Anul X X X I V .

2Sr•o.mă.r-u.l i £

Sibiiu, 31 Decemvrie 1932. Nr. 53

REVISTA ECONOMICA ORGAN FINANCIAR-ECONOMIC

O M l oficial al asociaţiunii i n i i l o r fliueiire remâneşti l in ftrfleaU I u l , C l i p a şi Naramnraş „ S O L I O f i R f l d l E f i " Sliitu Apare odată pe să,ptă,m.ână.

Redacţiunea si administraţlunea: Sibiiu, Strada Bayer Nr. 1—3.

Abonamentul pe an: In ţară: pentru autorităţi, bănci şi întreprinderi Lei 500 — ; pentru particulari Le i 400-—; pentru cooperative funcţionari publici, de banca şi comerciali Lei 300—. In străinătate L e i 800—. Taxa pentru inserţiuni: de flecare • cm. Lei 6"—

Director: Constantin Popp.

S u m a r u l : Bilanţurile Băncilor noastre cu 31 Decemvrie 1932. —

Marea adunare cetăţenească dela Sibiu, împotriva bolşevismului economic. — Adunarea Generală a Uniunii Camerelor de comerţ şi de industrie. — L e g e pentru suspendarea exe-cuţiunilor silite imobiliare. — Cronica: Este eu putinţă? Monitorul Oficial d e 100 de ani Autonaarea pentru emitere de marante. Restrieţiunile la poştă impuse d e l e g e a pentru controlul deuize lor . — Bibliografie . .— -umărul p e anul 1932.

Bilanţurile Băncilor noastre eu 31 Deeemurie 1932.1

Gttitorit acestei Reuiste — şi mă gândese mai ales la conducătorii băncilor noastre — uor fi eontemplat, unii eu seeptieismul uremurilor de prăpăd, ce le trăim, iar alţii şi cei mai mulţi, cred, eu legitimă îngrijorare modelul de bilanţ „Con-uersionist" publicat de subsemnatul în Nr . 46 dela 12 Noemurie ert. al acestei reuiste.

Ţin să repet aci afirmaţia de atunci că cifrele date în acel model de bilanţ nu erau nici deeum imaginare, ei erau calculate real şi în baza unor informaţiuni precise asupra situaţiei create prin legiuirile eonuersioniste, adaptate cifrelor de bilanţ pe 1931 ale unei până ieri foarte bune şi solide banei din Ardeal.

De aceea prin rândurile de faţă îmi permit a atrage — în modul cel mat serios şi onest — atenţiunea conducătorilor băncilor noastre asupra situaţiunei de fapt şi a-i ruga sa-şi dea bine seama de Răspunderea înaintea conştiinţei lor şi chiar a legilor ţării (a celor ueehl şi bune!) înainte de a semna şi publica bilanţurile lor pe anul în curs.

Se cere sinceritate absolută şi eel mai riguros şi necruţător discernământ în stabilirea Aetiuului lor. Fără ni^i un menajament şl fără considerare la o euentuală alarmare în plus a acţionarilor şi ehiar a deponenţilor! Niet o sfială

*J Publ icăm acest articol al ualorosului nostru c o l a borator, fără însă a ne identifica întru toate eu părer i le autorului. Red.

Redactor: Dr . Mittai VelîClU.

şi mai ales niei o ruşine în a arăta dezastrul prouoeat instituţlunllor de credit ale ţării de le giuitorii noştri de azi şi de teri!

eăei , ehiar şt dacă absolut toate băncile din România Mare şi-ar încheia socotelile lor pe anul în curs eu deficite mai mari sau mai miei, să se ştie eă nici în cazul acesta nu a auut dreptate dl Argetoianu, când — la discuţia din parlament a legii sale de eonuersiune — susţinea candid, eă dânsul legiferează numai o stare de fapt, băncile fiind şi aşa ruinate.

N u l Dl Argetoianu nu auea dreptate, sau în tot cazul exagera mult răul şi situaţia Incontestabil grea a băncilor şi a creditului în generali Băncile — cele mai multe şi de Sigur major ifâtfeţa absolută a băncilor româneşti, membre ale „^solidarităţii" nu erau să piară fără legea argeto-ianistă şi fără atmosfera anarhica' şi dizolvantă creată de această lege demagogică şi stupida. Acest lucru îl ştia prea bine şi însuşi dl A r g e toianu, când a aruncat miliardele pentru salutfrea a 2—3 bănci apropiate de D-Sa, cum ştta ştaeeeW eă fără credit nu se poate trăi.

(In treacăt fie zis, eu un miliard Eel pus în cumpănă, din cele inutil aruncate, ar fi joât ferit de eonuulsiunile de azi întreg creditul ronţăitele din Ardeal , eăei — se ştie, de cine o reaş f t e — eă băneile româneşti de acolo n'au fost şi nu sunt alteeua decât eeeaee sunt Băncile populare din restul ţării!).

Dar să lăsăm acestea şi să reoenim la tema noastră: Bilanţurile băneilor pe 1932.

Vor face, după părerea mea, cea mal mare" greşală băneile, cari nu uor aplica în cifrele lor" de bilanţ Curba de sacrificiu, ce le-a fost impusă de legile de asanare agricolă şi de mWatflriul urban; cum şi de celelalte legi excepţionale ş l l i e situaţia de fapt creată de acestea.

Deponenţii băneilor româneşti ea ,şi bieţii acţionari (de cari uăd eă nu uorbeşte nimeni işi

476 R È U I S T A B eONOMIGA Nr. 53 — 31 Deeemurie l â â l

nimeni nu-i compătimeşte I) ştiu prea bine că nu conducătorii aeestor bănci de azi şi de ieri sunt cei uinouaţi de nenorocirea, ce le-a ajuns pe aceste utile şi — aş putea zice — istorice insti-tuţtuni naţionale de credit. Deci tăiere în carne uie până la os, ea să se sature de spectacolul macabru nu numai un einie ea dl Argetoianu, ei şi actualii diriguitori ai ţării, cari nu au auut şi probabil nu au curajul să pună la coş aiurelile eri-minal-demagogiee ale tuturor eonuersioniştilor-profitori.

Cu aplicarea curbei eonuersioniste în eua-luarea aetiuului nostru să ne oprim numai la po sibilltatea existenţei de drept a instituţiuntlor noastre de credit. Să dispară din bilanţurile noastre toate rezeroele în gura moloehulul puturos al elicei de eonuersionişti, eu orice preţ, indiferent dacă deficitele arătate uor face să înceteze isuorul de „bani gbiaţă" uărsaţi la timp sau chiar eu anticipaţie în uistierta pustie a Statului, ea impozite delà afurisitele bănci „eămătare".

Cu deponenţii să se răfuiască înşişi eonuer-sioniştit à tout prix, reete guuernul, iar bieţii ae-ţionarl, cari au auut naiuitatea să creadă că în ţara românească Legea e lege pentru toţi săîn-ueţe pe pielea proprie că lucrul nu stă tocmai aşa !

( B u c u r e ş t i ) . _ S. ROŞCA.

Marea adunare cetăţenească delà Sibiu împotriva bolşevismului economic.

Aspecte.

Prin toate barierele oraşului curg des de di-mineaţă pâlcuri de ţărani, cari se îndreaptă spre sala Thalia. Sunt unii dintre ei veniţi din depărtări respectabile, cum sunt bunăoară Poenarii, cari au parcurs 60 hlm. până Ia Sibiu. Toate comunele de frunte ale judeţului sunt represéntate. Şi nu sunt numai bărbaţi de faţă; au venit şi femei în cojoace şi eu opinci.

Sala cea mare a cinematografului Thalia se umple de lume deja cu o oră înaintea deschiderii adunării.

Primele locuri le-au ocupat Poenarii în cojoacele lor albe. Sunt ca un şir de mărgele mari.

După ei alte rânduri compacte de ţărani, meseriaşi, comercianţi şi intelectuali.

Ba ora îl nu se mai găseşte nici un singur loc în sală.

Comitetul de organizare şi dl Dr. Aurel Vlad, pentru a ajunge la tribună sunt nevoiţi, din cauza inghesuèlii, să intre printr'o uşă laterală.

Apariţia dlui Dr. Aurel Vlad este salutată cu o furtună de aplauze.

In decursul adunării un grup de comunişti au încercat să producă scandal. Din sală a răspuns prompt şi precis murmurul surd al mulţimii, care nu cunoaşte pardon când nepoftitul îşi bagă nasul unde nu-i fierbe oala. Un ţăran se scoală în două picioare şi face ochii roată, gata să por

nească, împreună cu ceilalţi pentru a domoli gaşca scandalagiilor.

Dar comuniştii îşi pierd pe dată curajul. Clasul le-a amuţit. Adunarea reintră în linişte şi liniştea şi însufleţirea domnesc până la sfârşit.

Toată lumea vrea să-1 cunoască pe dl Aurel Vlad şi să-1 asculte. Toţi sunt curioşi să vadă înfăţişarea acestui leu ardelean, când e în gardă.

Vocea lui Vlad străbate toate colţurile. Frazele, cari curg spontan, se sparg prelung, ca un tunet de vară. Ropote de aplauze fac ecoul.

Deschiderea adunării. Dl DP . N. Veeepdea deschide adunarea, mul

ţumind celor prezenţi pentru numărul extrem de numeros în care s'au prezentat. Arată că eon-uersiunea este în defauorul celor datornici. Combate susţinerile celor, cari spun, că mişcarea contra bolşeulsmulul economie ar fi contra intereselor poporului. Adeuărul este, că o seamă de rătăciţi, folosindu-se de uotul unluersal, au promis poporului, că uor aduce o lege prin care să ll se ierte datoriile. Arată apoi că bolşeuismul a atacat şi biserica şi de aceea noi trebue să luptăm contra bolşeuîsmului, aducând în susţinerile d-sale eâteua texte din euanghelte.

