Stiri 19 februarie 2020, partea a doua

UNIUNEA EUROPEANA

Începe războiul pentru bugetul UE. Statele dezvoltate vor să plătească mai puţin pentru cele sărace Adrian Dumitru   | Robert Kiss19.02.2020

Foto ARIS OIKONOMOU / AFP / Profimedia

Cel mai important subiect dezbătut în aceste zile la Bruxelles este bugetul Uniunii Europene pentru următorii 7 ani.

Înainte de ședința Consiliului European de joi, unde președintele Charles Michel vă încerca să obțină un consens, au apărut tensiuni puternice între statele membre, dar și între instituțiile europene în legătură cu viitorul buget multianual 2021-2027. România este afectată direct de aceste negocieri. În timp ce marii contribuabili cer reducerea fondurilor pentru agricultură și coeziune (adică bani pentru autostrăzi, drumuri sau extinderea rețelelor de gaze), țara noastră are cea mai mare nevoie de fondurile respective.

Propunerea făcută de președintele Consiliului European are în vedere alocarea unui procent de 1,074% din Venitul Național Brut al Uniunii, adică aproape 1 100 de miliarde de euro. Suma este apropiată de cea propusă în decembrie de președinția finlandeză a Consiliului UE (1,07%, respectiv 1 087 miliarde euro), însă cu 240 de miliarde mai mică decât propunerea Parlamentului European. Legislativul a cerut un buget echivalent cu 1,3% din venitul național brut.

Dincolo de propunerile făcute, pe fondul ieșirii Regatului Unit din UE, marii contribuabili, printre care Olanda, Austria, Danemarca, Suedia și Germania cer o reducere a bugetului pentru următorii 7 ani cu aproape 80 de miliarde de euro, iar sumele cele mai mari să fie redirecționate de la Politica Agricolă și de Coeziune spre noile provocări asumate de Comisia Europeană, precum schimbările climatice, digitalizare și securitatea Uniunii Europene.

„În aceste zile, la Bruxelles, se poartă negocieri prin care se încearcă obținerea unui buget mai mare, care să asigure atât fondurile necesare pentru fermieri și pentru politica de coeziune, cât și pentru noile priorități asumate de UE printre care digitalizarea, protecția mediului și siguranța cetățeanului, pentru un mai

bun control al frontierei și în domeniul apărării. În toate aceste domenii, toate instituțiile sunt de acord ca Uniunea Europeană trebuie să ofere soluții și are nevoie de un buget corespunzător”, a declarat pentru Digi24.ro europarlamentarul Siegfried Mureșan, negociatorul șef al Parlamentului European pentru finanțarea Pactului Ecologic European.

Cum se împart banii de la Bruxelles

Banii pentru Coeziune, împreună cu cei pentru Politica Agricolă Comună, adică subvenţiile pentru regiunile mai puţin dezvoltate reprezintă cea mai mare parte din bugetul european, iar statele mari, care cotizează cel mai mult, spun că sumele ar trebui să fie direcţionate către provocări noi, precum digitalizarea, criza climatică şi securitatea Uniunii Europene.

„Este crucial pentru legitimitatea UE să concentrăm bugetul european pe confruntarea cu provocările actuale: lupta împotriva schimbărilor climatice, crearea unei economii competitive şi inovative, migraţia şi securitatea”, a scris Sebastian Kurz, cancelarul Austriei, pentru Financial Times.

Vineri, cancelarul german, Angela Merkel s-a arătat dispusă să crească contribuţia ţării ei la bugetul european la peste 1% din PIB, relatează Bloomberg. În schimb, Merkel vrea ca UE să cheltuiască mai puţini bani pentru Agricultură şi să investească mai mulţi bani în proiecte de care să beneficieze toţi membrii UE.

Pentru țările din estul Europei reducerea subvențiilor pentru agricultură și dezvoltare reprezintă o problemă majoră. Cele mai nemulțumite state sunt Ungaria și Polonia, care pierd bani de la coeziune în varianta de buget propusă.

Printre principalele modificări față de bugetul 2014-2020 se numără reducerea bugetului Politicii Agricole Comune cu 14%, reducerea bugetului pentru coeziune cu 12% (cu o compensare propusă prin alocări suplimentare de fonduri către regiunile slab dezvoltate) și majorări semnificative de buget pentru Apărare și Securitate, Migrație și Frontiere, Inovație și Europa Digitală.

De asemenea, se introduce un sistem privind sancționarea statelor care nu respectă statul de drept. Și această măsură este contestată de țări precum Polonia și Ungaria.

Cum este afectată România de propunerea de buget

România este prinsă la mijloc în aceste negocieri dure între statele membre și între instituțiile europene. Președintele Klaus Iohannis va merge joi la ședința Consiliului European și conform comunicatului de presă al Administrației

Prezidențiale „va pleda în continuare pentru asigurarea unei finanțări corespunzătoare pentru Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună, subliniind că țara noastră trebuie să beneficieze de alocări substanțiale pentru aceste două politici, ca instrumente menite să reducă decalajele de dezvoltare între statele membre.”

Conform proiectului de buget, România ar trebui să primească în plus 2 miliarde de euro, de la 25 la 27 de miliarde, pentru coeziune. Adică fonduri europene suplimentare pentru investiții în rețelele de transport și proiecte de infrastrutură, în proiecte de mediu sau pentru extinderea rețelelor de gaze.

În schimb, ar urma să fie tăiate fonduri de la agricultură, mai exact de la pilonul II, fonduri din care se fac investiții în ferme, pentru creșterea capacității de procesare, astfel încât să nu mai exportăm animale vii sau produse brute, ci să exportăm mezeluri, brânzeturi sau fructe procesate. La acest pilon s-a propus o reducere de la 8 la 6 miliarde de euro.

„Parlamentul European are o poziție clară de a pastra pentru coeziune și agricultură exact sumele de până acum, sumele din ultimul exercițiu bugetar. Trebuie să ne asigurăm că România obține o sumă cât mai mare și trebuie să ne asigurăm că bugetul este unul bun și pentru Uniunea Europeană”, a precizat Siegfried Mureșan, pentru Digi24.ro.

Mai important pentru România decât diminuarea bugetului pentru Politica Agricolă Comună și de Coeziune, este modul în care sunt direcționate fondurile, este de părere europarlamentarul PSD, Mihai Tudose.

„Propunerea președintelui Consiliului ignoră poziția Parlamentului European, votată în octombrie, privind un buget UE de 1,3% din venitul național brut. Mai important, însă, decât acest procent în jurul căruia se poartă discuțiile în mod obsesiv este cum sunt direcționate fondurile. În opinia mea, e mai important acest aspect și decât reducerile care afectează politica agricolă comună și cea de coeziune - modificări care ne vizează direct, dar numai la modul teoretic, pentru că am absorbit, deocamdată, numai o treime din sumele puse la dispoziție prin precedentul cadru financiar multianual”, a declarat Tudose, pentru Digi24.ro.

Cadrul bugetar multianual se realizează pe o perioadă de 7 ani şi reprezintă una dintre pietrele de temelie ale politicilor UE. El permite fermierilor europeni să rămână competitivi în faţa importurilor din restul lumii, ajută statele mai sărace să le prindă din urmă pe cel mai dezvoltate şi finanţează proiectele care ţin Uniunea sudată. Pentru aprobarea bugetului 2021-2024 este nevoie de unanimitate în Consiliul European și, mai apoi, de aprobarea Parlamentului European, însă negocierile se anunță, de la bun început, dificile.

Committee on Agriculture and Rural DevelopmentAGRICommittee meeting -09:08 / 11:17 - 18-02-2020

https://www.europarl.europa.eu/ep-live/en/committees/video?event=20200218-0900-COMMITTEE-AGRI

Committee on Agriculture and Rural DevelopmentAGRICommittee meeting -15:08 / 17:36 - 17-02-2020

https://www.europarl.europa.eu/ep-live/en/committees/video?event=20200217-1500-COMMITTEE-AGRI

..............................................................................................

17-18 February 2020 19-02-2020

Roll Call Votes 17-18 February 2020

Commission Delegated Regulation derogating from Commission Delegated Regulation (EU) 2016/1149 supplementing Regulation (EU) No 1308/2013 of the European Parliament and of the Council as regards the national support programmes in the wine sector - Adoption of motion for a resolution Non-objection pursuant to Rule 111(6): vote on the proposal for an early non- objection AGRI/9/02455 2020/2543(DEA) http://www.europarl.europa.eu/cmsdata/196412/AGRI%20RCV_17-18%20Feb%202020.pdf

Mierea falsa trebuie oprita! Semnalul dat din Parlamentul European  feb. 19, 2020

Se impune o reglementare clară în cazul acordurilor UE – China, în ceea ce privește falsurile cu mierea de albine, provenite din țara asiatică, spune europarlamentarul Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, acesta a făcut următoarele precizări:

”În această după-masă, a avut loc un schimb de opinii cu un reprezentant al Comisiei (DG AGRI) legat de Acordul privind indicațiile geografice UE-China, în cadrul Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European. China este a doua destinație pentru exporturile agroalimentare ale UE, ajungând la 12,8 miliarde de euro (în perioada de 12 luni cuprinse între septembrie 2018 și august 2019). De asemenea, este a doua destinație a exporturilor UE de produse protejate sub formă de indicații geografice, reprezentând 9% din valoarea sa, inclusiv vinuri, produse agroalimentare și băuturi spirtoase. La 6 noiembrie, UE și China au încheiat negocierile privind un acord bilateral pentru protejarea a 100 de indicații geografice europene (IG) în China și 100 de IG chineze din UE împotriva imitațiilor și uzurpării. Acest acord va avea ca rezultat beneficii comerciale reciproce. Am intervenit în cadrul dezbaterii și am subliniat faptul că se impune o reglementare în interiorul acestui acord în ceea ce privește falsurile cu mierea de albine care se fac cu mierea provenită din China”, a precizat Daniel Buda.

Europarlamentarul român a relatat și schimbul de replici pe care l-a avut cu reprezentantul Comisiei (DG AGRI), John Clarke.

”Fără discuție, încheierea oricărui acord comercial trebuie să fie un lucru benefic pentru toate părțile implicate, respectiv pentru Uniunea Europeană și China. Însă, domnule director, aș vrea să vă întreb dacă ați avut în vedere și sectorul apicol în cadrul acestor indicații geografice. Au fost dezbateri de-a lungul timpului în această comisie cu privire la faptul că cele mai multe falsuri cu mierea de albine se fac cu mierea provenită din China. De aceea, aș dori să vă întreb dacă a cunoscut o reglementare aparte această chestiune. Repet, este o problemă în ceea ce înseamnă schimburile comerciale între China și UE. Mierea adusă din China, care nu corespunde din punct de vedere calitativ sau nu este la același nivel ca cea din Europa, este amestecată în diverse state din UE și pe

urmă, este vândută ca miere europeană. Este o problemă pentru noi foarte stringentă și ar trebui să fie prinsă în acest acord. Mulțumesc”, a fost intervenția lui Daniel Buda.

De partea cealaltă, John Clarke, reprezentantul Comisiei (DG AGRI), a transmis următorul răspuns: „Ați pus întrebarea privind apicultorii, domnule Buda. Nu a existat nicio discuție în contextul acordului acestuia despre modificarea mierii. Știm că este o problemă, suntem conștienți de problema această și trebuie să vedem ce acțiuni trebuie să lansăm pentru a fi sigură că mierea provenită din Argentina, China, de oriunde este chiar ceea ce scrie pe borcan și nu o miere fraudată, alterată cu sirop sau zahăr.”

eAmbrosia - Registrul care reuneste toate indicatiile geografice din UE: produse agroalimentare, vinuri si bauturi spirtoase 18 Februarie 2020Lansata in luna Aprilie 2019, baza de date publica eAmbrosia - Registrul indicatiilor geografice ale UE include acum indicatiile geografice (GI) pentru produsele agroalimentare, vinuri si bauturi spirtoase care sunt inregistrate si protejate in Uniunea Europeana. Proiectata pentru a creste transparenta si a simplifica modalitatea de cautare, noua baza de date centralizeaza informatiile aferente pentru toate cele trei tipuri de indicatii geografice, pastrate anterior pe trei baze de date diferite DOOR, e-Spirit-Drinks si e-Bacchus.

Producatorii, consumatorii, autoritatile nationale, companiile, precum si cercetatorii pot accesa cu usurinta informatii despre toate indicatiile geografice, inclusiv statutul fiecarei indicatii, fie ca este aplicat, publicat sau inregistrat precum si link-ul direct la baza legala odata ce protectia oficiala este asigurata.

Aceasta baza de date care acum este completa a fost realizata in trei etape:

in aprilie 2019, eAmbrosia a inceput sa afiseze indicatiile geografice ale vinurilor

in iulie 2019, indicatiile geografice pentru bauturi spirtoase au fost adaugate in baza de date

pana la sfarsitul anului 2019 toate indicatiile geografice pentru produse agroalimentare au fost mutate de la baza de date DOOR in e-Ambrosia in scopul finalizarii procesului de centralizare.

Sub simbolul indicatiilor protejate in baza legislatiilor spcifice se identifca aproape peste 3.300 de nume de produse care isi datoreaza caracteristicile sau reputatia regiunilor lor de productie cu mediul lor natural cat si abilitatilor

producatorilor locali. Indicatiile promoveaza caracteristicile unice ale acestor produse de specialitate dar si expertiza traditionala a producatorilor lor.

Fiecare indicatie geografica are standarde legale specifice cu privire la modul in care este fabricat produsul, oferind in acelasi timp o garantie pentru o calitate a produselor.

Printre aceste produse protejate se gasesc denumiri de renume precum Champagne, Feta, Prosciutto di Parma, Ouzo si Rioja care sunt acum accesibile pe eAmbrosia - Registrul indicatiilor geografice ale Uniunii Europene.

CONSULTA : eAmbrosia - Registrul Indicatiilor geografice ale Uniunii

Europene https://ec.europa.eu/info/food-farming-fisheries/food-safety-and-quality/certification/quality-labels/geographical-indications-register/  ....................................................................................

R MOLDOVA

Eugen Comendant, Purcari:   Extinderea este parte a viziunii noastre de a deveni liderul incontestabil în   CEE   și de a consolida industria foarte fragmentată a vinului Financial Intelligence   19.02.2020,

Conducerea Purcari Wineries are în vedere extinderea, ca parte a viziunii companiei de a deveni liderul incontestabil în Europa Centrală și de Est și de a consolida industria foarte fragmentată a vinului, ne-a spus Eugen Comendant, COO (Director Operațional) al Purcari (WINE). Acesta ne-a vorbit, în cadrul unui interviu despre planurile companiei, dar și despre schimbările din acționariat și relația cu investitorii.

***

În ultimele luni, în acționariat au avut loc schimbări semnificative. Care este relația cu Horizon Capital, Aberdeen și Conseq?

