Apa Minerala Dorna

5/27/2018 Apa Minerala Dorna

1/20

Universitatea Transilvania Brasov 2011

Esti 70% apa, esti ceea ce bei

1


2/20


Apa Minerala DornaI. Prezentarea Firmei

I.1.Istoric

Apaminerala Dorna este una din cele mai apreciate branduri de pe piataromneasca. !data cu ac"izitionarea de catre #oca$#ola %B# si T"e #oca$#ola#ompan&' (n 2002' a apelor minerale Dorna' de la principalul producator de ape minerale'Dorna Apemin' s$a cunoscut' practic' o relansare a activitaii de productie si comercializare aapelor minerale.Dorna este una dintre cele mai cunoscute m)rci din *omnia'de+innd ,1'-din pia+a romneasc).

In 1,10 apare prima re/erinta scrisa despre Dorna pastrata si astazi la Muzeul de

Istorie din Bucuresti.a 2 ani dupa' #"risto/or #olumb avea sa descopereAmerica.

In 12 3umele de Izvorul Alb si 45ura Izvorului Alb6 apar in documentul care

atesta delimitarea Tintului #andreniului.a , ani dupa'se naste 7ol/8an8Amadeus Mozart.

In 190 Belsazar %a:uet'medic si istoric /rancez care a calatorit prin #arpati

descria calitatile apei minerale naturale Dorna.#u doar un an ianinte'5eor8e 7as"in8ton devine primul presedinte al ;tatelor Unite aleAmericii

In 1-0ista aceast produs' /ie din cauza indisponibilitatii produsului (nma8azine' /ie nu sunt convinsi de calitatea acestora si i$au inlocuit cu alte marci'/ie pur si simplu nu vor sa cumpere produsul o/erit.

III. Micromediul Gi macromediul /irmei

III.1.Micromediul

Micromediul mar=etin8ului cuprinde acei /actori interni i /or e e>terne

care in/luen eazH (n mod direct activitatea /irmei i asupra cHrora se poate

e>ercita un anume control.

l este alcHtuit din mediul intern al /irmei i micromediul e>tern al

acesteia. #omponenta mediului intern este /irma (nsH i i natura acesteia.

#omponentele micromediului e>tern care in/luen eazH deciziile att asupra

tacticilor'ct i asupra strate8iei /irmei suntCclien ii'concuren ii'

/urnizorii'intermediarii i or8anismele purtHtoare de interese.

III. 1. 1. Mediul intern al /irmein ceea ce prive te (ntrea8a 8amH de activitH i i nevoi umane'o/erta se

adapteazH'peste tot'cererii'iar produc ia consumului'printr$un proces elastic i prompt.!perarea prin intermediul pie ei implicH unele costuri. Mar=etin8ul este costisitor'dar e/icient.Firma trebuie sH$ i (ndeplineascH /unc iile sale cu costuri ct mai mici posibil.

A adar'J/irmaJ constH dintr$un sistem de rela ii ce iau na tere atunci cnd

or8anizarea resurselor depinde de un antreprenor.


7/20


! /irmH devine mai mare pe mHsurH ce tot mai multe tranzac ii a@un8 sH /ie or8anizate de un antreprenor i ( i reduce dimensiunile atunci cnd antreprenorul respectiv renun H sH or8anizeze ast/el de tranzac ii. n acestcaz';.#. Dorna ;.A. reu e te ca (n /iecare an s) e/ectueze un num)r relativ mare

de tranzac ii'aducnd ast/el pro/it societ) ii (nse i i (ncercnd ca (n /iecare an pro/itul s) /ie mai mare dect precedentul.

Furnizoriiivrarea altor /irme a necesarului de materii prime' materiale' ener8ie'

ec"ipament te"nolo8ic'/or H de muncH'resurse /inanciare i in/orma ii de cHtre anumi i producHtori i prestatori de servicii'care se numesc /urnizori'este o

primH opera iune esen ialH pentru produc ia de bunuri i servicii.Firmele au drept unul din principalele obiective'/ormularea celor mai avanta@oase decizii (n

privin a ale8erii /urnizorilor pentru /iecare cate8orie de /actori de produc ie (n parte.

Pentru des/asurarea optima a activitatii companiei' Dorna a (nc"eiat contractecu/irme /urnizoare deC aparate de puri/icare a apei' aparate de (mbuteliere' combustibil'masini dedistributie' solutii IT' servicii de curatenie' etc.