Cuvântările. Dumitpu Şepb, ţăran din Poiana-Sibiului,

spune, eă Mărginenii trăiesc pe uârful unor dealuri neproduetiue şi de aceea uiaţa o duc mat eu greu. Din părinţi au fost înuăţaţi eu cruţarea, economisind pentru zile negre, iar acum s"a adus o l ege numită a eonuerstunti, care loueşte tocmai în acest patrimoniu moştenit eu sfinţenie dela părinţi. Ţăranii nu pot pricepe ea Statul să ulnă prin legi în ajutorul slabilor şi beţiuilor, cari n'au adunat şi niei n'au muncit pentru urmaşii lor. Gere să se dea banii celor ee i-au câştigat prin muncă dreaptă.

Dl lng. Mieleseu: De eâteori am uenit în Ardeal m'am silit să uorbese în aşa fel, ea inimile să se deschidă şl am făcut acest lucru, pentrueă nu s'a făcut încă unirea sufletească complectă. Prin acţiunea ee am întreprins îndrăznim să credem, eă ua dispare starea sufletească ee ne ţine încă departe sufleteşte. Rostul nostru lângă dl Aurel Vlad este şi acela de a grăbi unirea sufletească prin luptă contra bolşevismului (jos bolşeuismul 1) Ardelenii sunt mai eonseruatiui, de aceea teoriile noui aduse de bolşeoism prind mai greu aci. Acestea cred eă sunt motiuele pentru care aţi şi protestat mai uehement contra eon-uersiunii (strigăte; jos eonuersiunea). Inflaţia şi toate celelalte legi bolşeuiee sunt mijloace de a frustra pe unii în folosul altora. In aeest fel a pornit şi în Rusia comunismul Legea eonuer-slunii este cea mai euidentă frustrare a eelor ee au munelt şi au grijit pentru bătrâneţe. Inflaţlunea nu este aiteeua, decât o frustrare a cetăţenilor. Primejdia cea mai mare uine însă dela neres-peetarea drepturilor câştigate şi dela nesiguranţa zilei de mâine ee se trâmbiţează tot mai mult de către demagogii, ee au pornit în timpul din urmă cerând ehiar şi reuizuirea Constituţiei, în eare uoiese să bage toate nebuniile bolşeuiee. Dela

Nr. 53 — 31 Deeemur ie 1932. R E V I S T A E C O N O M I C A 47?

partidele politice nu mai puteţi aştepta nimic. Din starea actuală ne pot scoate numai frontul oamenilor ce au muncit în Diata Ipr şi eari acum au eeua de apărat. Mânaţi de această credinţă am hotărît să mergem din oraş în oraş. (Aplauze).

Dl Alfi>ed Honig, redactor la Tageblatt uor-beşte în limba germană, spunând între altele ur mătoarele: Populaţia săsească a primit înuitarea să protesteze contra demagogiei legii Argetoianu. N e unim protestând contra neclarităţii şl nesiguranţei rămasă după modificarea legii eonuer siunll. Noi cerem o soluţie generală şi dreaptă, care să cuprindă interesele tuturor cetăţenilor făcând posibilă asanarea institutelor de credit pe baze legale^ pentru ea fructele muncii micului depunător să fie respectate. (Aplauze).

Nu facem politică de partid şi nici nu acuzăm guuernul actual pentrueă ştim, că situaţia creată de legea Argetoianu este destul de grea. Adunarea de astăzi are de scop să se ocupe eu probleme economice. Pentru starea de astăzi credem, că sunt răspunsătoare toate partidele. Agricultura împouăratâ de datorii a trebuit să fie ajutată, însă nu în forma făcută de legea Argetoianu. Protestăm conjra politieianizării chestiunilor eco nomice. Aderăm la punctul principial al moţiunii şl în special suntem pentru soluţia de a se lua măsuri de ordin general, bazate pe drept, spre binele Patriei. (Aplauze unanime).

Dl Honig se adresează apoi şi în limba românească adunării. De notat, eă nimeni nu a ridicat nlel un fel de obseruaţie împotrîua oratorului, eare uorbea într'o limbă străină. Este şi aceasta o probă evidentă de felul în care poporul român ştie să respecte libertatea altor popoare conlocuitoare.

Cuuântarea dlui Dr. Aurel Vlad. Dl Dr. A . Vlad: (primit eu aplauze şi stri

găte de „Trăiască Aurel V l a d " ) : In urma crizei mondiale am ajuns astăzi în starea, pe eare o simţim eu toţii şi eare se datoreşte îh largă măsură relei conduceri a statului.

E. Ludiuig, a spus, eă agravarea crizei ae-tuale se datoreşte încurcăturilor produse de specialişti şi economişti. Aeelaş lueru se poate spune şt la noi. Dacă specialiştii nu ar fi aetiuat, noi am fi trecut mai uşor peste eriză. A m fost şi suntem rău conduşi. Nouă ne trebuesc oameni de stat, cari să se inspire din nevoile reale ale statului român, trecând peste ambiţiile şi dorinţele câtorva inşi. Argetoianu pentru a-şi face un partid, a procedat la fel eu Catillna, eare, pentru a ajunge Consul, a făeut touărăşie eu toţi datornicii şl oamenii scăpătaţi. Geeaee a făeut Argetoianu, aruncând anarhia şi aducând mizeria de astăzi, este mai mult decât criminal (sgomot şi apostrofări la adresa lui Argetoianu, Senatului şi Camerei). Parlamentul a adus o lege anticonstituţională, delă-turată mai târziu de Curtea de Casaţie. Dacă nu ai siguranţa banului muncit, tot aşa putem ajunge mâine în nesiguranţa caselor şt uitelor, iată dar, eă e necesar să se precizeze respectul dreptului de proprietate. Statul trebue să intervină ajutând pe cei cari nu mai pot plăti, însă nu are nici un obligament să ajute pe cei eari au cheltuit risipind munca părinţilor lor. (Aşa este!)

L e g e a conversiunii se aseamănă eu o plăcintă, făcută de o bucătăreasă proastă, eare a stricat stomacul celui eare o mânâneă. (Aplauze).

Mihail Sebastian, ţăran dela Hunedoara are formule mai fericite decât polltietanli noştri. El spune, eă trebue să se uină eu o cheie dreaptă pentru toată ţara şl eă statul să ajute numai pe aceia, cari se pot salva şi pot deveni Utili economiei naţionale (să se aplice controlul auerllor). Din rezeruele de stat cari le mânâneă consilierii şi agronomii (sgomot, uoetferări), s'ar putea veni în ajutorul acelora cart au neuoie de sprijinul statului pentru desuoltarea economiei naţionale (pe-< deapsâ eu moarte pentru hoţi). Eu am cerut re-uizuirea Constituţiei pentru introducerea pedepsei eu moartea. (Aplauze).

Unde duce eonuersiunea o pot explica unele eazuri, cari s'au întâmplat de curând.

Un preot, tânăr, eare nu auea banii necesari, pentru ea să se instaleze în parohie, a eerut unchiului său o sumă de bani împrumut. Acesta 1-a ajutat, fără să eeară niei o dobândă.

Astăzi, eând binefăcătorul său îi e e r e restituirea banilor, preotul îi întoarce spatele şl spune, eă legea nu-1 mai obligă să plătească.

Un alt caz : un ţăran din Poiana a dat în 1927 împrumut fratelui său, eare a cumpărat o moşie în Dobrogea (Valul lui Traian), lei 250.000. Cumpărătorul a uândut anul acesta peste 10 vag. cereale. A r e peste 100 jugăre de pământ şl eâse la Mangalia şi Poiana. Totuşi nu urea astăzi să restitue banii, singurii bani ai fratelui său, eare are o familie de 9 membri, ei îl îndrumă la tribunal să cerşească acolo dreptatea.

Venitul agriculturii este eii muff mâi mare decât datoriile ce le avem. L e g e a eonuerstunll a distrus finanţele statului în aşa hal, încât astăzi nu se mal pot plăti pensiile uăduuelor şi armata. Muncitorii nu mai găsese credit, iar aceste legi comuniste ne due la bolşeutsm. Ce este bolşe-uismul în Rusia ştim eu toţii. A c o l o sunt într'adevăr unii foarte bogaţi şi alţii eari gem în suferinţă.

Au fost şt vor fi îneă multă vreme bogaţi şl săraci. E datoria noastră a tuturora să luptăm cu toată hotărârea contra bolşevismului ee tinde să distrugă concepţia de stat şi actuala organizare (aplauze unanime îndelung prelungite).

Discursul dlui Al. Perieţeanu. Noi cel de peste Garpaţi am uenit să vă

aducem salutul fraţilor din vechiul regat şt s ă vă asigurăm eă sunt şi dineolo, aşa cum vedem eă sunt şi aici oameni eu minte, eari uăd pericolul în care se află ţara. (aplauze).