Eugen Comendant: Într-adevăr, am avut parte de schimbări semnificative în ultima perioadă. Ieșirea din acționariat prin ABB în luna octombrie 2019 a Horizon Capital, care a gestionat investiția  EEGF II în Purcari din 2010, a avut un efect excepțional de accelerare al tranzacțiilor cu acțiunile WINE. Pachetul de 22,7% a fost practic în totalitate împărțit între mai mulți investitori existenți, ce au decis să își mărească contribuția în acționariatul Purcari.

Iar revenirea recentă a Horizon Capital prin EEGF III cu o participație de 6.5% demonstrează încrederea acționarilor în potențialul Purcari Wineries și perspectivele de apreciere ale acțiunilor pe termen mediu-lung.

Avem o structură diversificată a acționariatului și suntem susținuți de investitori instituționali de top Aberdeen Standard, East Capital, Fiera Capital, Conseq, Franklin Templeton și SEB, precum și de un număr impresionant de investitori de retail.

Acordăm o atenție deosebită relației cu acționarii și investitorii de orice calibru. Organizăm regulat conferințe telefonice, întrevederi, participăm la evenimente destinate investitorilor unde prezentăm în detaliu performanțele companiei și strategiile pe care le avem, colectăm opinii și recomandări privind ce am putea modifica spre bine.

Aduce intrarea noilor acționari o schimbare de strategie?

Eugen Comendant: Vom rămâne fideli strategiei prezentate înainte de IPO de a deveni liderul incontestabil în CEE și de consolidare a industriei foarte fragmentată a vinului. Este o strategie care funcționează și a inspirat pe parcursul anilor investitorii să susțină Purcari. La rândul nostru ne-am angajat să depunem toate eforturile pentru a atinge și depăși așteptările acționarilor noștri.

Au venit aceștia cu solicitări către management?

Eugen Comendant: Deocamdată, nu avem înregistrate solicitări adresate echipei de management, însă pentru noi, părerea fiecăruia dintre investitori, de

orice calibru, contează pentru că muncim zilnic să devenim mai buni decât am fost ieri. 

China a fost una din piețele care a contribuit semnificativ la creșterea vânzărilor Purcari, în primele nouă luni. Ce ne puteți spune despre această piață? Ce produse se pretează în China?

Eugen Comendant: China este o piață colorată și totodată cea a contrastelor, altfel spus – una complicată. Chiar și așa, noi am reușit să îi cucerim pe consumatorii de vinuri de calitate în condițiile în care China e compusă din mai multe piețe regionale, care își au specificul lor în funcție de preferințele de consum și canale de distribuție. Chinezii sunt consumatori de  vin roșu, iar Grupul Purcari a înregistrat vânzări în creștere de la toate cele patru companii ale Grupului, inclusiv distileria Bardar.

Ce alte piețe intenționați să mai atacați?

Eugen Comendant: Cu siguranță întreprindem mai multe acțiuni pentru ca vinurile, spumantele dar și divinurile noastre să ajungă pe rafturile magazinelor de pe întreg mapamondul, cel puțin tindem la acest lucru. Astfel, au loc deplasări şi prezentări ale produselor noastre, acţiuni de promovare, totodată, suntem frecvent contactați de diverși distribuitori care ne propun colaborări și parteneriate.

Am reușit deja să cucerim consumatorii a peste 25 de țări de pe patru continente, iar acest lucru spune ceva despre noi. Reputația se construiește în timp și, de aceea, nu ne permitem nicio clipă de relaxare, nicio concesie în detrimentul calității.

 Cum finanțați activitatea? Intenționați să apelați la piața de capital pentru finanțare?

Eugen Comendant: Finanțarea primară a creșterii grupului este din fluxul de numerar propriu, în combinație cu diverse instrumente de finanțare, lucrând deja cu mai multe bănci din Republica Moldova și România. Apelarea la piața de capital ar fi o opținue doar în cazul unei necesități extensive de finanțare, în cadrul unor proiecte mari și de avengură, însă suntem conștienți de efectul

asupra pozițiilor investitorilor curenți și de aceea nu reprezintă o opțiune primară de finanțare.

Care este politica de dividente?

Eugen Comendant: Politica de dividende prevede distribuția de pâna la 50% din profitul net consolidat al grupului. În 2019 am achitat un dividend de 0.95 RON pe acțiune pentru anul financiar 2018, ceea ce reprezintă un randament de cca 5%. Distribuția anuală a dividendelor este prerogativa Adunării Generale ale Acționarilor, care ia decizia la recomandarea Consiliului de Administrație.

Cum întrețineti relația cu investitorii?

Eugen Comendant: Conjugate cu eforturile noastre de a construi o afacere solidă și profitabilă, care să satisfacă prin produs și atitudine, atât clienții, cât și partenerii noștri, reprezintă priorități de bază în dezvoltarea companiei și o parte indispensabilă a planului nostru de afaceri. Avem aceeași atitudine constructivă și pozitivă cu toți acționarii, indiferent de cota parte pe care o dețin. Organizăm regulat conferințe telefonice și, întrevederi tête-à-tête. Suntem prezenți la diverse evenimente destinate investitorilor atât instituționali, cât și de retail, unde prezentăm în detalii performanțele companiei și strategiile pe care le avem, dar și ne consultăm asupra mai multor aspecte, colectăm opinii.

Cum caracterizați mediul de afaceri din România?

Eugen Comendant: Suntem bucuroși să notăm îmbunătățiri pe anumite direcții: î.e. piața de capital românească a înregistrat o revenire spectaculoasă, având una din cele mai rapide evoluții la nivel global, decizia FTSE Russell de reclasificare a pieții la statutul de Piață Emergentă Secundară începând cu Septembrie 2020.

Conform raportului Doing Business, România a înregistrat progrese în 2019 cu un scoring de 73,3 puncte mai mare decât cel din 2018 de 72,3.

  Cum caracterizati concurența de pe piata vinului?

Eugen Comendant: Piața vinului este o piață fragmentată, cu mulți jucători de calibru diferit, însă putem spune că avem un nume forte la acest capitol. Marile vinuri se nasc în momente de înaltă inspirație, marile vinării se mențin prin efort zilnic, aproape nevăzut, dar asiduu. Este o concurență aprigă cu vinăriile locale, cât și cu vinurile din export. Astăzi pe raft poți găsi vin din toate colțurile lumii, la diverse prețuri și calitate diferită. Este o piață foarte dinamică, unde trebuie să fii cât mai operativ, să inovezi, să atingi inimele consumatorilor și să faci din calitate un obicei.

Suntem printre cei mai mari jucători pe piață și bucurăm milioane de consumatori prin oferirea unui sortiment larg de vinuri, la un raport calitate-preț excelent.

Purcari are avantaje competitive certe: vinuri de o calitate incontestabilă, apreciate la cele mai prestigioase concursuri vinicole internaționale, precum și de consumatorul de rând.

Suntem cea mai premiată vinărie din Europa Centrală și de Est la Decanter World Wine Awards. În 2019, Chardonnay de Purcari a obținut 97 de puncte și a câștigat cea mai prestigioasă medalie – PLATINUM, un record absolut pentru un vin românesc la Decanter Londra.

Vinurile Purcari sunt printre cele mai bune pe Vivino, cu peste 34 000 mii de voturi cu o notă medie de peste 4, Negru de Purcari fiind în top 1% cele mai bune vinuri din lume.

Ne poziționăm în categoria de lux accesibil, oferind o experiență extraordinară consumatorilor, la un preț mult mai redus față de concurență pentru o calitate de numărul 1 mondial.

 Ce asteptări aveți de la autorități?

Eugen Comendant: Ne dorim alinierea legislației României la practica europeană în ceea ce privește regimul de investiții ce pot fi realizate de către Fondurile de Pensii românești.

În prezent sunt restricții în România pentru Fondurile de Pensii de a investi în societățile care desfășoară activități în domeniul producerii și comercializării vinului. Aceste restricții sunt doar în România, iar în structura noastră de acționariat avem investitori mai multe Fonduri de Pensii din UE, cât și din alte țări non-europene.

Aveți planuri de extindere?

Eugen Comendant: Extinderea este parte a viziunii noastre de a deveni liderul incontestabil în CEE și de a consolida industria foarte fragmentată a vinului. Puțini realizează potențialul vinicol enorm al României și Moldovei. Suntem numărul 1 în Europa Centrală și de Est după numărul de hectare de podgorii și locul 4 în Europa după Spania, Franța și Italia. 

Vinăriile Grupului Purcari sunt localizate în regiuni cu potențial ideal pentru vinificație, avem o echipă profesionistă și experimentată, suntem determinați să ne câștigăm locul meritat și să aducem vinul românesc pe culmile industriei vinicole mondiale.

GERMANIA

Guvernul german introduce o pensie minimă pentru cele mai sărace persoane PERSPECTIVE Profit.ro scris astăzi, 17:22

Guvernul german a decis miercuri să introducă o pensie minimă pentru cele mai nevoiașe persoane, un subiect care a amenințat mult timp viitorul coaliției conduse de cancelarul Angela Merkel între conservatori și social-democrați, relatează AFP. Începând de anul viitor, circa 1,3 milioane de pensionari care primesc pensii mici vor încasa un supliment, măsura urmând să coste 1,3 miliarde de euro pe an, conform proiectului de lege adoptate în consiliul de miniștri, scrie Agerpres.

O astfel de pensie minimă va fi "în special în beneficiul femeilor", care reprezintă circa 70% dintre persoanele ce ar urma să beneficieze de creștere, în special din sectorul serviciilor slab remunerate, cum ar fi gastronomia. De asemenea, măsura va veni în principal în ajutorul persoanelor din estul țării, fosta RDG comunistă, unde puterea medie de cumpărare a populației rămâne sub cea din vestul țării, alimentând o frustrare de care profită, pe plan politic, în special extrem-dreaptă, care are acolo principalele sale fiefuri. Conform Ministerului Muncii, o coafeză care a cotizat 40 de ani la nivelul salariului minim va avea o pensie de 960 de euro pe lună, de la 512 euro în prezent.

GERMANIA

Germania interzice gigantului american Tesla să taie pădurea de pe terenul pe care construiește prima sa fabrică din Europa  InCont.ro, 18 februarie 2020

Un tribunal din Germania a ordonat Tesla să nu mai taie pădurea de pe un teren din apropierea Berlinului, unde compania construieşte prima sa fabrică de baterii şi automobile din Europa.

Producătorul american de automobile electrice a anunţat în noiembrie 2019 că va construi o gigafabrică în Gruenheide, în landul Brandenburg din estul Germaniei.

Decizia instanţei administrative a landurilor Berlin şi Brandenburg survine după ce autoritatea pentru mediu a landului a aprobat tăierea a 92 de hectare de pădure pentru construirea fabricii.

Autorizaţia de construcţie a fabricii nu a fost încă acordată, ceea ce înseamnă că Tesla, compania miliardarului Elon Musk, pregăteşte terenul pe propriul risc, sccrie News.ro.

Instanţa a afirmat într-un comunicat că a emis un ordin pentru oprirea tăierii copacilor, pentru că ar mai fi fost nevoie de alte trei zile pentru finalizarea lucrărilor.

În caz contrar, despădurirea ar fi fost finalizată înainte ca judecătorii să fi luat o decizie definitivă referitoare la plângerea făcută de o organizaţie de mediu locală numită Gruene Liga Brandenburg (Liga Verde din Brandenburg).

”Nu trebuie să se considere că moţiunea prin care Liga Verde din Brandenburg cere protecţie legală nu are şanse de reuşită”, afirmă comunicatul.

Parlamentari creştin-democraţi şi liber-democraţi au avertizat că reclamaţia în justiţie împotriva gigafabricii va provoca daune grave şi de lungă durată imaginii Germaniei ca destinaţie favorabilă afacerilor.

Parlamentarii locali şi naţionali au fost surpinşi de opoziţia puternică faţă de fabrica Tesla, sute de demonstranţi protestând faţă de ceea ce ei consideră un pericol pentru fauna locală şi sursele de apă.

Tesla are în prezent două gigafabrici, una în Statele Unite şi una în Shanghai, China.

Începând din iunie 2019, acţiunile Tesla au crescut cu 340%, tot mai mulţi investitori având încredere în viziunea lui Musk.

SANATATE si GASTRONOMIE

Alimente cu efect antiinflamator: Ce să consumi pentru a lupta eficient cu infecțiile Cristina Popescu

Pe lângă rețeta de antibiotice pentru orice fel de infecție, trebuie să încerci și alte câteva remedii pe care le găsești în bucătărie. Există panacee naturale pe care le ai chiar pe rafturile din frigider.

Sunt alimente cu proprietăți antiinflamatoare. Alice Popescu, medic primar medicina familiei, a vorbit pentru doctorulzilei.ro despre proprietățile fiecărui aliment.

Echinaccea

„Echinaccea are efect imunostimulator și imunomodulator, adică stimulează capacitatea organismului de a lupta împotriva bacteriilor. În general, acestea sunt sub formă de pastile, dar există și sub formă de tinctură care se recomandă în doze destul de mari, de 30 de picături”

Usturoiul și ceapa

„În Roma Antică, soldaților romani le erau date rații de usturoi și ceapă tocmai pentru efectul anti-infecțios”, povestește doctorița. Un alt leac împotriva ră- celii învățat de la bunica sunt cataplasmele cu ceapă și usturoi lăsate peste noapte lângă pat. Mirosul te ajută să lupți împotriva infecției.

Uleiul de oregano

Uleiul de oregano este cunoscut pentru proprietățile sale de a distruge bacterii: „Uleiurile volatile au efect anti-infecțios, anti-bacterial, anti-fungic. Toate plantele care conțin cantități mari de uleiuri volatile au acest efect anti-infecțios. La fel este și în cazul măghiranului și al cimbrului, cel mai puternic din familia plantelor”, spune medicul.

Mierea de albine

Mierea are efect antiseptic și „se folosește la păstrarea alimentelor pentru a inhiba creșterea bacteriilor”, adaugă specialistul. Legenda lui Alexandru cel Mare, spune că trupul lui a fost conservat în miere, atunci când a fost adus în țara de origine. De asemenea, mierea și lă- mâia sunt remedii folosite pentru roșul în gât. Taie câteva bucățele de lămâie și pune-le în 2-3 lingurițe de miere. Consumă o linguriță din acest amestec o dată la câteva ore și las-o să-și facă efectul.

Ghimbirul

„Ghimbirul, la fel ca uleiul de oregano, conține cantități mari de ulei volatil și este foarte sănătos”.