Intermediarii

Intermediarii' cum sunt numi+i cel mai adesea'(n virtutea iner+iei'atradi+iei'sunt membrii canalului de distribu+ie'de activitatea c)rora depinde (n/oarte mare m)sur) soarta unei a/aceri'Gi (n care (Gi pun speran+ele (n primul rnd

produc)torii'pentru c) ei pot accelera sc"imburile'dar Gi consumatorii'pentru c)ei le dau Gansa s)$Gi satis/ac) cel mai bine nevoile'punndu$le la dispozi+ie

bunurile ce se produc (n societate.

Pentru produc)tori'intermediarii realizeaz) vnzarea'/inan+area' asumareariscului'distribu+ia /izic)'promovarea'etc. deci activit)+i de mar=etin8'detranzac+ionare'de miGcare a produselor pn) la consumatorul /inal.Pentruconsumator'intermediarii sunt cei care le asi8ur) accesul la produsele dorite'(nmomentul Gi la locul potrivit'cu cele mai mici c"eltuieli Gi /inanciare Gi de timp.


8/20


Principalii intermediari sunt reprezentati prin supermar=eturile'"&permar=eturile si ma8azinele (n care se distribuie apa minerala Dorna.

Mediul intern

Fabrica Dorna are 120 de an8a@ati' un laborator de microbiolo8ie' undeeste veri/icata calitatea apei' iar procesarea este de 000 de sticle pe ora.Produsele acestei marci sunt (mbuteliate (n /abrici din localitatea ?atra Dornei.

III.2. Macromediul

III.2.1 Mediul politic si juridic' intern si international a/ecteaza(ntotdeauna activitatea (ntreprinderii prinC or8anizarea si 8uvernarea statala'

politica economica pe care o promoveaza' mai ales prin 8radul de implicare astatului (n economie Esub /orma subventiilor' masurilor protectioniste' politicilorantitrust etc. si 8radul de stabilitate a mediului politic' /ortele si relatiile

politice.

III.2.2. Mediul economic

*ata soma@ului' rata in/latiei si criza economica a/ecteaza activitatea(ntre8ii companii Dorna. Toate acestea evidentiaza puterea mica de cumparare aconsumatorului romn' care (l determina sa puna (n balanta posibilitatile deac"izitionare a produselor brandului Dorna. Producatorii nu au reusit sa vndastocurile acumulate (n iarna' ast/el (nct volumul total de apa minerala(mbuteliata (n prima luna din 2010 s$au redus cu apro>imativ 20 /ata deianuarie 2009' potrivit datelor de la ;3AM' ceea ce indica o scaderede 20 a

vnzarilor /ata de luna ianuarie a anului precedent.III.2.3 Mediul socio-cultural

#onsumatorul vizat de piata apei minerale Dorna este o /iinta umananascuta' crescuta si educata (ntr$un anumit re8istru moral' cu di/erite cultereli8ioase' (nsa cu anumite traditii culturale si obiceiuri de consum. Deasemenea alti /actori socio$culturali ar /iC8radul de al/abetizare si niveluleducatiei' ct si stilul de viata' starea civila' ocupatia care au un impact asupra

pietii apei minerale Dorna.

III.2.4.Mediul demora!ic

-


9/20


Populatia *omniei a scazut ca urmare a reducerii numarului de nou$nascuti corelata cu cresterea numarului de decese /ata de luna anterioara'con/orm Institutului 3ational de ;tatistica. De asemenea' ultimele statisticianunta o tendinta de (mbatrnire a populatiei romnesti ceea ce duce la o scadere

considerabila a /ortei de munca si totodata pune (n evidenta nivelul scazut de trai(n *omnia (n comparatie cu alte tari europene.

III2.". Mediul te#noloic

#ompania investeste tot mai mult (n obtinerea de produse ct mai aproapede standardele europene cu a@utorul te"nolo8iilor moderne' produse care o/ere8arantia calitatii si si8urantei consumatorului.

III2.$. Mediul natural

Problemele prioritare ale *omniei privind mediul (ncon@urator suntreducerea poluarii si crearea unui sistem concret de 8estiune a deseurilor'utilizarea durabila a resurselor naturale.