Întrunirea de azi nu este un târg de interese indiuiduale. Daeă interesul ţării ar eere să sacrificăm pe creditori, sunt sigur eă nimeni nu ar protesta. Voi , eel de alei, aţi saerlfteat, atât voi cât şi strămoşii voştri, eeonomiile voastre ea să susţineţi şeoalele şi bisericile uoastre. Aţi luat pâinea de! j gura copiilor uoştri ea să susţineţi gazetele uoasîre şi să acoperiţi eheltuelile ocazionate de mişcările uoastre. Martirii uoştri şl-au dat uiaţa pe roată, alţii şi-au dat sănătatea în temniţele ungureşti, ea să-şl apere credinţa şl limba neamului. N o i cei din regat ne-am trimis eopiil la moarte ea să asigurăm soarta neamului nostru. (Aşa-i l )

478 R E V I S T A E C O N O M I C A N P . 53 — 31 Deeemur ie 1932.

Oare se poate erede eă noi toti am refuza astăzi câteua miliarde daeă ar ft uorba să consolidăm eeeaee am obţinut eu atâtea jertfe?

Ceeaee se eere astăzi nu este un sacrificiu izolat, ei sacrificiul unui principiu, care nu numai eă nu ua consolida patria, dar o ua duce la prăpastie.

Eegea eonuersiunii e un singur act dintr'o piesă eu mai multe acte, care are ea sfârşit bol-şeuismul rusesc.

Când Curtea de Casaţie a declarat legea eonuersiunii neeonstituţională, imediat s'a propus modificarea Constituţiei, adică suprimarea garanţiei ce art. 1? din Constituţie dă proprietăţii indi-utduale sub toate formele.

Astăzi se spoliază creditorii, mâine se uor spolia proprietarii de case, apoi ua ueni rândul pământului şi poate şt mai departe, Doamna, care din fundul sălii a întrerupt eu protestările sale pe oratorii precedenţi nu ştie oare, eă în Rusia femeile aparţin la toată lumea, eu sau fără uoia l o r ? Daeă e mamă, ştie ea oare eă în Rusia copilaşii numai sunt sub părinteasca îngrijire, ei aparţin statului, eare-i creşte mai rău de cât sălbatecii din Africa, cari nu au noţiunea de ordine şl de autoritate. Când generaţia născută după r,ă*boiu în Rusia ua ajunge la maturitate, uom gpea în Rusia milioane de bestii omeneşti mai sălbatice de cât primit oameni din eauerne.

Muncitorul din fundul sălii, care protesta mai adineauri contra celor bogaţi, nu ştie oare eă muncitorii din Rusia încearcă să treacă pe ghiaţă, sau înot printre gloanţe ea să scape de fericirea de a muri de foame egal eu toţii?

S e spune, eă noi susţinem băncile şi e adeujirat, dar ce sunt oare băncile alteeua decât un intermediar între cei ee strâng şi economisesc şi cei ce fructifică greu munca aeestei economii. Apărând băncile, noi apărăm sârguinţa şi pre-ueilerea şt încurajarea iniţiattuei şi curajul întreprinderilor.

S'a spus, eă proprietatea nu se obţine numai prin numea cinstită. Da, se poate obţine auere jucând cărţi, sau auând alte noroaee. Se câştigă apere şl furând, dar este oare un mottu să socotim întreg Sibiul ea locaş de tâlhari şi să închidem toti locuitorii, fiindcă sunt desigur printre ei eâţiua hoţi de buzunare, sau chiar tâlhari de drumul mare? De sigur mijloacele de îmbogăţire fără muncă trebuese oprite şi deaeeea auem poliţia, jandarmi, judecători şi închisori, ea să aleagă neghina dtn grâu, dar ei nu trebue să înehtdă pe toată lumea ea să închidă pe hoţi, aşa cum face legea eonuersiunii, care numeşte pe toţi creditorii de cămătari şi-i tratează ea atare.

Domnul, care mai adineauri cerea eu uoee tare controlul auerilor nu ştie oare, eă există o l ege care permite să denunţe parchetului pe hoţii a qăror auere trebue controlată? II rog să-ml spună câte denunţuri a făcut până azi. In fine acuzăm guuernele şi nu eu uolu spune, eă nu sunt toate uinouate, dar de ee ne oprim ac i? Cine a dat putere guuernelor daeă nu noi toţi? Cine e primul uinouat dacă nu cel ee are puterea st_puţerea o auem noi toţi împreună.

Prin urmare terminând uă spun eă atârnă numai dela uot ea patria şi neamul nostru să nu

piară în spasmele bolşeuismulul. Numai punând toţi umăr la umăr, numai răspândind pe fiecare în sfera lui ideile sănătoase uom putea opri alunecarea spre prăpastie.

Aşa să ne ajute Dumnezeu 1 (Aplauze, strigăte de „Brauo").

Alte cuuântăpi Dl dr. Irimie Milea : Trecând înainte eu 2—3

zile pe stradă am uăzut înaintea unui afiş, prin care populaţia e înuitată a participa la întrunirea de ai-i, stând mai mulţt domni şi comentând scopul aeestei mişcări. Unul s'a exprimat şi ceilalţi au aprobat, eă e uorba de o mişcare pusă la cale de bănci şt de bancheri, căci numai băncilor şi bancherilor nu le eonuine legea eonuersiunii şi legea suspendării execuţiilor la oraşe.

Această mentalitate greşită m'a determinat a lua euuântul în această adunare şi a arăta tuturor acelora, cari, interesaţi fiind, fie beneficiind ei direct de legi le sus menţionate, fie eă urmăresc succese demagogice, eă greşesc.

Eegea eonuersiunii şi a asanării datoriilor agricole şl toate celelalte legi, cari au adus Ţara în situaţia critică de azi, nu louese numai băncile şi bancherii. Populaţia aeestei ţări nu constă numai din datornici deoparte şi din bancheri de altă parte. Mai sunt cetăţeni, şi cred că mai mulţi ea datornicii şi bancherii împreună, cari nu fae parte din nici una din cele 2 categorii. E grosul populaţiei, oameni, cari nu sunt datori, căci au ştiut să fie cumpătaţi şi să se mărginească a trăi numai din al lor, din produsul muneei lor.

Oameni cinstiţi, cari n'au contribuit eu nimic ea Ţara să ajungă în situaţia economică grea de azi. Sunt cetăţeni, cari din produsul muneei lor şi-au purtat sarcinile faţă de Stat şt cart acum sunt crunt louiţl în existenţa lor, din cauza legilor nedrepte. Căci în urma haosului produs prin punerea în aplicare a unor legi anticonstituţionale, şi eu caracter comunist, pentru cari legi ne poate inuidia şi Rusia, — s'au micşorat posibilităţile de existenţă şi de câştig ale acestor oameni, cari nu eer alteeua dela Stat, decât posibilitatea de a munci şi de a-şi câştiga strictul necesar existenţei şi siguranţa, eă produsul muneei lor ua putea fi păstrat.

Deci întrunirea de azi nu e întrunirea bancherilor, ei e prima mişcare în acest judeţ al cetăţenilor paşnici şi harnici, al căror glas nu a fost auzit până azi. E şi prima mişcare a mieilor deponenţi, cari, din produsul muneei lor, au căutat să-şi pună la o parte eeua pentru zile negre, pentru bătrâneţe şi cari acum îşi uăd banul lor eâştigat eu trudă mâncat de datornicii băncilor.

Dar, d-lor aeeştt oameni nu au şi ei dreptul de a se asocia pentru a-şi apăra Interesele lor legale? Am asistat ani de zile la tot felul de asocieri şi întruniri a diferitelor categorii de cetăţeni. Întrunirea datornicilor agricoli, datornici dela oraşe, datornici ipotecari, chiriaşi cari doresc a locui pe nimic, comercianţi, cari nu mai uoiese a-şi plăti furnizorii etc. etc.

Şi le-a reuşit dlor. Ee-a reuşit să creeze o opinie publică, eă daeă nu li se iartă datoriile, ţara se prăpădeşte. Ce e mai mult. Ee-a uenit de minune în ajutor şi concurenţa dintre partide,

Nr. 53 — 31 Decemur ie 1932. R E U I S T A E CONOMieA 479

Acestea s'au supralicitat în oferte una mai demagogică ea eealaltă. Partidele duse în eroare de opinia publică falşă, că toată lumea e datoare în Ţara românească, pentru a-şi câştiga de aderenţi politiei pe aceşti datorniei, au puşeat peste ţintă şi le-au dat mal mult de eât au cerut. Da, le-au dat mai mult decât au cerut. Căci nici cel mai datornic ţăran şi orăşan nu a auut cutezanţa să ceară a i se ierta datoria şi niei un termen de 30 ani pentru a-şi plăti restul. Ţăranul are bun simţ, onoare şl respectul legilor. El niei acum nu are încredere în legea eonuersiunii, căci simţul lui de dreptate nu se poate împăca eu ideea, de a nu-şi plăti datoria. El niei nu a cerut să t se Ierte datoria, căci nu e eerşetor, ei a eerut numai o uşurare a posibilităţii de plată. Era prea mulţumit şi eu conştiinţa împăcată, dacă t s'ar fi capitalizat parte din dobânzile exagerate plătite, dacă i se reduceau la normal dobânzile pe uiitor şi i s'ar fi dat posibilitatea să-şt plătească în termen de eâţiua ani datoria.

Ori ştim eu toţii, că la uotarea legii nu s'a auut în uedere interesele ţăranilor, ei interesele eâtorua moşieri mari plini de datorii.

Rezultatul îl uedem. Creditul, atât în ţară, eât şi în străinătate total nimicit... Posibilităţile de muncă micşorate, ualoarea produselor scăzută. Ţăranul nu a fost ajutat şi în loc să-i meargă bine, sufere azi şi aeela eare e dator şi acela eare n'are datorii.