Cartoful

„Cartoful este mai degrabă un emolient, decât un antibiotic. Acesta se folosește în infecții cutanate și în tratamentul furunculelor, dar efectul este acela de a favoriza spargerea și evacuarea colecției purulente. Înmoaie țesuturile și reduce inflamația”. Pentru ameliorarea răcelii se folosește o metodă din popor – se iau câțiva cartofi cruzi, se pun într-un tifon și se leagă în zona gâtului peste noapte. Tusea ar trebui să se liniștească

DOSAR

Viaţa imposibilă în România comunistă a anilor '80: „Tacâmurile“ şi „adidaşii“, hrana românilor de zi cu zi 19 februarie 2020, Ionela Stănilă

Românii stateau la cozi imese pentru a-şi procura alimente FOTO Adevărul „Noua revoluţie agrară“ s-a înscris într-un ansamblu mai larg de măsuri care, de la începutul anilor ’80, a împins România spre o adevărată economie de război. Salamul cu soia, tacâmurile sau adidaşii erau singurele delicatese care se găseau în magazine.

Raţionalizarea produselor de bază: pâine, făină, carne, zahăr, ulei, ouă, lapte a exacerbat fenomenul cozilor, iar în case iarna temperatura maximă din calorifere nu depăşea 14 grade. Aplicarea „acordului global” a venit într-un moment în care preţurile explodaseră, chiar şi cu 300%.   Un raport din 2006 al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, redactat de specialişti conduşi de politologul Vladimir Tismăneanu şi prezentat în Parlamentul României de fostul preşedinte Traian Băsescu pe 18 decembrie 2006, arată condiţiile în care trăiau oamenii în anii '80. Sectoare esenţiale ale economiei au fost trecute sub responsabilitatea directă a militarilor: transporturile şi telecomunicaţiile, principalele porturi, şantiere naţionale, minele şi, din 1985, energia.  

Un decret din decembrie 1981 asupra “întăririi ordinii şi a disciplinei muncii” mergea până la prevederea de pedepse cu închisoarea pentru greşeli comise în timpul orelor de muncă. În 1983, se arată în raport, prin generalizarea “acordului global”, venitul minim garantat pentru toate categoriile de salariaţi a fost suprimat şi înlocuit cu o remunerare în funcţie de randament. Nerealizarea normelor planificate avea drept consecinţă o scădere a salariului, chiar şi în cazul în care cauzele nu erau imputabile muncitorului (epuizarea stocului, pană de electricitate etc.). Dacă nici una dintre aceste măsuri nu a contribuit realmente la ameliorarea productivităţii - obiectivul proclamat oficial -, ele au mărit în schimb ponderea arbitrariului şi a insecurităţii în raporturile de muncă. 

Creşterea preţului electricităţii şi al gazului metan cu 300%  

Aplicarea “acordului global,” care a provocat o scădere importantă şi imprevizibilă a veniturilor, intervenea într-un moment în care preţurile explodaseră (creştere de mai mult de 35% în medie pentru 220 de produse alimentare în 1982; creştere a preţului electricităţii şi al gazului metan domestic cu 300% între 1982-1987) şi în care penuriile care îşi făcuseră apariţia la sfârşitul anilor 1970 devin endemice.    Deja din 1977, se pune problema valorificării „superioare” a cărnii prin folosirea subproduselor - precum sânge, şorici, zgârciuri, cartilagii, pentru fabricarea în combinaţie cu făină de soia a unor preparate alimentare. Această măsură se află la originea binecunoscutului „salam cu soia” din perioada anii 1980.  

Tot în această perioadă apar pe piaţă şi produse precum „tacâmurile” (capătul aripilor de pui, împreună cu ghearele) sau aşa-numiţii „adidaşi” (picioarele de porc). Această criză - instituţionalizată prin decretele mai sus menţionate asupra raţionalizării din 10 şi 17 octombrie 1981 şi mai ales prin “programul privind alimentarea ştiinţifică a populaţiei” din 1982, care îi conferea un caracter de permanenţă - se traducea prin raţionalizarea produselor de bază: pâine, făină, mălai, carne, zahăr, ulei, ouă, lapte. Chiar astfel raţionalizate, produsele alimentare erau deseori de negăsit, ceea ce a exacerbat fenomenul cozilor.   În şedinţa CPEx din 6 iunie 1977, care a analizat problema majorării preţurilor pentru intervalul 1977-1980, Ceauşescu insista ca în privinţa cărnii să se dea întâietate „valorificării superioare a subproduselor”: „Să se mărească rentabilitatea prin valorificarea celorlalte subproduse - sângele şi altele - şi introducerea celorlalte produse ca soia şi altele”.     

Perversitatea comunismului se poate ilustra şi prin faptul că, asemenea măsuri au dus şi la o schimbare de mentalitate. După 1989, “salamul cu soia” a fost invocat în sens pozitiv, ca probă de patriotism a celor ce au îndurat comunismul în România, cu scopul de a-i denigra pe cei ce s-au întors din exil. Era un program delirant cu pretenţii de ştiinţificitate, care norma consumul de produse alimentare al populaţiei, împărţite pe categorii de gen, vârstă, efort fizic. Proiectul de program a fost publicat în „Scînteia”, 14 iulie 1982. În realitate, proiectul nu a fost aplicat, cantităţile de alimente efectiv consumate de populaţie fiind, de fapt, mult mai mici decât cele indicate.   

Cartela de raţionalizare  

Iată ca un exemplu – o cartelă de raţionalizare – cantităţile de produse alimentare obţinute la Braşov timp de 12 luni ale anului 1987: 8,5 kg de carne (4 kg de porc şi 4,5 kg de pui), 2,5 kg de făină; 10 l de ulei; 10,5 kg de salam . Se adagă 10 ouă distribuite în noiembrie şi 0,5 kg salam. Conform D. Ionescu, Food Rationing in Brasov, în „Radio Free Europe. Situation Report, Romania”, nr. 4, 4 martie 1988, pp. 9-12.   Să reamintim că Braşovul era unul dintre principalele oraşe ale ţării, iar centrele urbane erau mult mai bine aprovizionate decât localităţile rurale. La toate acestea se adăugau, din 1982, întreruperile de electricitate şi gaz din ce în ce mai frecvente şi anarhice. Consumul casnic era supus unor restricţii draconice (spre exemplu, încălzirea în timpul iernii era limitată la maximum 14 grade).

Absenţa, devenită cronică, a săpunului  

De asemenea, starea mizeră a locuinţelor şi a transporturilor în comun prin lipsa întreţinerii şi prin uzură, precum şi situaţia ecologică alarmantă contribuiau la deterioarea calităţii vieţii. Toate aceste elemente au dus - ca şi absenţa, devenită cronică, a săpunului, detergenţilor şi medicamentelor - la degradarea rapidă a stării de sănătate, la apariţia anumitor boli ale mizeriei, la scăderea, din 1980, a speranţei de viaţă.  Mortalitatea generală şi în special mortalitatea infantilă deveniseră atât de ridicate încât, în ciuda măsurilor poliţieneşti adoptate în 1984-1985 cu scopul de a spori rata natalităţii, sporul natural înregistrat în 1988 (108.000 pentru o populaţie de aproape 23.000.000 de locuitori) era inferior celui din 1966, ultimul an în care avortul era încă legal (116.000 pentru o populaţie de numai 19.000.000 de locuitori).  

Sacrificii impuse populaţiei  

Însă criza economică nu este suficientă pentru a explica sacrificiile impuse populaţiei. Puterea se lăuda, an dupa an, cu obţinerea unor recolte record. Chiar dacă datele furnizate erau în mod evident umflate, producţia agricolă reală ar fi putut totuşi să asigure în acelaşi timp şi o aprovizionare decentă şi exporturi substanţiale. Exporturile de produse agricole nu serveau decât parţial rambursării accelerate a datoriei externe în devize, decise în mod unilateral în 1981 de Ceauşescu – pretext oficial al politicii de austeritate. Ele erau mai ales necesare pentru menţinerea dogmatică a unei strategii economice de tip stalinist (prioritate absolută acordată industriei grele, oricare ar fi preţul). În principal destinate Uniunii Sovietice, şi într-o măsură mai mică ţărilor din Orientul Mijlociu, exporturile de alimente serveau în primul rând la obţinerea de materii prime şi combustibili (minereu de fier, petrol, gaz, etc.) indispensabili

funcţionării unei industrii siderurgice şi petrochimice supradimensionate şi energofage.

* * *

Vasilică Pamfil, fermierul din Vrancea care a patentat primul combustibil BioDiesel de la noi M o n i c a T ă n a s e 0 5 f e b r u a r i e 2 0 2 0

Vasilică Pamfil are 44 de ani, vine din Focșani, este milionar în euro din afaceri agricole, lucrează 4.000 de hectare de teren, are trei benzinării, o fabrică de nutrețuri combinate, depozite, o fabrică de ulei, o rafinărie, o rețea de magazine, o fermă cu mai bine de 500 de capete, o băcănie în București, conduce mai bine de 100 de oameni și este primul român care a patentat combustibil Bio Diesel la noi.

A început la 12 ani, când ara și discuia cu tractorul pământul tatălui lui și al consătenilor. Câștiga bani buni, dar își dorea să îi înmulțească.

Așa că, după ce a terminat liceul agricol la Focșani, a plecat la muncă în Olanda. Două lucruri a învățat acolo: cum să muncești corect și care sunt trendurile în agricultură. A muncit trei luni de zile să-și cumpere propria mașină, s-a întorc cu ea în România, a vândut-o cu 3000 de mărci mai mult.

Cu frustrarea copilului crescut în comunism, când mașinile cu număr de înmatriculare par circulau doar două duminici pe lună, visa să aibă propria benzinărie. A deschis una și i-a adăugat și componenta de combustibil bio. Pe care l-a vândut ca pionier vreme de jumătate de an, până când, statul l-a accizat și i-a cerut o garanție de 300.000 de euro.

De aici mai departe, afacerea a crescut organic: rulajul de la benzinărie i-a permis să devină eligibil în fața băncilor și să se poată dezvolta: și-a certificat bio culturile, produce grâu Spelta (strămoșul grâului de astăzi), grâu tipic ecologic și făină ecologică, mălai ecologic, iar de un an de zile și-a deschis Băcănia Fermierului în București, într-o clădire nou-nouță, unde a autorizat ecologic și o brutărie. Tot acolo vinde carne de vită și de oaie și rase de carne garantate.

Refuză să vorbească despre cifre financiare și se consideră un om bogat doar pentru că are o familie faină și principii sănătoase de viață.

Iată povestea lui Vasilică, fermierul din Vrancea, care a început să muncească la 12 ani, pe un tractor și nu s-a oprit niciodată. 😉

Băcănia Fermierului, locul drag al lui Vasilică Pamfil

Cum ați vrea să vă știe lumea: ca fermier sau ca băcan?

Vasilică Pamfil: Eu sunt fermier, locuiesc la țară, în comuna în care m-am născut și am crescut la părinții mei, la 20 de km de Focșani.

Dacă rămâneam în Olanda, unde am muncit vreo trei ani de zile, probabil că acum aveam o casă acolo, cu chirie, mi-aș fi petrecut verile prin Spania, după ce puneam niște bani deoparte, cum fac ei, și aș fi avut o mașină-două, probabil, a mea și a soției. Și atât.

Iar aici, acum ce aveți?

Vasilică Pamfil: Aici nici nu mai știu ce am. Am multă bătaie de cap, nebunie mare.

Cum s-a născut afacerea?

Vasilică Pamfil: De la părinți. Tata a fost, în timpul lui Ceaușescu, președinte de CAP ( Cooperativă Agricolă de Producție), adică el administra comuna Bolotești din punct de vedere agricol și zootehnic. Avea în administrare mai multe ferme și terenuri. Iar eu ajungeam la toate muncile la care mergea și el.

Mi-a plăcut agricultura de mic: aveam vaci acasă, oi, câte 100, eram gospodari.

Îmi plăcea să mă urc pe combină, cum vedeam tractorul, imediat mă urcam pe el. Voiam și eu unul, dar nu se putea. Însă imediat după Revoluție, când a putut, tata a cumpărat un tractor iar eu, de la 12 ani, lucram cu el.

În ziua în care l-am adus am început să îl desfac, să îl curăț, fiindcă îmi plăcea mecanica și eram sigur că pot să îl fac la loc. Iar în ziua de Paște îl vopseam. Mi-era așa de drag încât nu lăsam pe niciun angajat să lucreze cu el. Munceam eu; aram, discuiam, muncile pământului.

Vrei să citești în fiecare zi câte o poveste inspirațională?

Era perioada în care oamenii primiseră pământurile înapoi și nu aveau cu ce să-l lucreze. Așa că tata a încercat să angajeze pe cineva să facă toate comenzile cu tractorul. Dar finalmente l-am dat afară pentru că voiam să muncesc eu: stăteam la școală 4 ore după care pe câmp până seara târziu. Îmi plăcea. Și aveam și bani.

Tata nu era genul de părinte care să-mi dea bani nemunciți. Dacă voiam să plec în excursie, trebuia să muncesc la practică.

Așa sunt și copiii mei acum. Vor ceva, trebuie să muncească, îi plătesc cu ora, 10 lei/oră. Trebuie să aprecieze munca, noi știm ce înseamnă și trebuie să știe și ei. Noi am făcut banii cu multă greutate, nu am avut ajutoare, nu am moștenit nimic.

Noi ne-am născut sănătoși și cred că din acel moment Dumnezeu ne-a dat tot, restul ni-l facem singuri. Vrei să fii sănătos, informează-te, trăiește sănătos, nu te ruga la Dumnezeu. Vrei să ajungi cineva, învață să ajungi acolo, vrei mai mult, muncește mai mult!

Românii cred că sunt singurii care se roagă la Dumnezeu să le dea: sănătate, bani, ploaie să crească recolta, în loc să se ajute singuri.

Nemții irigă pământul, noi ne rugăm. Francezii mănâncă bine și sănătos, noi ne rugăm și cumpărăm medicamente.

Dumnezeu și-a făcut treaba de când ne-a lăsat sănătoși pe Pământul ăsta. Restul facem singuri.

Eu am avut o soră mai mică, Lenuța, care s-a născut cu o boală care a imobilizat-o la pat până la 27 de ani, când s-a și stins. Noi știm ce înseamnă să te naști sănătos și nu apreciem întotdeauna. Sora mea nu a avut norocul ăsta, iar

noi, frații, stăteam cu ea. Noi nu prea plecam în vacanțe și excursii, ci făceam cu rândul să avem grijă de ea.

Când v-ați dat seama că tractorul nu mai e de ajuns și vreți mai mult?

Vasilică Pamfil: Destul de repede. Am mers la liceu, unul cu profil agro-industrial din Focșani, iar imediat ce am terminat liceul, am plecat în Olanda, la muncă.

Eram în anul 1994. Am avut norocul să am o mătușă care fugise din vremea comunismului în Olanda și se căsătorise acolo cu un localnic. La ei am plecat imediat ce am terminat clasa a XII-a.