III2.7.Mediul leal

e8isatia re8lementeaza le8i menite sa prote@eze interesele 8enerale alesocietatii.n acest sens se distin8 urmatoarele le8i C

%5 nr.1,19K2009 privind or8anizarea si /unctionarea A8entiei 3ationalepentru *esurse%idrolo8ice Minerale

Politicele 8ruvernamentale si ta>ele si impozitele aduc unele 8reutati (nlansarea produselor /irmei si pe alte piete dect cea interna.

I?.Analiza ;. 7. !. T.

Analiza ;7!T E;$stren8"ts' 7$Lea=nesses' !$opportunities' T$t"reatsse re/er) la analiza punctelor tari' slabe' ocaziilor /avorabile Gi a amenin+)rilordin cadrul unei /irme.

I?.1. ;tren8"ts E Puncte tari

Punctele tari descriu atributele pozitive'tan8ibile Gi intan8ibile'interne' ale

or8aniza+iei.Acestea sunt urm)toareleC

9


10/20


>perienta pe piata

Are un pret accesibil tuturor

Prima apa minerala naturala carbo8azoasa din porto/oliul companiei

#oca$#ola si #oca$#ola %B# recunoscuta de U.

Preocupare pentru o alimentare cu apa sanatoasa a consumatorilor 'inspecial pentru copii

#i/ra de a/aceri mare

*elatii bune cu /urnizorii

#i/ra de vanzari mare

Adaptabilitatea si /le>ibilitate la sc"imbare

Traditie si e>perienta in domeniu

Utilizarea te"nolo8iei de ultima 8eneratie pentru controlul activitatii

c"ipa de conducere e>perimentata si unita

I?. 2. 7ea=nesses E Puncte slabe

Punctele slabe sunt /actori care sunt sub controlul /irmei Gi care v) (mpiedic)s) ob+ine+i sau s) men+ine+i o calitate competitiv).Acestea sunt urm)toareleC

Ambala@ul produsului /ace apel mai mult la componenta rationala acumparatorului si mai putin la cea emotionala din lipsa unei mascote sauima8ine care sa$i atra8a pe consumatori.

I?. . !pportunities E !portunit) iAnaliza mediului concuren ial al ;.#. Dorna ;.A. permite eviden ierea celor

mai importante oportunit) i o/erite de mediul zonal' na ional i interna ional. !portunitatea de a realiza inca o sesiune in site$ul o/icial' pentru a

in/orma potentialii clienti cu privire la alimentatia sanatoasa pe care o potavea consumand apa minerala Dorna

#ererea mare de apa minerala

>istenta unui numar mare de centre de vanzare

>isten a unei /or e de munc)'cu pre8)tire superioar) Pia a cu poten ial ridicat

10


11/20


5lobalizarea pietelor

I?.,. T"reats E Amenin )ri

Analiza mediului concuren ial al ;.#. Dorna ;.A. permite eviden ierea celor mai importante amenin )ri o/erite de mediul zonal' na ional i interna ional. Principalele amenin )ri sunt reprezentate deC #oncurenta interna 3u e>ista di/erentiere semni/icativa intre marcile e>istente pe piata *eticenta consumatorilor cu privire la produsele noi ale caror bene/icii nu

le cunosc #onsumatorii au devenit tot mai preocupati de nutritie' motiv pentru care

apa minerala a crescut ca si cate8orie' devenind una dintre provocarilepietei de consum.

#riza economica care se mani/esta la noi in tara Intrarea *omniei (n Uniunea uropean)' deoarece prin desc"iderea

8ranitelor se /aciliteaz) intrarea concuren+ilor pe pia+a romneasc). Fluctua+iile mari ale cursului valutar

?. Matricea B.#.5.

Matricea B.#.5. este un instrument dezvoltat de Boston #onsultin85roup.Acest instrument permite e/ectuarea unei /oto8ra/ii a pozi ion)rii unei companii (ntr$un sector de activitate dat. Fiecare sector de activitate al uneicompanii este pozi ionat pe o matrice caracterizat) de dou) coordonate'/iecare dintre acestea corespunznd unui indicatorC *aportul dintre cota de pia ) a companiei i cea a liderului Esau cea a celui

mai puternic concurent (n cazul (n care compania este liderul (n abscise

*ata de cre tere a sectorului de activitate studiat (n coordonate.

n /unc ie de aceste in/orma ii'matricea B.#.5. permite pozi ionarea sectorului de activitate pe un cadran i (n /unc ie de locul s)u pe cadran'acesta este identi/icat caC ?edet) $ pia ) (n continu) cre tere i pozi ie dominant) a companiei pe

aceast) pia )