E timpul suprem deci că s'a pus la cale această mişcare şi trebue să arătăm eelor chemaţi a se îngriji de soartea tuturor cetăţenilor din această ţară, eă în urma legilor puse la cale de oameni direct interesaţi sufere toată populaţia ţării şi eă alta e opiniunea publieă adeuărată, spre deosebire de eea artifieială, creată de beneficiarii legii.

Suntem ehiemaţi deet să fim sinceri şi să ne spunem sincer părerea, indiferent din ce partide politice am face parte.

S'a confiscat indirect auerea omului harnic, pentru a fi mâncată de datoraşi.

Aşa fiind, fără a contesta dreptul debitorilor de a fi ajutaţi, am aderat eu toată inima la mişcarea începută la Bucureşti de oameni eu reputaţie morală incontestabilă, pentru a apăra interesele economice ale eelor mulţi şi a opri demoralizarea populaţiei şi ruinarea ţârii.

Dreptatea cauzei ee susţin se uede în reuşita adunării de azi.

După terminarea euuântărilor s'a uotat următoarea moţiune:

Cetăţenii din judeţul Sibiu, adunaţi astăzi 26 Decemvrie 1932 în Sala Ihalia din SiMu, fără deoxebire de culoare politică şi ascultând cuvântul iniţiatorilor mişcării de rezistenţă împotriva destrămării e< onomice, juridice şi financiare care ne ameninţă;

Exprimă. dorinţa unui armistiţiu politic pentru refacerea financiară şi economică a ţării,pe temeiulprimipiilor şi aşezămintelor, cari şi-au experimentat în decursul istoriei valoarea şi eficacitatea ;

Cer prin urmare conducătorilor politici, orieari ar fi ei, renunţarea la oricare preocupare eleetpraţă, în favoareg, unei acţiuni

intense şi susţinute de redeşteptare a vechiului bun simţ românesc, a respectării dreptului şi avutului altuia, a convingerii eă munca, economia şi disciplina sunt singurele mijloace pentru a învinge vitregia crizelor economice ; — a unei acţiuni de reînviere a încrederii, de descătuşare a iniţiativei, de valorificare a muncii şi bogăţiilor româneşti ; — a unei acţiuni de apărare naţională în toată puterea cuvântului ;

Se declară gata să se supună pentru un răstimp regimetor celor mai aspre restricţii, cu singura condiţie ca jertfele să fie generale, uniforme şi pe de-antregul utile şi utilizate.

0.

Adunarea Generală a Uniunei Camerelor de Comerţ şi de

Industrie. Pentru zilele de 16 şi 17 Dee . a. e., a fost

eonuoeată la Bucureşti Adunarea generală a Uniunei Camerelor de Comerţ şi de Industrie din ţară, — eare s'a deschis în sala festtuă şi ne-îneălzită a Aeademiei de înalte Studii Comerciale şi Industriale din Piaţa Romană, şt s'a continuat apoi în sala proprie de şedinţe a Unlunet din Str. Sărindar (C. Mii le) .

Dl Osieeanu, preşedintele Unlunet a cetit o prea lungă expunere, cuprinzând caracterizarea generală a situaţiei economice, ineluziu ,de-slderatele şi doleanţele uleţll economice din ţara noastră.

Dl /. Lugojanu, ministrul industriei şi co merţului răspunde spunând eă Interdependenţa eeonomleă dintre ţări şl popoare fttnd tot mai mare, azt mat mult decât ori când se simte lipsa libertăţilor economice, eari stau la baza unui progres şi prosperităţi, de toţi dorite; cele 27.000 klm., frontiere politice sunt obstacole ull în calea desnoltării acelor libertăţi. In faţa realităţilor nu putem duce decât o politică de r e zistenţă şt de adaptare, eare chibzuit condusă trebue să ducă la o nouă prosperitate şl în-destulire generală, în eare D-sa crede eu toată eonulngerea.

Dl /. Botes, senator şt preşedintele Camerei de Comerţ şt de Industrie din laşi, într'o admirabilă replică arată cum se subminează edificiul eiuilizaţtel de azi, prin eludarea organizată a tuturor legilor economice naturale pe cart forţa spirituală ar trebui să le stăpântaseă nu să le contrazică. Omenirea a apueat pe un drum greşit. Toate ţările beligerante au constatat ee importanţă eouârşitoare are pentru ele producţia de alimente. Deaeeea ele cred, eă uor eolta pentru uiitor sguduirlle suferite sub durata răsboiului, dacă uor intensifica şi organiza producţia de alimente, intre cart primul loc îl ocupă grâul, principalul produs al muncii noastre naţionale şt eu eare noi ne prezentăm pe piaţa comercială Internaţională. Efectele deseehillbrului economie Internaţional, te simţeşte România şt deaeeea D-sa nu uede uiitorul atât de roz, ei mai mult cenuşiu, fapt eare-'l pune pe gânduri. Astfel problema agrară a deuenit Internaţională, i a r e e a

480 REVISTA ECOt tOMieA NP- 53 — 3 1 Deeemupie 1932

industrială e cea naţională, ori emu am uedea-o noi. Fenomenele economice se desuoltă în para-doxe. Şt eând sistemele noui periclitează întreg edificiul nostru economie şi al inseşi ciuilizaţiei noastre, — nu ne este îngăduit ea din problemele economice să facem chestii politice. A r fi o crimă de neiertat.

La propunerea dlui Ing. 1. F. Negruţiu, darea de seamă, eare a fost distribuită în eâteua săptămâni în urmă, şi este deja cunoscută de toţi, nu se mai citeşte.

Dl Th. V. Orghidan, uicepreşedintele Uniunei şi preşedintele Camerei de Comerţ din Bucureşti ea raportor al chestiei adaptării legislaţiei muncitoreşti la actuala situaţie, a făcut o scurtă introducere la elaboratorul distribuit şi cunoscut tuturora, cerând solicitudinea faetorilor chemaţi pertru situaţia difieilă, în eare se află comerţul şi industria.

Dl D. R. loaniţeseu, ministrul muncii nu uede în problemele puse la ordinea zilei, în legătură eu chestiile muncitoreşti oglindirea crizei, ba face reproşuri de ee nu s'a ţinut mai multă socoteală de spiritul uremii. Sarcinile sociale spune D-sa, în baza unei informaţii culese dela un meseriaş din duj , nu sunt prea mari, raportate la uolumul celorlalte impozite. Apără Camerele de muncă, combătute de aproape unanimitatea adunării.

Dl Samo/Z, reprezentantul mieilor meseriaşi din Bucureşti, uădit interesat, spune că meseriaşii, mai ales cei din Ardeal şi Banat, doresc să rămână în Camerele de Muncă, — (unde speră să ajungă senator!)

Dl Nieolae Bratu, senator şi preşedintele Camerei de Comerţ şi de Industrie din Sibiu, într'o temeinică replică, rectifică informaţiile dlui Samoil, arătând că nici o Corporaţie de meseriaşi din Ardeal şi Banat nu a cerut să rămână meseriaşii în Camerele de muncă, ei eu toţii doresc să rămână între patroni, adecă la Camerele de Comerţ şi de Industrie, unde dacă uor auea o secţie separată uor fi perfect mulţumiţi. D-sa în euuinte energice şt pline de demnitate contestă dlui Samotl calitatea de a uorbi în numele meseriaşilor din Ardeal şi Banat, cari nu au eerut camere de muncă, ei camere a meseriilor, eeeaee e eu totul alteeua. Mai face unele eura-gioase obseruaţiunl faetorilor oficiali, cari eu fteeare oeazie asigură că nu uor face nimie din eeeaee priueşte comerţul şi industria fără consultarea prealabilă, — iar în realitate procedează dimpotrtuă.

Dl /. Răducanu, fost ministru, ea raportor al chestiei regimului importului şi exportului cere discutarea rezoluţiunil formulate, — care după lungi şi deplasate discuţii, — este primită fără modtfieări.

Iau apoi parte la discutarea celorlalte puncte dela ordinea de zl d-nii Şaraga — laşi, Stanica — T. Severin, Firică — Chişinău, şi alţii. Dl Şaraga, om practic ea şi eu alte ocazii sesizează adunarea eu o serie întreagă de ehestiunt din domeniul uieţii praetiee. Dl Stanică, eu drept euuânt îşi exprimă nedumerirea, cum s'a putut, ea la Adunarea Generală să nu fie pusă pe ordinea de zi chestia creditului, de a cărui lipsă suferim atât de mult? De fapt această ^problemă ar merita să oeupe o sesiune întreagă a Uniunii, şi tocmai

deaeeea reproşurile dlui Stanică trebuiau făcute în termeni eu mult mai energiei, pen*ru a smulge biroul Uniunii din bioroeratismul, în care s'a înâmolit, deja dela înfiinţare, şi din eare nu 1-a putut scoate nici auântul tineresc şi uiguros al dlui Manoileseu, nici simţul practic şi înţelepciunea dlui Osieeanu. Şi fiindcă ulne uorba de chestiunea creditului, trebue să mai amintim, că aceasta problemă «rebuia strâns legată de chestia eonuersiunii, mai ales că acum se ocupă eârmul-torii şi- eu chestia eonuersiunii datoriilor urbane. Absenţa spirituală a Uniunii, întreţinută de noi eu atâtea sacrificii e de neînţeles. Cine să ne apere dacă nu ea? Ori noi spre regretul nostru uedem că aceasta uniune, în loc de a-şi desuoltă adunările generale în adeuărat parlament economie al ţării, se reduce din nou la rolul neserios de a uota rezoluţiile bioroeratiee ale dlui Christodo-reseu, eare nu ne cunoaşte prouineia şi nu şi ţine de datorie măcar de a se îneunjura eu sfetnici din prouineia noastră.