Tata nu a vrut să vadă când plec, el nu a fost deloc de acord cu asta. Considera că am acasă tot ce-mi trebuie și nu am motiv să plec. Așa că la ora 5.00 după-masă a plecat la serviciu, iar două ore mai târziu am plecat și eu în Olanda.

Acolo am învățat cum se muncește și cum se face agricultură de-adevăratelea. Munceam la un service, pentru că voiam să îmi cumpăr o mașină.

Lucram la service până la ora 17.00. La ora 18.00 toată Olanda intră la masa de seară, iar după 19.00 plecam la tipografie unde munceam până la 3.00 dimineața. De dormit, dormeam duminica.

În trei luni am strâns aproape 6.000 de mărci și mi-am cumpărat o mașină, un Opel cum îmi doream eu.

Tata avea mașină, dar eu voiam să fie a mea, cumpărată din banii mei. Așa eram eu, voiam mai mult.

Muncind de la 12 ani cu tractorul, câștigam niște bănuți, destul de mulți, iar tata nu mi-i lua. Tata lua doar banii de motorină iar restul îmi rămâneau mie. Și în schimb munceam terenul familiei, pentru care nu mă plătea nimeni.

Și ce făceați cu ei?

Vasilică Pamfil: De multe ori îi dădeam fratelui meu mai mare, care îi cheltuia aiurea (râde). Când m-am făcut mai mare i-am strâns să plec din țară. Am fost în Turcia, aduceam haine, să înmulțesc banii, întotdeauna mi-a plăcut să îi înmulțesc.

Tata ce a spus când ați revenit?

Vasilică Pamfil: Era foarte bucuros. Toată dezamăgirea lui când am plecat s-a transformat într-o mândrie uriașă când am revenit cu mașina și banii câștigați de mine.

Mașina aceea am vândut-o în țară, am câștigat 3.000 de mărci și pe urmă am început un soi de comerț cu mașini. Iar tata era uluit: „eu am muncit toată viața și nu am reușit să fac ce a făcut copilul ăsta în trei luni de zile!”

Vasilică Pamfil, la vârsta adolescenței și primii ani de afaceri

Multă vreme agricultura era sora mică, râioasă, de care voiai să uiți când venea vorba de afaceri. Cum s-a schimbat perspectiva asta?

Vasilică Pamfil: Paradoxul este că imediat după Revoluție s-au ucis și lovit frații între ei pentru un petec de pământ, după care îl lăsau pârloagă.

Munca în agricultură e foarte grea, de sectorul zootehnic nu mai vorbesc. Mie mi se pare că munca în zootehnie este cea mai grea muncă de acum, poate doar mineritul o mai întrece.

În grajd ești non-stop. Noi azi avem vreo 550 de capete. Numai vaci.

Animalele nu îți dau nicio pauză: vacile fată, vițeii sunt precum copiii, trebuie monitorizați non-stop. Vaca mănâncă și în săptămâna de lucru, și în weekend, și de Paște, și de Crăciun. Trebuie mulsă de două ori pe zi, zi de zi, altfel există riscul să facă mamită, iar de la o boală banală ca asta poate să i se tragă moartea. Moartea unui animal care valorează 2000 de euro nu este așa de simplu de trecut cu vederea.

Deci este, ziceam, un sector dificil, dar mie îmi place fiindcă îmi plac animalele și, în plus, nu e concurența mare: unde e greu nu sunt mulți. (râde) Sunt cam singur.

Să ne întoarcem la momentul în care reveneați din Olanda!

Vasilică Pamfil: Cu banii din Olanda și cu ce a mai avut tata, am cumpărat un SMT, adică o secție de mecanizare care avea tractoare. Cu acele tractoare am început să muncim pământurile oamenilor.

Dar după o vreme, când oamenii care credeau că se îmbogățesc din terenuri, au realizat că aduc și bani de acasă, au început să lase terenurile. Iar noi rămâneam fără obiectul muncii, nu mai aveam cui să prestăm. Așa că ușor-ușor am început să le luăm noi, aceste terenuri abandonate.

Am luat 7 hectare și de la un an la altul am început să creștem până la 350 de hectare, în 2007. Acum avem în jur de 4.000 de hectare în tot județul.

La început era un fel de vest sălbatic: veneau oamenii să ne spună că am intrat pe terenurile lor, discutam cu ei, făceam contract, le dădeam arenda, chiar și din urmă, doi-trei ani de zile, iar până la urmă omul pleca mulțumit. Erau și unii recalcitranți, ne amenințau cu poliția, iar noi ne retrăgeam, lăsam și cultura, nu ne mai trebuia nimic. S-a făcut o selecție naturală.

Dar, cum ziceam, aveam nevoie de mai mult. Iar eu rămăsesem cu o frustrare din copilărie: mergeam cu tata la benzinărie, în vremea lui Ceaușescu, când numerele pare circulau într-o duminică, iar cele impare în duminica următoare.

Mergeam cu tata la PECO și stăteam la cozi imense, cu canistrele după noi. Opream mașinile și pe urmă le împingeam până la pompă, să nu ținem motorul pornit și să consumăm benzină.

Gestionarul de la PECO era un zeu pe pământ. Toată lumea se înghesuia să dea noroc cu el, „să trăiți, domnu’!”, îi mai băgau ceva în buzunar. Iar eu mă uitam cu jind la el. Așa că imediat ce m-am întors din Olanda mi-am dorit să am un PECO privat.

Cât de complicat este să faci o benzinărie?

Vasilică Pamfil: Acum e simplu, noi avem trei, urmează să o facem pe-a patra. Dar atunci era foarte complicat, mai ales cu autorizațiile.

Benzinăria asta a fost cea mai modernă din județul Vrancea. Aveam pompe noi, luate din România, de la o fabrică ce producea pentru export.

Pentru rulajele de fiecare zi nu este un business cu profit foarte mare, dar nouă ne asigura un cash flow absolut necesar în agricultură.

Agricultura nu era finanțată de nicio bancă, nu era fiscalizată deci nu aveai acte, iar băncile nici nu te luau în seamă. Așa funcționau lucrurile atunci.

Deci tata era cu pământul, iar eu voiam să mă desprind cumva de ce făcea el și să rămân cu benzinăria. Voiam să mă căsătoresc și să-mi fac o familie.

Fetele vor să fie cucerite, duse la plajă, la un film, nu pe câmp sau în benzinăria de la țară, nu?

Vasilică Pamfil: Eu mi-am căutat și am luat o soție de la oraș, care a vrut la țară.

Aș zice că asta este cea mai bună afacere a vieții mele: să cântărești foarte bine și să-ți iei un om drag, să-ți placă de el și cu care să te înțelegi. Eu mi-am găsit jumătatea.

Aveam un prieten care deținea un magazin în Piața Moldovei, în Focșani. Și mă duceam mai mereu pe la el. Iar Adina era vânzătoare alături, la magazinul mătușii ei. Am cunoscut-o când avea 16 ani, am așteptat să facă 18, și când i-a împlinit, am și luat-o de soție.

Cum ați patentat combustibilul eco?

Vasilică Pamfil: Nu a fost complicat, am luat modelul din Olanda. Este un combustibil alternativ, Bio Diesel, și este produs din uleiuri vegetale, adică din rapiță și floarea soarelui.

De ce ați făcut-o?

Vasilică Pamfil: Noi produceam cereale, iar prețurile care se practicau atunci, chiar și acum, erau extrem de mici, de subzistență. Adică, dacă produceai un kg de grâu cu 60 de bani, intermediarii îți dădeau 62 de bani pe el.

Marea majoritatea a agricultorilor de acum sunt îngropați în datorii. Noroc de acele subvenții care vin de la UE. Dacă nu se iau măsuri urgente, peste doi ani, când se vor plafona subvențiile, va fi măcel cu fermele.

Deci, noi produceam cereale iar la rotația culturilor, după ce recoltam grâul, aveam floarea soarelui și rapiță. Doar că ajungeam să le vând pe nimic. Așa că am întrebat în Olanda, la prietenii de acolo, și am aflat că pot să patentez acest combustibil.

Eu am fost pionier: antrepozitul fiscal nr. 1 de Bio Diesel din România îl are firma mea,V&G Oil. Pe urmă au făcut mulți alții rafinării.

Am făcut o instalație micuță, care producea undeva spre 10 tone zilnic. Există și azi dar e închisă, fiindcă, după 6 luni de funcționare, statul român a accizat produsul.

Dacă voiam să vând trebuia să plătesc o garanție la stat de vreo 300.000 de euro, ceea ce m-a determinat să închid. De fapt toți din țară au închis. În România mai există doar una, a unor spanioli, la Lehliu.

De ce ar face asta, câtă vreme este o alternativă bună la un combustibil poluant, motorina?

Vasilică Pamfil: Au zis că se va crea o problemă alimentară, că toată lumea va cultiva rapiță și nu se mai folosesc terenurile pentru scopul lor.

Dar dacă eu pun Bio Diesel în motorul meu diesel, în care până ieri am pus motorină, merge?

Vasilică Pamfil: Știți că motoarele, la începuturile lor, erau de două tipuri: Otto și Diesel, fiecare după numele inventatorului. Motorul Diesel a mers la început cu ulei de palmier, nu cu motorină.

Motorul diesel nu are nicio problemă să meargă cu ulei alimentar. Doar că trebuie să fie foarte bine rafinat, fiindcă el conține niște gume. Asta făceam noi la Bio Diesel: procesul de esterificare: se înlocuiește molecula de glicerol din ulei cu cea de metanol.

Deci pot să torn ulei de bucătărie în motor, doar că se strică motorul mai repede.

Vasilică Pamfil: Exact. Puteți să faceți asta dacă folosiți uleiul pe care îl dați la reciclat, pentru că el, prin prăjire, s-a transformat.

Să revenim la benzinărie!

Vasilică Pamfil: Să revenim. Deci am închis rafinăria și am rămas cu benzinăriile, care pentru mine au însemnat mare lucru. De ce? Pentru că îmi asigurau un rulaj de bani zilnic și mai mult, prin acest rulaj am avut actele necesare pentru a deveni eligibil în fața băncii și a creditelor.

Deci a fost un calcul intuitiv!

Vasilică Pamfil: Exact. Prima oară din intuiție, dar știm că intuiția este al șaselea simț. Apoi am început să văd potențialul și am început dezvoltarea: utilaje, tractoare, mai mult teren până am luat toate terenurile din zonă.

De ce ați deschis băcănia din București?

Vasilică Pamfil: Vă spun îndată. Eu promovez un stil de viață sănătos și cred că suntem ceea ce mâncăm.

Toată carnea de vită care ajunge în galantarele din România vine din abatoare sau din ferme în care niște oameni s-au chinuit să salveze animalul cu zeci de medicamente și antibiotice. Pentru că restul cărnii de calitate merge la export.

Și abatorul nu face niște analize?

Vasilică Pamfil: Ba da, dar verifică să nu fie carnea stricată. Nu caută antibioticul din carne. Dar să zicem că l-ar căuta și l-ar găsi, că este detectabil, dar hormonii cum se găsesc? Vaca de lapte va fi remontată la 2 luni și va fi gestantă, deci va trebui stimulată cu hormon.

Ar părea din ce ziceți că la dvs. nu s-ar întâmpla așa ceva. Cum e posibil?

Vasilică Pamfil: Ba da, se întâmplă și la mine. Doar că eu cresc vaci de carne.

Am și eu vaci care se îmbolnăvesc, aș fi ipocrit să zic altfel. Vacile Holstein au o structură scheletică, dacă se întâmplă ceva cu ele, încerci să le recuperezi. Dacă nu reușești, le duci la abator. Dacă sunt asigurate, recuperezi ceva, și plătești doar incinerarea.

De la abator asta se mănâncă: animalele care nu se mai pot recupera sau cele de 7 ani. Cele mai bune animale pleacă pe vapor: oi, vaci, tăurași.

Noi nu le dăm pe vapor, ci le dăm aici, în țară, în rețeaua de magazine și aici, înBăcănia Fermierului, din București.

Iar pe partea de cereale ne-am certificat ecologic.

A fost un calcul financiar.

Ne-am certificat înainte să se dea subvenții pentru asta. Gândiți-vă ce înseamnă să avem pesticide pentru 4.000 de hectare de teren. Ar fi trebuit să ajungem la 2 milioane și ceva de euro anual.

Așa că am decis să nu mai folosim deloc pesticide, substanțe chimice, pe 1500 de hectare. Și le-am certificat eco.

Mai departe, am cumpărat o moară modernă italiană și am creat opțiunea de a avea propria făină. Iar pentru oleaginoase, rapiță și floarea soarelui, am făcut fabrica de ulei.

Pâine din făină certificată eco, în Băcănia Fermierului

Ce presupune certificarea bio a unui teren?

Vasilică Pamfil: Pentru certificarea lui, timp de trei ani de zile intri într-un proces complicat: în anul 1 nu dai pe el niciun fel de substanță chimică. O comisie de la firma de certificare și de la Ministerul Agriculturii vine și analizează, controlează anunțat și neanunțat pentru a verifica dacă îți faci treaba cum trebuie.

În plus, chiar dacă se face vreo greșeală, produsul final nu l-ai putea vinde. La vânzare ai nevoie de un document care se cheamă certificat de tranzacție, fără de care nimeni nu îți cumpără marfa.

Acel certificat îl poți obține doar în baza unei analize de probe din marfa respectivă. Vin reprezentanții firmei de certificare, pentru care sunt plătiți, prelevează probele, și, cu o delegație de la Ministerul Agriculturii, dau probele spre analiză. Dacă totul este conform, primești hârtia, dacă nu, pierzi marfa.

Dacă ai vreo urgență și vrei să vinzi mâine de pildă, nu ai cum. Trebuie îndeplinită toată această procedură.

Apoi făina trebuie și ea certificată ecologic, fiindcă trebuie păstrată într-un depozit ecologic. Iar noi ne-am făcut așa ceva.

În acest moment noi vindem în toată țara făină ecologică din grâu ecologic, dar și făină din grâu Spelta, și ea tot certificată ecologic. Spelta este strămoșul grâului de acum.

Pâinea noastră nu o poate copia nimeni, fiindcă are făină din grâu Spelta, iar asta se simte. Au încercat unii, dar nu au reușit din cauza acestui adaus de făină Spelta.

Cred că suntem singurii care produc așa ceva în țară. Noi vindem această făină în băcănie și producem și pâine în brutăria de aici, și ea certificată eco.

Făina pe care o găsiți pe rafturile magazinelor este ameliorată cu produși chimici pentru că ea este produsă din grâul pe care nu îl poți vinde acolo unde prețurile sunt cele mai bune: în port, sau altor brutării, unde indicii de panificație sunt foarte clari și riguroși. Prin urmare, făina este ameliorată chimic și scoasă la vânzare.