Dilem)$ pia ) (n continu) cre tere'dar cota de pia ) mic) a companiei

11


12/20


?ac) de muls$ pia ) cu cre tere sc)zut) sau recesiune i pozi ie dominant) a companiei pe aceast) pia )

Piatr) de moar)$ pia ) cu cre tere sc)zut) sau recesiune i cot) de pia )

mic) a companiei. ;copul acestei metode este de a identi/ica care sunt sectoarele de activitatestrate8ice pentru companie' precum i eventualele a@ust)ri care trebuie /)cute. ?edetele6 sunt produse pentru care sunt necesare investi+ii pentrumen+inerea sau creGterea cotei de pia+)' dar care de+in o pozi+ieimportant)'8eneratoare de viitoare pro/ituri.Dac)'compania reu e te s) men in) cota de pia ) a acestor produse (n timp odat) cu evolu ia ciclului de via ) a industriei i sc)derea ritmului de cre tere a pie ei'acestea vor evolua c)tre zona de 4vaci de muls6 unde vor 8enera lic"iditate superioar) pentru companie.

?acile de muls6 reprezint) unit)+ile strate8ice ale c)ror pia+) se a/l) (ntr$o creGtere lent)'dar care de+in o pozi+ie de lider pe pia+a respectiv).le constituieo surs) de /inan+are pentru activitatea de cercetare sau diversi/icareao/ertei.!biectul strate8ic este de recoltare6 a pro/iturilor. Deoarece acestea8enereaz) un venit relativ constant'valoarea lor de pia ) poate /i u or calculat)

pe baza veniturilor viitoare care vor /i 8enerate.Dilemele6 cresc rapid i de acceea consum) cantit) i importante din

lic"iditatea companiei'dar datorit) /aptului c) nu au cota de pia ) /oarte mare nu 8enereaz) venituri superioare.*ezultatul este de consumare a lic"idit) ilor

companiei.Dar datorit) ratei de cre tere mari a pie ei o ast/el de 4dilem)6 are un poten ial ridicat de cre tere deoarece pia a este /oarte atractiv).Aceste produse trebuie analizate cu mare aten ie pentru a determina dac) merit) s) se investeasc) (n ele.le sunt produse care au nevoie de investi+ii masive pentrucreGterea cotei de pia+)obiectivul strate8ic este de creGtere a cotei de pia+) saude reducere a investi+iilor. Pietrele de moar)6 au o cot) de pia ) sc)zut) i o rat) de cre tere a

pie ei sc)zut) i de aceea nici nu 8enereaz)'dar nici nu consum) lic"idit) i /oarte multe.Totu i 4pietrele de moar)6 reprezint) veritabile capcane pentru

capitalul companiei datorita lic"idit) ilor imobilizate (ntr$o a/acere cu poten ial sc)zut.n 8eneral ast/el de a/aceri sunt candida i poten iali pentru retra8ere de pe pia ).!biectivul strate8ic este de reducere a investi+iilor Gi lic"idare de pe pia+).

12


13/20


Apa minerala/plata la 0.5 ml

Vedete

Apa plata la 1.5l

Dileme

Apa minerala la 1.5l

Vaci de muls

Apa plata la 2 l

Apa minerala/plata la 0.33 ml

Pietre de moar

INTERPRETARE :

VEDET $ (n acest cadran intr) Apa minerala/plata la 0.5 ml /iind unprodus a/lat in /aza de crestere pe piata ocupnd de asemenea locul delider printre produsele de acest tip din ar) dar i (ntre produsele companie.

DILEM -produsul dilem) din cadrul companiei este Apa plata la 1.5 lun produs abia lansat pe pia )' despre a c)rui evolu ie nu se tie dac) va /i un succes sau nu.

PIATR DE MOAR aici intra Apa minerala/plata la 0.33 ml'produse care nu de in pozi ia de lider (n domeniul lor i nici nu aduc venituri /oarte mari companiei. Au o pozi ie competi ional) slab) pe

pia ) i un poten+ial limitat. VAC DE ML! - (n acest cadran se a/l) Apa minerala la 1.5 l "i Apa

plata la # l.Dorna /iind lider la vnzarea de aceste produse .Acestea au otradi ie (n cadrul companiei ' i avnd o cot) de pia ) /oarte mare ' aduc cele mai mari venituri acesteia.

