regina bal-canului) şi »Kraljica Bosne< (Re-

. gina Bosniei). — Altoiul de 2—3 ani cu coroană admirabilă e cel mai bun din diferitele soiuri de

foarte mare, escep(iona( de dulce şi Se coace spre sfârşitul Iui August,

când se poate folosi ca deesert, pentru uscat, la fabricarea ţuicei şi a sligoviţului. — Prunii mei nu sufer de căderea frunzelor, (Polystigma rubrum) ca de regulă alte soiuri la cari în mijlocul veni cade frunza, pricinuind stricarea poamei. Acest soi a fost premiat în diferite rânduri, cu premiul întâi din partea guvernului. A fost premiat la expoziţia milenară din Budapesta 1896 şi la expoziţia din Viena 1897 cu medalie de aur, la expoziţia internaţională din Paris 1900 eu medalie de argint şi în fine la expoziţia regnicoiară din Bosnia şi Erţegovina p'nută la Sarajevo iarăşi cu medalie de aur. — Pentru calitatea prunilor garantez.

Sava T . Kojdio, mare proprietar în Breëka, Boanta.

1 BAUMANN ARNOLD succesorul LÀHNI KÁROLY,

f a b r i c a n t d e m o b i l e . Alba-Iulia, Piaţa Szent István Nr. u . Recomandă mobile pregăfiite în atelierul său din cel mai bun material, pentru dormitoare, sufragerii, locuinţe garson şi — birouri pe lângă preţuri ieftine. —

1

H I B 0 N A* Nr. 26

Am onoare a aduce la cunoştinţa i on. public, că mi-am aranjat în

Timişoara, Piaţa George Hr. 4. un modern

atelier dentistic. Practica rriea veche mă dispenzează de o mai amănuntă recomandare, augurându-mi în schimb încrederea în satisfacerea ori-cărei pretenţii a pacienţilor. — Cu stimă:

G i № l Mór , dentist

i n?

Szighety Sándor atelier de cuţite şi tocilărie artistică

Budapesta, VII., Strada Akáczfa N o 64. Colţul Străzii Király.

Se recomandă pentru ascuţirea şi repararea de foarfeci, cuţite, brice şi tesacuri de bucătărie în condiţii ireproşabile şi pr. conv.

Mare depozit de u-nelte şi utensilii pentru bărbieri, ca f o a r f e c i , brice şi curele de ascuţit etc. etc. precum şi cuţite de buzunar ş a.

Pentru bărbieri se ascut două briciuri gratuit dacă trimit 12 deodată.

Comandele se execută pompt şi conştiinţios.

3 M I M I I J I B Decorat cu medalie de aur la expoziţia agricolă din Lugoj. 3 Dicsics B. Ignácz,

succcesorul lui Bálint Dicsics. " Atelier de trăsuri, şele şi lustruire. Ц LUGOj, strada Niţă Popa

làng& toieerica.'jgr..orioirtaIä romAau,

•I Pregăteşte totfeiul de trăsuri şi căruţe, UJJ precum şi lucrări de dogărie şi făurărie.

Reparează trăsuri vechi cu preturi ieftine.

ІІІІІІІІІІП1ІІІІІІІІІИ

Prima industrie de cazane din Ungaria de sud.

turnător de cazane, S z e g - e d , (testata, propi ies£

Aduc ia cunoştinţa on. publie, că atelierul meu de eazane l'am înoit cu diferite maşini, aşa că sunt tn stare să satisfac ori-ce comandă. Pregătesc caaane pentru abur, repar cazane la mori, corifeii, cazane de apă, petroleu, spirt şi chiar ]ţ*

ЦГУ şi cazane Ia locomobile. g j

a

Gel mai mare depozit de încălţăminte din Logos.

4H

Ghete di boi veritabil, schswreaux ori lac elegante şi solid lucrate, pentru domni 9 cor., pentru dame 8 cor. Pot fi cu şirete, cu nasturi ori fără. Qhete de box pentru dame numai 7 cor. Ohete de box pentru copii delà 1—5 ani cor. 260, delà 5—10 ani cor. 360, delà 10—15 ani cor. 5*60. Celui-ce nu va fi multămit cu ghetele trimise, i-se vor retrimite banii. — Cremă şi tocuri de gumă la fiecare păre