Noi nu putem face combinația chimică, pentru că am ales altă cale, așa că ameliorăm făina din grâu tipic, ecologică, cu făină din grâu Spelta, tot ecologică și care are niște proprietăți crescute pentru indicii de panificație.

Făina din Spelta este foarte scumpă, în jur de 1000 de euro tona, dar noi o producem singuri așa că ne putem permite să o folosim chiar și pentru ameliorare. Și funcționează foarte bine.

De ce nu vă găsim în hipermarket?

Vasilică Pamfil: Nu știu. Doi ani m-am chinuit să introduc această făină, cu trasabilitate, în hipermarketuri. Am încercat și cu mălai, cred că suntem singurii producători de mălai certificat. Nimeni nu ne-a luat în seamă. După doi ani am obosit și am decis să îmi fac singur treaba.

Pentru că am participat mulți ani la târgurile agricole, IndAgra, de pildă, ne-am făcut cunoscuți și ne-am atras mulți clienți din București. Așa că au început să curgă comenzile: cutii de câte 10 pachete de făină veneau cu livrare direct aici.

Așa că pasul logic următor a fost să deschidem băcănia și să aducem și carne, și făină, am certificat ecologic și brutăria, așa că producem și pâine fix acolo unde sunt clienții noștri.

Când vă opriți?

Vasilică Pamfil: Bună întrebare! Nu m-am gândit. Iar dacă nu m-am gândit încă la asta, înseamnă că nu este încă momentul să mă opresc. Mai avem treabă de făcut. 😉

Eu nu mă consider milionar, singura mea avere este familia. Restul e relativ. Nu am făcut nimic pentru bani, nici băcănia din București nu am deschis-o pentru bani, ci am început să muncesc mult și foarte bine, iar banii au început să vină ca recompensă pentru asta. Dar eu nu asta urmăresc, niciodată nu am urmărit asta. Mie mi-a plăcut ce am făcut, am făcut bine, așa încât să vină și banii, să găsesc acel echilibru.

* * *

Corteva: Cele mai eficiente soluții de combatere a dăunătorilor din cultura de rapiță agrointeligenta.ro - 18 februarie 2020

Rapița este cunoscută ca fiind una din cele mai tehnice culturi pe care fermierii români le practica, cu multe “slăbiciuni” pe tot parcursul perioadei de vegetație. De la pregătirea patului germinativ și semănat, până la recoltat, această cultură necesită îngrijire și atenție specială în privința bolilor, dăunătorilor, fertilizării etc. Odată cu rigorile timpului în care trăim și modificările legislative, lucrurile se complică și mai mult. Este nevoie ca fermierul să devină profesionist, să viziteze câmpurile de rapiță, chiar zilnic, pentru a putea realiza producția de rapiță dorită.

Cea mai mare provocare pentru fermieri o reprezintă combaterea dăunatorilor, care fără dubii, dă mari bătăi de cap până și celor mai experimentați fermieri. Rapița este un magnet pentru o sumedenie de insecte, care apar încă de la răsărit și până la recoltare. În lipsa unui sistem eficient de monitorizare și avertizare, fermierii sunt nevoiți să decidă chiar ei momentul efectuării tratamentului, care uneori poate fi mai greu de ales.

Spre exemplu, în lipsa tratamentul cu insecticid pentru sămânță, Franța riscă să ajungă la jumătatea suprafeței cultivate în trecut, din cauza unui dăunător care toamna face ravagii. Este vorba de Puricii cruciferelor (Phyllotreta spp., Psylliodes chrysocephala) ce nu pot fi controlați complet cu ajutorul aplicărilor de insecticide în vegetație. În România, fermierii pot alege să achiziționeze semințe tratate cu Lumiposa®, scăpând astfel de un stres suplimentar și controlând tot spectrul de insecte apărut după semănat până în stadiul de 4 frunze adevărate.

Dar astăzi, trebuie să acordăm atenție celui mai complicat dăunător din câmpurile noastre de rapiță, și anume, gărgărița tulpinilor de rapiță – Ceutorhynchus napi, care provoacă daune între 30% și 80%.

O scurtă descriere a insectei este disponibilă pe site-ul Corteva.

Adultul are corpul de 3,6-4,0 mm lungime, de culoarea neagră cenuşie. Protoracele este puţin mai lat decât lung, fără tuberculi laterali. Femurele mijlocii şi posterioare poartă câte un pinten, iar ghearele sunt ascuţite. Elitrele prezintă striuri longitudinale înguste, iar spaţiile dintre striuri, conţin 3-4 rânduri de perişori scurţi şi fini. Larva este de culoare gălbuie, de tip apodă şi eucefală. La completa dezvoltare (de 3-4 mm), are capsula cefalică chitinizată de culoare brun gălbuie şi protuberanţe prevăzute cu perişori.

Nimic special până aici, un mic gândăcel, dar totuși dăunătorul care prejudiciază cel mai mult recolta și, adeseori, chiar și cu tratamente efectuate. Care este problema de fapt?

Cea mai mare problemă este momentul în care se efectuează tratamentul, lucru care este un pic mai complicat de apreciat, pentru că adulții nu produc pagube ușor de identificat, fiind posibilă trecerea cu vederea a apariției lor în câmp. Mai mult, în ultimii ani, modificarea climei ajută mult acest dăunător, care apare și se împerechează în momentul în care temperaturile depășesc ziua 7ᵒ C, iar aceste temperaturi apar frecvent în lunile în care fermierul are “garda jos și M.E.T- ul în magazie“, și anume, ianuarie și februarie. Dacă ratăm acest moment al zborului, nu mai putem combate eficient acest dăunător, care produce mari pagube prin larvele ce apar în urma atacului, larve ce NU POT FI COMBĂTUTE cu niciun insecticid aplicat ulterior.

Cum ar trebui sa procedam?

– să montăm capcane și să le monitorizăm zilnic în perioada în care temperaturile depășesc 7ᵒ C;

– în momentul în care vedem în capcană, două zile consecutiv, că numărul indivizilor este în creștere, este necasar să aplicăm primul insecticid. Literatura de specialitate consideră corectă aplicarea unui singur insecticid la 8 zile de la apariția primelor insecte în capcană, dacă vremea are tendința de încălzire. În practică, apar mici probleme, iar această practică pare un pic deficitară, pentru că se întâmplă adesea să nu putem aplica la tip tratamentul din cauza precipiatațiilor sau alți factori, ratând astfel combaterea celui mai important dăunător. Recomandarea noastră este aplicarea unui insecticid cu mod dublu de acțiune: sistemic și de contact, precum INAZUMA®, la două zile în care, în urma monitorizării capcanelor, numărul capturilor este în creștere, după care se aplică și un piretroid de contact la 8 zile.

Fig. 1 – Adulți depistați în capcană în data de 17.02.2020

Cum ne ajută acest lucru? Aplicând singura soluție rămasă în piață, cu dublu mod de acțiune – Inazuma®, putem combate mai eficient insectele, atât cele prinse în momentul efectuării tratamentului cu substanța de contact, cât și cele ce se vor hrăni ulterior cu acetamiprid, substanță sistemică. Astfel, riscul în cazul în care nu se poate intra în camp la 8 zile va fi unul minor.

Inazuma® este un insecticid cu activitate complexă, sistemică și de contact, cu efect de lungă durată. Se poate utiliza într-un interval de timp foarte larg pentru combaterea celor mai importanţi dăunători ai culturii de rapiţă. Volumul de soluţie recomandat este de 250-400 litri apă.

Doza recomandată este de 0,15-0,2 kg/ha pentru Gândacul lucios al rapiţei (Meligethes aeneus), Gărgăriţa tulpinilor (Ceuthorhynchus spp.) și de 0,125-0,2 kg/ha pentru Afide (Aphis spp.), Viespea rapiţei (Athalia rosae) și Puricele rapiţei (Psylliodes chrysocephala).

În concluzie, trebuie să avem montate capcane, să fim prezenți mai des în câmp, să monitorizăm apariția insectelor și apoi să aplicăm 2 tratamente pentru a fi siguri că vom avea recolta mult dorită.

Fig. 2 – Larve (prima imagine) și tulpină afectată de atacul acestora (a doua imagine

Andrei Ciocoiu, Category Marketing Manager Oilseeds 0745 072 301 andrei.ciocoiu@corteva.com

* * *

Rase mixte de vaci: cele mai bune rase pentru producția de lapte și de carne Ramona Dascălu - 20 august 2019

Cele mai bune rase mixte de vaci, vaci pentru producția de lapte și carne, sunt în atenția fermierilor ce dețin exploatații mai mici și care își doresc să investească în rase de vaci de la care pot obține randament maxim.

Rasele mixte de vaci sunt o direcție perfectă pentru fermele de familie care pot păstra vițelele pentru lapte, în timp ce tăurașii pot fi îngrășați pentru carne.

Producția de lapte și sporul de îngrășare la vacile din rase mixte sunt diferite în funcție de rasă, de genetica fiecărei vaci. Un mare aport îl are nutriția animalului și cum este îngrijit, dar și mediul în care el este crescut. Rasele străine de vaci mixte au nevoie de o perioadă de acomodare în fermele din România, în timp ce rasele românești sunt mai rezistente și mai puțin pretențioase, însă nu mereu ating performanțe ridicate.

Cele mai bune rase mixte de vaci

Bălțata Românească este rasa mixtă de vaci cu cea mai mare răspândire la noi

Rasa Siemmental, cea mai valoroasă rasă mixtă de vaci pentru carne

Rasa mixtă de vaci Montbeliarde are un grad ridicat de adaptabilitate

Rasa mixtă de vaci Brună sau Brună de Maramureș, cel mai bine adaptată condițiilor de la munte

Pinzgau de Transilvania, o rasă mixtă de vaci cu randamente modeste

Bălțata Românească, cea mai răspândită rasă mixtă de vaci în România

Bălțata Românească este cea mai des întâlnită rasă mixtă de vaci în România. Tradițional, această rasă a fost crescută în satele românești atât pentru producția de lapte, cât și pentru cea de carne. Randamentele ei erau mai modeste, însă în ultimii ani, ameliorarea genetică a condus la obținerea unor linii și produși specializați pe lapte și pe carne.

Vacă din rasa Bălțată Românească (sursa: ocazii.ro)

Rasa de vaci Bălțată Românească s-a obținut la noi prin încrucișarea dintre tauri din rasa Simmental, importați din Austria, Elveția și Germania, cu vaci din rasa Sură de stepă, varietatea transilvăneană și în mai mică măsură varietatea moldovenească. Astăzi, Bălțata Românească este răspândită preponderent în Crișana, Banat și Transilvania, aceste taurine valorificând foarte bine pășunile de la munte, dar și de la deal și câmpie.

Bovinele din rasa Bălțată Românească au un aspect specific: sunt de culoare bălțată alb cu galben, de la nuanța de galben pai până la roșu. Sunt rezistente la îmbolnăviri, dar sunt pretențioase la modul de întreținere și furajare. Așa cum aminteam anterior, se pretează foarte bine la creșterea și explotarea pe pășune.

Vacile din rasa mixtă Bălțată Românească sunt productive atât pentru lapte, cât și pentru carne, existând însă exemplare specializate pe lapte carne, precum și pe carne lapte. Astfel, exemplarele din tipul lapte carne, ameliorate cu Red Holstein, în condiții bune de hrănire și întreținere realizează ușor producții de 6.000 de kg lapte pe lactație cu 3,8% grăsime și 3,4% proteină. Cele din linia de carne lapte au aptitudini foarte bune pentru carne, dezvoltare corporală mare, precocitate în procesul îngrășării și o bună calitate a carcasei. Taurii de reproducție ajung la maturitatea morfologică și la 1.200-1.300 de kilograme. Randamentul la sacrificare este de 54-56%, iar carnea este de bună calitate cu un grad de perselare (are aspect de împănată cu grăsime) și marmorare (conține suficient de multă grăsime intramusculară)  care îi conferă însușiri organoleptice superioare.

În prezent, în funcție de scopul de creștere urmărit, pentru lapte sau pentru carne, se folosesc tauri amelioratori în ambele direcții. Vacile Bălțată Românească au avantajul unic în zootehnia de la la noi că pot fi trecute la subvenția APIA de tip sprijin cuplat pentru lapte, dacă vacile sunt la controlul de lapte, sau la plata APIA pentru vaca de carne, dacă înscrierea animalului în Registrul Genealogic este în linia de carne.

Rasa Siemmental, cea mai valoroasă rasă mixtă de vaci pentru carne

Vacile din rasa mixtă Siemmental sunt crescute atât pentru producția de lapte, cât și pentru cea de carne. Această rasă de bovine mixte provine din Elveția, de pe valea râului Siemmen, de aici și originea numelui. Aspectul vacilor Siemmental le face ușor de confundat cu Bălțata noastră, de subiliniat însă că trăsăturile remarcabile ale taurinelor Siemmental au dus la răspândirea ei în foarte multe țări din Europa ca Germania (Bălțată germană), Austria (Bălțată austriacă), Franța, Italia, Cehia, Slovacia, Ungaria, România. Dacă Elveția este considerată leagănul de formare al acestei rase, Germania și Austria reprezintă astăzi leagănul de creștere și exploatare.

Vacă din rasa Siemmental (foto: agrobiznes.md)

Culoarea bovinelor din rasa Siemmnental este bălțată alb cu galben de diferite nuanțe, capul, abdomenul, extremitățile membrilor și a cozii fiind albe.

Rasa de vaci Siemmental este considerată a fi cea mai valoroasă rasă mixtă pentru carne, vacile îngrășate ajungând la 850-900 de kilograme. Tineretul supus îngrășării intensive realizează sporuri medii zilnice de 1.300-1.400 grame, iar randamentul la sacrificare este peste 58%. Carnea are proprietăți organoleptice superioare, este fragedă, suculentă, marmorată, și perselată, depășind-o chiar pe cea a raselor de carne.

Bovinele din rasa Siemmental au aptitudini bune și pentru producția de lapte. Animalele care au până la 30% sânge Red Holstein dau producții medii de 8.000 kg de lapte pe lactație, cu o calitate a laptelui de 3,9% grăsime și 3,4% proteină. Trebuie subliniat și faptul că aceste bovine prezintă aptitudine foarte bune ale ugerului pentru mulsul mecanic.

Rasa mixtă de vaci Montbeliarde are un grad ridicat de adaptabilitate

Rasa de vaci Montbeliarde este mai puțin întâlnită în România, mai ales din cauză că neexistând un program de amelioare și un Registru genealogic al rasei,

crescătorii nu pot beneficia ca subvenție APIA nici de sprijinul cuplat pe linia de lapte, nici de cel de la linia de carne.