?I.;trate8iile mi>ului de mar=etin8

1


14/20


n strns) le8)tur) cu pozi+ia competitiv) pe care o de+ine pepia+)'/irma va trebui s) alea8) o strate8ie Gi pentru mi>ul s)u demar=etin8.#ei , P ai mi>ului trebuie s) /ie ast/el concepu+i (nct s) de/ineasc)clar o/erta /irmei pe pia+a de re/erin+).#onsumatorii trebuie s) perceap)

(ntreprinderea ca avnd p roduse K se rvic i i un ice G i de ca l i t a t es u pe r i o ar ) . Da c ) s e a u ( n v e d er e c o mp o n en t e l e strate8iei depozi+ionare'adic) consumatorii +int)' competitorii direc+i Gi avanta@ulcompetitive' devine evident c) mi>ul de mar=etin8 trebuie supus uneianalize atente.Tacticile prin care va /i pus) (n practic) strate8ia demar=e tin8 va v iza aspect pr iv ind produsul 'p re u l'plasarea i

promovarea.

?I.2.;trate8ii de produs

;trate8ia de produs va urm)ri produsul (n sine'ambala@ul'linia deproduse'8ama sortimental)' ima8inea produselor. ntreprinderea va urm)riaceste aspecte (n strns) le8)tur) cu poten+ialul s)u Gi cu pozi+ia de+inut)

pe pia+) pentru acest produs.Dorna a dispus ca la pro8ramul pro$causa vor participa produse din porto/oliul apei

plate Dorna Izvorul Alb' destinate alimentatiei copiilor.

?I..;trate8ii de pret

und (n considerare costurile campaniei si situatia de pe piata apei platepentru copii' Dorna a dispus de o politica de preturi moderate aplicabileproduselor participante la promotie.

?I..;trate8ii de distributie

*e+eaua de distribu+ie are rolul de a /ace le8)tura dintre produc)tor GiconsumatorKdistribuitor. ;e pot /olosi combina+ii de urm)toarele sisteme dedistribu+ieCa vnzarea direct) c)tre consumatorii din str)in)tate

b vnzarea prin propriile /or+e de vnzarec /olosirea de intermediari din aceleaGi +)ri cu produc)toruld /olosirea intermediarilor din +)rile vecine.

?nzarea direct) este o metod) activ) Edirect) de distribu+ie' care asi8ur)un control mai mare al produsului de e>port' rela+ii mai apropiate cuconsumatorii str)ini Gi un poten+ial de pro/it mai ridicat. a presupune an8a@area

unor substan+iale resurse /inanciare' umane Gi de alt) natur). #elelalte sistemereprezint) metode pasive Eindirecte de distribu+ie' riscul Gi resursele alocate

1,


15/20


/iind mai mici. P)trunderea pe pie+ele str)ine poate /i (ns) mult (ntrziat) prin/olosirea metodelor pasive.

Produsele participante la campanie vor avea o distributie nationala' dar (ndreptata (nspecial spre marile centre comerciale' supermar=eturi'"&permar=eturi etc.

?I.,.;trate8ii de promovare

Pentru promovarea campaniei' Dorna a dispus de o campanie depublicitate si advertisin8 la cele mai importante posturi T? si radio.Prinreprezentantii /irmei Emerc"andiseri din supermar=eturi si ma8azine directorulde mar=etin8 Dorna va monitoriza buna des/asurare a promotiei la locul devnzare. Prin caracterul de a@utor umanitar al pro8ramului pro$causa' acesta vaavea cu si8uranta un impact pozitiv asupra clientilor acestei marci.

trateia de comunicare a brandului dorna

Apa minerala Dorna se pozitioneaza ca brand premium' urmnd sa /ie prezent attpe plan local' ct si (n a/ara tarii. #a si brand' Dorna tinteste o cota de piata de 10' iar (nurmatorii doi ani' cote ce s$ar putea dubla pna (n anul 201,.