S'au uotat apoi de Adunarea generală nu numai rezoluţiile găsite gata eu priuire la toate celelalte puncte discutate, e* şi cea prin care se repetă hotărîrile aduse în Adunările generale anterioare, eu priuire la sarcinile fiscale ale comerţului şi industriei, transporturi, modificarea legii sanitare, înfiinţarea eamerelor arbitrate pe lângă Camerele de Comerţ şi de Industrie, apot eu priuire la menţinerea Oficiului Registrului Comerţului pe lângă aceleaşi eamere, mai departe unificarea şi perfecţionarea legislaţiunii mărcilor de fabrică şi de comerţ, reprimarea concurenţei neleale, s'a eerut în fine sporirea numărului de senatori ai Camerelor de Comerţ şi de Industrie.

In general, eu toate că la Adunare au participat personalităţi ilustre, într'un număr neîntâlnît până aei, — ea a fost mai puţin reuşită, ea cea din Maiu, ţinută la Galaţi. Dl Manoileseu, fost ministru şi fost preşedinte al Uniunei, şi un bărbat de-o ualoare excepţională, — uăzând cum alunecă Adunarea pe un teren al ploconelilor şl al plecăciunilor umilitoare a şi părăsit Adunarea deşi, auem impresia, eă doria să spună eeua la chestia şomajului, atinsă prin tangentă numai, în uorbtrea de deschidere a preşedintelui. B păcat eă conducătorii Uniunii nu-şi dau seama, eă aceasta instituţie, mal ales azi, are datoria de a da mai mult pentru eeeaee primeşte decât literatura teoretteă şi munca bioroeratieă a directorului ei general.

REP.

Lege pentru suspendarea execuţiilor silite imobiliare*)

Art. 1. — Se suspendă până la 31 Martie 1933, uânzarea silită şi adjudecarea bunurilor imobile prin natură, destinaţia şi obiectul la eare se aplică, aparţinând cetăţenilor Români, celor cari domiciliază în România şt eare în momentul promulgării legii n'au supuşenie străină, precum şl societăţilor constituite îa România, dacă titlul eare se execută deriuă din creanţe anterioare

3 ) Publicată în Monitorul Oficial Nr. 301 din 23 D e -eemurie 1932.

datei de 18 Deeemurie 1931, chiar daeă ele au fost uotate după această dată, indiferent de schimbările interuenite în persoana proprietarilor bunurilor urmărite.

Aplicarea clauzelor de reziliere de plin drept (pacte eomisorll exprese), inserate în contractele de uânzare, se amână până la data de 31 Martie 1933.

Se suspendă până la 31 Martie 1933, judecarea recursurilor şl a tuturor actelor de procedură, considerate eăi de atae, făcute împotriva ordonanţelor sau hotărârilor de adjudecare.

Creditorul ua putea face, însă, toate actele de urmărire premergătoare uânzărtl. In caz când creditorul nu le faee până la 31 Martie, se suspendă pentru el toate prescripţiile, perimările şl decăderile.

Art. 2. — Dispoziţiunile prezentei legi nu se aplică în ee priueşte :

a) Creanţele statului, judeţelor, comunelor, instltuţiunilor publice depinzând de ele, precum şi eotizaţiunile Casei asigurărilor soejale şl Aso-eiaţiunil patronale, ineluzlu impozitele euuenite lor ;

b) Prestaţiunile periodice, pensiile alimentare şl rentele ulagere;

e) Oriee datorii derloând din contractele de loeaţiune ;

d) Salariile; e) Daunele rezultate dintr'o infracţiune pe

nală, ehiar daeă faptul penal a fost declarat amnestiat ;

f) Uânzările pentru ieşirea din indiuiziune şi voluntare, până la def initiua lor llehidare ;

g) Datoriile eătre creditorii supuşi strălnt eu dată certă înainte de 18 Deeemurie 1931.

Art. 3 — Debitorii comercianţi beneficiază de prezenta lege pentru datoriile lor de natură eiutlă, iar pentru datoriile comerciale, numai asupra imobilelor în care îşi exercită comerţul sau industria lor.

Art. 4. — Se prelungeşte delà 1 Deeemurie 1932 până la 31 Martie 1933, termenul de răscumpărare în uânzările Imobiliare, eu paet de răscumpărare, anterioare legii contra eametei, daeă termenul nu s a împlinit anterior datei de 1 Deeemurie 1932.

Art. 5. — Creditorii uor putea eere şi obţine orice măsuri eonseruatorii asupra Imobilelor ; de asemenea el uor putea lua şi orice măsuri de eonseruare şi urmărire asupra uenitului imobilelor, în conformitate eu procedura eluilă, legile modificatoare ale ei şi legile speciale, fără a se putea euaeua debitorul din locuinţa ee ocupă.

Art. 6. — In tot timpul aplicării acestei legi, se suspendă cursul preserîpţiunilor, perimărilor şi decăderilor actelor prtuitoare la urmăririle silite, posterioare adjudecării.

Art. ?. — Actele de procedură efectuate, privitoare la urmăririle silite, îşi păstrează efectul în tot timpul aplicării aeestei legi.

Art. 8. — In tot timpul aplieârll aeestei legi, judecarea eontestaţiunilor la executare va continua, exereitându-se şi căile de atae în termenele prevăzute de lege,

Art. 9. — Dispoziţiunile prezentei legi nu ating întru nlmîe dispoziţiunile legii asanării datoriilor agricole, publicată în Monitorul Ofieial Nr. 93 din 19 Aprilie 1932 şi ale legii modificatoare a aeestei legi, publicată în Monitorul Oftetal Nr . 251 din 26 Oetomurie 1932.

C R O N I C A

Este cu putinţă ? In foaia „Ştirea" din Arad numărul dela 14 ert., găsim un articolaş din care culegem o Informaţie de necrezut.

La banca „Victoria", fala de odinioară a R o mânilor din Arad şi a noastră a tuturora, funcţionează în postul important de şef-eontabil un domn Bergmann Eiâszlo, şvab maghiarizat ori eureu, fost proprietar al ziarului unguresc „Elore" din Tg.-Murăş, membru al Partidului maghiar ete.

Iar la sucursalele şi agenţiile băncii numite — se serie — eă ar mai fl în funcţie astfel de elemente neaoşe româneştii

Gum ajunge acest domn Bergmann şt tovarăşii săi, la banca „Uieiorta"? Sunt ei impuşi aeestei banei de eineua, de ure-un creditor ori patron puternic?

Nu s a găsit în corpul funcţionarilor acestei ueeht bănci româneşti ntei o persoană aptă pentru funcţia de şef-eontabil ? Ori la celelalte bănci româneşti ardelene sau în fine în întreagă România mare ?

Şi daeă dl Bergmann şi-ar uedea numai eonştienţlos şi zelos de serviciul Dar numitul domn s a erijat şl a ajuns un fel de dictator în chestiunile administrative ale Victoriei! După suge sţiunile şt sfaturile lui se fac, precum se afirmă, concedierile, dimiterile de funeţionari. In vremurile de aztî

Ua să zică în România mare funcţionarii unei ueehi banei româneşti sunt puşi la discreţia, ar-bitriul unui şef minoritari

Nu suntem conduşi, cei dela această revistă, de şoulnism. Colecţia de 34 de ant a „Reu. Eeon". ne este mărturie.

Totuşi ne întrebăm şi întrebăm, pe oriee cunoscător a situaţiei Românilor ardeleni sub oblăduirea apusă, acum 15 ani şi în special pe dl Dr. Ştefan Gieio-Pop, membru marcant şl ho-tărîtor în Consiliul de adm. al băneii „Victoria" — s'a pomenit ori s ar fi putut imagina, sub era ungurească, la o bancă ungurească în funcţie de frunte un Român, eonştiu, cum pare a fi de eonştiu

| maghiar dl Bergmann?

482 R E V S T A E C O N O M I C A Nr. 53 — 31 Deeemur ie 1932.

Sau în uremurile de r o b i e , naţională sub Unguri la o. baneă românească şef şi dictator, un minoritar, lucru, ce uedem azi în România mare ?

Este toleranţă exagerată ori inconştienţă condamnabilă ?

* Monitorul Oficial de 100 de ani. La 8 Dec.

a. e. st. u. s'au împlinit 100 de ani dela apariţia primului număr al foaiei oficiale a Ţârii Româneşti, Monitorul Oficial, de azi. S'a numit „Buletin Gazetă administratiuă", apărea eu litere ei-rile şi Nr . 1 purta data: Joi 8 Decembre 1832. Dela Nr. 3 începând îşi schimbă titlul în „Buletin Gazetă oficială". Peste 7 tuni, la 22 Iunie 1833 a apărut şi „Buletinul Oficial" al Moldouei. Primul redactor şl concesionar al Buletinului a fost 1. Eliad Răduleseu.

Dela 1839 Buletinul apare eu litere latine şi după Unirea Principatelor şi anume eu începere dela Nr . 9 din 29 lan. 1859 adoptă titlul de a?i „Monitorul Oficial".

*

Autorizare pentru emitere de warante . Intre institutele de bani, 21 la număr, pe cari guuernul le-a autorizat, nu de mult să emită rua-rante, se află şi banca „Albina" Sibiu, eu intre-pozitele sale din Braşou şi Cluj.

*

Restricţiunile la poştă impuse de legea pentru controlul devizelor. P. T. T. aduce la cunoştinţa generală următoarele.