Vacile Montbeliarde sunt mai puțin întâlnite în România

Montbeliarde este o rasă mixtă de vaci originară din Franța, provine din rasele de tip franco-elvețiene, iar în prezent face parte din tulpina raselor Siemmntal. Este o rasă masivă, cu aptitudini combinate, lapte-carne, iar aspectul acestor vaci este dat de culoarea bălțată alb cu roșu.

Greutatea vacilor Montbeliarde este de 650-700 de kilograme, sporul mediu zilnic realizat de tineretul supus îngrășării fiind de 1.200-1.300 grame pe zi. Randamentul la sacrificare pentru Montbeliarde este de 52-54% la vaci și de 56-58% la tineretul mascul supus îngrășării.

La vacile Montbeliarde, producția de lapte pe lactație standard este de 7.600 de kilograme de lapte, cu 3,9% grăsime și 3,30% proteină.

Rasa Montbeliarde este renumită pentru nivelul ridicat al adaptabilității și rezistenței la condițiile de exploatare. Se adaptează foarte bine la altitudini cuprinse între 400 și 1.000 de metri și la un climat continental cu schimbări de temperatură rapide și condiții extreme, de +35 de grade Celsius vara și – 20 de grade Celsius iarna.

Rasa mixtă de vaci Brună sau Brună de Maramureș, cel mai bine adaptată condițiilor de la munte

Rasa Brună de vaci mixte este cea mai bună recomandare pentru fermierii din zonele de munte. Această rasă de vaci crescute pentru lapte și pentru carne s-a format în urma încrucișării dintre vaci din rasele locale primitive Sura de stepă și Mocănița cu tauri din rasa Schwyz sau Bruna Alpină (originară din N-E Elveției).

Vaci din rasa Brună

Aspectul specific al acestor vaci dă și numele rasei, bovinele având culoarea brună cenușie de diferite nuanțe, mergând de la brun argintiu la brun închis, aproape negru. În jurul botului, vaca Brună prezintă un inel de culoare deschisă, iar oglinda botului și mucoasele sunt de culoare neagră-cenușie.

Producția de lapte la vacile din rasa Brună diferă de condițiile pe care le asigură fermierul în furajare și îngrijire. Astfel, la Brună sau la Bruna de Maramureș, producția medie de lapte pe lactație se situează în jur de 4.500 – 5.000 de kilograme, cu 3,8% grăsime și 3,2% proteină.

Pe linia de carne a rasei Brună, tineretul supus îngrășării realizează un spor mediu zilnic de 950-1000 de grame, randamentul la sacrificare fiind de 53-55%.

Vacile din rasa mixtă Brună sunt foarte bine adaptate în zonele premontane și montane și valorifică foarte bine pășunile din zona montană.

Pinzgau de Transilvania, o rasă mixtă de vaci cu randamente modeste

Pinzgau de Transilvania este rasa mixtă de vaci la care producțiile de lapte și de carne sunt mai modeste. Este și motivul pentru care rasa a cam dispărut din gospodăriile românești. Această rasă s-a format prin încrucișarea dintre Mocăniță și în mai mică măsură Sura de Stepă cu rasa Pinzgau, importată din Austria

Vacă din rasa Pinzgau de Transilvania

În țara noastră, rasa Pinzgau de Transilvania este răspândită mai ales în zona premontană și montană a județelor Suceava, Bistrița Năsăud, Sibiu, Hunedoara și zona munților Apuseni.

Ca aspect, o vacă Pinzgau de Transilvania are culoare specifică cu un anumit desen al bălțăturii. Culoarea este bălțată, roșu cu alb. Zona albă pornește de la grebăn, se lărgește spre spinare, șale, crupă, cuprinde fesele, coada, ugerul, partea inferioară a abdomenului și ajunge la piept. La membre, în jurul antebrațului și gambei se formează inele de culoare albă, uneori incomplete.

Producția de lapte la rasa Pinzgau de Transilvania este diferită de la o zonă la alta, în funcție de condiții și de genetică, dar cu aproximație se situează în jurul valorii de 2.500 – 3.000 kilograme pe lactație cu 3,8-3,9% grăsime și 3,1%-3,2% proteină.

Producția de carne la Pinzgau de Transilvania este mai bună, cu avantajul major al rasei mixte fiind că eeste foarte rezistentă la boli și puțin pretențioasă la condițiile de furajare și întreținere.

* * *

CÂND ȘI LA CE DISTANȚĂ se plantează RĂSADURILE DE LEGUME! Roxana Dobre

Cultivarea legumelor din răsaduri poate fi atât o afacere profitabilă, cât și o activitate plăcută, care să asigure mai apoi, din recoltă, o hrană sănătoasă pentru autoconsum. De felul cum faceți plantarea răsadurilor depinde reușita viitoarelor culturi de legume din grădină sau din solar. O mare importanță o are distanța dintre răsaduri, un aspect care poate influența buna evoluție a plantelor și, implicit, producția de legume.

Cultura de roșii din răsaduri

După ce obținem răsadurile, adică la circa 55-60 de zile de la plantarea semințelor, urmează mutarea acestora în grădină.

Ca regulă principală de urmat este faptul că niciodată nu plantăm răsadurile într-un substrat rece. Până  ce temperatura solului nu a ajuns la plus 9-10 grade nu vom începem plantarea.

Pentru a afla exact temperatura din sol putem să folosim un termometru de exterior pe care-l înfigem în pământ cam la 10 cm adâncime, lăsându-l aproximativ 10 minute. Dacă valoarea este sub 8 gradații, mai așteptăm zile mai calde sau recurgem la brazdele încălzite.

Dar ce să facem, dacă, între timp, răsadurile au crescut prea mult și trebuie musai să le plantăm ca să nu le pierdem? Atunci recurgem la brazdele încălzite. Cum procedăm?

– scoatem stratul fertil de deasupra viitoarei brazde;

– în brazda adâncită, cam la 20-25 cm, punem bălegar macerat, resturi vegetale menajere, iarba cosită sau buruieni, din cele care deja au răsărit, cenuşă;

– acoperim cu pământul dislocat, fertil;

– acoperim cu o folie închisă la culoare. Soarele de peste zi își va face treaba lui de încălzire deasupra, iar „bogăția” de dedesupt, prin descompunere, va produce, la rândul ei, căldura (binecunoscutul biogaz).

Plantarea răsadurilor de tomate: se face manual la adâncimea este până la prima frunză adevărată. După plantare, fiecare plantă se udă cu 1–2 l apă /plantă pe suprafețe mici sau pe rigole cu norme de udare de 150 – 200 m³/ha pe suprafețe mari. Apoi, udarea se va face la un interval de 9-12 zile dar din abundență. De ce? Prea multă umiditate duce la două situații neplacute:  favorizează apariția bolilor micotice (ciupercilor, mai ales a fitoftorei) și la o dezvoltare peste măsură a masei verzi în detrimentul mugurilor florali,  adică a legării rodului.

Atenție! La 3-5 zile de la plantarea răsadurilor de roșii se verifică eventualele goluri, plante neprinse, și se completează cu răsad de aceeași vârstă cu cel folosit la înființarea culturii

Distanța de plantare pentru răsadurile de roșii trebuie să fie de 70-80 de cm între rânduri și 30-40 de cm între plăntuțe. 

Cultura de varză din răsaduri

Plantarea răsadurilor se face când au vârsta de 2 luni și au dezvoltat deja 5-6 frunze adevarăte. În cazul unor soiuri timpurii, plantarea se face la începutul lunii aprilie, la soiurile de vară se face la începutul lunii mai, și la sfârșitul lui iunie pentru varza de toamnă sau pentru varza roșie.

Plantarea răsadurilor de varză: Fasonarea răsadului înainte de plantare constă în scurtarea vârfului rădăcinii și a frunzelor. Terenul se afânează bine înainte și se îngrașă cu gunoi de grajd. La plantare, răsadurile se îngroapă până la nivelul primei frunze.

Atenție! La două săptămână după plantare trebuie să faceți mușuroitul prin adunarea pământului în jurul plantei până la nivelul primei frunze.

Plantele se udă dimineața, când soarele nu este foarte puternic. Se va evita udarea la apusul soarelui, deoarece este bine ca plantele să nu intre în noapte cu

picături de apă pe frunze, fapt ce crește riscul de apariție a unor boli cauzate de fungi.

Distanța de plantare pentru răsadurile de varză este de 70/30 cm la varza timpurie și 70/40 la varza de vară, varza de toamnă și varza roșie.

Cultura de ardei din răsaduri

Ardeiul se cultivă bine după lucernă, trifoi, mazăre, fasole, dar se poate cultiva şi după rădăcinoase, bulboase şi bostănoase. Pe terenul pe care se vor planta răsadurile de ardei, încă din toamnă se administrează 40-50 t/ha gunoi de grajd, 300 kg/ha superfosfat şi 100 kg sulfat de potasiu, iar în primăvară alte 150-200 kg/ha azotat de amoniu.

Pregătirea terenului se face încă din toamnă, astfel că, după eliberarea terenului de resturi vegetale, se aplică îngrăşăminte organice şi chimice, apoi se efectuează arătura de bază la adâncimea de 28-30cm. Primăvara înainte de plantare se lucrează terenul cu grapa cu colţi reglabili sau cu freza.

Plantarea răsadurilor de ardei: Cu 5-6 zile înainte de plantare se erbicidează terenul cu Dual Gold 960 EC, (1,2 l/ha) şi se încorporează în sol la 6-8 cm adâncime, cu grapa cu colţi reglabili.

Vârsta răsadurilor de ardei la plantare trebuie să fie de 60 – 65 de zile. Este important ca, cu câteva zile înainte de plantare, răsadurile să se călească printr-o aerisire mai puternică ziua şi noaptea, iar cu câteva ore înainte de scoaterea răsadului este recomandat udarea lui din abundență.

Plantarea răsadurilor se începe când în sol se realizează temperaturi de peste 15°C.

Distanța de plantare pentru răsadurile de ardei: Răsadurile se plantează pe strat înălţat, plantându-se câte două rânduri la o distanță de 70 cm. Între plante pe rând distanţele diferă în funcție de varietate: la ardeiul gras se lasă pe rând 15-20 cm, la ardeiul gogoşar distanţele pe rând sunt de 20-25 cm, la ardeiul lung distanţa pe rând este de 15 cm, iar la ardeiul iute distanţa pe rând este de 10 cm. Cea mai răspândită metoda de plantare este pe două rânduri apropiate la 40-60 cm și doua depărtate la o distanță de 1 – 1,2 m. Distanța între plante pe rând trebuie sa fie cuprinsă între 30-40 cm. Densitatea recomandată pentru plantarea ardeilor în sere sau solarii este de 30.000 – 35.000 plante/ha.

Cultura de vinete din răsaduri

Răsadurile se plantează după 6-8 săptămâni de creștere. Este important să știți că vinetele au nevoie de mai multă atenție decât alte legume când sunt transplantate. Înainte cu 10-14 zile de a planta răsadurile de vinete este indicat să udați și să fertilizați pământul.

Plantarea răsadurilor de vinete: Începeți procesul de transplantare prin a face mici săpături de 15-20 cm adâncime la o distanță de aproximativ de 50-60 cm intre plante și 1 metru între rânduri. Dacă observați că solul este uscat, udați-l puțin înainte de a planta răsadurile. Pentru udare este indicat să folosiți o stropitoare având în vedere ca pământul trebuie să fie doar umed și nu îmbibat cu apă.

Atenție! Vinetele sunt plante care rodesc în perioada verii și nu sunt rezistente la îngheț. Daca le plantați primăvara devreme, acestea pot fi afectate de temperaturile scăzute din timpul nopții. Este indicat ca vinetele să fie plantate în grădină la jumătatea lui mai – începutul lui iunie.

Plantarea în grădină a răsadurilor este indicat să se facă într-o zonă însorită. Vinetele care cresc într-o zonă semi umbrită vor rodi mai puțin, iar legumei îi va lua mai mult timp să se maturizeze. Solul în care sunt plantate trebuie să fie fertil și bine drenat. Este indicat ca vinetele să nu fie plantate în același loc în care au mai fost plantate vinete în anul anterior sau alte legume precum roșii, cartofi sau ardei grași , deoarece toate acestea sunt susceptibile acelorași boli.

Dupa plantare asigurați-vă că vinetele au în permanență solul umed, mai ales în perioadele secetoase de vară.

Cultura de castraveți din răsaduri

Plantarea răsadurile se face la începutu lunii mai având în vedere că această cultură este foarte sensibilă la îngheț, la 1 m între rânduri și 0,5 m pe rând. Imediat după plantare se udă cultura cu apă călduță. Până ca vrejii să acopere terenul se fac 1-2 prașile fără a vătăma rădăcinile. După prașila a doua plantele se mușuroiesc. Udarea se face numai la rădăcină, ferind vrejii de umezeală, deoarece aceștia pot putrezi.

O lucrare foarte importantă la castraveți este „ciupitul”, care contribuie la obținerea unor recolte mari și timpurii. Când plantele au format 4-5 frunze li se ciupeste (rupe) vârful. De la baza plantei vor creste noi lăstari, pe care se vor forma mai multe flori

femeiești, acestea producând castraveți. Când și acești lăstari au format 5-6 frunze, se ciupesc, repetând operația și la lăstarii de ordinul 3.

Îngrășarea suplimentară are o contribuție deosebită. Prima îngrășare se face la 10-15 zile de la răsărire, iar a doua la 15-20 zile de la prima.

* * *

REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR - ROMSILVA: Aproape o sută de mii de hectare păduri de stat au fost afectate de fenomene meteo extreme B.D. Miscellanea / 19 februarie

Fenomenele meteo extreme de la începutul acestei luni au afectat în total 98.000 de hectare păduri de stat administrate de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, după o primă evaluare a pagubelor fiind identificat un volum al arborilor doborâţi de vânt de circa 748.000 metri cubi, informează un comunicat remis Redacţiei noastre.Din acestea, pe o suprafaţă de 1.058 de hectare s-au înregistrat doborâturi în masă, volumul estimat al pagubelor fiind de circa 290.000 metri cubi.

Cele mai mari doborâturi au fost înregistrate în pădurile de stat administrate de Direcţia Silvică Mureş, cu un volum de 208.000 metri cubi şi o suprafaţă de 12.590 hectare, urmată de Direcţia Silvică Argeş, cu un volum al doborâturilor de vânt de 152.000 metri cubi şi o suprafaţă de 4.057 hectare, şi Direcţia Silvică Prahova, cu pagube de 145.000 metri cubi şi 10.165 hectare afectate de fenomenele meteorologice înregistrate începând cu 4 februarie a.c., infomrează sursa.

Pagube însemnate în pădurile de stat au fost înregistrate şi pe raza direcţiilor silvice Bacău, Covasna, Harghita, Covasna, Maramureş, Neamţ şi Suceava.