Prin campania 2009' Dorna doreste sa utilizeze o abordare inovatoare (n comunicare'sa ampli/ice esenta brandului Dorna' care este un brand modern' dinamic si sa se adreseaze

consumatorilor ce (si traiesc viata tumultoasa (n mi@locul centrelor urbane.mpreuna cu noua campanie' Dorna lanseaza Lebsite$ul LLL.dorna.ro' care reunesteonline toate elementele ce au trans/ormat Dorna (ntr$un brand de succes pe canalele clasicede comunicareC o cautare permanenta a inovatiei si o estetica unica. ;copul Lebsite$uluieste sa devina una dintre principalele resurse online pentru 8asirea in/ormatiilor despre"idrarea si importanta ei (n rutina noastra zilnica' (ntr$un mod placut si (ntr$o manieravizuala interesanta. Dorna este un brand inovativ' ce se bazeaza pe calitate si

pro/esionalism' promovnd valori precumC puritate'inocenta' natura' ener8ie si /rumusete.

Istoric promotional

Dorna revine (ntr$o noua /orma de prezentare' pozitionandu$se ca produspremium. #a te"nici promotionale utilizate anterior remarcamC pac"ete bonusE2N18ratis' pac"et cuplu E1sticlaK1' litri DornaN 1 sticla PepsiK2litri si reduceritemporare de pret.Pac"etul cuplu E1 sticlaK1' litri DornaN 1 sticla PepsiK2litrireprezinta un parteneriat (ntre cele doua branduri' parteneriat ce are drept scopconsolidarea ima8inii si notoritatii marcii Dorna (n rndul consumatoruluiromn. Acesta promotie s$a des/asurat (n anul 200' ea /iind prezenta (n toatesupermar=eturile si "&permar=eturile din *omnia!biectivele promoionale

1


16/20


&biecti'e (romotionale

1.!biectivul de vnzariC Prin campania care urmeaza a se des/asura /irma

doreste cresterea vnzarilor cu 0 pe parcursul celor luni E 1 aprilie $ 0iunie.2.!biective promotionaleC Dorna (si propune consolidarea

comportamentului de consum a clientilor loiali' cresterea /recventei si cantitatii(ntr$un procent de si (mbunatatirea perceptiei marcii pe termen lun8 prinasocierea cu un pro8ram pro$causa.

trateia promotionala

;trate8ia pe care brandul Dorna si$a propus s$o aplice este sustinerea unuipro8ram pro$causa. #auza sustinuta este reprezentata de a@utarea copiilor micicu vrste cuprinse (ntre 0$ani din centrele de plasament. Ast/el o parte

proportionala cu volumul (ncasarilor din vnzarea apei plate Dorna va /idestinata sustinerii /inanciare a centrelor de plasament (n care se (nre8istreazacresteri semni/icative a numarului or/anilor nou$nascuti sau mai mici de treiani.;tatisticile arata ca (n primele luni ale acestui an' (n

*omnia' s$au (nre8istrat un numar ridicat al copiilor abandonati c"iar (nmaternitati' un motiv (n plus' /ata cele invocate pna acum Esaracia' (n special'

/iind criza economica pe care o traversam Ee/ecteC unul sau ambii parinti si$aupierdut locul de munca. Dorna va dezvolta site$ulC"ttpCKKdorna.desprecopii.comKunde va publica in/ormatii statistice cu privire la aceste victime colaterale alecrizei va crea un /orum pentru mamici pentru a discuta despre bene/iciileKinconvenientele produselor Dorna bab&' pentru ca nici o reclama nu este mai

buna dect recomandarea primita de la o mamica multumita de produsul pe care(l /oloseste pentru alimentatia propriului copil. ?a realiza unspot publicitar T?si unul radio cu scopul de a anunta cauza sustinuta prin pro8ram si de a trezicompasiunea si mndria clientilor de a spri@ini aceasta cauza nobila. De

asemenea' se vor realiza a/ise' /luturasi' care vor /i distribuite la locurile devnzare. #ampania se adreseaza consumatorilor loiali brandului Dorna'consumatorilor loiali concurentei si consumatorilor inconsecventi.

(roiecte de responsabilitate sociala

Pr$ie%t&l '(ie%are pi%at&ra %$ntea)a'

Dorna #andrenilor este o comunitate restransa din @udetul ;uceava .Aici

locuiesc 10 de oameni pe o supra/ata ce depaseste cu putin 10.000 "a' iarindeletnicirile localnicilor sunt le8ate in cea mai mare parte de e>ploatarea

1


17/20


resurselor. ?iata aici este departe de s/era te"nolo8iei ceea ce con/era locului un/armec aparte' dar reprezinta si o carenta ma@ora pentru ca nu e>ista canalizari sistatii de epurare. Poluarea cu deseuri si ape mena@ere a raurilor din re8iune esteun /enomen /recvent intalnit.