Potriuit dispoziţiunilor legii pentru controlul deulzelor şt în urma Interuentiunii Băncii Naţionale a României se institue eu începere dela 1 Ianuarie 1933 un control asupra tuturor scrisorilor recomandate depuse în ţară pentru străinătate, control, ee are de scop să oprească ieşirea deuizelor din ţară.

In consecinţă corespondenţele recomandate de orice fel, destinate pentru străinătate se uor depune desehise la oficiile poştale, urmând ea după uerifiearea conţinutului să fie închise de însuşi expeditorul, în faţa funcţionarului de poştă.

Pentru a se putea întroduee deuize în astfel de euuerte-serisori, expeditorul ua trebui să prezinte odată eu scrisoarea, euuenita autorizaţie a Băncii Naţionale a României.

Bibliografie.

Dumitru Voîna, Faze din evoluţia contabilităţii. Cluj 1932.

Sub acest titlu a apărut la Cluj interesanta earte a dlui D. Voina, inspector al înuăţămân-tului comercial, care pe o extensiune de 124 pagini şi eu ajutorul unei bibliografii considerabile înfăţişează momentele principale din euoluţla contabilităţii, începând eu cele mal ueehi urme aflate prin Inscripţii cuneiforme din Mesopotania mileniului 111 a; Chr. şi până la sfârşitul sec. X V I p. Chr. Douezile sporadice, rămase din antichitate, le expune mai sumar numai ea o firească introducere a chestiunii principale, care era să cerceteze împrejurările medieoale ee au determinat organizarea bancară şi începuturile contabilităţii.

eea dintâi baneă apare în anul 1157 la Ue-neţia sub numirea Monte del Q/ro, transformată mai târziu în Banco del Giro. Bătând aci puternic pulsul uieţii comerciale, s'a iuit necesitatea de a se purta socoteli în regulă. Perfecţionarea tehnieei în purtarea socotelilor a deschis apoi drumul euoluţiei spre sistemul eostabilltăţtl în partidă dublă, a cărei paternitate reuine deci Italienilor. Cu toate că cel mai ueehiu document cunoscut până acuma, de aplicarea contabilităţii în partidă dublă este o eondieă de socoteli a oraşului Genoua din 1348, Ueneţia este considerată ea leagănul contabilităţii medieuale. Aşa numita scritura doppia venesia de act sa răspândit în toate păcţlle.

Cea dintâi lucrare de contabilitate dublă a fost scrisă la 1458 de Benedetto Cotrugli, dar lucrarea acestui autor fără noroc rămâne în manuscris timp de 115 ani, tipărindu-se abia la 1573 în Ueneţia.

Intre timp apăruse la 1U9U lucrarea călugărului Luca Paciolo: Summa de aritmetica, geometria, proportioni et proportionalita (Veneţia) care auu o influenţă hotărâtoare asupra e D o l u -ţiei ulterioare a contabilităţii. Cu această scriere, precum şi eu a Iul Wolf gang Sehiueieker, Emi-ţach Buchhalten, tipărită în Nürnberg la 1549 se ocupă mal pe larg autorul, isbutind să trezească prin expunerea sa clară şi interesul unor nespe-eialişti în materie. Cu atât mai uiu, sperăm, să fie interesul contabililor pentru ualoroasa scriere a dlul D. Uoina. /. L.

P a g i n a

Dela „Solidaritatea".

243 Adunarea dela eiuj a Solidarităţii Adunarea genera lă extraordinară

a Solidarităţii 343, 397—406 Anunţ 38, 389 A p e l eătre bănci le româneşti 37,

[177. 306 Auiz pentru bănci le noastre 257 Comunicat 38. 90,105, 226, 294, 333, 397 Conuoea rea adunării g e n e r a l e

extraordinare 227, 388 Conuoea rea Consiliului d e admi

nistraţie Conuoea rea şi bilanjul p e anii

1927—31 D a r e d e s e a m ă asupra adunării

g e n e r a l e Idem asupra adunării extraordi

nare de la 7 Sept . 1932 Idem dela 26 Oet. 1932 Informafiuni Instrucţiunile Ministerului d e Ju

stiţie ref. la dec l a r a r ea eoleetiuă a debitori lor ag r i co l i

Instrucţiuni prtuitoare la ap l ica rea l eg i i pentru asanarea datoriilor a g r i c o l e

Instrucţiuni pentru interpretarea şi ap l icarea L e g i i d e modi f icare a L e g i i de asanare

lnuitare 24. 168, 169, 2i6 O rectif icare şi p r e c i z a r e 266 Procesu l uerbal al adunării g e

nera le extraordinare 183, 248 Rect i f icare lîeflexiuni asupra consfătuirii „ S o

lidarităţii*

2?2

6—8

23

355 396 37

256

187

412

215

Scr isoare—circular

Bancare.

28 167, 196, 245

260 A b r o g a r e sau modi f ica re Acţiunea d e încurajare a e c o n o

m i i l o r - la Berl in 410 Adunarea bănei lor din jud. Hu

nedoa ra 202 Adunarea gene ra l ă extraordinară

a băncii „Alb ina" 104 Adunarea gene ra l ă ordinară a

băncii „Alb ina" 126 „Albina" , ins t d e credit şi d e e c o

nomii, Sibiu 63, 227

P a g i n a

„Alb ina" , Sibiu, Publ icarea statutelor modificate

„Albina" , Sibiu," ̂ Raportul Gons. d e Ad.- t ie către adunarea g e nerală extraordinară

=Altruismul bănei lor româneşt i din Transtluania

Apelul „Asoc ia ţ i e i bănei lor Unite" A s a n a r e a „ G a s s e i d e Păs t rare"

din Săl iş te Banca A g r a r ă s. a. Cluj, auiz Banca „Albina" şi eonuerslunea B a n c a „ A r d e l e a n a " , Orăştie, Pu-

blieafiune B a n c a Centrală Bănăjană, Timi

şoara , anunj Banca Ghioarului s. a., Şomeuta-

mare , anunţ Banca „Grănijerul", Dobra , auiz Banca Naţională a României 32, 79, Banca Naţională şi p resch im

ba rea pol i ţe lor a g r i c o l e Banca sau Bănc i l e d e eonuer-

stune Banca „Şe reă i ana" s. a., Şe rea i a ,

auiz Banca „Vic tor ia" , A r a d , auiz Bănc i le a rde lene nu pot fi acuzate

d e cămătăr ie Bănc i l e d e eonuersiune Bănc i le din Sibiu, anunţ Bănc i le noastre Bănc i le şi eonuersiunea Bănc i le şt l ichidarea judiciară Bilanţul bănci i „Albina* p e 1931 Bilanţurile Băne i lo r noastre eu

31 Deeemur ie 1932. G e r e m a b r o g a r e a legi i eonuer-

siunit Chestiunea fondurilor d e pen

siune dela bănci şi eonuersiunea

Comentari i d e 30 iulie 1932 ^Congresul Bănei lor româneşt i

din A r d e a l Contabilitatea eonuerstunli Gonuersiunea şl o rgan iza rea d e

ponenţilor Dobânz i l e acumulate „Economul" , Cluj, auiz 5, Funcţionarii d e bancă ş l eonuer

siunea 102, „Furnica", F ă g ă r a ş , aula

178

295

125 104

47 258 133

24

196

236 281 305

411

351

274 273

426 325 169 372 197 275

75

475

294

133 301

352 237

103 237

P a g i n a

Hotărâri le adunării bănei lor din jud. Hunedoara 213

In jurul apărăr i i eonuersiunll anarhiee 327

Instrucţiuni pentru apărarea Inter e s e l o r bănei lor în p rocedura d e asanare şi eonuersiune 423

Instrucţiuni pentru interpretarea şi ap l icarea L e g i i d e modi f icare a L e g i i d e asanare 412

lnuiorarea creditului 343 L e g e a bancară eeho-s louaeă 63 L e g e a eonuersiunil şi Sol idari tatea 159 Măsur i le p ropuse d e „Asoc ia j i a

Băne i lo r Unite din România* pentru asanarea bănei lor şl reînuierea creditului 255

Modi f i ca rea eonuersiunil 365, 373 Ofensiua banca ră 309 O tntentiune- d e împăciui re , eom- , ,>

p romisă d e inuitajl 315 Omisiuni şl e ror i 374 Osândirea Rist 268 Proiectul Preşedintelui Gasse i d e

Amor t i za r e referi tor la eonuersiune a datorii lor 328

Raportul dlui Ch. Rist d e s p r e e f e c te le l eg i i eonuerslunti asupra bănci lor 234

Raţ ional izarea creditului prin concentrarea bancară 141

R e d u c e r e a taxei scontului la B . N . R. 92

Reforma leg i i banea re în Austria 303 Sugesttunile Bănci i Naţionale 30 Un bancher siblan în seco lu l al

XVl l l - l e a 304 Un bilanţ „eonuersionlst" 417 Un răspuns la r e o r g a n i z a r e a

ereditului 267

Economice — Financiare.