De asemenea, în pădurile aflate în alte forme de proprietate şi administrate de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva s-au înregistrat, în total, doborâturi de vânt pe 19.524 hectare, cu un volum total al arborilor doborâţi de 253.000 metri cubi.

În prezent se desfăşoară lucrările de întocmire a documentelor tehnice în vederea exploatării cu prioritate a arborilor doborâţi, pentru a asigura condiţiile ca suprafeţele afectate să fie reîmpădurite într-o perioadă de maxim doi ani.

Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri aflate în proprietatea publică a statului român, aproximativ 48% din totalul pădurilor la nivel naţional, şi asigură servicii silvice pentru circa 1 milion de hectare păduri aflate în alte forme de proprietate.

* * *

SUPRAVEGHEREA SI PREVENIREA BOLILOR LA PASARI 19 Februarie 202 0 Georgiana In fiecare an sunt stabilite programe judetene, ca parte integrata a programelor nationale, care cuprind masuri specifice de supraveghere, prevenire si combatere a bolilor transmisibile specifice pasarilor, precum si asigurarea conditiilor de igiena si calitate a produselor provenite de la acestea, destinate consumului uman, pentru protejarea intereselor consumatorilor, se arata intr-un comunicat de presa al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu.

Pseudopesta, Gripa Aviara, Salmonelozele, bolile infectioase, bolile produse de paraziti, sau tehnopatii specifice pasarilor crescute in hale închise sunt bolile care reprezinta un pericol crescut pentru efectivele de pasari domestice care cauzeaza pierderi economice crescute din cauza mortalitatii ridicate

Pseudopesta aviara este o boala contagioasa cauzata de un virus, care afecteaza majoritatea pasarilor de curte, sau de crescatorie (gaini, curcani, bibilici, fazani, prepelite, strut, porumbei) sau salbatice (ciori, vrăbii etc.). Contaminarea pasarilor se realizeaza prin nerespectarea masurilor de profilaxie generală, a normelor de igiena si microclimat, prin contact cu pasari domestice si salbatice

bolnave, prin apa, furaje, sectretii fecale, imbracaminte umana contaminată.Prevenirea si supravegherea bolii se realizeaza prin:• vaccinarea pe flux tehnologic a pasarilor crescute in exploatatiile comerciale si in campanii organizate sau la solicitarea proprietarilor, a pasarilor din gospodariile populatiei, cu prioritate in zonele de protectie a fermelor de profil;• administrarea corecta a medicatiei specifice in functie de specie si categorie de varsta;• supravegherea bolii prin efectuarea exanenelor de laborator din probele recoltate comform procedurilor stabilite;• efectuarea de controale periodice in exploatatiile comerciale si la gospodariile populatiei, pentru verificarea starii de sanatate a pasarilor, a masurilor de biosecuritate si bunastare;Gripa aviară (Influienţa Aviară) este o boala infectioasa a pasarilor cauzata de mutatia virusului gripal de tip A, subtipurile H5 si H7. Boala a fost descoperita acum mai mult de 100 de ani în Italia si s-a raspandit in intreaga lume, fiind predispuse la infectie cu gripa aviara toate specile de pasari domestice si sălbatice.Pasarile migratoare (ratele salbatice, in mod special) sunt sursa naturala de gripa aviara, ele fiind si cele mai rezistente la infectie. Pasarile domestice, inclusiv gainile si ratele, sunt deosebit de predispuse la această boala cu final fatal.Pentru protejarea efectivelor de pasari receptive, actiuniile de supraveghere a bolii, se asigura prin :• stabilirea zonelor de risc pe culoarul raurilor, in localitatiile cu gospodarii care au contact cu luciul de apa si in jurul exploatatiilor comerciale cu pasari;• supravegherea clinica a starii de sanatate a pasarilor domestice si salbatice din zonele tinta;• inspectia permanenta, prin examen de laborator pe probe de sange, tampoane traheale si tampoane cloacale la pasarile migratoare din Delta Dunarii, la pasarile domestice din exploatatiile aflate in localitatile din judete cu risc crescut de contaminare, din zona trans-frontaliera si a păsărilor din import aflate in perioada de carantina;• supravegherea comertului intracomunitar si a importului cu pasari vii provenite din statele membre ale Uniunii Europene sau tari terte;• stabilirea de masuri pentru limitarea circulatiei pasarilor de curte in perimetrele gospodariilor ale populatiei, informarea si instruirea fermierilor asupra condiţiilor de circulatie a pasarilor in si din exploatatiile comerciale;Salmonelozele la pasari sunt boli infecto-contagioase produse de numeroase serotipuri de salmonele mobile (S. Enteritidis, S. typhimurium etc) care cauzeaza pierderi prin mortalitate, infecunditate şi scăderea productiei de oua la toate speciile de pasari domestice si salbatice (rate, gaini, curci, fazani, canari, porumbei etc.)Diagnosticul prezumtiv in salmoneloze se pune pe baza semnelor clinice si a datelor epidemiologice şi se confirma numai prin examene complexe de

laborator.Carnea si ouale (mai ales cele de rata) provenite de la pasarile infectate cu salmonele mobile constituie un permanent pericol pentru sanatatea publica, putand sa produca toxiinfectii alimentare grave la om.Programul de prevenire şi combatere a salmonelozelor la pasari este canalizat pe două direcţii, respectiv gaini ouatoare şi pui de carne broiler, prin:• supravegherea clinica a efectivelor de de gaini ouatoare si a efectivelor de pui de carne crescute in exploataţiile comerciale;• supravegherea prin examene bacteriologice efectuate in laboratorul de diagnostic acreditat, stabilite pe un procent de probe recoltate din cadavre de la pasari moarte şi fecale, conform programului stabilit prin programul anual;Coordonarea şi implementarea eficienta a masurilor stabilite prin programele specifice pentru fiecare boală specifică păsărilor, se realizeaza in baza strategiilor stabilite, la nivelul autorităţilor sanitare veterinare centrale si locale, prin:

Asigurarea bazei materiale pentru efectuarea acţiunilor programate (produse biologice, medicamente, instrumentar, dezinfectante, kituri si reactivi pentru laborator etc.);

Colaborarea permanenta cu crescatorii de pasari, organizati ca persoane fizice, juridice, sau in asociaiii de profil, prin intalniri periodice cu caracter informational, pentru cunoasterea legislatiei si a obligatiilor ce le revin in implementarea masurilor stabilite;

Supravegherea bolilor transmisibile prin prelevarea de probe pentru examene de laborator si alte operatiuni specifice la efectivelor de pasari din exploatatiile comerciale si exploatatiile individuale ale populatiei;

Monitorizarea modului de implementare a normelor de biosecuritate in exploaiiile comerciale cu pasari, protectia si bunastrea pe specii si categorii de exploatare;

Monitorizarea efectuarii a actiunilor de dezinfectii, dezinsectii si deratizari in adaposturile destinate pentru cresterea pasarilor;

Controlul calitatii a surselor de aprovizionare ai a modului de administrare a furajelor, a medicamentelor si a furajelor medicamentate;

Informarea medicului veterinar, arondat, privind suspiciuni sau semne clinice de boala de catre detinatorii de exploatatii cu pasari;.

* * *

Câți litri de lapte ar trebui daţi unui vițel pe zi?Gheorghe Ghise  19 februarie 2020

Există o veche tradiţie conform căreia un viţel (sugar) trebuie hrănit cu doi litri de lapte sau înlocuitor de lapte pe zi. De cele mai multe ori, respectând această regulă, fermierii subalimentează viţei, indiferent dacă își dau

seama sau nu. Aşa suţin specialiştii Animal Health Irlanda (AHI), care ne previn că recomandarea tradițională de a hrăni viţei cu doi litri lapte pe zi este valabilă doar în anumite condiţii.

Pentru un viţel care a avut la naştere greutatea de 40kg, hrănirea cu 2 litri lapte/zi ar putea acoperi  satisfacerea necesităţilor fiziologice (până când începe să mănânce suplimentar concentrate), dar numai în condiţii ideale. Adică fără stres sau boală, presiune infecțioasă scăzută, adăpost la temepratură optimă, etc. În aceste condiţii un vițel de 40 kg ar putea câștiga aproximativ 200 g spor de greutate pe zi, hrănit cu doi litri de lapte.

Potrivit AHI, partea bună a acestui regim de hrănire este aceea că vițeii vor fi "flămânzi" și vor începe să mănânce concentrate timpuriu, ceea ce va permite înţărcarea (de furaje lichide) mai repede.

Cu toate acestea, specialiştii AHI susţin că hrănirea viţeilor cu o cantitate uniformă nu este potrivită din mai multe motive:

- nu toți vițeii au aceeaşi greutate medie. Dacă toți vițeii sunt hrăniți cu aceeași cantitate de lapte, atunci vițeii mai grei nu vor primi suficientă hrană pentru a-și menține ritmul de creştere;

- există multe situații în care vițeii au nevoie de mai multă energie; De exemplu: temperaturi sub 15°C, stres termic, diverse afecţiuni, boli, etc. În aceste condiții vițeii pot fi sever subalimentaţi.

- studiile au arătat că vițeii care primesc mai mult de 4 litri lapte/zi cresc mai repede și sunt mai sănătoși;

- s-a dovedit că viţelele care cresc mai repede înainte de înţărcare vor fi înţărcate mai devreme și au un potențial mai mare de a produce lapte.

Cât ar trebui să hrănim un vițel?Pentru a ne asigura că vițeii au un ritm bun de creştere și nu sunt subnutriți, AHI recomandă hrănirea vițeilor cu o cantitate zilnică de cel puțin 13% până la 15% din greutatea lor la naștere, cu lapte integral sau înlocuitor de lapte de calitate.

Astfel, AHI recomandă hrănirea viţeilor după cum urmează:

Rasa Holstein Holstein x Jersey Jersey

Greutatea medie la naştere (kg)

37-40 32 28

În primele 5 zile după naştere

Minim 5 l Minim 4,5 l Minim 4 l

După primele 5 zile Minim 6 l Minim 5 l Minim 4,5 l

Acest nivel de hrănire ar trebui să permită vițeilor să obțină un spor mediu zilnic de cca. 500-600g, pe parcursul primelor trei săptămâni de viață, doar din lapte. După această perioadă, viţeii pot continua să crească în acest ritm sau chiar peste acest nivel cu ajutorul unor concentrate suplimentare - starter.

* * *

Și-a riscat viața pentru a salva sute de miei luați de ape, în timpul furtunii Dennis 18 Feb 2020   

O femeie fermier și-a riscat viața pentru a salva o turmă de oi luată de ape, în timpul furtunii Dennis. 

Faye Russell, din Derbyshire, centrul Angliei, nu a stat pe gânduri nici măcar o secundă și a sărit în apă după ce un vecin i-a spus că mai multe oi și miei sunt în pericolul de a se îneca. 

Femeia de 26 de ani și-a pus o frânghie lungă în jurul taliei pe care a dat-o vecinului și a sărit în apa aproape înghețată, potrivit Metro. 

"Dacă simțeam că sunt în pericol puțin, vecinii m-ar fi tras afară. Erau doi oameni care țineau de sfoară deoarece curenții erau prea puternici. Am înotat, am luat mieii sub brațe și am încercat să-i țin deasupra apei", a spus femeia. 

* * *

Când începe Postul Paștelui ortodox și ce tradiții trebuie să respecte credincioșii în aceste zile Marți, 18 februarie 2020, 09:30

Postul Paștelui este considerat cel mai lung și mai aspru dintre toate cele patru posturi importante de peste an.

CUPRINS:

Când începe Postul Paștelui în 2020 și cât ține Postul Paștelui sau

Postul Mare începe în acest an luni, 2 martie. Paștele ortodox va fi sărbătorit de credincioși pe 19 aprilie. Postul Catolic începe pe 24 februarie, iar Paștele Catolic este sărbătorit pe 12 aprilie. Ce nu ai voie să faci în Postul Paștelui Postul reprezintă reținerea totală de la anumite alimente și băuturi în scop religios și moral. Mai mult, creștinii trebuie să se retina de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoțit de postul sufletesc.

Nunti și botezuri în Postul Paștelui 2020

Pe toată perioada Postului Paștelui, începând de luni, 2 martie și până pe 18 aprilie, nu se fac nunți și botezuri. În afara zilelor de post de peste an, nu se fac nunţi în zilele Praznicelor împărăteşti şi nici în ajunul acestora, în săptămâna lăsatului sec de carne (3 – 9 martie), în Săptămâna Luminată (29 aprilie – 5 mai) În Postul Paștelui nu se cântă și nu se dansează. Potrivit rânduielilor bisericești, această perioadă de post amintește de suferințele lui Hristos pe cruce. Astfel în această perioadă pentrecerile sunt considerate nepotrivite. Se spune că de la postul propriu-zis pot fi scutiți copiii, femeile gravide, lăuzele și bolnavii, însă asta nu înseamnă că se pot lipsi de postul spiritual și de rugăciuni. Conform tradiţiei stabilite cu timpul în Biserică, în cursul

Postului Mare se posteşte astfel: în primele două zile (luni şi marţi din săptămâna prima) se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marţi şi miercuri) şi ultimele două zile (vinerea şi sâmbăta) din Săptămâna Patimilor.

Când se mănâncă pește în Postul Paștelui 2020

Miercuri se ajunează până seara (odinioară până după săvârşirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite), când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn. În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbătă şi duminică de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin.

La praznicul Buneivestiri (25 martie) şi în Duminica Floriilor se dezleagă şi la pește (când însă Bunavestire cade în primele patru zile din Săptămâna Patimilor, se dezleagă numai la untdelemn şi vin, iar când cade în vinerea sau sâmbătă acestei săptămâni, se dezleagă numai la vin)”, spune părintele Prof. Dr. Ene Branişte, citat de crestinortodox.ro

Rețete pentru Postul Paștelui 2020

Fie ca ții post sau nu, poți încerca o multitudine de rețete delicioase care te vor face să uiți că te afli în plin Post, într-o perioadă în care trebuie să renunți la multe dintre alimentele care îți fac cu ochiul. Poți găti mâncăruri savuroase, de la supe și paste, la legume și deserturi. Se prepară repede și sunt delicioase. Pentru mai multe, iată câteva retete de post.

* * *

On Feb 19, 2020

Transilvania Trek, prima companie de management hotelier din România, anunță astăzi startul operațiunilor la nivel național. În prezent, compania

deține în portofoliul său hotelul Double Tree by Hilton – City Plaza din Cluj-Napoca. Pentru 2020, Transilvania Trek are în plan preluarea gestionării unui nou proiect hotelier în Cluj, aflat în stadiu de construcție, precum și semnarea a cel puțin două contracte de management până la finalul anului.