Acestea sunt premisele de la care a debutat proiectul JFiecare picaturaconteazaJ.

#oca$#ola *omania in parteneriat cu Pro8ramul 3atiunilor Unite pentruDezvoltare si$a propus sa o/ere locuitorilor zonei solutii care sa le /acilitezeaccesul la apa potabila. #ampania a /ost una de constientizare asupraimportantei unei surse de apa potabila si a unui sistem de canalizare si de

puri/icare al apei.

#ampania a venit cu trei indemnuri catre localniciC Jconomiseste apaOJ' JFierbeapa inainte sa o beiOJ si JPastreaza apa curataOTimp de un an de zile autoritatile locale au /ost instruite de or8anizatoriievenimentului sa elaboreze proiecte pentru a obtine /inantari din partea Uniuniiuropene. Demersul s$a concretizat intr$un 8"id practic pentru atra8erea/ondurilor de la U si cu obtinerea a 2' milioane de euro pentru proiecteC

constituirea unui sistem de canalizare construirea unei statii de epurare a apei reabilitarea a ' =ilometri de drum comunal

Proiectul a durat un an de zile' timp in care localnicii au inceput sarecunoasca importanta accesului la apa potabila si sa se 8andeasca la un viitormai bun pentru oameni si apa.Campania Ver*e003

In au8ust 200 #oca$#ola *omania in parteneriat cu asociatiilenon8uvernamentale JTasuleasa ;ocialJ si JMai Mult ?erdeJ au initiat pro8ramulJ?erde 00.Proiectul a /ost 8andit pentru o perioada de trei ani si a vizat cursul

apelor Dorna' Bistrita si ;iret de la izvoare pana la varsarea in Dunare.#ampaniaa avut trei dimensiuniC educatie prin voluntariat' ecolo8izare si impadurire. ;$auvizatC1. reimpadurirea versantului muntos de/risat din zona Dorna #andrenilor2. curatarea malurilor raurilor Dorna' Bistrita si ;iret. ;ub indemnul JPlanteaza'nu ve8etaOJ' or8anizatorii au incercat sa atra8a atentia asupra riscurilor care

provin din de/risarea e>cesiva. ;$au planatat 10.000 de puieti. Primul puiet a/ost sadit de Marcel Iures iar in toamna Traian Basescu a sadit puietul cunumarul 10 000' /inalizand prima etapa a proiectului. ;$au alaturat proiectuluiC

Ada Milea' *azvan Mazilu' #atalin ;te/anescu' *adu 3aum' @urnalisti'reprezentanti ai autoritatilor centrale si locale. J;a /ie limpedeOJ a /ost slo8anul

1


18/20


care' in 200-' a 8"idat actiunea a 00 de voluntari de a stran8e 0 de tone de8unoi de pe malul Dornei' Bistritei si ;iretului. *ezultatele campaniei au /oste>celenteC

2100 de voluntari implicati in actiuni de ecolo8izare

10000 de puieti plantati 0 de tone de 8unoaie stranse .000 de obiecte promotionale distribuite Esepci' tricouri' a/ise' brosuri'

mac"ete de presa.

#ampania s$a inc"eiat pe iunie la 5alati de iua Mediului in prezenta unorpersonalitati din politica' sport si mass$media.

'Cartea D&narii al+a"tre'

In cadrul pro8ramului iua Dunarii' ;istemul #oca$#ola a lansat #artea

Dunarii Albastre' un material educational pe tema conservarii si a dezvoltariidurabile a resurselor naturale si culturale ale Dunarii. Acesta constituie'incepand cu toamna anului 200-' suportul didactic pentru o noua disciplinaoptionala dedicata elevilor de 8imnaziu.

'A,em $ Delta C&m pr$%e*am'

#ompania #oca$#ola a sustinut proiectul JAvem o DeltaC cum procedamQJ alAsociatiei ;alvati Delta$Academia #atavencu' proiect ce isi propune sa 8aseasca solutiiviabile la probleme precumC pescuitul industrial in Delta Dunarii' instalarea unor centralele

eoliene in Dobro8ea' reconstructia ecolo8ica a Deltei Dunarii sau cea a re8ulamentului$cadru

1-


19/20


de ar"itectura si urbanism pentru localitatile de pe teritoriul *ezervatiei Bios/erei DeltaDunarii.