Aberaţ i i 59 Aejlunea pentru r e f ace rea c r e

ditului 286 A p r e c i e r i juste. Propuner i euminjt 29 Argetotanu f ace „eonuersiunea"

eu... bani 81 A s a n a r e a datorii lor a g r i c o l e 68 Banul bolnau 472 Gapitalism sau bo l şeu l sm? 459 Cercu l uielos al c r i ze i 33

484 R E V I S T A E C O N O M I C Ă Nr. 53 — 31 Deeemur ie 1932.

P a g i n a

e i i p e e p o c a l e 131 Concorda t preuentiu genera l 211 Concre t i za rea speranţelor 318 Concursul financiar al „ L i g i i N a

ţiunilor" 420 Consecinţe le proiectului d e l e g e

pentru eonuersiunea datoriilor a g r i c o l e 62

Constatări amare 357 Conuersiunea, amort izarea şi

creditul 149 Conuersiunea datoriilor a g r i c o l e ?

sau exp ropr i e r ea capitalurilor mobi l iare ? 2

Conuersiunea în cifre 302 Conuersiunea sau eonfuziunea 233 Conuersiunea şi creditul 53 Cr iza căi lor ferate 392 Din prilejul adunărilor de la Gluj 9 După hotărârea Casaţiei 471 E c o n o m i a dirijată 437 Efec te le leg i i asanării datoriilor

a g r i c o l e asupra sistemului nostru economie , juridic şi financiar 220

Efec te le proiectului eonuersiunii datoriilor 71

Ero r i fundamentale 21 Este constituţională l e g e a eon

uersiunii? 207 Euenimente pe r iod ice 269 Exper ţ i şi exper t ize 286 f inanţe le noastre publice şi par

ticulare 231 Încă odată eonuersiunea dato

rii lor priuate 41 In situaţia despera tă — o p r o

punere ; rad iea lă 341 Intelectualii noştri în faţa p r o b l e

me lo r e c o n o m i c e 10.1 Intelectualii noştri în faţa p rob le

melor z i le i 25 Inuestiţiile urbane 87 luuestiţiile urbane în alte ţări 123 L a o eotitură a economie i româ

neşti , 367 l e g ă t u r i l e noastre e c o n o m i c e eu

„Franţa 322 L e g i f e r a r e d e r isc şi de d i scord ie 467 Eooping the loop 433 Modi f icarea legi i eontribuţiuniior

d i recte şi societăţ i le anonime 69 Munca naţională 358 Noul pro iec t d e eonuersiune 51 Operaţiuni iluzorii 115 Politicianismul destruetiu. — Sub

stratul politie al „eonuersiunii" 76 Posibilităţi de r e face re 448 P r o b l e m a restabil izări i (inflaţie) 389 Proiectul eonuersiunii . datorii lor

a g r i c o l e 117 Puncte d e orientare pentru r e

prezentanţii bănci lor 10 Raportul dlui Auboin 376 Reaeţ iunea contra bolşeuismului . e c o n o m i e 429

P a g i n a

R e d u c e r e a taxei scontului la B . N . R. 92

Reflexiuni asupra consfătuirii S o lidarităţii 28

Sa la r i za rea funcţionarilor statului 45 S ă r ă c i e sau n e î n c r e d e r e ? 242 Sărbă toarea Economie i 418 S c r i s o a r e a Maurului 317 Scurtă priuire retrospeetiuă 469 Situaţia 252, 265, 271, 290, 376, 394, 4C6 Situaţia schimbului şi relaţi i lor

e c o n o m i c e internaţionale în 1931 35 Soluţia datoriilor a g r i c o l e 31 Soluţiile 321 S p o r i r e a circulaţiei fiduciare 26 Tradiţionalismul e c o n o m i c 302

Agricole.

Aetiuitatea C a m e r e i de Agr i cu l tură a jud. Sibiu 338

Cl ipe e p o c a l e 131 Guuântul Rege lu i 371 In situaţia despera tă — o p r o

punere radiea lă 341 L e g e a eonuersiunii şi l ibertatea

economică a ţăranilor 306 O săptămână a economie i rurale 199 Soluţia datorii lor a g r i c o l e 31 Ţărănism deplasat 361

Comerciale.

Adunarea gene ra l ă a Uniunii Camere lo r d e Gomerţ şi d e Industrie din ţară 224

Adunarea Genera lă a Uniunei Camere lo r de Comerţ şi d e Industrie 479

Gontingentarea importului 461 Legătur i le noastre e c o n o m i c e eu

Franţa 322 Seru iee 219 Un nou r e g i m l e g a l al deuize lor 354

Industriale.

industria românească în adeuă-ratul ei sens 173

Poli t ica noastră industrială 162

Statistice.

Conuersiunea în cifre • 302 Datoria publ ică a Românie i 331 Inuestiţiile urbane în alte ţări 123 Numărul fabrici lor d e p i e l e din

ţară 356 Numere indice 356 O: statistică a creanţelor eonuer-

tite de drept 379 ^ P r o b l e m a ; o r a ş e l o r din 'i'ransil-

uania în lumina recensământului din anul 1930 . 261

P a g i n a

Proiectul p r e şed . Gassei d e amort izare ref. la eonuersiunea datoriilor 328

Proporţ ia datoriilor d e sub asanare 331

Fiscale. Adaus la instrucţiunile l eg i i eon

tribuţiuniior directe şi modificări recente asupra aces te i l eg i 118, 134, 144, 153

Buaziunea f iscală 356 Impozitul p e salarii şi tantieme

la particulari 55 Instrucţiuni pentru efectuarea de -

elaraţiunilor d e impuneri 441 N o i l e timbre f iscale mobi le 58 O dispoziţ ie bună a Ministerului

de Finanţe 363 P r o c e s pentru restituirea impo

zi telor plătite în plus 356

Cronică eeonomieă. Cursul ualori lor la Bucureşti 307,

[331, 363 Situaţiunea sumară a Băncii N a -

ţionaţe a României 291, 305, 394

Legislaţie şi Jurisprudente. Dispoziţ i i le ministerului d e justiţie

la protestul poli ţelor a g r i c o l e Este constituţională l e g e a eon

uersiunii ? Expunerea de motiue a p r o i e c

tului de l e g e pentru modif icarea legi i asanării datorii lor ag r i co l e

In c a z d e protest, plata cambială nu se poate faee prin consemnarea sumei

Interpretarea unor dispoziţiuni a legi i asanării datoriilor ag r i co l e

L e g e a asanării a fost declarată neeonstituţională d e Înalta Gurte d e Casaţ ie şi justiţie

L e g e a pentru modif icarea legi i asanării datoriilor a g r i c o l e

L e g e pentru asanarea datoriilor a g r i c o l e 165, 176, 193, 202, 213,

[225, 234 L e g e penlru comerţul d e deuize L e g e pentru suspendarea e x e

cuţiilor silite imobil iare Modi f i ca rea legi i eonuersiunii —

Părer i şi propuneri — 347, 355 Noul pro iec t pentru eonuersiunea

datoriilor a g r i c o l e Pre lungirea suspendării execu

tărilor silite Proiectul d e l e g e pentru suspen

darea executăr i lor silite Protestarea efecte lor d e comer ţ Regulamentul d e apl icare al l e g i i

pentru comerţul d e deu ize Textul l eg i i pentru modif icarea -•

unor dispoziţiuni ta L e g i i pentru unificarea contrib. d i rec te '• . 12

U n nou,*egim lejjal al deuize lor 354

422

20?

336

105

164

425

3S4

3?7

480

54

105

456 450

395

P a g i n a |

Biografii şi Bibliografii. Dr. Mihai Vel ie iu : Principii pentru

interpretarea şi ap l ica rea legi i d e asanare 432

O reuistă bună „Lumea nouă" 292 D. Doina : F a z e din euolutla eon-

tabtlitătli 482

Redacţionale. Poşta Redaetiunii. Lămuriri ref.

la impozitul mobil iar 106 Rectif icări 106, 227, 356

Cronică.

A b r o g a r e a lichidării judiciare şi modi f icarea eoneordatului p re -uentiu 331

Adunarea asoe . „Bănc i le Unite din România" 307

Adunarea gene ra l ă extraordinară â „Solidari tăţ i i" 17?

„Alb ina" inst. d e eredit şi de eeon . Sibiu ' ' • " 63

Amânarea terminului d e protest 266 flpel „Colegial i ta tea" , eiuj 106 Autor izare pentru emitere de rua-

rante 482 B a n c a „Grişana" din Brad 48 Banca Najtonală a Românie i 379 Bănci le noastre şl l ichidarea ju

dic iară 249 Bancnote de L e i 100 465 Bancnote false â L e i 1000 363 Bilanful băncii „Alb ina" p e 1931 38 Bursa din Bucureşti 473 C a u z e l e cr ize i mondia le 48 Chestiuneafondurilor de pensiune

par t iculare 465 Conseeinje ale legi i pt. asanarea

datoriilor a g r i c o l e 216

Consfătuirea bănci lor noastre şi oficiosul „Meamul Românesc" 32

Consfătuirea eontinuatiuă a bănc i lor noastre 38

Consfătuirea parlamentari lor ardeleni referitor la proiectul eon uersiunii datoriilor 64

Conuersiunea datoriilor ag r i co le ¿18 Datoria publică a României 331 D e c o r a r e a dlui Ionel Gomşa 32 De la A c a d e m i a comerc ia l ă „ R e

g e l e e a r o l al l l- lea" 363 Dela A c a d e m i a d e înalte studii

comerc i a l e 363 Deponenji i s e o r g a n i z e a z ă 356 Din urmările suspendării creditului 395 Efec te le c r i ze i în A m e r i c a 465 Emisiune d e r ee ip i se marante 307 Emisiune d e rentă amortizabilă 356 Es t e eu putinţă? 481 Euaziunea fiscală 356 Garantarea portofoliului comer

cial al Băncii Naţionale 145 Impozit p e auere sau eontribu-

ţiune naţională 63

P a g i n a

Împrumutul Bănei l Naţ ionale a Românie i 5

In atenţiunea bănci lor m e m b r e a le Solidarităţii 227

Impunerea s o c . anonime 5 Încasări le statului p e luna D e -

eernurie 1931 16 Înscrieri le la facultatea d e me

dicină ueterinară 356 Lote r ia d e stat 48 Mandatul consilierului tehnic d e l a