Transilvania Trek introduce pe piața autohtonă conceptul de management hotelier pentru proprietari și investitori. Astfel, compania acoperă toate direcțiile de afaceri ale unui hotel, de la stabilirea și implementarea strategiei comerciale, la planul de mentenanță a clădirii și facilităților și managementul financiar. Prin semnarea unui contract de management, proprietarul hotelului mandatează compania să gestioneze activitatea din cadrul hotelului şi să-şi asume răspunderea asupra rezultatelor comerciale şi asupra normelor legale de funcţionare a proprietăţii. De cealaltă parte, proprietarul este informat ȋn mod regulat despre strategia de dezvoltare şi rezultatele înregistrate de hotelul aflat în administrare.

Potrivit companiei, un contract de management se încheie pentru o perioadă de minimum zece ani, cu două opțiuni de extindere de câte cinci ani fiecare. Fiind un angajament pe termen lung, acesta permite exploatarea optimă a resurselor imobiliare și stabilirea unor relații durabile și eficiente cu toți stakeholderii implicați într-o afacere din domeniul ospitalității. Contractul de management poate fi semnat atât la începutul investiției, chiar din momentul proiectării, sau din timpul funcționării hotelului.

În ceea ce privește principalele criterii de selecție a hotelurilor pentru a intra în portofoliul Transilvania Trek, compania analizează în primul rând destinația în care se află acestea, fiind necesar un potențial de cerere pe tot parcursul anului, apoi poziționarea în cadrul destinației și existența unui minimum de 40-50 de camere în cadrul fiecărei unități de cazare.

„Pe termen mediu și lung, există un potențial semnificativ în industria hotelieră, pentru că România începe să prezinte interes pentru investitorii instituționali prezenți în Europa. Semnarea unui contract de management cu o firmă cu experiență în domeniu, care acoperă toate zonele operaționale ale unui hotel și al cărei obiectiv principal este să aducă rezultate măsurabile pe baza unor direcții atent trasate anterior, va prezenta un avantaj semnificativ într-o potențială tranzacție.

În plus, dacă facem o comparație cu piața investițiilor în clădiri de birouri, observăm că acolo se semnează contracte de management al spațiului dinainte de deschidere. De aceea, considerăm că este normal ca și investițiile hoteliere să se îndrepte în aceeași direcție”, a declarat Andreea Bălaj, General Manager Transilvania Trek.

Andreea Bălaj este General Manager al companiei și are peste 15 ani experiență în domeniul hotelier, atât în România, cât și la nivel internațional, fiind absolventă a London Business School și a școlii hoteliere de la Lausanne. Andreea conduce o echipă de opt persoane care adună împreună peste 50 de ani de experiență în acest domeniu, atât în lanțuri internaționale, cât și în hoteluri independente, și care oferă o perspectivă nouă asupra maximizării afacerilor din domeniul hotelier.

Potrivit reprezentanților Transilvania Trek, în acest moment, industria hotelieră din România prezintă o serie de oportunități pentru investitori, având în vedere costul redus de împrumut al capitalului necesar, scăderea nivelului de risc perceput pentru investiții în România și realizarea unui randament relativ ridicat comparativ cu restul Europei.

Pe de altă parte, analizele companiei relevă faptul că cele mai mari impedimente pe plan local sunt lipsa infrastructurii care afectează atât turismul de afaceri, cât și turismul de agrement, presiunea pe forța de muncă și lipsa școlilor profesionale din domeniu.

* * *

Horeca Insight – lider de piață în organizarea de evenimente dedicate industriei ospitalității, găzduiește pentru al 4 – lea an consecutiv, conferința Food Trends. Seriile de conferințe ce abordează teme dedicate fiecărui segment al Horeca aduc în atenția participanților tendințele din domeniu la nivel

internațional și modul în care acestea influențează piața locală. Ca în fiecare an, vom surprinde imaginea Horeca în România la începutul anului 2020 prin filtrul experienței invitaților noștri. Vom afla ce-și doresc românii să mănânce sau care este abordarea adecvată pentru a crea experiențe memorabile în restaurantele de la noi, dar și ce determină ușurința de a trece de la chef la owner de restaurant.

Profităm de ocazie pentru a descrie pe scurt și preocupările generale în Food Industry așa cum sunt descrise de finedininglovers.com. În primul rând, anul 2020 se remarcă prin atenție crescută acordată fermentării datorită posibilităților aparent inepuizabile de exploatare a acestui banal proces chimic în bucătărie. Cu siguranță ne putem gândi la câteva restaurante de la noi care deja ”stăpânesc” acest trend și îl aplică cu succes, dar se pare că Noma a intuit și o tendință a pasionaților de gătit de a se remarca ca early adopters.

Anul 2020 e posibil să fie anul în care consumatorii încep să iubească pâinea din nou. Știm că în țara noastră pâine se bucură de popularitate, că brutăriile artizanale își cuceresc adepții și în cartierele de la periferie. Există în general o dorință de a explora felul în care străbunicile noastre făceau pâine, cum faci pâine cu maia acasă și care sunt opțiunile pentru persoanele intolerante la gluten. Este o ocazie bună de educare a gusturilor și de ce nu? schimbarea stilului de viață descoperind tipuri noi de făină și metode de dospire.

Conform trendurilor înregistrate de Instagram pe mâncare prietenoasă cu camera telefonului, dar remarcate printre preocupările mileanialilor – pastele au fost decretate ca tendință a anului curent. Fie că vorbim despre faptul că este fel de mâncare simplu sau despre experiențele Airbnb din Italia ce includ și lecții de gătit cu o autentică “nonna”, pastele câștigă teren ca fel de mâncare delicios, gătit simplu și din nou, ceva ce poate fi gătit în confortul căminului nostru. Poate vom fi martorii re-interpretării unui fel de mâncare care și-a pierdut din popularitate și la noi, clasicele macaroane cu brânză.

Dacă tot ne aplecăm din ce în ce mai mult spre educare, poate e util să aflăm că anul acesta va fi dedicat agriculturii regenerative. Situată o etapă mai sus de agricultura sustenabilă și organică, această nouă metodă de exploatare a terenurilor agricole implicare activă în îmbogățirea solului cu nutrienți (proveniți din descompunea buruienilor de exemplu), încurajarea biodiversității și gestiunea corectă a bazinelor de colectare a apei. Cum farm to table a devenit și la noi farm to fork și chiar nu mai putem vorbi despre un pionierat al conceptului în țara noastră, nu este deloc ciudat să vorbim despre agricultură practicată responsabil într-un articol dedicat mâncării.

Am făcut un fel de introducere pentru a dezvolta puțin tendința pasionaților de mâncare pentru alimente funcționale. Suntem martorii și vrem nu vrem ne înscriem și noi în trendul persoanelor care doresc să știe mai mult despre ceea

ce pun în coșul de cumpărături sau proveniența ingredientelor din farfurie la restaurantul preferat. Fie că vorbim de alimente fermentate, fructe și legume ce conțin resveratrol, turmeric, ciocolată neagră, alge, germeni sau făină de orz – ne interesează beneficiile acestora pentru organism și ne dorim ca acestea să fie accesibile în supermarket. Vom observa că și recomandările specialiștilor în nutriție se vor axa mai degrabă pe diete adaptate stilului de viață și preferințelor, în detrimentul unei diete generice.

Observăm din ce în ce mai mulți oameni preocupați să se implice în pregătirea hranei pe care o consumă. Parte dintre aceștia nu au avut deloc contact cu gastronomia, dar își descoperă această pasiune și curând vor dori să-și “deschidă” casele pentru a se lăuda cu ceea ce au învățat să prepare. Supra-numitele Cloud Kitchens câștigă teren în defavoarea deschiderii unui business nou. O statistică sumbră ne informează că mai bine din jumătate de restaurantele deschise se închid în primul an, iar opțiunea unei bucătării profesionale de închiriat pare o soluție rezonabilă pe termen scurt. Deocamdată este o idee de succes în țări precum India, unde resursele de a deschide o afacere proprie sunt scăzute. Posibilitatea de închiriere a bucătăriei deja echipate, un bucătar pasionat și prezența într-o aplicație de livrări pot fi ingredientele restaurantului de succes al viitorului. Deocamdată, ne putem bucura de spații care oferă servicii similare spre beneficiul pasionaților de mâncare în Agora Floreasca sau Carnivale Food Market.

Am ajuns la ultimul, dar cel mai sensibil punct din trendurile anului 2020 – risipa de mâncare. O statistică la nivel global ne spune că o treime din mâncarea produsă într-un an este aruncată, respectiv echivalentul a 1,3 miliarde de tone. Odată identificată problema este primul semn de progres în direcția corectării ei, iar Massimo Bottura s-a remarcat deja ca una dintre vocile dornice să se facă auzite în campanii dedicate. De la rețete dedicate gătirii integrale a cartofului, la festivaluri și restaurante specializate în prepararea de mâncare din resturi sau ingrediente mai puțin aspectuoase (Silo) – evitarea risipei în industria culinară este un trend care ar trebui să fie adoptat de toți cei implicați în acest domeniu creativ.

Horeca Next Level Food Trends se va desfășura în 3 martie 2020, la Intercontinental Hotel – Ronda Ballroom, mai multe informatii aici.

https://www.horecainsight.ro/horeca-next-level/horeca-next-level-food-trends-2020/

* * *

Operatorul Umex Constanța împrumută 37 de milioane de euro de la Rabobank BĂNCI Mihai Baniţă scris astăzi, 17:00 Operatorul portuar Umex a atras două finanțări de la banca olandeză Coöperatieve Rabobank, în valoare de 37 de milioane de euro, pentru extinderea operațiunilor din Portul Constanța.

Cele două împrumuturi vor fi utilizate pentru achiziția și instalarea unui siloz, respectiv pentru construirea unei magazii de mărfuri vrac, ambele  în Portul Constanța. Creditul este garantat printr-o poliță emisă de EKF, agenția de credite de export din Danemarca. 

Terminalul Umex din Constanța se întinde pe o suprafață de 140.000 metri pătrați, cu 120.000 mp de platforme betonate și 20.000 mp de magazii acoperite. Compania are 5 dane operative, și poate acosta și opera 6 nave simultan, potrivi informațiilor de pe site-ul de prezentare. Umex este controlată de trei cetățeni libanezi și a încheiat anul 2018, ultimul pentru care există date financiare, cu o cifră de afaceri de circa 44 de milioane de lei, datorii de aproape 18 milioane de lei și un profit net de sub 1 milion de lei. Compania avea în medie 249 de angajați. Afacerile Umex au crescut de circa 2,5 ori între 2014 și 2018.

Traficul total de mărfuri în porturile maritime românești a înregistrat anul trecut o creștere de aproape 9% la 66,6 milioane tone, un nou nivel record după cel stabilit în anul 1988. În portul Constanța zona Constanța, traficul de mărfuri înregistrat în 2019 a fost de 58,1 milioane tone, în creștere cu circa o zecime.

* * *

Vinul de azi: Ca’ Vittoria Appassimento Rosso Puglia 2019 POVEȘTI CU PROFIT Parteneri Profit.ro scris astăzi,

Ferma Ca’ Vittoria este situată într-una dintre cele mai ofertante zone viticole din Italia, pe dealurile Conegliano, în inima regiunii Conegliano Valdobbiadene.

Aici se produc anual vinuri de cea mai bună calitate, o dovadă în acest sens fiind și recomandarea noastră de astăzi, Appassimento Rosso Puglia IGT. Realizat din soiurile de struguri Negroamaro, Lambrusco și Merlot, vinul roșu intens cucerește încă de la primele note olfactive de fructe uscate, cum ar fi prune și stafide. Pe palat se continuă la fel de aromat, cu tente de ciocolată și condimente. Vă recomandăm degustarea acestui vin la 18-20 de grade Celsius, alături de preparate cu vânat, friptură la grătar sau brânzeturi.   Anii trecuți, vinul a obținut următoarele puncte: 2015-95 puncte Luca Maroni, 2016-98 puncte Luca Maroni, 2017-96 puncte Luca Maroni, 2018-97 puncte Luca Maroni. 

Un consorțiu din China va investi 50 de milioane de euro în construcția unei fabrici de frigidere în Prahova 19 Februarie 2020 Un consorțiu din China și-a anunțat intenția de a construi o fabrică de frigidere în Prahova, în parcul industrial din comuna Ariceștii Rahtivani. Investiția se ridică la aproximativ 50 de milioane de euro și vor fi create peste 700 de locuri de muncă.

Primarul comunei Ariceștii Rahtivani, Alexandru Cristea, a precizat că producătorul chinez Haier va construi în parcul industrial din localitate o fabrică unde vor fi produse frigidere. Potrivit acestuia, investiția se ridică la aproximativ 50 de milioane de euro, iar în primul an aici vor fi fabricate 600.000 de frigidere.

„Un consorțiu din China a decis să facă o investiție pe o suprafață de 100 de mii de metri pătrați, asta înseamnă 10 hectare, unde vor construi hale pe o amprentă la sol de circa 6 hectare, urmând a dezvolta aici o fabrică de producere a

frigiderelor. Vor crea un număr de locuri de muncă cuprins între 700 – 750, asta în mod direct”, a afirmat Cristea.

Primarul crede că, prin această investiție, tinerii din zonă își vor găsi locuri de muncă și nu vor mai pleca în străinătate. În plus, vor fi aduși bani la bugetul local.

„Pentru comunitatea pe care o reprezint este nemaipomenit de bine, pentru că înseamnă venituri în plus la bugetul local, cu care putem să continuăm investițiile”, a mai precizat primarul din Ariceștii Rahtivani.

Alexandru Cristea consideră că pe chinezi i-a atras comuna Ariceștii Rahtivani pentru că în zonă „există magistrală de gaz, există energie electrică, există rețea de apă, apropierea foarte mare de București, dar ceea ce a contat în mod decisiv a fost și faptul că în județul Prahova există o puternică tradiție muncitorească”.

Edilul spune că oamenii sunt pregătiți să primească investitorii din China și că „nu vor fi incidente de genul celor de la Ditrău”.

„Ariceștenii nu sunt oameni care să fie mânați de rasism sau de altceva. Faptul că mulți dintre dânșii au fost plecați peste granite, mulți, datorită serviciului, au fost în țări asiatice, nu au niciun fel de reticență. Vă garantez că nu vor fi incidente de genul celor de la Ditrău. Suntem destul de raționali”, a mai declarat Cristea.

Fabrica ar urma să fie gata în maximum un an de la începerea lucrărilor. Deocamdată, au fost depuse primele cereri pentru obținerea avizelor în vederea eliberării autorizației de construire. Potrivit estimărilor primarului, lucrările ar urma să înceapă în vară.

Comuna Ariceștii Rahtivani este una dintre cele mai bogate din Prahova. Potrivit estimărilor, bugetul local de anul acesta se ridică la 35 de milioane de lei, dintre care aproximativ 28 de milioane de lei sunt bani care vin de la firme.

* * *

* * *

Casa in care a copilărit Brâncuși, 2020 .

* * *