?II.#oncluzii i propuneri

In concluzie personalitatea m)rcii JDornaJ este cel mai adesea asociat) cuapa'natura Gi prospe+imea.$ Apa reprezint) elementul primordial 'simbol al vie+ii're8ener)rii Gi purit)+ii.nmitolo8ie apa este v)zut) (n /oarte multe ipostazeC

R apa'ca element al 8enezeiR apa'ca element al vitalit)+ii're8ener)rii Gi (nvieriiR apa'ca element al nemuririi'al tinere+ii veGnice Gi al invincibilit)+iiR apa'ca element al distru8eriiR apa'ca element al metamor/ozeiR apa'ca element transcedental$ JDornaJ este asociat) cu natura deoarece este o ap) natural)'r)coroas) Gi

proasp)t).De asemenea m)rcii JDornaJ i s$au mai asociat cuvinte din s/eranaturiiCmunte'natur)'oraG'acestea simboliznd p)mntul'via+a'lumea material).$ De asemenea'asocierea cu oraGe Gi sta+iuni ne duce cu 8ndul la locul deizvorre al apelor minerale Dorna'un loc liniGtit a/lat (n mi@locul naturii.Asocierea m)rcii rezult) si din reclamele promovate de JDornaJ'reclame (n care

predomin) natura'apa si oraGul.#u JDornaJ te sim+i ca (n mi@locul naturii'c"iardac) eGti (ntr$un oraG a8lomerat Gi z8omotos.

Dorna a (n+eles s) (Gi asume responsabilit)+ile pe care o companie le are/a+) de comunitatea (n care (Gi des/)Goar) activitatea. n ultimii ani' #oca$#ola ainvestit peste un milion de euro (n proiecte destinate comunit)+ilor romneGtiCR Fiecare pic)tur) conteaz)6 un pro8ram des/)Gurat de #oca$#ola (n parteneriat

cu Pro8ramul 3a+iunilor Unite pentru Dezvoltare EP.3.U.D. Gi a avut ca scopasi8urarea accesului la sursele de ap) potabil) locuitorilor din zona Dorna.RJ?erde00J' proiect de educa+ie Gi ecolo8izare' dezvoltat (n parteneriat cuasocia+iile T)Guleasa ;ocial Gi Mai Mult ?erde.RJ#artea Dun)rii albastreJ este un proiect dezvoltat (n parteneriat cu MinisterulMediului Gi Ministerul duca+iei' #ercet)rii Gi Tineretului pe tema conserv)rii Gidezvolt)rii resurselor din Delta Dunarii. Proiectul a /ost implementat deasocia+iile MaiMult?erde Gi ;alva+i Dun)rea Gi Delta$Academia #a+avencu.RJiua Dun)riiJ' proiectul a /ost dezvoltat (n parteneriat cu I#PD*' Ministerul

Mediului Gi Ministerul ducatiei' #ercet)rii Gi Tineretului. Proiectul a /ostimplementat de MaiMult?erde Gi ;alva+i Dun)rea Gi Delta. venimentul Gi$a

19


20/20


propus s) atra8) aten+ia opiniei publice asupra importan+ei conserv)riibiodiversit)+ii Dun)rii.RJAvem o Delt)C #um proced)mQJ' proiect al ;alva+i Dun)rea Gi Delta$Academia #a+avencu' care iGi propune s) dezbat) Gi s) 8)seasc)' (mpreun) cu

autorit)+ile competente' solu+ii la problemele cu care se con/runt) *ezerva+iaBios/erei JDelta Dun)rii6.RJilele cur)+enieiJ este unul din evenimentele care implic) an8a@a+ii #oca$#ola(n cur)+area Gi ecolo8izarea malurilor prului 3e8riGoara' a/lat (n amonte deDorna.

Una dintre propuneri pentru ;.# Dorna ;.A. este sa isi diversi/ice 8ama deproduse' sa isi mareasca numarul de unitati pe plan national si international.

;a isi continue campaniile de promovare din ultimii ani.

i+li$raie

222."%ri+*.r$

222."%rit&+e.r$

222.*$rna.r$

222.ia*".r$

222.reieli,e.r$

20
http://www.scribd.ro/http://www.scritube.ro/http://www.iqads.ro/http://www.scribd.ro/http://www.scritube.ro/http://www.iqads.ro/

Documents

Apa Minerala Dorna