Banca Naţională 48 Mari adunări contra bolşeuismului

e c o n o m i e 458 Membri i Consiliului Economie i

Naj ionale 1?7 Modi f ica rea eonuersiunii 324 Modif icarea leg i i eamete i 473 Moneţe d e argint â L e i 103 340 Monitorul Oficial d e 100 d e ani 482 N e c r o l o g Costi T o m a 196 N e c r o l o g Dr. Victor Mânu 324 N e c r o l o g Samot l jUr ian 395 N e c r o l o g losif Maio reseu 416 Noua monetă d e argint 5 Noui administratori de legaţ i la

B . N . R. 32 Numărul fabrici lor d e p ie l e din

{ară 356 Numărul şi^ualoarea ce re r i lo r de

asanare 291 Numere indice 356 O ae{iune a bănci lor săseşti 58 O adunare a deponenţi lor din

Braşou 378 O consfătuire a organizaţ i i lor

bancare • 135 O fotografie Gr. lunian 441 O nouă lămurire referi toare la

Fonduri le d e pensiune particula re 473

O statistieăfa creanţelor eonuer-

tite d e drept 379

Pensionări la banca „Albina" , Sibiu 24

Pentru „Bursa" şi pentru alţii 127 Presch imbarea cambii lor ag r i co l e 473 Pr imirea monetei metal ice 72 Pr imirea monetei metal ice la ca -

s se le publice 473 P r o c e s pentru restituirea impoz i

telor plătite în plus 356 Proiectul de l e g e al eonuersiunii

datoriilor ag r i co l e 135 Pro long i rea efectelor de eomer j

a agricultorilor 378 Pro long i rea scadentei datoriilor

ag r i co l e 356 Proporţ ia datoriilor de sub asa

nare 331 Protestarea poli ţelor a g r i c o l e a

fost amânată i96 Rect i f icare 291 Ret ragerea biletelor d e 5000 L e i ,

Presch imbarea biletelor de o sută L e i 416

P a g i n a

Restrietiunile la poştă impuse d e l e g e a pt. controlul deu ize lo r 482

Re t r age rea biletelor d e L e i 100 473 R e t r a g e r e a monetelor d e metal

ă 20 L e i eu efigia Marelui V o e u o d Mihai 473

S e uor cumpăra noui e a r g o b o t e pentru Seru. Maritim 16

Stabilitatea ualutei româneşti 4 Stampilarea aejiunilor bănci lor

Uietoria, Timişana şi Bihoreana 135 Stampilarea bancnote lor 58 Şi Dol larul? 72 Terminul d e protest amânat 416 Un c o n g r e s al funcţionarilor d e

bancă români 72 Un document al uremii 465 Un nou atentat asupra p ropr i e

tăţii priuate 458 U z i n e l e Reşija 307.

Conuoeări şt Bilanţuri.

„ A g r i c o l a " soc . e c o n o m i c ă . Hunedoara 271

„Alb ina" inst .de eredit şi d e e c o nomii , Sibiu 64, 85—86, 27,4

„Andr-eiana", Răşinari 14JB „Arde leana" , Orăştie 114, 228 „Armonia" , Cineul 258 „Aurăria" , Abrud 155, 238 Banca A g r i c o l ă s a . Aur ig 238, 258 Banca Agronomi lo r s. a. Agnita 1 i i . 249 Banca Hrădana s. a. A r a d Banca Auro ra s. a. Năsăud Banca A g r a r ă s. a. Cluj Banca Centrală Bănăţeană,

mişoara Banca Centrală pentru ind,

eomer j s. p. a., Gluj „Banca Comerc ia l ă" din M a r a

mureş, Sighet Banca Caras-Seuerinului, L u g o j Banca Comerc i a l ă din Jibou Banca „ C o r u i n e a n a " , Hune

doara 128. 1S9: B e a „Credi tulBănăjan", Lugo j Banca Graniţei, Caransebeş Banca Naţională a Românie i Baneu Orauiţana s. a. Orauija Banca Osana s. a. Negreş t i Banca Popora l ă , Caransebeş Banca Popora lă , Dej Banca Română] Sebeşană , A l b a -

lulia 181, 236 Bănea Română s. a., Dumbrăueni 239 Banca Românească s. a., Bu

cureşti 98 Banca R o m â n e a s c ă din Ua lea

Someşului, D e ) 205, 227 Banca „Târnouana" s. a. Târnoua Banca Vărăd iana s. a. Uărâdia 171 Banca „Victor ia" , Agriş teu 146, Banca Uietoria s. a. flrad 217, „Bocşana" , Boeşa-montană

Şi 140, 292

120 130 230

158. 228 282 283

66 300 327 316

81, 237

110 316 280 218 109

http://inst.de

486 R E V I S T A E C O N Ó M I C A Nr. 53 — 31 Deeemur i e 1932.

P a g i n a

„Gâmpeana" , M o e i u 280 „ G â r fi s o r e a na" , Streza-Gârj i-

şoara 49, 249 Gasa-Noas t ră s. a. Satu-mare 159, 273 Gassa d e Păst rare , Săl iş te 250 Gassa d e Păstrare, Sasea-montană 281 Gassa d e Păstrare, Şinea-nouă" 258 „Colegia l i ta tea" eiuj 72 Comerţul Lemnului s. a. Cluj 170 Comuna, Găuăran 229 eo rd iana , Fo fe ldea 81. 292 Congresul funcţionarilor d e baneă

români 92

„Crişana", B r a d jud. Hunedoara 40, 273 Dacia Traiană, inst. d e arte gra

f ice , Sibiu 112 D e e e b a l , inst. d e eredit şi e e o n ,

Deua 39 Detunata, Bucium, jud. Hune

doara ^ 206, 281

E c o n o m u l Cluj ^ 107, 284 Frăţia, S igh işoara 203, 204 Frăfia, Vlădei i 474 Frăţietatea. Sadu 121, 273 Furnica, F ă g ă r a ş 94, 237 Qoronul, Aiud 74, 238 Grăniferul, D o b r a 83, 236 Industria Aurului s. a., Abrud 396 losofi rea d e eredit, Daneş 113 Întreprinderile Fores t i e re R o

mâne, Cluj 170 Izuorul, Alba-lul ia 160 Maramureşana, Sighet 119, 238 Mehadia , eassă d e păstrare,

Mehadia 156 Mureşiana, Reghin 122, 228 Nego iu l , eassă d e economi i , P o -

rumbaeul d e sus 50

P a g i n a

Orientul, B r a d 273 Patria, Blaj 82, 283 Plugarul, Săeăda t e 266 Poporul , Sălişte 95, 308 Porumbăeeana , Porumbaeul d e

jos 108, 282 Pr ima A r d e l e a n ă s. a. d e as ig .

gene ra l e , d u j 92, 93 Riureana, Copâlnie-Mănăştur 236 Sălăgiana , Jibou 182, 300 Seo reana , eassă d e economii ,

Seo re iu 65 Siluania, Şimleul-Siluaniei 137, 237 Solidari tatea, Sibiu 6— 8, 227, 388 Someşana , Dej 73 Speranţa, Prundul-Bârgăului 128 Strugurul, Pianul d e sus 283 Şereă iana , Ş e r e a i a 96, 274 Şineana, Şinea-ueehe 138, 258 Ţânţăreana, Ţânjari 380 Vatra, Cluj )39, 281 Uiitorul, Baneă d e eredit s. a.,

lara 24 Viitorul, Oena-Sibiului 136 Vlădeasa , Huedin 157 Vulcan, soe . industrială p e aejii,

Blaj 97

Diuerse.

Dr. Aure l Vlad 381 Dr. Vic tor Bonteseu 287 Abuz d e numele Rege lu i în chestia

eonuersiunii 320 Adunarea de la Ploeş t i 456 Adunarea najională de la Sibiu

contra bolşeuismului e c o n o m i e 466 Alte emoţii 407 Auem p rea mulp par lamentar i 335

P a g i n a

A u e r e a administrată d e „Uniuer-sitatea să sească" ş i e e l e „Şap te judeţe săseşti" 427, 434, 445, 441

Banchetul de la Bouleuard—Bucureşti 462

Gonfederajiunea Statelor Dunărene 152

Gonferen{omania 252 Guuântul Rege lu i 370 Funcţionarii statului şi difieultăjile

financiare a le acestuia 144

Importanta economică a c lasei bu rgheze $08

Impotriua autorilor eonuersiunii a g r i c o l e 298

In pragul anului nou i lnuinuiri neîntemeiate 290 ]os minciuna 52 Mai sunt judecători în Bucureşti 421 M a r e a adunare naţională de la

Bucureşti 439 M a r e a adunare cetă ţenească dela

Sibiu împotriua bolşeuismului e c o n o m i e 476

Mesajul R e g a l (Par tea e e o n o m i e ă ) 431 0 propunere în pragul a l ege r i l o r 279 P r e s a din fără şl adunarea „ S o

lidarităţii" 415 P rob l ema funcţionarilor publici 383 Proiectul eonuersiunii 80 Sc r i so r i din capitală 47, 91 Ş o s e l e româneşti 253 T e r o a r e a uotului uniuersal 443 Ţărănism deplasat 361 Un an d e e r iză în economia g e r

mană 46 Un atae deplasat 455 1 Deeemur te 433